Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea de Automatica si Calculatoare


Variatoare de tensiune continua pentru
comanda motoarelor electrice de curent continuu
2007
Cuprins
1. Principii constructive si functionale. Clasificare.3
Principii functionale.3
Chopperul cu stingere fortata...4
Clasificare.....5
2. Metode de comanda. Calculul regimului dinamic...8
Reglarea vitezei actionarii cu motor de curent continuu
serie/derivatie prin metoda impulsurilor..........8
Chopper cu stingere fortata comandat cu microprocesor... 11
Simularea sistemului de actionare cu motor de c.c. si
VTC in circuit inchis...13
Calculul regimului dinamic.15
3. Domenii de utilizare...
.19
Bibliografie..20
Variatoare de tensiune continua
pentru comanda motoarelor electrice de curent continuu
4. Principii constructive si functionale. Clasificare
Principii functionale
Variatorul de tensiune continua (VTC), denumit si chopper, este un convertor
care transforma tensiunea continua de la intrare in impulsuri dreptunghiulare la
iesire.
Valoarea medie a tensiunii de la iesirea unui chopper se poate modifica intre 0
si cea a tensiunii de alimentare (care este constanta), folosind unul dintre
urmatoarele principii :
modificarea frecventei de repetitie a unor impulsuri de durata
constanta;
modularea in durata a unor impulsuri de frecventa constanta.
Astfel se realizeaza reglarea prin tensiune a turatiei motoarelor de curent
continuu, o utilizare frecventa a VTC.
CS este un contactor static (chopper);
CC este circuitul de comanda al CS;
M reprezinta indusul motorului de curent continuu.
Dupa o secventa repetata periodic de inchideri si deschidere ale contactorului,
motorul este alimentat cu tensiunea medie :
1
U
T
T
U
c
m

