Page 1 of 8

Eu sunt un monstru pentru voi, urzind un dor de vremuri noi.

George Bacovia

27 ianuarie 2012

Frack off, Chevron & CO! Semnat, Romnia. Despre gaze de ?ist ? se pregate?te.
de Claudia Campeanu
7

Like

120

Ai zice ca dupa scandalul cu Ro?ia Montana, cei din guvern s-ar gndi de dou da unda verde unui model de exploatare a gazelor naturale care s-a dovedit extrem distructiv ?i controversat att n SUA ct ?i n Europa. Ori avem de-a face cu toata afacerea e parte dintr-o ncrengatura mafiota de ?pagi, bani de media neoliberale, pe modelul cu care ne-am obi?nuit. Pe 17 ianuarie 2012, ?eful Agen? Na? iei ionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Patru? (cu care ne i desigur, n contextul RMGC), a declarat ca Romnia nu va lua exemplul Bulgariei ?i nu va interzice frac? ionarii hidraulice (hydraulic fracturing sau fracking) pentru extragerea gazelor de ?ist. Dimpotriv

demara anul acesta lucrarile de explorare n Dobrogea. Alte companii, printre care MOL&Expert Petroleum, A Energrz, Universal Premium, au c?tigat licita? de exploatare a altor perimetre (lista la sfr ?itul articolului), ii sunt valabile 30 de ani ?i pot fi prelungite nca 15. Afirma ? ?efului ANRM se a?eaza pe urmele discu iile

americane din toamna trecuta ?i a inten? Statelor Unite de a acorda Romniei consultan? n acest domen iei a

probabil la pachet cu consulta ? pentru scutul anti-racheta. Arealele vizate de Chevron sunt a ?a zisele perimet a 19 (Costine?ti, Vama Veche, Adamclisi), iar ofensiva mediatica (din nou, dupa modelul RMGC) e preg ianuarie, Chevron a ncarcat un clip pe site-ul lor oficial de YouTube, cu ape cristaline, oameni spala comunita? prospere ?i tot felul de platitudini despre tehnologii alternative ?i despre nevoi de dezvoltare. S i n urmatoarele luni sa fim plezni? pna la incon?tien? cu astfel de mesaje. i a

Page 2 of 8
Doar ca scurta amintire, mii de bulgari au protestat n toata ? mpotriva companiei Chevron ?i a folosirii ara tehnologii. Guvernul bulgar a retras licen? de explorare oferita, iar pe 18 ianuarie Parlamentul a votat a

pentru si 6 mpotriva interzicerea folosirii tehnologiei de frac? ionare hidraulica pe teritoriul ? arii, inclusiv n zo

teritoriale ale Marii Negre. n plus, au aprobat o amenda de 65 milioane de euro pentru cei care nu ar respect hotarre. Zonele care urmau sa fie exploatate se aflau n nordestul ? arii, n apropiere de Dobrogea. Tehnologia de extragere a gazelor de ?ist prin frac este extrem de periculoasa ?i poluanta, cu urmari care apa, ?i organismele care traiesc n zonele afectate. La

solu? care seduce: putem exploata zacaminte enorme de ga ie

inaccesibile prin tehnologii conven? ionale. Gazele de care vo

captive n roca, nsa pot fi eliberate prin injectarea sub pres

unui amestec de apa, nisip, ?i tot fel de substan? chimice, ca e

frac? ioneaza roca. Dupa injectare, se spera ca gazele o vor porni n direc? inten? ia ionata, adica pe ? eava instala

?i nu aiurea prin fisurile create.

De ce ar trebui sa ne opunem folosirii acestei tehnologii? Contaminarea solului ?i a apei Lista completa a substan? elor injectate e greu de ob? inut pentru fiecare caz de exploatare, deoarece e protejat

industrial, nsa pe listele care au devenit publice se afla substan ? cancerigene, unele toxice pentru oameni, al e organisme acvatice, unele care au efecte asupra reproducerii sau chiar duc la muta? genetice. Confrom unui ii Tyndall Centre for Climate Change Research, un numar remarcabil de substan ? se afla pe diferite liste ale e

(Sistemul European de Informa ? asupra Substan? ii elor Chimice) cu substan? care trebuie reduse sau care sun e

considerate extrem de daunatoare oamenilor ?i mediului: substan? de toxicitate acuta, substan? persistente, e e bioacumulante ?i toxice (PBTs), etc. Cert e ca apele injectate fie ies din roca datorita presiunii, fie se infiltreaza n timp ce sunt injectate apa freatice sau n apele de suprafa? Din studiile facute (vezi raportul de mai sus), aceste substan a.

sa dizolve alte substan? periculoase (metale grele, substan? radioactive). n plus, gazele mpinse de presiune e e alte par? dect cele inten? i ionate, contaminnd apele sau acumulndu-se, cu tot pericolul aferent de explozie. ne este tot oferita ca exemplu suprem de reu ?ita ?i progres tehnologic ?i social, inclusiv n declara ? d iile

