Tulburarile alimentare la adolescenti Generalitati

Multi copii, in special in perioada adolescentei, sunt foarte preocupati de felul in care arata corpul lor si de ceea ce simt in legatura cu acest lucru. In perioada pubertatii se petrec multe schimbari fizice si psihice, la care se mai adauga si presiunea sociala. Din nefericire, pentru un procent din ce in ce mai mare de adolescenti, dorinta de a avea un corp perfect devine o obsesie care se va transforma intr-o tulburare alimentara. Tulburarile alimentare ca anorexia sau bulimia nervoasa cauzeaza fluctuatii dramatice de greutate ce afecteaza functiile vitale ale organismului si ritmul normal de viata. Parintii pot preveni aparitia tulburarilor alimentare dezvoltandu-le copiilor o stima de sine sanatoasa si incurajand o alimentatie echilibrata. Daca va suspectati copilul ca ar avea o tulburare alimentara este imperios necesar sa cautati ajutor cat mai repede.

Despre tulburarile alimentare

In general, tulburarile alimentare implica autocritica, ganduri si sentimente negative legate de greutatea corpului si de mancare, iar obiceiul de a manca este privit ca perturband activitatile cotidiene. Desi tulburarile alimentare sunt mai frecvente in randul fetelor, sunt afectati si baietii. In SUA 1 sau 2 adolescenti din 100 se lupta cu anorexie sau bulimie nervoasa. Din pacate foarte multi adolescenti reusesc sa se ascunda de familie, luni si chiar ani de zile. Adolescentii cu anorexie au o teama extrema de a nu castiga in greutate si au o viziune distorsionata asupra dimensiunilor si formelor corpului. Ca urmare nu pot mentine o greutate normala. Sunt foarte stricti cu ceea ce mananca, tin dieta, post si exagereaza cu exercitiile fizice. Cu greu mananca si atunci in cantitate mica, devenind obsedati. Bulimia se caracterizeaza prin chef exagerat de a manca si epurare. Adolescentii cu bulimie experimenteaza fluctuatii de greutate dar niciodata nu ajung sa cantareasca cat un anorexic. Desi cele doua tulburari (anorexia si bulimia) sunt similare, adolescentii cu anorexie sunt, de obicei, foarte slabi iar adolescentii cu bulimie au o greutate normala sau sunt supraponderali. Este important de retinut ca tulburarea alimentara nu este un comportament care poate fi controlat. De aceea se impune necesitatea ajutorului medical si psihologic.

Cauzele tulburarilor alimentare

Cauzele tulburarilor alimentare nu sunt in totalitate foarte clare. Sunt implicati factori psihologici, genetici, sociali si familiali.Exista un mare decalaj intre felul in care adolescentii isi percep corpul si felul in care acestia arata in realitate. Adolescentii cu anorexie sau bulimie au frecvent o teama intensa de a nu fi grasi sau cred despre ei ca sunt grasi cand, de fapt, in realitate, nu este deloc asa. Exista sporturi ca baletul, gimnastica si luptele care pot constitui factori de risc pentru aparitia tulburarilor alimentare.

De asemenea in randul adolescentilor cu tulburari alimentare creste riscul pentru alte tulburari (anxietatea, tulburarea obsesiv compulsiva). Sunt cercetari care sugereaza contributia mass-mediei asupra cresterii incidentei tulburarior alimentare. Multe femei care apar in filme, in reclame sau la tv sunt foarte slabe si acest lucru le indreptateste pe adolescente sa creada ca frumusete inseamna sa fii slaba.Baietii, de asemenea, pot incerca sa copieze idealul media si vor exagera cu mersul la sala si cu atentia asupra a ceea ce mananca. Aceasta preocupare incepe de la varste foarte fragede. Cercetarile in domeniu arata ca 42% dintre fetitele cu varste intre 7 si 9 ani isi doresc sa fie foarte slabe iar 81% dintre cele de 10 ani se tem sa nu ajunga grase. De altfel, tulburarile alimentare se instaleaza in jur de 11-13 ani. Multi copii cu tulburare alimentara au o stima de sine foarte scazuta iar incercarea de a mentine o greutate scazuta repezinta o modalitate de a detine controlul.