(1)
unde T
c
reprezinta durata de conectare a contactorului CS, iar T este perioada de
repetare a comenzii.
Utilizarea unui semnal de forma dreptunghiulara ca tensiunede alimentare
pentru motorul de c.c., avand amplitudinea U si perioada T constante, dar durata T
c
variabila, permite reglarea valorii medii a tensiunii prin reglarea intervalului de
timp T
c
.
In figurile de mai jos sunt prezentate formele de unda ale tensiunii si
curentului reglat de chopper :
Pentru a asigura conditia de continuitate a curentului prin motor, este necesar
ca perioada T sa fie mult mai mica decat constanta de timp electromagnetica a
motorului.
Chopperul cu stingere fortata
O varianta concreta a contactorului static din variator este chopperul cu
stingere fortata.
Principalele elemente din schema de mai sus sunt : tiristorul principal T
1
,
tiristorul de stingere T
2
, condensatorul de stringere C, inductivitatea de stingere L,
dioda de nul D
4
.
Pentru a se urmari functionarea chopperului cu usurinta, se imparte durata de
repetare a comenzilor T in sase intervale de timp, corespunzatoare schimbarilor de
stare: conductie/blocare.
La momentul t
0
se comanda T
1
, sarcina este alimentata cu tensiunea U
1
si se
presupune L
s
suficient de mare si curentul prin sarcina constant: i
s
=I
s
.
La momentul t
1
se comanda tiristorul de stingere T
2
. In momentul conectarii
sursei de alimentare, condensatorul C se incarca. Prin anularea curentului rezonant
de descarcare a condensatorului, la momentul t
2
, tiristorul T
2
se blocheaza. In
momentul t
3
, datorita schimbarii sensului curentului i
C
, suma curentilor i
C
si i
S
devine mai mica decat curentul de mentinere in conductie al tiristorului T
1
(deci T
1
se stinge).
Incarcarea condensatorului C se continua si pe intervalele t
3
-t
4
, t
4
-t
5
, t
5
-t
6
.
Tensiunea la care se incarca condensatorul este mai mare decat valoarea tensiunii
de alimentare U
1
, datorita energiei inmagazinate in inductivitatile L si L
S
. Din acest
motiv se deschide dioda de nul D
4
, la momentul t
5
. In momentul t
6
, curentul prin
condensator, i
C
devine nul, iar curentul prin sarcina i
S
trece numai prin dioda D
4
,
pana la urmatoarea comanda a lui T
1
.
Circuitul folosit pentru comanda chopperului trebuie sa furnizeze impulsurile
de amorsare pentru tiristorul principal T
1
, cu o frecventa de repetitie T. Intrarea in
conductie a lui T
1
este echivalenta cu inchiderea contactului contactorului static
CS. Dupa un interval T
c
de la comanda lui T
1
, circuitul de comanda genereaza
impulsul de amorsare a tiristorului T
2
, iar motorul este deconectat de la tensiunea
de alimentare.
Mentinand constanta perioada T de repetitie a impulsurilor de comanda la T
1
si modificand momentul de aparitie al impulsului destinat tiristorului de stingere
T
2
, se realizeaza modificarea tensiunii de iesire, si astfel se modifica turatia
motorului.
Chopperul cu stingere fortata functioneaza intr-un singur cadran, ceea ce
constituie un dezavantaj daca se doreste inversarea curentului sau tensiunii pe
motor. Pentru a se realiza o actionare reversibila se poate utiliza un tip de chopper
cu doua sau patru cadrane.
Clasificare
Daca se doreste marirea sau micsorarea tensiunii intr-o proportie mica, se
utilizeaza variatoare fara izolatie galvanica. Acestea pot fi:
variator coborator (reduce valoarea tensiunii);
variator ridicator (creste valoarea tensiunii);
variator mixt (coborator ridicator);
variator Cuk.
VTC ridicator
Schema de principiu a unui VTC ridicator:
In intervalele de timp in care intreruptorule ste inchis, in bobina se
inmagazineaza energie de la baterie. La deschiderea intreruptorului, tensiunea de
autoinductie a bobinei, impreuna cu sursa, determina aparitia unei supratensiuni, ce
este transferata condensatorului si sarcinii. Dioda, numita dioda de separare,
impiedica descarcarea condensatorului pe intervalele de timp in care intreruptorul
este inchis. Condensatorul filtreaza tensiunea continua la iesire, reducandu-i
pulsatiile.
Randamentul unor astfel de convertoare c.c.-c.c. este de 70%, insa cele mai
performante pot atinge 85-90%.
VTC coborator
Schema de principiu a unui VTC coborator:
Pe intervalele de timp in care intreruptorul este inchis, bateria debiteaza curent
sarcinii, ce parcurge bobina. Cand intreruptorul este dechis, energia inmagazinata
in bobina, asigura mentinerea nenula a curentului, ce se va inchide pe aceste
intervalle, prin dioda (numita dioda de nul).
Randamentul acestor convertoare este de 80-90%.
Tensiunea la iesire este mai mica decat a bateriei, fiind utilizate pentru
alimentarea sarcinilor cu tensiune mai mica decat a bateriei (aparate radio).
VTC coboratorridicator
Tensiunea medie de iesire rezulta de polarizare inversa comparativ cu
tensiunea de intrare, mai mica sau mai mare in modul, in functie de valoarea
raportului de conductie al convertorului.
Pentru analiza acestui convertor in cazul ideal se fac urmatoarele ipoteze:
regimul de functionare este regimul de conductie continua a curentului i
L
prin
bobina, forma de unda a curentului i
L
este liniara, contactoarele statice de c.c. sunt
comutatoare ideale, condensatorul de filtrare al tensiunii de iesire (V
out
) este
C

astfel incat V
out
sa poata fi considerata constanta.
Se scriu ecuatiile Kirchhoff pe fiecare interval de timp, t
on
si t
off
,
corespunzatoare celor doua stari ale contactorului static, de saturatie si de blocare
(perioada de comutatie a tranzistorului Q este T= t
on
+t
off
).

