Succes copii .

Speram sa copiem =))

Testul Nr.1 Subiectul 1 "Omorul intentionat" 1.1 Definiti notiunile care desemneaza 8 cele mai frecvent atestate motive ale infractiunii, prevazuta la alin.1 art 145 CP al RM. Razbunarea-supararea si nemultumirea de faptele altei persaone, insotite de nazuinta de a primi satisfactie pentru prejudiciile pricinuite. Gelozia-neincredera pasionata, indoiala chinuitoare in ceea ce priveste fidelitatea, dragostea,devotamentul deplin al cuiva. Ura-sentiment puternic, nestapinit de dusmanie fata de o alta persoana, ura este legata de dorinta de a cauza un rau victimei. Invidia-sentimentul egoist de parere de rau, de necaz de ciuda, provocata de succesele sau de situatia buna a victimei. Invidia este generata exclusiv de propriul amor bolnavikios al faptuitorului. Vanitatea-este motivul care are la baza atitudinea de infumurare sfidatoare si dispretuitoare, ambitie neintemeiata, desarta si trufasa, dorinta de a face impresie. Lasitatea-constituie motivul avind la baza lipsa curajului si a sentimentului de onoare, atunci cind faptuitorul isi salveaza viata proprie prin sacrificarea vietii victimei. Compatimirea-este manifestarea milei, a parerii de rau fata de suferintele sau nenorocirea victimei. Motivele Huliganice-ca motiv de savirsirea a omorului, au urmatoarele trasaturi: capacitatea de actualizare spontana, usurinta cu care e savirsita infractiunea. 1.2 Argumentati in care situatie, care intra sub incidenta lit. h) alin. 2 art 145 " asupra unui reprezentant al autoritatilor publice ori a unui militar, ori a rudelor apropiate ale acestora. in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de serviciu:" .- nu se justifica agravarea raspunderii penale. Se are in vedere ipoteza cind victima- reprezentantul autoritatilor publice sau militarul, atunci cind este lipsita de viata, se afla in exercitiul atributiilor sale de serviciu. Calitatea speciala a victimei, alaturi de timpul savirsirii infractiunii- in timpul serviciului- determina agravarea raspunderii penale.Pt a dovedi acest lucru va trebui sa se ia in calcul sfera atributiilor de servicii aferente calitatii speciale a victimei, precum si specifiul indeplinirii acelor atributii (sub aspectul locului, timpului, precum si modului de indeplinire). Desi omorul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, nu putem afirma ca aceasta este savirsita in scopul reprimarii victimei pentru indeplinirea respectivelor obligatii. Nu exisat o legatura cauzala intre infractiunea de omor si indeplinirea de catre victima a obligatiilor de serviciu, astfel agravarea functioneaza indiferent de motivul infractiunii, chiar daca acesta nu are legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de serviciu (gelozie, razbunare, interes

material). 1.3 Argumentati daca a fost oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" ( care a fost specificata la lit.i) alin.3. art 145. CP Al RM (excluderea operata prin legea Nr. 227 din 18.12.2008). Deci a fost oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" din componenta art 145 alin 3. lit.i, deoarece aceasta agravanta se specifica in continutul art 171 alin (3) lit "e". violul care a provocat din imprudenta decesul persoanei. Exact aceeasi agravanta este specificata si in continutul art.172 alin 3, lit d Actiuni violente cu caracter sexsual care au provocat din imprudenta decesul persoanei. Este oportuna excluderea formularii din componenta art. 145 deoarece pentru viol este prevazut un art aparte adika art 171 infractiuni privind viata sexuala. Subiectul 2 Actiuni violente cu caracter sexual. 2.1 Identificati cele 4 trasaturi ale contringerii pshice exercitate in contextul infractiunii prevazute la art 172. CP al RM. (pag 395) 1) trasatura- amenintarea cu aplikarea imediata a violentei fizice. amenintarea cu omor, cu vatamare grava a integritatii corporale. 2) Trsatura-Se poate ecprima in variate forme (cuvinte si gesturi) 3) Trasatura- amenintare cu raspindirea unor informatii defaimatoare, trebuie sa marturisesca dorinta faptuitorului de a aplika violenta imediat. 4) Trasatura-Trebuie sa fie perceputa de viktima ca avind caracter imediat si real. 2.2 Argumentati care este solutia de calificare, daca o persoana de sex femenin, determina o alta persoana, care este de sex masculin, insa nu atins virsta de 14 ani, sa savirseasca prin contrigere fizica un raport sexsual . Vom califica fapta conform art .instigare la 208 plus autor mijlocit la 172...mentiona ca victima, persoana de sex masculin, a fos obligata la savirsirea unui raport sexual, faptuitorul profitind de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa. 2.3 Spetsa.... Faptele lui Tanas si Ciobanu, intreprinse in potriva lui Dutca, provocindui vatamare grava le vom califica in conformitate cu art 151, alin2, lit d-de doua sau mai multe persoane. La fel Tanas si Ciobanu vor fi trasi la raspundere penala pentru lasarea in primejdie a lui Duca, care mai apoi a fost spitalizat si care in urma loviturilor si neacordarii de ajutor a decedat, acestea vor fi calificate conform ar 145 omor intentionat. Faptele lui Tanas si Ciobanu indreptate spre Donos vor fi calificate in conf cu art 152 alin 2 lit h din interes material, deoarece acestea lau descaltat de incaltamintea sportiva care costa in jur de 500 de lei. Contra lui Meleca , Tanas si Ciobanu, vor fi trasi la raspundere pt amenintarea cu omor, art 155 CP al RM in concurs cu art 171 incriminat lui Tanase si art 175 incriminat lui Ciobanu, deoarece Tanas a realizat un raport sexual impotriva lui Meleca pe cind Ciobanu a savirsit actiuni perverse deoarece a realizat un act de penetrare orala cu Meleca, La fel acestea 2 au amenintat cu omor pe minora Vikol care avea 9 ani si si-au satisfacut pofta sexuala in forma perversa, la fel va fi incriminat ar 175 CP.Nu se va schimba calificarea daca vicol si-ar

fi dat acordul, deoarece luind in consideratie virsta acesteia, deducem ideia ca aceasta este limitata in capacitatea de exercitiu, si nu poate constientiza acest vikiu.

Testul Nr.2 Subiectul 1 Impiedicarea exercitarii libere a dreptului electoral sau a activitatii organelor electorale. Falsificarea rezultatelor votarii. 1.1 Definiti notiunile care desemneaza victimile si subiectii infractiunii prevazute la art 181 si 182 CP al RM. Victimele: 1)Electorii- titularii dreptului electoral adika al dreptului constitutional al cetateanului de a alege de a fi ales sau de a-si exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului.( calitate de elector o au: alegatorul, concurentul electoral) 2)Membrii organelor electorale- pot fi functionarii electorali, persoane care activeaza sau care au activat in conditiile codului electoral in calitate de membru a biroului electoral a sectiei de votare. Subiectii infractiunii: este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 16 ani. Subiectul infractiunii poate sa aiba si o calitate speciala. 1.2 Argumentati dac este posibila inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua exprimarii votului, astfel incit aceasta fapta sa nu intre sub incidenta notiunii " blocarea localului sectiei de votare" utilizate la lit a. art 181 CP al RM. Potrivit Codului Electoral, in timpul rezervat votarii se interzice a inchide lokalul de voatre si a suspenda votarea cu exceptia cazurilor de dezordine in masa, de calamitati naturale si de alte circumstante neprevazute care pun in pericol pe alegatori si fac imposibila votarea, astfel presedintele biroului electoral poate suspenda votarea pt cel mult 2 ore timp in care va aduce lokalu de votare in ordine sau va gasi un alt lokal. Prin urmare accentuam ca niki un alt motiv nu poate cere inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua exprimarii votului. Lokalul sectiei de votare nu poate fi izolat ca sa impiedice circulatia persoanelor care se prezinta la vot in ziua respectiva, in afara de motivele expres prevazut mai sus. 1.3 Argumentati daca este oportuna stabilirea in art 182 al CP a raspunderii pentru neaducerea la cunostinta publica de catre membrii comisiei electorale a propunerilor de desemnare a candidatilor sau a problemelor supuse referendumului, precum si pentru neinminarea nejustificata a buletinului de vot persoanei inscrise in lista electorala, ori iminarea catre un singur alegator mai multe buletine decit cele prevazute de lege. Ar fi oportun ca in continutul art 182 sa fie inclusa si "Neaducerea la cunostinta publica de catre membrii electorali a propunerilor de desemnare a candidatilor sau problemelor supuse referendumului, deoarece se prezuma ca RM este un stat de drep in care poporul activ isi hotaraste soarta. Alegerile sunt unul dintre cele mai importante instrumente cu ajutorul carora cetatenii pot influenta procesul decizional public, in aceasta ordine de idei, statul este obligat sa garanteze dreptul fiecarui cetatean de a participa la luarea deciziilor

publice.... Cetateanul trebuie sa stie din timp, cadidatul si trebuie sa aiba deja o parere formata cu privire la condidatul in favoarea careia va merge votul. Iar in ceea ce priveste " neinminarea nejustificata a buletinului de vot...." consider ca acest lukru este deja stipulat in art 182. alin (1) Votarea unei persoane fara a avea acest drept, fie de doua sau mai multe ori, fie prin introducerea in urna a mai multor buletine de vot decit are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals. Subiectul 2 Santajul 2.1 Identificati toate variantele momentului de consumare in cazul infractiunii de santaj art 189 CP al RM.(pag 679) 1) Momentul consumarii incepe din momentul inaintarii cererii cu caracter patrimonial, insotit de actiunea adiacenta indiferent daca faptuitorul si-a atins scopul urmarit. 2) Santajul se considera consumat din momentul prejudiciului patrimonial efectiv. 2.2 Argumentati daca infractiunea de santaj (presupunind amenintarea cu violenta)se distinge in raport cu infractiunea de tilharie( presupunind amenintarea cu violenta) prin caracterul viitor al amenintarii sau prin momentul de obtinere a bunurilor cerute. Infractiunea de santaj se distinge in raport cu infractiunea de tilharie prin momentul de obtinere a bunurilor cerute. In cazul santajului, intentia faptuitorului este orientata spre obtinerea in viitor a bunurilor cerute. Dobindirea bunurilor in cazul tilhariei are loc simultan cu aplicarea violentei sau cu amenintarea aplicarii violentei, fie in data dupa realizarea acestora. In cazul tilhariei cererea faptuitorului de a i se transmite bunurile, adresate victimei, are un caracter iminent, imedit, victima neavind o alta alternativa decit sa se conformeze de indata acestei cereri pentru a nu-si pune in pericol propria persoana. In cazul infractiunii de santaj, cererea privind transmiterea bunurilor are un caracter viitor iar rezultatul urmarit de faptuitor se situiaza la o distanta de timp mai indelungata fata de actiunea de constringere. 2.3 Speta. In primul caz Bodrug, va fi tras la raspundere penala in conformitate cu art 189 CP al RM.In cel de-a; 2-le caz, se aplica art 190 Escrocheria, deoarece Bodrug a aintrat in posesia coletului, care era adus unei alte persoane din Irlanda, prin inselaciune. Pentru faptul ca Bodrug ia aplikat o lovitura mortala lui Ispas, care sia dat seama ca acesta a mintit in legatura cu coletu sia incercat sa-l ajunga din urma pentru al lua inapoi, Faptu lui Bodrug va fi calificata in conformitate cu art 151 alin 4. vatamare intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii care a provocat decesul victimei. Santaj adika art 189 alin 2 lit d va fi incriminat lui Bodrug si in cazul cind cere 100 de mii de lei de la Avram pentru ai intoarce copilul.

Testul nr 3
Subiectul nr 1 Omorul savarsit in stare de afect. 1.1 Identificati noua trasaturi ale caracteristicii starii de affect privita ca stare emotionala a subiectului infractiunii prevazuta la art 146 CP (pag209)

Prin stare de afect ( ca circumstanta care atenueaza raspunderea penala ) 1) Care apare ca o reactive la o situatie psihotraumatizanta acuta 2) Care are o evolutie impetuoasa (la scara de secunde, minute) 3) Care limiteaza si modifica in mod considerabil cursul proceselor emotionale, volitive si intelectuale( insa fara a le intreruope) 4) Care limiteaza si modifica in mod considerabil functia constructive-productiv a memoriei ( insa faraa o suprima ,) , fapt ce se exprima in concetratia atentiei asupra framanturilor cu semnificatie personala 5) Care consta in dezorganizarea (ingustarea) vremelnica a constiinteisubiectului , insotita de dereglarea posibilitatii de a percepe integral si adecvat- realitatea, precum si locul sau in aceasta realitate. 6) Care se caracterizeaza prin reducerea capacitatii de alegere a variantei socalmente admisibile a conduitei. 7) Care se distinge prin predominarea aspectelor emotive- pasionale asupra celor continutalrationale 8) Care este asociata de fapte impulsive de dereglari functionale ale organelor(neuroendocrine , cardiovasculare, gastrointestinale etc. ) 9) Care conduc la o extenuare postafectiva de natura psihica ( atentie apatie ) si fizica( imoblizare) 1.2 Argumentati daca in cazul omorului savarsit in stare de affect poate fi posbila etapele de pregatire a infractiunii , tentative de infractiune . Intenia afectizat este incompatibil cu pr egtirea de infraciune. Totodat, nu se exclude posibilitatea tentativei la omorul svrit n stare de afect. Este esenial ca intenia de a lipsi de via victima s apar n mod subit n starea de afect, provocat de actele ilegale sau imorale ale victimei. Dac intenia de a lipsi de via victima, survenit n mod subit n starea de afect, a fost realizat nu imediat, ci dup scurgerea unui anumit interval de timp, dup ce starea de afect s -a consumat, nu vom mai fi n prezena omorului svrit n stare de afect. Cu alte cuvinte, intenia de a comite omorul svrit n stare de afect, fiind o intenie afectizat, apare i se realizeaz pe durata aflrii fptui torului n starea de afect. 1.3 Speta : Speta ii cu Soimu in urma unui conflict cu Damian au sinicti ca jitile = ) si io dat o sticla in cap si pumni si picoare in diferite reguni a le corpu cauzandui vatare grava periculoasa pentru viata .dupa care Damian a decedat. Ia furat ceasul si niste bani in valoare de 70 si respectiv 80 lei , dupa care din interes material Soimu la lipsit de viata pe Arnautu. Dupa 2 zile Soimu si Vascautan lau lipsit de de viata pe Zosiri. Dupa inca vriop 4 zile cu ajoturl unor arme de vanatoare soimu si Gavrilita lau impuscat simultan pe Groza si Bourean , Bourean a fost salvat datorita astentei medicale , iar goraza a murit. 1 etpisod Concurs de infractiuni : Exista 3 cazuri :

2 3 4

a) Cand Soimu a avut intentia de a-i provoca vatamare intentionata grava a integritatii corporale care au provocat decesul persoanei, apoi ia aparut intentia de al deposeda de bunuri. Calificam conform art 151(4) si 186(1) b) Cand in cadrul talhariei , vatamarea integritatii corporale sau a sanatii a provocat decesul persoanei trebuie calificate 188 lit C(3) si art149 c) Cand Soimu in rezultatul lipsirii victimei de viata , a dorit sa obtina un venit material pe calea luarii ilegala si gratutuita a bunurilor acesteia. Se va califica conform art 188 si 145 lit b al (2) episod Soimu la lipsit de viata din interees material pe Arnautu deci se va califica conform art 145(2) lit b episod Soimu cu Vascautan lau lipsit de viata pe Zosiri si va calificata conform art 145 (2) lit. i episod fapta lui Soimu si Gavrilita vor fi calificate conformart 145 (2) lit. I 27 145(2) lit i daca soimu a savarsit infractiunea prin intermediul unui minor de 14 ani in cazul lipsirii de viata pe arnaut atunci atunci soimu va fi atras la raspundere conform art 208 (1) iar minorul Catan conform art 21 este subiect al infractiunii si va fi trs la raspundere pentru omor conform art 145 (2) i iar daca se doveste ca minorul a fost constrans psihic atunci el va liberat de raspundere penala. Lipsesc temeirile de aplicare a art 146 deoarece astfel de infractiune nu se savarseste in stare de afect deci in consecinta calificarea celor 2 nu se va skimba.

Subiectul 2 Pungasia 2.1 Identificati momentul de consumare a infractiunii prevazure la art 192 CP RM Infractiunea de pungasie este o infrctiune formala, Ea se considera consumata din momentul inceperii savarsirii actiunii de sustragere, char daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de bunurile victimei la propria dorinta, sustragerea reusita a bunurilor vizate nu se ia in consideratie la calificare , dar se ia in calcul la individualiazarea pedepsei. Adica este suficient si comiterea tentativei de sustragere.

2.2 Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul in care o persoana avind varsta de 15 ani in timpul unei calamitati face o pungasie in proportii mari. (pag 671) si art21 Deci infractorul avand varsta de 15 ani si savarsste pungasia in proportii mari cade sub incidenta articolului 192 (3) si anume actiunile prevazute in al 1 si 2 savarsite in proportii mari se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 7 ani. Se va tine cont anume de prevederile art 77 lit (m)svrirea infraciunii profitnd

de starea excepional, de calamitile naturale, precum i de dezordini de mas. Dar aceasta se va tine cont daca anume a fost savarsita cu intentie , si instant va putea pedala cu aceasta agravanta in limetele pedepsei tinind cont de aceasta situatie agravanta.

2.3 Oportunitarea abrogarii art 195 si completarea art 192 cu alin (3) (4) Suntem in prezenta unei modificari de structura a normei , si anume prin completarea unei infractiuni cu specificul agravantei , desigur ca legiuitor are o analiza mai ampla a situatiei si oportunitatii pentru abrogarea acestui art. 195 deci sustinem initiativa legiuitorului pentru ca trebuia specificata anume la fiecare art ( 186-192) ce pedeapsa se cuvine pentru fiecare infractiune separata anume la insusirile in proportii mari si deosebit de mari .

