Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Ovidius Constanta , Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Educatia permanenta

Apostol Ioana,
an 2,Psihologie

-Constanta 2010 -

Educatia permanenta

Fiind un fenomen social si societatea fiind supusa unei permanente deveniri, fiinta umana este si ea supusa aceluiasi proces de educatie pe tot parcursul vietii. Educatia permanenta este dependenta de educatia formala pentru ca omul are nevoie de o pregatire realizata in scoala pentru a invata sa invete. Obiectivele educatiei permanente nu pot fi disociate de cele ale educatiei realizate in general, de cele ale educatiei scolare, in primul rand;principiul educatiei permanente trebuie pus in relatie directa cu produsul individual si social. Educatia ca activitate complexa, incepe din primul an de viata si se continua pe tot parcursul vietii prin cele trei forme: educatia formala, informala si non-formala. De aici rezulta caracterul permanent al educatiei. Educatia nu trebuie si nu poate sa se rezume la ceea ce ofera scoala de toate gradele, oricat de elevata ar fi ea. Educatia trebuie sa continuie concomitent cu scoala, exercitata de alti factori educativi (familia, mass media) cat si dupa absolvirea scolii si facultatii, sa continuie tot timpul si toata viata. Aceasta pentru a feri omul de suficienta, de limitele instruirii si dezvoltarii personalitatii sale. Educa ia permanent nu se reduce la educa ia continu sau la formarea profesional continu . Educatia permanenta, pentru a fi de valoare si eficienta, trebuie sa se bazeze pe educatie, fapt care cere invatamantului sa pregateasca tineretul studios pentru autoeducatie (Ioan Bontas). Educa ia permanent nu este o form de educa ie - ca cea formal , nonformal sau informal , i nici un nou tip de educa ie (precum cea intelectual , moral , estetic etc.), ci un principiu de proiectare i organizare a educa iei n perspectiva desf ur rii sale n diferite forme pe toat durata vie ii ; este un sistem educational deschis, compus din obiective, continuturi, forme si tehnici educationale, care asigura intretinerea si dezvoltarea continua a potentialului cognitiv, afectiv si actional al personalitatii, al capacitatilor si deprinderilor de autoeducatie, formarea de personalitati independente si creative. Principiul educa iei permanente subliniaz importan a cuprinderii n procesul educa ional a tuturor a integralit ii individului i a tuturor formelor de educa ie Educatia permanenta este nemijlocita legata de diagnoza si prognoza educatiei, de programare si de inovare pe termen lung a educatiei. Educatia permanenta ne fereste de imbatranirea timpurie din punctul de vedere cerebral si psiho-social, ne mentine tineretea spirituala. Savantul japonez Matsuzawa spunea: sa gandesti activ, continuu si intens caci opresti imbatranirea creierului (desigur, pentru o anumita perioada) si obtii performante deosebite, pana la creatii de mare valoare si eficienta.

Conceptul de educatie permanenta Dup J. Thomas, educa ia permanenta cuprinde n interdependen toate aspectele i dimensiunile educa iei; ntregul care rezult fiind mai mult dect suma p r ilor. "Educa ia permanenta nu este nici un sistem, nici un domeniu educativ, ea este principiul pe care se bazeaz organizarea globala a sistemului educa ional. (...) Educa ia permanenta este un adev rat proiect educativ, care are un caracter prospectiv si vehiculeaza un sistem

