Str. Viitorului 161 163, sector 2, 020609 Bucuresti, Romania www.scoalacdavila.ro, contact@scoalacdavila.

ro , telefon / fax :+ 40 21 610 70 68

SINTEZA
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI LOCOMOTOR

Autori : Prof.biologie Sova Aurelia Prof.biologie Oprea Nicoleta

SISTEMUL LOCOMOTOR

- SISTEMUL OSOS componenta pasiva Alcatuire : - SISTEMUL MUSCULAR componenta activa Rol : realizeaza miscarea, asigurand integrarea organismului in mediul de viata, alaturi de sistemul nervos, organele de simt si sistemul endocrin.

SISTEMUL OSOS Sistemul osos reprezinta totalitatea oaselor din corp. Scheletul - reprezinta totalitatea oaselor asezate in pozitie anatomica(fig.1). - este alcatuit din circa 208 oase si este impartit in raport cu regiunile corpului in: I. Scheletul capului; II. Scheletul trunchiului; III. Scheletul membrelor. - 2 parietale - 2 temporale - neurocraniu (cutia craniana) protejeaza encefalul I. Scheletul capului (craniul) (fig.2) - viscerocraniu (oasele fetei) (sustine si protejeaza organele de simt si muschii capului) - 2 maxilare (superioare) - 2 lacrimale - 2 nazale - 2 palatine - 2 zigomatice - 2 cornete nazale inferioare - vomerul - mandibula - frontal - occipital - etmoid - sfenoid oase pereche

oase neperechi

oase pereche

oase neperechi

Fig.1.Scheletul uman

Fig.2.Scheletul capului A.Craniul vazut din fata; B.Craniul vazut lateral 1.frontal; 2.parietal; 3.temporal; 4.sfenoid; 5.zigomatic; 6.maxilar; 7.mandibula 8.vomer; 9.nazale; 10.lacrimale; 11.sfenoid; 12.etmoid; 13.occipital

- coloana vertebrala 33-34 vertebre

- 7 cervicale - 12 toracale - 5 lombare - 5 sacrale sunt sudate osul sacrum - 4-5 coccigiene - sunt sudate coccigele (vestigiu al cozii la mamifere)

II. Scheletul trunchiului - coaste 12 perechi (fig.1)

- I-VII adevarate cartilajul lor se articuleaza cu sternul - VIII X false se articuleaza cu sternul prin intermediul coastei a VII-a - XI- XII libere nu au cartilaj si nu ajung la stern - stern (osul pieptului) os lat

Regiunea toracala a coloanei vertebrale impreuna cu coastele si sternul formeaza cutia toracica cu rol in protectia unor organe vitale (inima, plamani, etc.) Coloana vertebrala prezinta curburi fiziologice in plan sagital (lordoze: cervicala, toracala , lombara) si in plan frontal (scolioze) care ii maresc rezistenta, aceasta fiind supusa greutatii trunchiului, capului si membrelor superioare, datorita statiunii bipede.

Fig.3. Vertebra lombara 1.corp;2.orificiu vertebral; 3.arc vertebral;4.apofiza articulara superioara; 5.apofiza spinoasa; 6.suprafata de articulare; 7.apofiza transversa;8. pedicul vertebral

Orificiul vertebral, delimitat de corpul si arcul vertebral, formeaza prin suprapunerea vertebrelor canalul vertebral care adaposteste maduva spinarii.

Fig.4. Primele 2 vertebre cervicale : atlas si axis Vertebra atlas nu are corp vertebral; prezinta doua mase laterale unite printr-un arc anterior si unul posterior. Vertebra axis prezinta pe fata superioara a corpului o proeminenta numita dintele axisului care patrunde in orificiul atlasului asigurand mobilitatea capului .

- clavicula - oasele centurii superioare (scapulare) (fac legatura membrului superior cu trunchiul) - omoplatul - superioare - oasele membrului propriu-zis III. Scheletul membrelor (fig.1) - bratului: humerus - antebratului: - radius - cubitus (ulna) - mainii: - carpiene (ale incheieturii) - metacarpiene ( ale palmei) - falange ( ale degetelor)

- oasele centurii inferioare(pelviene): coxale (formeaza soldurile) -se articuleaza posterior cu osul sacrum ,iar anterior se sudeaza intre ele(simfiza pubiana) bazinul - inferioare - coapsei:femurul - oasele membrului propriu-zis: - gambei: -tibia - peroneul(fibula) - piciorului:- tarsiene (ale incheieturii) - metatarsiene (ale labei piciorului) - falange Clasificarea oaselor dupa forma lor: - oase lungi predomina lungimea: humerus, femur(cel mai lung os din corp), etc. - oase late predomina latimea si inaltimea : parietal, frontal, occipital, omoplatul, etc. - oase scurte cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale: carpiene, tarsiene.
Cartilaj articular Epifiza Cartilaj de crestere- la nivelul liniei epifizare Tesut osos spongios Diafiza Cavitate medulara Tesut osos compact Periost Cartilaj articular Epifiza

Fig.5.Alcatuirea si structura unui os lung

Articulatiile - sunt organe de legatura intre oase , fiind sediul miscarilor . (fig.6) - dupa gradul de mobilitate se clasifica in : 1.sinartroze sunt fixe, imobile (d.ex. suturile craniene); 2.diartroze - articulaii cu grad variabil de mobilitate. Se clasific n: a. amfiartroze sunt semimobile (d.ex. articulatiile dintre corpurile vertebrelor); b. artrodiile = articulatii sinoviale sunt mobile (d.ex. articulatia genunchiului ).

