Str. Viitorului 161 163, sector 2, 020609 Bucuresti, Romania www.scoalacdavila.ro, contact@scoalacdavila.

ro , telefon / fax :+ 40 21 610 70 68

SINTEZA
NOTIUNI DE EDUCATIE PENTRU SANATATE
AUTORI :
prof.biologie Oprea Nicoleta prof. biologie Baldovinescu Maria prof. biologie Nicolescu Carmen prof. biologie Costea Georgeta prof. nursing Musat Rodica prof. biologie Petrescu Eugenia prof. biologie Ilasca Catalina prof. biologie Constantin Vasile prof. biologie Sova Aurelia prof.medicina generala Rusu Sorina

prof. medicina generala Banulescu Carmella

1. SISTEMUL NERVOS - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr. cr Afectiunea Cauze Manifestari Prevenire

3.

Meningita afectiune inflamatorie a meningelor (protectie a sistemului nervos)(fig.2.) Hemoragie cerebrala (accident vascular) revarsare de sange in parenchimul cerebral. Coma pierderea completa sau partial a cunostintei lipsa reactiilor

-Infectii virale sau bacteriene -Substante toxice sau factori alergeni (fizici sau chimici).

-Puseu de tensiune arteriala; -Malformatii vasculare congenitale (anevrisme); -Traumatisme cerebrale; -Efort, emotie, chiar o masa copioasa. -Traumatisme; -Insolatie; -Ingestie de alcool sau diferite substante; -Epilepsie, accidente vasculare si hemoragii cerebrale, tumori, diabet.

- febra - frison, slabiciune -dureri de cap, ameteli, varsaturi, convulsii, insuficienta cardiorespiratorie, uneori moarte. -Cefalee , greturi, varsaturi, febra mare; -Pierderea cunostintei, coma profunda si prelungita; -paralizie; - moarte. -Lipotimie sau lesin; -Sincopa (oprirea reversibila a circulatiei cerebrale); -Convulsii.

-Interventia rapida a medicului; -Respectarea stricta a schemei de tratament; -Control medical periodic.

encefal maduva spinarii nervi

sistem nervos central

sistem

-Eliminarea factorilor de risc care cresc tensiunea arteriala; - regim de viata sanatos, evitarea stresului -alimentatie sanatoasa, evitarea excesului de sare

ganglioni nervos nervosi periferic

-Informatii amanuntite privind unele antecedente de boala; -Diagnostic si tratament; -Igiena atenta a bolnavului.

Fig. 1. Anatomia sistemului nervos ganglioni periferic nervosi

Fig.2. Sistemul meningeal

1. ORGANELE DE SIMT - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr. crt. 1 Afectiunea Micoz afeciune datorat unei ciuperci (frecvent micoza cutanat)(fig.2) Acnee inflamaie folicular de origine seboreic Cauze -ndeosebi , ciuperci patogene din genul Candida pe fondul unei imuniti sczute a organismului i a unei igiene precare. -Modificri hormonale mai ales, la tineri, cnd este stimulata activitatea glandelor sebacee. Manifestari -Inflamaii, iritaii, supuraii etc. pe limb, fundul gtului, piele etc.; Prevenire -Evitarea factorilor de risc; -Igien local i general; -Diagnostic de specialitate; -Tratament doar cu prescripia medicului. -ngrijirea i protejarea pielii; -Alimentaie corect; se evit grsimile, condimentele, ciocolata, alcoolul; se recomand produsele lactate, legume, fructe; -Folosirea emulsiilor de curare; -Evitarea stoarcerii courilor; -Tratament dermatologic avizat de medic. -Evitarea factorilor favorizani: tulburri digestive, stress, boli febrile; -Diagnostic strict de specialitate; -Tratament antiviral specializat de lung durat, cu observarea periodic a evoluiei bolii.