de valori. Ea implica, n ultima instan , un proiect de societate. " (P un, E., Educa ia permanent . Reflec ii teoretice). Educa ia permanent reprezint un un principiu organizatoric i filosofic care presupune c educa ia se suprapune pe dimensiunea ntregii existen e a omului;este destinat s permit fiec rui individ s - i dezvolte personalitatea cu ajutorul unui sistem complex de mijloace care trebuie s r spund nevoilor i aspira iilor de ordin educa ional i cultural ale acestuia.Printre condi iile care au impus acest principiu n practica educa ional actual sunt: -a) evolu ia tiin ific i tehnologic din a doua jum tate a secolului XX, care a dus la "explozia" cunoa terii, concomitent cu fenomenul de perisabilitate rapid a cuno tin elor.Volumul de cuno tin e c p tat de individ n coala nu-i poate sluji eficient toat via a, el fiind obligat ca la la scurt timp dup terminarea studiilor prin obliga iile profesionale,sociale i culturale s deprind priceperi i nv turi noi , n acord cu noile date ale tiin ei i tehnicii; -b) noile muta ii din via a economico-social , politica i cultural , care au dus la schimbarea n mare m sur a statului economic i social al oamenilor prin trecerea n sectorul secundar, ter iar (servicii) i apoi n cel cuaternar (cercetare).Aceste muta ii, coroborate cu schimb rile survenite n structura i func iile familiei, necesit din partea tuturor eforturi sus inute i permanente de adaptare la condi iile mereu schimb toare; -c) schimb rile n structura demografic indic o cre tere a popula iei vrstnice. Prin educa ia primit , ei pot fi influen a i, ca i dup p r sirea cmpului muncii, s r mn activi, productivi i creatori; -d) cre terea timpului liber poate fi o surs de progres i bun stare, dar i o cauz de regres.Educa ia permanent poate garanta o utilizare ct mai eficient a timpului liber; Principalele caracteristici ale educa iei permanente: - Educa ia nu se termin la sfr itul instruc iei colare, ci acoper ntreaga existen a unui individ; -Educa ia permanent nu este dedicat exclusiv adul ilor,ea cuprinde i unific toate etapele educa iei:pre colar , primar , liceala, universitar , postuniversitar ; -Educa ia permanent include n acela i timp modalit ile formale i nonformale.Ea ncorporeaz att nv area planificat , ct i pe cea accidental ; - Comunitatea, grupurile sociale, ntregul mediu de ine un rol foarte important n educarea individului; Educa ia permanent mbrac un character universal i democratic. Ea reprezint democratizarea educa iei. -Educa ia permanent are dou laturi componente: general i profesional .Aceste componente nu sunt diferite una de cealalt , ci sunt ntr-o rela ie de interdependen i interactivitate; -Educarea permanent exercita o func ie coercitiv , remedieaz dificult ile educa iei actuale; - Principalele func ii ale educa iei permanente sunt: integrarea, inovarea i adaptarea reciproc a individului i a societ ii; - Sunt trei condi ii esen iale pentru a realiza educa ia permanent :ocazia, motiva ia i educabilitatea; - Scopul final al educa iei permanente este s amelioreze i s ridiceconditiile de viata. Ultimul deceniu a impus pe plan mondial o noua viziune asupra educatiei-educatia permanenta-concept cu implicatii principale, structurale si practice cu adevarat innoitoare. Acest concept nu este nou. Pentru prima data, 1919, Comitetul pentru educatia adultilor din Anglia lanseaza ideea educatiei permanente, pentru ca in 1929 sa apara chiar o lucrare cu acest titlu. In general, trebuie precizat ca ideea educatiei permanenteindiferent de termenii folositi-a aparut in sistemul educatiei adultilor . Educatia adultilor a experimentat si generalizat, cel putin sub aspectul formelor si al metodelor, modalitati instructiv-educative de autentica modernitate: studiul care alterneaza cu munca; activitatea in grup; coparticiparea la la elaborarea si desfasurarea programelor educative; autodidaxia etc. Toate acestea au determinat ca, tocmai in sistemul educatiei adultilor si specialistilor lui, sa se contureze cu o sporita limpezime conceptul de educatie permanenta. Daca, in 1948 la Conferinta internationala asupra educatiei adultilor de la Elseneur (Danemarca) aceasta idee a aparut in mod cu totul sporadic la cea de-a doua conferinta de la Montreal, in 1960, conceptul era aproape definit, pentreu ca in 1972, la cea de-a treia Conferinta de la Tokio sa se poata discuta chiar despre educatia adultilor in sistemul educatiei permanente.

