Sunteți pe pagina 1din 2

Modelul lui Saussure

Semnul este compus din semnificat si semnificant si sunt component pur psihologice reprezentand o ligature dintre un concept si o imagine acustica (impresia de sunet). Definind aceste dou elemente, conceptul i imaginea acustic, Saussure va fixa un model bilateral, implicit relaional. Semnificatul si semnificantul pot fi luati separat pentru stiudiu, chiard aca sunetul si gandul sunt socotite ca fiind inseparabile (each triggers the other). Teza de baz a lingvisticii structurale este conceperea limbii ca sistem sau ca reea de relaii; unitile lingvistice nu exist independent de reea, altfel spus identificm simultan unitile i interrelaiile. Semnele nu au sens decat daca fac parte dintr-un system. Sunetul si gandul sunt doua planuri distincte, dar care relationeaza. Astfel, Saussure se refera la valoarea semnului care depinde de relatia cu alt semn din system (nu are valoare fara context). Daca semnificatia depinde de relatia dintre semnificat si semnificant, atunci si valoare depinde de relatiile dintre semne. Limba, pentru Saussure, este un system de diferente si opozitii. Acest lucru seamana cu pozitionarea produsului in publicitate (ar trebui sa cumperi X pentru ca e cel mai bun si nu e ca Y). la fel si T nu e S, iar cainele nu-I pisica. Limba ca system social se opune vorbirii (parole) cu character individual. Limbajul este o facultate a specie umane. Limba este o form particular a limbajului ntr-o anumit comunitate social (repertoriul limbilor naturale) ; este un produs social al facultii limbajului i un ansamblu de convenii necesare adoptate de organismul social. Vorbirea reprezinta actualizarea sistemului
limbii n comportamentul comunicativ al individului ca act individual de voin i inteligen . Arbitrar si motivat Saussure credea ca imbinarea dintre semnificant si semnificat este o operatiune arbitrara. Semnele folosite in scris sunt arbitrare (T nu are vreo legatura cu sunetul). Aceasta ide este imprumutata de la PLaton care spunea , intr-un dialog de-al sau, ca numele nu apartine unui lucru de la sine ci este arbitrar si stabilit prin conventie. There is nothing threesh about the word tree. Saussure spunea ca daca un cuvant reprezinta conceptual fixat inainte, atunci ar trebui sa gasim echivalentul sau in toate limbile (cuvantul dor din romana nu are echivalent in engleza). Arbitrariul lingvistic se refer la faptul c limba decupeaz realitatea (fonic sau conceptual) ntr-o manier proprie, difereniatoare (zeci de termeni pentru conceptul de zpad n limba eschimoilor ;chiar o segmentare neomogen a spectrului culorilor:vechii celi vis- vis de limbile actuale). Forma si substanta Noiunea saussurian de substan este foarte asemntoare celei aristotelice i scolastice de materie. Marmura ca substan reprezint potenial o mulime de obiecte; ea va deveni un lucru i nu altul ca urmare a impunerii unei anumite forme (structuri). Acelai lucru se ntmpl i cu limba ca rezultat al impunerii unei structuri asupra a dou categorii de substane: sunetul i gndirea. Semnificatia unui cuvant deriva din impunerea unei structure asupra gandului.

Paradigmatic si sintagmatic Persoanele care comunic dispun de un repertoriu de simboluri-cod comun- din care vor fi selectate elementele ce urmeaz s fie combinate n conformitate cu anumite reguli. Codul este alcatuit dein doua axe: vertical - paradigma (repertoriul de simboluri din care se opereaz selecia) i orizontal- sintagma, n care se opereaz combinarea. Exemplu: paradigma este mancarea si sintagma este ce am mancat noi la pranz. Din paradigma selecta felurile de mancare si le asezam intr-o ordine(sintagma). Din punct de vedere lingvistic, paradigma poate reprezenta cuvintele dintre care noi le selectam pe unele si le combinam dupa regulile gramaticale(sintagma). Sincronie si diacronie Analiza sincronic a limbajului vizeaz studierea strii sistemului la un moment dat. Analiza diacronic discut istoria, evoluia sistemului. Distincia ntre dimensiunea sincronic i cea diacronic este metodologic esenial (mult vreme lingvitii au analizat laolalt eantioane ale aceleiai limbi, dar situate la mare distan n timp). Meritul lui Saussure este de a fi accentuat caracterul sistematic al limbii, transformnd conceptul de sistem dintr-o noiune descriptiv ntr-un concept operator.

S-ar putea să vă placă și