Sunteți pe pagina 1din 39

Editura MUSTANG este recunoscut[ de consiliul National al Cercetdrii gtiinfifice din invlflmdntul Superior (CNCbIS) Cod CNCSIS:327

LECTOR UNIV.DR. ELENA BANCIU

LOGICAJURIDICA
Suport de cars universitur
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romffniei BAIICIU, ELENA Logici juridicl / Elena Banciu. - Bucuregti : Mustang, 2012

ISBN 978-6 06-652-024_9 l6:34

Copyright @ Mustang, 2012

rsBN

97

8-606-652-024-9

Editura MUSTANG
2012

OBIECTIVELE CURSULUI Prezentul suport

de curs, intitulat Logici

Juridici, se

adreseazd,

in primul rdnd studenlilor

Facult[1ii de Drept gi gtiinle Administrative, anul I,

formele de inv[f[mOnt frecven![ redus[ (IFR) qi lnv6!6mdnt la distan![ (ID), precum qi tuturor celor
interesali de asimilarea unei minime scheme corecte de

g6ndire

gi

expunere, sub forma unui discurs sau

de idei, in a$a fel incdt inlelegerea mesajului pe care l-ar ayea de comunicat sa fie
comunicare complet[. Men]iondm c[ prezentele prelegeri ce av ca obiect introducerea sintetic[ in cunoagterea disciptinei
Logic6 juridicd, reprezintd o compilalie a unora dintre
cele mai cunoscute texte

in domeniu apdrute la noi in

lar[. Cursul este prezentat intr-o manier[ sintetic[, astfel incdt studentul s[ beneficieze de informatiite de
t

bazd, urmdnd ca in funclie de interesul manifestat gi de

4.

Dobdndirea

apafilia unor

noi provoc[ri in domeniu, temele

de

competenle

(selectarea,

combinarea

gi

utilizarca adecvatl

respective sd se aprofundeze

la nivel individual,

a cunoqtinlelor)

legate de aplicabilitatea in practic[ a logicii juridice.

precum gi sub forma disculiilor de seminar.

Competenfe: Obiectivele prezentului curs sunt:

1.

Cursul urmlregte inilierea studenlilor in

La finalul acestui curs semestrial, studentul


specifice cdt gi competen(e profesionale.

va

domeniul atdt de vast al noliunilor gi tehnicilor logice, in


cunoagterea evoluliei acestei discipline din antichitate gi

putea dobdndi, dezvolta qi aplica atdt competen{e

pdnd

in prezent, 2. Sd ili

precum gi asimilarea unor abilitdti


Competen(e specifice:

argumentative deosebit de necesare.

configureze mai eficace elementele esenliale ale logicii, esenfial[ in studiul gi relalionarea
acestei discipline cu dreptul gi problematica aferentd
acestuia din urmd.

1. Autonomie gi responsabilitate

responsabide

lizarea profesional[

ca individ, in condilii -

autonomie restrdns5 gi asistenld calificat[.

3. S[ dobdndeasc[ abilitatea de a folosi din punct

2. Interac{iune socialfl
oorectd specificd muncii
de sarcini.

comunicare logicd gi

de vedere teoretic concepte gi ralionamente ce lin de logic[, in vederearezolvdrii unor situalii concrete.

in echipl gi gtiinla distribuirii


gi

3. Dezvoltare personall

profesionali.

,rilEr

Competenfe profesionale

1.

Cunoagterea gi inlelegerea limbajului specific al

logicii gi utilizarea lui adecvat[.

1. NOTTUNI

INTRODUCTM
intr-un sens strict al

2. Utilizarea cunogtinfelor de bazd ale logicii in orice domeniu pentru claritatea gi corectitudinea
gdndirii gi exprim[rii.

Logica

a$a cum era inleleasd

ouv0ntului se considera cE hcreazd, numai cu propozilii


adevdrate sau false gi uneori cu cele a

clror valoare

de

Cerinfe preliminare:
Logica juridicd este o disciplin[ op]ional[ care se studiaz[ pe parcursul semestrului

adevEr este nesigur[ (probabil adevdrate sau probabil false).

I, al anului I

de

Logica secolului XX se va orienta ins[ gi asupra

studiu. Pe baza cunogtinlelor dobAndite, studentul va


putea aprecia din punct de vedere al corectitudinii gi
coerenlei elementelor oriclrei discipline din programa
de studiu, ca de exemplu:

unor ralionamente cu propozilii cdrora nu le putem gtabili valoarea de adevdr. Acestea sunt normele
gi

lntreb[rile, despre care nu avem cum s[ stabilim dacd


sunt adevdrate sau false. S-a putut astfel construi o logicE analogd celei

Drept civil Drept procesual civil Drept penal Drept procesual penal

a adevdrului gi falsului, logica

deontic[ gi logica intrebdrilor (erotetica). Acesta ar


putea

fi

considerat nucleul logicii juridice, celelalte

Dreptul familiei, etc.

informalii provenind inc[ din logica aristotelicianl


logica clasic[.

gi

Dac[ ar trebui sd definim c6t mai general aceast[

2. ARGUMENTE LOGICB

ar fi studiul legilor formale ale ra{ionIrii, legi apte s[ ne ducl de la propozifii


disciplinI, logica
adevlrate numai la propozi{ii adevlrate, iar intr-un
sens mai

Logica studiazd argumentele (definite ca

mullime de propozilii, dintre care unele sunt propozilii


de bazd gi se numesc premise, pe ele sprijinindu-se o

larg de la propozi{ii adevlrate la propozi{ii

probabil adevlrate.

alt[ propozilie denumit[ concluzie), cu scopul de a


diferenlia intre:
a

De
considera

aceea, logicianul romdn Gheorghe Enescu

c[ : "A

gdndi logic" inseamn[ pur gi simplu

gdndi conform cu regulile definiliei, clasific[rii


ralionamentului,

gi
I
.

argumenta,

a demonstra pe

ARGUMENTE+DEDUC TIVE -+VALIDE--+CON-

baza

CLUDENTE
2.ARGUMENTE DEDUCTIVE-+NE,C ONCLUDENTE
3
.

acestor reguli. (Tratat de logicl).