Nu exista,pana in prezent,o definitie consacrata asupra educatiei permanente si de aceea se opereaza,mai curand ,cu caracteristici conceptuale.Intr-o lucrare ,aparuta in urma cu cativa ani, sub egida Institutului de Educatie Permanenta de pe langa UNESCO (Bazele educatiei permanente) se insereaza 30 asemenea caracteristici conceptuale, asa cum apar in diferite materiale de specialitate editate in mai multe tari din lume. Sintetizand aceste caracteristici, se poate aprecia ca educatia permanenta se constituie ca un ansamblu de mijloace puse la dispozitia oamenilor de orice varsta, sex, situatie sociala si profesionala, pentru ca ei sa nu inceteze sa se formeze de-a lungul vietii, cu scopul de a-si asigura deplina dezvoltare a facultatilor si participarea eficienta la progresul societatii. Mari ganditori au insistat pe idea ca educatia este necesar sa se exercite asupra individului pe tot parcursul vietii sale: Seneca,de exemplu ,afirma ca si batranii trebuie sa invete; Cormenius sustine si el capentru fiecare om viata sa este o scoala,de la leagan pana la mormant Nicolae Iorga precizeaza ca invatat e omul care se invata necontenit si invata necontenit si pe altii. ReneMaheu considera ca educatia permanenta este ...o dimensiune a vietii. E o anumita atitudine de insertie in real si nu pur si simplu o pregatire pentru existenta activa si responsabila Paul Lengrand vede educatia permanenta o actiune in stare sa favorizeze creearea sructurilor si metodelor care sa ajute fiinta umana, in tot cursul existentei sale, in procesul continuu, de pregatire si dezvoltare; sa pregateasca individul pentru ca acesta sa devina cat mai mult propriul subiect si propriul subiect al dezvoltarii sale prin intermediul multiplelor forme de autoinstruire(Paul Lengrand; p.49-50). Bertrand Schwartz defineste educatia permanenta ca o ...integrare a actelor educationale intr-un veritabil continuum in timp si spatium, prin jocul unui ansamblu de mijloace (institutionale, materiale umane) care fac posibila aceasta integreare(Bertrand Schwartz; p.53). Ca atare, dupa opinia lui, educatia nu se limiteaza la un singur sub sistem educativ, de pilda scoala, ci inglobeaza toate activitatile sociale care sunt purtatoare de educatie. In perspectiva, ...ideea de permanenta a educatiei va fi in asa masura in obicei, incat nu se va mai vorbi decat de educatie, notiunea de permanenta fiind inclusa in insasi ideea de educatie(op. cit., p.53-54). Pentru Bogdan Suchodolski, extinderea educatiei permanente va determina ca aceasta sa devina ...un mijloc de dezvoltare a nevoilor si interesului pentru valorile culturale, pentru ca ea corespunde orientarii preferintelor si inclinatiilor umane si pentru ca ea face viata noastra mai colorata si mai valoroasa (Bogdan Suchodolski; p. 312). Majid Rahnema considera si el ca educatia permanenta isi propune sa se adreseze ansamblului fiintei in devenire, in toate domeniile si de-a lungul intregii vieti...ea transcede nu numai barierele artificiale intre educatia scolara si non scolara si distincia clasica intre invatamantul public general si educatia adultilor, dar se bazeaza deasemenea in mod esential pe unitatea dintre procesele educative si viata care formeaza personalitatea umana...ea se refera in acelasi timp la educatia fundamentala, la formatia personala, la dreptul la timpul liber sub aspectul sau activ, cultural si aristic, si la accesul permanent la mijloacele educative in stare sa dezvolte potentialul creator, intelectual si fizic al omului (Ioan Jinga p12-14). Conceptul si sistemul educatiei permanente ofera raspunsuri la numeroasele probleme ale relatiei predareinvatare. Cea mai larga acceptie a educatiei permanente exprima aria sa sociala, ca tendinte si perspective ale vietii educationale contemporane:Educatia permanenta este educatia tuturor oamenilor pe tot parcursul vietii lor. Explicitand, aceasta formulare vizeaza, pe de o parte, un invatamant in numeroase reprize-perioade ale

vietii-in miscare verticala, de la tinerete pana la batranete; pe de alta parte, un invatamant in miscare orizontala, care ofera caile de trecere, la scoli de profil diferit si realizeaza o imbinare continua a educatiei institutionalizate cu influentele educationale si cultulale informale, difuze. O asemenea definitie nu precizeaza insa continutul pedagogic si metodele unui proces educativ de lunga durata, complex, si prin natura sa exigent. Or, obiectivele ambitioase, fara prevederea si aplicarea mijloacelor corespunzatoare raman mereu nesaturate(Leon Topa, p12).