[ ]
on
t t , 0
: Q saturat si D blocata (fiind polarizata invers) :
0
min max


on
L L L L
in
t
I I
L
t
i
L
dt
di
L V

[ ] T t t
off
,
: Q blocat si D conduce (fiind polarizata direct ca urmare a
tensiunii de autoinductie aparuta pe bobina L la scaderea curentului prin
aceasta) :
out
on
L L
out
L
out
L
V
t T
I I
L V
t
i
L V
dt
di
L


max min
0
Se elimina termenul comun
( )
max min L L
I I L
din aceste relatii si rezulta :
( ) ( )
on out on in L L
t T V t V I I L +
max min
Se obtine in continuare raportul de transformare al acestui tip de variator :
D
D
t T
t
V
V
N
on
on
in
out


1
In functie de valoarea raportului de conductie D exista trei cazuri :

[ ) 5 . 0 , 0 D
atunci
in out
V V <
;

5 . 0 D
atunci
in out
V V
;

( ) 1 , 5 . 0 D
atunci
in out
V V >
.
2. Metode de comanda. Calculul regimului dinamic
Metode de comanda
Reglarea vitezei actionarii cu motor de curent continuu serie/derivatie
prin metoda impulsurilor
Reglarea vitezei prin metoda impulsurilor este utilizata in cazul sistemelor de
actionare alimentate de la o sursa de tensiune constanta, pentru care se impune o
modificare frecventa a turatiei, intr-o gama de reglare mare, cu coeficient de finete
si randament al reglarii cat mai apropiat de unitate.
Principiul metodei consta in alimentarea motorului prin intermediul unui
variator de tensiune continua (VTC) care transforma tensiunea continua in
impulsuri dreptunghiulare.Valoarea medie a tensiunii de alimentare a motorului
poate fi reglata prin comanda VTC.
In figura urmatoare este prezentat principiul reglarii vitezei prin metoda
impulsurilor: a) schema electrica;
b)tensiunea de alimentare.
Parametrii care caracterizeaza tensiunea de la iesirea convertorului sunt :
amplitudinea maxima, care in general este egala cu valoarea tensiunii
sursei de alimentare ;
amplitudinea minima, care este de regula egala cu zero ;
durata relativa sau factorul de semnal :
c
t
t
t t
t
1
2 1
1

+

unde t
1
este intervalul de timp in care semnalul are amplitudinea maxima
si t
2
este intervalul de timp in care semnalul are amplitudinea minima ;
frecventa :
c
t
f
1

unde t
c
=t
1
+t
2
;
valoarea medie a tensiunii :

1
0
1
t
N
c
m
dt U
t
U
Caracteristicile mecanice definite ca dependenta dintre viteza medie si cuplul
la arborele motorului sunt descrise de relatia :
( )
M
k
R
k
U
m
2