ARGUMENTE +INDUC TIVE +PUTERNICE--->

CONFIRMATOARE
4.ARGUMENTE INDUCTIVE
---+

SLABE

10

1l

Am putea explica gi mai simplu, spundnd c5,


toate cunogtin{ele noastre se constituie sub forma unor

Definind pe scurt argumentele, vom spune c5:

in

cazul argumentelor deductive, concluzia

propozifii, care pot

fi afirmative
fi

sau negative, despre


adevdrat sau fals sau

decurge cu necesitate din premise, sau altfel spus ea nu

ceva ce poate avea calitatea de a

aduce nimic nou ca informalie, dec0t au spus deja


premisele.

probabil. Aceste propozi{ii, care redau cunogtin{e,

poarti numele de propozi(ii cognitive, pentru


putea

fi

deosebite de cele care redau intreblri,

Argumentele inductive

se diferenliazd,

de

ordine sau comenzi. Deci, ceea ce afirmdm sau negdm


despre ceva constituie conlinutul judecdlii respective,

primele prin aceea cd, despre concluzia lor se spune

c[

decurge doar in mod probabil din premise, ea fiind mult

iar adev[ru], falsul, probabilul constituie valoarea lor de

mai general[.

adev[r. (Efim Mohorea, Introducere in logicd). Logica clasic[ opereazd cu propozitii a cdror valoare de adevdr
este doar adevdrat gi fals, de aceea se mai numegte gi

Un argument deductiv valid este acela in care dac[ s-a stabilit cd premisele sunt adevdrate, atunci
gi

bivalent[. Logica contemporanl operdnd cu mai mult


de dou[ valori de adev[r este polivalentl (de exemplu,

ooncluzia este cu necesitate adevdratd,, pe cdnd intr-un

argument deductiv nevalid premisele s-ar putea sd fie


adev[rate iar concluzia
fa1s6.

logica trivalentd care opereazd cts. adevErul, falsul gi


indeterminatul).

Argumentul concludent este un argument valid,


oare are
t2

in plus premisele adevirate, iar dac[ nu ar


13

indeplini una dintre aceste doud condilii (fie ar fi


nevalid, fie nu ar avea premisele adev[rate) atunci s-ar numi neconcludent.

Argumentarea

logic[

se realizeazd"

deci, printr-

un proces de gdndire prin care, din anumite propozifii


da bazd, pe care le considerdm PREMISE (care au ca

gi cuvinte introductive uneori "deoarece", "intrucdt",

In

ceea ce privegte argumentele inductive

t'pentru cd"), se obline o nou[ propozifie pe care o vom

puternice, acesta este cel a c5rui concluzie decurge cu


necesitate mare

numi CONCLUZIE introdus[ de regul[ de cuvintele


ttdecit', " rezultd, c6", "astfel".

din premise (dacd premisele ar fi

adevdrate, atunci concluzia ar

fi

cu probabilitate mare
Pentru a putea diferenlia intre argumentele valide

adev6rat[), iar la cel inductiv slab conchtzia decurge


cu probabilitate

micl din premise (dac[ premisele ar f,r

gi cele nevalide, logica trebuie sa identifice pe de


parte:

adev[rate, atunci s-ar putea ca propozilia final[,


concluzia, sI fie falsd).

a) forma logic[ ( structura logicd ) a argumentului;


pe de altdparte:

gi

Argumentul confirmator este un

argument

b) condi{iile Iogice

de rafionalitate

puternic cu premise adevlrate, urmdnd ca qi

in caztl
F'orma logic[ (sau schema argumentului) este

celor neconcludente, dacd cel pulin una dintre aceste

dou[ condilii nu este indeplinitl (fie nu este puternic,

dat[ de formele logice ale propozitrlllor


care trebuie
gi neap6rat o concluzie).

componente,

fie nu are premise adevlrate) s[ se numeasc6


neconfirmator.
t4

s[ fie minim dou6 (adic[ minim o premisd

15

denumite variabile logice. La acestea se adaugi

Exemplu: Toti oamenii sunt muritori. (premisl)


Socrate este om. (premisl)

necesar in orice propozifie.

Condifiile fundamentale de ra{ionalitate (sau


logice):

Socrate este muritor. (concluzie)

prlncipiul identitfl{ii: in acelagi timp gi sub

acelagi

Forma logic[ a
urm[toarea:

acestui

argument

este

raport, orice idee sau form[ logicd (noliune,


,propozitie logic[, ipotezd) este identicd cu sine; ce este important acest principiu? Pentru cd el ne

Toti A sunt B.
C este A.

cum s[ folosim omonimele gi sinonimele, in aga

lnc6t la sfhrgitul unei judec[li s5 evitdm sofismele.


acelagi cuvdnt poate exprima sensuri diferite degi

C este B.

scris la fel (lac

apd stdtdtoare, Iac

preparat

ic), cum este cazul in omonimie. De

asemenea,

Forma logica este alcdtuitd din doua componente: to{i...sunt; toate...suntl nici un...nu
este sunt termeni denumili constante logice, iar

noliune este exprimat[ prin cuvinte diferite,

este cazul sinonimiei. Folosind intr-o argumentare

A, B,

i cuvdnt mai intdi cu un inleles, iar mai tdrziu

cu

ialt lnleles se va inc[lca principiul identitSlii gi vom

ajunge la concluzii false din premise adevdrate. (Petre


Botezafu, Introducere fn logicd).

de validitate sau de corectitudine

logic[ are in

dreptului doud aspecte.

in primul dintre ele


se

m in sfera logicii clasice, in raport cu care un

2) principiul noncontradicfiei: intr-un context


analizat, este imposibil ca
adevdratd gi falsd;

de gi

t este logic admisibil, iar intr-un sens special

o propozilie sd fie

vorbi de validitate juridicd, care poate

fi ttilizatd

oel pulin cinci accepliuni (Petre Bieltz, Dumitru


iu, Logicd juridicd). De pild[: despre o lege

3) principiul ter{ului exclus: intr-un context dat, o propozilie este sau adevdratd sau fals6, a treia
posibilitate este exclus5;

un articol de lege se poate vorbi cd este valid[,


este in vigoare; o lege poate

fi valid5 pentru

c5 se

lic[

intr-un caz clar precizat; actele unei institutii

valide dacd aceasta are competenla sd le produc6;

4)

cea de a patra condilie de ralionalitate, este legat[

decizie trebuie sd

aibl un temei suficient, adicl

direct de procesul de argumentare gi ne spune cI

legald pentru a

fi juridic-valid[; in sfhrgit despre

temeiul invocat pentru

susline

anumitd

legi se spune cI sunt reciproc valide in raport cu o

propozilie trebuie s[ fie suficient pentru ceea ce ne


propunem (principiul ra{iunii suficiente).

it[

spel6 dacd ele nu indeamnd la comportamente

se exclud reciproc.

vorbi despre un argument cd este logic

corect

inseamnd

a spune cu alte cuvinte cd este valid.