A- Sinartroza (articulatie fixa)

B- Amfiartroza (articulatie semimobila) Fig.6 Tipuri de articulatii

C- Artrodii (articulatie mobile)

Rolul sistemului oaselor : 1. sunt parghii ale aparatului locomotor (fig.7) asupra oaselor actioneaza muschii , asigurand sustinerea corpului si locomotia .Se constituie astfel parghii de cele trei ordine : I- articulatia craniului cu coloana vertebrala, II- articulatia dintre oasele gambei si picior; III- articulatia dintre osul bratului si cele ale antebratului . 2. protectia unor organe vitale: - cutia craniana pentru encefal; - canalul vertebral pentru maduva spinarii; - cutia toracica pentru inima si plamani; - bazinul osos pentru organele pelvine. 3. sediul principal al organelor hematopoietice la copii toate oasele , iar la adult oasele late contin maduva rosie hematogena ( rol in producerea elementelor figurate ale sangelui); 4. principalul rezervor de substante minerale al organismului.

SISTEMUL MUSCULAR
Sistemul muscular este constituit din totalitatea muchilor (somatici i viscerali) din organism. Muchii somatici (scheletici): - sunt formai din esut muscular striat; - mbrac scheletul i, mpreun cu oasele i articulaiile corespunztoare au rol in meninerea poziiei corpului i a segmentelor sale, precum i n micarea i deplasarea acestora.

Muchii viscerali (asigur motilitatea viscerelor) nu sunt parte a sistemului locomotor. - corp

Alcatuirea muschiului

- 2 capete = tendoane - unul se insera pe osul fix si se numeste originea muschiului; - celalalt se prinde de osul mobil si se numeste insertia muschiului. Dup numrul capetelor de origine, muchii pot fi: a) Cu un singur capt (majoritatea); b) Cu 2, 3, 4 capete (biceps, triceps, cvadriceps).

Fig.1. Structura unui muschi scheletic Principalele grupe de muschi scheletici: I. II. III. IV. Muschii capului Muschii gatului Muschii trunchiului Muschii membrelor

I. Muschii capului (Fig.2): - sunt de 2 tipuri: a.muchii mimicii (cutanai); ex. frontal, sprncenos, zigomatic (la nivelul obrazului); b. muchii masticatori (intervin n masticaie); ex.temporali, suprahioidieni (coboar mandibula), pterigoidieni, maseteri.

Fig.2. Muschii capului si ai gatului II. III. Muschii gatului (Fig.2) - pielos al gtului (sub pielea gtului), sternocleidomastoidian, hioidieni, scaleni, prevertebrali. Muschii trunchiului - sunt de trei tipuri:

a) ai spatelui si ai cefei (fig.3): trapezi (n plan superficial), dorsali (n plan superficial), romboid (n plan secundar) etc.

Fig.3.Muschii spatelui si ai cefei

b) muchii anterolaterali ai toracelui(fig.4): pectorali, marele dinat, intercostali externi i interni, diafragmul.

Fig.4- Muschii anterolaterali ai toracelui

c) muchii anterolaterali ai abdomenului(fig.5): drepi abdominali, transvers abdominal,oblic extern, oblic intern, ptrat lombar, etc.

Fig.5- Muschii anterolaterali ai abdomenului

IV.

Muschii membrelor a) muschii membrelor superioare(fig.6): - ai centurii superioare (ai umarului): deltoidul; - ai bratului: biceps brahial, triceps brahial; - ai antebratului:flexori ai degetelor, extensori ai degeterlor,etc. - ai mainii pe fata palmara.

Fig.6- Muschii membrelor superioare b) muchii membrelor inferioare (fig.7): - ai centurii inferioare: fesieri - ai coapsei: croitor, cvadriceps, adductori, biceps femural,etc. - ai gambei: tibial anterior, extensori ai degetelor ,peronieri,tricrps sural,etc. - ai piciorului.

Fig.7- Muschii membrelor inferioare

Proprietile muchilor: - excitabilitatea reprezint proprietatea muschiului de a rspunde la actiunea unui stimul. - contractilitatea este proprietatea specific muchiului de a se contracta . - extensibilitatea este proprietatea muchiului de a se alungi sub aciunea unei fore exterioare; - elasticitatea este proprietatea muschiului de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei.

BIBLIOGRAFIE : [1] A.Mihail, F.Macovei, - Manual de Biologie clasa a XI-a-Editura Bic All, Bucuresti, 2006 [2] D.Cristescu, C.Salavastru, B.Voiculescu, Cezar Th.Niculescu, R.Carmaciu-Manual de Biologie clasa a XI- a-Editura Corint, Bucuresti - 2008 [3]I.Rosu ,C.Istrate ,A. Ardelean - Manual de Biologie clasa a XI-a-Editura Corint, Bucuresti - 2006