-Comedoane (punctate) astuparea unor glande sebacee -Couri; apar sub forma unor pustule purulente dureroase, care se pot infecta; stoarcerea courilor las cicatrice. -Vezicule transparente cu lichid, senzaii de arsur, durere, mcrime ulceraii i apariia de cruste; -Erupie cutanat (herpes generalizat).

Herpes boal virala avnd erupii veziculare grupate(fig.3)

-Virusul herpetic; -Contaminarea se face de la bolnavii de herpes prin leziunile acestora sau prin obiectele contaminate.

Fig.2.Micoza piciorului

Fig.1. Structura pielii

Fig.3.Herpes bucal(labial)

Nr. crt. 4

Afectiunea

Cauze

Manifestari Furunculul nodul inflamator, n evoluie purulent, cu ulceraii, dureros.

Prevenire -ngrijirea i protejarea pielii mpotriva factorilor de risc; -Diagnostic i tratament antibiotic specializat; -Evitarea unor fisuri n piele (pori de intrare a bacteriilor patogene); -Tratamet de specialitate cu urmrirea evoluiei bolii. -Igiena spaliilor de locuit i evitarea factorilor de risc (vectori transmitori acarienii din praful de cas, mucegaiuri, peri de animale, gndaci); -Evitarea substanelor iritante; -Teste alergologice cutanate; -Splturi nazale cu ap srat pentru reducerea secreiilor nazale; -Tratament de specialitate antihistaminic; -Imunoterapie. -Cunoaterea factorilor de risc i evitarea lor; -Folosirea adecvat a luminii i ochelarilor potrivii; -Consult oftalmologic periodic; -Intervenie chirurgical. -Control oftalmologic n vederea reducerii tensiunii intraoculare; -Tratament corect avizat; -Intervenie chirurgical.

Infectie cu Stafilococi (pe Furunculoza afeciune a pielii i fondul unei imuniti sczute) mucoaselor provocat de bacterii patogene

Rinit - inflamaie a mucoasei nazale

-Factori alergeni (polen, insecte, pr de animale etc.); -Obstrucii mecanice(deviaie de sept nazal); -Folosirea excesiv a picturilor nazale dezobturante; -Isuficien tiroidian sau acromegalie. -Vrst naintat; - Expunerea excesiv la UV; - Diabet zaharat sau alte boli ori leziuni oculare. -Genetice; -mbtrnire; -Diabet; -Boli vasculare; -Miopie sever. -Infecii (de obicei gonococice); -Obiecte contaminate cu bacterii patogene.

Cataract afeciune ocular cu opacfierea cristalinului (fig.4). Glaucom boal determinat de creterea tensiui intraoculare(fig.5). Conjunctivit inflamie a cojunctivei(fig.6).

-Rinite alergice, stranut, prurit (mancarime) rinoree (curgerea nasului), obstructie nazal, conjunctivit etc; -Rinite non-alergice: sensibilitate la schimbri de temeperatur, umiditate, fum; rinoree abundent, strnut n salve. -Rinit infecioas cu complicaii severe de tipul sinuzitelor; -Rinit medicamentoas; -Rinit hormonal. -Vedere nceoat, neclar, progresiv; -Scderea acuitii vizuale; -Schimbarea frecvent a lentilelor pentru ochelari; -Pierderea vederii. -Creterea tensiunii intraoculare; -Scderea acuitii vizuale; -Atrofierea nervului optic; -Dureri de cap, ochi, grea; -Vedere nceoat cu halou. -Manifestri purulente ale mucoasei conjunctivale; -ngroarea mucoasei i prezena de noduli sau cicatrici.

-Evitarea contactului cu obiectele contaminate sau persoanele bolnave; -Igien personal i colectiv; -Control medical.

Otita afeciune inflamatorie a urechii medii

-infectie cu bacterii sau ciuperci patogene; -corpuri strine introduse n ureche; -Infecii ale timpanului, nasului, gtului etc. netratate sau tratate incorect; -Rceli.