Testul nr 4

Subiectul 1 Provocare ilegala a avortului 1.1 Determinati intelesul notiunii indicatiile medicale stabilte de Ministerul sanatatii lit (c) art 159 CP . (pag295) Este necesar de specificat ca regula privitoare la aceasta situatie este stabilita la alin (2) art 32 din Legea ocrotirii santatii , potrivit careia operatia de intrerupere a cursului sarcinii poate fi efectuata pana la sfarsitul primelor 12 saptamini de la sarcina , Dar in urmatorul aliniat a aceleasi norme este prevazuta exceptia de la aceasta regula : Modul de efectuare a acestei operatii dupa primele 12 sapt de sarcina este stabilita de Min Sanatii . In adevar , cand se constata o stare patologica grava care pune viata in pericol anume a femeii , efectuarea avortului este oportuna , chiar daca varsta sarcinii depaseste 12 sptamini ; iar daca indicatiile ministerului lipsesc pentru intreruperea sarcinii ce depaseste 12 sapt cele comise trebuie calificate conform art 159 CP. 1.2 Argumentati daca sarcina survenita in urma unui viol poate fi considerata execeptie invocata pentru a nu fi aplicata raspunderea penala in baza art 159 Cp , in ipoteza sarcinii a carei varrsta depaseste 12 sapt. (pag 296) Consider ca poate fi invocata o exceptie in cazul provocarii intreruperii sarcinii survenita din viol , odata ce termenul de 12 saptamini a fost trecut. Oricum va fi necesara stabilirea indicatiilor Ministerului Sanatii , si anume se va expune daca exista vriun risc care ameninta femeia , atunci avortul se va admite fara ca sa fie calificata actiunea conform art 159 . Consider ca are importanta modul in care a survenit sarcina deoarecea se prezuma ca legae penala ocroteste produsul conceptiunii ajuns deja la o etapa cand organele vitale a fatului sunt concepute, dar invocand niste circumstante de ordin social si anume sarcina survenita din viol care este exemplifcata in anexa nr 1 aordinului Min Sanatii nr 647 ca fiind temei pentru intreruperea sarcinii in perioada de la 12 saptamini pana la 21 .

1.3 Evaluati implicatiile juridico-penale ale prevederii de la pet.37 al regulamentului privind efectuarea intreruperii voluntare a cursulu sarcinii ( anexa nr 1 la ordinul Min sanatatii nr 647 din 21.09.2010) conform careia intreruperea cursului sarcinii este permisa fara depasirea saptamanii a 21-a de gestatie. Deci articolul 37 a acestui regulament specifica cand poate avea loc intreruperea cursului sarcinii dupa primele 12 sapt si pana la sfarsitul saptamanii a 21-a si se efectueaza doar la indicatiile medicale si indicatiile sociale . -Indicatiile medicale pentru intreruperea voluntara a cursului sarcinii dupa 12 sapt si pana la 21-a sapt:

1. Malformaiile fetale incompatibile cu viaa/incurabile. 2. Strile n urma tratamentului chirurgical cu nlturarea unui organ vital important. 3. Maladiile sau strile patologice care pun n pericol sntatea i viaa femeii gravide. Sunt specificate un sir de boli ( exemplu : Sifilisul Rubeola , heptatia virala , Bolile sngelui. Bolile endocrine,) precum si stadia bolii gradul acestia si modul in care se manifesta boala insotita de niste remarci adica informatii suplimentare a bolii . Toata aceasta anexa presupune acele situatii cand cursul sarcinii poate avea loc dar fara depasirea a 21-a saptamana de gestatie. -Indicaiile sociale pentru ntreruperea voluntar a cursului sarcinii dup 12 sptmni i pn la sfritul sptmnii a 21-a de sarcin: 1. vrsta femeii gravide sub 18 ani i peste 40 ani; 2. sarcina survenit n urma violului, incestului sau a traficului cu fiine umane; 3. divor n timpul sarcinii; 4. decesul soului n timpul sarcinii; 5. privaiune de libertate sau de drepturi printeti a unuia sau a ambilor soi; 6. femeile gravide aflate n procesul de migraie; 7. femeile gravide cu 5 i mai muli copii; 8. femeile gravide care au n grija sa: 1) un copil mai mic de 2 ani; 2) unul sau mai muli membri ai familiei ncadrai n gradul I de invaliditate, care necesit ngrijire, conform concluziei Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii; 9. asocierea a minim 2 circumstane: lipsa domiciliului, lipsa surselor financiare de existen, abuz de alcool sau/i droguri, acte de violen domestic, vagabondaj.

Subiectul 2 Talharia
2.1 Identificati Solutia de calificare atunci cand , in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatii provoaca din imprudenta decesul victimei.

Daca in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatii a provocat din imprudenta decesul victimei , cele savarsite trebuie calificate conform lit C) din al (3)

188 Talharia savarsita cu vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii; si art 149(1) din CP
Lipsirea de viata prin imprudenta .

2.2 Argumentati de ce realizarea scopului de sustragere influenteaza sau nu asupra calificarii talhariei. (pag 645) Dupa parerea mea realizarea scopului nu influenteaza asupra calificarii talhariei , deoarece dupa cum rezulta din art 188 CP atacul asupra vicitimei este savarsit in scopul sustragerii. DEci o data cu savarsirea atacului , incepe realizarea scopului de sustragere. Realizarea acestui scop nu poate avea loc decat prin luarea ilegala s gratuita a bunurilor mobile din posesia altuia. Insa , pentru calificarea talhariei , nu se cere ca actiunea de luaresa fi avut loc in intregime.Este sufficient cad oar sa inceapa executarea ei. Gradul de executare a actiunii date conteaza la individualizarea pedepsei , nu si la calificare faptei. 2.3 Speta : In seara de 3.10.2009 lefter a venit acasa la omul de afacere Solcanu si ia sugerat acestuia sa plateasca taxa de protectie pentru ca altfel va fi mai rau .. 1 episod : Actiunile lui lefter vor fi calificate conform art 189 (2) lit e 2 episod

Lefter a comis un omor conform art 145 (2) lit b 3 episod

Actiunile lui Iurco siLefter vor fi aplicate conform art 172 (2) c daca a avut loc penetrarea orala , iar daca nu a avut loc atunci va fi calificata conform art 173 In concurs de infractiuni va intra si 27 188(2) b , e si 27 145 se va schimba calificarea deoarece pierderea auzului deja e incadrata in art 151 (2) (d)

Testul 5
Subiectul 1 Neacordarea de ajutor unui bolnav . lasare in primejdie.
1.1 Identificati calitatile special a victimei si subiectilor la infractiunea de neacordare de ajutor unui bolnav si infr de lasare in priimejdie.(pag 310) victima art 162 poate fi doar un bolnav-persoana care si-a pierdut capacitatea de a-si exercita functiile,si nu e in stare sa-si realizeze in mod normal atributiile sociale.acordarea de ajutor presupune 2 modalitati: acordare deprim ajutor medical,si acordare de asistenta medicala. Referitor la acest aspect destingem un

cerc vast de subiecti al acestei infractiuni,si anume: nu putem considera doar lucratorul medical ca subiect al neacordarii de ajutor unui blonav(specific doar asistentei medicale),apelam si la alte legi al Rm ,precum: Legea ocrotirii sanatatii(enumera lucratorii medico-sanitari si cei farmaceutici obligati de a acorda primul ajutor in caz de urgenta),legea cu privire la politie(politia este obligate sa ia masuri urgent pentru salvarea oamenilor),legea privind apararea impotriva incendiilor(pompierii sunt obligati sa ofere primul ajutor sinistratilor)in general,orice persoana,conform legii ocrotirii sanatatii ,daca e de fata unui accident este obligata in limita posibilitatilor de a oferi ajutor medical. Conform art 163,victima poate fi persoana ce se afla intr-o stare periculoasa pentru viata sa si este lipsita de posibilitatea de a se salva din cauza virstei fragede sau inaintate,bolii sau a neputintei.subiectul infractiunii este pers care a atins virstade 16 ani,care a pus el insusi victim intr-o situatie periculoasa vietii+ stie despre primejdie si are posibilitatea de a acorda ajutor victim,dar nu o face. 1.2 determinati 3 deosebiri intre infractiune 162 si 163 a) dupa categoriile de victime(reproducem ca la pct 1) b) dupa temeiul aparitiei in 162-neacordarea de ajutor unui bolnav,exista un raport obligational intre subiect si victima,in care obligatia faptuitorului e opozabila unui cerc nedeterminat de persoane,pe cind in 163-lasarea in primejdie exista un raport juridic obligational dintre faptuitor si victima,astfel incit obligatia faptuitorului exista in raport cu persoana concreta. c)calitatea subiectului infractiunii in 162- subiectul nu acorda ajutor,dar nici nu el o pune intr-o situatie periculoasa pentru viata in 163-subiectul e cel care o pune intr-o situatie periculoasa vietii apoi o lasa cu buna-stiinta fara ajutor.

1.3 Speta

Subiectul 2 Furtul

2.1 Identificati opt exemple de norme special in raport cu 186 aplicate in cazul furturilor unor bunuri avand anumite calitati special. art 222-profanarea mormintelor Art 290-purtarea,pastrarea,procurarea,fabricarea..comercializarea ilegala a armelor si munitiilor,sustragerea lor Art-295sustragerea materialelor sau a dispozitivelor radioactive ori a instalatiilor nucleare,amenintarea de a sustrage sau cererea de a transmite aceste material,dispositive sau instalatii. Art 217 cu indice 4- sustragerea sau extorcarea substantelor narcotice sau psihotrope Art360-luarea,sustragerea,tainuirea,degradarea sau distrugerea documentelor,imprimatelor,stampilelor sau sigiliilor. Art 185 cu indice 1 incalcarea dr de autor si a drepturilor conexe Art 185 indice2- incalcarea dr asupra obiectelor de proprietate intelectuala Art 185 indice 3- declaratiile intentionat false in documentele de inregistrare ce tin de protectia proprietatii intelectuale. 2.2 Argumentati daca este correct ca , in cazul escrocheriei , bunurile sunt transmise catre faptuitor pentru exercitarea asupra lor atributelor de posesie , folosinta si dispozitie , in cazul furtului pentru exerctarea unor functii cu character tehnic. deoarce atit furtul ,cit si escrocheria sunt 2 forme ale sustragerii, si ca componente material ele se consuma din momentul cind faptuitorul a avut posibilitatea reala de a exercita atributele dreptului de proprietate. Intradevar la escrocherie,intentia victimei este de a transmite posesia bunului cu toate cele 3 elemente ale dreptului de proprietate:posesie,folosinta,dispozitia,pe cind in cazul furtului victima nu are intentia sa transmita toate cele 3 atribute ale dreptului de proprietate.totodata sunt de accord cu faptul ca furtul pretinde la exercitarea unor functii pur ethnice-masurare,cintarire,deoarece aceasta ne permite sa delimitam furtul de escrocherie atunci cind se recurge la o inselaciune,utilizata ca scop de usurare a sustragerii. 2.3 Argumentati daca este sau nu corecta recomandarea din Hot plen CSJ nr 23 cu privire la practica judiciara in procesele penale despre sustragerea bunurilor.. nu este corecta abordarea hotarirea pplenului CSJ,deoarece in cazul dat nu putem aplica analogia legii.daca legiuitorul nu a prevazut aceasta circumstanta agravanta la pungasie,inseamna ca vom califica in baza alin (1) art 192.

TESTUL NR. 7 Subiectul 1 RAPIREA UNEI PERSOANE 1.1 Identificati cite 3 exemple pt fiecare din cele 3 tipuri de arme- dup criteriul constructiv i funcional specificate in legea nr 110 din 18.05.1994 cu privire la arme,luind in consideratie ca,in conformitate cu lit.g)alin.2 art.164 CP RM,se stabileste raspunderea pt rapirea unei persoane ,savirsita cu aplicarea armei Dup criteriul constructiv i funcional armele individuale se divizeaz n urmtoarele tipuri: a) arme de infanterie:

- de foc; - cu tuburi cu gaze (pneumatice); - mecanice; b) arme albe: - cu lam; - percutante; - balistice; c) arme de autoaprare: - cu gaze toxice neutralizante; - cu aerozol; - cu cartue cu gaze; - pulverizatori mecanici; - electrocutante. 1.2Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare daca,din cauze independente de vointa faptuitorilor,intentia de rapire de catre un grup criminal organizat a doua sau mai multor persoane s-a realizar partial,astfel incit s-a reusit rapirea numai a unei singure victime din cele 2 vizate In acest caz este vorba despre o tentativa la savirsirea infractiunii de rapire a unei persoane,deoarece din motive independente de vointa faptuitorului intentia de rapire s-a savirsit partial,adica nu s-a ajuns la rezultatul asteptat. 1.3Argumentati daca a fost sau nu oportuna excluderea circumstantei agravante repetat(care a fost prevazuta la lit.a alin.2 art.164 CP RM) excludere operata prin legea nr.277 din 18.12.2008 Pornim de la ideea ca excluderea circumstantei agravante repetata prevazuta la lit.a)alin.2 a fost oportuna deoarece nu ar trebui sa se ajunga la o rapire repetata,infractorul fiind depistat si tras la raspunde conform legii dupa ce a savirsit prima rapire.Aceasta infractiune contra libertatii pers.prezinta un pericol social,deoarece nu exista acordul persoanei,este lipsita de putinta de a se manifesta .In plus orice rapire a unei persoane presupune aplicarea violentei fata de victima.

SUBIECTUL 2 DETERMINAREA LA SINUCIDERE 2.1 Definiti notiunile care desemneaza metodele de savirsire a infractiunii specificate la art.150CP M

Ca metode de determinare la sinucidere apar : Persecutarea- adica o activitate de durata care presupune urmarirea victimei cu perseverenta in toate actiunile sale.EX:cind i se fac observatii necontenite,este criticata neintemeiat. Clevetire- este vorba despre calomnie,adica raspindirea cu buna stiinta a unor informatii mincinoase ce defaimeaza victima. Jignire- insulta adica o injosire intentionata a onoarei si demnitatii victimei prin actiune,verbal sau in scris. Injosirea sistematica a demnitatii victimei- putem mentiona hartuirea la serviciu ,refuzul injositor si brutal de a incheia casatoria,manifestarea unui comportament ofensator fata de victima. 2.2.ARGUMENTATI daca o persoana iresponsabila sau un minor poate fi victima infractiunii de determinare la sinucidere Prin determinare la sinucidere se intelege aducerea victimei in situatia de a lua hotarirea de a se sinucide ,fie cind I se insufla ideea de sinucidere atunci cind victima nu se gindise la aceasta posibilitate sau cind victima este convinsa-adica avea indoieli la luarea unei astfel de hotariri.Determinarea poate fi realizata atit verbal cit si in scris,cind se atesta o fata nedevarata- fie o boala incurabila a victimei fie decesul unei persoane apropiate.De aici mentionam ca poate fi victima a infractiunii de determinare la sinucidere o persoana iresponsabila-atucni cind I se spune ca nu se va trata niciodata,ca nimeni nu o va iubi la fel-atunci cind perseuti intr-una persoana.In cazul in care victima are o virsta frageda si nu poate intelege la ce este indemnata sa savirseasca precum si in cazul in care victima nu poate sa-si dea seama de fapta sa,deoarece este iresponsabila o vom califica drept omor intentionat art 145 in acest caz ea actineaza mecanic fiind dirijat de faptuitor.In legatura cu determinarea la sinucidere sau la tentativa de sinucidere a unui minor,se impune o precizare:legiuitorul nu invoca cerinta cunoasterii cu buna stiinta de catre faptuitor a calitatii de minor,de aceea raspunderea penala trebuie aplicata nu doar in cazul in care faptuitorul cunoaste cu certitudine calitatea de minor a victimei ,dar si in cazul cind faptuitorul o admite. 2.3speta Consimtamintul exprimat de catre victima de ai fi cauzata vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii nu elibereaza faptuitorul de raspundere penala. Deci,Sidorenco va fi tras la raspundere penala pt neacordarea ajutorului +lasarea in primesjdie art.163 alin.2 lit b)care a condus la decesul victimei. In cazul in care Sidorenco va fi cel care rastoarna suportul de sub picioarele lui Galaicu el va raspunde pentru infractiunea de omor art.145.

TESTUL NR.8

SUBIECTUL 1 VIOLUL 1.1 Relatati despre impactul pe care incapacitatea sexuala a faptuitorului il poate avea asupra calificarii faptei in baza art.171 CP RM Va exista tentativa la infractiunea prevazuta la art.171 CP RM in toate cazurile in care exista un inceput de executare sau daca sa realizat in intregime actiunea de constringere,dar nu a inceput raportul sexual din cauze independente de vointa faptuitorului- victima sa opus sau au intervenit terte persoane,sau faptuitorul se teme sa nu fie surprins de cineva din cauza strigatelor de ajutor ale victimei.Deasemenea va exista tentativa daca faptuitorul nu a putut realiza raportul sexual din cauze pshihofiziologice de moment de exemplu din imposibilitatea de a introduce membrul viril lipsit de erectie sau din cauza reactiei de vaginism.Pentru a fo autor al infractiunii de viol,barbatul trebuie sa fie inzestrat cu aptitudinea fiziologica de a realiza un raport sexual,adica sa aiba capacitatea de coabitare si capacitatea de procreare.Renuntarea de bunavoie la savirsirea inf de viol urmeaza sa fie examinata ca circumstanta care exclude raspunderea penala,va raspunde doar pt fapta prejudiciabila,dar nu se considera renuntare de bunavoie la savirsiorea violului refuzul de a continua actiunea prejudiciabila care este determinat de cauze independente de vointa faptuitorului. 1.2Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care raportul sexual este savirsit de catre parintele adoptiv al victimei,impreuna cu o persoana in virsta de 13ani, profitindu-se de imposibilitatea victimei de a se apara O asemenea fapta releva un pericol comparativ mai mare in raport cu violul prevazut in art.171 deoarece victima crezind in afectiunea presupusa a faptuitorului ne este avizata despre intentiile acestuia si nu ia masuri de aparare.Deci merge vorba despre calificarea infractiunii de viol art.171 CP la agravanta contra unui membru de familie lit.b2 alin (2) art 171,persoana in virtsa de 13 ani nu va fi trasa la raspundere penala dentru ca nu are virsta . 1.3Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din Hotarirea Plenului CSJ din 7 .11.2005 Despre practica judiciara in cauzele din categoria infractiunilor privind viata sexuala:Daca in timpul violului..victimei i-a fost cauzata vatamarea intentinata grava a integritatii corporale sau a sanatatii,cele savirsite urmeaza a fi calificate prin concurs de infractiuni,in baza art.151 si 171 CP RM Hotarirea Plenului CSJ din 7 .11.2005 face o diferenta intre infractiunea de viol si vatamarea intentionata grava a integritatii corporale cauzata in timpul violului,legea penala in vigoare nu ofera insa nici o posibilitate ca raportul sexual realizat datorita si in legatura cu cauzarea vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii sa fie calificat fara ca pericolul sacial al celor comise sa fie subevaluat .De accea avem o alternativa care este favorabila faptuitorului:se aplica doar art.171 CP RM fara invocarea art.151 CP RM.La fel in cazul in care faptuitorul aplica aplica constringerea fizica care si duce la vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii astfel incit sa devina posibila realizarea raportului sexual.Aceasta insa nu va fi reflectat in cazul calificarii prin concurs, conform art.171 si 151 CP RM .Din aceasta calificare reiese ca faptuitorul va fi tras de 2 ori la raspundere penala pentru aceeasi constringere fizica,adica va fi supraevaluat pericolul social al celor savirsite.Agravanta cauzarea vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii va fi prevazuta la alin.(3) art.171 CP soldat cu alte urmari grave.

