Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor

PROIECT T.V.D.M.

Student: Simo Zsolt Csaba Specializarea: MIRND an I

Valorificare PET-uri

Generaliti

Cantitatea de deeuri municipale generate variaz de la an la an, nregistrndu-se in ultimii 6 ani o tendina general de cretere, determinat att de creterea consumului populaiei, ct i de creterea proporiei populaiei deservite de serviciile publice de salubritate n sistem centralizat. Cantitatea de deeuri municipale generate pe cap de locuitor ilustreaz nivelul de dezvoltare economic a respectivului stat. Prognoza de generare a deeurilor municipale s-a realizat pe baza prognozei evoluiei populaiei pe tip de mediu locuit, lund n considerare creterea consumului de bunuri la populaie; astfel, Planul National de Gestiune a Deeurilor estimeaz o cretere medie de 0,8% pe an a cantitii de deeuri municipale generate pn n 2013.In mediul urban, gestionarea deeurilor municipale este realizat n mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primriilor sau ale firmelor de salubritate. In ultimii ani, agenii economici privai au demarat aciuni susinute de colectare a cartonului i PET-urilor. In unele localiti s-au amplasat centre de colectare la care populaia poate depune (cu sau fr remunerare) maculatura, carton, sticle, plastic. In Romnia, instituiile din industria sticlei, hrtiei i cartonului i maselor plastice sunt autorizate i au nceput s preia aceste deeuri de la centrele de colectare n vederea reciclrii i/sau valorificrii. In unele orae s-au infiinat staii pilot de compostare a deeurilor biodegradabile.Depozitarea reprezint principala form de eliminare a deeurilor municipale.In 2005, au funcionat 251 de depozite de deeuri municipale, din care: -18 depozite conforme -234 depozite neconforme.

Recuperarea i reutilizarea resurselor reciclabile reprezint mijloace de soluionare a contradiciei dintre cerinele procesului de cretere economic i caracterul restrictiv al resurselor. Reciclarea este un concept al secolului XX i a aprut ca una din posibilitile de a limita risipa i de a utiliza mai eficient resursele. A devenit din ce n ce mai clar ca industrializarea i creterea susinut a populaiei au condus la consumarea unor cantiti de resurse din ce n ce mai mari. Multe ri au abordat deja problema recuperrii i recirculrii resurselor refolosibile i au trecut la o coordonare unitar a acestei activitati. S-au intensificat aciunile de reglementare a activitilor de recuperare, cele pentru stabilirea formelor organizatorice de colectare, precum i eforturile de cercetare pentru gsirea celor mai eficiente ci de recuperare i valorificare a materialelor refolosibile. Cantitatea i natura deeurilor sunt influenate de mai muli factori: clima, frecvena de ridicare, gradul de educare a populaiei, nivelul de trai, gradul de urbanizare i industrializare al oraului. n Romnia fiecare cetean al oraului contribuie la creterea stratului de gunoi cu 350-400 kg/persoan/an, iar n SUA se contribuie cu o cantitate de 720kg/persoan/an. Scopul reducerii deeurilor: -scad costurile de colectare i transport deeuri i, implicit, tariful pltit de populaie i agenii economici; -scad costurile de depozitare; -se elimin materialele periculoase/toxice din volumul deeurilor se reduce poluarea mediului ambiant. Durata de degradare natural a diferitelor categorii de deeuri n rampa de gunoi: hrtie-3-12 luni; cotor mr-3 luni; sticla-4000 de ani; sticla plastic-100-1000 ani; cutie aluminiu-10-100 ani; chibrite-6 luni; filtru igarete-1-2 ani.

Pentru colectarea deeurilor selective am ales o strad din Trgu Mure cu 20 de familii deci 60 de locuitori. Firma care se ocup de colectare se afl la 8 km . Se colecteaz selectiv 40 de butelii de PET /zi ceea ce corespunde 2 kg de PET/zi, deci sptmnal se adun 14 kg de PET.

Reprezentare sediul firmei de colectare

Reprezentare drumul de la firma de colectare pn la strada aleas

Reprezentare strada aleas

Introducere

Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Creterea consumului acestora, mai ales n ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmant a numrului de ambalaje aruncate iresponsabil n natur. Prin colectarea i reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului nconjurtor. Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la rndul lor ca materie prim pentru covoare, tapierii, jucrii, psle pentru industria textil, ca izolaie la paltoane, saci de dormit, industria auto .a.; folie industrial; chingi i benzi; noi ambalaje PET alimentare i nealimentare (ex.: cartoane pentru ou, obiecte de uz casnic etc). Un alt aspect pozitiv al reciclrii PET-urilor const n reducerea cantitilor de deeuri ce merg spre gropile de gunoi; ponderea acestora a crescut nfiortor n ultimii ani, ajungnd pn la 30% din volumul total. n rile din Europa de Vest exist un ntreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt colectate de la agenii economici i de la populaie, sortate i transformate n noi bunuri. Din deeurile PET se produc fulgi curai care pot fi exportai ca atare (la un pre de 550-600 dolari tona) sau vndui n ar, sub form de fibre sau aliaje, industriilor prelucrtoare. De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obine cptueala pentru o jachet de iarn, iar 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obine folii pentru izolarea acoperiurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat i altele. Metoda clasic folosit n Romnia, arderea i ngroparea cantitilor mari de deeuri urbane (umede, din plastic) n aer liber, produce emisii de dioxin, una dintre cele mai toxice substane cunoscute pn n prezent, care mai este i bioacumulativ. ATENIE! Prin arderea plasticului se elimin substane care produc boli de plmni, iar ntr-o perioad ndelungat pot mbolnvi ficatul, rinichii isngele. Mai mult dect att, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori

cauciucurile, eman prin ardere substane care produc cancer, atacnd n primul rnd sngele, care n timp poate mbolnvi toate organele corpului. Astzi exist tehnologii care, respectnd normele de protecia mediului, sunt capabile s retopeasc i s reprelucreze deeurile din plastic. Acest lucru nu se face nc n Romnia, dar exist firme romneti care adun ambalajale din plastic, le mrunesc i le export fabricilor din strintate care dispun de instalaiile necesare reciclrii lor. ntruct suntem printre ultimele ri europene care nu au un sistem public de reciclare a deeurilor, implementarea urgent i necondiionat a unui sistem public naional de colectare selectiv a deeurilor n vederea reciclrii trebuie s fie o prioritate a tuturor cetenilor! Avantajul reciclrii ambalajelor PET este enorm, data fiind numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil.Costul de colectare a materialelor in cantiti mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului in reciclarea multor polimeri. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezint cea mai mare provocare, si nu doar in realizarea economic privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabil. In acest moment exista in Romania 282 de intreprideri care prelucreaza deseuri si materiale reciclabile (sursa Anuarul Statistic al Romaniei). CE ESTE RECICLAREA? Reciclarea presupune separarea i colectarea materialelor in vederea transformrii lor n produse utile noi. Din deseurile de PET se produc fulgi curati, care pot fi livrati ca atare sau livrati industriilor prelucratoare, aflate inc in formare. In momentul punerii la punct a acestora, afacerea devine realmente profitabil, in condiiile unei instalaii adecvate, aria de valorificare a produsului finit realizat din reciclare fiind destul de divers. Iat cteva exemple: -Din 5 butelii de 2 litri se pot realiza fibre pentru un tricou mare. -Umplutura unei jachete de iarn se poate obine din 20 PET-uri. -35 de butelii ajung pentru realizarea unui sac de dormit.

-Un metru ptrat de carpet conine 60 PET-uri. Se mai pot obine folii pentru izolarea acoperiurilor, cutii pentru hran (rezistente in frigidere i n cuptoare cu microunde, componente pentru industria auto, dale pentru pardosele, componente pentru corpuri de iluminat i nu numai. Piesele injectate din PET pot fi supuse imprimrii serigrafice, marcrii la cald, metalizrii in vid. Metalizarea electrolitic este dificil. Piesele din PET se pot asambla demontabil (cu elemente clasice) sau permanent (prin lipire, sudare ultrasonica sau frictiune). Lipirea se face cu substane siliconice, epoxidice sau cianoacrilice. Bineneles ca obtinerea acestei materii prime pentru multe industrii prelucratorea poate deschide noi ci de extindere a activitii prin prelucrarea n cadrul ntreprinderii de noi produse prin prelucrarea fulgilor din PET-uri: sticle, ambalaje, folii, fibre textile sintetice. Fulgii de PET vor fi livrati n saci de plastic de 1 mc, acestia reprezinta o alternativ economic a intreprinderilor care activeaz n domeniul maselor plastice avnd structuri chimice care pot fii folosite ca atare fr o tratarea prealabil.

Sistemul de colectare ( aprovizionarea cu materie prima PET) si transportul Avnd n vedere ca reciclarea pet-urilor reprezint un serviciu de natur publica de maxim importan pentru comunitate este necesar o colaborarea eficace si eficient cu autoritaile publice i firmele private care activeaz n domeniul colectrii deeurilor urbane. Concret direciile de aciune n domeniul colectrii sunt urmtoarele: O colectare selectiva a PET-urilor in zonele rezideniale care se vor ridica dup un program bine stabilit i cunoscut de rezidenii respectivi, obligaia acestora fiind de a depozita deeurile n saci de plastic inscriptionai sau in cupe de 1.1 mc, containere de capacitate mare, sistem care se adreseaz asociaiilor de locatari ct i abonailor casnici. Interesul cetenilor fa de acest gen de aciuni nu este cel scontat i implicarea acestora