Page 3 of 8

plina de astfel de exemple (vezi documentarul Gasland). n Dimock, n nordestul statului Pennsylvania, parte

vestita forma ? iune Marcellus, oamenii ?i-au vazut apele contaminate, maro, imposibil de baut ?i chiar de folos (oamenii spun ca ame? esc, li se face rau de la substan ? din apa), animalelor le cade parul, iar substan ele apa le distrug ? evile, vasele ?i rufele. Acestea nu sunt incidente izolate ?i nici accidente, ci consecin n urma exploatarilor de acest gen. Producerea de cutremure

Amestecul de apa, nisip ?i substan? injectat n roca produce o presiune carejudecnd dupa exemplele deja e e nu poate fi controlata. Zdrobirea/fisurarea rocii poate duce la cutremure imposibil de prevazut, chiar dac suprafa? De?i minimizate ca pure coinciden? sau ca lipsite de consecin ? aceste cutremure au avut loc. n a. e e,

compania Cuadrilla Resources a oprit temporar explorarea la Preese Hall, lnga Blackpool, n NV Angliei, dup avut loc doua mici cutremure declan?ate de opera ? iunile de frac? ionare. n Oklahoma, unde n mod tipic cutremure pe an, dupa nceperea exploatarii prin frac? ionare, au loc peste 1000. Conform US Army Geological Survey, frac ? ionarea hidraulica poate, ntr-adevar, sa cauzeze cutremure. Consumul de apa Pentru o singura faza de frac ? ionare se folosesc ntre 9000 ?i 29000 de m3 de apa pe pu ?(cu multiple

exploatare). Cantita? enorme de apa folosite trebuie luate de undeva (cu presiunile aferente asupra ecosiste ile asupra comunita? ilor din jur), ?i trebuie transportate (n general, nu prin conducte ci prin cisterne speciale). Distrugerea mediului la suprafa? a Pe lnga impactul mediat de infiltrarile n apa, ca orice tehnologie de exploatare a unor resurse de subsol,

hidraulica implica o infrastructura extinsa (cu tot felul de rezervoare, sonde, pu? uri, utilaje, camioane, drumur se poate dezvolta, chiar daca inten? exista, ntr-un mod care respecta peisajul ?i mediul nconjura ia zone cura? de vegeta? ?i n general orice via ? batucite de camioane ?i utilaje de construc ? drumuri ate ie a, ii, Redevente scazute, subven ? ii Fiind o tehnologie noua care necesita o infrastructura extinsa, nu e profitabila fara ajutor din partea statului consecin? din partea popula? care ajunge pna la urma sa fie afectata negativ. Adica, tot noi vom pl a, iei bietele companii sa poata exploata gazul de ?ist. n Romnia, ca ?i n Bulgaria, sus? inatorii tehnologiei

Page 4 of 8
care au ob ? inut licen? justifica sprijinul pe care ar trebui sa-l acordam prin sperietoarea Rusia. Gazul de a vindeca, spun ei, de dependen? energetica pe care o avem sau am putea-o avea fa? de Rusia. n loc s a a

sa lucr am pentru o lume n care consumam mai pu? (?tiu, e o utopie), sau macar o lume cu tehnologii nepolu in

produce energie, vom fi foarte curnd informa ? ca trebuie sa platim pentru aceasta independen? prin redeven i a la exploatarea de gaz ?i posibil subven? care sa stimuleze investi? ?i crearea de locuri de munca ii iile Patru ? a declarat ca redeven? pentru exploatarea gazelor de ?ist ar trebui sa fie mai mici dect pentru cea i ele conven? ionala ?i ca Romnia pregate?te o legisla ? speciala care sa reglementeze acest tip de exploatare. ie Daca va e teama de ce se va ntmpla cu Ro?ia Montana, va cer sa va imagina? o Ro?ia Montana ntins i

cteva jude? ale ? e arii: Bihor, Constan? Tulcea, Arad, Timi?oara. Ape poluate, sol poluat, peisaj distrus, toate a, perioada nedeterminata. Substan ? chimice injectate sunt, n mare parte, ne-biodegradabile, iar transform ele subsol datorita fisurarii rocii ?i aglomerarii de gaze pot duce la microcutremure, mi ?cari ?i aluneca

nebunia e cu att mai grava cu ct viitoarele exploatari se afla pe terenuri agricole, n zone n care apa este o re limitata, sau sensibile din punct de vedere ecologic. Eu zic sa mai privim ?i nspre vecinii no?trii bulgari ?i sa vedem ce fel de colaborari putem construi. partea lor exista. Clar afecta? de posibilitatea forarilor din Dobrogea, ei deja au anun? un protest n fa i at Romniei la Sofia pentru joi, 26 ianuarie. Sa ne folosim de impulsul revolu ? ionar al ultimelor zile pentru a ne pericolul acesta, ?i sa dedicam ziua de joi unui protest mpotriva exploatarii gazelor de ?ist. Asta pentru Lista cu perimetrele scoase la licita? (sursa: Petroleum Services Group) ie Companie Perimetrulicen? acordata a Depresiunea panonica MOL Hungarian Oil & Gas PLC ?i Expert Petroleum SRL Avere Enegrz Inc Avere Enegrz Inc Clara Petroleum Ltd EX 01 VOIVOZI (BIHOR) EX 02 TRIA (BIHOR) EX 03 BAILE FELIX (BIHOR) EX 04 TULCA (BIHOR)