Invatarea permanenta intr-o societate a cunoasterii Conceptul si sistemul educatiei permanente nu constituie insa numai rezultatul logicii interne a dezvoltarii invatamantului, stiintelor si tehnicilor contemporane. Reciclarile in intreprinderea contemporana nu sunt doar expresia unor nobile dar vagi aspiratii cultural-stiintifice, ci probleme de productie calculate in nevoi reale de profesiuni si numar de specialisti, dupa tipuri de pregatire sau grade si functuni necesare. In aceste procese de perfectionare profesionala nu intra numai executantii, masa de salariati, ci si tehnicienii cu pregatire superioara, cadrele de conducere. Intreprinderile si institutiile moderne actioneaza in consecinta in domeniul perfectionarii profesionale potrivit unor norme care sunt incluse in planul operational de conducere si organizare economica.( Leon Topa p18). Complexitatea fenomenelor din societatea modern solicit un bagaj de cuno tin e i capacit i din ce n ce mai bogat. De asemenea, viteza cu care informa ia circul n volum imens inhib capacitatea receptorului de interpretare n timp util a acesteia. Societatea contemporan este caracterizat prin dinamism, prin nnoire continu . Ea nu poate fi cunoscut dect prin interpret ri personale, variabile i n mare m sur subiective, simbolice. P Drucker: ceea ce n elegem acum prin cunoa tere este informa ie efectiv n ac iune, informa ie orientat spre rezultate. Trecerea de la cunoa terea ca un ansamblu de cuno tin e, informa ii, date, la cunoa tere ca un ansamblu de competen e (a ti s faci/ s ac ionezi) determin o mutare de accent n educa ie, de la expunerea excathedra la nv area prin experien / prin practic , de la transmiterea i memorarea de informa ii (informare), la formarea de abilit i, capacit i, competen e. In acest context apare nevoia form rii unor indivizi capabili, n primul rnd, s analizeze situa iile concrete, noi, i s r spund adecvat utiliznd capacit i de gndire logic , de rezolvare de probleme, de gndire critic , de gndire divergent etc. Trebuie formate deprinderi de nv are continu , capacit i de adaptare la noile situa ii. Rolul profesorului devine acela de a crea situa ii de nv are n cadrul c rora elevul i con tientizeaz demersurile de nv are, rezultatele, neajunsurile i i perfec ioneaz continuu activit ile de nv are; aceste abilit i se educ , se nva , se exerseaz nc din primii ani de coal --Exemple de nv are prin ac iunea proprie a elevului: prin descoperire ,prin intermediul opera iilor de gndire (reflexiv : s observe, s compare, s strng date, s analizeze, s abstractizeze, s sintetizeze etc.) conduce la formarea unor structuri cognitive , prin ac iune (practic , expresiv / creativ etc.) ,algoritmic . nv mntul modern este centrat pe capacit i i competen e; nu trebuie s abuz m de memorie, dar trebuie s cerem o memorizare (este necesar ) de tip logic. Elevii trebuie s opereze i cu informa ii, cuno tin e de baz . Opera iile gndirii, capacit ile cognitive, comportamentul, atitudinile se dezvolt i se exerseaz pe fondul unor cuno tin e de baz temeinice/ bine consolidate.

Invatarea permanenta nu reprezinta numai un aspect al educatiei si formarii, ci ea devine, pe zi ce trece, un principiu fundamental al participarii active a individului in societate, de-a lungul intregii sale vieti. Formarea profesionala a adultilor se regaseste in continutul tuturor programelor ce vizeaza relansarea economiei nationale si urmareste transformarea actualului sistem de institutii de pregatire profesionala, completarea lui cu componentele necesare pentru prevederea si realizarea reorientarii profesionale si pregatirii din timp a fortei de munca pentru activitati care utilizeaza noi tehnologii si solicita creativitate, inovare si inalt profesionalism.