este sczut, dar, avnd n vedere i experiena rilor din vest aceste aspecte se vor mbunti odat cu trecerea timpului. Amplasarea de recipiente pentru colectarea PET (cupe container de 1,1 mc.) n anumite puncte . Aceast activitate se refer la amplasarea recipientelor respective n zone circulate, pentru a oferi cetenilor posibilitatea de a depune adecvat deeurile reciclabile, si colectate la anumite intervale de timp certe. Un aspect important este modul de abordare a autoritatilor publice care trebuie sa implemente un management adecvat al deseurilor prin facilitarea activitatilor de reciclare , recuperarea prin furnizarea de containere de colectare si un sistem de comunicare eficace. Cele trei clopote colorate Containerele pentru colectarea selectiv a deeurilor pe cale le vedem n tot oraul (colorate n galben, albastru i verde) sunt prezente n Trgu-Mure din vara anului 2010 i au fost amplasate printr-un acord ntre Primrie, SC Salubriserv SA i societatea EcoRom Ambalaje SA. n clopotul galben se arunc deeurile din plastic i aluminiu, n cel albastru cele de hrtie i carton, iar n cel verde sticla. Containerele sunt furnizate gratuit de ctre Eco-Rom Ambalaje din Bucureti, o organizaie care acioneaz ca o interfa pentru o misiune n interesul public: protejarea mediului nconjurtor prin respectarea angajamentelor privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a deeurilor de ambalaje. Prin contractul de preluare a responsabilitii Eco-Rom Ambalaje ndeplinete obiectivele de valorificare i reciclare a ambalajelor introduse pe pia pentru companiile productoare sau importatoare de produse ambalate. nceputurile Containere pentru colectarea selectiv a deeurilor au existat i anterior anului 2010, (cnd au fost amplasate containerele furnizate de Eco Rom). Iniiativa ncepuse cu cinci ani nainte cnd au fost amplasate aproximativ 130 de containere de plastic i 25

containere metalice. Numrul acestora a sczut an de an, aproximativ 50 dintre acestea fiind distruse prin incendiere sau furate pentru a fi valorificate la fier vechi (cele de metal). Astzi, exist 110 puncte de colectare (cu cte trei containere fiecare) pe domeniul public, la care se adaug cele de la toate unitile de nvmnt, inclusiv grdiniele, ne-a declarat eful Serviciului de Control Gospodrire Comunal, din cadrul Primriei Trgu-Mure. Avem contractul de concesiune pentru ridicarea deeurilor cu Salubriservul, care au un contract cu Professional Recycle, firm care asigur reciclarea. Punctele de colectare au fost dotate printr-un contract cu Eco-Rom-ul

COLECTARE SELECTIVA

DEPOZITARE FULGI DE PET

Msurile care trebuiesc luate la nivelul comunitii locale: 1. Adopta un plan de management al deeurilor i aloc resursele necesare implementrii planului. 2. Faciliteaza reciclarea si recuperarea prin furnizarea de containere separate pentru colectarea diferitelor categorii de deeuri. 5. Stabileste solutii pentru colectarea separata a deseurilor casnice periculoase si toxice. 6. Incurajeaza parteneriatele cu mediul industrial si de afaceri in vederea gsirii cilor de recuperare a materialelor plastice. Toate acestea printr-o activitatea de popularizare a programului i de contientizare a cetenilor prin pliante i materiale informative realizat de ctre inspectorii din Primrie iar costurile utilajelor de transport, recipientelor i forei de munc calificate sunt suportate de firma prestatoare alta modalitate de colectarea o reprezinta colectarea de la populaie. Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate in industria ambalajelor. Codul poate fi regsit pe fundul celei mai mari pri dintre containere. De exemplu pe fundul recipientelor din plastic pentru sucuri si ap mineral poate fii gsit codul cu numarul 1, din acestea putndu-se confeciona pturi, mbrcminte,izolaii pentru saci de dormit sau canadiene, containere industriale sau pentru alimente, piese auto, etc. Sticlele se predau cltite, cu dopul si inelul indeprtate.Etichetele de hrtie nu trebuiesc ndepartate. Sticlele de culori diferite se separ. Cele clare vor conduce la obinerea unor granule crora li se poate da orice ntrebuinare. Cele colorate se amestec i se coloreaza n procesul de topire cu diferite culori, n funcie de destinaia care urmeaza s li se dea (de exemplu in maro inchis pentru recipientele pentru sirop de ciocolata sau negru pentru recipientele de ulei de motor). Sticlele din plastic pentru ulei de motor cu codul 37 nu se vor recicla. Transportul materiilor prime (deseurilor PET)

Un aspect deosebit de important l reprezint optimizarea transportului materialelor plastice din zonele de colectare ctre locul de reciclare n vederea economisirii resurselor. Astfel avnd la dispoziie camioane, se poate face o colectare a deeurilor plastice la nivel de sector o dat pe sptmn. Astfel n decursul unei sptmni se vor putea colecta deeurile din zonele unde sa amplasat containere de capacitate mare. Transportul PET-rilor va asigura materia prima penru lucru continuu, considerandu-se mari intermediar. cantitai vehiculate sptmnal, fiind necesar depozitarea lor

TRANSPORT MATERII PRIME

EXEMPLE DE REUTILIZARE A FULGILOR DE PET:

- Fibre pentru carpete, umplutura pentru perne, saltele, jucarii umplute cu fibre, izolatie pentru saci de dormit, imbracaminte, textile pentru imbracaminte, tapiserie, textile etc.

