Sunteți pe pagina 1din 18

Cuprins

Introducere.2 Ce este Workaholism-ul.3

Simptome ale dependentei de munca5

Cum tratezi dependenta de munca..7 Workaholism-ul in Romania.10 Dependenta de munca in S.U.A si Europa14 Concluzii17 Bibliografie18

Introducere

In order that people may be happy in their work, these three things are needed: they must be fit for it, they must not do too much of it, and they must have a sense of success in it. (John Ruskin) Dupa cum spune John Ruskin scriitor, critic de art i filozof englez- pentru ca oamenii sa fie fericiti cu munca lor, aceste trei lucruri sunt necesare: trebuie sa fie apti pentru aceasta munca, nu trebuie sa o practice prea mult, si trebuie sa o practice cu placere, avand un sens al succesului.

In Japonia 1.000 de oameni mor anual din cauza epuizarii la locul de munca. Boala se numeste karoshi iar cauza principala este oboseala extrema, mentala, la locul de munca. In Olanda este cunoscuta precum boala timpului liber, pentru ca cei care sufera de ea niciodata nu au cateva clipe de recreere, iar 3% din populatia activa a tarii sufera de acest lucru.

In Statele Unite ale Americii, cel care munceste foarte mult poarta numele de workaholic. Si in Romania, cazurile de epuizare pana la deces la locurile de munca au starnit valuri de indignare. Se intampla tot mai des ca oamenii sa piarda masura orelor si implicarii in problemele locului de munca, iar acest lucru sa le fie fatal. ( webmd.com)

Ce este workaholism-ul
Gandul de a fi in vacanta si de a nu avea de lucru pentru cineva cu adictie fata de munca, este la fel ca si cum nu ai avea sticla cu bautura atunci cand esti alcoolic. In situatia in care cineva cu adictie fata de munc nu mai este posibil s munceasc, poate avea aceleasi simptome ca si un alcoolic lipsit de bautura: depresie si dureri de cap.
(Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii, Daniel Lucescu )

Un workaholic este o persoana dependenta de munca. In general termenul implica faptul ca o persoana isi iubeste munca insa in aceelasi timp poate insemna ca o persoana se simte constransa sa isi indeplineasca munca. La ora actuala nu exista o definitie medicala acceptata pentru aceasta conditie, dar unele forme de stres, tulburarile de personalitate obsesiv-compulsive precum si tulburarile obsesiv-compulsive pot fi cauzate de munca.
(Wayne E. Oates, On Being a Workaholic (A Serious Jest), Pastoral Psychology 19 1968, p 16-20.)

Dependenta de munca este un simptom psihologic patologic considerat de multi psihologi ca fiind o problema destul de serioasa si, din nefericire, sanctionata din punct de vedere social. Prin definitie, dependenta de munca este recunoscuta drept nevoia obsesiva de a munci sau obsesia asupra serviciului, cu tendinta de tulburare obsesiv-compulsiva un tip de obsesie mai amplu, legat de ordine, perfectiune si control, in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei.

Desi nu este recunoscut de biblia Asociatiei Americane de Psihiatrie Manualul de Diagnostic si Statistica ca si adictie, workaholismuleste considerat ca un simptom privind o varietate de probleme emotionale incluzand anxietatea si depresia. Adictia fata de munca este greu de a fi recunoscuta ca si problema personala pentru ca simptomele workaholismului sunt confundate cu comportamentul cuiva care este harnic, care este dedicat muncii sale. Tuck T. Saul, doctor in psihologie, arata care sunt cateva din diferentele dintre cei care au adictie fata de munca si cei care muncesc cu dedicare.