18 19

argumentului

EVALUARE/AUTOEVALUARE
iile cognitive redau:
1. Argumentele logice sunt alcdtuite din:

a)propozilii simple
b)premise gi concluzii c)premise pi concluzie
oe se deosebesc argumentele deductive de

le inductive: 2. Este corect:

A:idB,

sau

A:idA?

prin informalia de la nivelul concluziei

prin forma logicd

3. "in acelagi timp gi sub acelaqi raport o propozilie


este gi adev[rat[ gi falsd" este definilia principiului:

prin numdrul premiselor


argument este alcdtuit din: premise pi concluzii premise gi concluzie

a)identit5lii b)non-contradicliei
c)a niciunuia

lndemnuri

4. Forma logicd este sinoniml cu:


a) grafi cul argumentului b)schema argumentului

20

2t

ln a doua categorie intdlnim componente care


de orice altd, categorie sintacticd nu au nici un fel

3. TERMBNT $r NOTIUNI
Dac[ am dori, in cadrul unei cercetdri complete
asupra limbajului

les, componentele de acest tip dobAndind un


propriu numai dacd sunt combinate sau aplicate
te din prima clasd.

s[-i

surprindem caracteristicile din

mai multe perspective, am putea sesiza cd la nivel general in limbaj noi distingem doul feluri de
componente sintactice
:

in a
).

doua clasl intdlnim operatorii

(sau

a)- componente sintactice debazd

Pentru

discuta

in mod satisfbc[tor

despre

b)- componente sintactice speciale

ifii, argumente, silogisme, va trebui sd debutlm


analiza termenilor deoarece din cele mai simple

Diferenla este urm[toarea: componentele din


prima categorie au un inleles de sine st[t[tor chiar dac[

ii

se alc[tuiesc propozi]ii din ce

in ce mai

lexe, iar primele sunt alc[tuite tocmai din

ar fi utilizate izolat de orice alte tipuri de categorii. Includem in aceastd primd clasl dou[ feluri de
categorii sintactice de bazd: - termenii (t) - propozi{iile (p)

Dacd

descompunem

ilii, iar propoziliile in

argument in termeni, dincolo de

un

i nu g[sim forme logice mai simple. Din punct


vedere logic un termen este un intreg alcltuit dintr-o

22

23

componentd lingvisticd (un cuvdnt sau mai multe) 9i o

termenii nevizi, dup[ numIrul de obiecte din iune distingem termeni individuali qi termeni

noliune care este o component[ de naturd logic6.

Noliunea rcprezintd modelul mental al unui


obiect sau propriet[li care a intrat in cdmpul cunoaqterii

noastre,
gdndirii.

ea

reprezintd componenta

de la

nivelul

De

asemenea, gi

termenii mai pot

fi

precigi sau

;
Cuvdntul prin care se exprim[ reprezintd

concre{i

abstrac{i; absolu(i

gi relativi;

gi negativi.

componenta lingvisticd a termenului, aceastS component[ lingvisticd o recunoaqtem dupd aceea cd'
poate

Intre termeni exist[ gi diverse raporturi. in


fia in care termenii au extensiuni identice, raportul lumegte de identitate extensionalE. Doi termeni se

fi folositd

ca denumire pentru obiectul care ii

corespunde noliunea pe planul gdndirii.

Un termen poate fr anahzat din perspectiva a dou[ planuri: intensiunea lui (sau inlelesul) acelui
termen gi extensiunea (sau mullimea de obiecte la care
se aplic5 respectivul termen).

intr-un raport de ordonare, in situalia in care


unuia este inclusd total in sfera celuilalt. Termenii

ln raport de incrucigare numai dacd o parte a 1or identicd. Raportul de opozilie cuprinde dou6

Tipuri

de termeni:

ii

opozilia contrard (de exemplu termenii: fiile inculpatului gi declaraliile martorilor) gi

Termenii pot fi vizi gi nevizi, dup[ existenla sau inexistenla obiectelor din cadrul extensiunii. Av6nd in

ifia contradictorie (atunci cdnd unul dintre termeni


negalia celuilalt; de exemplu lega1-ilegal).

24

25

4, DEFINITIA $I CLASIFICAREA
E

VALUARE/AUTOEVALUARE

Operafia logicI de precizare a confinutului


unei nofiuni, adicl semnificatia gi sensul
n sau aria

Termenii sunt:

a) componente sintactice debazd b) componente sintactice speciale c) conjunclii


Componentele sintactice speciale sunt:

lui

de aplicahilitate.

considerdm cd, definiliile, &$& cum am

a) termenii b) propoziliile

,s[ le inlelegem la inceputul capitolului ajut[ la lnfelegere gi clarificare a unui termen, atunci mullimea locurilor

c) operatorii
Intensiunea sau:

in care le putem

Astfel vom intdlni defini{ii

a) inlelesul termenului b) termeniivizi

in diclionarele
de

tive ale diverselor limbi existente pe suprafala

c) obiectele desemnate
,,Garoaf[" gi ,,plant6" se afld in raport de:

manualele, tratatele sau diclionarele

vor prezenta definilii ale termenilor folosili

a) ordonare b) contradiclie c) nu prezintd nici un raport


Exemplificali raportul de opozilie contradictorie.

ramur[ de gtiinld sau art[; legisla]ia va

textele de lege cuvintele cheie


aot normativ face referire.

la

care

Pentru

observa mai bine structura unei


gi

sau noxl; definitorul: 66persoana care

definilii, s[ lulm cdteva exemple:

1. Discipolul este persoana care adoptl


continul invifltura sau doctrina unui maestru.

2. Noxa este un agent cu ac{iune dlunltoare


asupra organismului. Vom constata cd definilia conline trei p[r!i:

9i continul inv[(Itura sau flssflina unui utt, 6tun agent cu ac{iune dlunltssfe asupra ului". Rela{ia de definire este redat[ de
,!.feste".

DacE vom considera definitul Si definitorul ca

adic6 concepte, rela\ia de definire v& trebui

Definitul (definiendum)

termenul de definit

s[ exprime un raport

de identitsls ixtre aceste


qi

Definitorul (definiens)
incearci definirea
Rela(ia de definire

partea prin care

se

E$i

ale definiliei, ?n sensul cd gi definitul


vor trebui s[ aib5 absolut acelagi sons.

rela(ia dintre primele

doul p[rfi (*dP').


