UNDELE CEREBRALE

Profesor: Mustea Mariana Student: Ursul Silvia Specializarea: Ecologie si Protecia Mediului

Creierul este format din miliarde de celule cerebrale numite neuroni. Aceti neuroni utilizeaz energie electric pentru a comunica unii cu alii. Activarea simultan a milioane de neuroni ce emit semnale n acelai timp, produce o cantitate enorm de electricitate n creier, care poate fi detectat cu ajutorul echipamentelor medicale moderne, ce msoar nivelele de electricitate pe anumite zone ale scalpului. Semnalele electrice ale creierului pot fi monitorizate prin plasarea electrozilor pe scalp i un dispozitiv numit electroencefalograf (EEG) poate nregistra undele creierului prin trasarea unor linii pe o foaie de hrtie aa cum a fost imortalizat n filme i n serialele de televiziune. Linia dreapt arat moartea creierului. Aceste aparate au pus n eviden aa-numitele Unde Cerebrale. Sunt de fapt impulsuri electrice care se pot masura dupa amplitudine si frecventa. Amplitudinea este puterea impulsului electric, masurata in microvolti, iar frecventa este viteza ondulatiilor electrice, masurata in herti. Frecventa determina categorisirea undelor cerebrale in unde beta, alfa, teta si delta, iar combinatia acestor diferite categorii de unde determina starea de constiinta a unei persoane la un anumit moment. Odat cu descoperirea undelor cerebrale, a urmat imediat i observarea faptului c activitatea electric a creierului se modific n funcie de ceea ce face persoana n cauz. De exemplu, undele cerebrale ale unei persoane care doarme sunt cu mult diferite de cele ale uneia care este treaz. De-a lungul anilor, echipamente tot mai sensibile ne-au adus mai aproape de imaginea exact a ceea ce reprezint n realitate undele cerebrale: indicii foarte precise n legtur cu starea mental sau sntatea unei persoane. Trebuie s inem seama c fiecare gnd, fiecare sentiment genereaz un anumit tip de activitate a creierului i de aici ne putem da cu toii seama de bogia de informaii pe care ne-o poate aduce interpretarea msurtorilor cerebrale. Se cunosc la ora actual mai multe benzi de frecvene pentru undele cerebrale: delta (0,5-4 Hz), theta (4-8 Hz), alpha (8-12 Hz), beta (12-16 Hz), beta nalte (16-32 Hz), complexul K (33-35 Hz), gamma (peste 40 Hz) etc. Undele beta constientul Undele beta sint produse de creier in starile normale de veghe, n care atentia noastra este predominant orientata spre actiuni exterioare, dar un exces de asemenea unde cerebrale conduce la stari psihologice de panica. In conditii optime undele beta sint asociate gindirii logice, rezolvarii problemelor concrete si atentiei active indreptate asupra lumii inconjuratoare. In cazul surplusului de unde beta se instaleaza starea de panica, cu simptomele ei