SUBIECTUL 2 ESCROCHERIA 2.1 Relatati despre cele doua modalitati de inselaciune pasiva,care pot fi atestate in cazul infractiunii de escrocherie (art.190 CP RM) Cele 2 modalitati de inselaciune pasiva: a) trecerea cu buna stiinta sub tacere a circumstantelor ,a caror necunoastere a determinat eroarea victimei privind legalitatea transmiterii bunurilor catre faptuitor b) exploatarea constienta a erorii victimei ,in rezultatul careia faptuitorul a primit bunurile de la victima aflata in eroare. In cea dea 2 modalitate victima a fost indusa in eroare de o terta persoana iar faptuitorul a profitat de aceasta ocazie pt a primi bunurile de la victima,iar in prima modalitate faptuitorul indce in eroare victima fara concursul unei terte persoane. 2.2 Argumentati daca in art.190 CP RM prin dobindire ilicita se intelege sustragere In art.190 CP RM notiunea dobindirea ilicitaare sensul autentic de sustragere.Nu exista nici un temei de a afirma ca escrocheria nu este o infractiune savirsita prin sustragere.

2.3 speta 1 episod-03.10.2010 art.188 alin.2 lit.d) Tilharia infractiune formala dar complexa. Reiesind din aceasta ca Lacusta sa angajat ilegal si a aprimit salariu de medic sef calificarea facuta de organul de urmarire penala este corecta.Se va schimba calificarea deoarece daca Lacusta ar fi prezentat disploma de doctor in stiinte medicale false denota faptul ca acesta reprezenta un pericol deosebit de grav pt viata si sanatatea persoanei.Cele savirsite se vor califica conform art.190 alin.2 lit.d) CP RM in concurs cu art.188 alin 2 lit.d).

TEST nr. 9

Subiectul 1 Raport sexual cu o persoana care nu a implinit virsta de 16 ani

1.1 Identificati cele 5 caracteristici care rezulta in urma interpretarii notiunii orice alte acte de penetrare vaginala sau anala, utilizate in art. 174 CP RM Cele 5 catracteristici sunt: - nu se refera la raportul sexual - nu se identifica, ci doar se intersecteaza cu sintagmele satisfacerea poftei sexuale in forme perverse si actiuni cu caracter sexual, precum si cu termenul homosexualitate - nu se poate concretiza in penetrare bucala - presupune o penetrare cu conotatii sexuale - se concretizeaza doar in penetrarea vaginala sau anala 1.2 Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul raportului sexual savirsit de catre 2 persoane avind virsta de 15 ani asupra unei persoane care are virsta de 12 ani, cu consimtamintul acesteia daca toate cele 3 persoane sunt in stare de ebrietate? In cazul dat cele 2 persoane de 15 ani care au savirsit raportul sexual nu vor fi trase la raspundere penala intrucit nu sint subiecti ai infractiunii de la art.174. Starea de ebriatate nu prezinta importanta in cazul respectiv. Pentru a deveni subiect in cazul art. 174 este necesar ca persoana sa aiba la momentul savirsirii infractiunii virsta de 16 ani cel putin.

1.3 Argumentati daca a suferit sau nu schimbari sfera de aplicare a art. 174 CP RM, ca urmare a amendamentelor operate in textul legii penale prin Legea nr. 167 din 09.07.2010 Consider ca amendamentele operate in textul legii penale prin legea nr. 167 nu au provocat schimbari sferei de aplicare a art. 174. Cunoastem ca prin legea respectiva s-au adus modificari si completari pentru urmatoarele articole: 90, 133, 171, 172, 173, 201(prim). Respectiv art.171, 172 si 173 fac parte din categoria de infractiuni privind viata sexuala din care face perte si art. 174. Analizind modificarile articolelor respective am constatat ca latura obiectiva a art.174 nu a fost atinsa, ea raminind

distincat fata de mofificari, respectiv neexistind nici o legatura de interdependeta intre articolele modificate si art. 174.

Subiectul 2 Omorul intentionat

2.1 Identificati momentul in care trebuie sa se formeze intentia de lipsire de viata a celei de-a doua victime in contextul infractiunii prevazute la lit g) alin 2 art.145 CP RM.

Momentul aparitiei intentiei de lipsire de viata a celei de-a doua victima in contextul prevazut la alin. 2 lit g) art. 145 CP RM trebuie sa fie acelasi ca si in cazul aparitiei intentiei pentru prima victima. Deci faptuitorului trebuie sa-i apara intentia de lipsire de viata a ambelor persoane ininte de a comite crima, chiar daca a doua persoana este omorita dupa trecerea unui interval de timp. In cazul in care intentia de lispsire de viata pt a doua persoana apare dupa omorul primei persoane sintem in prezenta unui concurs de infractuini al art.145 alin 1. asta datorita faptului ca sintem in prezenta unei noi intentii, diferite de prima. Cunoastem foarte bine ca fapta se califica dupa intentie.

2.2 Argumentati daca militarul, aflat in situatia de persoana internata, poate fi victima omorului savirsit asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de serviciu (lit h) alin 2 art. 145 CP RM

Consider ca in cazul respectiv militarul nu va fi victima in cadrul acestui aliniat deoarece el nu este omorit in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de munca. Aflindu-se internat miltarul nu-si exercita atributiile de serviciu si nici nu se afla la locul de munca sau intr-o misiune oarecare. Cu atit mai mult contractul este suspendat in timpul internarii acestuia, respectiv nici nu poate fi vorba despre o incadrare juridica a faptei conform alin 2 lit h.

2.3 La 01.03.2009 Marcu, Velicu si Dragomir..

Concurs de infractiuni: 01.03.2009: Marcu, Dragomir, Velicu- art.188 alin.2 lit b, c Marcu si Velicu-art. 152 alin.2 lit e 08.03.2009: Velicu- art.187 alin.1 Marcu si Velicu- art. 188 alin 2 lit b, c, d, e, si art.145 alin 1

TEST nr.11

Subiectul 1 Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii

1.1 Relatati despre cele 3 aspecte puse la baza estimarii gravitatii vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii

Distingem urmatoarele 3 aspecte: - aspectul medical: anatomic (caracterul vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii; pericolul vatamrii pentru viata) si clinic (durata dereglarii sanatatii; pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori incetarea functionarii acestuia; boala psihica; intreruperea sarcinii) - aspectul social-economic (gradul de pierdere a capacitatii de munca) - aspectul estetic (desfigurarea iremediabila a fetei si/sau a regiunilor adiacente) 1.2 Argumentati daca relatiile sociale cu privire la viata persoanei formeaza sau nu obiectul juridic secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii, care este periculoasa pentru viata

Consider ca relatiile sociale cu privire la viata persoanei nu formeaza obiectul juridic secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii, deoarece chiar reiesind din art. 151 alin.1 constatam ca infractiunea respectiva este una simpla si nu complexa. Pentru a-mi sustine ideea mentionez ca relatiile cu privire la viata sociala reprezinta niste valori ce ar putea fi atinse ca urmare a unui exces de savirsire a laturii obiective al art. 151, astfel pentru atingerea acestor valori fiind aplicata agravanta de la alin.4 art.151. Respectiv relatiile sociale cu privire la viata persoanei sint aparate de agravanta de la alin 4 art 151, deci nu poate mege vorba de obiect juridic secundar. Atingerea a doua obiecte juridice intr-o singura infractiune ar prespune si comiterea a doua actiuni si anume actiunea principala si actiunea adiacenta. In cazul laturii obiective de la art.151 avem o singura actiune, sau un sistem de actiuni de acelasi fel.

1.3 Argumentati daca este oportuna sau nu prezenta sintagmei integritatii corporale in denumirea si dispozitia art.151 CP RM. Consider ca sintagma respectiva este oportuna in denumirea si dispozitia art.151 CP RM. In primul rind sfera celor doua notiuni: sanatatea persoanei si integritatea coporala a persoanei nu se intersecteaza, deci conchidem ca au un sens diferit si nu am putea include astfel integritatea in sanatate. Acestea doua reprezinta prejudicii diferite persoanei, in anumite cazuri insa una din ele poate sa determine pe cealalta. Astfel este atinsa integritatea corporal atunci cind o parte din corp este extrasa, spre exemplu: scoaterea unui ochi, taierea unui degete, ureche, etc. respectiv sanatatea persoanei ar putea sa nu fie prejudiciata, spre exemplu faptuitorul i-a taiat victimei un deget de la picior care nu i-a afectat acestuia sanatatea si nici capacitatea de munca, totusi fapta respectiva ar trebui sa fie incriminata de legea penala. Daca sintagma :integritatea corporala nu ar fi inclusa in dispozitia normei atunic nu am putea atraga la raspundere faptuitorul, de aici si conchidem importamata si necesitatea prezentei sintagmei respective in norma.

Subiectul 2 Incestul
2.1 Identificati toate ipotezele cind un membru de familie poate fi victima a infractiunii prevazute la art.201 CP RM.

Ipotezele sint urmatoarele: minorul avind virsta de pina la 16 ani persoana iresponsabila persoana aflata in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa persoana constrinsa (fizic, psihic, sau pe alta cale), amenintata, sanatajata, ori de a carei dependenta de orice natura se profita.

2.2 Argumentati daca este aplicabila raspunderea penala in cazul raportului sexual realizat de catre parintele vitreg si copilul vitreg

Reiesind din relatiile sociale care formeaza obiectul juridic special al infractiunii de incest concluzionez ca raportul sexual realizat de catre parintelevitreg si copilul vitreg este aplicabil raspunderii penale. Obiectul juridic al infractiunii de incest il formeaza relatiile sociale cu privire la stabilitatea familiei, intemeiata pe moralitate si demnitate sub aspectul conduitei sexuale in relatiile dintre memvrii ei. Deci nu este obligatoriu ca subiectii sa fie rude de singe.

2.3 La 12.06.2009, la marginea padurii din satul Stejareni Movileanu: 171 alin.2 lit. b, c 145 alin 2 lit e, i Mancas: art.171 alin.2 lit b, c Nu se va modifica calificarea.

Testul nr.13 Subictul 1 Incalcareintentionata a legislatieiprivindaccesul la informatie 1.1 Definitinotiunile care desemneazacalitateaspeciala a subiectuluiinfractiuniiprevazute la art. 180 Subiectultrebuiesa-I apartina o dublacalitatespeciala: 1-persoana cu finctie de raspundere 2-persoana care estefurnizator de informatiisaureprezinta un furnizor de informatii 1-Prin persoan cu funcie de rspundere se nelegepersoanacreia, ntr-o ntreprindere, instituie, organizaie de stat sau a administraieipublice locale orintr-o subdiviziune a lor, i se acord, permanent sauprovizoriu, prinstipularealegii, prinnumire, alegeresaunvirtuteauneinsrcinri, anumitedrepturiiobligaiinvedereaexercitriifunciilorautoritiipublicesau a aciunilor administrative de dispoziieoriorganizatorico-economice. 2-persoana care estefurnizor de in formatiisauprezinta u furnizor de informative,furnizorii de informatiisuntposesoriiinformatiiloroficialeobligatisa le furnizezesolicitantilor in conditiilelegiiadica: Autoritatilepublice locale, institutiilepublice central si locale, persoanelefizicesijuridice care in bazalegiisau a contractului cu autoritateapublicasauinstitutiapublicasuntabilitate cu gestionareaunorserviciipublicesiculeg,selecteaza,poseda,pastreaza,dispun de informatiioficiale. 1.2 Argumentatidacainformatiile care constituieun secret medical pot sareprezinteobiectulimaterial al art.180 Informatiile care constituie un secret medical nu pot saprezinteobiect immaterial al infractiuniiprevazute in art.180 CP RM,deoareceaceasta nu este o informative de interespublic.Adikadoarinformatiilecetsin de interesul public pot fi clificate conform art 180 Cp. Daca se incalcadreptul de acces la informatii care nu sunt de interes public atunciaplicam art 71 al CoduluiContraventional Incalcarealegislatieiprivindaccesul de informatiesi cu privire la petitionare De exempluaplicam art 71 Cod Contraventional stipulate maisus in cazulincalcariidreptului la informatie a pacientuluisi a rudelor sale care solicitainformatiidesprestareasanatatiiacestuia 1.3 Argumentatioportunitateasubstituiriicuvintelor daune in proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale persoanei printr-o altasintagmape care o recomandati. Ar fi oportun de susbstituitcuvintele daune in proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale persoanei prin cauzareaprejudiciuluipersoanei astfelaici se subintelegeaceleprejudiciisi morale sifizicesi nu artrebuie de maiadaugatocrotite de legedeoareceoricumlegeapenalaaparadrepturilesiintereselepersoanei.Astfelprejudiciuconstituiedistrugerea, sustragereaoridegradareaunorbunuri,vatamareasanatatiisauintegritatiicorporale,lezareaonoarei,reputatie care se subintelegprin cv drepturilesiintereseleocrotite de lege.

Subiectul2 Omorulintentionat 2.1 Identificati citedouaactiuniptactiuneafizico-mecanica,psihica,fisica,chimica,mecanica in contextual art. 145 Caracterfizico-mecanic: taire, injunghiere,inecare,impuscare Chimic: otravire, supradoza de narcotice Biologice: inocularea de agntipatogeni,transfuzia de singe incompatibila Psihice: hipnoza,socuri 2.2 Argumentatidacacel care cumparaorganelesautesuturilevictimeipoate fi consideratcomplice la infractiuneaprev art. 145 (2) lit.n) Conform art. 42 (5)CPcomplice se considerapersoana care a contribuit la savirsireainfractiuniiprinsfaturi, indicatii, prestarea de informatii, acordarea de mijloacesauinstrumenteoriinlaturarea de obstacole, precumsipersoana care a promisdinainte c ail vafavorizapeinfractor, vatainuimijloacelesauintrumenteleinfractiunii, urmeleacesteiasauobiecteledobinditepecalea criminal oripersoana care a promisdin timpcavaprocurasauvavindeatareobiect. Deciprinprismadefinitiementionate se denotafaptulcapersoana care cumparaorganelesautesuturile, cunoastedespreilegalitateaacestuifapt,cunoastesifavorizeazacomercializareapartilorcorpuluiuman,tratindo mulcape un bun. Plus la astadacafavorizeazacomitereainfractiuniiisiintarestecalitatea de complice.Decipersoana care cumpara organelle stie cu certitudinedesprecaleainfractiunalaprin care acestea au fostdobindite, deciestecomplice al infractiuniiprevazute la art.145 alin (2)lit n). 2.3 Speta primulepisod se califica conform art.145 alin (2) lit b), g), i) ptincendiu art.197 alin 2 lit a) Al doileaepisod: art.145 (2) lit g),i), b) al treileaepisod: art.145 (2) lit j) aiciesteceva tare subiectiv, euasavadcalificarea, asadar, revizuieste

Testul nr 14 Subiectul 1 Traficul de copii 1.1 Definiticersetoriesiprostitutieprin art.206 Prostitutie- exploatareasexualacomerciala a minorului, care dretpurmaremajorareaactivului patrimonial al faptuitorului Cersetorie-exploatareaminoruluiimpunindu-l sapresteze o muncafortata de a dobindimijloacebanesti de la reprezentatiisocietatiiprin a cere la modul direct bani, invocinddiferite motive frauduloasesiminciunoase 1.2 Argumentatidacaprinaplicareaprevederii art. 206 (4) estenecesarcavictimasa se autodenunte de bunavoie, sacontribuie la descoperireainfractiunii, sacompensezevaloareadaunei, sarepare prejudicial conform art. 57 CP

Bred, art.57 descrieliberarea de raspunderepenalainlegatura cu cainta active, aici ii valabilaptpersoanelecare au savirsitinfractiuniusorasaumaiputin grave, insa victim la 206 nu savirsesteinfractiunea de bunavoie, eafiindimpusa fie princontringerefizicasaupsihica,tortura,tratamentinuman,viol etc. Vivtimaminora nu maipoate fi supusaraspunderiisinici nu are ptcesarepare prejudicial ptca nu a savirsitilegalitatil. Astfelminorulesteabsolvit de raspundereapenala in legatura cu aceastacalitateprocesuala, insaeatrebuiesaajute la descoperireainfractiuniisi la cercetaracircumstanteloracesteia. 1.3 Argumdaca e oportuncadispozitia art.206 (1) sa fie completata cu sintagma cu saufaraconsimtamintulacestuia dupamodelul art.165 (1) Nu este relevant faptul de a incadrasintagma data, datfiindfaptuluica, copilulesteocrotitimpotrivatuturorformelor de neglijare, cruzime, exploatare. Copilulestepersoanapina la 18 ani, din cit se stieaceasta nu are dreptdeplin de exercitiu, ceeaceimpunefaptulcadeciziileluate de aceasta nu suntjustificatesi nu au o bazalegala, deciconsimtamintulesteviciatdoarprinprismasubiectului de la care vine. Asadar, legiuitorulnici nu a introdussintagma cu saufaraconsimtamin din motivca a facut-o in art.165 care enuntatraficul de persoane, deciesteirelevantfaptul de a maifolosi in art.206, aceasta prezumindu-se a fi indispensabila in subintelesularticoluluimentionat. Subiectul 2 Escrocheria 2.1 relatatidepreceledouacriterii in bazacarora se face delimitaredintreescrocheriesiincalcareanormelor de dreptcivil(cind nu suntexecutateobligatiile) 1. dacaexistaposibilitatearestabiliriivaloriilezateegalitatiilor in dreptuirpecaleaactiunilorbenevole, ori a actiuniicivile 2. fapta a fostsavirsita in conditiileunuiriscintemeiait(decizieeconomicanereusita) 2.2 argumentatidacadreptulasuprabunurilorstraine-mobile, immobile, poatesaconstituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul art.190 CP Dreptulasuprabunurilorstraine-mobile,immobile-nu constituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul art. 190.art.196trebuieaplicat in cazuldobindiriiilicite a bunurilor immobile straineprininselaciunesauabuz de intredere(daunelesa fie in proportiimari), in aceastaipoteza art.190 este inaplicabil. Obiect material al escrocherieiestebunurile care au existent materiala,dispun de valoarematerialasi cost, fiindbunuri mobile straineptfaptuitor

2.3 -lipseste

Testul 15 Subiectul 1.Distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor

1.1 Identificati in partea speciala a codului penal 7 exemple de norme special aplicatte in cazul distrugerii si deteriorarii intentionate a unor bunuri avind anumite calitati speciale 1.Ecocidul- Distrugerea intenionat n mas a florei sau a faunei 2. Distrugerea sau deteriorare intenionat a monumentelor de istorie i cultur 3. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere 4. Deteriorarea sau distrugerea intenionat a cilor de comunicaie i a mijloacelor de transport 5. Luarea, sustragerea, tinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor, imprimatelor, tampilelor sau sigiliilor 6. . Distrugerea sau deteriorarea intenionat a patrimoniului militar

1.2 Argumentati care trebuie sa fie calificarea daca persoana isi distruge bunurile proprii(care sin asigurate) in valaoare de 50500lei pentru a incasa illegal suma asigurata.
Conform legii, orice persoana are dreptul sa actioneze si sa se comporte cu bunurile din patrimoniul sau, asa cum doreste el in asa mod incit sa nu impiedice pe altii de asi exercita drepturile asupra propriilor lor bunuri. Odata ce aceste bunuri fac obiectul unui contract de asigurare, Legea cu privire la asigurari ne spune ca Asigurarea este definit ca fiind operaia financiar ce decurge dintr-un contract de asigurare sau
dintr-o obligaie prevzut de lege, prin care asigurtorul se oblig ca n schimbul unei sume primite periodic s despgubeasc pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar putea suferi n urma unor ntmplri independente de voina lui. Deasemenea in cazul in care asiguratul isi deterioreaza singur bunurile Legea cu privire la asigurare mentioneaza ca

Asigurtorul este n drept s refuze deplin sau parial asiguratului despgubirea de asigurare n asigurrile de bunuri n cazul:

a) producerii de pagube ca urmare a unor aciuni intenionate ale asiguratului sau ale beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu excepia aciunilor de ndeplinire a datoriei civice sau de aprare a vieii, sntii, onoarei i demnitii; b) producerii de pagube ca urmare a unei infraciuni intenionate comise de asigurat sau beneficiar, legate direct de producerea evenimentului asigurat;
1.3 Speta In prima scena a spetei faptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru vatamare intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii conform art 151. In partea a 2-a pinciuc sis ova vor fi trasi la raspundere penala conform art.145 alin2 lit(i). Cu agravanta de coautorat si concurs cu 188(furt).