Structura generald

Tipuri de definifii

a unei definilii poate fi


fiile se pot clasifica dup[ dou[ criterii
toare.

prescurtatd deci prin formula:

A:df

in primul rdnd dupfl sfiectul pe

Exemplificdnd aceasta formul[

in caztl celor

deflnitul vqm int6lni:

dou[ defini1ii, vom realiza

cd"

definitul este termenul

28

29

a) defini{ii reale sunt cele care explic[


conlinutul termenilor, adicd vor avea ca definit
noliune.
o

ur

ll rolul defini{iilor

stipulative: de a introduce in

vocnbularul deja existent a unui temen nou, sau sI


don un in{eles total diferit unui cuvfint deja prezent

Peroneul este osul lung

gi sub{ire, care

ln rospectivul vocabular (Hercules,


ctutuscute un

cunos cutd, zeitate

formeazil impreun[ cu tibia, scheletul gambei.

din l'antheonul grecesc, a devenit numele sub care este

Fiind vorba de propoziJii cognitive, definiliile


reale pot

tip de avioane de transport militare).

fi calificate

ca adev[rate sau false.

Neliind dec6t convenfii, deci nu propozilli cognitive,

tlsliniliile stipulative nu pot primi valori de adevdr.

b) defini{ii nominale, in care definitul va ft

un

termen, de reguld accentuat prin ghilimele, iar rcIa\ra


de definilie se traduce prin "inseamn[", "desemneazd".
Se numegte

Fiecare dintre noi am folosit cel pulin o dnlll utr dicfionar explicativ. Pentru cd explicl infelesul

t'ingellciune" inducerea in eroare,

euvlntoklr prezente acolo, incercflnd


deflnl(ll s0 numesc lexicale.

sI

epuizeze

frauda, escrocheria. Definiliile nominale pot fi gi ele la rdndul


1or clasificate
precizarc.

toEto ncnsurile pe care le poate lua un cuvf,nt, aceste

in: definilii stipulative, lexicale qi de

M6rliqor, (2) rnd(igori, (3) mdrfigoare, s.

n. 1. S.m.

Numclo popular al lunii martie. 2. Micd,plantd erbacee

dln lhmiliu rozaceelor, cu o singurd floare, de culoare

Logica nu putea rSmAne indiferentd la


dezvoltarea gtiinlei gi a umanitSlii aqa

gallrotrtl, ryi liunze addnc crestate. 3. S.n.

Mic obiect de

cI tocmai acesta
31

30

podoab[ care se ofer[


fetelor, la 1 martie.

in dar, mai ales femeilor gi

proprieti(i care alcituiesc intensiunea definitului).


Doliniliile extensionale le cuprind pe cele ostensive
lrrdictl in mod direct termenii: Acesta este
gi

Spre deosebire de cele stipulative, definiliile


lexicale pot fi adevdrate sau false.

oRumcrative. in prima categorie intr6 explicaliile care

un ar[ar.;

Definifiile de precizare, fie pot aduce

lnt[ clldirea Parlamentului. in caztl celor entuncrutive se incearcd epuizarea completd a


ttbioctclor care fac parte din mullimea definitului. Un

modificare sensului unui termen sau expresie, sau

doar o completare la ceea ce se gtia p0n[ in

acel

plctrlr oste un artist ca: Picasso, Luchian, Van


Cogh, Mntisse, etc.

moment. Astfel, termenul "titltr", pe ldngd sensul de


cuvdnt sau text pus in fruntea unei lucrdri sau calificare

dobdnditd

in

urma unor studii aprofundate intr-o

Dup[ intensiune distingem definifii prin

specialitate, este foarte des folos it astdzi cu sensul de

tlnrplll sinonimie, opra{ionale,

gtretice,

act de proprietate sau ca titlu de credit (documentul


care atestd la scadenld rambursarea unei sume de bani).

tlottttructlvc ai prin gen gi diferen(I specificl.


Eonrltleruto cele mai simple, definiliile prin sinonime

sxpllotl rrrr tcrmen cu altul care posedd exact acelagi

DupI definitor, adic[ dupi procedura de definire, vom intdlni definilii extensionale (se specificl in definitor elemente din extensiunea definitului), qi intensionale (definitorul redl
32

lnleloa, surrt ins[ foarte des supuse uneia dintre erorile

lntAlnite

in

cazul definirii, cea a circularit[fii. Cele

operafiorrulo vor specifica operaJiunile practice prin


9BI0 He vu cuntura obiectul la care se

refer[ definitul

33

(Se numegte bazd,

in

chimie, substan{a care in

ddnd definitorului o extensiune mai mici decdt

solufie apoasl, albistregte hffrtia rogie de turnesol,

definitului. (Omul este fiinta bipedl.) O alt[


este gi aceea ca definilia sd fie prea larg[, in care
sd

iar in rela{ie cu un acid formeazil o sare). Degi par


mai complicate definiliile prin gen proxim gi diferen![,

conlin[ note care apa\in gi altor elemente

nu fac decdt s[ aib[ definitorul un termen

general,

f eele l,

care alcdtuiesc mullimea definitului.

supraordonat defiendumului, adic[ un gen al acestuia.

este un animal acvatic, acoperit cu solzi.).

Mare parte a definiliei ins[ arutd caracteristica


celelalte obiecte din extensiunea acestui gen.

care

diferenjiazd obiectele la care se aplicd definitul, de

2. Defini,tia trebuie s[ fie clari, adic[ definitorului s[ fie mai clard dec6t cea a
ui. Uneori acestei reguli i se adaugd

li

o alt[

Regulile defini{iei

cea

a preciziei. in acest context vor

fi cu
de

trcgite referirile metaforice, termenii


1.

Defini{ia trebuie sI fie adecvatl, altfel s[ fie exprimali prin

tc sau

ambiguitdlile

din

expunerea

spus definitul gi definitorul trebuie

(Cflinele este cel mai bun prieten al

termeni coextensivi (adic[ s[ aibd aceeagi extensiune).

Pltratul este

paralelogramul

cu

toate

unghiurile drepte gi cu toate laturile egale. in raport


cu aceasta reguld se pot intdlni mai multe erori. Eroarea

tr, 3. Definifia nu poate fi circularl.


aoeast[ reguld, de altfel foarte importanti gi

ca definilia sE fie prea ingustl demonstreazd cd poli


34

dm lncilcati, definitorul nu trebuie sd


35

se

foloseasc[ de definit,

ci s[

se detaqeze cel pufin de

familia lexicald a definitului. (Frumosul este expresia

lucrurilor frumoase).