-Folii sau placi pentru izolarea acoperisurilor, folii subtiri sau mai groase, cutii pentru hrana (rezistente in frigidere si in cuptoare cu microunde) diverse tipuri de cutii sau containere, ambalaje pentru jucarii etc. -Benzi pentru fixarea produselor pe paleti, pentru inchiderea cutiilor etc. - Forme injectate: componente pentru industria auto (grila din fata radiatorului, manere pentru usi), componente pentru corpuri de iluminat, bunuri de uz casnic, dale pentru pardosele etc. - Fulgi de PET pentru aplicatii tehnice: adaos de material reciclat la PET virgin, vopsele (supraconcentrate), amestecuri cu alte mase plastice (ex. policarbonate) si vata de sticla pentru scopuri industriale. Preul de echilibru al pieei este de 400 dolari /tona de fulgi curai. Nu e necesara o difereniere a preurilor vizavi de concuren, preul va fii stabilit n funcie de costurile de producie i cererea de fulgi pet. Se va practica o politica de discount comercial la livrarea unor cantitati mari de fulgi de pet. Pe viitor pe masur ce noi capacitai de prelucrare a deeurilor vor aprea este posibil c preul intern de comercializare s scad pe masura creterii ofertei, dar nu va influena preul la export al produselor.

Analiza SWOT Puncte forte - asigurarea unei profitabilitati ridicate - costul redus de productie - calitate superioara a produsului - tehnologii moderne de reciclare - amplasarea intr-o zona in care deseurile de pet ating cel mai mare nivel - asigurea economiilor de scara

Puncte slabe - grad scazut de valorificare in comparatie cu posibilitatile reale - resurse financiare reduse

Oportunitati - posibilitatea de extindere a procesului de productie la producerea de anumite materiale plastice - posibilitea ridicata de a mari capacitatile de reciclare accelerat. piata noua inca in formare.

Amenintari

-costurile ridicate ale colectarilor selective -mentalitatea populatiei(lipasa de simt civic) - aparitia de investitori in capacitati de productie care sa acopere o mare parte din necesitatile prelucrarii deseurilor plastice. -insuficient sprijin acordat din partea autoritatilor publice. -neglijarea unor concurenti - noi mutatii care pot aparea

Material / Proprietati Simbol material reciclare PET Claritate /PETE/PETP/ (transparenta), rezistent, durabil, Polietilen solid, bariera pentru tereftalat gaz si umiditate, retine carbonatarea, rezistent la caldura.

Aplicatiile produsului

Produse cu continut de material reciclat

Butelii (sticle) plastic Fibre, saci pentru pastrare si transport bauturi nealcoolice, apa, imbracaminte, folie si placi, suc, bere, sifon (apa containere pentru alimente si bauturi, carbogazoasa), sos covoare, curele (benzi, chingi) de picant (ketchup) si ulei. legat, lana tocita, butelii (sticle, Borcane unt de arahide, flacoane), jachete scamosate, folie muraturi, jeleu si gem pentru retentia solului, filtre. (dulceata). Film (folie) si Observatii: Pentru reciclarea tavi pentru alimente containerelor din PET: preparate la cuptor, - spalati si aplatizati; puteti lasa curele (benzi, chingi) de etichetele, nu insa capacele (sigiliile legat si containere de la capace); alimentare sau - nu puneti sticle de produse nealimentare. petroliere (ex.: ulei de motor), de pesticide sau ierbicide. HDPE Proprietati bune de Butelii (sticle) de lapte, Butelii (sticle, flacoane) colorate de bariera pentru apa, suc, cosmetice, detergent lichid pentru vesela si Polietilena de umiditate, rigiditate, sampon, detergent lichid lenjerie, balsam de rufe, sampon, ulei mare rezistenta, pentru vesela si lenjerie, de motor si butelii (sticle, flacoane) (inalta) durabilitate, inalbitor, recipiente iaurt transparente de lapte si apa; tevi, densitate rezistenta la si margarina, cutii cosuri, navete, ghivece de flori, chimicale, cereale, carne, navete, margini (borduri) de gradina, folie si permeabil la gaz, pungi, saci si sacose. placi, lazi de gunoi (reciclare), usor de procesat si mobilier din plastic (scaune, banci), usor de format casute pentru caini, produse lumber (prelucrat). (compozit plastic+lemn), dale, masa picnic, cutie postala, garduri, containere, lazi pentru compost, granule. Observatii: Rezistenta chimica face sa fie bun pentru ambalaje casnice si produse chimice industriale ca detergenti si inalbitori. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai buna rezistenta la crapare decat sticlele fara pigment (colorant).

Versatilitate, claritate /V/ (transparenta), usor Policlorura de de amestecat, vinil rezistenta, durabilitate, rezistent la grasimi, ulei si chimicale, caracteristici de curgere si proprietati electrice stabile.

