Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

MODULUL 1: Estimarea cererii Ciocolata calda n condiii de concuren

Societatea comerciala YourDrinks S.R.L. este o societate producatoare de Ciocolata calda .Aceasta, a efectuat la inceputul lunii septembrie 2010 un sondaj asupra unui esantion de 1277 concumatori, cu scopul de a determina atat numarul consumatorilor de cafea cat si numarul consumatorilor de Ceai , Frappe, Limonada, acestea fiind produsele concurentei. Astfel s-au inregistrat urmatoarele rezultate: 677 cumprtori s-au declarat consumatori de Ciocolata calda ; 220 cumprtori s-au consumatori de Ceai; 230 cumprtori s-au declarat consumatori de Frappe; 150 cumprtori s-au declarat consumatori de Limonada;

n luna septembrie 2010., YourDrinks S.R.L. a lansat o campanie de publicitate pentru produsul Ciocolata calda. La nceputul lunii octombrie s-a reefectuat sondajul aferent lunii septembrie asupra aceluiai eantion reprezentativ de consumatori i s-au obinut urmtoarele rezultate: dintre consumatorii Ciocolata calda (la nceputul lunii septembrie 2010): 80% au rmas fideli Ciocolata calda; 10% s-au orientat ctre Ceai; 5% s-au orientat ctre Frappe; 5% s-au orientat ctre Limonada; dintre consumatorii de Ceai (la nceputul lunii septembrie 2010): 60% au rmas fideli Ceai-ului; 20% s-au orientat ctre Ciocolata calda; 10% s-au orientat ctre Frappe; 10% s-au orientat ctre Limonada; dintre consumatorii de Frappe (la nceputul lunii septembrie 2010): 50% au rmas fideli Frappe-ului; 25% s-au orientat ctre Ciocolata calda; 10% s-au orientat ctre Ceai; 15% s-au orientat ctre Limonada; dintre consumatorii de Limonada (la nceputul lunii septembrie 2010): 40% au rmas fideli Limonada; 30% s-au orientat ctre Ciocolata calda; 20% s-au orientat ctre Ceai; 10% s-au orientat ctre Frappe.

1|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic Analiza economic a rezultatelor

1. Reprezentarea grafic i analiza evoluiei ponderilor pe pia a celor 4 produse concureniale. Precizarea i comentarea stadiului pe curba "vieii" n care se afl fiecare produs la momentul iniial;
0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 Octombrie Noiembrie Decembrie

Ciocolata calda Ceai Frappe Limonada

In urma analizei ponderilor pe piata a produsului Ciocolata calda, aferenta graficului si tabelului de mai sus, se poate concluziona ca produsul Ciocolata calda se afla pe curba vietii in prioada de maturitate, valoarea ponderilor aflandu-se in jurul numarului 0,53. De asemenea se observa ca ciclul ei de viata are o tenta de ascensiune atingandu-se maximul in luna a 4-a = 0,5439.

Graficul si tabelul aferent cotelor de piata a produsului ceai arata ca acestea se situeaza in jurul valorii 0,222. In primele 4 luni, ceaiul prezinta un ritm de ascensiune care se mentine pana in luna a 9-a inclusiv, pentru ca mai apoi in lunile urmatoare respective 10, 11 si 12 sa isi mentina valoarea ponderii egala cu 0,2225. Pe curba vietii, ceaiul se afla in perioada de dezvoltare.

2|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

Produsul Frappe se afla pe curba vietii, conform graficului aferent evolutiei acestuia pe piata, in etapa de declin. Cea mai mare valoare se inregistreaza in luna 1 Max=0,1455 iar minimul in luna a 11-a Min= 0,1214. Limonada inregistreaza in evolutia sa pe piata concurentiala ponderi incluse in intervalul [0,1185; 0,1127] pozitionandu-se

pe curba vietii in starea de declin, nemanifestand in nicio luna tendinta de crestere. Valorile scad de la maxim= 0,1185 in luna 1 pana la valoarea de 0,1127 inregistrata pentru prima data in luna a 7-a, mentinand aceasta ultima valoare pana in luna a 12-a inclusiv.

2. Analiza influenei campaniei de publicitate asupra vnzrilor produsului Ciocolata calda Campania publicitara are o influenta foarte puternica asupra evolutiei produsului Ciocolata calda. Acest lucru este evidentiat in curba vietii pe care o urmeaza acest produs. De remarcat este si perioada in care inregistreaza cea mai mare valoare-luna a 4-a= ianuarie- sezon rece. In aceasta perioada a anului, campania publicitara se poate manifesta intr-un mod agresiv intrucat acest lucru nu se va observa foarte usor. Campania publiciara produce o crestere a cotelor de piata si implicit starneste interesul consumatorului.