caracteristice: puls neregulat, respiratie rapida, imposibilitatea de a se concentra si de a lua o decizie. Frecventa undelor este ntre 13-30Hz. Undele alfa starea de vis Cnd undele creierului ncetinesc, ajung la un ritm mai coerent, i poate fi vzut pe EEG un model ca o frez cu dinii regulai, de 8-12 Hz. Undele cerebrale alfa sint prezente de obicei in timpul somnului, dar sunt predominante de asemenea n stari de concentrare sau de focalizare asupra unui centru imobil interior, in timp ce omul isi foloseste imaginatia si capacitatea de a vizualiza. Undele alfa indica o stare asociata unei minti calme, linistite si n care atentia poate fi focalizata cu succes att n exterior participnd la rezolvarea situatiilor de tot felul, dar si n interior permitnd aprofundarea unei stari de meditatie dinamica. Ele se amplifica la persoanele care practica diferite forme de meditatii, tehnici posturale etc. In momentul in care se manifesta undele alfa, in minte apar involuntar flash-uri, imagini scurte nesolicitate, care par foarte reale. Atentia se muta de la un scenariu la altul, deplasindu-se aparent fara motiv de la un lucru la altul. Nici imaginile, nici celelalte date senzoriale nu par sa aiba o logica, lumea exterioara dispare si omul este absorbit de vis datorita activitatii undelor alfa. In anumite cazuri, creierul produce prea multe unde alfa, care se pot concretiza in stari frecvente de reverie si o tendinta de a evada din realitatea obisnuita. Undele teta subconstientul Undele teta pot fi considerate ca fiind subconstientul, acea parte a spiritului care face tranzitia de la constient la inconstient. Acestea apar mai ales n timpul somnului paradoxal (REM) n care apar majoritatea viselor. Putem fi totusi constienti de aceasta stare de calm si armonie, caci undele de tip theta se manifesta mai ales n timpul reveriei cotidiene, momente pasagere cnd trecem de la starea de veghe la somn i cnd trecem de la somn napoi la starea de veghe, si meditatiei profunde. Cnd apar n starea de veghe acestea sunt raspunzatoare de cunoasterea intuitiva si de explorarea imaginativa a profunzimilor misterioase ale subconstientului. Starea teta este nsoit de imagini neateptate, imprevizibile, asemntoare viselor, dar foarte vii (cunoscute sub numele de imagini hipnagogice). Adesea, aceste imagini surprinztor de reale sunt nsoite de amintiri intense, n special
3

amintiri din copilrie. Desi acestea pot fi inaccesibile omului in stare de veghe, ele afecteaza totusi si chiar guverneaza atitudinile, sperantele, credintele si comportamentele sale. De exemplu, adultul care nu isi mai aminteste de abuzurile suferite in copilarie cauta totusi persoane abuzive, pentru ca undele teta il imping sa se elibereze de acest secret ascuns. Undele theta sunt asociate deseori cu activitatile artistice desfasurate ntr-o atmosfera de armonie si beatitudine. Genialitatile si oamenii mpacati sau cu preocupari artistice creatoare, traiesc mai des pe aceasta frecventa a undelor theta. Sunt nenumrate povestiri despre astfel de momente de inspiraie i creativitate care apar atunci cnd oamenii aproape c adorm, sau cnd se uit la cer, sau cnd hoinresc singuri. De fapt, toi vorbesc de moleeal, relaxare fizic, o imagistic vie aprut pe neateptate, semne ce atest instalarea strii teta. n realitate, puini oameni reuesc s i induc la voin unde teta. Clugrilor zen le-au luat 20 de ani de antrenament. Sunt undele ce faciliteaza schimbari majore la nivelul inconstientului. Este o stare misterioas, derutant, cu un potenial creator nalt i chiar iluminatoare, dar experimentatorii au ntmpinat dificulti cnd au vrut s o studieze, pentru c este foarte greu de meninut, oamenii avnd tendina de a adormi imediat ce ncep s genereze cantiti mari de unde teta. Undele theta prezinta frecvente care sunt cuprinse ntre 3-7Hz. Undele delta inconstientul Undele delta definesc cele mai profunde nivele ale relaxarii psihosomatice pe care o fiinta umana le poate atinge. Fiind cele mai lente unde cerebrale ele caracterizeaza somnul profund fara vise, starile puternice de extaz. Sfintii ndeosebi traiesc aceste stari profunde ale undelor cerebrale n mod constient. Sfntul Francisc din Asisi, Anton de Padova, Tereza de Avilona, Budha si multi alti sfinti, au ajuns sa-si permanentizeze acest gen de trairi. Prezenta undelor delta este asociata cu procesul complet si amplu al regenerarii fizice si al refacerii ori mentinerii sanatatii de unde rezulta ca fluctuatiile noastre mentale determina starea generala n care noi traim. Undele delta sint un fel de radar personal, trimitind si primind mesaje la nivel inconstient. De fapt, undele delta compun chiar inconstientul individului. Prezente in timpul somnului profund, ele ramin active atunci cind toate celelalte unde cerebrale inceteaza sa-si faca simtita prezenta. Ele pot fi prezente si in timpul starilor de veghe, in combinatie cu alte tipuri de unde. Au frecvente cuprinse ntre 0.1 si 3 Hz.
4