Page 5 of 8
MOL Hungarian Oil & Gas PLC ?i Expert Petroleum SRL MOL Hungarian Oil & Gas PLC ?i Expert Petroleum SRL Avere Enegrz Inc Avere Enegrz Inc Universal Premium SA Audax Resources LTD Universal Premium SA Moesia Oil and Gas LTD EX 05 ADEA (ARAD) EX 06 CURTICI (ARAD) EX 07 PERIAM (TIMI? ) EX 08 BILED (TIMI? ) EX 09 PAULIS (TIMI? ) EX 10 PAR? A (TIMI? ) EX 11 BUZIA ? (TIMI? ) EX 12 CRAI (TIMI? ) Dobrogea Nu s-a acordat licen? a Nu s-a acordat licen? a Nu s-a acordat licen? a Nu s-a acordat licen? a Chevron Romania E&P BV Chevron Romania E&P BV Chevron Romania E&P BV EX 13 MACIN (TULCEA) EX 14 BABADAG (TULCEA) EX 15 CAPIDAVA (CONSTAN ?A) EX 16 EFORIE (CONSTAN? A) EX 17 COSTINESTI (CONSTAN? EX 18 VAMA VECHE (CONSTAN EX 19 ADAMCLISI (CONSTAN? Offshore Nu s-a acordat licen? a EX 20 RAZELM (TULCEA)

Page 6 of 8
Nu s-a acordat licen? a Nu s-a acordat licen? a Nu s-a acordat licen? a Nu s-a acordat licen? a Petro Ventures BV Nu s-a acordat licen? a Melrose Resources ?i Petromar Resources Melrose Resources ?i Petromar Resources Lukoil Overseas ?i Vanco International Lukoil Overseas ?i Vanco International EX 21 NAVODARI (CONSTAN? A) EX 22 AGIGEA (CONSTAN? A) EX 23 AURORA (CONSTAN? A) EX 24 MANGALIA (CONSTAN? A) EX 25 LUCEAFARUL (TULCEA) EX 26 SFANTUL GHEORGHE (TULCEA) EX 27 MURIDAVA EX 28 EST COBALCESCU EX 29 EST RAPSODIA EX 30 TRIDENT

7 raspunsuri la Frack off, Chevron & CO! Semnat, Romnia. Despre gaze de ni se pregate?te.
Idle (Calin Lucaci) spune: 27 ianuarie 2012 la 10:55

Mul? umesc pentru informa ? Voi milita mpotriva exploatarilor de acest tip, la fel ca ?i pentru Ro ii. ntmplarea face sa locuiesc exact ntr-una din aceste zone.
Raspunde

casandra spune: 27 ianuarie 2012 la 11:03

Chiar nu este de glumit! Am citit un raport foarte serios despre seismele provocate prin utilizarea tehnologiei exploatarii http://www.cuadrillaresources.com/cms/wp-content/uploads/2011/12/Final_Report_Bowland_Seis -11-11.pdf

Page 7 of 8

Probabil ca fiind la noi o zona de seismicitate cunoscuta, Chevron s-a gandit ca oricum nudistrugerile care urmeaza unui sism. Cine va putea distinge intre un seism natural si unul provocat d tehnologie? Ce mizerabila lacomie inconstienta au guvernantii nostri!
Raspunde

alex spune: 27 ianuarie 2012 la 11:08

Foarte bun articol. Felicitari!

Raspunde

Iulia Hasdeu spune: 27 ianuarie 2012 la 11:38

chiar ma gandeam de ce oare in Ro. nu s-au vazut inca actiuni Green Peace. Cred ca ar trebui contacta reatea extraordinar de eficace si modalitati de campanie deja rodate. Multumim Claudia pentru
Raspunde

gheorghitazbaganu spune: 27 ianuarie 2012 la 11:48

Ati reusit sa ma speriati. Stiu ca la ANina s-a construit o termocentrala (parasita) care ar fi trebuit sa sisturi bituminoase. OAre cum s-au gindit proiectatntii de atunci sa le exploateze?
Raspunde

calin goina spune: 27 ianuarie 2012 la 11:58

Excelent articol, multumesc! Pentru cei care vor sa asculte o extrem de interesanta emisiune despre impactul acestei tehnologii in Pennsylvania: http://www.thisamericanlife.org/radio-archives/episode/440/game-changer
Raspunde

baldovin spune: 27 ianuarie 2012 la 14:12

Sambata 28 ianuarie ora 11 Piata Constitutiei. Anti exploatare resurse naturale in conditii periculoase
Raspunde

Page 8 of 8

CriticAtac este o platforma care militeaza pentru posibilitatea exprimarii libere si n conditii de egalitate a tuturor vocilor si opiniilor. De aceea, coment injurii, discrimineaza, calomnieaza si care n general deturneaza si obstructioneaza dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi

2010-2012 Critic Atac

Aboneaz a-te la newsletter! RSS articole RSS comentarii