Proiect cai de comunicatii

Facultatea de Constructii si Arhitectura, Oradea

Student: Rus Mihai Indrumator: ing. Toadere Mihaela

Tema proiectului
Se cere sa se proiecteze legatura rutiera intre obiectivele A si B marcate pe planul de situatie. Drumul se va proiecta tinand cont de urmatoarele caracteristici : - clasa tehnica 4 - viteza de proiectare 25 km/h - declivitatea maxima profil longitudinal 7% Caracteristicile profilului transversal : - 2 benzi de 3.5 m (partea carosabila ) - acostamente consolidate cu latimea de 1 m - dispositive de colectare si evacuare a apelor pluviale atat in profilul longitudinal cat si transversal - sistemul rutier va fi un sistem nerigid, dimensionat atat la traficul actual cat si la cel de perspective, tinand cont de durata normata de funtionare de 7 ani. Cuprins : A. Piese scrise 1. Memoriu tehnic justificativ 2. Stabilirea traseului in plan 3. Breviar de calcul B. Piese desenate 1. Plan situatie Sc. 1:1000 2. Profil longitudinal prin axa drumului Sc. 1:100 pe verticala si 1:1000 pe orizontala 3. Profil transversal tip si caracteristic Sc. 1:100 Curbele de nivel sunt amplasate la 1 m echidistanta intre linile de curba secundare si la 5 m intre cele principale. Determinarea elementelor caracteristice ale traseului Pentru a intelege modul de inscriere a drumului in ansamblul formei de relief se foloseste proiectia drumului pe 3 planuri, prin intermediul axelor. 1. Proiectia axei drumului in plan orizontal formeaza traseul drumului, apare in plan ca o linie sinusoidala. 2. Proiectia desfasurata in plan vertical intersectia suprafetelor generate de vertical ace trece prin axa drumului cu suprafata terenului a caii formand astfel profilul longitudinal. 3. Proiectia intersectiei cu terenul natural are o forma neregulata si se numeste linia neagra ( linia terenului )

Linia rosie = linia generata la intersectia dintre suprafata alcatuita din verticalele ce trec prin axa drumului cu suprafata caii si are o forma continua fiind realizata dupa anumite reguli. Daca linia rosie se afla sub linia neagra inseamna ca sunt necesare lucrari de sapatura si invers umplutura. Stabilirea traseului in plan orizontal trasarea liniei de cea mai mare panta intre doua curbe de nivel. pentru o declivitate oarecare i , linia ajunge pe curba de nivel urmatoare parcurgand distanta d. d = e/i. e = echidistanta intre curbe de nivel. Luandu-se in compas distanta d la scara planului si pornind din punctul de capat A B se determina prin miscari succesive ale liniei de cea mai mare panta. Dupa aceasta etapa se geometrizeaza traseul folosind aliniamente si curbe. Conditii : - traseul sa fie cat mai aproape de axa 0 - in varfurile unghiurilor aliniamentelor sa se introduca curbe cu raze mai mari decat raza minima corespunzatoare vitezei de proiectare. - Curbele succesive inclusive amenajarile sa nu se suprapuna intre punctele Ten si Tin+1. -

Amin = aliniament minim Vp = viteza de proiectare = 40 km/h Amin = 1.4 Vp = 56 m. imax = 7% declivitatea maxima admisa.

Calculul cotelor si punctelor caracteristice A si B Punctul A : Y: 9.6 cm .. 500 x = (2 500) / 9.6 = 104.16 2 cm . x Cota Y = 386500 + 104.16 = 386604.16 X: 9.6 cm 500 x = (4.5 500) / 9.6 = 234.37 4.5 cm . x Cota X = 789500 + 234.37 = 789734.37 Punctul B Y: 9.6 cm .. 500 x = (1.4 500) / 9.6 = 72.91 1.4 cm . x Cota Y = 386000 + 72.91 = 386072.91 X: 9.6 cm 500 x = (1.5 500) / 9.6 = 78.12 1.5 cm . x Cota X = 791000 + 78.12 = 791078.12 Determinarea declivitatilor d1 = (125 124) 100/96 = 1.04 % d2 = (126 125) 100/97 = 1.03 % d3 = (128 126) 100/129 = 1.55 % Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulare Date cunoscute : Viteza de proiectare Vp Coeficientul de confort k = 20-30. Calculul razei minime de racordare a aliniamentelor Rmin = raza pentru care profilul transversal e suprainaltat luand in considerare frecarea dintre pneuri si carosabil sip anta transversala maxima admisa. V p2 Rm = 13 ps( k + g ) Vp = viteza de proiectare ps = suprainaltarea caii in curba. ( 6% valoare recomandata ) k = coefficient de confort g = acceleratie gravitationala.