Efectele tulburarilor alimentare

In timp, tulburarile alimentare cauzeaza probleme de sanatate fizica. Anorexia si bulimia pot cauza deshidratarea si alte complicatii medicale: cardiace si renale. In situatii extreme, tulburarile alimentare conduc la subnutritie si chiar moarte. Lipsa de hrana afecteaza organismul in moduri diverse: - scaderea tensiunii arteriale - caderea parului si ruperea unghiilor - anemie - incapacitate de concentrare - tumefierea articulatiilor - dereglerari menstruale (chiar intreruperea menstruatiei) - fragilitatea oaselor Bulimia, prin varsaturi constante si nutritia deficitara poate duce la: - dureri constante de stomac - afectarea stomacului si a rinichilor - pierderea de minerale si potasiu (probleme ale inimii si chiar moartea) - dereglari menstruale

Semne de alarma
Daca adolescentii, fetele in general, sunt preocupate de felul in care arata, se compara mereu cu alte fete, vorbesc despre diete, acest lucru nu inseamna ca sufera de tulburari alimentare. Un adolescent care sufera de anorexie poate prezenta urmatoarele semne: - devine din ce in ce mai subtire si fragil - este obsedat de mancare si de controlul greutatii - se cantareste in mod repetat - isi portioneaza mancarea si mananca cu masura - se vede gras - este depresiv, letargic si ii este frig constant - se retrage din viata sociala, mai ales de la activitatile care presupun si mancare - face sport in mod excesiv - mananca doar anumite alimente

Un adolescent ce sufera de bulimie poate prezenta urmatoarele semne: - se teme de cresterea in greutate - este foarte nemultumit de dimensiunile corporale, de forma corpului si de greutatea sa - se scuza si merge la baie imediat dupa ce a mancat - consuma intotdeauna mancare de dieta si cu grasimi putine (cu exceptia momentului in care mananca compulsiv) - cumpara in mod regulat laxative, diuretice, si-si face clisma - isi petrece cea mai mare parte a timpului incercand sa scape de calorii - se retrage din viata sociala, mai ales de la activitatile care presupun si mancare Parintii joaca un rol major in dezvoltarea unei atitudini sanatoase cu privire la mancare si nutritie. Imaginea lor despre propriul corp influenteaza mult adolescentul. Daca parintii se plang in permanenta ca sunt grasi, daca sunt mereu la dieta, adolescentul va crede ca acest stil de viata este normal si acceptabil. Este necesar ca adolescentul sa se simta iubit de catre parinti si prieteni pentru ceea ce reprezinta el si nu pentru felul in care arata. Material tradus si prelucrat de psiholog Loredana Ionascu Sursa: Revista TerapiaM