4. Defini{ia trebuie sI fie afirmativl.


Regula nu este exclusivistS, fiind admise gi defini{ii
negative, numai gi numai dac6 din expunerea a ceea ce

clasificlrii. Dcgi exist6 mai multe variante ale regulilor elafliliclrii, toate urm6resc aceeagi idee, ca aceasti oporuf ic logic[ s[ poatd fi efectuatl corect. Prirna regul[ este cea a criteriului unic
(Oleeilicurea trebuie sd dispund de un criteriu unic
Ai

c) clasele obfinute in urma

nu este definitul, ar putea rczllta ce este acesta.


(ttNefumltorul" este o persoanl care nu fumeazl).
Clasificarea

blnc determinat, adicd orice element din universul olarilio[rii va fi repartizat in clase distincte dup6 unul

;l rcelupi oriteriu).
Regula excluderii claselor stipuleazd cd: clasele
obf lnutc trcbuie sd se

exclud[ reciproc (adicd s[ fie in

ffport de contrarietate sau opozilie).


dau

Majoritatea logicienilor romdni

llogula completitudinii clasificlrii aratd, cd


tleoare clcment din universul clasificdrii trebuie s6 se SErentcll intr-o clas5, in aga fel incdt nici un element nu

clasific[rii urm[toarea definilie: ea este opera{ia prin care obiectele dintr-o mul{ime numitl univers de clasificare se distribuie in clase, dupl un anumit criteriu. Structura unei clasific[ri este urm6toarea: a) obiectul clasificlrii sau universul de
clasificat b) criteriul clasificlrii

tttbule s[ r[rndn[ neclasificat.

Rcgula sumei: atunci cdnd vom face suma clententelor claselor, ea va trebuie sd fie identicd cu
unlvornu I c lasificdrii.

Rcgula omogenitlfii: clasele oblinute trebuie sd flO omogono, in sensul cd asemdnlrile in baza clrora

36

37

grup[m obiectele dintr-o clas[ trebuie


importante decdt deosebirile dintre ele.

sI fie

mal
E

VAL UARE,/AUT

OE

VAL UARE

Tipuri

de clasificare

Definitorul este:

Un prim criteriu dupd care se studiaz[ tipurile de clasificdri este cel al numdrului claselor oblinute,

p) parte

a definiliei

rb) termenul de definit predicatul

clasificiri dihotomice (obiectele se repartizeazd doar in dou[ clase) gi clasificlri politomice (obiectele din domeniul clasificdrii sunt
rezultOnd astfel: rcpartizate in mai multe clase).

iliile reale pot fi:


adevdrate sau false
,

DupS caracterul criteriului folosit, distingem intre clasificiri naturale gi clasificlri artificiale. Un alt criteriu al impdrfirii clasific6rilor este cel al operaliilor care pot fi aplicate obiectelor din clasele
oblinute, avdnd astfel: clasificlri nominale, clasificlri

doar adev[rate
au valoare de adevir

fia ostensiv6:
efectiv termenul

falsI
este folositd

ordinale, clasificiri de interval, clasificiri de raport.

arcaliza o clasificare avem nevoie de:

criteriu
de adevdr

38

39

5. Regula sumei se

referl la:

a) aritmetic5 b) identitate intre elementele clasifrclrii


universul clasificdrii
$r

CA

nonual,A nT,nMENTARA
PROPOZITTONALI

c)

argumente logice
5.

1. LOGrC.4

iliile cu care lucrlm in cadrul logicii


sunt de dou[ feluri: simple gi compuse.

compuse

sunt forme

logice

aplicarea anumitor operalii logice la ,ddev[r a unor propozilii mai simple, astfel
de adevir a unei propozi[Ii

s[ depind[

de

lor sale.

ile simple intereseazd doar prin


nu gi prin inlelesul lor.

simple care compun propoziliile


*'numerotate q,

cu litere de la sffirgitul

numite variabile propozifionale.

40

4t

O variabild propozifional[ poate primi, in funclie de context valoarea de adev6rat (care se noteaz[ cu 1)
sau de fals (care se noteazd cu 0).

Pentru a putea rcaliza diverse operalii cu acegti


este necesar

s[

cunoaptem regulile pe care le

fiecare dintre acegtia. Astfel:

Dac[ propozi(ia este adeviratl, negafia

Operatorii propozifionali,
structura logicii propozilionale sunt: - negafia ("non";

care

formeazd

ei va

fi falsl, iar dacl propozifia

este

falsI, evident c[ nega{ia ei va fi falsi.

-);

O conjuncfie
- conjuncfia (669i"; & );

este adevflrati,

dacl gi

numai dacl toate componentele sale sunt adevlrate, dac[ cel pufin una

- disjuncfia neexclusivi (66sau"1 V);

dintre variabile este falsi


conj unc,tia este

atunci

falsi.

- condifionalul ("dacI...atunci"; +)1

- bicondifionalul

("daci

gi numai

daci',; =);

tDtcjuncfia neexclusivl
ore valoarea

ia

valoarea

l,

dactr cel pu,tin una dintre variabile


- disjuncfia exclusivfl ("sau...sau"1 W).

I gi va fi deci falsl doar

dactr toate variabilele au valoarea 0.

d)

Condi{ionalul ia valoarea

0 numai in

ge realizeazd dtpd, formula 2", unde


de variabile din exerciliu.

este

situafia in care, in formula A--+B, A


are valoarea 0, iar B are valoarea

l,
&q

in rest condi(ionalul

este

adevlrat.

l1
Bicondifionalul ia valoarea 1 dacfl cele

ho

doul variabile din exerci{iu au


aceeagi valoare de

lt
ir

adevir, avAnd deci

valoarea 0 daci variabilele au valori

diferite de adevflr.

iq
1,1

Disjuncfia exclusivl are valoarea 1 dacl

o
rI

variabilele

au valori diferite de adevflr, deci va fi falsi in cazul in


adevlr.

care variabilele au aceeagi valoare de

Pentru a demonstra aceste reguli se utilizeazd in

general metoda tabelelor


44

de adevlr

complete.

45

000
p+
q

Se numegte

formull inconsistenti, formula

ale

cuprind doar valoarea 0.