Deasemenea vor fi treaasi la raspundere penala pentru distrugerea si deteriorarea bunurilor in proportii mari. Daca decesul proprietarului casei ar fi survenit din cauza arsurilor si ihalatiei de fum, nimic nu sar fi schimbat deoarece aceasta oricum ar fi demonstrate faptul ca ei doresc anume moartea proprietarului.

Subiectul 2. Vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a sanatatii

2.1 Definiti notiunile de ,, organ si ,,regiuni adiacente fetei utilizate in alin.1 art 151 CP al RM Noutiunea de organ in cadrul aliniatului 1 al art 151 are sensul de pierderea a unui picior sau a unei miini. Prin pierderea anatomic a minii sau a piciorului se nelege detaarea complet de la trunchi a
minii sau a piciorului. n cazul regiunilor adiacente fetei expertiza medico-legal apreciaz dup semnele obinuite caracterul i gradul de gravitate ale leziunilor produse feei i/sau regiunilor adiacente,adica gitul, constatnd dac acestea pot fi reparabile sau nu n mod obinuit. 2.2 Argumentati daca intra sub incidenta notiunii ,,pierderea unui organ in sensul art 151 al CP, lezarea unui organ nefunctional cind ulterior se impune(din considerente medicale) extirparea acetuia.

Pierderea unui alt organ ori ncetarea funcionrii acestuia presupune pierderea minii, piciorului ori ncetarea funcionrii acestora, a capacitii de reproducere. Pierderea minii, a piciorului const n detaarea lor de la trunchi sau pierderea funciilor acestora (paralizia sau o alt stare care exclude funcionarea lor). Prin pierderea anatomic a minii sau a piciorului se nelege detaarea complet de la trunchi a minii sau a piciorului, precum i amputarea lor nu mai jos de articulaia cotului ori a genunchiului. Celelalte cazuri trebuie considerate drept pierdere a unei pri a membrului, avnd drept criteriu de calificare incapacitatea permanent de munc. Ipoteza n cauz e conceput de legiuitor ca o componen de infraciune formal, deoarece infraciunea se consider consumat o dat cu svrirea aciunilor primejdioase prin ele nsele pentru viaa victimei n momentul producerii lor, indiferent de dauna cauzat sntii persoanei. De exemplu, plgile abdomenului fr lezarea organelor interne pot necesita pentru vindecare doar cteva zile. Dac s-ar lua n seam numai dauna real produs sntii, aceasta ar putea constitui numai vtmri uoare, pe cnd, dup cum s-a constatat deja, asemenea aciuni se socot vtmri grave ale integritii corporale sau ale sntii. 2.3 speta

TESTUL 16
Subiectul 1. Violulm 1.1 Definiti notiunea ,, membru de familie utilizata la litera b2 a alin (2) art. 171 CP al RM Prin notiunea de mebru de familie utilizata in acest articol se intelege: a) n condiia conlocuirii: persoanele aflate n relaii de cstorie, de concubinaj, persoanele divorate, persoanele aflate n relaii de tutel i curatel, rudele lor pe linie dreapt sau colateral, soii rudelor; b) n condiia locuirii separate: persoanele aflate n relaii de cstorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei nscui n afara cstoriei, cei aflai sub curatel. 1.2Argumentati daca poate fi calificata ca viol intretinerea cu barbatul care se gaseste in eroare a raportului sexual de catre femeia care sa substituit celei adevarate. Nu poate fi calificat ca viol raportul sexual intretinut cu barbatul indus in eroare cu privire la identitatea femeii. In acest caz, raportul sexual se comite prin inselaciune si nu prin profitares de imposibilitatea barbatului de a se apara ori de asi exprima vointa(nici prin contringere fizica sau psihica). Barbatul sa gaseste in eroare, nu in imposibilitatea de a se apara ori de asi exprima vointa. Ar exista viol daca raportul sexual ar fi savirsit asupraunui barbat care se afla intron somn profund(de aceea nusi poate exprima vointa). Codul penal al republicii Moldova nu prevede raspundere pentrru fapta celui care, substituindu+se unei alte personae, profita de eroarea in care se gaseste o persoana si are cu ea un raport sexual. Doar in cazul in care faptuitorul profita de eroarea unei personae despre caer stie cu certitudine ca nu a atins virsta de 16 ani, poate fi aplicat art 174 CP RM.

1.3 Svrirea a dou sau a mai multor violuri, pentru care rspunderea este prevzut de diferite alineate ale art.171 CP, indiferent dac, ntr-un caz, a fost svrit tentativa de viol ori fptuitorul a aprut n calitate de organizator, instigator sau complice al acestei infraciuni sau, n alt caz, a fost svrit fapta de viol terminat, aciunile ntreprinse trebuie calificate de sine stttor pentru fiecare dintre infraciunile comise de fptuitor.
Violul nu poate fi recunoscut repetat, dac la momentul svririi unui alt viol au expirat termenele prescripiei urmririi penale. De aceea consider ca clificarea data de CSJ este corecta si intemeiata.

SUbiectul 2. Omorul intentionat 2.1Relatati despre cele 2 componente ale intentiei premeditate, intentie pe care faptuitorul o manifesta la savirsirea infractiunii prevazute la lit.a alin(2) art.145 CP RM. Omorul svrit cu premeditare (lit.a) alin.2 art.145 CP) presupune ntrunirea concomitent a trei condiii. O prim condiie privete trecerea unui interval de timp din momentul lurii deciziei i pn n momentul executrii omorului. . O a doua condiie privete activitatea psihic a fptuitorului de reflectare, de chibzuire asupra modului n care va svri infraciunea. n sfrit, pentru existena premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii hotrrii infracionale i momentul nceperii executrii omorului, fptuitorul s treac la svrirea unor acte de pregtire de

natur s consolideze decizia luat i s asigure realizarea ei. Astfel reiese ca intentia in cayul omorului premeditat este dubla. Adica apare intentia de pregatire pentru infractiune care mai apoi avanseaza si se realizeaza pentru ca mai apoi dupa un interval de timp sa aiba loc intentia de a savirsi infractiunea propriu zisa. Adica recurge la faptele infractionale. 2.2 Argumentati ca re este solutia in cazul in care interesul material apare la faptuitor ulterior momentului in care-si finalizeaza executarea faptei de lipsire de viata a victimei, faptuitorul a urmarit acest interes material insa el nu s+a realizat, faptuitorul a urmarit acest interes material la savirsirea omorului si el s+a realizat. In primul caz va fi concurs intre omorul intentionat art 145 si furt art. 188 deoarece intentia de a+l deposeda de bunuri apre dupa ce a savirsit omorul. In cazul in care el la urmarit cu scopul de al deposeda de bunuri, va fi tentativa la art 145 art 2, lit b. Iar in al treilea caz va fi in totalitate infractiunea consumata prevzuta la art 145 alin2 lit b. 2.3 Speta In prima parte a spetei Ababii va fi tras la raspundere penala pentru vatamare corporala intenyionata medie. In a doua parte a spetei Ababii si Maruscac vor fi tras la raspundere penala pentru furt conform art. 186 alin 2 lit b, iar mai apoi vor fi trasi la raspundere pentru concurs de infratiuni art. 172 alin 2 lit b si 145 alin2lit k savirsite prin coautorat. Si pentru a 3-a scena, acestea vor fi trasi la raspundere penala conform art186 alin 4 in concurs cu 186 alin 5 insotit de 197 alin 2 lit a

Test 17
SUBIECTUL 1

1.1 Identificati obiectul juridc secundar al traficului de fiinte umane prevazut la art 165, alin 2 lit e cu privire la savirsirea d ecatre o persoana cu functie de raspundere sau inalta de rasundere.

Obiectul il foremaza relatiile sociale cu privire la exercitareacorecta a functiilor autoritatilor publice, a aciunilor administrative de dispoziti ori organizatorico economice.

1.2 Argumentati daca organelle sau tesuturile victimei sunt considerate obiect material infractiunii prevazazute la art 165

Organele sau tesuturile nu sunt considerate bunuri materiale, prin urmare nici nu sunt obiectmaterial alinfractiunii, deoarece insasi corpul uman nu este bun astfel nici organelle tesuturile sale nu sunt bunuri, deoarece nu se percep infara organismului ca fin pasibile de atingere

1.3Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare : al pct 5 din HCSJ nr 37, Cu privire la practica aplicarii in cauzele despre traficul de fiinte umane si de copii Rapirea unei persoane presupune actiuni contrare dorintei si vointei ei insotita de schimbarea locului de resedinta ori de aflare temporara in alt loc , cu privarea ei de libertate. Capturarea schimbarea fortata locului ei de resedinta, cu privarea de libertate a victmei constituie elemente obligatorii ca mijloc de realizare a a traficului de persoane prin rapire. Rapirea unei pers constituie cele 3 etape : capturare, luare si deplasare de la locul ei permanent sau provizoriu a aceasteia, retinerea sau privarea de libertate impotriva vointei

Din analiza dispozitiilor art 165 se are in vedere ca traficul poate fi realizatsi cu consimtamintul victimei, numai aca aceasta este dat in sensul adapostirii, recrutarii, adapostirea dar nu si in sens de exploatarea a victimei. La fel consideram incorecta formularea deoarece rapirea persoanei poate fi facuta fara respectarea tutuor etapelor, una din ele poate fi omisa, la fel actiuile pe care sunt in timpul rapirii nu intotdeauna pot fi contrar voineti, sau cel putin partial pina la aetapa exploatarii. Prin urmare nu este necesara existenta prevederilor intocmai a HCSJ pentru a fi in situatia unei rapiri.

SUBIECTUL 2 NOTIUNEA SI SEMNELE SUSTRAGERII

1.1 Identificati momenul de cosnumare a tuturor infract savirsite prin sustragere: Furtul infractiune materiala, consumata din momentul in care fapuitorul obtine posibilitatea reala de a se folosi sau de a dspune de bunurile altuia la propria dorinta. Jaf- materiala, se cons consumata din moment ce faptuitorul obtine posibilitatea reala de a se folosi sau de a dispune de bunurile altuia la propria sa dorinta. Tilharie- infractiune formala, din momentul atacului asupra victimei, aceasta fiind insotita de aplicarea violentei periculoase asupra vietii sau sanataii persoanei, ori de amenintare cu aplicarea aceasteia. Excrocherie-materiala, consumata din moment ce fapt obtine posibilitatea reala de a se folosi sau dispune de bunurile altuia la propria sa dorinta.

Delapidarea averii straine- materiala,consumatta din moment ce faptuiotul obtine posibilitatea reaala de a se folosi sau dispune ilegal de bunurile altuia la propria sa dorinta.

Pungasia- formala, consumata din momentul inceperii savirsirii actiunii de sustragere( introducerea miinii in buzunar, taierea posetei etc) chiar daa fapt nu a obtinut posibilitatea reala ade a se folosi saude a dispune de bunurilor victimei la propria dorinta.

1.2 argumentati daca cardul bancar se considera obiect material al sustragerii.

De mentionat ca cardul bancar este proprietatea bancii, nu constituie bun al posesorului, insa in acelasi tip cardul nu se considera bun material, pina cind infractorul nu reuseste sa scoata suma de bani din cont, dar nici atunci cardul nu etse bun material, bun sunt doar banii scosi de pe acel card bancar, deoarece acesta prin sinte nu cnstituie bun, nu reusim sa-I atribuim o valoare econonmica care prin sinte ar putea fi evaluata la pedeapsa penala.

1.3 La 07. 02.2010 intre orele 14-23, Pincu si Sirbu au savirsit, in privinta lui R, despre care se stia ca nu a atins virsta de 14 ani : in livada din apropierea drumului ditre satele Glingheni si Pompa, o incercare de a intretine un raport sexual; in acelasi loc , o incercare prin satisfacere prin constringere a a poftei sexuale prin forme perverse; in drum spre satul Chiscareni, in caruta, Sirbu mai multe raporturi sexual. La 09.05 .2010, sirbu a intratin in magazinul alimentar si a ascuns la buzunarele sacoului 2 sticle de vin si si doua cutii de conserve in suma de 500 de lei, Dupa care a parasit in graba magazinul . Nimeni nu a vazut cum Sirbu a sustras marfurile. Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine. Vinzatorul lipsea de la locul de munca . Sustragerea fost descoperita peste 10 min, cu ajutorul camerei din incinta magazinului.

Calificati faptele persoanelor pe care le considerati vinovate. Se va schimba schimba situatia daca suma a r de 499 de lei. Se va schimba situatia daca Sirbu ar fi fost gasit inainte de plecarea din magazine.

In primul rind este necesar de calificat faptele personelor in calitate de infractiuni. Incercarea de intretinere a raportului sexual cu un minor se pedepseste conform tentativei la art 172, la agravanta lit a) asupra unui pers desper care se stia cu certitudine ca nu a atins virsta de 14 ani, sunt pedepse pentru ambii subiecti. Dupa care Sirbu in concurs va fi pedepsit pentru sutragerea bunurilor din magazine a savirsit un furt, daca ar fi mai utin de 500 de lei ar fi pedepsit contraventional. La fel daca ar fi fost gasit inainte sa iasa din magazin, atunci ar fi fost tentava la furt, deoarece el nu ar fi reusit sa dispuna de bunuri.

Testul 19 Violarea dreptului la secretul corespondentei 1.1Conform art 30 din constitutia Rm rezulta ca statul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si a celorlalte mijloace de comunicare.insa exixta si exceptii ,de la aceasta norma se poate derog prin lege in cazurile cind aceasta derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice si in scopul prevenirii infractuinilor. Autoritatea care este in drept sa desfasoare activitate in vederea descoperirii si cercetarii infractiunilor este judecatorul de insructiune conform Codului de Procedura Penalea. Aceasta autoritatea este in drept sa desfasoare activitati in vederea retinerii si inregistarilor comunicarilor,retinerea,cercetarea,predarea, perchezitionrea sau ridicarea trimiterilor postale etc.

1.2

1.3 Coninutul sintagmei prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru dobndirea ilicit a informaiei nglobeaz ideea de folosire ilicit a uneltelor, mainilor, aparatelor pentru asigurarea procesului de interceptare i descifrare a informaiei cuprinse n mesajele persoanei. Insa sintagma mijloace tehnice speciale destinate pentru obtinerea ascunsa a informatiei presupuna ca aceste mijloace sunt folosite pentru a obtine informatie in mod ascuns fara ca proprietarul sa cunoasca despre acest fapt.Deci modul ascuns este mai oportun de a fi folosit decit sintagma dobindirea ilicita.Modul ascuns de obtinere a informatiei corespondentei esre reglementat de codul penal si de codul de procedura penala si deci nu cade sub incidenta cuvintului <ilicit> fiindca au o reglementare strict determinata. Deci aceasta schimbare a fost oportuna si clarifica situatie data, fara a duce in eroare autoritatile ce intrebuinteaza aceasta norma.