Ambalaje, legatura pentru foi detasabile (sina plastic indosariere), pardoseli, panouri (casete), lambriuri, rigole, flaps noroi, folie si placi, dale si rogojini, stergatoare de picioare, dusumea elastica, tava (suport) casete si CD-uri, cutii electrice, izolatii cabluri, semnale de trafic, furtun de gradina, liziera mobila pentru casa, butelii (sticle, flacoane) pentru detergent vase, geamuri; dale, tigle, articole instalatii (tevi, fitinguri), denivelari pentru viteza, capace (canale) pentru drumuri de acces industriale. LDPE Usor de procesat, Pungi (sacose) Invelitori de transport, cutii de gunoi, rezistent, durabil, alimentare pentru paine dale, mobilier, folie si placi, Polietilena de flexibil, usor de lipit si produse congelate, containere compost, butelii (sticle, mica (la cald), bariera pungi (sacose) pentru flacoane) de suc natural de lamaie, (joasa) pentru umezeala. lazi/cutii haine, butelii cutii de mustar, articole plastic-lemn densitate (sticle, flacoane) (cherestea gard, etc.). comprimate pentru miere, mustar. Deasemeni este folosita pentru producerea capacelor flexibile si este folosita in aplicatii cu fire si cabluri electrice. Fibre, covoare, mobilier, caserole si tavi pentru alimente, tevi si canalizari (rigole). PP Rezistent, durabil, Butelii (sticle, flacoane) Carcase baterii auto, semnalizari rezistent la caldura, pentru ketchup, lumina, cabluri baterii, perii maturi, Polipropilena chimicale, grasimi containere iaurt si stergatoare gheata, palnie ulei, rastel (unsori) si ulei, margarina /unt, tuburi, pentru biciclete, greble, benzi de bariera umezeala. flacoane de legat, granule, placi, tavi, recipiente Punctul inalt de medicamente, aplicatii pentru iaurt siropuri. topire face ca textile ca covoare, produsele sa fie sfoara, snur, franghie rezistente pentru (funie, corzi), navete umplerea cu lichide rigide si componente calde. auto. PS Versatil, izolator, Ambalaje de protejare, Termometre, comutatoare lumina, claritate containere, capace, izolatii termice, cartoane oua, orificii

PVC

Ambalaje transparente alimentare si nealimentare, tuburi medicamente, izolatii fire si cabluri, folie si placi, produse din industria constructiilor ca tevi, fitinguri, aparatori, dale, benzi transportoare si ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi pentru sange, produse din piele sintetica.

pahare, sticle (butelii, de ventilatie, tavi, rigle, rame, flacoane) si tavi, carcase ambalaje, cesti, farfurii (castroane), CD, aplicatii de servire a pahare expandate, ustensile (unelte) alimentelor, tavi de diverse. expunere a carnii, cartoane oua, flacoane aspirina, pahare, castroane, cutite. Altele Depinde de material Butelii (sticle) Butelii (sticle, flacoane), pentru sau combinatia de reutilizabile de apa de mancare si sucuri, sirop, aplicatii PC materiale. trei sau cinci galoane (, plastic-lemn. /Acrilic /ABS/ suc de lamaie si ketchup. Observatii: Indicatiile acestor Plastic simboluri se foloseste atunci cand amestecat / este folosit un alt material altul decat Poliester si cele 6 tipuri prezentate mai sus sau fibre de este facut din mai multe materiale poliester (PBT, prezentate mai sus sau este folosit PCTA, PCTG, intr-o combinatie de straturi de materi PETG) / Nylon si fibre de Nylon (PA 6, 6.6, 11, 12, 6.10, 6.12) / Poliuretan / ...

Polistiren

(transparenta), usor de format, punct relativ scazut de topire.

RECICLAREA

Reciclare butelii din PET

Cteva aspecte relevante:
20 butelii de PET de 2 litri cantaresc circa 1 kg. 5 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare. 20 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru umplutura unei jachete de iarna. 20 butelii de 2 litri sunt necesare pentru fabricarea unui filtru. 35 butelii de 2 litri sunt necesare pentru realizarea unui sac de dormit. 60 butelii de 2 litri sunt necesare pentru 1 mp de carpeta.

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se realizeaz ntr-o gam larg n multe ri. Exista nca probleme tehnice, economice i structurale de depit. Cu toate ca unele mase plastice pot prea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structur molecular diferit. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare n parte. Aceasta poate fi obinut n mod eficient n fabricile unde materialele reciclabile generate n procesul de producie sunt uor de separat.. Reciclarea schimb proprietile mecanice ale maselor plastice, astfel ncat nu poate fi posibil reciclarea unor cantiti mari de un anumit tip reintegrndu-le imediat n acelai proces de producie. Costul de colectare a materialelor n cantiti mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol n dinamizarea progresului n reciclarea multor polimeri. n unele ri, politicile administrative i asum o mare responsabilitate n recuperarea de ambalaje i alte produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea

reciclrii maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale tradiionale - iniial prin manufacturare i distribuire, i n final de ctre consumator prin produciecrescut. Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezint o problem n ceea ce privete incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea aa - numiilor " compatibilizatori" care creaz stabilitate polimeric ntre legturile dintre structura diferit a moleculelor a maselor plastice, faciliteaz utilizarea de combinaii. Compatibilizatorii pot face deja posibil producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioar.