3. Ponderea limit pe pia la care poate ajunge produsul Ciocolata calda dac matricea de tranziie rmne neschimbat un numr mare de perioade In conditiile in care matricea probabilitatilor de trecere ajunge la starea stationara intr-un interval de timp, ponderea limita pe piata la care se poate ajunge in cazul celor patru produse se poate gasi in coloana State Probability, din care se alege valoarea cea mai mica, adica 0,1127.

3|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

4. Evoluia pe pia n raport cu luna septembrie a fidelitii fa de Ciocolata calda i a reorientrilor ctre produsele concureniale Evolutia pe piata a fidelitatii celorlalte produse fata de produsul principal Ciocolata calda, este evidentiata in tabelul de mai jos. Aceasta analiza a evolutiei este necesara pentru stabilirea strategiei de marketing optime. Conform rezultatelor obtinute in tabel, cea mai mare cota de piata este inregistrata de Ciocolata calda.

5. Volumul vnzrilor produsului Ciocolata calda n lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru situaia n care volumul total al vnzrilor celor patru produse este de 6000 u.f. n fiecare lun Volumul vanzarilor de Ciocolata calda in lunile octobrie, noiembrie si decembrie in conditiile in care volumul total este de 6000 u. f. a crescut cu 21 u.f. din luna 1 pana in luna a 2-a,iar diferenta dintre vanzarile aferente lunilor a 2-a si a 3-a este de 7 u.f. 0,5390*6000= 3234 u.f. 0,5425*6000= 3255 u.f. 0,5437*6000= 3262,2 u.f.

6. Profitul unitar aferent Ciocolatei calde este de 5 u.m. / u.f.

Luna Profitul Valoarea vanzarilor Cota de piata Octombrie 1743,126= 3234* 0,5390 Noiembrie 1765,837= 3255* 0,5425 Decembrie 1773,658= 3262,2* 0,5437 Profitul a crescut cu 22,71 u.m/u.f in prima luna in care se introduce pe piata produsul Ciocolata calda, iar in a doua luna, a crescut cu 7,821 u.m/u.f. 7. Politica managerial privind produsul Ciocolata calda In urma analizei efectuate in cadrul acestui modul se observa ca produsul Cicolata calda se afla in perioada de maturitate. Patrunderea acestui produs pe piata a fost una destul de rapida, inregistrandu-se cote de piata semnificative, acest lucru fiind datorat in special campaniei publicitare desfasurate. Pentru mentinerea in continuare a ciocolatei calde, propun alocarea unui buget mai mare in scopul finantarii campaniei publicitare urmatoare.
4|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

MODULUL 2: Estimarea vnzrii produselor 2.1. Cazul Cafea cu scortisoara Societatea Comercial YourDrinks S.R.L. comercializeaza bautura Cafea cu scortisoara numai in lunile noiembrie si decembrie. Pentru estimarea volumului vanzarilor de Cafea cu scortisoara in luna octombrie 2010, conducerea firmei a hotarat sa utilizeze datele din lunile anterioare, care sunt prezentate in tabelul alaturat: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Luna Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Volumul vanzarilor 1677 1777 1477 1577 1377 1627 1727 1427 1477 1377 1587 1527

1.Reprezentarea grafic a datelor reale, a mediei vnzrilor i a estimaiilor vnzrilor pentru constantele de nivelare: = 0,2, = 0,9 i, respectiv optim n raport cu eroarea medie ptratic;

SES= Date reale

SES= =0,2

SES= =0,9

SES= =optim
5|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

2. Analiza comparativ a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare: In urma reprezentarii grafice a ciclului vietii produsului Cafea cu Scortisoara, se observa ca cele mai mari valori ale vanzarilor se inregistreaza in cazul in care se alege =0,9 . Este insa de remarcat ca desi in acest caz se inregistreaza cele mai mari valori ale vanzarilor se ating de asemenea si cele mai mici valori. Astfel, evolutia asupra careia trebuie sa ne axam interesul este atunci cand optim pentru a se mentine un ritm constant al vanzarilor, fara a intampina mari cresteri sau scaderi de vanzari. De asemenea, se observa ca si varianta in care =0,2 ofera un oarecare echilibru insa se afla sub curba =optim . 3. Volumul vnzrilor ce este recomandat a fi luat n considerare pentru producia din luna octombrie anul curent a produsului Cafea cu scortisoara este cel, aferent lui =02, acestea fiind in valoare de 2530,386 (- Linia 13) pentru ca se inregistreaza cea mai mica valoare a erorii mediei patratice-MSE.