Tilharia 2.1 Conform regulamentului ministerului sanatatii de apreciere medico-legala a gravitatii vatamarii corporale nr.199 din 27.06.2003 : - schingiuirea/chinuirea

reprezint aciuni care provoac victimei suferine prin privaiunea de hran, butur sau cldur, ori prin plasarea sau abandonarea victimei n condiii nocive pentru via. - tortura/Torturarea se manifest prin aciuni care produc dureri perseverente, repetate sau ndelungate (prin picturi, biciuiri, prin mpunsturi cu obiecte neptoare, prin cauterizri cu ageni termici sau chimici etc.). Conform Conventie ONU impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente insotite de cruzime,inumane si degradante : - "tortur" desemneaz orice act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o durere sau suferine puternice, de natur fizic sau psihic, n special cu scopul de a obine, de la aceast persoan sau de la o persoan ter, informaii sau mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter persoan l-a comis sau este bnuit c l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei tere persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o form de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cnd o asemenea durere sau suferin sunt provocate de ctre un

agent al autoritii publice sau orice alt persoan care acioneaz cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimmntul expres sau tacit al unor asemenea persoane. Aceasta notiune o gasim si in CP al RM la art. 309 indice1

2.2 Nu poate fi aplicat concursul ideal dintre tilharie si santaj,deoarece sunt doa infractiuni total diferite din punct de vedere al violentei aplicate asupra persoanei si a scopului urmarit. Tilharia se considera cea mai periculoasa infractiune, dearece exista intentie unica de a ataca doua sau mai multe persoane in scopul sustragerii bunurilor acestora,ceea ce presupune aplicarea violentei periculase pentru viata sau sanatatea persoanelor ori amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.Tilharia consta in fapta prejudiciabila alcatuita din 2 actiuni : - actiunea principala-sustragerea - actiunea adiacenta-atacul savirsit asupra unewi persoane,atac insotit in mod alternativ de a)violenta periculoasa pentru viata sau sanatate persoanei agresate, b)amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente. In cazul tilhariei scopul de a sustrage apare inaintea aplicarii violentei, si deciu rezulta ca aceasta este folosita doar pentru a facilita, a asigura savirsirea aciunii principale de sustragere. Santajul este o infractiune ce aste savirsita in scop de cupiditate insa nu prin sustragere.In cazul in care exista cerinta de a transmite un bun santajul nu se transforma intr-o infractiune de sustragere. Deci santajul este cererea de a transmite bunuri si nu insasi o forma a sustragerii, de aceea nu poate fi aplicat concurs ideal dintre tilharie si santaj.

2.3In speta data sunt 4 episoarde : 1.in cazul spargerii lacatului usii de la vila si locirea timp de 2 luni fapta se va califica in baza art.193 tulburarea de posesie,deoarea imobilul lui Fudulei a fost ocupat integral de catre Raiu si Volosenco. 2.in urma depistarii a acestor doi indivizi s-a iscat o altercatie in urma careia lui Fudulei I s-a cauzat traumatism ce a necesitat 21 de zile de spitalizare, aceasta fapta se va calitica in baza art.152 litera e) alin.2. Iar in cazul in care Fudulei va fi lipsit intentionat de viata fapta sa va califica in baza art.145 alin.2 lit.i. 3.in cazul cind pentru perfectarea actelor Raiu a primit banii de la turcu,malai, forminte si munteanu, Raiu a disparut aceasta fapta urmeaza a fi calificata in baza art.190 escrocherie alin.2 lit c. 4.in cazul deteriorarii ferestrei automobilului fapta se va califica in baza art.197 distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor alin.2 lit. c.Iar sustragerea pe

ascuns se va califica in baza art.186 Furt alin.1 lit.d.Iar in cazul in care Raiu s-ar deplasa cu masina data fapta se va califica in baza art. 192 indice1 alin1.

Testul 20 Omorul intentionat 1.1 Premeditarea atribuie omerului caracter agravant,deoarece presupune o concentrare a fortelor psihice ale faptuitorului si o pregatire a comiterii faptei ceea ce asigura sanse sporite de reusita a omorului. In vederea aplicarii raspunderii in baza lit a) alin(2) art.145 CP al Rm, ste necesar indeplinirea cumulative a 3 conditii: a) trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotaririi de a savirsi omorul si pina la momentul executarii infractiunii-pentru a se considera omorul ca fiind cu premeditare, este necesar sa se constate ca luarea hotaririi de a savirsi omorul a premers cu o anumita perioada de timp savirsirea infractiunii.Durata acestui interval nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita. b) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa mediteze, sa-si concentreze fortele sale psihice in vederea asigurarii reusitei actiunii sale-presupune ca hotarirea a fost luata dupa un prealabil examen comparativ al motivelor pozitive si negative precum si al rezultatelor ilicite dorite si nedorite de subiect. Intentia premeditata constitue fondul conditiei in cauza.Intentia premeditata reprezinta una dintre speciile modalitatii nenormative a intentiei avind la baza criteriul momentului de aparitie a intentiei.Intentia premeditata intruneste 2 conditii :1.componenta cronologicadesemnind realizarea hotaririi de a savirsi infraciunea nu imediat,dar dupa trecerea unui anumit interval de timp de la momentul aparitiei sale ; 2.componenta ideologica-desemnind activitatea psihica specifica a faptuitorului pe parcursul acestui interval c) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa treaca la svairsirea unor acte de pregatire de natura sa intareasca hotarirea luata si sa asigure realizarea ei-pregatirea de infractiune este o etapa indispensabila a activitatii infractionale.

1.2 Omorul savirsit din interes material formeaza concurs ideal cu infractiune a de tilharie.Exista 2 acceptini privind aplicarea circumstantei agravante <din interes material > lit.b) alin.2 art.145CP : - la calificarea omorului nu esta necesar a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta forma tipica a tilhariei(atunci cind nu se realizeaza scopul de sustragere) - la calificarea omorului necesita a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta forma atipica a tilhariei(atuci cind se realizeaza scopul de sustragere). Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile art 188, nu presupune absorbirea in continutul ei a infractiunii de omor intentionat care are existenta de sine statatoare.Reprezentind prin natura si esenta sa, o complexiate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau decit acele actiuni care au fost limitativ determinate de lege.

1.3 In speta data sunt ilucidate 2 cazuri: 1. Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Vascan si la destinatie ia administrat o substanta somnifera, aceasta fapta sa va califica in baza art.190 escrocherie alin.2 lit.c si administrarea se califica in baza art.217indice 6. Introducerea ilegal intenionat n organismul altei persoane, mpotriva voinei acesteia, a substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora. 2. Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Roscovan si la destinatie i-a administrat o substanta somnifera care i-a provocat decesul acestuia in urma reactiei alergice, fapta se va calitica in baza art.190 escrocheria alin2 lit.c si

Santajul 2.1 Ipotezele in care santajul adopta forma infractiunii materiale sunt: - santaj savirsit cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor - santaj urmat de dobindirea bunurilor cerute - santaj soldat cu late urmari grave - actiuni de santaj savirsite in proportii mari - actiuni de santaj savirsite in proportii deosebit de mari

2.2 deosebiri dintri art.189 si 164 lit.f) al.2 CP - in cazul santajului rapirea persoanei este faciliteaza, inlesneste savirsirea infractiunii scop(obtinerea bu8nurilor altei persoane.),in cazul art 164 rapirea isi are locul propriu in cadrul calificarii. - pedeapsa in cazul art 164 lit.f) contituie de la 6 la 13 ani, iar in cazul santajului alin.(4) pedeapsa constituie de la 7 la 13 ani - calitatea victimei in cazul art 164 poate fi minorul,femeia gravida, persoana care se afla in neputinta are ca efect agravarea raspunderii.Iar in baza art 189 al 4 victima poate fi posesorul,proprietarul,detinatorul, rudele acestora sau apropiatii acestora. -

2.3 In cadrul art 173 Hartuirea sexuala notiune de santaj este vazuta sub aspectul mentionat in art 189 si anume <cu raspindirea unor stiri defaimatoare despre ele> ceea ce rezulta ca santajul nu priveste doar infractuinile contra partimoniului dar si infractuinilor ce vizeaza viata sexuala a persoanei. Prin santaj in sensula art.173 trebue de inteles amenintarea cu divulgarea informatiilorcare devenind notorii pot prejudicia onoarea si demintatea victimei ori pot fi cauza altor urmari.Continutul unor asemenea informatii despre victima poate privi : -practicarea prostitutiei -boala venerica a acesteia -consumul de substante narcotice sau psihotrope -savirsirea unor ilegalitati -infidelitatea conjugala s.a Deci prin urmare rezulta ca santajul in continutul art.173 are si o explicatie determinat in art.189 si deci nu trebuie de modificat denumirea articolului 189, fiindca ingloba in sine si notiunea ce priveste hartuirea sexuala.

TESTUL NR-21 Subiectul I:Rapirea persoanei 1.1.Identificati toate ipotezele in care infractiune,prevazuta la art.164 CP RM nu are un obiect material In fractiunea de rapire a persoanei nu are ca obiect material in cazurile cind rapirea persoanei nu presupune o influentare nemijlocita infractionala asupra victimei.In cazurile in care rapirea este savirsita fara aplicarea de violenta asupra persoanei. 1.2.Argumentati daca este sau necesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este savirsita datorita vatamarii intentionate grave,savirsite asupra victimei. Nu este necesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este savirsita datorita vatamarii intentionate grave asupra victimei deoarece nu este potrivit concursul dintre infractiunea de vatamare grava si rapirea persoanei,deoarece acea constringere fizica ar fi retinuta nejustificat de doua ori la calificarea faptei.Spre exemplu in cazul vatamaii intentionate medii si usoare a integritatii corporale este absorbata de rapirea persoanei.Deci in acord cu calificarea infractiunilor in cazul concurentei normelor penale este mai favorabil de a opta pentru aplicarea art.164 CP . 1.3.Argumentati daca a fost oportuna adoptarea art.164 cu indice(1)CP RM Rapirea minorului de catre rudele apropate

Includerea acetei componente de infractiune noi in CP al RM a fost adoptat in mare parte necesitatii de a incrimina aceasta fapta ilegala care dupa parerea mea prezinta un pericol social si este frecvent savirsita de parinti.Aceasta are un rol benefic asupra minorilor care si sunt persoane care sufera in caeasta situatie.

Subiectul II.Omorul savirsit in stare de afect 2.1.Identificati cele 2 circumstante,care examinate cumulativ pot ajuta la determinarea gravitatii insultelor ce provoaca starea de afect in contestul infractiunii prevazute la art 146 CR RM. Prin insulte grave se au in vedere cuvintele sau faptele injurioase care presupun ibjosirea cu intentie sau din imprudenta a onoarei si demnitatei sub aspectul afectarii sentimentelor,nationale,religioase,de rudenie,sexuale si altele 2.2.Argumentati care trebuie sa fie calificarea atunci cind din cauze independente de vointa faptuitorului decedeaza o singura persoana din cele 2 care-I provoaca faptuitorului starea de afect spre a caror lipsire de viata este indreptata intentia faptuitorului. Este posibil ca starea de afect sa fie provocata faptuitorului de mai multe persoane cum in cazul acesta de 3 persoane astfel intetia faptuitorului este indreptata nemijloc spre a lipsi de viata aceste 3 persoane.Insa in situatia in in care din cauze independente de vointa faptuitorului a decedat doar o singura persoana atunci vom califica conform art 27 si art 146 a CP adika tentativa si omorul savirsit in stare afect.

2.3.SPETA Pascaru in virsta de 15 ani va raspunde pentru tentativa la omor intentionat,deoarece intentia lui era directa de al lipsi de viata pe tatal sau deoarece Pascaru a folosit topor si plus la asta regiunea loviturilor adica capul insa din motive ce nu depind de vointa sa nu si-a putut duce pina la capat intentia.

In cazul cind Pascaru a actionat cu Cuvalchin in virsta de 13 ani nu se va schimba calificarea deoarece persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 14 ani.

Nu se va schimba calificarea daca din greseala va lovi concubina tatalui sau deoarecenu conteaza pe cine a urmarit el sa omoare,deoarece legea nu onroteste doar viata si sanatatea unei persoane ci viata oricui,daca lipsirea de viata a fost comisa cu intentie este indiferent care anume persoana.

Se va schimba deoarece pentru savirsirea omorului in stare de afect persoana fizica responsabila trebuie neaparat sa aiba atinsa virsta de 16 ani.

Testul nr 22

Delapidarea averii straine

1.1 Relatati despre calificarea bunurilor care reprezinta obiect materal al infract prevaz la 199 Pentru a efectua o analiza ma profunda a art 191,bunurile-obiect material al infractiunii delapidarea averii straine se clasifica in: Statice si dinamice. Criteriul ce sta la baza e locul de aflare a bunurilor,incredintate faptuitorului,in momentul sustragerii. Asadar , bunurile statice se considera cele care in momentul sustragerii se aflau in loc pazit sau pe un teritoriu pazit.(fabrica,depozit)asupra acestor bunuri faptuitorul poate actiona limitat,doar pe parcursul timpului de lucru sau doar in perimetrul teritoriului. O alta situatie este atunci cind,faptuitorul scoate illegal bunurilede pe teritoriul pazit odata cu obligatiile sale, de transport de exemplu.astfel suntem in prezenta unor bunuri cel urmeaza pe faptuitor denumite-Bunuri dinamice.pentru acest tip este specific faptul ca ele se afla in posesia faptuitorului pe parcursul timpului in care acesta isi indeplineste atributiile sale conferite. Realizarea delapidarii averii straine avind drept obiect material dynamic trebuie sa indeplineasca conditiile: a) intetia de a sustrage b)convertirea posesiei legitime in posesie nelegitima. Pentru bunurile statice sunt necesare a fi indeplinite conditiile:a) ridicarea bunurilor din locul in care se aflau b)constientizarea faptuitorului de a folosi si dispune de bunuri ca fiind ale sale c)intrarea bunurilor in posesie nelegitima a faptuitorylui. Aceasta clasificare este importanta pentru a distinge diferit momentul de consumare a infractiunii date,si anume pentru bunurile statice momentul de consumareeste atunci cind faptuitorul a avut posibilitatea reala de insusire ilegala a bunurilor,iar pentru bunurile dinamice este momentul actului de trecere,transmitere a bunului spre administrare. 1.2 Argumentati daca tranmiterea bunurilor in baza unui document este o cerinta obligatoriu in cazul incredintarii bunurilor in administrare catre cel care a savarsit infracti de delapidare. Delapidarea const n nsuirea, folosirea sau transmiterea de ctre fptuitor, n interesul su sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri ncredinate pentru a le gestiona sau a le administra. Bunurile pot fi ncredinate n virtutea funciei de rspundere a fptuitorului, a raporturilor contractuale sau a nsrcinrii speciale din partea proprietarului. ncredinarea bunurilor n virtutea raporturilor contractuale poate fi fcut de oricare subiecte ale drepturilor civile, att persoane fizice, ct i persoane juridice. ncredinarea bunurilor n celelalte cazuri se face, n principal, n privina bunurilor persoanelor juridice, n cadrul raporturilor de munc. Aceste cazuri sunt legate, de regul, de folosirea de ctre fptuitor a situaiei de serviciu, adic presupun existena circumstanei agravante de la lit.d) alin.(2) art.191 CP. drept nsuire sau delapidare sunt considerate aciunile persoanelor care, conform funciilor lor de rspundere, raporturilor contractuale sau nsrcinrii speciale a proprietarului, nfptuiesc n privina bunurilor ncredinate mputerniciri de dispunere, administrare, transportare sau pstrare (depozitar, expeditor, vnztor, casier etc.)

Subiectul infraciunii de delapidare a averii strine trebuie s aib calitatea special de administrator. n sensul art.191 CP, a administra" nseamn: 1) a avea dreptul de a da dispoziii cu privire la primirea, pstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni n contact direct i material cu bunurile altei persoane, datorit atribuiilor administratorului, legate de primirea, pstrarea sau eliberarea bunurilor. Sustragerile bunurilor svrite de ctre oferi, tractoriti, cruai i alte persoane crora aceste bunuri li s-au ncredinat conform unui document valabil pentru o singur dat (bon de livrare, tichet de schimb etc), prin eviden pentru transportarea de pe cmp la locul de pstrare nemijlocit n gospodrie sau n afara ei, urmeaz a fi calificate drept sustrageri svrite prin metode de nsuire i delapidare a bunurilor care sunt ncredinate fptuitorului. 1.3 Speta :

Subiectul 2 Pruncuciderea 2.1 Relatati despre toate criteriile de stabilire a calitatii de nou nascut propuse de stiintele medicale in contextual victimii infract la 147 cunoscind faptul ca victima a pruncuciderii poate fi numai un copil nou- nascut,trebuie sa delimitam notiunea de fat de copil nou nascut. Fatul este acel produs al conceptiei ce se afla in uterul mamei pina la expulzare.momentul nasterii presupune transformarea fatului in copil nou nascut.asa deci copilul nou nascut este numit din momentul aparitiei unei parti considerabile a lui din organismul mamei. Deoarece calitateade nou nascut nu e definite de legea penala,ne bazam pe teoriile medicale.astfel pediatria informeaza ca nou nascutul sunt primele 3-4 saptamini din viata,obstretica- o saptamina,neonatologia-28 zile si medicina legala 24 ore. Deorece se prezuma ca starea psihologica a mamei cauzata de nastere dureaza 24ore din momentul nasterii,vom aplica teoria medicinei legale.deasemenea nu conteaza daca copilul sa nascut viabil sau nu,importantsa se nasca viu. Semnele nasterii recente fiind:involutia cordonului ombilical,acel strat deconsistenta alb-cenusie ce acopera tegumentele nou nascutului. Starea copilului nou-nscut (prunc)dureaz n unele legislaii anumite termene, determinate delegislaie, de exemplu: n Frana - 3 zile, n Italia - 5 zile etc. Legea noastr nu stabilete nici un termenformal ce ar determina starea de copil (prunc) nou-nscut, lsnd ca problema n cauz s fie rezolvat nmod concret n baza expertizei medico-legale pornind de la prevederile art.147 CP, potrivit crora timpulstrii de prunc nou-nscut este limitat de noiunile: timpul naterii sau imediat dup aceasta

2.2 Argumentati care trebuie sa fie calificarea in cazul in care pruncuciderea e savarsita asupra 2 sau mai multe personae in cazul cind pruncuciderea e savirsita asupra pluralitatii de victime, si intentia faptuitorului e unica,calificarea va fi o singura data conform art 147 CP. Sub acest aspect,pluralitatea de victime nu genereaza pluralitatea de infractiuni. Deoarece nu avem o circumstanta agravanta ce presupune asupra 2 sau mai multe persoane,vom aplica art 147 o singura data, pentru a nu incalca principiul legalitatii. Totusi de remarcat ca in cazul cind victime ale pruncuciderii sunt gemenii, tripletii,se va lua in consideratie la individualizarea pedepsei.

2.3 daca e oportun completarea art 134 rudenie din CP cu al 5 care ar avea urmat continut : in intelesul art 147 cp prin nou nascut se intelege fatul angajat in procesul nasterii dupa 22 sapt consider a fi oportuna includerea in CP aexplicatiei si definitiei copilului nounascut- copil pe corpul caruia sunt prezente semne morfologice ale unei nasteri recente.aceasta ar usura aplicabilitatea infractiunii de pruncucidere si ar permite utilizarea legii penale in stricta legalitate si unicitate,fara a fi nevoiti de a aplica teoriile medicale.