Elemente geometrice limita (m) Raze minime ale curbelor arc de cerc Raze curente Raze recomandate Raze minime ale curbelor principale ale serpentinelor Raze minime ale curbelor Auxiliare ale serpentinelor

120 650 150 0 200 0 -

100 450 100 0 160 0 -

80 240

Vp ( km/h ) 60 50 12 95 5 620 38 27 0 0 112 62 45 5 5 0 30 25 12 5 95

40 60 17 0 27 5 20 70

30 35 90 17 5 20 50

25 25 70 110 20 35

Racordarea aliniamentelor folosind curbe arce de cerc. Elementele geometrice ale curbei arc de cerc se determina in functie de unghiul U dintre cele 2 aliniamente. - se prelungeste aliniamentul 1 dincolo de intersectia cu aliniamentul 2. Din prelungire se coboara o perpendicular ape aceasta pana la intersectia cu aliniamentul 2. - se masoara pe plan prelungirea si dreapta coborata din aceasta pe aliniamentul 2. - Se foloseste trigonometria.

1. Marimea tangentei T(m) = lungimea de aliniament ce va fi racordata prin arc de cerc pe ambele aliniamente. T = R tg 2 2. Bisectoarea . b1 = intersectia bisectoarei unghiului aliniamentelor cu arcul de cerc unde se face racordarea. 1 B = R( 1) cos

Curba 1. a = 2 cm b = 2 cm = 45o U1 = 180 = 145o R1 = 60 m = 6 cm T1 = 24.8 B1 = 0.49 C1 = ( R1 1)/180 = 47.12 Curba 2. a = 2 cm b = 4.5 cm = 66.03o U2 = 180 = 113.97o R2 = 60 m = 6 cm T2 = 38.9 B2 = 1.16 C2 = ( R2 2)/180 = 69.15 Elementele profilului longitudinal Conform definitiei din profil longitudinal intelegem sectiunea axiala desfasurata si proiectata intr-un plan vertical al traseului drumului prin planul de situatie. Pentru raportarea liniei terenului in profil longitudinal sunt necesare mai multe etape: - pichetarea traseului in planul de situatie. Pichetii se pun in punctele de inceput si de sfarsit ale traseului, in punctele caracteristice traseului, la intersectia traseului cu curbele de nivel si acolo unde este cazul pentru ca distanta dintre 2 picheti consecutivi sa nu depaseasca 30 de metri. - investigarea datelor referitoare la teren - intocmirea foii de pichetaj. Inaintea intocmirii foii de pichetaj trebuie facuta verificarea si compensarea distantelor masurate dintre picheti. Scopul e de a elimina eventualele erori de masurare care prin insumare pot afecta semnificativ lungimea reala a traseului, astfel se vor realize verificarile.: dAl = Al1 ( suma distantelor dintre pichetii aliniamentului I sa fie egala cu lungimea acestuia ) d c = Ci ( suma distantelor dintre picheti pe curba sa fie egala cu lungimea curbei )

Pichet A 1 2 3 Ti1 4 5 B1 6 Te1

Distanta masurata (m) 0 11.3 23 5.9 15 2.7 12.9 9 30

Distanta calculata (m) 55

Eroare (m) -0.2

Distanta inregistrata 0 11.3-0.05=11.25 22.95 5.85 14.95 2.5 12.7 8.8 30.6 8.610.6