111 100 011 010 p=q 111 10 001 010

5.2. SILOGISTICA

itia logic[ este forma gdndirii in care se

e neagd ceva ce este adevirat sau fals.


logice denumite simple sunt cele
tuirea acestor propozilii
0 care

subiect gi un singur predicat logic.

in afard de a

ceva intdlnim doi termeni

undeAsiBreprezintd

Se numegte lege logicl, formula care


interpretare a sa ia doar valoarea
Se numegte
1.

in

orice

acegti termeni cel despre care


care

se

formulf, contingenti, formula

ceva gi este reprezentat prin A

are ca variante atdtvaloarea

cdt qi 0.

ldo sabiect logic Ai tocmai de aceea ldndioat[ prin litera S, iar cel de al

doilea, B, care poate

fi imaginat

ca 9i cum ar reda o

corespun6toare care ne informeazd despre

proprietate, poarti numele de predicat logic rar prezen\asa in propozilie poate fi redat[ de litera P'

cantitative
i unul, nici o).

ale

ProPoziliei

sau

logice pe care le preced (to!i, toate, unii,

Afirmalia sau negarea poate


romdnd in general de verbul,,afr"i

fi

redatd

in limba afirml

a
se

propoziliilor categorice se

face

'subiectul logic este cel despre care


ceva

gi dup6 cuantori sau dupd cantitate'

- predicat logic este ceea ce se afirm[ sau se


neagi desPre ceva Trebuie re{inut fiind de maxim[ importanfi analiza propozi{iilor categorice cI: subiectul 9i

propoziliile categorice se clasificd

S este

P P

in

S nu este

predicatul logic nu sunt totuna cu subiectul qi cu


predicatul gramatical.

diferenliem tot dou6 tiPuri de

tip de propozilii intdlnim, pe l6ngd cei doi termeni principali care apar in cadrul unei prop oziliicategorice, subiectul 9i predicatul 9i'

in alcatuirea

acestui

Tofi

S sunt P

Unii S sunt P

explicit sau nu 9i cuantorii adic6, cuvintele


48

9i

49

Tipurile fundamentale de propozitii

categorice

presupun combinarea celor dou[ criterii de clasificate,


avdnd astfel urm[toarele categorii de propozilii:

UNIVERSAL AFIRMATIYE: TOTI S SUNT P.

PARTICULAR AFIRMATIYE:UNII

S SUNT P.

tip de propozilie ne spune c6: nu existl


nu fie P.

UNIVERSAL NEGATIVE:NICI
ESTE P.

UN S

NU

PARTICULAR NEGATIYE: UNII S NU SUNT


P.

ile

universal negative se numesc

do tip E cu formula S e P ( Nici un S nu

Fiecdrui

tip de propozilie i s-a asociat un

simbol gi o formul[ prin care este abreviatl structura

logic[.
Propozi{ia universal afirmativ[ numita de tip A
cu formula S a P (to!i S sunt P):

de propozilie spune c5: nu vom gasi

ra fle si S si P.

Propoziliile particular afirmative sunt de tipul

Contrarietate

SeP

cu formula S i P (unii S sunt P).

Conform variantei Euler extensiunile celor doi


termeni se interse cteazd

Subcontrarietate

SoP

in cantl propozi{iei particular negative, ea este de tipul O, adicd, apare sub forma SoP (o parte
nedeterminatd a clasei subiectului este exclusd din clasa

fiile aflate in raport de contrarietate uu pot fi impreunl adevirate, dar pot fi

predicatului).

aflate in
intre cele patru tipuri de propozilii A, E, I, O cu
acelagi subiect gi predicat logic apare un sistem de
false.

raport

de

pot fi impreunl adevirate, dar nu

relalii logice, definit in amdnunt de aqa numitul pltrat

logic al propozifiilor categorice, sau pitratul lui


Boethius.

aflate

in raport de contradic,tie

nlcl adevilrate, nici false.

52

53

In

cazul propozi{iilor aflate in raport

de

ilii

se obline valoarea de adevdr a altor

subalternare (a$a cum se referi

o indicl gi slge{ile din

Inferenlele de acest fel se impart, a$a cum

pfltrat), situafia este speciali, pentru cI acest raport

la

universala pi particulara de aceeagi

gi tn prima parte a sintezei, atunci cind despre argumente, in dou6 categorii:

calitate cu ea (SaP-SiP; SeP-SoP), (de exemplu dacd


universala este adevdratd, este evident cd gi particulara
de aceeagi calitate cu ea va

;l lnductive.
inferenlelor deductive considerate cele
Eunt inferen{ele imediater

fi adevdratd).

prin care dintr-

Raportul

de

contradicfie,

de exemplu se

categoricl, consideratfl drept premisl,

comport[ in felul urmdtor:

ftrrfl nici un intermediar o alti


considerat[ concluzie.

(SaP: 1):> (SoP:0) (SoP: 1):> (SaP:0)

(SeP:0):> (SiP:

1)

le imediate sunt:
contrap
o

obversiunea,

(SiP:0):> (SeP: 1)

zi[ia par{iall, contrapozi{ia unea obvertitl.


este opera{ia ca e constl in

i,

anumite cazuri putem spune cd printr-o

inferenld (un proces ralional ordonat, prin care din


anumite propozilii numite premise se obline

o noud

fll propoziliei categorice

gi negarea

propozigie denumitd, conchuie), din valoarea de adev[r

54

f,t

predicatului logic. Ea se poate aplica tuturor celor


patru tipuri de propozilii.

locului termenilor. Se aplicl doar

CONVERSIUNEA presupune
gi

doar

5.3 SILOGIMUL

interschimbarea locului celor doi termeni, subiectul

predicatul. Se aplicl numai propozifiilor de forma

ul este tipul fundamental de inferenti

E sau I.

'Gedlat[, alcltuitl din trei propozi(ii


Elntre care doui sunt premise iar a treia
este
ai

CONTRAPOZITIA PARTIALA
interschimbarea locului termenilor.

schimbarea calitflfii, negarea predicatului logic

Vorba de

o inferen![ mediatd (indirectd)


analiza validitatii unui

I ca in
CONTRAPOZITIA TOTALA inseamni
negarea ambilor termeni gi interschimbarea locului

s[ plecam de la analiza concluziei


concluziei sa determinam structura

acestora.

Atat contrapozi{ia par(ialI, cflt qi


de forma

cea

totall

se

aplicl doar propozi{iilor

A sau O.

lllogism apar trei gi numai trei termeni,


oxtremi gi termenul mediu. Termenii

CONVERSIUNEA CONVERTITA consti in schimbarea

lublectul (numit gi termeni minor)


9l termen

gi

calitl{ii, negarea subiectului logic


50

gi

major). Premisa care va

s7

contine predicatul se va numi deci premisl majori,

e generale ale silogismului

pe cffnd cea care con{ine subiectul se va numi premis[ minor[. Cea de a treia no(iune, comunl
ambelor premise, dar care lipsegte din concluzie
se

care se refer[ la termeni

numepte termen mediu, el intermediind subiectul gi

referitoare la termenul mediu: in cel din apariliile sale, termenul mediu apare in
sa, adicd el este distribuit in cel pulin

predicatul din concluzie.