TEST 23

23. Vatamarea intentionata medie a integritatii corporae sis anantatii, art 152 subiect 1.

1. notiune: Dereglare de scurta durata a sanatatii; urmarile cauzate de vatamare care dureaza o perioada mai mica de 21 de zile : slabirea vederii sau a auzului, numeroase excoriatii, echimoze, peirderea degetului de la mina cu exceptia celui mare si aratator.

dereglare indelungata a sanatatii - Dereglarea ndelungat a sntii este determinat nemijlocit de un ir de

vtmri, maladii, dereglri de funcie care au o durat de peste 21 de zile, dar cu condiia c victima i recapt sntatea iniial.ACeasta se raporteaza la : fisuri si fracture oaselor mcii, ale osului stern, a cel mult 3 coaste de o partea toracelui, pirderea auzuui a unei urechi, pierdere degetului mare sau arattor la mina, slabirea insiderabila a vocii etc

2.Argumentati ipotezele in care fapta se califica drept tentative asupra adoua sau mai multe persoane? Ipoteele sunt atunci cind fapta de vatamare produce efecte: doar asupra unei persoane, cu toate ca intentia a fost asupra a doua sau mai multe, fapta nu a avut loc datorita unor cause ce nu depind de vointa faptuitorului;

faptuitorul a avut intentia sa savirseasca vatamarea media a integritatii si sanatatii, dar actiunile sale nu se califica conform art 152 al 2 lit b deoarece actiunea se soldeaza cu vatamare usoara a intregritati si sanatatii victimei; Specific etse faptul ca faptuitorul doreste savirsirea unei infractiuni cu o intentie directa a supra a doua sau mai multe persoane, ins a atunci cind rezultatul este vatamarea in cauzele mai sus mentionate ,atunci considera ca tentative la a rt 152, deoarece legea penala tinde sa pedepeseasca intentia unica, in caz ca aceasta nu este indeplinita atunci consideram ca tentative astfel pedeapsa estemai blinda.

3. Argumentati daca este rentabila formularea sintagmei pierderea considerabila si stabile a mai putin de o teime din capacitatea de munca

Atragem atentia la formulare defectuoasa, deoarece se creeaza falsa impresia ca ar mai exista un tip de pierdere stabile a mai putin de o treime din capacitatea de munca, care nu ar avea un caracter consderabil. Dupa cum reese din regulamentul ministerul sanatati , prin aceasta notiune se intelege o pierdere considerabila intr-un volum mai marede 10 % dar nu mai mult de 33%.

Subiect 2; circumstantele agravante ale sustragerii

1. Identificati 3 exemple de mijloace cu al caror ajutor folosirea situatiei de serviciu este realizata in contextul infractiuni prevazute la lit d alin 2 art 190.
Escrocheria svrit cu folosirea situaiei de serviciu presupune c fptuitorul, avnd calitatea de funcionar, face victima s cread c se afl n exercitarea atribuiilor sale de serviciu, dei n realitate nu se afl n exerciiul acestor atribuii.

Inselaciune pasiva active Abuz de incredere

2. Argumenti care trebuie sa fie marja dupa parametri cantitativi, exprimati banesti a marimii daunei in proportii considerabile cauzate prin sustagere.

Marja trebuie sa fie exprimata in dependenta de actiunile savirste ale infractorului, a daunelor cauzateetc. Prin urmare aplicam o marja in dependenta de actiunile si urmarile savirsite prin infraciune: 1.sustrageri in proportii mici Proportii medii Proportii mari Si deosebit de mari La fel marja se va marca sub aspectul daunelor care sau savirsit persoanei fizice, a pers juridice sau a stautului . La fel rielevanta au aici calitatea bunurilor material-marfare, precum si alte valori care au un cost adicaun prt, exista insa situatii cind areo valoare subiectiva, sentimentala, avind o utilitate indiviaduala neputind fi neaparat exprimata sun un prt oarecare, la fel deosebit la individualizarea marje vor fi bunuri sociala, care au o importanta sociala, la fel sunt exponate d emuzee, obiecte de vinzare etc. In dependenta de aceste criterii vor fi prezentate careva aspecte speciifcae la individualizarea a marjei exprimate in bani, unele putind fi appreciate economic altele insa nu.

Furt 25 u.c trebuie sa depaseasca. Jaful nu cunoaste o limita inferioarade 25 uc spre deosbire de furt. Tilhariei-nu avem o suma anumita, insa se exprima prin faptul ca daunele trebuie sa fie considerbile, sau cind valoarea bunurilor se descifreaza in proportii mari ori deosebit de mari. Excrocherie marimea trebuie sa depaseasca 25 uc. Delapidarea averii straine sa depaseasca 25 uc. Pngasie nu cunoaste o limita inferioara de 25 uc

3. La 22.12.2008 aproximativa ora 14, postica impreuna cu erhan, aflnduse in vizita intrun paratament de pe str. Miron Costin, or Chisinau, au luat bunuri de la Lazu in valoare de 500 de lei. La 27.12.2007 punindus cagule pe cap luindusi cite un cutit, cei doi faptuitori au venit casaa la Geamanu . Punindu-I cutitul la git Erhan ia cerut lui Geaman sa le dea toti bani pe care ii are, ultimul ia spsu ca toti banii care ia avut ia depus intrun cont bancar Dupa ce sau convins ca Geamanul nu minte , cei doi faptuitri siau impartit

roluril:Postica il insotetse pe Geamanul la banca, iar Erhan o retine acsaa pe cncubina pentru a a se asigura ca Erhan va adauce banii Victima lea trasnsmis suma de bani ceruta, ulterior finnd angajat la>>>>>>>in calitate de contabil sef , cu posibilittaea de deppunere zilnica la contul bancar al intreprinderii in urma oprestari serviciilor de paza de automobile la parcare auto, incepind cu august 2009 pina in 19.10.2010, Postica nu a depus in contul bancii banii in suma totala de 101703. Dupa care a fugit cu acesti bani si cu buniri a intreprinderii in valoarede 51500 lei.

Calificati cele savirsite de Postica Se va schimba situatia in care Postica la atras pe minorul de 14 ani Untu si pe Darie in virsta de 13 ani.

Actiunile date sunt calificate ca talharie, dearece au itrat intr-un teritoriu strain mascati, conform dex cagula este . mantie cu glug purtat de clugri. glug (cu deschizturi pentru ochi). 2. parte a unei mti de
gaze, din cauciuc, ce acoper capul, trecnd peste urechi. (< fr. cagoule) , reesind din faptul cain timpul atacului sau folosit masti atunci este o agravanta la talharie prin patrunderea in icapere straina . Postica va fi pedepsit aprate pentru actiunea savirsita cu erhan in aceeasi infractiune, dupa car pentru banii furati si bunuri din proprietatea intreprinderii, si pentru utima situatie va fi pedepsit ca autor iar ceilalti doi va fi pedepsit doar pers care a impinit 14 ani.

Test nr 24 Sub 1.Traficul de copii 1.1 definiti notiunea ,,trafic de persoane,utilizata in art 3 al protocolului din 15.11.2000 privind prevenirea,reprimarea si pedepsirea traficului de persone,in special al femeilor si copiilor ,aditional la conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate ,in vigoare pentru RM din 16.10.2005 precum si notiunea trafic de finite umane , utilizata in conventiei consiliului Europei din 03.05.2005 trafic de persone- expresia trafic de persoane indic recrutarea, transportul, transferul, adpostirea sau primirea de persoanelor, prin ameninare de recurgere sau prin recurgere la for ori la alte forme de constrngere, prin rpire, fraud, nelciune, abuz de autoritate sau de o situaie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de pli ori avantaje pentru a obine consimmntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia n scopul exploatrii. Exploatarea conine, cel puin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexual, munca sau serviciile forate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe; trafic de finite umane- expresia trafic de fiinte umane desemneaza recrutarea, transportul, transferul, cazareaa sau primirea de persoanelor, prin ameninare cu ori prin utilizarea fortei sau altor forme de constringere , prin rpire, fraud, nelciune, abuz de autoritate ori de o situaie de

vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de pli ori avantaje pentru a obine consimmntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia, n scopul exploatrii. Exploatarea cuprinde , cel puin, exploatarea prostitutiei celorlalti sau alte forme de exploatare sexual, munca sau serviciile forate, sclavia sau practicile similare acesteia , aservirea sau prelevarea de organe; 1.2 Argumentati care este continutul exact al notiunii ,, violenta fizica specificate la lit (a) alin (2) art 206 CP RM. Actiunea adiacenta consta in aplicarea violentei fizice sau psihice asupra copilului .Notiunile de violenta fizica si violenta psihica au fost analizate anterior .,In contextual modalitatii examinate prin violenta fizica se are in vedere vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale sau a sanatatii, maltratatea intentionata sau alte acte de violenta. In cazul vatamarii intentionata grave sau medii a integritatii corporale sau a sanatatii, calificarea trebuie facuta prin concurs : art 206 (cu exceptia literii (a) din alin. (2) ) si art 151 sau art 152 din CP RM . Argumentati daca este corecta urmatoarea formulare din pct.6.4 al hot. Plenului curtii supreme de justitie nr 37 din 22.11.2004 cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de fiinte umane si traficul de copii: Amenintarea cu divulgarea informatiei confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu dezvaluirea informatiei cu character intim familiei acesteia etc.) Consider ca e corecta urmatoarea afirmatie din aceasta hotarire Amenintarea cu divulgarea informatiei confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu dezvaluirea informatiei cu character intim familiei acesteia deoarece art 206 alin .(2) lit (c ). ,,de ameninare cu divulgarea informaiilor confideniale familiei copilului sau altor persoane si art 165 alin (1) lit .(a) ameninare cu aplicarea sau aplicarea violenei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaa i sntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare a documentelor i prin servitute, n scopul ntoarcerii unei datorii a crei mrime nu este stabilit n mod rezonabil, precum i prin ameninare cu divulgarea informaiilor confideniale familiei victimei sau altor persoane att fizice, ct i juridice;aceste articole corespund cu punctul 6.4 din hotarire. Sub 2 . Delapidarea averii straine 2.1.Determinati cele trei conditii cumulative in a caror prezenta delapidarea averii straine se poate realiza asupra unor bunuri statice Specificul delapidarii averii straine se exprima in aceea ca dispunerea de bunurile dinamice incredintate ,in limitele intinderii prerogativelor conferite persoanei respective ,chiar in prezenta intentiei de a sustrage acele bunuri nu poate avea relevanta juridico-penala .In acest context ,delapidarea averii straine realizata asupra unor bunuri dinamice ,poate avea lok doar in prezenta urmatoareleor 2 conditii: 1.existenta intentiei de a sustrage 2.conventirea posesiei legitime in nelegitima ,expriminduse in depasirea prerogativelor conferite persoanei in privinta bunurilor incredintate. Pe de lata parte delapidarea averii straine, realizata asupra unor bunuri statice poate avea lok numai in prezenta urmatoarelor trei conditii cumulative : 1. Ridicarea bunurilor din locul in care se afla, 2. Intrarea bunurilor in posesia nelegitima a faptuitorului consta in depasirea prerogativelor conferite persoanei in privinta bunurilor incredintate 3. Existent posibilitatii reale ,constientizate de faptuitor de a se folosi si a dispune de bunuri ca de ale sale proprii .

1.3

2.2 Argumentati daca luarea fizica sau luarea formala caracterizeaza fapta prejudiciabila in cazul infractiunii prevazute la art 191 CP RM. In cazul delapidarii averii straine, fapta prejudiciabila consta in actiunea de sustragere faptuitorul ia bunurile ca i-au fost incredintate transforminduse din detentor legitim in pretins proprietear, avind intentia de a le deposed pentru sine, nu pentru posesorul mijlocit ce i-a incredintat bunurile. Atunci cind are loc ,, luarea formala caracterizata prin convertirea posesiei legitime in cea nelegitima pe calea retinerii bunurilor la faptuitor si a neprezentarii acestora in indrituiti a le receptiona.Luarea formala este specifica in cazul bunurilor ce sunt incredintate persoanelor care efectueaza transportarea lor in calitatea de functie principala sau persoanele pentru care transportarea de bunuri constituie partea indinspensabila a activitatii.Actiunile persoanelor care pot poseda si dispune de bunuri incredintate se pot exprima in : 1.luarea formala (daca intentia de sustragere apare in timpul transportarii sau in 2.luarea fizica (materiala) (daca bunurile sunt scoase din deposit ,casierie, etc.) Deosebirea dintre luarea fizica a bunurilor statice si luarea fizica a bunurilor dinamice este ca in ultimul caz scoaterea bunurilor din posesia legitima semnifica si imposedarea simultana a acestora. Bunurile au existenta materiala si,respectiv,luarea in posesiune si insusi posesia asupra lor ca stare de fapt e materiala. 2.3.Directorul librariei Cobzac la timpul receptionarii marfurilor de la depozitul uneia din edituri , a observant ca i-au fost livrate din eroare cu 50 de loturi de carti mai mult ,decit prevederea contractului.Cobzac nu a reactionat la eroarea care s-a admis , desi a observant-o ,trecindisi in posesie banii pe care i-a obtinut ulterior din comercializarea cartilor 2100 de lei . Ulterior ,aflindu-se in casa lui Pancu din satul Bahrinesti , r-nul Floresti , in urma unui conflict , Cobzac l-a batut pe Nirca .I-a aplicat multiple lovituri cu miinile si picioarele in diferite parti ale corpului , in urma carora victim a decedat .Dupa aceasta ,Cobzac a ingropat cadavrul in beciul gospodariei sale.Mai tirziu , aflinduse in vizita la cunoscutul sau Ispas , in orasul Floresti ,din motive de razbunare ,Cobzac i-a aplicat acestuia o lovitura cu pumnul in cap.Dupa care , cu un cutit de bucatarie , a aplicat 14 lovituri in picioarele si miinile victimei.In rezultat, victimei i-a fost cauzata o vatamare grava periculoasa pentru viata . Calificati fapta lui Cobzac. Se va schimba oare calificare a,daca ,dupa o luna ,Cobzac va restitui editurii suma de 2100 de lei, constituind valoarea integrala a celor 50 de loturi de carti?Se va schimba oare calificarea , daca dupa o luna , Cobzac v-a restitui editurii suma 1600 de lei ,constituind valoarea partial a celor 50 de loturi de carti ?argumentati rs. Art 190 alin 1 Escrocheria, adic dobndirea ilicit a bunurilor altei persoane prin nelciune sau abuz de ncredere,(savirsit prin inselaciune pasiva deoarece Cobzac a ascuns faptele si circumstantele care trebuie communicate in cazul savirsirii cu buna credinta in conformitate cu legea tranzactiei patrimoniului) .

Test.27. Subiectul.1. Omor intentionat.

1.1.Determinati in functie de statutul victimei, cele 3 varietati ale omorului prevazut la lit.d) alin 2) art.145. CP savirsit dupa indeplinirea de catre vicitma a obligatiilor de serviciu sau obstesti din razbunare p-u indeplinirea acestora.

In functie e statutul victimei, se presupun urmatoarele 3 varietati ale omorului: Omorul savirsit asupra persoanei care continua sa-si indeplineasca obligatiile de serviciu si obstesti, pentru care fapt este omorita. Omorul savirsit asupra persoanei care indeplineste alte obligatii de serviciu sau obstesti, decit cele pentru care este omorita. Omorul savirsit asupra persoanei care la momentul savirsirii omorului , nu mai indeplineste nici un fel de obligatii de serviciu sau obstesti.(dac victima este pensionar, neangajat in cimpul muncii)

1.2.Argumentati daca studentii institutiilor militare de invatamint si rezervistii pot fi victime ale infractiunii prevazute la lit.h) alin.2) art.145. C.P

In vederea aplicarii raspunderii conform art in cauza, este necesara intrunirea cumulativa a urmtoarelor conditii: Victima infractiunii are calitate speciala de reprezentant al autoritatii publice, de militar sau ruda apropiata a acestora; Infractiunea e omor este savirsita in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul autoritatii publice sau de catre militar a obligatiilor de serviciu. Militari trebuie considerati ceu ce ndeplinesc serviciul militar n urmtoarele forme: a) serviciul militar prin contract; b) serviciul militar n termen; c) serviciul militar cu termen redus; d) serviciul militar ca rezerviti concentrai sau mobilizai.

Comnform (alin .3) art.4 al Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea patriei, sunt considerati in serviciu militarr si studentii institutiilor militare de invatamint, deci pot fi victime ale infractiuni prevazute la lit.h) alin.2) art.145. C.P.R.M, insa nu toti rezervistii au calitate de militari, doar rezervistii concentrati sau mobilizati au aceasta calitate.Astfel se are in vedere ipoteza cind victima, reprezantantul aut.pb sau militarul, atunci cind este lipsita de viata, se afla in exercitiul functiunii, in atributiile sale de serviciu.Ipoteza expusa presupune 2 situatii:

Omorul este savirsit in timpul indeplinirii nemijlocite de catre victima a unor obligatii de serviciu concrete; Omoroul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, indeplinirea implicind totalitatea actiunilor indreptate spre atingerea unu aumit rezultat peste un oarecare timp.

Asa dar circumstanta agravanta, lit .h) este aplicabila pe toata durata indeplinirii de catre reprezentantul aut.pb sau de catre militar a calitatii respective. Adica din momentul dobindirii ei prin modalitati specifice fiecareia pina in momentul pierderii acestia:pensionare, demisie, exmatriculare.

1.3. In ce priveste cazul cu Sitaru, Tapu v-a fi atras la raspundere pentru art 217 , 6 prim ,pentru introducerea ilegala intentionata in organismul unei perosane, imptriva vointei acesteia, a substantelor narcotice psihotrope sau analoage a acestora, si pentru art 186 Furt pentru ca pentru ca a sustras pe ascuns bunurile unei alte persoane, In situatia lui Ambrocivom fi in prezenta art 188 al 2 lit e). tilharie cu aplicarea unu obiect folosit in calitate de arma , deoarece a fost realizat atacul asupra persoanei insotiti cu aplicarea violentei pentru viata sau sanatatea persoanei. In ultimul caz v-a fi tras la raspundere conform art 145 al 2 lit b pentru omor intentionate din interes material si pentru 197 al 2 lit a) distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunului savirsita prin incediere. 1.Se v-a schimba situatia si anume el v-a raspunde pentru omor intentionat art 145 2. S-ar fi schimbat deoarece in afara de raspunderea pentru omor intentionat asupra lui sitaru, el va fi tras la raspundere si pentru art 149 Lipsirea de viata din imprudent????? Deoarece el nu a avut intentia de a omori si concubina

Subiectul.2. Tulburare de posesie

2.1. Determinati cu exacticitate continutul notiunii de violenta, specificate in dispozitia art.193 C.P

In contextul art.193 C.P , prin aplicare a violentei trebuie inteles vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale sau a sanatatii ori violenta de o intensitate mai redusa.