Bulimie
tulburare a comportamentului alimentar caracterizata printr-o necesitate necontrolabila de a manca in mare cantitate, manifestata de un subiect care, in mod obisnuit, nu este un "mare mancau". comportamentul bulimic are semnificatii foarte diferite. El poate fi legat de numeroase probleme psihologice sau medicale, poate constitui, de exemplu, o varianta a unei alte tulburari ale conduitelor alimentare, anorexia mintala. comportamentul bulimic se instaleaza adesea in timpul adolescentei, poate ceva mai frecvent la fete. Frecventa sa ramane inca imprecisa. Cauze - In afara cazurilor de dereglari metabolice (diabet, dereglare hormonala) si a unor lezi uni nervoase, principalele cauze ale bulimiei sunt de ordin psihologic. Foarte des, comportamentul bulimic apare ca o aparare fata de depresie si stres: faptul de a manca nu vizeaza atat nutrirea subiectului, cat linistirea angoasei, compensarea frustrarii sau repunerea in valoare a imaginii sale. Ea poate constitui, de asemenea, un ritual nevrotic sau o compensare a insatisfactiei sexuale (la isteric, indeosebi). In anorexia mintala, crizele de bulimie cu luarea in greutate intrerup uneori postul, fara ca celelalte simptome sa dispara. Psihic, pacienta devine o anorexica. Unele devin direct bulimice, fara post si fara slabire prealabile. Manifestari clinice - Comportamentul bulimic nu este preocupant atata vreme cat ramane ocazional, cum este cazul la subiectii care au pofta de alimente cu puternica incarcatura afectiva si simbolica; "poftele" femeilor insarcinateconstituie astfel o forma de bulimie fiziologica. bulimia depresiva si nevrotica se manifesta in mod periodic sub forma unor porniri tiranice. Ea ofera o potolire momentana, spre deosebire de bulimia anorexicilor. bulimiaanorexicului se caracterizeaza prin ingerarea la foarte mici intervale de timp (in general, mai putin de doua ore) a unor mari cantitati de hrana, cu sentimentul ca nu-si mai poate controla alimentatia. Pacientul are in plus tendinta de a-si provoca vomatul, de a lua laxative si de a practica, in restul timpului, un regim sever cu scopul de a evita luarea in greutate. In cazurile cele mai grave, accesele bulimice insotite de vomitare provocata pot antrena o deshidratare si o pierdere de potasiu (care se manifesta prin stare de slabiciune si prin crampe), leziuni esofagiene si dentare provocate de aciditatea lichidului gastric regurgita!. tratament - Este orientat de diagnostic si de un bilant organic prealabil. Pentru a fi eficace si durabil, tratamentultrebuie sa fie instituit pe baza de incredere reciproca pacient-medic, cu scopul de a actiona asupra cauzelorpsihologice ale bulimiei. psihoterapia, asociata eventual cu o prescriptie de

antidepresoare, urmareste o maturare emotionala si o rezolvare a conflictelor afective. Astfel, pacientul si medicul coopereaza cu scopul de a stabili noi deprinderi alimentare. Un regim n-ar trebui intreprins fara aviz medical, iar anorexicilor le este strict interzis un regim. Sinonim: hiperlarie, hiperorexie, poliorexie.

Bulimie - Stare patologic manifestat prin senzaie de foame exagerat, hiperorexie; poliorexie. Bulimia nervoas este o dereglare digestiv caracterizat prin consum de haran n exces, recurent, urmat de un comportament compensatoriu. Cea mai obinuit form practicat de mai mult de 75% dintre oamenii care au bulimia nervoas este vomitarea auto-provocat, uneori numit curare; post, folosirea unor laxative, clisme, diuretice, precum i printr-un antrenament prelungit sunt i ele obinuite. Cuvntul bulimia deriv din Latin (blmia), care i are originea n greac, (boulmia; foame nesioas), un cuvnt compus din (bous), bou + (lmos), foame Bulimia cauzele i factorii de risc. Nu exist o cauz unic de bulimie. n timp ce stima de sine scazuta si preocuparile legate de greutatea corporal i imaginea corpului joaca un rol major. n majoritatea cazurilor, persoanele care sufer cu bulimia sau alte tulburrile de alimentaie, n general, au probleme emotive de gestionare intr-un mod sntos a hranei. Consumul de hran poate fi o eliberare emotional, satisfacie, asa ca nu este surprinztor faptul c oamenii flmnzi se simt furioi, deprimai, sau anxioi. Un lucru este cert. Bulimia este o problem complex emotionala. Principalele cauze i factori de risc pentru bulimie sunt: * Imaginea corpului proast: Accentul n cultura noastr pe siluete svelte i frumusee poate duce la nemulumirea fa de propriul corpul, n special la femeile tinere ce snt bombardate cu imagini massmedia a unui ideal fizic nerealist. * Stima de sine scazuta: Oamenii care se considera inutile, fr valoare, i neatractive sunt la risc pentru bulimie. Lucruri care pot contribui la stima de sine scazuta include: depresia, perfectionismul, abuzul fizic in copilarie, si critica celor apropiati. * Istoricul de traume sau abuz: Femeile cu bulimia par s aib o inciden mai mare de abuz sexual. Persoanele cu bulimia sunt, de asemenea, mult mai probabil s aib prini cu o problem de abuzul de substane sau tulburri psihice. * Schimbri majore de via: Bulimia este adesea declanat de schimbrile stresante, cum ar fi schimbarile fizice la pubertate, plecarea la facultate, sau la destrmarea unei relaii. Consumul excesiv si epurarea este o modalitate negativ pentru a face fpect orientate spre profesii sau activitati: Oamenii care se confrunt cu presiuni enorme n curs de dezvoltare sunt vulnerabile la bulimie. Din ei fac parte dansatori de balet, modele, gimnaste, luptatori, actori. Sunt bulimica? Punei-v urmtoarele ntrebri. Dac rspunsul e mai mult "da", cu att mai probabil c suferii de bulimie sau de o alt tulburare de alimentatie. * Sntei obsedat de corpul vostru i greutatea dvs.? * Gndul la hran i diet predomina n viaa dvs.? * i-e fric atunci cnd ncepei s mncai, c nu vei putea s v oprii? * Ai mncat vreodat pn v simii ru?