4. Recomandri generale pentru alegerea constantei de nivelare : Valoarea lui reprezinta posibilitatea erorii de prognoza, sau asa cum se mai numeste- constanta de nivelare- aceasta luand valori din intervalul [0; 1]. Se considera ca pentru a se obtine o previziune cat mai apropiata de realitate,in cazul seriilor de timp, este necesar sa se utilizeze o valoare cat mai mica a acestui coeficient. Pentru seriile stabile, cu variabilitate aleatoare redusa, se prefera utilizarea unor coeficienti cu valori cat mai apropiate de 1 Alegerea valorii de 0,5 a lui denota un character neutru a previziunilor.
6|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

MODULUL 2: Estimarea vnzrii produselor 2.2. Cazul produsului Ciocolata calda Societatea Comercial YourDrinks Luna Nr Agenti Vanzari Ciocolata calda S.R.L.. nu are contracte ferme Nr. Crt 23 23570 Octombrie pentru produsul Ciocolata calda, 1 2 22 20270 Noiembrie acesta se vinde prin eforturile unei 3 23 22370 Decembrie echipe de ageni de vnzri, care 4 21 21530 Ianuarie fluctueaz ca mrime. Se presupune 5 21 20870 Februarie 6 20 21270 Martie c exist o legtur direct 20 21270 Aprilie proporional ntre numrul de 7 8 21 19770 Mai ageni de vanzare i volumul 9 19 19920 Iunie vnzrilor. Se dorete verificarea 10 17 19570 Iulie 11 15 18370 August acestei ipoteze folosind datele 12 14 14870 Septembrie disponibile pe ultimul an Pentru estimarea volumului vnzrilor de Ciocolata calda n trimestrul urmtor, intereseaz modelul de previziune cel mai recomandat avnd n vedere c conducerea firmei dorete s stabilizeze numrul acestor ageni de vnzare pentru a ncuraja creterea vnzrilor.

1. Reprezentarea grafic a datelor reale y=f(x) n form liniar y=a+b*x

X Variable 1 Line Fit Plot

25000 20000 15000 Y 10000 5000 0 0 2 4 6 8 10 12 14 X Variable 1 Predicted Y Linear (Predicted Y) Y y = -502.62x + 23571 R = 1

7|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

Graficul Vanzarilor:
25000 20000 15000 10000 5000 0 0 2 4 6 8 10 12 14

Vanzari
Series1 y = -502.62x + 23571 R = 0.6833 y = 23903e-0.026x R = 0.6486 Linear (Series1) Linear (Series1) Expon. (Series1)

Reprezentarea grafic a datelor reale ln(y)=ln(a)+b*ln(x) pentru forma neliniar;

10 9.9 9.8 9.7 9.6 2.6 Y

X Variable 1 Line Fit Plot

y = 0.4955x + 8.3119 R = 1 Y Predicted Y y= R = 0.7721 2.8 X Variable 1 3 8.4137e0.0508x Expon. (Y) Linear (Predicted Y)

3.2

2. Analiza rezultatelor n cele dou forme ale ecuaiei de regresie pentru 95% nivel de semnificaie, respectiv pentru 90%; Analiza liniara: Ecuatia liniara a variabilelor: : Ecuatia Liniara a vanzarilor: Ecuatia Exponentiala a vanzarilor:

y = -502.62x + 23571 y = -502.62x + 23571 y = 23903e-0.026x

R = 1 R = 0.6833 R = 0.6486

Valoarea lui R2 in cazul analizei de regresie liniara este mai mare decat 0,64 fapt care arata ca o crestere a numarul de luni sau a agentilor de vanzari va determina o crestere a vanzarilor. Analiza neliniara: Ecuatia liniara: Ecuatia exponentiala:

y = 0.4955x + 8.3119 y = 8.4137e0.0508x

R = 1 R = 0.7721

8|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

MODULUL III: Decizia managerial n condiii de incertitudine i risc Conducerea S.C. YourDrinks realizeaz n principal dou produse: Ciocolata calda i Cafea cu scortisoara. Pentru produsele acestea, volumul vnzrilor variaz ntmpltor de la o lun la alta, iar conducerea societii este interesat n planificarea programului de producie pe ultimul trimestru al anului 2010, astfel ca oferta s se apropie ct mai mult de cererea manifestat pe pia. Ajustarea nivelului produciilor pentru produsele Ciocolata calda si Cafea cu scortisoara este estimat n funcie de volumul previzionat al vnzrilor corelat cu vnzrile reale din produsele concurente existente pe pia . Sunt evideniate urmtoarele situaii obiective de evoluie a vnzrilor: SN1 Cererea A= 0,5390*6000+ 1,10*0,5425*6000+ 1,15*0,5437*6000 = 10566,03 Cererea B= 1530,998+ 1400+ 3500=6430,998 SN2 Cererea A= 0,5390*6000+ 0,5425*6000+ 0,5437*6000=9751,2 Cererea B= 1534,736+1200+3200=5934,736 SN3 Cererea A= 0,5390*6000+ 0,95*0,5425*6000+ 0,90*0,5437*6000=9262,23 Cererea B= 1530,386+ 1000+3200=5730,386 V1 Oferta A= 0,5390*6000+ 0,5425*6000+ 0,5437*6000=9751,2 Oferta B= 1534,736+1000+3200=5734,736 V2 Oferta A= 1,05* (0,5390+ 0,5425+ 0,5437) *6000=1,05*9751,2= 10238,76 Oferta B= 0,95* (1534,736+1000+3200)=5447,999 V3 Oferta A= 0,95*( 0,5390+ 0,5425+ 0,5437)*6000=9263,64 Oferta B=1,05*( 0,5390+ 0,5425+ 0,5437)=6021,472

9|Pagina

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

Starile naturii SN1 CerereaA=10566,03 Cererea B=6430,99 Varianta decizionala V1 Oferta A=9751,2 Oferta B=5734,736 65960,2 Varianta decizionala V2 Oferta A=10238,76 Oferta B=5447,99 67537,77 Varianta decizionala V3 Oferta A=9263,64 Oferta B=6021,472 61436,56 SN2 Cererea A=9751,2 Cererea B=5934,736 SN3 CerereaA=9262,23 Cererea B5730,386

65960,2

53679,4

55348,77

43124,52

63255,05

60563,25

10 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

Profit ( Vi ; SNi )=5min( ofA ; cA) + 3min( ofB ; cB )20max (0 ; ofA-cA)-10max(0 ; of BcB) Profit ( V1 ; SN1) =5 min( 9751,2 ; 10566,03) + 3min(5734,736 ; 6430,998 )-20max(0; 9751,2- 10566,03)- 10max(0; 5734,736-6430,998) =5*9751,2+ 3 *5734,736 - 20*0-10 *0 Profit ( V1; SN2)=5*9751,2 +3 *5734,736 - 20*0-10*0 Profit ( V1 ; SN3)= 5* 9262,23 + 3* 5730,386 20*488,97 10*4,35 Profit (V2; SN1)= 5*10238,76 +3*5447,99 -20*0 -10*0 Profit(V2; SN2)= 5*9751,2 +3* 5447,99 -20*487,56 -10* 0 Profit(V2; SN3)= 5*9262,23+ 3*5447,99 -20* 976,53 -10*0 Profit(V3;SN1)= 5*9262,23+ 3*6021,472 -20*1,41- 10*291,08 Profit(V3; SN2)= 5* 9263,64+ 3* 5934,736 20* 0 -10*86,736 Profit(V3; SN3)= 5*9262,23+ 3* 5730,386 -20* 1,41 -10*291,086 = 65960,2 = 65960,2 =53679,4 =67537,77 =55348,77 =43124,52 =61436,56 =63255,05 =60563,25

1. Recomandri de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald (minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz; Conform principiului Wald(minmax) cea mai buna decizie care poate fi adoptata in acest caz este Alternativa 3 a carei valoare este de 60 563,25 u.m. . De asemenea, conform principiului maximax, cea mai buna varianta de decizie ce trebuie a fi adoptata este alternativa 2 = 67 537,77u.m.. Principiului lui Savage ii corespunde alternative 3 =6 101,21u.m. iar principiului lui Hurwicz ii revine alternativa 1= 62 890 u.m. aferenta unui p=0,75.