Impulsurile de tensiune la bornele motorului se realizeza cu ajutorul unui
VTC a carui schema de forta este prezentata in figura urmatoare :
Partea de forta a VTC se poate realiza fie cu tiristoare, fie cu alte dispozitive
semiconductoare : GTO(Gate Turn-Off Thyristor), MOS(Metal Oxide
Semiconductor), IGBT(Insulated Gate Bipolar Transistor).
Partea de comanda se poate realiza cu circuite electronice discrete care
functioneaza ca un generator de impulsuri sau se poate realiza numeric, respectiv
software.
Schema de montaj pentru studiul reglarii actionarii cu m.c.c. serie (a),
respectiv cu excitatie separata (b) si VTC
Chopper cu stingere fortata comandat cu microprocesor
Este necesara o analiza a implementarii pe microsisteme a circuitelor de
comanda pentru choppere in vederea realizarii unor circuite flexibile, care sa poata
fi incluse in sisteme de conducere numerice, mai complexe, fara interfatari
suplimentare. Utilizand microprocesorul ca circuit de comanda este posibila si
realizarea unor functii suplimentare sau comanda simultana a mai multor motoare.
In comanda chopperului, microprocesorul trebuie sa realizeze urmatoarele functii:
1. generarea intervalelor de timp T si T
c
variabile ;
2. comanda propriu-zisa a tiristoarelor cu impulsuri scurte sau a
tranzistoarelor cu impulsuri de durata T
c
.
In continuare se va folosi structura circuitului de putere prezentat in figura de
la paragraful in care s-a analizat principiul de functionare al chopperului cu
stingere fortata (pagina 4).
Impulsurile de comanda pentru tiristoare se obtin pe doua linii ale unuia dintre
porturile de iesire ale microsistemului. Izolarea galvanica intre sistem si circuitul
de putere se realizeaza prin amplificatoare cu transformatoare de impulsuri.
Marimile de intrare pentru circuitul de comanda sunt: perioada de repetitie T
si durata de conductie T
c
pentru tiristorul principal. Valorile acestor marimi pot fi
introduse in memoria sistemului de catre utilizator prin consola sau pot fi aduse din
exterior peu nul din porturile de intrare ale sistemului. Secventa de impulsuri
necesara se poate obtine prin mijloace software sau folosind generatorul de timp
real si sistemul de intreruperi.
In organigrama urmatoare este prezentat un program care realizeaza comanda
unui chopper.
Se va prezenta un program ce realizeaza trei trepte de turatie diferite pentru
motor (programul poate fi extins la realizarea mai multor trepte de turatie).
Se alege o perioada T=10ms deoarece constanta de timp electromecanica a
motoarelor comandate este T
m
>150ms si in cazul in care se foloseste, in comanda,
o perioada de 15 ori mai mica nu se ajunge la functionarea motorului in regim de
curent intrerupt. Intervalele variabile de timp de conductie T
c
pentru tiristorul
principal s-au realizat cu valori cuprinse intre 0 si 9.496ms.
Pentru a se asigura o stingere rapida a tiristorului principal, valoarea maxima
pentru T
c
trebuie sa se incadreze in intervalul de timp minim dintre comanda
tiristorului de stingere si comanda tiristorului principal. Elementele de stingere (L
si C din circuit) determina durata minima necesara pentru stingerea tiristorului
principal. Acestea au valorile:
H L 25
si
F C 105
.
Intervalul minim de la comanda tiristorului de stingere dupa care poate fi
comandat tiristorul principal este :
s LC T 322 2
Pentru siguranta se aproximeaza
s T 500
.
Se obtine un factor de umplere
100
c
T
T
de maximum 95%.
Se obtine o valoare a incrementului pentru durata T de
s 8 . 0
in cazul in care
s-au utilizat mijloace software, si
s 33 . 0
cand s-a folosit microprocesorul 8085 cu
frecventa 3.14 MHz.
Se realizeaza un experiment : se utilizeaza chopperul cu stingere fortata pentru
comanda a doua motoare de curent continuu :
un motor de mica putere, tip EP 211, cu excitatie cu magnet permanent
pentru care :
A I V U
n n
5 . 3 , 24
si
% 12 1620
max
t rpm n
I respectiv
% 12 2160
max
t rpm n
II , motorul fiind prevazut cu priza pe infasurarea
rotorica; sursa de tensiune utilizata la alimentarea variatorului pentru
acest motor este de tip I 4104;
un motor cu excitatie separata de tip CE 24 E cu parametrii:
V U
n
220
,
kW P 7 . 2
si
rpm n
II
2300
max

; tensiunea continua a fost obtinuta de la
retea cu un redresor in punte necomandata.
Se constata ca ambele motoare au demonstrat ca nu exista nici un fel de
limitari cu privire la turatia ce se obtine.
Simularea sistemului de actionare cu motor de c.c. si VTC in circuit inchis
Se are in vedere modificarea automata a comenzii VTC, astfel incat viteza
reala a sistemului de actionare sa urmareasca in permanenta viteza prescrisa,
indiferent de perturbatiile aparute din exterior.
Structura tipica a unui sistem de reglare automata a vitezei contine doua
regulatoare in cascada : unul de viteza R

si unul de curent Ri.


Pentru a indeplini functia de limitare a curentului prin indus, i
d
, regulatorul de
curent trebuie sa fie parametrat astfel incat constanta sa de integrare sa fie mult mai
mica decat cea a regulatorului de viteza (sa fie mai rapid).
Iesirea unui regulator de tip proportional-integrator (cum este regulatorul de
viteza folosit aici)este descrisa de relatia :
( ) i i
s
k
k c
i
p

