Sunteți pe pagina 1din 8

DREPT PENAL. PARTEA SPECIAL Semestrul I 2007-2008 Prof. univ. dr.

GHEORGHE DIACONESCU Normele penale speciale - care formeaz obiectul de studiu al acestei discipline - si au sediul, pe de o parte, n Codul Penal, pe de alt parte, n numeroase legi speciale si extrapenale. Legiuitorul a sistematizat normele n partea special a Codului penal, folosind criteriul obiectului juridic generic, n alte cuvinte, criteriul valorii sociale ocrotite de aceste norme lezate sau puse n pericol prin svrsirea faptelor incriminate. n raport cu aceast gndire, au fost alctuite 11 grupuri mari de infraciuni individualizate prin denumirea titluri" -, grupuri organizate n continuare, dup caz, n subdiviziuni - capitole" si seciuni". Succesiunea incriminrilor a fost ordonat pe criteriul importanei relaiilor sociale care fac obiectul ocrotirii penale, respectiv pe o scar descresctoare, de la cel mai important spre mai puin important, de la cel mai grav spre o gravitate redus. ASPECTE GENERALE SI COMUNE INFRACIUNILOR CONTRA SIGURANEI STATULUI Obiectul ocrotirii penale Infraciunile din acest titlu au ca obiect juridic generic relaiile sociale privind ocrotirea si aprarea statului. Aceste relaii sociale sunt cele formate n legtur cu valorile sociale fundamentale care condiioneaz sigurana statului, n care sunt implicate asemenea valori, si anume - unitatea, integritatea teritorial, suveranitatea si independena naional, ordinea constituional. Infraciunile contra siguranei statului sunt, de regul, lipsite de obiect material. Excepie de la aceast caracteristic general fac unele fapte de trdare prin ajutarea inamicului - al crui obiect material l constituie aeronave, aparate, armament, diverse valori etc. predate sau procurate adversarului -, de trdare prin transmitere de informaii secrete de stat - documente sau date care constituie informaii secrete de stat puse la dispoziia unei puteri strine ori agenilor acesteia-, de atentat care pune n pericol securitatea naional sau infraciuni contra persoanelor care se bucur de protecie internaional - corpul persoanei/persoanelor asupra crora se acioneaz. Subiecii infraciunii Subiectul activ nemijlocit (autorul) este, la unele din aceste infraciuni, neparticularizat printr-o anume calitate, el putnd fi deci orice persoan. La alte infraciuni ns, subiectul activ este calificat, absena calitii pretinse n textul de lege fiind de natur a conduce la o alt ncadrare juridic. Astfel, la infraciunea de trdare, n toate cele trei modaliti normative ale acesteia, subiectul activ are calitatea de cetean romn sau de persoan fr cetenie domiciliat pe teritoriul statului nostru; infraciunile de spionaj si aciuni dusmnoase contra statului, calitatea autorului este de cetean strin sau de persoan fr cetenie si nedomiciliat pe teritoriul romn; n sfrsit, subiectul activ al

2
infraciunilor de divulgare a secretului care pericliteaz securitatea naional este funcionar. Subiect activ al infraciunilor prevzute n acest titlu poate fi si persoana juridic, potrivit prevederilor art. 191 C. pen.. Infraciunile contra siguranei statului sunt susceptibile a fi svrsite n oricare dintre formele de participaie - coautorat, instigare, complicitate. Unele din aceste infraciuni - complotul, subminarea puterii de stat - presupun, necesarmente, o pluralitate de fptuitori. Subiectul pasiv al infraciunilor contra siguranei statului este ntotdeauna statul, iar la o singur infraciune - contra persoanelor care se bucur de protecie internaional - apare, alturi de statul romn, un al doilea subiect pasiv, calificat prin calitatea lui de persoan care se bucur de protecie internaional.