Exist[ patru structuri silogistice:

ne spune ca daca termenul mediu ar fi [a fiecare dintre cele doua aparilii ale sale

1)MP 2)PM SM SM SP SP
---+ numite
silogistice.

3)MP 4)PM MS MS SP SP
figuri

htr-o parte a extensiunii lui), premisele nu


fundament suficient pentru concluzie.

de logica tradilionalS

dintre termenii concluziei nu poate


mai mare dec6t a avut-o in premisa
sau altfel spus legea care se

referi

poate spune c6, dacd un termen

in concluzie, atunci neapdrat el


gi in premisa care

il conline.

58

59

Legi referitoare la premisele si concluzia unui argument silogistic:

l0ng[ aceste legi generale, fiecare dinte cele


ailogistice are gi dou[ sau mai multe reguli l, Figura

l,

are

doul reguli speciale care

1.

Din

premise afirmative rczulta numai

minord este afirmativd gi premisa major6

concluzii afirmative.

2.

Cel pulin una din premise este afirmativd.

2: una dintre
este universal6.

premise este negativd;

Daca una

din

premise este

negativa,

3 admite gi ea tot doud reguli speciale:


este afirmativl iar concluzia
este

concluzia este negativd.

Cel pulin una din premise este o propozilie


universalS.

a4
rpromisa

accept6

trei reguli speciale, gi

majorl este afirmativS, atunci

versal6; dac6 una dintre premise este

5. Dacd o premis[ este particular6, concluzia


este particulard.

majora este universald; gi cea din urmd

promisa minor6 este afirmativ[, atunci


particulard.

6t

b) Dac[ E, este adevdratd...A este" 'I


EVALUARE/AUT OEVALUARE
este...O este...

c) Dacd
1. Rezolvagi urm6torul exerciliu prin metoda
tabelelor de adev[r complete

este adev[rat[...A este" 'E

este...O este

d) Dac[ O este fa1s5...A este...E este"'I


este..
.

Ip&(q+r;=(pVr)]

2. Specificali ce

fel de formul[ este

5. Demonstrali regulile speciale ale figurilor


silogistice.

rezultatul exerciliului de mai sus.

3. Treceli tipul de propozilie SoP prin toate


operaliile posibile.

4. Conform P[tratului

lui

Boethius

completali urmdtorul exercifiu:

a) Dacd A este fals6...E este...I este...O


este

62

63

Caractertzarea gi structura intreblrilor

6. ANALIZA PROPOZITTILOR

ln

cantl unei prime clasific6ri a intreb[rilor

se

INTEROGATIVE
Propozifi,e interogative (intreb[r,e) prezintd un loc important at6t in activitatea gtiinfific[,
cdt

disting intrebirile propriu-zise (autentice) 9i

lntreblrile aparente. in cadrul limbajului


gi in
recunoscute dupa intonalie,

rostit,

enunfurile care exprimd intreb6ri autentice pot fi

pe cind in

cazul

activit[file practice

Anariza lor are roc

in cadrul unei

limbajului scris, intreb[rile autentice sunt finalizate cu


semnul ?nhebdrii.

discipline logice speciale, numitl logicl eroteticl. Sondajul de opinie, ancheta sociald, interviul,

interogatoriul reprezintd sisteme intrebdrilor

de intrebrri

cu

Intreb[rile aparente, degi se pot finalua gi ele cu

particularit5li speciale. cercetdtorul trebuie, cu ajutorul

intrebdrii, reprezrntA

tipuri de

propozitii
se

sI oblind informalii despre opiniile,


la

gnitive (unele coincid cu enunturi prin care ni


une c5 a fost adresat5 o intrebare) ca
'e-am intrebat dqcd ai

trasdturile de caracter sau comportamentul diferiteror persoane' sau informa{ii despre faptere gi acliunile

in exemplul

fost la Scould., sau cd,wmeazd,

care participd acestea. pe baza acestor aspecte

se

fie adresatd o inhebare: Te voi intreba unde aifost.

stabilesc anumite concluzii despre ce, cine, c6nd, unde, cum a reac{ionat, pentru ce motiv etc.

Un alt tip de intreb6ri aparente, al[turi de cel de mai

denumit
64

intreblri
65

aparente,

il

constituie

intrebirile retorice, ca de exemplu: Oate nu Verdi


compus Traviata?

Rezulti cd orice intrebare trebuie considerat[ in


raport cu schema de r[spuns specificd ei gi

in

directd

legdturd cu mu[imea rdspunswilor pe care le presupune.

intrebdrile aparente pot fr, ca orice propozilii cognitive, adevarate 9i false, pe cdnd intreb[rile
propriu-zise nu se pot evalua prin valori de adevdr. Formularea de rdspturs a respondentului poate fi o

in construclia fiecdrei intreblri gi in alc[tuirea


schemei de r[spuns specific[ ei apare intotdeauna o parte

propozilie cognitivl adevdratd sau o propozilie cognitivd falsa din punct de vedere al informaliei
solicitate.

din r[spunsul agteptat; aceastd parte din rdspuns constituie datul intreblrii. De exemplu, in cazvl
intreb[rii: Cine a pictat tabloul Carul cu boi?, datul
intreb[rii il reprezintd cuvintele "a pictat Carul cu boi".
Rdspunsurile

pot fi, pe l6ng5 propozilii

cognitive,

in

cantl intreblrii:

Ai

reugit ieti sd aiungi la

propozilii imperative, opliuni, rugdminli


propozilii interogative. Exemplu:
Intrebare: Cine
,

gi

chiar

timp la gard?, respondentul are la dispozilie doud


variante de rdsPuns:

m[ ajuti la cura{enie?

- rlspuns printr-o propozilie completd ("este adev[rat


c5...", "este fals c[...t'r);
-rdspuns abreviat (respondentul va recurge la un simplu
ttdatt sauttnutt).

R[spunsuri: Sa te ajute X!
Te-as ajuta eu. Te rog sa faci singur curalenie!
Sd te ajut eu?

66

67

Tipuri

de

intreblri

precis definitd) gi inchise (cu un scop clar gi o schem[

definitl
Clasificarea intreb[rilor se realizeazd dupd mai
multe criterii distincte.

de rlspuns).

Autorii volumului Logici juridici, profesorii petre

Bieltz gi Dumitru Gheorghiu exemplificau tipul de intrebare completivd deschis[, prin urm[torea
interogalie : << Cum a apdrut fenomenul "copiii str6zii" in
Bucuregti? >.