Cel harnic vede munca ca si o necesitate si o obligatie pe care trebuie sa o indeplineasca; cel care are adictie, munca este ca un refugiu fata de problemele vietii, un loc n care se simte in siguranta, departe de sentimente neplacute sau alte indatoriri. Cel harnic stie sasi limiteze angajamentul fata de munca pentru a fi cu totul disponibil si prezent pentru activitatile in familie, prieteni, distractie; cel cu adictie lasa ca munca sa domine toate celelate domenii ale vieii, promisiunile i obligaiile fata de familie sunt incalcate adesea pentru a implini cerintele fata de munca. Cel harnic poate sa-si controleze apetitul fata de munca, cel cu adictie fata de munca, nu poate sa nu lucreze, vorbeste tot timpul despre lucru, se gandeste la lucru si cand este in vacanta sau acasa. Daca nu poate sa lucreze cade in panica sau depresie. Un workaholic nu este in stare sa se bucure de realizarile muncii sale. El are nevoie mereu de obiective pe care sa le indeplineasca si cand este aproape de final are nevoie de alt obiectiv care sa-i tina adrenalina in miscare.
(Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii, Daniel Lucescu )

Simptome ale dependentei de munca

Workaholicii sunt de obicei angajati pe posturi competitive sau de creatie si nu efectueaza munca de rutina. Iata cateva tipuri de angajati ce risca sa devina dependenti de propria munca: au propria afacere sau ocupa pozitii manageriale intr-o afacere. sunt angajati in domenii precum medicina, avocatura sau invatamant. fac cariera in domeniul artistic : scriitori, compozitori, cantareti etc.

Semne si simptome ale dependentei de munca ultra-atasamentul de munca peste 50% mai multa munca decat standardul de 40 de ore pe saptamana. lipsa unei separatii intre munca si familie de exemplu, vorbitul incontinuu despre munca o data ajuns acasa munca este in mintea individului constant, lucrand chiar si in momentele in care este bolnav. plictiseala si nelinistea in timpul unui concediu. obtinerea tuturor satisfactiilor emotionale de pe urma muncii. sentimentul de vinovatie in momentul in care nu munceste. gandirea de tipul fac toate astea pentru binele tau/vostru convingerea ca ceilalti sunt incompetenti. impresia ca va muri tanar.

Multe companii asteapta de la angajati sa arate mai mult decat dedicatie pentru munca lor. Corporatiile rasplatesc angajatii al caror singur interes este reprezentat de munca cu cecuri grase, premii si promovari, plus statutul ce ii asigura succesul. In ciuda acestor presiuni sociale si de serviciu, workaholism-ul tinde sa-si piarda titlul de viciu si sa fie in schimb recunoscut ca o problema serioasa ce poate avea consecinte fatale.

Cea mai comuna problema ce apare drept urmare a dependentei de munca este instrainarea de familie, alaturi de problemele de sanatate. Fiind prea preocupati de propria munca, cei afectati de acest sindrom isi neglijeaza sanatatea, igiena personala, sar peste mese, nu consuma suficienta apa, stau in pozitii gresite s.a.m.d. Toate acestea conduc treptat la scaderea eficientei workaholicilor. Problemele de sanatate curente ale acestora sunt halitoza ( respiratia neplacuta), deshidratare, probleme de gastrita, dureri de cap si diverse afectiuni pe baza de stres.

Un vechi proverb german spunea ce rost are sa alergi, daca alergi pe drumul gresit. Atitudinea de tip ma grabesc, am o groaza de facut a workaholicilor este adesea slab productiva. Agitatia pentru fiecare lucru marunt nu este calea cea mai potrivita de a-l rezolva.Un ajutor de specialitate poate face diferenta in viata workaholicilor.
(http://psychologyfacts.blogspot.com/2008/04/workaholism.html )

Cum tratezi dependenta de munca


Specialistul american Bryan Robinson este de parere ca dependenta de munca dauneaza, fiind un comportament deviant, cu repercursiuni foarte grave uneori. Mai mult, potrivit studiilor, dependenta de munca nu trebuie confundata cu efortul greu depus la locul de munca.

Astfel, daca slujba ta este grea si depui toate efoturile sa ii faci fata, dupa cateva ore te opresti, te relaxezi si ai grija de tine. In general, aceste persoane au un echilibru in viata lor si intotdeauna compenseaza orele petrecute la locul de munca.