Din punct de vedere ecologic se elimin posibilitatea de poluare a apelor subterane i de suprafa , cu levigatul rezultat din fermentarea deeurilor; se micoreaz efectele asupra calitii aerului; se micoreaz efectele asupra solului; se micoreaz posibilitile de rspndire haotic a deeurilor de mase plastice,sau alte deeuri uoare; se elimin focarele de apariie a unor boli; se elimin disconfortul creat cetenilor.

Din punct de vedere economic se diminueaz cantitile de deeuri depozitabile, prin recuperarea deeurilor valorificabile; prin se reduce taxa de salubrizare n funcie de cantitatea de deeuri diminuat recuperarea deeurilor valorificabile se aduc venituri beneficiarului,

reducndu-se nivelul taxei;

composturile rezultate pot fi folosite cu bune rezultate n agricultur; prin sortarea n staia de sortare i tratare se extrag cantiti suplimentare de materiale reciclabile;

n viitor cantitatea de gaz metan extras poate fi folosit (dup o tratare prealabil) n scopuri energetice.

Din punct de vedere social se mbuntete calitatea serviciilor de salubritate; se creeaz noi locuri de munc; scade taxa de habitat.

Echipamente pentru reciclarea buteliilor din PET

REDOMA ofer un sistem unic de reciclare a buteliilor din PET care exceleaz prin eficiena costurilor, proiectare flexibil i uurin n exploatare. Echipamentele sunt disponibile n cteva versiuni: PET 300, PET 700, PET 700-F, PET 1000, PET 1300, PET 1300-F. Versiunile care conin litera F sunt echipamente simplificate, care produc fulgi ce pot fi folosii doar pentru producerea fibrelor. Caracteristicile principale:

Uor de manipulat i de ntreinut; Accesibilitate uoar; nalt nivel de automatizare, echipamentele sunt dotate cu panouri de comand individuale i comand centralizat;

Capacitatea la intrare 300, 700, 1000 sau 1300 kg / or; Produs finit deosebit de curat (fulgi PET); Fulgii de PET sunt uor de vndut fiind utilizai n multe domenii;

Materialul folosit la intrare: Butelii sau containere pre-sortate din PET, chiar i cele murdare colectate din gunoi. Produsul finit: fulgi de PET foarte curai Exemple de reutilizare a fulgilor de PET: Fibre pentru carpete, umplutur pentru perne, saltele, jucrii umplute cu fibre, izolaie pentru saci de dormit, mbrcminte, textile pentru mbrcminte, tapiserie etc. Folii sau placi pentru izolarea acoperiurilor, folii subiri sau mai groase, cutii pentru hran (rezistente n frigidere i n cuptoare cu microunde) diverse tipuri de cutii sau containere, ambalaje pentru jucrii etc. Benzi pentru fixarea produselor pe palei, pentru nchiderea cutiilor etc. Forme injectate: componente pentru industria auto (grila din faa radiatorului, mnere pentru ui), componente pentru corpuri de iluminat, bunuri de uz casnic, dale pentru pardosele etc. Fulgi de PET pentru aplicaii tehnice: adaos de material reciclat la PET virgin, vopsele (supraconcentrate), amestecuri cu alte mase plastice (ex. policarbonate) i vat de sticl pentru scopuri industriale. Stadiile procesrii: Premanipularea i pre-sortarea buteliilor din PET naintea introducerii n instalaie; Dozarea;

Tocarea; Granularea umed; Separare murdrie 1 (murdrie, etichete din hrtie, granule mici din PET, noroi); Splarea; Separare murdrie 2 (noroi si etichete); Cltire; Separare murdrie 3 (noroi fin i etichete); Separarea inelelor si a capacelor; Separarea murdriei 4 (noroi deosebit de fin); Centrifugare; Uscarea; Umplerea cutiilor sau a sacilor mari.

DATE TEHNICE

PET 300

PET 700
700 800 405 340 250 0,7 270 1500 6,5 8

PET 700 F
700 800 274 190 250 0,7 180 1500 6 7

PET 1000
1000 1150 508 405 250 0,7 300 1500 6,5 8 kg/h kg/h kW kW litri * % mp mp m m

Capacitatea medie la intrare Capacitatea maxima la intrare Puterea instalata Puterea efectiv consumata Consum de apa proaspata (pt. 1 tona butelii) aprox. Continutul de umiditate al fulgilor, max. Spatiul necesar instalarii masinilor (inclusiv cel pentru lucru) Dimensiunile recomandate ale cladirii Inaltimea maxima a echipamentului Inaltimea recomandata a cladirii Personal de exploatare:

300 360 141 110 200 1 180 1000 5,3 6

Operarea instalatiei Manipularea materialelor

1 4-5 16 2 x 40'

1 4-7 30 3 x 40' .