Educatia permanenta este studiata de stiintele educatiei in mai multe directii de abordare stiintifica Educatia permanenta este principiul fundamental al educatiei conform caruia fiinta umana este supusa influentei educationale inca de la nastere prin mediul social in care se dezvolta si se formeaza in ontogeneza. Educatia permanenta presupune formarea unor comportamente specifice educatiei, prin integrarea individului uman intr-un sistem de invatamant. Abilitatea cu deprindere de munca intelectuala si cu o atitudine pozitiva fata de invatare prin care se asigura pregatiea pentru autoeducatie. Sistemul de invatamant prin planul de invatamant si programele scolare trebuie sa proiecteze obiectivele educatiomale generale pe care pot fi abilitate tinerele generatii, cu instrumente de munca intelectuala si deprinderi psiho-motorii necesare unei educatii permanente. In pedagogia sociala educatia permanenta este abordata din perspectiva relatiei societate-educatie. Caracterul permanent al educatiei este definit pe doua coordonate mari: 1. Ca proces cu caracter social-istoric (educatia a aparut odata cu tipul de oranduire sclavgista si a continuat intr-un sistem specific in fiecare tip de oranduire sociala devenind un proces din ce in ce mai complex). 2. Ca dimensiune a vietii individului de la nastere pana la varsta retragerii din activitate.

Obiectivele educatiei permanente Educatia permanenta trebuie sa raspunda schimbarilor care se produc in socieate, in stiinta, tehnica, cultura, etica, justitie, economie, profesiuni etc. Ea necesita, astfel, realizarea unui sistem de obiective si cerinte, pritre care mentionam : intelegerea necesitatii educatiei permanente atat la nivelul factorilor de decizie, a unitatilor de invatamant si a altor factori educativi, cat si al individului tanar si adult ; asigurarea improspatarii si imbogatirii sistematice si continue a cunostntelor generale si speciale ; perfectionarea capacitatilor si deprinderilor intelectuale si profesionale, iar pentru educatori si a celor pedagogice-metodice, precum si dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale : adaptarea pregatirii profesionale, a calificarii la shimbarile si mutatiile stiintifico-tehnice, profesionale etc.,mergand in unele situatii, pana la schimbarea profesiei (calificarii), fenomen cerut de economia libera de piata, asigurand integrarea individului in activitatea social-utila in continua prefacere ; scientizarea si culturalizarea vietii sociale ; asigurarea progresului social continuu ; diminuarea efectelor uzurii moralea cunostintelor teoretice si practice (a deprinderilor) prin reimprospatarea continua cu noi informatii si noi tehnologii (retehnologizari) ; dobandirea de tehnici si deprinderi de educatie permanenta si altele(Ioan Bontas p278).