Dupd tipul de solicitare introdusi de o intrebare, So deosebesc dou[ feluri de intrebSri: intreblri decizionale
(care ne cer sd alegem cel pulin

Exemplu de intrebare completivd inchis[: Cum te


numegti?

una din mai multe variante de rlspuns) gi intreblri


completive (prin care ni se solicit[ informa]ii cu care sd

DupE criteriul particulei interogative


alc5tuirea intreb[rii, distingem intre
:

din

elimin[m o lacun[ din cunogtintele noastre privind o


anumitd situalie).

- intreblri
tntreb[rile decizionale sunt simple
mai multe variante de r[spuns). (specific6

referitoare

Ia

persoane (cu particula

interogativ6 "cine")

numai doud variante de r[spuns) sau plurale, (propun


-

intrebiri referitoare Ia timp (cu particula

intero gativd

"cdnd")

intreb[rile completive sunt deschise (datoritl


scopului lor imprecis, nu sugereaz[ o schem[ de r[spuns

68

I
- intreblri referitoare la locuri (cu particula
interogativ[ "unde")

Dup[ contextul in care se produc, se disting intrebiri proprii contextului qtiinfific Ai intreblri
specifice contextului didactic.

in primul caz) se
se trece de

- intreblri refitoare la fapte sau evenimente


particulele "cum" sau "in ce fel"),
particulele "cu ce scoP")

(cu
(cu

elimind pa|tial sau total lacune in cunoagtere,


la necunoscut la cunoscut.

- la scopuri

in caztl

intrebdrilor specifice contextului

didactic, in vederea verificdrii cunoqtintelor elevilor de

- la motivafii, cauze ("din ce cavzd", "de ce", "pentru


ce").

citre profesor, exist5: intreb[ri test, intreblri ajutdtoare,

intrebdri pregltitoare,
Dup[ datul intreblrii, exist[ intreblri factuale

infeb[ri

capcand, intrebdri

indirecte. Aceste sisteme de intreblri se

pot organiza

sub forma testelor de cunogtinle, teze gi extemporale, sau sub forma de ascultare in clas6.

gi

intrebflri normative. in

cazul intrebdrilor factuale se

solicit5 informalii concrete, iar

in

canil inhebarilor

normative se solicitd instruciuni prin care cel care


intreabd sperd s[ oblind un anumit rezultat.

Dupd domeniul

intreblrilor' exist[ intreblri

cu

domeniu vid 9i intreblri cu domeniu nevid'

4. R6spunsurile la intreb[ri pot fi tot intreb[ri :


EVALUARE/AUT OEVALUARE

a) nu

b)
f

da

. intreblrile aparente sunt:

c)

doar

in caztl intreb[rilor completive

a) propozilii cognitive

b)decizii
c)rapoarte

"Salarialii ndsculi

pe Lund ltcreazd

gi

s6mbata?" este o intrebare

2. intreb[rile
a)deschise

completive sunt:

b)deschise gi inchise

c)inchise

3. Erotetica

se

ocup[ cu etudiul

a) intrebirilor b) normelor

c)

argumentelor

Rlspunsurile la intrebdri pot fi tot intreb[ri

EVALUARE/AUTOEVALUARE

a) nu

b)
f

da

. intrebdrile aparente sunt:

c)

doar

in cazul intrebdrilor completive

a) propozilii cognitive

b)decizii
c)rapoarte

"Salariafii ndsculi

pe Lun[ htqeazd

gi

s6mbata?" este o intrebare.....

2. intreb[rile
a)deschise

completive sunt:

b)deschise gi inchise

c)inchise

3. Erotetica

se ocuP[ cu studiul

a) intrebdrilor

b) normelor

c)

argumentelor

Structura logici a normelor cuprinde gapte


componente, dintre care trei se considetd cd alcdtuiesc

7. LOGICA NORMELOR JURIDICE

Analiza propoziliilor care introduc norne,


reguli, instrucliuni, a debutat in
1951, cdnd G.H.Von

nucleul normei (caracterul normei, con{inutul normei qi condi{ia de aplicare a normei), celelalte elemente fiind autoritatea normativ[, subiectul
normei, ocazia gi sancfiunea.

Wright a publicat articolul Deontic Logic, un adev[rat certificat de nagtere al logicii deontice, a$a cum mai
este numitd logica normelor.

Dacd autoritatea normativd (sau cea


tament

care

instituie norma) gi subiectul normei (al c6rui compor-

il

reglementeaz[ autoritatea) sunt mult mai

cunoscute, despre caracterul normei se poate spune cd

Propoziliilor normative le sunt proprii in general

acesta este dat de faptul cd ea poate obliga, interzice

funclia direclionar-sugeratoare a limbajului, adicd cea

sau permite. Con{inutul normei este acea stare de lucruri ptevdzltd in norm6, a cdrei tealtzate este sau nu
permis6. Condilia de aplicare a normei se refer6 la cum

care orienteazd, direclioneaz[ sau avertizeazd'. Spre


deosebirile de propoziliile cognitive, deja amintite, cele

normative nu pot primi valoare de adev[r, pentru cd nu delin funclia informativd a limbajului.

facl subiectul pentru a se conforma normei. Ocazia aparc atdt in leg6turd cu timpul, cdt 9i cu spaliul specificate in textul normei. in sfhrqit,
gi la ce trebuie sd sancliunea este cea care
daunelor.

oblig[ frptaqul la teparatea

74

EVALUARE/AUTOEVALUARE BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA

l. Deontica
a)intreb[rile
b)dialogurile
c)normele

se

ocup[ cu:

BIELTZ, P., GHEORGHIU, D., Logicd juridicd,


Editura Pro Transilvania, Bucuregti, 1998.

BOTEZATU, P., fnfioducere


Polirom, Iagi,1997.
normative:

tn

logicd, Editura
Lider,

2. Propoziliile
a) chestioneazd,

ENESCU,

G., Trutat de logicd, Editura

Bucuregti

b)direclioneazd,

GHEORGHIU, D., LOGICI GENERAL4, in Sinteze unul

c)ajuti

I, Invdydmilfi h

distanld, Facultatea de

FilosoJie

pi Jurnulism,

Universitatea Spiru

3.

Structura logicd a normelor cuprinde: a)nucleu

Haret, Editura Fundaliei Rom6nia de Mdine,


Bucuregti,2003.

b)proton c)ion

MOHOREA, E., Introducere tn logicd, Editura Arc,


2003.

STOIANOVICI, D., Logicd juridicd,

Societatea

4. Identificali elementele normei in propozilii


direclionar sugeratoare din viala cotidian[.

Ateneul rom6n, Universitatea


Bucuregti.

Ecologicd,

76

77