,
_

+
*
*
, unde k
p
este constanta de proportionalitate
k
i
este constanta de integrare
i
*
,i sunt marimile prescrisa si masurata a marimii
controlate(de intrare)
Regulatorul de curent este de tip bipozitional ; este de fapt un comparator cu
histerezis, comutatiile fiind determinate de conditiile :
c=1 0 i=i
*
+hist
c=0 1 i=i
*
hist
ceea ce va determina pastrarea curentului i
d
in jurul valorii prescrise i
d
*
, cu o eroare
data de banda de histerezis.
In figura urmatoare este prezentata evolutia marimii controlate de un
regulator bipozitional:
Modelul Simulink al sistemului de reglare automata a vitezei, cu motor de c.c.
si VTC :
Integratorul din cadrul regulatorului de viteza este de tipul cu limitare,
valoarea de saturatie fiind de ordinul 2I
N
, I
N
fiind curentul nominal al motorului de
c.c. Pragurile de saturatie ale limitatorului final al acestui regulator trebuie setate la
aceleasi valori ca si limitele integratorului.
Iesirea blocului Relay care semnifica comanda contactorului static din
componenta VTC, poate fi transformata pentru a avea semnificatia tensiunii de
alimentare a motorului (220V) ; valoarea histerezisului comparatorului se va
selecta de ordinul t 1A. Se seteaza parametrii osciloscoapelor si ai simularii astfel
incat sa se poata urmari in timpul simularii influentele modificarii valorii cuplului
static si a valorii prescrise a vitezei asupra raspunsului sistemului.
In figura urmatoare este prezentat un raspuns tipic pentru o pornire in gol
(m
s
=2Nm) la 120 rad/s, urmata de un soc de cuplu de 20 Nm, apoi revenire in gol.
Calculul regimului dinamic
Se considera schema de mai jos care consista dintr-un motor cu excitatie
independenta, un intreruptor a care se inchide si se deschide cu perioada T, timpul
de inchidere fiind T
c
(timpul de conductie sau timpul activ). Se utilizeaza dioda D
pentru ca intreruperea curentului de catre intreruptorul a sa se faca cu arc electic
cat mai redus ; energia inmagazinata in circuitul rotoric, pe durata de timp cat a
fost inchis, intretine curentul i
A
, pe durata pauzei, pe drumul oferit de dioda D.
In intervalul de conducere, T
c
, curentul i
A
creste, iar in intervalul de pauza, T
p
,
curentul scade(dar nu se anuleaza) ; in momentul in care intreruptorul se inchide
din nou, i
A
>0. Deoarece curentul se micsoreaza oricat dar nu se anuleaza in nici un
interval de timp, se va considera regimul de curent neintrerupt. Viteza este
practic constanta pe durata T.
Vom folosi urmatoarele ecuatii :

E E
k e
0
dt
d
J m i k m
s A E E

+
In intervalul de conducere T
c
:
0 0
e
dt
di
L Ri U u
A
A A
+
.
In intervalul de pauza T
p
:
0
A
u
.
Se face media pe o perioada T=T
c
+T
p
a ecuatiilor de functionare si rezulta :
+
E E A A
k RI U
s A E E
M I k M
unde U
A
,I
A
,M,M
s
sunt valorile medii pe perioada T pentru tensiunea la borne,
curentul rotoric, cuplul electromagnetic, respectiv cuplul rezistent total.
Media pe o perioasa a tensiunii electromotoare de autoinductie este nula :
0
1
0 0

1
1
]
1

+

C
C
T
T
T
A A
T
A
di di
T
L
dt
dt
di
L
T
deoarece in regim permanent in intervalul T
c
curentul creste exact cu cat va scadea
in intervalul T
p
, valoarea curentului la sfarsitul intervalului T
c
fiind egala fiind
valoarea initiala pentru intervalul T
p
si invers.
Dar 0
0 0
1 1
U
T
T
dt u dt u
T
dt u
T
U
c
T
T
T
A A
T
A A
C
C

1
1
]
1

+

; notand raportul

T
T
c
,
coeficientul subunitar

numindu-se durata relativa a pulsului (

=0...1), se obtine:
+
E E A A
k RI U U
0

.
Conform acestei relatii, variind durata relativa a pulsului de tensiune se
variaza viteza unghiulara la flux constant.
Caracteristicile mecanice care se obtin in regim de curent neintrerupt sunt
prezentate in figura urmatoare :
Expresia unei caracteristici oarecare este:
M
k
R
k
U
k
RI U
E E E E E E
A
2 2
0 0