(http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/cum-tratezi-dependenta-de-munca-1013748)

Persoanele dependente de locul de munca nu se pot gandi la altceva, iar daca au cateva clipe libere se concentreaza asupra a ceea ce mai trebuie sa faca. Slujba le ocupa toate relatiile sociale, personale si profesionale si de multe ori nici nu isi dau seama de stadiul la care au ajuns.

"Aceste persoane nu merg la serviciu la sfarsitul saptamanii pentru ca vor sa rezolve ceva urgent ci simt nevoia sa fie acolo. Isi neglijeaza sanatatea, familia si prietenii si evita sa mearga in vacanta pentru a-si rezolva problemele de la munca. In putinele cazuri cand

accepta un concediu, in zilele libere nu se pot gandi decat la ceea ce au lasat la birou", a spus psihoterapeutul Tuck T. Saul.

El a spus ca aceste persoane au nevoie de adrenalina continuu si acesta este motivul pentru care cauta mult un loc de munca, dar cel potrivit este cel unde isi pot exersa dependenta, foarte stresant, cu multe termene limita si solicitant. Potrivit studiilor specialistilor, femeile sunt cele mai predispuse catre aceasta dependenta, iar tendinta este de a dezvolta acest simptom si daca se lucreaza de acasa.

De cele mai multe ori sunt ineficienti pentru ca nu sunt oameni de echipa, vor sa faca doar ei totul si cred ca pot reusi. Nu au incredere in cei de langa ei si nu le incredinteaza nimic fara ca ei sa supravegheze atent activitatea lor.

Potrivit specialistilor americani sunt patru stiluri de dependenti de munca. Perfectionistii, cei care nu dorm noaptea pana cand proiectele si termenele limita nu sunt respectate, cei care nu se tem de nimic si aduc acest ritm aproape de ei, pentru a face parte din viata lor si contemplatorii. (http://www.webmd.com/balance/guide/are-you-a-workaholic)

Cei cu deficit de atentie isi concentreaza intregul interes asupra unui singur lucru si tocmai de aceea nu duc la bun sfarsit intotdeauna un proiect, iar contemplatorii sunt cei mai metodici, analitici si duri dependenti de munca.

Solutia pentru toate aceste simptome este terapia. Mai mult, intreaba psihologul tau daca exista grupuri de consiliere, care sunt foarte eficiente si te ajuta sa inveti sa socializezi din nou si sa te bucuri de prieteni si de timp liber.

De multe ori, persoana in cauza nu realizeaza ca are o problema si atunci este nevoie de prieteni pentru a o atentiona ca a depasit limita si este in pericol de a deveni dependent. Acceptarea acestui lucru este foarte importanta, mai mult, este primul pas catre vindecare, pana cand problema nu iti este fatala.

Masuri de prevenire a stresului la locul de munca:

acordarea unui timp suficient pentru angajati pentru a-si realiza sarcinile; definirea clara a atributiilor si a responsabilitatilor; recompensarea pentru realizari; posibilitatea ca angajatii sa depuna reclamatii care sa fie apoi tratate cu seriozitate;

posibilitatea ca acestia sa detina controlul asupra muncii lor; posibilitatea ca angajatii sa ia parte la deciziile care ii afecteaza; adaptarea volumului de lucru la capacitatea si resursele fiecaruia; conceperea sarcinilor astfel incat sa fie stimulatoare; oferirea de oportunitati pentru interactiuni sociale; evitarea ambiguitatii in ceea ce priveste securitatea locului de munca si dezvoltarea carierei. 9

Workaholism-ul in Romania
Tot mai multi angajati din companiile private romanesti devin workaholici. Cel putin asa arata un studiu recent realizat de HR-Romania (resurse umane). Problema cresterii foarte mari a numarului workaholicilor in randul angajatilor ar trebui sa devina principala preocupare a departamentelor de resurse umane din cadrul companiilor. A fi workaholic inseamna sa fii dependent de munca pe care o prestezi. Un workaholic nu constientizeaza stresul la locul de munca pentru ca el considera ca munceste de placere. Despre cum se implica companiile in echilibrarea vietii personale si profesionale a angajatilor si ce obligatii au angajatorii in abordarea stresului aflam de la specialistii HR din diferite companii.