Latura obiectiv Elementul material (actus reus). Infraciunile contra siguranei statului se nfptuiesc, de regul, prin aciuni, sunt deci infraciuni comisive. n excepie de la regul este infraciunea de nedenunare, care se svrseste prin inaciune, fiind deci o infraciune omisiv. O cerin esenial a aciunilor/inaciunilor incriminate prin textele Titlului I const n provocarea unei stri de pericol pentru sigurana statului. n legtur cu latura obiectiv a infraciunilor analizate mai este de reinut c urmarea imediat a aciunilor-inaciunilor incriminate se caracterizeaz prin producerea unei stri de pericol pentru sigurana statului. Ele apar, sub acest aspect, ca infraciuni de pericol, ntruct legea nu cere a se concretiza un anume rezultat, starea de pericol fiind implicit (intrinsec) faptei. Latura subiectiv Forma de vinovie (mens rea). Toate infraciunile contra siguranei statului se comit, sub aspectul laturii subiective, cu intenie. ntr-o poziie aparte, din punctul acesta de vedere, este doar infraciunea de nedenunare, care poate fi svrsit att cu intenie, ct si din culp. La unele infraciuni, intenia este ntotdeauna direct (trdarea), dar la cele mai numeroase infraciuni intenia se poate manifesta si ca indirect. Existena si felul inteniei se desprind din nssi materialitatea faptei, deci ex re. Nu se pretinde, pentru realizarea infraciunilor contra siguranei statului existena unui mobil sau scop (cu unele excepii), fiind indiferent ce interes l-a animat pe fptuitor s fac actul prohibit (mobilul, odat dezvluit si probat, poate servi doar la evaluarea naturii si ntinderii pedepsei aplicate inculpatului). Forme. Modaliti. Sanciuni Forme. Legislaia penal n vigoare exclude, de principiu, incriminarea actelor de pregtire a oricror infraciuni. Prin derogare de la acest principiu, unele acte de pregtire a infraciunilor prevzute n art. 156, 157, 159-163, 165, 166, 1661 si art. 158 raportat la infraciunea de trdare prin ajutarea inamicului au fost asimilate tentativei si incriminate (art. 173, alin. (2) Cod penal), derogare ce si gseste explicaia n gradul sporit de periculozitate social pe care l prezint chiar si aceast form imperfect de activitate. Tentativa se pedepseste la majoritatea acestor infraciuni - art. 173, alin. (1) Cod penal -, n afara infraciunilor omisive si a infraciunilor de imediat consumare (atentatul). Modaliti. Majoritatea infraciunilor contra siguranei statului prezint dou sau mai multe modaliti normative, adic dou sau mai multe feluri de aciuni care intr n

3
coninutul acelei infraciuni si sunt incriminate prin text. Deci, coninutul infraciunii poate fi exprimat, alternativ, prin mai multe variante ale laturii obiective, fiecare din acestea fiind ns expres descris n norm. Sanciuni. Pedeapsa pentru cele mai grave infraciuni contra siguranei statului este aceea a deteniunii pe via, cu alternativa nchisorii ntre 15 si 25 de ani. Infraciunile cu periculozitate mai puin accentuat sunt sancionate cu pedeapsa nchisorii, pe durate variabile de la o infraciune la alta, la care se asociaz sau nu pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. Persoana juridic se sancioneaz, potrivit art. 711 C. pen., n cazul infraciunilor din acest titlu, cu amenda care poate fi ntre 10.000 si 900.000 lei sau ntre 5.000 si 600.000 lei, dup cum pedeapsa prevzut pentru persoana fizic este mai mare sau mai mic de 10 nchisoare. Aspecte procesuale Aciunea penal pentru toate infraciunile din acest titlu se pune n miscare din oficiu, cu excepia infraciunii prevzute n art. 171 C. pen., cnd aceasta se pune n miscare la dorina exprimat de guvernul strin.