* V simi vinovat, ruinat, sau deprimat dupa ce ati mancat? * Ai vomita sau ai lua laxative pentru a controla greutatea dvs.? Efectele bulimiei Efectul advers cel mai periculos al bulimiei este deshidratarea din cauza epurrii. Vomile, utilizarea laxativelor i diureticelor pot provoca dezechilibre electrolitice in organism, cel mai frecvent sub forma de niveluri sczute de potasiu. Nivelurile sczute de potasiu declana o gama larga de simptome variind de la letargie la bti neregulate ale inimii i moarte. Nivelul permanent sczut de potasiu poate duce, de asemenea, la insuficien renal. Alte complicatii i efectele adverse ale bulimiei includ: * Cretere n greutate * Dureri abdominale, balonare * Mrirea n volum a minilor i picioarelor * Dureri permanente n gt, rgueal * Lezarea vaselor sngvine n ochii * Mrirea n volum a obrajilor i glandelor salivare * Slbiciuni i ameeli * Carii dentare * Reflux gastro-esofagian cu esofagite * Leziuni de stomac sau esofag * Tulburri de menstruaie * Constipaie cronic la abuzul de laxative Epurarea nu mpiedic creterea n greutate Epurare nu este efficient pentru a scapa de calorii, motiv pentru care cei mai muli oameni care sufer cu bulimia sfresc cu cresterea ponderal in timp. Vomile imediat dupa mase v-or elimina doar 50% din caloriile consumate n cel mai buncaz dar de obicei mult mai puin. Acest lucru se datoreaz faptului c absorbia caloriilor ncepe n momentul n care a pus mncare n gur. Laxative i diuretice sunt chiar mai puin eficiente. Laxativele scpa de doar 10% din caloriile consumate, diuretice nu au nici un effect n eliminarea caloriilor. Ulterior ve-i cntri mai puin dup ce le-ai administrat, se datoreaz pierderii de apa, i nu pierderea in greutate adevrat. Pericolele siropului de ipeca Dac utilizai sirop de ipeca, un medicament folosit pentru a induce vomilei, dup un chef, ia precauie.Folosirea regulata a siropului de ipeca pot fi mortale. Ipeca se acumuleaz n organism pe o durat lung de timp. n cele din urm aceasta poate duce la afectare cardiac i moarte subita de cauza cardiaca, astfel cum a fost n cazul cantareei Karen Carpenter. Daca tu sau persoana iubit sufer de bulimie ... Luarea msurilor de recuperare este grea. Dac v gndii de a cere ajutor pentru bulimia, facei un pas mare nainte. Pai pentru recuperare a bolnavilor cu bulimie