Undele cerebrale se combina, creind stari Fiecare stare de constiinta in care un om se afla in orice moment este o combinatie intre cele patru categorii de unde cerebrale prezentate mai sus. Examinind cum interactioneaza si functioneaza ele impreuna, se poate intelege mai bine ceea ce se intimpla cu starile unui om si de ce apar anumite experiente. Toate categoriile sint la fel de importante si toate impreuna ofera o diversitate extraordinara de stari mentale, emotionale si spirituale. In interiorul categoriilor mari pe care le-am descris, exista game de frecvente diferite, care variaza de la persoana la persoana. Poi spune multe despre o persoan observndu-i pur i simplu modelele undelor ei cerebrale. De exemplu, persoanele anxioase tind s produc o supra-abunden de unde beta nalte, n timp ce oamenii cu ADD / ADHD (Deficit de Atenie / Hiperactivitate / Impulsivitate) tind s produc o supra-abunden de unde cerebrale lente Alpha / Theta n modele haotice. Cercettorii au descoperit c undele cerebrale nu sunt numai o reprezentare a strilor noastre mentale, ci ele pot fi influenate prin stimulri externe pentru a schimba strile mentale ale unei persoane sau chiar pentru a ajuta n tratarea unei largi varieti de tulburri mentale. Anumite modele ale undelor cerebrale pot fi folosite pentru a accesa chiar experiene exotice sau extraordinare, cum ar fi visul lucid, dedublrile astrale sau chiar stri extatice de contiin. Undele cerebrale dominante n orice moment, creierul emite toate sau majoritatea diferitelor tipuri de unde cerebrale. Cu toate acestea, exist, de obicei, o frecven dominant, sau una care este mult mai puternic si predominant fa de celelalte. De fapt, de-a lungul anilor 60-70, frecvena dominant a fost singura frecven cerebral considerat relevant. Ca urmare, strile mentale sunt de obicei descrise din punctul de vedere al frecvenei dominante. Tipuri de stimulare cerebral Exist mai multe modaliti de a genera efecte asupra creierului prin stimulri audio: prin tonuri isochronice (bazate pe impulsuri sonore), bati monoaurale i bati binaurale.
5

Sincronizarea undelor cerebrale Creierul este imprit n dou prti: emisfera dreapt i emisfera stang. Dei par identice, cele dou jumti funioneaz ca dou creiere aproape complet diferite. Emisferele sunt aproape complet separate, existnd o legtur ntre ele doar prin corpul calos prin care circul cam 300 de milioane de trasee nervoase. Funcionarea celor dou emisfere este foarte diferit i asincron. De obicei una din ele are o funcionare predominant. Emisfera predominant este rspunztoare de modul n care decodoficm i percepem realitatea. S-a constatat c exist dou tipuri de predominan n funcionarea emisferelor cerebrale. Sincronizarea celor dou emisfere este deosebit de important n procesul dezvoltrii noastre mentale. Este posibil s existe dou modele vibratorii identice care nu sunt sincronizate; ca atunci cnd amplitudinea maxim a unei unde corespunde momentului de amplitudine minim al celeilalte unde. ntr-un astfel de caz, cele dou frecvene se anuleaz reciproc, i amplitudinea total scade foarte mult. Atunci cnd momentele de amplitudine maxim ale celor dou unde coincid, ele se combin i cele dou unde vor produce mpreun o und de dou ori mai nalt dect cea existent la nceput. Astfel emisferele cerebrale opereaz sincron i amplitudinea undelor cerebrale din ntregul cortex crete foarte mult. Aceasta determin puternice fluctuaii energetice n ntregul creier, existnd n acele momente posibilitatea unei poteniale reorganizri mentale ntr-o ordine mai nalt. In concluzie, sincronizarea undelor cerebrale, armonia emisferelor explic creterea productivitii, a performanei, a eficienei, a sentimentului general de competen.