Urmrirea penal a acestor infraciuni se efectueaz de ctre un procuror din cadrul pachetului de pe lng curtea de apel potrivit art. 209 alin. (3) si (4) C. proc. pen. raportat la art. 281 C. proc. pen.. Competena de a judeca n prim instan aceste fapte penale aparine curii de apel potrivit art. 281 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.. APLICAII Exerciii rezolvate 1. Infraciunile contra siguranei statului, de regul: a.) au un obiect material b.) nu au un obiect material Rspuns corect: b). 2. Urmtoarele infraciuni contra siguranei statului presupun, necesarmente, o pluralitate de fptuitori: a.) complotul b.) subminarea puterii de stat c.) trdarea Rspuns corect: a) si b). 3. Cu excepia nedenunrii, infraciunile contra siguranei statului se comit: a.) cu intenie b.) din culp c.) cu praeterintenie Rspuns corect: a). 4. Infraciunile contra siguranei statului: a.) pot fi svrsite si de o persoan juridic

4
b.) pot fi comise n participaie penal c.) au ca subiect pasiv ntotdeauna statul Rspuns corect: a), b) si c) 5. De regul, infraciunile contra siguranei statului: a.) sunt fapte comisive b.) sunt fapte omisive Rspuns corect: a). ASPECTE GENERALE SI COMUNE INFRACIUNILOR CONTRA PERSOANEI Infraciunile contra persoanei cteva caracteristici care le deosebesc, substanial, de faptele ilicit penale grupate n alte categorii. ntr-un prim rnd, este de reinut c prin asemenea manifestri se atenteaz la existena ori integralitatea unor atribute eseniale individului, atribute crora le corespund, n sistemul dreptului, tot attea drepturi fundamentale ale omului dreptul la via, la integritate corporal si sntate, precum si la libertate. Legtura absolut interdependent dintre atributele eseniale individului si nssi fiina si condiia sa uman confer acestor atribute coninutul si dimensiunile unor autentice si de mare nsemntate valori sociale. Asadar, vom remarca, ntr-un al doilea rnd, c prin faptele de aceast natur este ameninat sau afectat chiar fiina uman, si nu numai la nivel individual, ci si, n egal msur, la nivel social. Este si raiunea pentru care societatea este interesat, alturi de individ, s pun astfel de fapte, prin intermediul sistemului dreptului, sub un regim care s asigure profilaxia si caracterul punitiv. n sfrsit, o a treia caracteristic rezid n modalitile preponderent violente prin care acioneaz autorii infraciunilor contra persoanei, modaliti care, dincolo de rezultatul concret produs, sunt de natur a provoca celorlali indivizi stri emoionale, stri de neliniste, de insecuritate personal, duntoare desfsurrii normale a vieii sociale. Obiectul ocrotirii penale

Obiectul juridic generic al acestei categorii de infraciuni este alctuit din ansamblul relaiilor sociale referitoare la aprarea drepturilor fundamentale ale individului, ct si a acelor valori sociale care privesc viaa, integritatea corporal si sntatea ori libertatea omului. La rndul lor, subcategoriile de infraciuni nsumate Capitolului I au un obiect juridic propriu, constituit din relaiile sociale ce privesc fiecare dintre atributele eseniale persoanei, atribute ocrotite juridic prin textele incriminatorii (dreptul la via, la integritate corporal si sntate s.a.m.d.). Infraciunile contra persoanei au ori sunt lipsite de obiect material n raport cu natura dreptului persoanei mpotriva creia sunt ndreptate aciunile-inaciunile ilicite. n cazul n care fapta vizeaz dreptul la via, la sntate, la inviolabilitate sexual etc., infraciunile au ca obiect material corpul persoanei (victimei) asupra creia se rsfrng consecinele fizice prejudiciante.