2.2 Determinati 4 deosebiri dintre infractiunea de tulburare de posesie si infractiunea de violare de domiciliu (art 179 .C.P) , deosebiri kare se refera la obiektul infractiunii Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie are un caracter complex.Astfel obiectul material principal il reprezinta bunurile care au o existenta materiala, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost determinat, fiind bunurile imobile si straine pentrur faptuitor.Iar obiectul material secundar il constituie corpul persoanei si semnele de hotar distruse sau starmutate.Infractiunea de tulburare de posesie ii lipseste un obiect material secundar in cazul in care actiunea adiacenta se exprima prin amenintarea cu aplicarea violentei.

Obiectul material al infractiunii de violare de domiciliu este corpul victimei (numai in situatia violarii de domiciliu cu aplicarea violentei, prevazute de art.179.al,2).Iar obiectul imaterial a acestei infractiuni este domiciliul, deoarece nu actiunea asupra bunurilor sau chiar asurpa persoanei victimei lezeaza obiectul juridic ocrotit de legea penala, ci insasi prezenta nedorita a faptuitoului in locul ce constituie domiciliului victimei. In ipoteza violarii de domiciliu , faptuitorul este interesat nu de a beneficia de calitatile utile ale imobilului, dar de intruziunea in spatiul in care victima isi dasfasoara viata personala, lipsindu-i motivatia de sorginte patrimoniala

2.3 Argumentati kare sunt efectele pozitive si efectele negative ale modificarii art.193 C.P (modificare operata prin Legea nr.277 din 18 .12.2008)

Obiectul materila secundar constituie: Corpul persoanei Semnele de hotar distruse sau stramutate. Ca semn de hotar poate servi:

 O piatra mare asezata in acest scop Un lemn infipt in pamint Un pom sadit anume la limita dintre proprietati Un sant, o brazda adijnca sapata in skop de a constitui un semn de hotar Alte lucruri , semne. In acest sens, este consemnabila schimbarea de atitudine a legiuitorului in cazul infractiunii de tulburare de posesie art.193.C.P.R.M .pina la intrarea in vigoare a Legii R.M pentru modificarea si completarea Codului Penal al R.M, adoptate de Parlamentul R.M la 18.08.2008, era de neconceput ca proprietarul sa fie tras la raspunderea penala pentru ocuparea fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia.Pentru ca victima infractiunii putea fi numai proprietarul imobilului.Deci, aparate erau relatiile sociale cu privire la proprietate.Odata cu intrarea in vigoare a amandamentelor respective, se poate afirma cu certitudine ca tulburarea de posesie este veritabila infractiune contra patrimoniului

Test.26.
Subiectul.1. Violarea de domiciliu

1.1 Definiti notiunile de domiciliu si de resedinta utilizate in dispozitia art.179 C.P

Noiunea de domiciliudesemneaz locul n care persoana i are locuina stabil, statornic sau principal, iar noiunea de reedin indic att sediul unei autoriti sau al unei persoane oficiale, ct i al unei persoane fizice, precum i localitatea sau cldirea n care se afl temporar sau permanent.

1.2 Argumentati daca notiunea de domiciliu in sensul art.179 C.P poate si extinsa la sediul unei persoane juridice.

In conformitate cu art.6.Cod. prc.pl, prin domiciliu se intelege locuinta sau constructia destinata pentru locuirea permanenta sau temporara a unei sau mai multor persoane(casa, apartament, vila, camera in hotel), precum si incaperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibila(veranda,terasa,balcon, mansarda, beci, unloc de uz comun) de asemenea, se intelege si orice teren privat, automobil, nava marititma si fluviala privata , birou. Notiunea de domiciliu implica nu ideea de imobil, luat in consideratie in materialitatea sa, ci ideea de loc in care o persoana isi desfasoara viata personala.Astfel daca victima isi desfasoara viata personala in cadrul sediului unei persoane juridice atunci aceasta va avea kalitate de domiciliu.

1.3 Argumentati daca este sau nu oportun ca prevederea de la lit.a) alin.3) art.179 C.P sa fie modificata de o asemenea maniera, incit in locul sintagmei cu folosirea situatiei de serviciu , sa fie specificate cuvintele de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala.

Cred ca aceasta modificare, incit in locul sintagmei cu folosirea situatiei de serviciu , sa fie specificate cuvintele de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala. Nu este una oportuna deoarece va viza un cerc determinati de subiecti, pe cind in cazul primei sintagme se poate face o kalificare larga a subiectilor.

Subiectul.2Violul

2.1 Relatati despre 3 semne necesare si suficiente ale notiunii de raport sexual, notiunea utilizata in art.171 C.P

Savirsirea unui act sexual normal , care consta in inroducerea partiala sau totala a membrului viril in vagin sau in vestibulul vaginului, astfel creindu-ce conditii pentru concepere.

Este consumata din momentul introducerii partiale sau totale a membrului viril in vestibulul vaginului. Nu este necesara confirmarea deflorarii sau a graviditatii victimei.Nu este relevanta nici durata penetrarii.Nu conteaza daca a fost prezenta ejacuarea.

2.2. Argumentati daca poate fi aplicata raspunderea in baza art.171.C.P , in acel caz in care starea de imposibilitate a victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa este preexistenta realizari raportului sexual, iar aceasta stare este consecinta actiunilor faptuitorului.

Raportul sexual savirsit profitind de imposibilitatea victimei de a se apara de a-si exprima vointa, presupune indeplinirea a 2 conditii: Victima se afla intr-o stare de imposibilitate de a se apara ori de asi exprima vointa Faptuitorul sa profite de aceasta stare pu a savirsi Raportul sexual. Nu conteaza daca acesta stare este patologica sau fizilologica. Conteaza daca victima afllata in asa stare nu se putea apara sau exprima vointa. Profitarea faptuitorului de imposibilitatea victimei de a se apara ori exprima vointa inseamna ca faptuitorul si-a dat seama ca victima se afla intr-o situatie dificila si a folosit prilejul p-u a intretine cu ea un raport sexual. Astfel spus treb dovedit in concret ca faptuitorul cunoastea starea victimei. Se exclude vinovatia iar fapta nu este infractiune, daca faptuitorul nu a stiut si daca conform circumstantelor cauzei nici nu rebuia sau nu putea sa stie ca victima este de exemplu alienat mintal si dezi este lipsita de discernamint, iar aparent a consimtit la raport sexual. Se pot lua in consideratie ca starea in care se afla victima reprezinta o consecinta a actiunilor faptuitorului deci nu putem sa nu atragem la raspundere persoana care creeaza fie prin constringere fizica sau psihica sau alte metode aceasta stare de neputinta, ulterior savirsind raportul sexual, deci v-a fi tras la raspundere conform art 171 deoarece daca nu erau actiunile premergatoare ale faptuitorulu, victima putea sa opuna rezistenta si sa isi manifeste refuzul de a intretine raport sexual

2.3 Speta In prima faza Galescu avind virsta de 14 ani poate fi tras la este subiect ce poate fi tras la raspundere in baza art 27 si art 187 lit e) tentativa de jaf, fiind o infractiune materiala el nu a dispus de careva bunuri,iar amenintarea care a facut-o nu e prezinta pericol pentru viata sau sanatatea persoanei si nu o putem califica ca jaf, in al doilea caz v-a fi tenttiva la viol art 27 si art 171 lit b) asupra unui minor cu buna-stiinta, savirsit

prin constringere fizica si art. 151 vatamare medie a integritatii corporale manifestata prin pierderea pariala a auzului deoarece nu a fost inceput raportul sexual pentru a fi considerat violul consumat, in ultimul caz v-a fi aceasi calificare conf ar 27 si art 187 tentativa la jaf deoarece din motive independete de vointa lui ,cauzate de strigatile victimei nu a reusit sa duca infractiunea pina la capat. In cazul daca v-a lua de la Perehoda 500 lei atunci v-a fi comis un jaf, Poate sa se schimbe situatia daca nu ar fi opus rezistenta , atunci Galescu nu i-ar fi aplicat lovituri si nu i-ar fi provocat vatamare medie a integritatii corporale, si ar fi in acest caz simplu viol, sau tentative la viol,,,

Test 29

1.1 Identificati toate normele penale care formeaza partea (in sensul art 118) in raport cu prevederile art 171,care formeaza intregul Intrucat violul are un caracter complex,in legea penala putem identifica o serie de norme care,apar de sine statator dar care contin actiuni prejudiciabile prevazute si la infractiunea de viol.Latura obiectiva a violului presupune o actiune principala si una secundara,actiunile secundare pot fi gasite in norme speciale de sine statatoare: ,art 211 transmiterea unei boli venerice,contaminarea cu HIV SIDA,vatamare medie a integritatii corporale,vatamare grava a integritatii corporale,155 amenintarea cu omor ori cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii...etc Atfel,conform art 155 intre concurenta dintre o norma parte si una,intreg,calificarea se va face confrm normei intreg,ce contine toate semnele faptei prejudiciabile savarsite. 1.2 Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care faptuitorul constrange fizic sau psihic victima in scopul realizarii unui raport sexual,astfel incat se produce decesul victimei din imprundenta inainte de inceperea raportului sexual . In situatia data,fapta respectiva nu va putea fi calificata conform art 171,ci ca tentativa la acest articol,pentru ca raportul sexual nu a avut loc din motive independente de vointa faptuitorului,,in concurs cu art 149/ Daca ar fi decedat dupa ce avea loc raportul sexual,fapta trebuia calificata conform art 171 in concurs cu 149 CP.Daca raportul sexual a fost realizat,dupa ce victima a adecedat,atunci se va aplica infractiunea de profanare a mormintelor in concurs cu tentativa la viol. Astfel,faptuitorul aplica ,la prima etapa ,constrangerea fizica (concretizata in vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii) pentru ca victima sa nu depuna rezistenta si sa poate fi efectuata cea de a doua etapa-realizarea raportului sexual,acesta din urma nu s-a realizat,prin urmare victima decedind,intentia sa nu s-a realizat,va fi tentativa plus art 149 lipsa de viata din imprudenta. 1.3

IN privinta lui JalbaMurgoci si Palii,-coautorat la infr tilharie,in concurc cu art 172 actiuni violente cu caracter sexual,si art 145 omor intentionat.Al doilea episod: In privinta lui Obadaacestia vor fi trasi la raspundere conform 187,jaf,lit b) in concurs cu infr prevzuta la alin 171 viol,litb)lit c)

2.1Definiti adoptia,si adoptatorul,in sensul art 204 Adoptieforma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se stabileste filiatia intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele adoptatorului . Adoptator sotii adoptatori,(sau cand exista doar unul dintre acestia,se considera doar acea persoana) care au drepturi si obligatii egale in raport cu copilul adoptat,ce le sunt conferite prin intermediul institutiei adoptiei in conditiile prevazute de lege. 2.2 Argumentati daca judecatorul poate fi subiect al infr prevazute la art 204 CP al RM,luind in consideratie la ca alin.9 art 23 CPC ,se stabileste ca hotaririle sedintei secrete se pronunta public. Judecatorul nu poate si subiect al infr prevazute la art 204,in legatura faptul ca acesta a pronuntat public hotararea,intrucat aceasta e facuta public doar partilor participante la proces ,fiind somati de raspunderea in cazul divulgarii lor,si nu altor persoane ce nu participa nemijlocit la proces.Aceasta situatie nu constituie o infractiune de divulgare a secretului adoptiei,deoarece prin acea judecare a cauzei si pronuntare a hotararii,are loc incuviintarea adoptiei propriu zise,cu respectarea tuturor regulilor de procedura civila. Alta ar fi fost situatia,in cazul in care judecatorul,face publica informatia cu privire la adoptie,ce constituie secret in virtutea obligatiilor sale de serviciu de a nu le divulga.(de exemplu,copilului adoptat ii aduce la cunostinta secretul adoptiei,sau altor persoane,care nu aveau dreptul sa l cunoasca,fara acordul adoptatorilor) Astfel,pers competente carora le este cunoscut faptul adoptiei sunt obligate sa pastreze confidentialitatea informatiilor obtinute in procesul adoptiei,inclusiv in ceea ce priveste datele de identificare ale adoptatorului,precum si al parintilor biologici,\in caz contrar ele poarta raspundere conform legislatiei in vigoare(din legea privind regimuk juridic al adoptiei)

2.3 Argumentati care sunt efectele negative si pozitive ale modificarii art 204 Cp al Rm,modificare prin lega din 2008. Asa cum am mai mentionat adoptia,este o forma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se stabileste filiatia intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele adoptatorului.Aceatsa este una din institutiile care contribuie in mod esential la consolidarea familiei,ofera posibilitatea dezvoltarii personalitatii copiilor abandonati sau orfani,un mediu firesc al familiei,In aceasta ordine de iei,este indispensabil pentru pastrarea acestui mediu ocrotirea secretului adoptiei,inclusiv pe cale penala.Divulgarea poate fi facuta doar cu acordul ambilo adoptatori,sau in momentul dobindirii capacitatii depline de exercitiu al copilului adoptat.In opinia mea,copilului adoptat iar putea fi divulgate informatii cu privire la parintii biologici si mai devreme de atingerea majoratului,tinindu-se cont de gradul de maturitate al minorului

Testu 30 Sub 1. Vinatul ilegal 1.1 Identificati toate perioadele interzise pentru vinat precum si 10 unelte premise pentru vinat, specificate in legislatia in vigoare. vinatul in perioada interzisa 1.se interzice vinatoarea in perioada de primavara pe intreg teritoriul tarii ,2.dobindirea pe parcursul intregului an a urmatoarelor specii de animale : bursuc, vidra ,veverita , pisica salbatica , nurca , ciine, enot,toate pasarile rapitoare si toate speciile din famiilia vrabiilor care sunt inclusein cartea rosie a RM; 3. Se interzice vinatoarea cu o ora mai inainte de rasaritul soarelui sau cu o ora mai tirziu de asfintitul lui . Se interzice vinatoarea cu folosirea :arbaletelor ,arcurilor , armelor cu teava ghintuita , armele fara zgomot ,arme de model militar, chimicale toxice ,repelentelor si imobilizatoarelor ,arme cu calibru mik ,arme pentru imobilizarea nimalelor in scop de repopulare,interzicerea cu ciini neinregistrati si cu pasari de vinatoarea . 1.2 Argumentati daca se aplica art 233 CP RM in cazul vinatului pe teritoriul fondului ariilor naturale protejate de stat ,daca aceasta fpta a cauzat daune ce depasesc 200 de unitati conventionale. In conf. cu prevederile art .233 CP este de mentionat faptul ca nu este prevazuta nici o reparare de daune ce depasesc 200 unitati conventionale in cadrul vinatului pe teritoriul fondului ariilor natural protejate de stat .In cazul vinatului illegal in locurile interzise o prevedere mai ampla se prevede in pactul 7 al anexei nr 1 la legea regnului animal care stabileste ca terenuri interzise pt vinatoare se considera rezervatiile stiintifice, parcurile nationale si monumentele naturii.Prevederi similar se stabilesc in hot guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat (prutul de jos) .Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului. Nu se pot aplica prevederile art 233 CP nici in reparare de daune deoarece in art 233 dauna prevede de la 300 la 600 unitati conventionale . 1.3Argumentati daca este oportuna stabilirea in art 233 CP RM a raspunderii pentru capturarea sau nimicirea animalelor incluse in cartea rosie a RM si la anexele la Conventia privind cometrul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie. Dintr-un punct de vedere ar fi bine ca sa fie inclus un aliniat aparte care sa prevada nimicirea animalelor incluse in Cartea Rosie .Insa dintr-un alt aspect nu ar fi de dorit de inclus in art.233 CP RM raspunderea pentru capturarea sau nimicirea animalelor incluse in Cartea Rosie deoarece acest lucru este deja stipulat in in hot guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat , Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului si legea regnului animal .In aceste acte normative este expres stabilit legalitatea si ilegalitatea vinatului precum si tragerea la raspunderea penala si repararea de daune a persoanelor care incalca legislatia in vigoare . Sub 2 Rpirea mijocului de transport

2.1. definiti notiunea ,,mijloc de transport ,utilizata in art 192 CP RM , precum si notiunea subsecvente acesteia alte tipuri de masini auto propulsate si alte mijloace de transport mecanice. Prin mijloc de transport se intelege toate tipurile de automobile, tractoare si alte tipuri de masini autopropulsate , tramvaiele si troleibuzele precum si motovicletele si altte mijloace de transport mecanice. Prin alte tipuri de masini autopropulsate se inteelege vehiculele care circula in mod ocazional pe drumurile publice , fiind destinate executarii unor lucrari de constructie , agricole, silvice sau de alt gen . Prin alte mijloace de transport mecanice intelegem orice mecanisme puse in miscare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm cubi , care sunt subiecte ale regulilor de securitate a circulatiei rutiere si exploatare a mijloacelor de transport. 2.2 Argumentati care este Solutia de calificare in cazul in care violenta ,aplicata pentru a asigura rapirea mijlocului de transport se concretizeaza la vatamarea intentionata ,usoara ,medie sau grava. Rapirea mijlocului de transport insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea victimei sau de amenintare cu aplicarea unei asemenea violente se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani . e vatamare ushoara ,medie sau grava shi vatamarea grava nu poate fi nepericuloasa pt viata shi sanatate 2.3.Gisca a venit acasa la Obada si i-a luat prin amenintare ,cu cutitul ,motocicleta .In afara de aceasta Gisca ia cerut lui Obada o parte din banii depusi la banca, proveniti din vinzarea de curind de catre Obada a unuia din apartamentele sale.Gisca ia spus li Obada ca daca cerinta nu ii va fi indeplinita ii va fi arsa casa. Ulterior Gisca a apelat la Culai in virsta de 13 ani ,si Bufneac in virsta de 15 ani ca acestia sai aduca cit mai multe contoare din scarile blocurilor de locuit .Pentru fiecare contor lea promis cite 50 lei .Dupa ce Culai si Bufneac iau adus 19 contoare Gisca l-ea luat si l-ea spus ca a glumit in privinta recompense banesti.Pentru a se razbuna Culai si Bufneak au venit noaptea in ograda lui gisca si iau dat foc casei.In incendiu din cauza inhalarii fumului a decedat sotia lui Gisca . Calificati faptele personanelor pe care le considerati vinovate.Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va incendia casa lui Obada aceasta valorind 100 mii lei?Se va schimba calificare daca Gisca ii va lua lui Obada nu motocicleta dar cvadriciklul , pentru a o folosi temporar ? Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va lua lui Obada nu motocicleta dar semiremorca pentru a o folosi temporar ?Argumentati raspunsul . 1 episod art 188 alin 2 lit d,e 2 episod art 189 alin 1 (probabil si alin 2 lit e,) 3 episod- cu atragerea minorilor , Gisca va fi autor al infractiunii cu contoarele iar pers. De 13 ani nu va fi subiect al infractiunii .