* Recunoaste ca ai o problema Primul pas de recuperare n bulimia este de a recunoate c relaia dumneavoastr cu produsele alimentare este denaturat i a scpat de sub control. * Vorbesc cu cineva. Bolnavilor le este greu s vorbeasc despre bulemie mai ales dac au inut aceasta n secret pentru o perioad lung de timp. Ai putea fi ruinat, stinjenit sau s v fie frica de ceea ce altii se vor gandi despre dumneavoastr. Dar este important s nelegem c nu suntei singur. Gsii un bun asculttor, cineva care v va sprijini n timp ce ncercai s devenii mai buni. * Stai departe de oameni, locuri i activiti care declaneaz tentaia de abuz de alimente i respective de epurare.Posibil s avei nevoie de a evita sa privii la reviste de mod sau de fitness, petrecei mai puin timp cu prietenii, care in mod constant vorbesc despre dieta si pierderea n greutate, i stai departe de site-uri web pierderea n greutate i site-uri care promoveaz bulimia. * Apeleaz la ajutor profesionist. Consilierea i sprijinul profesionitilor instruii n tulburari de alimentaie v v-or ajuta s v recptai sntatea dumneavoastr, s v nvee s v alimenti mod normal, din nou, i de a dezvolta o atitudine sntoas cu privire la produsele alimentare i la propriul tau corp. Bulimia tratament i terapie Pentru a opri ciclul de abuz excesiv de hran i epurare, este important s apelezi la ajutorul unui profesionist, pentru prescrierea tratamentului i rezolvarea problemelor emotionale care stau la baza cauzei declanrii bulimiei. Tratamentul bulimiei Deoarece aspectul rspingtor al propriului corp i stima de sine scazut se afl n centrul bulimiei, terapia este o parte important a recuperrii. Tratamentul de elecie pentru bulimie este terapia cognitiv-comportamentala. Obiectivele terapiei cognitiv-comportamentala include excluderea comportamentului nesntos n bulimie i gndurile nerealiste, negative care le posed. Iat ce s ne ateptm n terapia bulimie: * Ruperea ciclului de abuz excesiv i epurare - Prima etap a tratamentului bulimiei se concentreaza pe oprirea ciclului vicios al abuzului excesiv de alimente i epurare i restabilirea modelelor normale de alimentare. Vei nva s monitorizai obiceiuriledvs. alimentare, pentru a evita situatii care declaneaz abuzul excesiv de alimente , s fac fa stresului ntr-un mod care nu implica hrana, s mnnce n mod regulat pentru a reduce pofta excesiva, precum i nevoia de a lupta cu epurarea. * Schimbarea gndurii i a deprinderilor nesntoase - a doua etap al tratamentului bulimiei se concentreaz pe identificarea i schimbarea viziunilor asupra greutati, dietei, si formie corpului. * Rezolvarea problemelor emoionale - faza finala a tratamentului bulimiei implica viznd probleme emotionale care a provocat tulburare de alimentatie. Terapia se poate concentra pe probleme de relaie, care stau la baza anxietaii i depresiei, stima de sine scazut, i sentimentele de izolare si singuratate.