5
n ipoteza agresiunilor psihice (morale) prin care se ncalc un drept subiectiv legat de persoana victimei (dreptul la libertate), infraciunile, n regul general, sunt lipsite de obiect material. Subiecii infraciunii Subiectul activ nemijlocit (autor) al infraciunilor examinate poate fi, n principiu, orice persoan. Majoritatea textelor incriminatorii nu conin prevederi referitoare la o anume calitate pe care trebuie s o aib acesta. n particular ns, unele infraciuni au subiect calificat (mama la pruncucidere, brbat la seducie) ori o anumit calitate care determin ncadrarea faptei ntr-o modalitate agravat a infraciunii (so sau rud apropiat la omorul calificat, conductor de vehicul cu traciune mecanic la ucidere din culp). Persoana juridic poate fi subiect activ al acestor infraciuni, n condiiile si cu limitrile artate n art. 191 C. pen.. Participaia la svrsirea acestor infraciuni este, de asemenea de regul, posibil n toate formele coautorat, instigare, complicitate. n cazul unor infraciuni participaia proprie este exclus (uciderea din culp) sau limitat la unele din formele acesteia (de pild la pruncucidere participaia exist doar n modalitatea instigrii si complicitii, coautoratul nefiind posibil). La majoritatea infraciunilor contra persoanei subiectul pasiv este necircumstaniat de textele incriminatorii. Acesta ns trebuie s fie o persoan n via. n caz contrar, diversele agresiuni - ndreptate mpotriva cadavrelor - intr sub incidena altor prevederi penale. La unele dintre infraciuni subiectul pasiv este calificat ca, de exemplu, copilul nou nscut la pruncucidere. Latura obiectiv Elementul material (actus reus) la infraciunile contra persoanei se exprim printr-o diversitate de aciuni (lovire, ucidere, raport sexual), dar unele dintre aceste infraciuni se pot nfptui si prin inaciuni (omor, pruncucidere, ucidere din culp). Att inaciunile, ct mai ales aciunile specifice infraciunilor contra persoanei pot fi realizate prin mijloace multiple si de mare varietate. Toate asemenea infraciuni provoac o urmare imediat, prevzut expres de lege (de pild, decesul persoanei la infraciunile de omucidere) sau implicit (raportul sexual la infraciunile privitoare la viata sexual). La infraciunile de rezultat este necesar a se stabili raportul de cauzalitate dintre aciunea-inaciunea autorului si urmarea imediat a acestora, n vreme ce la infraciunile de simpl aciune nex-ul cauzal rezult din nssi materialitatea faptei - ex re. Latura subiectiv n cele mai multe cazuri infraciunile contra persoanei se svrsesc cu intenie, n ambele modaliti ale acesteia direct sau indirect (omorul, ameninarea, violarea secretului corespondentei, violul).

Forma de vinovie (mens rea) la unele dintre aceste infraciuni poate fi exclusiv praeterintenia (lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte) sau mixt intenie ori praeterintenie (vtmare corporal grav). n sfrsit, sunt si infraciuni contra persoanei, ce se svrsesc din culp (vtmarea corporal din culp, uciderea din culp). Scopul si mobilul, ca elemente ale laturii subiective, nu prezint relevan juridic, n cele mai multe cazuri, pentru realizarea infraciunilor examinate. n excepie ns, elementul scop constituie o cerin a existenei infraciunii (santaj, viol), cazuri n care