-Iritaii, prurit, cefalee, febr, abcese care se sparg lsnd s se scurg secreii purulente; -Dureri, vjituri n ureche, nfundarea urechii, scderea auzului; -Frisoane, febr mare, pericol de spargere a timpanului, scurgeri purulent-sangvinolente.

-Respectarea igienei preventive a urechilor; -Evitarea introducerii unor obiecte n ureche; -Control medical ORL; -Tratarea afeciunilor oto-rinolaringologice(ORL); -Aplicarea strict a tratamentului recomandat.

Fig.4.Cataracta

Fig.5.Glaucom

Fig.6.Conjunctivita

2. SISTEMUL OSOS - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE Nr. crt.

1

Afectiuni FRACTURILE: -constau in rupturi ale oaselor; -sunt inchise (fig.2.A) si deschise(fig.2.B) (cand unul sau ambele capete ale osului fracturat iese/ies prin piele).
ENTORSELE: -sunt intinderi ale ligamentelor

Cauze -accidente rutiere; -participarea la anumite activitati sportive; -caderea; -traumatisme violente.

Manifestari -limitarea miscarilor si imposibilitatea miscarii unui membru; -durere intensa; -pozitie anormala,vizibila a unui membru sau a unei articulatii; -hemoragie (la fractura deschisa).

Prevenire -purtarea echipamentului de protectie necesar in timpul unei activitati sportive; -evitarea cazaturilor cand se merge pe o suprafata umeda, alunecoasa -atentie la semnalele de avertizare; -folosirea balustradelor la urcarea si coborarea scarilor , etc -atentie la deplasarea pe suprafete umede,alunecoase,gheata; -evitarea incaltamintei neadecvate

LUXATIILE: - ruperi ale ligamentelor (fig.3)

- orice miscare violenta,brusca; - in timpul unui exercitiu energic,in sport,in cazaturi,in intinderi involuntare sau indoiri ale membrelor; -miscari fortate ale articulatiilor sau cazaturi,in accidente sportive sau de masina. - traumatisme violente, cazaturi, accidente, miscari fortate .

- crampe sau dureri intense bruste pe partea leziunii; -agravarea durerii la miscare ; -umflarea zonei lezate ; -echimoze (vanatai).

- ruperea ligamentelor; - iesirea osului din articulatie; - pozitie nefireasca a articulatiei; - umflarea articulatiei; - durere puternica; - echimoza; - in lipsa vitaminei D si a unor minerale esentiale oasele isi pierd rezistenta naturala,devin fragile si se pot rupe usor,chiar in urma unor traumatisme minore; -malformatii scheletice. -fracturile sunt principalele manifestari ale osteoporozei; - oase fragile , casante .

-atentie cand mergem pe suprafete umede,alunecoase,gheata; -evitarea incaltamintei neadecvate(de ex. evitarea incaltamintei cu toc cand dorim sa efectuam drumetii).

RAHITISMUL: -deformari ale oaselor

-deficitul de vitamina D,calciu si fosfor -malnutritia severa , infometarea,regimul dietetic inadecvat necesitatilor; -evitarea expunerii la soare. OSTEOPOROZA: -menopauza- dezechilibru (fig.4) hormonal -reprezinta o boala care apare -sedentarismul; in principal la menopauza si -evitarea expunerii la soare; afecteaza sistemul osos. -regim sarac in calciu si - scade concentratia de calciu proteine; din oase .

-expunerea adecvata la soare care sa stimuleze productia de vitamina D; -regim alimentar corect care sa includa calciul; - aport suplimentar de vitamina D si calciu. -practicare regulata a unor activitati sportive; -trebuie sa avem o alimentatie bogata in calciu si proteine (lapte,produse lactate,carne,peste); -limitarea consumului de alcool si fumat.