1 4-7 23 3 x 40'

1 . 6-8 40 4 x 40'

persoana persoane* tone

Greutatea echipamentului, aprox. Volumul pentru transport, containere

DATE TEHNICE

PET 300

PET 700
+ 1 x 20'

PET 700 F

PET 1000

+ 1 x 20' + 1 x 20'

* depinde foarte mult de materialul folosit la intrare

Instalaia PRESONA 1. 2. Specificaii: Caracteristici speciale perforatorul nostru garanteaz baloi compaci cu cea mai mare greutate posibil. Pentru a uura manevrarea, baloii finisai sunt dotai cu traverse de prindere pe partea inferioar pentru ridicarea normal cu ajutorul elevatorului cu furca - nu mai este nevoie sa investii n dispozitive de prindere costisitoare pentru manevrarea baloilor. 3. n cadrul procesului de reciclare este adesea important ca sticlele s rmn ntregi i s poat fi separate - acest lucru va deveni posibil atunci cand sunt balotate cu presa de balotare Presona, datorit tehnologiei sale unice premergtoare operaiei de presare. 4. Sticlele nu vor fi tiate sau deteriorate prin forfecare n timpul operaiei de presare. Balotarea sticlelor din material plastic tip PET a devenit o aplicaie din ce n ce mai important avnd n vedere ca schemele de colectare i sistemele de depozitare a sticlelor i recipientelor tip PET sunt introduse in tot mai multe ri. Sistemul Presona pentru reciclarea PET este folosit acum de ctre toate fabricile de bere din Suedia i de ctre unele dintre cele mai mari fabrici de gen din Europa. Principalul punct de desfacere pentru sticlele reciclare de tip PET este piaa de fibre. De exemplu, estura pluat tip polar este fabricat din PET reciclat. Alte aplicaii includ cablaj, foi de tabl i chiar materiale de construcii. Sortarea de nalt calitate i spalarea permit sticlelor reciclate s fie refolosite tot ca sticle.

Msurile de valorificare a deeurilor

Msurile de valorificare a deeurilor contribuie ca produsele, ambalajele, ca i alte materiale, de care proprietarul lor nu mai are nevoie, s nu mai ajung n depozitul de deeuri. Aceste msuri trebuie s faciliteze meninerea deeurilor n circuitul economic sau aducerea lor n aceasta zon. De asemenea, msurile care contribuie ntr-un mod ncurajator la creterea capacitii de valorificare a produselor, ambalajelor i a altor materiale sunt msuri de valorificare a deeurilor (msuri calitative de valorificare), cum ar fi de exemplu msurile de minimizare a coninutului de materiale duntoare al deeurilor, respectiv al produselor secundare, ca i substituirea produselor, ambalajelor i a altor materiale nevalorificabile cu unele valorificabile. Valorificarea fraciunilor individuale ale deeului presupune ns o separare ntre componentele sale valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului deja amestecat, mai ales n domeniul deeurilor menajere, nu este posibil decat cu mari cheltuieli i de cele mai multe ori cu rezultate insuficiente, materialele individuale sau grupele de materiale trebuie colectate separat, cu ajutorul sistemelor de colectare i supuse unei valorificari nca nainte de amestecarea cu alte pri ale gunoiului. Aceste msuri prealabile, (care trebuie luate de productorul, respectiv posesorul deeurilor, astfel nct o valorificare sa fie posibil), aparin de asemenea domeniului msurilor de valorificare a deeurilor. Msurile prealabile cuprind, pe lnga organizarea transportului, mai ales separarea deeurilor la locul lor de obinere (de exemplu n gospodrii, n intreprinderi, n locuri publice i n firme de prestri servicii) n resturi valorificabile si nevalorificabile, ca i strngerea lor n recipiente separate. Acest lucru presupune colaborarea motivat a cetenilor, extrem de important pentru c este singura care menine sau falimenteaz sistemul colectrii selective. i pentru componente din deeuri cu continut toxic, a caror rmnere n deeuri ar nsemna un pericol pentru om i mediu, ar trebui instituite sisteme de colectare selectiv. Acest lucru este de mare importan, att din punctul de vedere al obinerii unor materiale secundare sarace n substante toxice, ca i al detoxificrii gunoiului rmas, care trebuie ndeprtat.

n principiu, trebuie avut grij ca msurile colectrii selective sa nu intre n contradicie cu cele de mpiedicare a formarii deeurilor. Prin colectarea selectiv a deeurilor valorificabile trebuie ncurajat comportamentul responsabil al ceteanului fa de gunoiul sau, ca i o exploatare raional a resurselor, ns nu trebuie distruse nici eforturile n vederea mpiedicrii formrii deeurilor. Aa cum s-a artat, valorificarea deeurilor reprezint doar a doua dintre cele mai bune soluii de gestiune a deeurilor, deaorece prin colectarea i tratarea componenetelor valorificabile ale deeurilor se realizeaz un consum de energie i de resurse destul de ridicat. Deasemenea, exist diferene ntre valorificarea material i energetic a deeurilor, dupa cum urmeaz: Valorificarea material presupune substituirea materiilor prime, deeul fiind utilizat din nou datorit caracteristicilor sale materiale - cu excepia folosirii lui imediate ca material combustibil pentru obinerea de energie. Valorificarea biologic (compostare, fermentaie) este tot valorificare materiala a resturilor organice, fie ca este vorba despre tratarea realizat conform standardelor industriale ale instalaiilor cu tehnica nalt, fie ca ne situm n zona gospodariilor particulare, a administraiilor comunale sau a grdinilor particulare, unde valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodrii: de exemplu compostare, hranirea animalelor. Valorificarea energetic presupune folosirea deeurilor ca material combustibil nlocuitor pentru obinerea de energie. La reciclarea materialelor din plastic mai facem diferena ntre valorificarea materiilor prime i valorificarea materialelor industriale. Alegerea unei metode de valorificare trebuie s adopte ntotdeauna maniera ecologic de valorificare.