6
intenia este calificat. Alteori caracterizeaz modalitile agravate ale infraciunii (svrsirea omorului pentru a nlesni sau ascunde svrsirea unei tlhrii ori piraterii). Forme. Modaliti. Sanciuni Forme. Infraciunile contra persoanei, n majoritatea lor, sunt, asa cum s-a vzut, infraciuni comisive svrsite cu intenie si deci, n aceste cazuri, ele se desfsoar n timp si pot mbrca forma actelor preparatorii si a tentativei. Cu toate acestea, actele preparatorii cu o singura excepie nu sunt incriminate. Excepia se refer la unele acte preparatorii la infraciunea de lipsire de libertate n mod ilegal, n modalitatea agravat reglementat n art. 189 alin. (4) C. pen. potrivit prevederilor art. 189 alin. (8) C. pen., care au fost asimilate tentativei si pedepsite n regimul acesteia. Tentativa este prevzut de lege la unele dintre aceste infraciuni si sancionat si anume la infraciunile de omor - art. 174, art. 175 si art. 176 -, vtmarea corporal grav - art. 182 alin. (4) -, provocarea ilegala a avortului - art. 185 alin. (1)-(4) -, lipsirea de libertate n mod ilegal - art. 189 alin. (1)-(4) -, sclavia - art. 190 -, violul - art. 197 alin. (1)-(3) teza I -, actul sexual cu un minor - art. 198 alin. (1)-(5) -, perversiunea sexual art. 201 alin. (1)-(4) -, corupia sexual - art. 202 -, incestul - art. 203 C. pen.. Desigur, tentativa nu este posibil la infraciunile contra persoanei svrsite din culp (vtmarea corporala din culp, uciderea din culp) sau cu praeterintenie (lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate n mod ilegal care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei etc.). Consumarea infraciunii survine, dup caz, n momentul producerii rezultatului ori n momentul apariiei strii de pericol prevzute de textul incriminator. Modaliti. Majoritatea infraciunilor din acest grup prezint mai multe modaliti normative n raport de modul n care se nfiseaz aciunea sau inaciunea incriminat, crora le pot corespunde n concret o varietate de modaliti de fapt de care se va ine seama la individualizarea judiciar a pedepsei. Sanciuni. n marea lor majoritate, infraciunile contra persoanei prezint un grad ridicat de pericol social, motiv pentru care legiuitorul le-a prevzut un sistem sancionatoriu sever. Astfel, de exemplu, infraciunile de omor calificat art. 175 , lipsire de libertate n mod ilegal n form agravat art. 189 alin. (6) si viol n form agravat art. 197 alin. (3) teza a II-a , se pedepsesc cu nchisoare de la 15 la 25 de ani, pentru ca omorul deosebit de grav art. 179 s fie pedepsit cu deteniune pe via sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani. Fireste, pentru infraciunile situate pe trepte inferioare n ierarhia pericolului social, ca de pild lovirea art. 180 alin. (1) sau vtmarea corporal din culp art. 184 alin. (1) , sunt prevzute pedepse cu nchisoare de la o lun la 3 luni alternativ cu amenda. Aspecte procesuale La majoritatea infraciunilor din acest capitol aciunea penal se pune n miscare din oficiu. La unele infraciuni care prezint un pericol social abstract mai sczut (ex.: art. 180, art. 181 si art. 184 C. pen.) aciunea penal se pune n miscare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. Aceasta trebuie s fie introdus n termen de 2 luni din ziua n care persoana vtmat a stiut cine este fptuitorul art. 284 alin. (1) C. proc.

pen.. Plngerea prealabil se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului, potrivit legii art. 279 alin. (2) C. proc. pen.. La toate aceste infraciuni pentru care aciunea penal se pune n miscare la plngerea prealabil a persoanei vtmate, mpcarea prilor nltur rspunderea penal.