11 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic 2. Estimarea costului maxim pentru achiziionarea unor informaii complete asupra strilor naturii;. Costului maxim pentru achizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii se gaseste in linia Expected Value with Perfect Information si este egala cu 65 511,84 u.m.

3. Recomandri de alegere a valorii coeficientului de optimism pentru regula/ criteriul Hurwicz i surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de optimism [0, 1]. Vi: hi: max+(1- )min h1: 65960, 2 + (1- )53679,4 h1=h2 => =0,86 h2: 67537,77 + (1- ) 43124,52 h2=h3=> =0,8 h3: 63255,05 + (1- ) 60563,25 h1=h3=> =0,72

0,72

0,8 0,82

Se iau intervalele lui :[0 ; 0,72) [0,72;0,8)

[0,8 ; 0,82) [0,82; 1)

Principiului lui Hurwicz ii revine alternativa 2= 67 537,77u.m. aferenta unui =0,60. V3>V1>V2 Principiului lui Hurwicz ii revine alternativa 1= 62 890 u.m. aferenta unui =0,75. V1>V3>V2 Principiului lui Hurwicz ii revine alternativa 1= 63 626,85 u.m. aferenta unui =0,81. V1>V2>V3 Principiului lui Hurwicz ii revine alternativa 2= 65 096,45 u.m. aferenta unui =0,9. V2>V1>V3 Concluzia trasa in urma acestei analize este ca alternative 1 este cea mai buna surclasandu-le pe celelalte.
4. Decizia n condiii de risc.

Valorile pe care coeficientul de optim pentru alegerea deciziei sunt cuprinse in intervalul [0; 1]., Daca ia valoarea 0,5 acest lucru releva faptul ca decidentul este neutru fata de adoptarea urmatoarei decizii. Daca ia valori apropiate de 1 criteriul lui Hurwicz nu indica aceeasi valoare decizionala ca si criteriul optimist. Cand este mai apropiat de 0, criteriul lui Hurwicz nu indica aceeasi variant decizionala ca si criteriul Wald( maximin).

12 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

MODULUL IV: Calculul profitului maxim probabil n cazul n care se va lansa pe pia produsul Ceai cu frisca Departamentul de cercetare producie al S.C. YourDrinksS.R..L a creat un nou produs Ceai cu frisca care a fost testat pe pia i care este acceptat de ctre utilizatori. Pentru realizarea produsului conducerea S.C. YourDrinksS.R..L. are n vedere mai multe variante. Alegerea variantei convenabile depinde n principal de evoluia vnzrilor produsului peste 2 ani, acesta fiind timpul de amortizare a utilajelor. Dup primul an se vor lua noi decizii n funcie de situaia vnzrilor.
Anul t Variantele Instalarea unui utilaj nou 297 u.m. Starilenaturii Conjunctura favorabila (probabilitatea=0,7) Ore suplimentare de lucru 279 Conjunctura nefavorabila (probabilitatea=0,3) Ore suplimentare de L ucru 379 u.m. Conjunctura favorabila (probabilitatea=0,7) Instalarea unui nou utilaj si ore suplimentare de lucru 576 Conjunctura nefavorabila (probabilitatea=0,3) u.m. Instalarea unui nou utilaj 297 u.m. u.m. Variantele Instalarea unui nou utilaj 297 u.m. Anult+1 Starile naturii Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Profitul 1077 877 777 877 777 677 777 677 477 877 777 477 877 777 477 677 677 477

Utilizarea capacitatii existente

Ore suplimentare de lucru 279 u.m.

13 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

Conducerea S.C. YourDrinksS.R..L. dorete s cunoasc aciunea pe care trebuie s o ntreprind n prima i, respectiv, a doua etap pentru a obine maximum de profit. 1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor;

14 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

2. Analiza rezultatelor i indicarea variantelor optime att n primul an ct i n cel de al doilea an. In anul I, conform arborelui decisional, cea mai buna variant pe care am putea sa o alegem este variant 2 pentru ca are un profit in valoare de 647,10 u.m. In ceea ce priveste anul II, pentru calcularea nodurilor se porneste analiza anului de la dreapta spre stanga. Astfel: Valoarea nodului 8= 30%*1077+ 60%*877+10%*777= 927 Valoarea nodului 9= 30%*877+ 60%*777+10%*677= 797 Valoarea nodului 10=30%*777+ 60%*677+10%*477= 687 Valoarea nodului 11=30%*877+ 60%*777+10%*477= 777 Valoarea nodului 12=30%*877+ 60%*777+10%*477= 777 Valoarea nodului 13=30%*677+ 60%*677+10%*477= 657 Valoarea nodului 7=279 Valoarea nodului 6=480 Valoarea nodului 5=297 Valoarea nodului 4=630 Valoarea nodului 3=70%*480+30%*378=449,4 Valoarea nodului 2=70%*630+ 30%* 687=647,1 Valoarea nodului 1= 647,1-297=350,1= Varianta optima 449,4-279=170,4