24

-0.6

64

0.6

9 Ti2 10 B2 Te2 11 12 13 14 15 16 17 18 19 B

8 10 3 16 3 18 5 8 5 6 13 9 8 12 14 28 38 0.33

10.6 3.6 16.33 3.33 18.33 5.2 8.2 5.2 6.2 13.2 9.2 8.2 12.2 14.2 28.2

110

0.2

Pichet A 1 2 3 4 Ti1 5 B1 Te1 6 7 8 9 Ti2 10 B2 Te2 11 12 13 14 15 16 17 A3 18 19 B

Distanta intre picheti Pozitia in km Cota teren ( m ) (m) 0.00 0.00 124 11.2 11.2 124 24.2 35.4 124 20.2 55.6 123 23.2 78.8 123 4.2 83 123.5 5.33 88.33 124 7.33 95.66 125 12.33 107.99 125.5 30.6 138.59 126 10.6 149.19 127 A2 8.6 157.79 128 10.6 168.39 128 3.6 171.99 128 16.33 188.32 127 3.33 191.65 127 18.33 209.98 126.5 5.2 215.18 127 8.2 223.38 128 5.2 228.58 129 6.2 234.78 130 13.2 247.98 130 9.2 257.18 129 8.2 265.38 128 12.2 277.58 127 14.2 291.78 127 28.2 319.98 128

Traseu

A1

Criterii de fixare a liniei rosii. Avand in vedere varietatea formelor de relief si a gradului de accidentare, pentru studiul si fixarea liniei rosii nu sunt stabilite reguli fixe. Exista insa o serie de criterii generale de care trebuie sa se tina seama cum ar fi : - declivitatea maxima admisibila - volumul terasamentelor - compensarea terasamentelor - cote obligatorii si racordarea declivitatilor Pentru a asigura vehiculelor o deplasare cat mai uniforma cu viteze de circulatie cat mai aproape de viteza de proiectare e necesar sa se adopte declivitati cat mai mici pe distante cat mai mari. Declivitatea maxima admisa Declivitatile maxime admise Vp ( km/h ) 10 8 60 5 4 30 20 0 0 0 0 5 6 6. 7 7 7. 8 5 5 Declivitatea exceptionala 8 8 9 De multe ori conditiile de relief accidentat i max se suprapune unor curbe in plan cu raze minime, acest fenomen conduce la sporirea declivitatii prin compunerea declivitatii longitudinale cu rampa de suprainaltare in curba. Pentru a evita acest fenomen, se recomanda ca declivitatea maxima in curbele cu Rmin sa fie redusa cu 1-3%. Pe portiunile de drum cu declivitate continua peste 5% dupa fiecare diferenta de nivel de maxim 80 de metrii este obligatory introducerea unei zone de odihna cu o lungime minima de 100 m pe care declivitatea nu trebuie sa fie mai mare de 2%. La proiectarea liniei rosii trebuie sa se tina cont si de valoarea declivitatii minime deoarece pe sectoarele in debleu trebuie asigurata scurgerea apelor care de regula se realizeaza prin santuri sau rigole a caror panta e paralela cu inclinarea liniei rosii. Linia rosie trebuie sa aibe o declivitate minima de 0.5% si in mod exceptional de 0.2%. Pasul de proiectare = reprezinta distanta dintre 2 schimburi successive de declivitate a liniei rosii. Se recomanda ca pasul de proiectare sa nu coboare sub anumite valori limita sub scopul evitarii fragmentarii profilului longitudinal. Viteza de proiectare 12 10 80 6 5 4 3 20