B
Fig.3.Luxatie - dislocarea capului radial

Fig.2.A-fractura inchisa ;B-fractura deschisa

Fig.4.Osteporoza Fig.1. Scheletul uman

4.SISTEMUL MUSCULAR - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr.crt. 1

Disfunctie OBOSEALA MUSCULARA

Cauze - acumularea de acid lactic(in fibra musculara); - perturbari nervoase (stress, mediu sarac in oxigen sau cu poluanti);

ATROFIE MUSCULARA (scaderea masei muschiului)

INTINDERI SI RUPTURI MUSCULARE

- paralizii datorate accidentelor care produc denervari. - lipsa miscarilor de recuperare dupa unele paralizii. - sedentarism, obezitate. - miscari care depasesc capacitatea fiziologica a muschiului la efort; - accidente datorate lipsei de atentie (cazaturi in anumite pozitii nefavorabile); - rupturi de tendoane.

Manifestari - scaderea preciziei miscarilor; - scaderea fortei si excitabilitatii muschiului; - lungirea perioadei de relaxare sau chiar disparitia relaxarii (contractura musculara); - dureri musculare (febra musculara). - scade masa unuia sau mai multor muschi.

Igiena si terapie Pregatirea muschilor pentru efort prin antrenamente adecvate pentru: - incalzirea muschiului; - cresterea masei musculare si implicit a fortei musculare; - masaj terapeutic (intensifica circulatia sangvina, periferica si profunda) - masaje; - antrenamente dirijate de recuperare; - control medical periodic.

- tumefiere(umflare). - echimoza(vanataie); - dureri vii , ca de arsura .

- incalzirea muschilor inainte de efort sustinut prin exercitii fizice adecvate; - antrenamente fizice pentru cresterea capacitatii de efort a muschilor; - masaj usor cu gheata, comprese reci) in primele 48 de ore.

5. SISTEMUL DIGESTIV - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr.crt. 1

Afectiuni

Cauze - infectioasa( CARIA bacterii din DENTARA - leziune la cavitatea bucala ). suprafata dintelui - consumul care prin exagerat de evolutie dulciuri, guma de formeaza o mestecat. cavitate.

Caracteristici - apare frecvent la dintii permanenti. - eroziunea care apare datorita bacteriilor ce se dezvolta pe placa(pelicula subtire de pe dinte) intr-un mediu acid creat in primele 20 de minute dupa masa; ea duce la formarea cariei in timp. - durere la consumul alimentelor dulci, foarte reci sau fierbinti.

STOMATITA - inflamarea mucoasei cavitatii bucale (fie a gingiilor fie a limbii)

multiple: - infectioase - toxice - iritative - alergice - nutritionale

FARINGITA - inflamarea mucosei faringelui

Se manifesta in mai multe stadii: - inrosire puternica a zonei afectate. - distrugere epiteliala. - ulceratii ale mucoasei insotite de dureri in masticatie, salivatie abundenta si uneori stare febrila. - infectii virale, dar - faringele este rosu aprins, cu mai ales bacteriene pete albe. (streptococice ). - amigdalele si ganglionii mariti. - febra mai mare de 38 grade. - frisoane. - durere la inghitit.

Igiena si terapie - curatarea dintilor de pelicula dentara si resturile alimentare dupa fiecare masa, obligatoriu dupa micul dejun si inainte de culcare; - folosirea unei paste de dinti cu continut bogat in fluor; - eliminarea consumului exagerat de dulciuri, guma, spargerea samburilor in dinti etc - evitarea consumului alimentelor foarte reci sau foarte fierbinti. Evitarea: - unei igiene defectuoasa a gurii. - alimentelor fierbinti. - condimentelor. - tutunului si alcoolului. - protezelor dentare necorespunzatoare. - substantelor toxice. - evitarea contaminarii (se transmite prin secretii ale nasului sau gatului). - igiena a mainilor, microbii transferandu-se pe diferite obiecte. - evitarea consumului de alimente foarte fierbinti sau condimentate cate pot produce leziuni.

Fig.1. Sistemul digestiv

Nr.crt. 4

Afectiuni CIROZA HEPATICA - suferinta cronica cu evolutie de distrugere a celulelor hepatice.

LITIAZA BILIARA - dezvoltarea unor calculi(pietre) in vezica biliara.