Pentru primul an decizia optima este: Instalare utilaj nou, cu un profit de297 u.m. Aceasta alegere, in cazul unei conjuncturi favorabile ar duce in anul t+1 la decizia Instalare utilaj nou, iar in cazul unei conjuncturi nefavorabile ar duce in anul t+1 la decizia Utilizarea capacitatii existente. Pentru anul II, in cazul alagerii intre nodul 8 sau 7, se alege nodul 8 care va conduce catre nodul decisional 4. In cazul alegerii dintre nodul 11 sau 12, se va alege nodul 12, care va conduce catre nodul 6. 3. Analiza senzitivitii soluiei la variaia probabilitilor de realizare a strilor naturii. Aceasta analiza se face in cazul in care valorile starilor naturii in anul t+1 se schimba. De exemplu, in cazul nodului 8, am transformat probabilitatile din 0,3-0,6-0,1 in 0,25-0,15-0,60. Nodul opt a ramas incontinuare nodul cu cel mai mare profit la sfarsitul anului +1 insa valoarea acestuia a scazut de la 927 la 867, cu o diferenta de 60 de unitati. Acest lucru s-a intamplat chiar daca suma celor trei procente de pe ramurile aferente acestui nod a ramas 1.

15 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

16 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

MODULUL VI. Estimarea ofertei de produse pentru Ciocolata calda i Cafea cu scortisoara cu luarea n considerare a resurselor limitate Pe baza datelor obinute privind estimarea cererii produsului Ciocolata calda, a estimrii vnzrii produsului Cafea cu scortisoara i din contractele ncheiate rezult c cererea pentru produsele Ciocolata calda i Cafea cu scortisoara n lunile octombrie, noiembrie i decembrie 2010 este urmtoarea: 1. Programul lunar de producie - stocare, modul de utilizare a resurselor disponibile (utilaj, resurs uman), costul de producie, costul de stocare, costul total i profitul total.

Tabelul solutiilor optime a modelului de programare liniara.

17 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

Structura de productie se poate gasi in coloana Solution Values in cadrul careia se intalneste Solutia optima, adica cea mai buna varianta decizionala Coloana Unit Cost or Profit reprezinta preturile unitare de vanzare. Insumarea valorilor din coloana Total Contribution se obtin valoarea totala a criteriuui de performanta Structura veniturilor se gaseste pe linia Objective Function Coloana Left Hand Side contine valoarea fiecarei restrictii in raport cu solutia optima. Coloana Right Hand Side contine valorile specificate de decident pentru termenii liberi din partea dreapta a sistemului de restrictii. Coloana Slack or Surplus contine valorile optime ale variabilelor de rezerva(slack) sau de surplus. Coloana Shadow price contine valorile optime ale variabilelor duale care se mai numesc si preturi duale Octombrie 2010 Productia (u.f): Produs A Produs B Stocul (u.f): Produsul A Produsul B Utilajul: Timpul ocupat (ore) Timpul nefolosit(ore) Resursa umana Timpul ocupat( ore) Timpul nefolosit ( ore) Costul total ( u.m.) Costul de productie Costul de stocare Profitul net total1(u.m.) 3234,0000 1576,6710 0 46,2854 449.5337 5,8663 272,0670 55,6330 0 80446.71 6,9428 20893,07 Noiembrie 2010 3255,0000 2356,4290 0 1125,7140 514,0143 41,3857 327,7000 0 168,8571 88664.29 168,8571 23175,43 Decembrie 2010 3262,2000 2351,2860 0 0 514,3229 141,0772 327,7000 0 0 41731.14 0 23364,858 Total 9751,2 6284,3 0 1171,99 1477,87 188,33 927,467 55,6330 168,8571 210842.14 175,7999 67433,358

2. Problema dual i interpretarea valorilor variabilelor duale. Orice problema de programare liniara are doua forme: primala si duala, ale caror valori coincid. Etapele ce urmeaza a fi parcurse pentru obtinerea solutiilor duale: Fiecarei restrictii din primala i se asocieaza o variabila duala astfel obtinandu-se variabile de la u1,u2,u3 pana la u14. Functia obiectiv in duala se va trnsforma in functie de maxim, deci vom avea in vedere urmatoarea forma:

18 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

Coeficientii variabilelor din functia duala sunt valorile care se gasesc in coloana termenilor liberi R.H.S: Functia este urmatoarea: Max(f) = 3234u1+1530,38u2+3255u3+1277u4+3262,2u5+3177u6+455,4u7+555,4u8+655,4u9+327,7u10 Etapa a treia presupune ca fiecarei variabile din primala 1 i se asociaza o restrictive in problema duala X1: u1+u7+0,05u10 >=20 X2: -u1+u3+2u13 0,3; X3: u3+u8+u11 20; X4: -u3+u5+2u14 0,3; X5: u5+u9+0,05u12 20 X6: u2+0,08u7+0,07u10 10; X7: -u2+u4+3u13 0,15; X8: u4+0,08u8+0,07u11 10; X9: u4+u6+u14 0,15; X10: u6+0,08u9+0,07u10 10 Daca in problema primala. Valorile variabilelor erau ca termenul liber intalnit in coloana Right Hand Side, in cazul problemei duale, semnul acesta se schimba devenind . Astfel: U8555,4 ; U9 655,4 ; U10 327,2 ; U11 327,2 ; U12 327,2 ; U13 6000 ;

U14600

19 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

3234u1+1530,38u2+3255u3+1277u4+3262,2u5+3177u6+455,4u7+555,4u8+655,4u9+327,7u10 In urma analizei variabilelor in cazul problemei duale, se poate efectua interpreta semnificatia acestora, avandu-se in vedere in primul rand coloana Shadow Price din tabelul solutiilor optime a modelului de programare liniara. Pe linia a patra, gasim variabila duala u4=10,1500. Putem analiza situatia in care are loc o crestere cu o unitate fizica a cantitatii de Ciocolata calda comercializata in decursul lunii noiembrie, cheltuielile totale inregistreaza o crestere cu 21 de unitati fizice. Datorita faptului ca evolutia cheltuielilor totale de productie este direct proportional cu cantitatea de Ciocolata calda. De asemenea, valoarea pretului de umba a lui u3 poate fi aplicat pentru variatia aflata in intervalul [ 3190,2 ; 3357,66]. 3.Dac managerul poate suplimenta resursa uman numai ntr-o singur lun, care dintre ele ar avea prioritate i de ce ? Ct ar trebui s investeasc n luna respectiv pentru suplimentarea cu 1 or a timpului de lucru al resursei umane? Pentru ce interval de variaie al timpului de lucru al resursei umane din luna de referin este valabil aceast evaluare? Daca managerul poate suplimenta resursa umana numai intr-o singura luna, aceea ar trebui sa fie luna decembrie deoarece o crestere cu ora a timpului de lucru al resursei umane duce la scaderea valorii functiei obiectiv cu 4,2857. Functia este de minim ceea ce inseamna ca alegem valoarea care o reduce cel mai mult. Aceasta evaluare este valabila pentru intervalul de variatie [2,1429 ore; 322,57 ore]. 4.Utilizarea analizei de senzitivitate i a analizei parametrice pentru determinarea domeniului de admisibilitate pentru variaia disponibilului de resurse. Intervalul de admisibilitate aferent lunilor octombrie, noiembrie si decembrie se poate calcula in functie de valorile aferente coloanelor Allowable Min. RHS si Allowable Max RHS. Intervalul aferent lunii octombrie, pentru pretul de 20 unitati afferent lui C1 este variabila pentru variatia intre 0 si 3292,6630 Pentru luna noiembrie, pretul este de 10 unitati,a restrictiei C2 intervalul de admisibilitate este [-46,2854 ; 1603,7150] Luna noiembrie si implicit constrangerea C3 are ca pret reprezentativ valoarea de 20 de unitati ce este valabil incazul intervalului de admisibilitate [ 3190,2 ; 3357,66]. 5. Utilizarea analizei de senzitivitate i a analizei parametrice pentru determinarea domeniului de optimalitate pentru costurile unitare de producie i stocare. Domeniul de optimalitate pentru costurile unitare de productie si stocare este dat de valorile aflate in coloana Allowable Min si Allowable Max. Astfel, costului de 0,1929 al variabilei X2 ii asociem intervalul de optimalitate [0,1071; ] De asemenea, costului 0,1929 aferent variabilei X4 ii asociem acelasi interval ca si variabilei X2 si anume [ 0.1071; ] 6. In cazul unor produse indivizibile (variabile de tip Integer), cum se modific modelul pentru determinarea structurii de producie care minimizeaz cheltuielile totale de producie i stocare?
20 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