Bulimia la adolescenti
Adolescentii care sufera de bulimie au adesea o greutate foarte apropiata de cea normala, desi mananca cantitati excesive de alimente. Pentru a elimina efectele supraalimentarii, tanarul isi induce stari de voma sau isi administreaza laxative puternice. Adolescenti bulimici au deseori o imagine distorsionata despre propriul corp, insa isi impun reduceri in greutate mai putin severe decat tinerii care sufera de anorexie. Bulimia nervoasa apare deseori la adolescentii obezi sau dupa episoade de

anorexie si de obicei in jurul varstei de 18 - 20 ani. Bulimia nervoasa este de 2 tipuri: in primul caz adolescentul isi provoaca stari de voma, isi administreaza laxative, diuretice si clisme, iar in cel de-al doilea caz, dupa abuzul alimentar, tanarul urmeaza o dieta restrictiva sau face miscare fizica in exces. Diagnosticul de bulimie nervoasa include episoade frecvente de mancat necontrolat,compulsiv si haotic, urmate de inducerea frecventa a starilor de voma, consumul excesiv de diuretice si laxative, post, clisme sau / si diete restrictive. Cu timpul, starile de voma devin un reflex automat. Pentru stabilirea diagnosticului, aceste episoade trebuie sa se repete cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni; adolescentul isi evalueaza in mod gresit forma corpului si greutatea. Adolescentii care sufera de acest tip de tulburare alimentara au un nivel foarte scazut al stimei de sine si se considera urati si grasi (in mod eronat) . Adesea pacientii spun ca manancatul excesiv le "amortesc" starile de depresie sau anxietate, insa aceste sentimente reapar si sunt urmate de un nou episod de mancat compulsiv. Bulimicii mananca in secret, iar teama de a nu fi descoperiti duce la izolare sociala. Cauzele bulimiei la adolescenti sunt diverse, insa nu exacte. Exista si o predispozitie genetica pentru aceasta tulburare alimentara, insa factorii de mediu pot fi la fel de importanti in declansarea bolii. Aceste cauze externe includ presiunea societatii, atitudinea familiei sau influenta media, bulimia fiind doar un simptom al starilor psihice negative. Adolescentii sunt mai predispusi la aparitia bulimiei deoarece se confrunta cel mai des cu scaderea stimei de sine si ganduri negative cu privire la propria imagine, grija pentru greutatea corporala, stari de depresie si sentimentul de vina pentru propriul comportament. Simptomele bulimiei la adolescenti includ: buze crapate eroziunea smaltului (provocata de acidul gastric) iritatii in gat inflamatia esofagului calusuri la nivelul mainilor (datorita contactului cu dintii in timpul provocarii varsaturilor) inflamatia glandelor salivare capilare sparte la nivelul fetei (cauzate de efortul in timpul varsaturilor) sangerari rectale (provocate de laxative) fluctuatii in greutatea corporala deshidratare afectiuni renale rupturi in tractul gastrointestinal superior. Adolescentii bulimici mananca in secret, evita restaurantele sau intalnirile sociale la care se mananca, merge la baie imediat dupa masa, foloseste pastile de slabit, se teme tot timpul sa nu fie gras, indiferent de greutatea corporala, vorbeste tot timpul despre mancare si greutate, urmeaza deseori diete stricte. Starea sa psihica este foarte schimbatoare, osciland intre extreme. Datorita faptului ca poate fi ascunsa mai usor, bulimia nervoasa este considerata a fi o tulburare alimentara mai putin grava decat anorexia. Efectele negative evidente apar mai tarziu, insa 10% dintre pacienti mor de inanitie, atac de cord si alte afectiuni medicale sau se sinucid. Tratamentul bulimiei la adolescenti consta in psihoterapie si terapie nutritionala.Psihoterapia are rolul de a elibera adolescentul de sentimentul de vina, a-l ajuta sa-si recapete respectul de sine si sa faca fata starilor de anxietate. Totodata pacientul bulimic are nevoie de o reeducare nutritionala. Puteti ajuta tanarul sa recapete un comportament alimentar adecvat in felul urmator: portia la o masa trebuie sa aiba dimensiuni medii; luati masa in familie si evitati locurile asociate cu mancatul compulsiv - ex. locatii fast-food; indrumati-l pe tanar sa manance incet si sa lase din mana furculita / lingura in timp ce mesteca; evitati intreruperile si distragerile in timpul mesei; planificati o activitate imediat dupa servirea mesei.