TESTUL NR-31 Subiectul I. Incalcarea inviolabilitatii persoanei 1.1.Identificati intelesul notiunii viata privata sociala prin prisma prevederilor art.177 CP RM. Viata private sociala inseamna viata personala (in component careia este viata sociala, publica, intima,familiala,privata) in cadrul social, persoana fiind privita ca un element component al societatii, astfel respectindu-i intimitatile. 1.2.Argumentati daca divulgarea neautorizata de catre terti a unor informatii cuprinse in cazierul juridic al unei personae poate atrage raspunderea in baza art.177 CP RM. Divulgarea neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificata conform art.177 CP RM.Cazierul judiciar este fia de eviden a antecedentelor penale ale unei persoane.Cererea de eliberare a unui Certificat de cazier judiciar se poate depune la Comisariatele raionale de politie sau direct la Direcia informaii i evidene operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Deci, cazierul judiciar este solicitat de persoana careia ii apartine, in scopul de a obtine alte facilitate sociale ce impugn prezentarea acestui act. Cazierul judiciar se emite de Direcia informaii i evidene operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, deci este o informatie privata, care actualmente se cere aproape de orice angajator, pe care il anexeaza la dosarul personal al salariatului, si conform legislatiei, accesul la dosarul personal al salariatului este limitat, avindu-l doar angajatorul, deci prin prisma acestei idei si a organului care emite actul mentionat asupra, divulgarea neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificat conform art.177. Chiar si prezumint faptul ca persoana are antecedente penale, aceasta are tot dreptul de a nu vorbi deschis despre ele cu ceilalti membri ai societatii, expunind-o doar persoanelor autorizate de a cere aceasta informatie. 1.3.Argumentati daca este oportuna modificarea dispozitiei art.177 CP RM, in sensul compatibilizarii acesteia cu prevederile art.8 al CEDO. Art. 8 CEDO spune: 1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului su i a corespondenei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o msur care, ntr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii i a moralei, ori protejarea drepturilor i libertilor altora. Aceasta este o regula generala la care se conformeaza un numar mare de tari, prin prisma acestui articol, prin multitudinea interpretarilor facute de catre fiecare legiuitor in parte, se desprind o multitudine de norme specificate, incluse deja, in legislatiile interne. Art.177 nu face exceptie de la aceasta, vizind doar o parte component a articolului mentionat in CEDO, si aceasta tine de culegerea ilegala sau raspindirea cu buna-stiinta a informatiilor ocrotite de lege despre viata personala ce constituie secret personal sau familial.

Subiectul II 2.1.Determinati toate variantele de calificare pentru situatiile cind persoana este surprinsa in procesul de savirsire a furtului. O varianta ar fi daca faptuitorul intelege ca a fost descoperit, inceteaza realizarea sustragerii si incearca sa paraseasca locul faptei abandonind bunurile atunci cele formate vor fi calificate ca tentantiva de furt. O a doua varianta este daca in pofida fapului ca a fost surprins in procesul sustragerii neconsumate faptuitorul ignora aceasta imprejurare si continua realizarea sustragerii atunci sustragerea inceputa ca furt se va schimba in jaf, implicit intentia initiala de a savirsi furtul se transforma in intentie supravenita de a savirsi jaful. A treia variant in cazul in care faptuitor intimpinin impotrivire in procesul savirsirii sustragerii aplica violent fata de persoana care impiedica luarea bunurilor sau sa le retina nemijlocit dupa deposedare astfel va fi calificata ca jaf cu aplicarea violentei nepericuloase fata de viata si sanatatea persoanei ori cu amenintarea aplicarii unei asemenea violente fie ca tilharie. 2.2.Argumentati de ce reprezinta sau nu tentativa de furt fapta persoanei care are convingerea ca savirseste sustragerea pe ascuns desi din cause independente de vointa acelei personae ca este vazuta de un martor ramas neobservat in procesul comiterii sustragerii. Pentru ca sustragerea sa fie calificata ca furt atunci cind faptuitorul este convins ca actiunile lui sunt evidente pentru cei din jur desi in realitate el nu a fost vazut de nimeni in procesul savirsirii sustragerii.deci nu este aplicabil furtul ci jaf deoarece faptuitorul considera ca savirseste pe ascuns iar in realitate actiunea de luare a fost vazuta a fost vazuta de alte personae,adica reiesind din circumstantele concrete faptuitorul nu a constientizat faptul descoperirii sale si considera ca actioneaza pe ascuns. 2.3.SPETA. In primul episod Socoleanu si Udrea vor raspunde pentru Tiharie art.188 alin-2 litera-(b).deoarece component adiacenta a tilhariei este atacul adika in kazul nostrum atacul fatsa de Gonta adica confruntarea victimei si faptuitorilor ,deoarece luarea bunurilor este realizata pe cale de agresare care reprezinta un pericol pentru viata persoanei.

In al doilea episod este present un omor intentionat adika art.149 alin2 litera-(i),iar luarea bunurilor kare sunt in valoare de 476 este present art 105 Cod Contraventional deoarece este prezenta o sustragere in proportii mici.

Al treilea episod la fel este prezent art 105 Cod contraventional. Se va skimba calificarea daca Udrea ar fi avut intentia pe aceeasi cale sa mai ia inca 9 borcane de cafea va fi calificata art.187 deoarece din motive independente de vointa faptuitorului el a fost retinut de paznicii magazinului.

Test 32
Atragerea minorilor la activitatea criminala sau determinarea lor la savarsirea unor fate imorale infractionale ,in sensul art 208 1.1 Descrieti cele 6 ipoteze ale algoritmului de calificare a cazurilor de instigare a minorilor la savarsirea infractiunilor in sensul art 208 CP al RM. 1) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,pasibil de rs enala,care a savarsit infr se unul singru,la instigarea faptuitorului ,atunci ultimul trebuie tras la rs conform art 208 cat si pt instigare la infr care a fost savarsita de catre minor ;minorul urmeaza a rs pt infr pe care a savarsito 2) Daca,intro situatie similara,infr este savarsita de catre un minor,impreuna cu faptuitorul,atunci ultimul va trebui sa rs conrform art 208 ,precum si pt coat=utoratul la infr concreta respectiva 3) daca,intro situatie similara,minorul nu a dus pina la capat executarea infr ,din cauze independente ,faptuitorul tb tras la rspt art 208,precum si pt tentativ ala infr concreta respectiva 4) daca,intro situatia similara minorul nu va incerca sa savarseasca infr la care este instiga ,faptuitorul tb tras la rs pt infr prev la art 208 precum si pt pregatirea infr concrete respective 5) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,care nu este pasibil de rs penala ,atunci in cazul in care acest minor savarseste de sinestatator sau imrpeuna cu faptuiotorul ,o fapta penala,faptuitorul va va fi tras la rs conform art 208,precum si in calitate de autor al infr concrete resprective 6) daca minorul nu a incercat sa savarseasca infr la care a fost instigat ,faptutitorul va fi tras la rs numai conform art 208

1.2 Arumentati care este continutul exact al notiunii aplicarea violentei ,utilizat la al3 lita) art 208 Cp In aceasta agravanta se aduce atingere relatiilor sociale cu privire la integritatea corporala ,sanatatea sau liberatatea psihica a persoanei.Astfel faptuitorul aplica violenta sub forma de actiune adiacenta in scopul de a reprima actiunile de impotrivire a minorului si pentru a-si duce la capat intentia Integritatea corporala,sanatatea sau libertatea psihica a pers sunt valori ce le sunt consacrate normele speciale in CP;insa calificarea adiacenta conforma acestor norme un este necesara intrucit acestea sunt parti in raport cu infr prev la art 208,care este norma intreg.... 1.3Speta Jovmir si Flentea vor fi tras la raspundere conform art 186,furt.iar jovmir va fi tras si pt art 208.

Epiod 2: Jvmir,are intentie de viol,apoi o intentie supravenita de omor intentionat,.deci va fi tentativa la omor intentionat.Calificarea se va schimba pt ca in ziua in care el implineste 14 ani,nu se considera pasibil de raspundere,si nu va fi tras la rs pt infr de furt,ci va fi tras doar jovmir,pt infr de furt si atragerea minorului la activitatea criminala . 2.1 Identificati 12 exemple de valori sociale ,care sufera atingere in plan secundar in cazul savarsirii infr 165 CP 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. libertatea psihica a pers integritatea corporala a pers libertatea fizica a pers posesia asupra documentelor pers libertatea manifestarii de vointa a pes probitate exercitare corecta a controlului asupra unei pers aflate sub autoritatea cuiva exercitatea corecta a functiei in cadrul unei autoritati publice exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori organizatorico-economice sanatatea pers integritatea fizicca sau psihica a pers inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers viata pers

2.2 Clasificati modalitatile actiunii adiacente din cadrul traficului de fiinte umane in baza urmatoarelor criterii : 1 gradul de impact asupra vointei victimei 2. Lipsa sau prezenta violentei in cele savarsite de faptuitor3 impactul exercitat asupra agravarii raspunderii penale 1. prezenta violentei in cele savarsite de faptuitor: integritatea corporala a pers(aplicarea violentei nepericuloase pt viata si sanatatea pers) viata pers(deces) inviolabilitatea si libertatea pers(viol-ce presupune si aplicarea violentei) integritatea fizica sau psihica a pers(se presupune aplicarea torturii tratamente inumane sau degradante) sanatatea pers(aplicarea violentei periculoase pt viata si sanatatea pers) Lipsa violentei in actiunile faptuitorului probitate(abuz de vulnerabilitate) libertatea manifestarii de vointa(trafic realizat prin nselaciune) posesia documentelor libertatea psihica(amenintatea cu aplicarea violentei) impactul exercitat asupra agravarii raspunderii

1. exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori organizatorico-economice(cand traficul de fiinte umane este savarsit de o pers cu functie de rs sau inalta functie de rs al 2,lit e) 2. sanatatea pers (al2,lit f-cand traficul de fiinte presupune aplicarea violentei periculoase pt viata sanatatea fizica si psihica a a pers) 3. integritatea fizicca sau psihica a pers (al 2 lit,gcand traficul presupune folosirea torturii tratam inumane,degradante) 4. viata pers(al 3,it bcand traficul se soldeaza cu decesul pers sau sinuciderea acesteia) 5. inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers(li g,al 2plus viol) Toate acestea agraveaza rs penala 2.3 Argumentati daca este sau nu corecta formularea din Hot plenului CSJ ,nr 3,,din care se recomanda a fi folosit la interpretarea notiuniiprelevare a organelor sau tesuturilor,notiune folosita in art 165 CP al RMConstringerea la prelevarea de organe sau tesuturi are loc in cazul obligarii victimei la prelevarea de organe,tesuturi sau alte elemente ale coprului -procedeu prin care organele ,tesuturile si celulele donate devin utile pentru transplant contrar prevederilor Legii privind transplantul de organe,tesuturi si celule umane (MO nr 81/273 din 25.04.2008) NU este corecta formularea hotararii plenului CSJ,in primul rind din motivul ca contringerea la prelevarea de organe sau tesuturi in cazul obligarii victimei la prelevarea de organe si tesuturi,sau alte elemente ale corpului nu este un procedeu de donare a acestora,in urma caruia devin utile pt transplant,intrucat aceasta obligare este impusa victimei,aceasta nu are cum sa le doneze,ori a dona inseamna a darui ceva,a da benevol,din acest considerent este inportun a ne ghida de Hot Plnului CSJ.

TEST 34 DOBNDIREA SAU COMERCIALIZAREA BUNURILOR DESPRE CARE SE TIE C AU FOST OBINUTE PE CALE CRIMINAL 1.1.Definiti notiunea de indeletnire, proportii mari, proportii deosebit de mari in art 199.

Dobndirea sau comercializarea bunurilor despre care se tie c au fost obinute pe cale criminal, svrite sub form de ndeletnicire, presupune o repetare de cel puin trei ori a acestor aciuni pentru care persoana nc nu a fost condamnat, n scopul de a trage foloase, fiind o surs de baz sau suplimentar de venituri a fptuitorului.

In cadrul dobndirii sau comercializarii bunurilor despre care se tie c au fost obinute pe cale criminal se considera , proportii mari valoarea bunurilor obtinute pe cale criminala si anume, (sustrase, dobindite, fabricate, transportate, comercializate ), paguba pricinuite de o persoana sau de un grup de persoane, se pedepseste cu amenda in marime de la 300 la 600 unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 180 la 240 de ore sau cu

inchisoare de pina la 3 ani, iar in cadrul acelorasi actiuni , dar savirsite in proportii deosebit de mari se pedepseste cu amenda in marime de la 500 la 1000 unitati conventionale sau cu inchisoarea de pina la 5 ani.

Caracterul daunei cauzate fie el considerabil sau esenial il vom stabili lund n considerare valoarea bunurilor, cantitatea, nsemntatea lor pentru victim, starea material i venitul acesteia, alte circumstane care influeneaz asupra strii materiale a victimei.

1.2. Argumentati daca bunurile , reprezentind obiectul material al infr. prevazute la art. 199 CP, sunt obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, sau in rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala.

Pornind de la faptul ca obiectul material al infr, prevazute la art. 199 CP il reprezinta bunurile care au o existenta materiala (sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost determinat) fiind bunuri straine pentru faptuitor si care au fost obtinute pe cale criminala , adica au fost obtinute prin comiterea unei infr. ( ex : a santajului, sustrageriicontrabandei) ajungem la ideea ca acestea sunt obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, si nicidecum in rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala, caci bunurile care au fost obtinute nu pe cale criminala , nu formeaza obiectul material al infr analizate. Specificul infr de dobindire sau comercializare a bunurilor dspre care se stie ca au fost obtinute pe cale criminala consta in aceea ca ea formeaza intodeauna o conexitate cronologica cu infr care a fost savirsita anterior , urmare a careia au fost obtinute bunurile respective. Astfel, desi este o infr autonoma, dobindirea sau comercializarea bunurilor despre care se stie ca au fost obtinue pe cale criminala are ca siuatie- premise savirsirea unei alte infr , din care provin bunurile dobindite sau comercializate. Conditionarea infr prevazute la art. 199 de savirsirea anterioara a altei infr , din care provin bunurile respective , o carcatreizeaza pe aceasta ca fiind o infr corelativa.

1.3. Speta I faza suntem in prezenta art. 189 santaj . Este vorba de 10 instalatii de aer conditionat obinute in urma santajului precum Gumeniuc , Nestor si Freniuc, il vor denunta pe Olari pentru lipsuri de bunuri in valoare de 540.000 lei daka nu va fi de accord sa le transmita instalatiile. Art. 189 , alin 2 , lit b

II faza - ?

Subiectul II Omorul intentionat

2.1. Relatati depre ipoteza pluriagresiva a erorii asupra modului de executare a infr, in contexctul infr prevazute la art. 145 CP.

In ipoteza erorii asupra modului de executare a infraciunii (aberratio ictus) in contezxtul infr prevazute la art 154 , atunci cind faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care vrea s-o ucida, dar, datorita unei gresite manipulari a mijlocului folosit sau a altor cauze accidentale, rezultatul urmarit se produce asupra unei alte persoane. In cazul dat, calificarea se face conform art.27 si lit.b) alin.(2) art.145 ([n raport cu victima aflata in reprezentarea faptuitorului, in legatura cu care se urmareste interesul material) si art.149 (in raport cu victima efectiv omorita) CP RM. In ipoteza data, retinem tentativa pentru ca nu s-a produs moartea victimei aflate in reprezentarea faptuitorului. Nu pentru ca nu s-a reuit satisfacerea interesului material. In situatia in care, pe linga victima aflata in reprezentarea faptuitorului, decedeaza si alte persoane aberratio ictus, ipoteza pluriagresiva solutia este lit.b) alin.(2) art.145 si alin.(2) art.149 CP RM.

2.2. Argumentati cum trebuie interpretata prin prisma dispoiztiei 145 si 150 CP RM, prevederea de la litera a) art.26 al legii nr 162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor , conform careia militarii sunt obligate sa-si serveasca neconditionat poporul , sa fie devotati RM , sa apere suveranitatea , independata si intergitatea teritoriala a tarii pina la jrtfirea de sine.

Ratiunea cuprinderii unei asemenea agravante in CP e conditionata de calitatea victimei reprezentantului al autoritatii de stat . Prin prisma dispozitiei art 145 , pentru a se retine aceasta agravanta fapta trebuie sa se comita cind militarul se afla la serviciul sau sa se comita in legatura cu indeplinirea de catre aceasta a obligatiilor de serviciu . Intradeva omorul savirsit asupra unui militar in timpul serviciului acestora presupune situatia cind lipsirea de viata este savirsita nu in egatura cu indeplinirea de catre acestea a oblig de serviciu , (de ex din razbunare avind la baza relatiile de ostilitate personale). In astfel de situatii calitatea speciala a victimei alaturi de timpul savirsirii infr in timpul serviciului determina agravarea raspunderii penale , astfel fapta nu mai poate fi calicifacata conform alin 1, art 145 CP RM.

2.3. Argumentati daca este oportun la alin. 2 art 145 CP RM sa fie completat cu litera r ) care sa cuprinda urmatorul continut : ,, in scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe calea atacului.

Privitor prevederilor art 145 Omor intentionat sunt de parere ca nu ar fi oportun sa se adauge litera r ) in scopul sustragerii bunurilor altei persoane pe calea atacului deoarece o astfel de norma exista deja in CP RM si ne referim anume la art 188 Tilharia , adica atacul savirsit asupra unei persoane in scopul sustragerii buurilor , insotit de violenta periculoaasa pt viata si saanatatea persoanei . Mentionam ca atacul asupra victimei este savirsit in scopul sustragerii . Deci odata cu savirsirea atacului incepe realizarea scopului de sustregeere , acest scop nu poate fi realizat decit prin luarea ilegala si gratuita a bunurilor mobile din posesia altora. Este suficient doar sa inceapa executarea ei. Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile de la art 188 , nu presupune absorbirea in continutul ei a infractiunii de omor intentionat art 145 care are , in orice ipoteza , existenta juridica de sine statoare. Reprezentind

prin esenta si natura sa o complexitate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau obiectiv decit acele actiuni care au fost determinate de lege.