.
La acelasi cuplu M, rezulta viteze unghiulare diferite, in functie de

.
Cand
1
adica durata activa T
c
devine egala cu perioada T a impulsurilor,
atunci se obtine regimul cunoscut de tensiune u
A
, perfect constanta, caracteristica
mecanica fiind cea naturala, daca in circuitul rotoric nu intervin rezistente
suplimentare.
In schema urmatoare intreruptorul a a fost inlocuit utilizandu-se elemente de
putere (tiristoare).Avantajul acestei scheme este ca, spre deosebire de un contactor
obisnuit, nu are piese in miscare si nici nu uzeaza contactele, dradul de fiabilitate al
schemei fiind foarte ridicat, desi realizeaza pulsuri de tensiune la frecventa mare
(50...2000Hz).
Acest contactor este un convertor de curent continuu, el realizand
transformarea energiei electrice de curent continuu tot in energie de curent
continuu, schimband valoarea tensiunii medii de la U
o
la
0
U U
A

.
Tiristorul T
1
este utilizat pentru a inlocui intreruptorul a, iar T
2
este un tiristor
auxiliar, cu rolul de a bloca primul tiristor dupa trecerea duratei T
c
. Schema contine
si doua circuite oscilante care utilizeaza condensatorul C si bobinele L
0
, L
1
si L
2
.
Diodele D
1
si D
2
au rolul de a stinge tiristoarele principale, dioda D preia curentul
rotoric i
A
cand T
1
se blocheaza. Folosind intreruptorului a se pune schema instare
de functionare si se alimenteaza circuitul de excitatie al motorului M. Daca a se
inchide, L
1
este pusa sub tensiunea U
0
a sursei circuitului oscilant.
Se noteaza u
C
tensiunea la bornele condensatorului C si i
c
curentul de
incarcare ; se pot scrie ecuatiile :
dt
di
L u U
c
C 1 0
+ ;
dt
du
C i
C
c

din care rezulta:
2
2
1 0
dt
u d
C L u U
c
C
+ cu conditiile initiale:
0
C
u
si
0
dt
du
i
C
c
.
Dupa rezolvarea ecuatiei se obtin solutiile:
t U U u
C
cos
0 0

si
t CU i
c
sin
0

, unde
C L
1
1
.
Curentul i
c
pleaca de la valoarea 0, atinge maximul CU
0
, apoi scade
devenind 0 la momnetul t
c
= si ramane la aceasta valoare datorita diodei D
1
care
nu permite inversarea sensului curentului. Dupa incarcarea condensatorului C la
tensiunea 2U
0
(la momentul t
c
) se poate comanda aprinderea tiristorului T
1
. Daca
T
1
primeste impuls de aprindere, sursa genereaza curentul i
A
prin infasurarea
rotorica. Considerand regim stationar, o constanta mare de timp a circuitului
rotoric si un cuplu rezistent mare, se poate considera curentul i
A
constant si
tensiunea la bornele motorului egala cu cea a sursei. Condensatorul este incarcat,
tiristorul T
2
si dioda D
2
sunt blocati.
In momentul T
c
, tiristorul auxiliar T
2
primeste impuls de aprindere inchizand
circuitul oscilant C, L
0
, L
2
; ecuatiile circuitului oscilant devin:
dt
di
L L u
C
C
) (
2 0
+
si
dt
du
C i
C
C

obtinandu-se ecuatia: 0 ) (
2
2
2 0
+ +
dt
u d
L L C u
C
c
.
Folosind conditiile initiale t=T
c
, u
c
=2U
0
si i
c
=0 rezulta :
( )
c C
T t U u ' cos 2
0

si
( )
c c
T t CU i ' sin ' 2
0

cu
( )
2 0
1 ' L L C +
.
Tensiunea la bornele bobinei L
0
va fi :
) ( cos 2
'
2 0
0
0 0 c
C
L
T t
L L
L
U
dt
di
L u
+

.
Aprinderea tiristorului T
2
conduce la punerea in opozitie a celor doua surse de
energie din instalatie: sursa propiu zisa U
0
si condensatorul C de tensiune initiala
2U
0
.