Cauze - infectioasa (virusul hepatitic). - nutritionale (carente de vitamine, proteine); - obezitate, diabet; - toxice (alcool, unele medicamente, insecticide, substante toxice industriale). - sedentarism; - abuz de grasimi si protein; - nerespectarea orelor de masa; - infectii intestinale sau unele boli (diabet, guta,).

Caracteristici - in majoritatea cazurilor, la inceput, ficatul este marit, apoi se produce atrofia hepatica. - uneori boala evolueaza timp indelungat fara simptome, apoi apar: oboseala, somnolenta, dureri in zona hepatica, icter, ascita (lichid acumulat in peritoneu). - uneori boala evolueaza fara manifestari clinice. Alteori apar: - o jena dureroasa in partea drepata a abdomenului, care poate iradia spre spate pana la omoplat; - oboseala; - diaree sau constipatie; - greturi, varsaturi, balonari; - durerea este intensa, insotita frecvent de febra, frisoane; - scaune tari, mai rar de trei ori pe saptamana; - senzatie de balonare; - uneori crampe abdominale; - dureri anale la evacuarea materiilor fecale; - uneori apar hemoroizi sau fisuri anale.

Igiena si terapie - alimantatie rationala, echilibrata; - tratarea unor boli cronice(ulcer, diabet, hepatita, litiaza biliara); - eliminarea abuzului de medicamente si alcool.

Evitarea: - abuzurilor alimentare, mai ales a alimentelor bogate in grasimi. - sedentarismului. - surmenajului. - constipatiei. Tratarea corecta a tulburarilor endocrine, de nutritie , a infectiilor intestinale, cirozelor.

CONSTIPATIE - dificultatea sau imposibilitatea eliminarii materiilor fecale.

- ingestie inadecvata de lichide; - dieta gresita; - varsta inaintata; - sedentarismul; - sarcina; - anumite boli.

- dieta rationala; - consum de alimente fibroase (cu continut de celuloza); - evitarea sedentarismului; - ingerarea de lichide (pana la 2 litri zilnic); - evitarea abuzului de laxative care induc sindromul de intestin lenes.

6.SISTEMUL CIRCULATOR - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr. crt. 1 Afeciuni CARDIOPATIE ISCHEMIC (boala coronar ischemic) boal a arterelor coronare Cauze Se micoreaz sau se suprim circulaia coronarian prin ngustarea calibrului unei arterei coronare sau unei ramificaii a acesteia. Cea mai frecvent cauz a diminurii debitului coronarian este ateroscleroza, adic formarea plcii de aterom, la persoanele care consum lipide n exces . Manifestri -Angina pectoral (criza dureroas n dreptul inimii ca o ghear, sufocare, presiune n zona inimii); -Infarct miocardic (se astup complet o arter coronar care duce la necrozarea teritoriului pe care l irig); durerea n regiunea inimii este foarte mare, de durat; pot aparea voma i pierderea cunotinei); -Insuficiena cardiac (nu se asigur un debit sangvin corespunztor, inima neputnd s expulzeze ntreaga cantitate de snge primit).
-Tahicardii puls ridicat sau creterea frecvenei cardiace(100160/min) ; -Bradicardii - puls sczut sau scderea frecventei cardiace (4060/min); -Extrasistole -ritm neregulat.

Prevenire
-nlturarea factorilor de risc: hipertensiune, fumat, diabet, obezitate, stres, creterea colesterolului; -alimentaie echilibrat; -evitarea sedentarismului; -in funcie de cauz se recomand repaus;

-in unele cazuri de insuficien cardiac se poate implanta n cavitatea toracic un stimulator cardiac, alimentat de o baterie care va furniza impulsuri electrice.

ARITMII tulburri de ritm cardiac

Boli febrile; Hemoragii; Hipertiroidism; Icter; Cardiopatia ischemica; Hipertensiune; Infarct miocardic.