Studiul care vorbeste despre volumul si timpul de munca al angajatilor din mediul privat arata ca circa un sfert dintre acestia se simt stresati tot timpul. Majoritatea respondentilor inclusi in studiul "Balanta Work - Life" au declarat ca petrec circa 50-60 de ore pe saptamana la serviciu, aceasta incluzand orele peste program. Totodata, peste 70% dintre acestia sunt stresati si spun ca "s-au confruntat cu cel putin o boala provocata de stres in ultimul an". Cu toate acestea, circa 79% dintre respondenti sunt "multumiti atunci cand 10

isi indeplinesc obiectivele profesionale", iar aproximativ 66% considera ca activitatea profesionala reprezinta o parte importanta a vietii lor. Respondentii studiului sunt manageri de nivel mediu si de top si specialisti din departamentele de resurse umane.

Motivele pentru care angajatii sunt stresati la locul de munca se refera in principal la relatiile acestora cu colegii, cat si la presiunea unor factori interni sau externi, cum ar fi schimbarile organizationale (reduceri, fuziuni, achizitii sau reorganizari), care determina o crestere a nivelului de anxietate cu privire la securitatea locului de munca. Alti factori de stres la locul de munca provin din erorile de organizare si din managementul deficitar al proiectelor. De aceea, apar tensiuni si neintelegeri intre membrii echipei, competitia pentru resurse ia locul colaborarii, iar timpul necesar derularii activitatilor si atingerii obiectivelor devine insuficient.

Ce spun companiile
De fapt, ce prefera companiile: sa angajeze tineri cu o experienta mai mica in domeniu, care rezista mai mult timp la lucru sau adulti cu experienta? Raspunsul vine de la Amalia Picleanu-Savinescu, Managing Partner, Tandem Consulting, care considera ca varsta nu reprezinta un factor relevant in selectie. Astfel, criteriile sunt legate exclusiv de cunostinte, abilitati si atitudine. "In realitate, calitatea performantei nu depinde de volumul si timpul de lucru al angajatului la locul de munca, ci de relevanta contributiei sale la atingerea obiectivelor specifice postului pe care il ocupa".

11

De aceeasi parere este si Adrian Lupulescu, Director Executiv RU Dacia Groupe Renault, care declara ca in cadrul companiei rezistenta la lucru nu este un criteriu de selectie pentru angajare, ea facandu-se exclusiv pe baza compatibilitatii cerintelor postului cu competentele candidatilor.

Flexibilitate
Pentru ca un angajat sa se simta confortabil la locul de munca, trebuie sa existe un echilibru intre viata de familie si cea profesionala. Astfel, angajatorii au identificat diferite modalitati de echilibrare a celor doua componente: program de munca decalat sau flexibil, lucrul pe proiecte, teleworkingul sau condensarea saptamanii de lucru in patru zile prin marirea numarului de ore lucrate zilnic. Alte programe vizeaza asigurarea de catre companie a anumitor servicii de tip administrativ (aprovizionare, plati, curierat etc.) in numele angajatilor sau crearea unor facilitati si structuri destinate sa acopere nevoile de tip social si familial ale angajatilor: gradinite, cluburi sau centre de tratament, agrement si relaxare.

Conceptul work-life nu este prea raspandit in companiile romanesti. Evident ca exista si companii care dezvolta sisteme de beneficii prin care angajatii sunt ajutati sa-si amelioreze echilibrul intre viata profesionala si modul de viata sau care incearca sa atenueze efectele efortului profesional. Din categoria acestor companii face parte si Dacia Groupe Renault care ofera o serie de beneficii salariatilor: punerea la dispozitie de autocare si subventionarea transportului intre domiciliu si serviciu, subventionarea cantinei sau subventionarea biletelor de odihna si tratament.