Sursa mai mare pentru moment (condensatorul C) duce la blocarea tiristorului
T
1
, deconectand infasurarea rotorica de la sursa propiu-zisa. Condensatorul
continua sa se descarce, iar cand tensiunea la bornele sale devine nula, energia
inmagazinata in campul electric al condensatorului se transfera in campul magnetic
al bobinelor L
0
si L
2
. Curentul i
c
poate fi mentinut in continuare in acelasi sens
(bobinele se descarca) iar in momnetul t
1
cand i
c
se anuleza, condensatorul se
incarca in sens invers, avand tensiunea la borne (-2U
0
) iar tiristorul T
2
se
blocheaza. In acest moment condensatorul se poate descarca prin intermediul
diodei D
2
, care permite trecerea curentului in sens invers si incarcarea bobinelor,
pana cand u
c
devine din nou nul. Curentul continua in sensul permis de D
2
, pana
cand toata energia din bobine se transfera inapoi la condensatorul C. Apoi oscilatia
nu mai este posibila,condensatorul nu se mai poate descarca(curentul nu maipoate
trece prin dioda D
2
), tiristorul T
2
fiind blocat . In momentul ulterior lui t
2
, se poate
da un impuls nou de aprindere lui T
1
, fenomenele reluandu-se.
3. Domenii de utilizare
Variatoarele de curent continuu au o utilizare diversificata; e folosesc atat la
reglarea puterii si vitezei motoarelor de curent continuu, cat si la pornirea
motoarelor asincrone cu rotorul bobinat cu rezistenta variabila in rotor, la franarea
in regim de generator cu recuperarea energiei, la actionarea electrovehiculelor, n
componenta unor surse de tensiune continua pentru alimentarea circuitelor
telefonice din centralele digitale sau surse statice pentru servicii auxiliare de
tractiune.
Unul dintre avantajele utilizarii chopperului este asociat reversibilitatii unora
dintre schemele acestuia, astfel ca motorul alimentat prin chopper poate functiona
si in regim de frana cu recuperarea energiei, lucru care face ca sistemul acesta de
alimentare a motorului de c.c. sa fie utilizat in tractiunea electrica feroviara si
urbana (metrou, tramvai, troleibus) si, practic fara concurenta, in cazul
automobilului electric.
In regim de franare recuperativa de energie, masina trece de la functionarea in
regim de de motor la regimul de generator, ramanand conectata la retea, iar turatia
creste la valori mai mari decat ale turatiei de mers in gol; astfel masina primeste
putere mecanica la arbore si o transforma in putere electrica, ce este injectata in
retea. Variatoarele se utilizeaza de obicei in actionarile in care unica sursa de
alimentare o reprezinta o baterie de elemente galvanice sau o baterie de acumulare.
Schema electrica permite si recuperarea energiei in perioadele de franare, ceea ce
mareste performnatele mai ales in cazul aplicatiilor cu franari dese
(electrovehicole).
Utilizarea chopperului este din ce in ce mai frecventa in actionarile cu reglare
automata, permitand ajustarea automata a parametrilor circuitului de comanda.
VTC se utilizeaza si la motoarele pentru masini de spalat, de prelucrat
mancare sau masini electrice de gaurit, intrucat ajusteaza motorul intr-un singur
sens de rotatie si nu permite scurtcircuitarea. Circuitul de control este simplificat
prin folosirea tranzistorilor poarta izolati si a magnetilor permanenti pentru
excitatia motorului care inlocuiesc infasurarea statorica, motorul avand astfel, o
excitatie independenta.
O alta utilizare importanta a chopperelor este adaptarea puterii furnizate de
panourile fotoelectrice la necesitatile sarcinii.
Bibliografie
1. Alexandru Fransua si Razvan Ungureanu Masini si actionari electrice.
Elemente de executie Editura Tehnica, 1985.
2. Ivan Bogdanov Microprocesorul in comanda actionarilor electrice
Editura Racla, 1989.
3. I. Dumitrache Automatizari electronice Editura Didactica si Pedagogica,
1993.
4. Cursurile de Electronica Analogica si Electronica Digitala.
5. http:// em.ucv.ro/Organizare/PaginiPersonale/SIvanov/Cursuri/LabMSSE/
http://encon.fke.utm.my/courses/see_5433/chopper.pdf
http://www.eu.necel.com/_pdf/U17101EE1V0AN00.PDF
http://www.educypedia.be/electronics/circuitsmotorcontrol.htm