0 Pasul de proiectare ( m ) 25 0

0 15 0

10 0

0 8 0

0 6 0

0 5 0

0 5 0

50

Valoarea minima a pasului de proiectare se va adopta numai in cazuti deosebit de dificile de relief. Volumul de terasamente : in vederea reducerii cheltuielilor trebuie ca lucrarile de terasamente sa fie minime. In regiunile de ses unde terenul e putin accidentat se poate allege o linie rosie cu declivitati mici pe distante mari. In astef; de regiuni se recomanda asezarea liniei rosii in rambleu cu h = 0.5-0.7 m pt a ferii platforma drumului de zapada. In regiuni accidentate proiectarea liniei rosii trebuie astfel realizata incat sa nu depaseasca declivitatea maxima admisibila executarea unor lucrari mari de terasamente. Pentru a evita sapaturile si umpluturile ce dapasesc h de 6/8 metrii linia rosie trebuie asezata astfel incat volumul de terasamente sa fie mic iar sapaturile sa poata completa umpluturile. O buna asezare a liniei rosii presupune volume de sapatura respective umplutura aproximativ egale . Pentru acesta se aseaza linia rosie astfel incat sa determine cu linia terenului suprafete practice egale. Racordarea declivitatilor pentru a se elimina discontinuitatea din punctele de schimbare de declivitate in vedrea asigurarii vizibilitatii si a circulatiei commode se prevede trecerea de pe o declivitate pe alta prin racordarea lor prin arce de cerc. pentru calculul elementelor de racordare se foloseste diferenta algebrica a declivitatii racordate notate cu m astfel intalnim 2 tipuri de racordari :convexe si concave.

Racordari convexe

Racordari concave

Pentru m < 2% nu este necesara racordarea verticala

m > 2% este obligatorie racordarea verticala. Vp ( km/h ) 100 Raza minima concave ( m ) 3000 Raza minima convexa ( m ) 1000 0 T= Rv m 2 80 220 0 450 0 B= T2 2 Rv 60 150 0 160 0 50 100 0 130 0 40 100 0 100 0 30 50 0 80 0 25 300 500

Calculul declivitatilor 1.32 100 = 2.32% - sector 1 : i1 = 57 5.78 100 = 5.55% - sector 2 : i 2 = 104.08 1.5 100 = 2.76% - sector 3 : i3 = 54.3 0.8 100 = 1.16% - sector 4 : i 4 = 77.8 Racordarea declivitatilor 1. m = 2.32 + 5.55 = 7.87 % T = 39.85 m B = 0.79 m 2. m = 5.55 + 2.76 = 8.31 % T = 41.55 m B = 0.83 m 3. m = 2.76 - 1.16 = 1.6 % m<2% deci nu este nevoie de racordare Criterii de dimensionare a sistemului rutier 1. Studii premergatoare : Studii rutiere, Studii geotehnice, Studii hidrologice. 2. Criterii de dimensionare : - deformatia specifica de introducere la baza straturilor trebuie sa fie mai mica decat deformatia specifica admisibila

- deformatia specifica la nivelul patului drumului trebuie sa fie mai mica decat deformatia admisibila Dimensionarea sistemului rutier Se iau incalcul urmatoarele date : - traficul de calcul - perioada de perspective a drumului ( 7 ani ) - osia standard de 115 KN 5 P + PKF N c = 365 10 6 p p c rt (nki KR f ek ( m.o.s. ) 2 n =1 Nc = traffic de calcul Pp = perioada de perspective Crt = coeficient de repartitie transversala Nki = intensitatea medie zilnica anuala conform recesamantului PKR = coefficient de evolutie al vehiculelor din grupa K stability prin interpolare pt anul de dare in folosinta a drumului PKF = coefficient de evolutie al autovehiculelor din grupa K la sfarsitul perioadei de perspective fek = coeficient de echivalare in osii standard de 115 KN a vehiculelor din grupa K
Grupa de vehicule A20 A30 A30p A R nk 375 75 150 60 120 pk2010 2 1.2 2 2.4 2.3 pk2015 2.6 1.4 2.5 3.1 3 pk2017 2.84 1.48 2.7 3.38 3.28 fek 0.3 0.44 1.61 0.64 0.06 totala Pp = 7 ani Crt = 0.5 Nc 272.25 44.22 567.525 110.976 20.088 1015.059

1.296738

Drum in profil transversal Profil transversal = proiectia pe un plan vertical a intersectiei caii si a suprafetei terenului natural cu un plan vertical normal pe axa caii. Unde sunt necesare proiectii transversale in toate punctele in care terenul isi schimba inclinarea ; acolo unde se executa lucrari de arta; in puncte caracteristice curbelor. Profilul transversal cuprinde : - linia terenului si elementele necesare executarii infrastructurii precum si a suprastructurii caii, dimensionarea banchetelor si a acostamentelor. Tipuri caracteristice de profiluri transversale : - profil transversal in umplutura - profil transversal in sapatura - profil transversal mixt