12

Adrian Lupulescu considera ca nu exista o reteta cu ajutorul careia angajatii sa nu mai fie stresati la locul de munca. "In primul rand, sa identifice sursa de stres, iar daca nu reusesc, atunci sa apeleze la un specialist si sa aiba o discutie sincera si deschisa cu superiorul ierarhic pe acest subiect. Eliberarea de stres poate tine de persoana proprie, iar daca nu, trebuie luata in calcul schimbarea mediului de lucru. Se spune adeseori despre unii performeri ca fac dovada performantei in regim de stres. Eu consider ca e mai sanatos sa se identifice alte surse de catalizare a energiilor creatoare de performanta decat stresul sau, in cel mai rau caz, acest lucru sa se produca incidental si sa nu fie un mod de lucru prelungit", e de parere specialistul.

Lavinia Tanculescu, Senior Consultant, Deloitte, considera ca masurile pe care organizatiile le-au gasit pentru echilibrarea vietii profesionale si personale ale angajatilor nu se dovedesc la fel de benefice pentru toate mediile profesionale. Studiile arata ca masuri ca programul de lucru flexibil sau crearea, in interiorul companiei, a unor centre de "ingrijire" zilnica (day-care centers) pot avea in unele cazuri efecte pozitive, exprimate in cresterea productivitatii, imbunatatirea comportamentului civic organizational si a retentiei angajatilor. Dar au fost raportate si efecte inverse decat cele preconizate de angajator, mai ales daca angajatii asociau crearea acestor facilitati cu o posibila lipsa de incredere a angajatorului in capacitatea lor de a gestiona singuri aceasta lipsa de echilibru. (http://www.cariereonline.ro/articol/workaholismul-prins-la-romani)

13

Dependenta de munca in S.U.A si Europa


Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca (EU-OSHA) trage un semnal de alarma, intr-un nou raport, asupra faptului ca stresul legat de munca este una dintre cele mai mari provocari in materie de securitate si sanatate in munca cu care se confrunta Europa, iar numarul persoanelor care sufera de afectiuni legate de stres, cauzate sau inrautatite de munca, este posibil sa creasca. Stresul se afla pe locul doi in topul celor mai raportate probleme de sanatate legate de munca, afectand 22% dintre angajatii din UE (2005). Studiile sugereaza ca intre 50% si 60% dintre toate zilele de lucru pierdute au legatura cu stresul. In 2002, costul economic anual al stresului legat de munca, in UE15, a fost estimat la 20.000 de milioane euro. Potrivit raportului, peste 40% dintre angajatii din UE27 care au avut un program de lucru prelungit au declarat ca nu sunt multumiti de raportul dintre viata profesionala si cea de familie.

Ca solutie, in statele Uniunii incepe sa se aplice extensiv sistemul Flexi-Time. Acest sistem prevede ore flexibile de lucru, in coordonare cu ceilalti angajati, astfel incat 14

angajatul sa isi poata programa cat mai bine orarul de munca si cel dedicat familiei sau altor activitati. Sistemul are la baza un management bazat pe rezultate, nu pe pontajul prezentei fizice la birou. Atata timp cat rezultatele firmei nu au de suferit, angajatul are libertatea de a se organiza cat mai bine posibil.

"Angajatii din alte state europene cred ca au, din start, o situatie mai buna decat angajatii romani, atat in privinta salariilor, cat si a conditiilor sociale si de munca. De aceea, reusesc sa aiba mai mult timp liber si sa se detaseze de problemele muncii si de stresul de la serviciu", spune europarlamentarul Monica Iacob-Ridzi, care e de parere ca o organizare mai buna a muncii, cum e sistemul Flexi-Time, poate ajuta la reducerea stresului si la cresterea productivitatii muncii.