Problema pet-urilor n Romnia Vntorii de pet-uri

Nu cost nimic, doar un strop de gndire. Sistemul e simplu ca bun ziua: omul cumpr de la magazin sticla cu ap, suc, bere, vin, oet, ulei etc., consum coninutul, apoi duce sticla goal napoi la magazin i primete bani pe ea.................................................. Banii respectivi nu pic din cer, ci se ntorc exact la ceteanul care i-a scos din buzunar. Altfel spus, cnd cumperi de la magazin, plteti att preul coninutului ap, suc, bere, vin, oet, ulei etc. -, ct i preul ambalajului. Nu trebuie nici finanare de la buget, nici fonduri europene, ci doar bune intenii i o minte deschis. Acea minte ar fi normal s rsar n grdina Guvernului sau n mansarda Ministerului Mediului. Ce-am rezolva? Enorm! Milioane de sticle din plastic n-ar mai sufoca munii, pdurile, cmpiile, lacurile i albiile rurilor, nici tomberoanele i strzile, ci ar fi strnse i dirijate spre staiile de reciclare..............................................................................................

Cine ar face asta? Milioane de oameni, fr s fie rugai sau mpini de la spate! Interesul i-ar transforma chiar i pe cei mai rudimentari compatrioi n ceteni-model. De ce s arunce aiurea sticlele goale, cnd ar putea lua bani pe ele? Poate c preul unei sticle s

zicem, 0,5 lei - nu e tentant, dar cnd se adun vreo 10-20 e altceva! Nu arunci la gunoi 5 sau 10 lei, mai ales dac nu te dau banii afar din cas. E ca i cum ai arunca la gunoi 5 sau 10 pini. Parc-i vine s pui PET-urile ntr-o saco i s le duci la cel mai apropiat magazin... Pentru cei cu bani foarte muli, probabil c msura nu va avea efect. Dar se vor gsi destui oameni necjii care s strng gunoaiele n urma lor, tiind c acele gunoaie nseamn bani! Avem demonstraia clar la supermarketurile din marile orae: un crucior lsat aiurea - de cumprtori grbii sau nesimii - este recuperat imediat i dus la locul lui de amrii care vneaz miraculoasa moned de 50 de bani. Sunt deja renumiii vntori de crucioare........................................................................................ Aa i cu sticlele de plastic: dac ar avea un pre, ar produce adevrate armate de vntori de PET-uri. Iar mii de oameni i-ar ctiga o pine curind ara de balastul lsat de alii.......................................................................................................................... Probabil c aceasta ar fi i o bun msur anticriz: ar stimula consumul i ar rezolva unele probleme sociale. N-ar fi ru ca anumii ochi din Guvern s citeasc mcar aceast ultim fraz.

UE impune Romniei s-i rezolve problema deeurilor de PET-uri

Pentru ca ara noastr s se alinieze la condiiile impuse de Uniunea European, pn n 2010, ar trebui sa se ajung la un grad de recuperare de 50% din greutatea total a ambalajelor din plastic tip PET produse n ar. Pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclrii, Guvernul a alocat din Fondul de mediu, pentru acest an, 180 miliarde de lei vechi. Potrivit unui ordin de modificare a normelor metodologice de aplicare a proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET n vederea reciclrii", agenii economici care colecteaz, ct i cei care recicleaz deeurile de ambalaje de tip PET nu trebuie sa aib datorii la bugetul de stat sau sa sponsorizeze activiti cu impact negativ asupra mediului. "Termenul-limit de depunere a cererilor de

finanare este data de 30 noiembrie a fiecrui an. Firmele trebuie sa fie autorizate pentru activitatea de colectare sau de reciclare a deeurilor de mase plastice, conform legislaiei n vigoare", se arat n ordinul emis de Ministerul Mediului. Amenzi de pana la 500 milioane de lei Agentii economici care recicleaz deeurile de ambalaje de tip PET vor fi sancionai cu amenzi de sute de milioane de lei n cazul n care banii obinuti prin finanare neramursabil vor fi utilizai n alte scopuri. "Nerespectarea utilizrii sumelor obinute prin finanare nerambursabil pentru achiziionarea deeurilor de ambalaje PET se sancioneaza cu amend de la 300.000 milioane de lei la 500.000 milioane de lei i confiscarea sumelor ncasate necuvenit", se arat ntr-un ordin de modificare a normelor metodologice de aplicare a Proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deeurilor de ambalaje PET n vederea reciclrii". Potrivit noilor reglementari, suma de 4.000 lei vechi alocat din bugetul Fondului pentru mediu se utilizeaz integral de catre beneficiar numai pentru plata unui kilogram de deeuri de ambalaje PET postconsum achiziionate de la operatorii economici autorizai n vederea colectrii lor de la populaie.

Anexe

Natura astazi

Recicleaz!!!