7
n principiu, urmrirea penal si judecata acestor fapte penale se realizeaz potrivit regulilor de procedur obisnuite. n cazul infraciunilor prevzute n art. 174 -177 si art. 179 C. pen. urmrirea penal se efectueaz n mod obligatoriu de ctre procuror, iar judecata n prim instan se realizeaz de ctre tribunal. Celelalte infraciuni din acest capitol se soluioneaz n prim instan de ctre judectorie. APLICAII Exerciii rezolvate 1. Nu poate avea coautorat: a.) omorul b.) pruncuciderea c.) violul Rspuns corect: b). 2. n cele mai multe cazuri infraciunile contra persoanei se svrsesc cu: a.) intenie direct b.) intenie indirect c.) intenie direct sau indirect Rspuns corect: c). 3. Unele acte preparatorii sunt incriminate la unele modaliti ale infraciunii de: a.) omor deosebit de grav b.) lipsire de libertate n mod ilegal c.) omor calificat Rspuns corect: b). 4. De regul, infraciunile contra persoanei: a.) se svrsesc de persoane care trebuie s aib anumite caliti b.) nu pot fi comise de o persoan juridic c.) se pot svrsi n oricare din formele de participaie penal Rspuns corect: c). 5. La majoritatea infraciunilor contra persoanei aciunea penal se pune n miscare: a.) din oficiu b.) la plngerea prealabil a persoanei vtmate Rspuns corect: a).

8
ASPECTE GENERALE SI COMUNE INFRACIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI Obiectul ocrotirii penale Obiectul juridic generic al tuturor infraciunilor patrimoniale este format din fasciculul de relaii sociale privitoare la patrimoniu - public si privat - ce se cer ocrotite mpotriva feluritelor aciuni cu efecte prejudiciante ndreptate mpotriva acestuia. Prin infraciunile contra patrimoniului sunt ns protejate nu numai relaiile sociale ce se formeaz n jurul dreptului de proprietate - privat ori public -, ci, n egal msur, dup cum se va vedea n continuare, posesia si detenia - chiar si aceea precar - bunului. Cci prin patrimoniu se nelege complexul de drepturi si obligaii privind entiti care, n genere sau n particular, sunt susceptibile a fi evaluate economic. Deci, conceptul de patrimoniu are un coninut si o sfer mult mai larg dect acela de proprietate, conceptul patrimoniu nsumnd toate drepturile reale, toate drepturile cu caracter patrimonial, toate obligaiile, precum si orice situaie care prezint chiar numai o aparen de drept.

Obiectul material al infraciunilor patrimoniale este nsusi bunul asupra cruia se ndreapt aciunea ilicit, bun care, la unele infraciuni, este ntotdeauna un bun mobil furt, nsusirea bunului gsit, tlhrie, abuz de ncredere si tinuire -, la altele poate fi mobil ori imobil - nselciune, distrugere, distrugere calificat, distrugere din culp, gestiune frauduloas -, iar la infraciunea de tulburare de posesie, bunul poate fi numai imobil. Sunt ns infraciuni n care apare ca obiect material adiacent si corpul persoanei violentate fizic - tlhria si pirateria. Subiecii infraciunii Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestor infraciuni este, n regul general, necircumstaniat de text, deci el nu trebuie s aib o anume calitate. La unele infraciunii, subiect activ nemijlocit poate fi chiar proprietarul bunului - furt, distrugere, distrugere din culp. Subiectul pasiv poate fi si persoana juridic n conformitate cu dispoziiile art. 191 C. pen.. Infraciunile patrimoniale sunt susceptibile de svrsire n toate formele participaiei penale - coautorat, instigare, complicitate -, cu unele excepii pe care le vom semnala la momentul oportun. Subiect pasiv este persoana - fizic sau juridic - care sufer o pagub n urma infraciunii, dar, la infraciunile svrsite prin violen, subiect pasiv va fi si persoana agresat fizic. Latura obiectiv Elementul material (actus reus) al infraciunilor analizate se exprim prin aciuni de regul - dispuse pe o plaj larg, ce au drept consecin afectarea patrimoniului. Unele din aceste infraciuni au caracter complex, deoarece n coninutul lor intr ca element constitutiv sau circumstan agravant - fapte care, altminteri, sunt incriminate distinct - tlhria si pirateria. Urmarea imediat const, n regul general, n provocarea unor daune patrimoniului - public sau privat - si, n particular, n producerea de vtmri ale integritii corporale sau sntii ori decesul victimei tlhria si pirateria. La unele infraciuni, raportul de cauzalitate rezult din nssi materialitatea faptelor - ex re -, dar la altele nex-ul cauzal dintre aciune si consecin trebuie dovedit.