Angajatorii au obligatia de a aborda problema stresului la locul de munca, prin Directivacadru 89/391/CEE, care se refera la sanatatea si securitatea in UE. Aceasta directiva si legislatia necesara la nivelul statelor membre incadreaza in mod clar stresul la locul de munca in sfera juridica a sanatatii si securitatii la locul de munca. Acestea prevad in mod cert ca stresul sa fie abordat in acelasi mod sistematic si logic ca si alte probleme de sanatate si securitate, prin aplicarea modelului de gestionare a riscurilor, cu un accent deosebit pe masurile preventive.

In Japonia este un nou cuvant care defineste workaholismul koroshi. Se estimeaz c n acesta tara mor anual 1000 de oameni si aproape 5% dintre lucrtori au atac de cord datorita workaholismului. Un studiu al unui institut din Anglia arata ca unul din trei

15

oameni care lucreaza, au mai mult de 48 de ore de lucru pe saptamana si se declara a fi cu adictie fata de munca. Barbatii din Anglia au in medie cele mai multe ore de munca din Uniunea Europeana. Conform Organizatiei Internationale a Muncii, americanii au cele mai multe ore de munca in comparatie cu alte popoare din lume. Un studiu recent al Fundatiei Nationale pentru Somn arata ca 38% din lucrtorii din America au 50 sau mai multe ore de munca pe saptamana. Un italian venit in America declara ca ei nu se asteapta sa cumpere nimic duminica, fiecare isi ia liber, iar in luna august toti sunt n concediu. Un economist de la Harvard scria ca Un angajat este in medie la lucru n plus cu 163 ore echivalentul al unei luni din an, fata de anul 1969. El estima ca lucratorii din industrie lucreaz cu 320 ore mai mult decat cei din Franta sau Germania.

Cele mai multe studii i-au evidentiat pe columbieni ca fiind cel mai fericit popor din lume. S-ar parea cs aceasts situatie este legata de faptul ca au cele mai multe sarbatori publice,18 pe an. Columbia este urmat de Slovenia cu 16 zile pe an si Slovacia, Cipru si Chile cu 15 zile pe an. (Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii, Daniel Lucescu )

16

Concluzii

In concluzie desi dependenta de munca este considerata cea mai curata dependenta, ea este privita ca un lucru negativ, dar este singura dependenta acceptata de societate, religie sau educatie. Orice companie are ca scop principal cresterea productivitatii, iar oamenii dependenti de munca ajuta foarte mult in acest sens. Ei reusesc sa castige foarte bine in cele mai multe cazuri obtinand pe langa si aprecierea si respectul superiorilor, dar de multe ori isi fac cu aceasta un rau lor.

Pentru un workaholic munca reprezinta elementul cheie al vietii lui. Workaholic-ul pleaca de la ideea ca numai el e capabil sa duca la bun sfarsit o anumita activitate. Iar daca nu reuseste din prima, isi dozeaza toata energia, vointa, puterea si timpul pentru rezolvarea acesteia.

17

Bibliografie
1. Wayne E. Oates, On Being a Workaholic (A Serious Jest), Pastoral Psychology ; 2. Oana Bucurenciu Cum tratezi dependenta de munca, internet:

http://www.business24.ro/locuri-de-munca/resurse-umane/cum-tratezidependenta-de-munca-1480268; 3. Roxana Achim Workaholismul a prins la romani, internet:

http://www.cariereonline.ro/articol/workaholismul-prins-la-romani; 4. WORKAHOLISM-ul sau dependenta de munca internet: http://www.epsiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca; 5. Timothy A. Pychyl, Ph.D., The Personality of the Workaholic, internet: http://www.psychologytoday.com/blog/dont-delay/201003/the-personality-theworkaholic-and-the-issue-self. 6. Daniel Lucescu, Workaholism-ul - Sacrificnd viaa pe altarul muncii

18

S-ar putea să vă placă și