-Evitarea efortului i a emoiilor; -Evitarea intoxicaiilor cu unele substane; -Tratarea acelor afeciuni care pot genera aritmii.

Fig.1.Sistemul circulator

Nr. crt.
3

Afeciuni LEUCEMII boli de snge cu o cretere exagerat a numrului de leucocite. ANEMII boli n care scade numrul de hematii (eritrocite) sau cantitatea de hemoglobin.

Cauze
-anumii factori necunoscui sau cunoscui (benzen, radiaii etc.); -factori ereditari cnd se produce o anomalie cromozomial a celulelor stem din maduva osoas.

Manifestri
-la nceput: paloare, astenie, uneori febr i hemoragii gingivale; -mai trziu: febr, dureri osoase i articulare, hemoragii gingivale, buco-faringiene, cerebrale etc. insoite i de declanarea unor infecii, oboseal, tulburri de coagulare. -Scderea concentraiei de O2 din snge, creterea debitului sangvin i a vitezei sngelui; -Palpitaii, tahicardie, dispnee (greutate n respiraie); -Paloarea pielii; -Ameeli i dureri de cap; -Tulburri de memorie etc.

Prevenire
-igiena cavitii bucale; -alimentaie adecvat fazei de evoluie a bolii i strii generale; -repaus, de cele mai multe ori la pat; -tratament medicamentos intens i continuu, susinut i de transfuzii de snge. -Depistarea factorului declanator al anemiei; -Alimentaia bogat n Fe i vitamine; -Msuri imediate dac scad valorile normale ale sngelui (4,5 milioane eritrocite cu 90% hemoglobin la brbai i 4 mil. cu 80 % hemoglobin la femei).

Dezechilibru ntre distrugerea hematiilor i producerea lor, datorit unor factori:

-hemoragii; -carena de Fe (anemia feripriv); -carena sau absorbia defectuoas la nivel intestinal a vitaminei B12 (anemia megaloblastic); -factori ereditari; -lezri ale mduvei osoase, cancer etc.

6.SISTEMUL RESPIRATOR - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr. crt.
1

Afeciuni GRIPA
-Virusuri

Cauze

Manifestri

Prevenire
-Alimentatie echilibrata; -Evitarea aglomeratiei si a contactului cu persoanele bolnave; - Stimularea imunitatii.

FIBROZA PULMONARA (fig.2) EMFIZEM PULMONAR (fig.3)

-Febra ridicata; -Infectii respiratorii; -Cefalee; -Dureri oculare; -Frisoane; -Dureri de gat; -Secretii nazale; -Tuse. -Expunerea la pulberi ,gaze toxice , radiatii, -Ingrosarea anormala a tesutului fibros infectii pulmonare fungice, virale, al plamanului; microbacteriene -Scaderea elasticitatii pulmonare; -Tabagismul. -Respiratie ingreunata; -Tuse . -Tabagismul; -Stare de sufocare -Inhalare de corpi straini , pulberi, vapori -Lipsa de aer; toxici. -Imflamarea bronhiilor.

-Renuntare la fumat; -Evitare de inhalare praf sau vapori toxici.

-Renuntare la fumat; -Evitare de inhalare praf sau vapori toxici.

Fig.1.Sistemul respirator

Fig.2. Fibroza pulmonara

Fig.3.Emfizemul pulmonar

7.SISTEMUL EXCRETOR - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr. crt.
1

Afeciuni

Cauze

Manifestri
-Mictiuni iritative, imperioase; -Usturimi si jena la urinare; -Uneori hematuria (prezenta de hematii in urina); -Discomfort si sensibilitate pubiana la femei, iar la barbati la palparea prostatei. -Somnolenta si oboseala; -Unoeri se opreste diurezanu se mai elimina urina; -Se acumuleaza produsi toxici in sange.

Prevenire
-Evitarea contactului sexual pasager; -Igiena organelor genitale; -Evitarea bailor reci si protejarea impotriva frigului;

Cistita infectia vezicii urinare -Infectioase: germeni patogeni, mai ales cu inflamarea acesteia; bacterieni; -Neinfectioase: cancer vezical, raceala, iradiere pelviana sau chimioterapie.