9
Latura subiectiv Forma de vinovie (mens rea). Infraciunile patrimoniale se svrsesc cu intenie, unele chiar cu intenie calificat - furtul, tlhria, nselciunea. n excepie, distrugerea din culp, infraciune care, asa cum se desprinde din chiar denumirea ei, implic vinovia sub forma culpei. Forme. Modaliti. Sanciuni Forme. Actele pregtitoare, desi posibil de nfptuit, nu intr sub incidena penal n lipsa unor dispoziiuni legale n acest sens. Tentativa, potrivit dispoziiilor art. 222 C. pen., este sancionat la infraciunile prevzute n art. 208-212, 215, 2151, 217 si 218. Consumarea infraciunilor patrimoniale survine n momentul apariiei urmrii periculoase, adic al provocrii pagubei materiale. Modaliti. Toate infraciunile contra patrimoniului prezint mai multe modaliti normative n funcie de felul n care se nfiseaz aciunea/inaciunea incriminat crora n concret pot s le corespund o varietate de modaliti faptice de care se va ine seama la individualizarea judiciar a pedepsei. Sanciuni. Sanciunea penal specific acestor infraciuni este nchisoarea n limite variind de la o lun la 2 ani sau amenda, n cazul distrugerii din culp, pn la deteniunea pe via sau nchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi, n cazul distrugerii calificate atunci cnd urmarea const n producerea unui dezastru.

n raport de prevederile art. 711 alin. (2) si (3) C. pen. si de limitele speciale de pedeaps prevzute pentru persoana fizic, persoana juridic se va sanciona, dup caz, cu amenda de la 5.000 la 600.000 lei sau de la 10.000 la 900.000 lei. Aspecte procesuale Aciunea penal la infraciunile contra patrimoniului, de regul, se pune n miscare din oficiu. La faptele prevzute n art. 213, 214, 216 si 217 C. pen. ns, aciunea penal se pune n miscare la plngerea prealabil a persoanei vtmate, iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal. Prin excepie de la aceast regul, la infraciunea de tulburare de posesie, mpcarea prilor nltur rspunderea penal, desi aciunea penal se pune n miscare din oficiu. Urmrirea penal si judecarea acestor fapte se realizeaz, frecvent, potrivit regulilor obisnuite de procedur. Prin excepie, n cazul faptelor prevzute n art. 211 alin. (3) si 212 C. pen., urmrirea penal se efectueaz n mod obligatoriu de ctre procuror, conform art. 209 alin. (3) C. proc. pen., iar n cazul faptelor prevzute n art. 211 alin. (3), 212 alin. (3) si 215 alin. (5) C. pen., competena de a le judeca n prim instan aparine tribunalului, potrivit art. 27 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.. APLICAII Exerciii rezolvate 1. Obiectul material la infraciunile contra patrimoniului este un bun. a.) fals b.) adevrat Rspuns corect: b).

10
2. Proprietarul bunului poate fi autor al infraciunii de: a.) tinuire b.) distrugere c.) furt Rspuns corect: b) si c). 3. Persoana juridic nu poate fi subiect activ al infraciunilor contra patrimoniului. a.) adevrat b.) fals Rspuns corect: b). 4. De regul, infraciunile contra patrimoniului: a.) au ca subiect activ nemijlocit o persoan care nu este circumstaniat de text b.) sunt susceptibile de svrsire n toate formele participaiei penale c.) sunt infraciuni comisive Rspuns corect: a), b) si c). 5. mpcarea prilor nltur rspunderea penal, desi aciunea penal se pune n miscare din oficiu n cazul infraciunii de: a.) tlhrie b.) abuz de ncredere c.) tulburare de posesie Rspuns corec: c).