7. Programul de producie obinut asigur o utilizare uniform a utilajului i a resursei umane n cele 3 luni? In caz negativ, construii un model pentru determinarea programului de producie care s permit minimizarea cheltuielilor de producie - stocare i ncrcarea uniform a utilajului i resursei umane. Conform datelor din tabelul de la primul punct, programul de productie obtinut nu asigura o utilizare uniforma a utilajului si a resursei umane in cele 3 luni. Modelul care permite minimizarea cheltuielilor de productie stocare si incarcarea uniforma a utilajului si a resursei umane difera de cel initial doar prin adaugarea a inca 4 restrictii:

21 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

MODULUL VII. Programarea activitilor unui proiect pentru introducerea n fabricaie a produsului D 7.1. Cazul duratelor deterministe i analiza cost durat Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea n fabricaie a unui nou produs D la YourDrinks implic activitile prezentate n tabelul de mai jos. Pentru aceste activiti s-au estimat att duratele normale i costurile corespunztoare, ct i duratele i costurile activitilor n cazul suplimentrii resurselor umane i financiare necesare urgentrii acestor activiti.
Sim bol Denumire activitate Activiti precedente Durata normal (saptmni ) 12 5 6 Durata urgentat (sptmni) Costul normal (u.m.) Costul duratei urgentate (u.m) 412 307 281

A B C

D E F G H I J

Proiectare produs Elaborare program marketing Pregtire documentaie tehnic Construire prototip Elaborare prospect de marketing Estimare cost de producie Testare tehnic a produciei Studiul pieei Estimare cerere i pre de vnzare Redactare studiu final

7 2 3

367 293 280

A A C D B,E H F,G,I

11 4 3 6 8 3 3

6 3 2 4 4 2 2

377 283 279 337 297 279 279

397 284 280 347 327 280 280

Conducerea YourDrinks dorete s tie care este durata normal i durata cea mai mic de realizare a studiului de fezabilitate ct i costurile totale corespunztoare. De asemenea conducerea este interesat n determinarea duratei medii de realizare a studiului, a costului optim asociat acestei durate i ealonarea n timp a activitilor pentru obinerea duratei medii, durata optim n cazul unui buget total de 3130 u.m.

22 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

1. Graficul reea al activitilor proiectului;

2. Reprezentarea grafic a costului proiectului n funcie de durata total de realizare, cu ajutorul punctelor de coordonate:

P1( 32; 3,071) P2(19; 3915) P3(19; 3171,50) P4( 25,5; 3103,5 )
4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 0 10 20 30 40

P1( 32; 3,071) P2(19; 3915) P3(19; 3171,50) P4( 25,5; 3103,5 )

23 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic (Durata total normal, Costul total normal); P1( 32; 3,071)

(Durata total minim, Costul total maxim); P2(19; 3915)

24 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic (Durata total minim, Costul total optim); P3(19; 3171,50)

(Durata total medie, Costul total optim asociat). P4( 25,5; 3103,5 ) Costul total optim: (32+19)/2=25,5

25 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

3.Durata optim n cazul unui buget total de 3130 u.m.; Bugetul=3130 u.m Suggested Cost= 3130

4. Drumul critic pentru proiectul cu durat med Drumurile critice sunt A-D-G-J

5. Termenele minime i maxime de ncepere i de terminare pentru fiecare activitate. Termenul minim de incepere pentru fiecare dintre activitati se gaseste in coloana Earlier Start. Termenul minim de incheiere aferent fiecarei activitati se gaseste in coloana Earlier Finish. Termenul maxim de incepere pentru fiecare dintre activitati se gaseste in coloana Latest Start. Termenul maxim de incheiere pentru fiecare dintre activitati se gaseste in coloana Latest Finish. In coloana Slack se gasesc activitatile incluse in drumul critic. Acestea se pot identifica prin cifra 0 din coloana Slack.

26 | P a g i n a

Academia de Studii Economice

Facultatea de management Economic

6. Reprezentarea grafic a curbei costului proiectului pentru planificarea activitilor la termenele lor minime sau la termenele lor maxime de ncepere.

27 | P a g i n a