Insuficienta renala diminuarea functiei rinichilor.

-Stari de soc; -Insuficienta cardiaca acuta; -Deshidratari masive; -Necroze tubulare; -Intoxicatii (cu pesticide, tetraclorura de carbon, antibiotic, sulfamide);

-evitarea infectiilor; -tratarea bolilor renale; -dializa(filtrarea artificial a sangelui) permite restabilirea functiei sau supravietuirea pana la realizarea unui transplant renal.

Litiaza renala formarea de calculi(pietre) la rinichi.

-Aciditate crescuta a sangelui.

-aparitia nisipului la rinichi; -dureri in criza de litiaza renala; -greata; -varsaturi; -febra; Uneori hematurie(aparitia sangelui in urina).

- consumul crescut de lichide- cel putin 2 l pe zi; - alimentatie corecta; -evitarea consumului sucurilor acide; -evitarea efortului; -evitarea zborului cu avionul.

Nefron

Fig.1.Sistemul excretor

8.SISTEMUL REPRODUCATOR - NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

Nr. crt.
1

Afeciuni
ANEXITA inflamarea tractului genital superior (ovare, trompe). VAGINITA inflamarea mucoasei vaginale.

Cauze
- infectii cu diferite microorganisme ca streptococi, colibacili, etc

Manifestri
Dureri, febra, frisoane, varsaturi, greturi, jena la urinare, secretie.

Prevenire
- igiena stricta a organelor genitale. - evitareacontactelor sexuale intamplatoare si neprotejate; - tratarea imediata a bolilor sexuale contractate. - igiena vaginala prin spalaturi; - evitarea contactelor sexuale intamplatoare neprotejate; - folosirea tampoanelor absorbante sterile; - folosirea contraceptivelor vaginale conform indicatiilor medicale. -control periodic medical preventive; - tratarea infectiilor urinare; - eliminarea condimentelor din alimentative.

- infectii cu diversi agenti patogeni: Trichomonas vaginalis, Candida albicans, unele virusuri, care produc leziuni vaginale ; -reactii alergice la contraceptive sau alte produse - cauze insuficient cunoscute - legatura cu testosteronul

ADENOM DE PROSTATA marirea volumului prostatei incidenta creste cu varsta.

GONOREE

Infectie cu gonococ (bacterie) prin contact sexual neprotejat.

-iritatii vaginale - mancarimi (prurit) ; - secretii - albe sau galbene, sau verzui, uneori urat mirositoare ; - dureri la nivelul inferior al abdomenului; - mictiuni dese, mai ales noaptea, imperioase, iritative; - uneori retentie urinara urmata de marirea vezicii urinare; - in cazuri grave apare sange in urina = hematurie. -usturime, durere la urinare -secretie purulenta genitala

- protectie cu prezervativ la contactul sexual; - igiena intima riguroasa. -protectie cu prezervativ la contactul sexual; -utilizarea instrumentelor chirurgicale si a acelor de seringa sterilizate corespunzator, sau de unica folosinta; -control medical periodic preventiv.

SIFILIS

Infectie cu Treponema pallidum bacterie -leziuni pe buze, in cavitatea spiralata. bucala, pe organele genitale; -pete rosii pe corp; -in stadii avansate afectiuni grave ale plamanilor, sistemului nervos.

BIBLIOGRAFIE : [1] A.Mihail, F.Macovei, - Manual de Biologie clasa a XI-a-Editura Bic All, Bucuresti, 2006 [2] D.Cristescu, C. Salavastru, B.Voiculescu, Cezar Th.Niculescu, R.Carmaciu- Manual de Biologie clasa a XI-a-Editura Corint, Bucuresti - 2008 [3]I.Rosu ,C.Istrate ,A. Ardelean - Manual de Biologie clasa a XI-a-Editura Corint, Bucuresti - 2006