Educatia adultilor si educatia permanenta Delimitarea acestor doua concepte este necesara, deoarece, in ultimul timp, recunoasterea tot mai larga de care se bucura, pe plan mondial, educatia permanenta, cat si diversitatea sau fluiditatea sensurilor sale uzuale creeaza o oarecare incertitudine in ceea ce priveste indreptatirea educatiei adultilor de a exista ca notiune pedagogica si ca activitate efectiva. Educatia adultilor apare, uneori, ca o realitate perimata, suplinita de una noua, mai la moda si cu un numar mai mare de aderenti. Alte ori, educatia permanenta este insa considerata numai ca o expresie menita sa reliefeze caracterul intrinsec si eminamente contempranal procesului educational sau numai ca un deziderat al vremurilor noastre, in timp ce educatia adultilor ar desemna numai unele activitatiaporadice, sau procesele de reciclare profesionala. Ideea de educatie permanenta si-a gasit primii promotori in Franta prin G.Bachelard, Gaston Berger, Paul Lengrand, Jean Le Veugle, Jean Capelle de la Universitatea din Paris, Marcel Hignette de la Centrul National de formare permanenta, Bertrand Schwartz de la Universitatea din Nancy si multi altii. Expresia educatie permanenta circula in Franta, la inceput, cu doua sensuri : un sens uzual care se refera la ansamblul de mijloace prin care individul si dezvolta ceea ce a dobandit in scoala si asimileaza achizitiile ulterioare ale stiintelor si tehnicilor care il intereseaza in profesie ; si un sens restrans la perioada scolara si referitor la organizarea educativa care inglobeaza existenta elevului inclusiv timpul sau liber . Acestor sensuri,care sunt destul de inguste si nu depasesc sfera educatiei copilului sau a adultului, Paul Lengrand si Jean Le Veugle le dau o extindere care conduce la semnificatia actuala a educatiei permanente asa cum a fost ea adoptata in cadrul celor douasprezece teme majore de reflectie si de actiune pe care Conferinta generala a UNESCO in cea de-a cincisprezecea sesiune a sa, le-a propus statelor membre in vederea Anului international al educatiei. Cea mai cuprinzatoare perspectiva asupra educatiei permanenete o aduce Jean Le Veugle, chiar daca, in formularea sa, pune accentul pe aspectul organizarii materiale a educatiei permanente. Potrivit acestui autor, ea este ansamblul mijloacelor puse la dispozitia oamenilor de orice varsta, sex, situatie sociala si profesionala pentru ca ei sa nu inceteze daca doresc, sa se formeze si sa se informeze cu scopul de a-si asigura deplina dezvoltare a facultatilor si participarea la progresul societatii. Educatia este inteleasa acum-ca sa folosim cuvintele pedagogului A.Kriekemans-ca o truda care trebuie sa absoarba in intregime pe orice persoana si aceasta pe tot timpul vietii sale. Dupa cum observa pedagogul canadian J.R.Kidd, cei mai multi educatori...nu sesizeaza pe deplin sensul educatiei permanente.ei concep educatia ca o pregatire pentru viata. Convingerea lor cea mai profunda este ca trebuie sa-i pregatesti pe tineri, sa-i lansezi pe drumul vietii, sa le dai ca provizii de drum cateva adevaruri si deprinderi (J.R.Kidd p. 125) Noul concept sparge tiparele unor conceptii anterioare si disloca structurile prin care se desfasoara procesele educationale, impunand noi orientari si noi organizari.

Consideratii psiho-sociale privind varsta adulta Educatia permanenta a devenit o speranta a scolii contemporane, scoala supusa excesiv perspectivei ingustspecializate. Ea se impune, de asemenea, ca o idee calauzitoare a elaborarii formelor de educatie aadultilor. De aceea, analiza cercetarilor actuale in domeniul educatiei permanente este o necesitate obiectiva pentru promovarea gandirii si actiunii pedagogice. Cercetarea lui Bergler (1966) pleaca de la premise teoretice si de la analize empirice referitoare la psihologia dezvoltarii in perioadele de varsta adulta. Tematica centrala a lucrarii sale se refera la problema: formele atitudinilor umane in timp, in manifestarile lor diverse si in conexiunile lor. In acest context a putut fi verificata...ipoteza unui model multitidimensional de dezvoltare. Inca in unele cercetari premergatoare a fost verificata importanta centrala a variabilelor sociale pentru

determinarea tuturor proceselor de orientare si conucere in cursul vietiiBergler (1966) subliniaza ca nu toate fenomenele evolutiei la varsta adultului se lasa subsumate unei curbe a vietii continuu ascendente si apoi descendente, respectiv numai sub aspectul intiparirii, asa cum le interpreteaza...psihologia abisala sau si sub aspectul altor modele imaginate. Pe baza cercetarilor sale empirice, Thomae (1959a) ajunge la constatarea ca particularitatile psihologice ale invatarii si dezvoltarii adultului nu pot fi intelese, nici prin efectele datorate primei copilarii, nici prin presiunea situatiilor nemijlocite. De aceea i se pare corespunzator scopului sa i-a in considerare problemele psihologiei si dezvoltarii la varsta adultului ca determinate si structurate prin confruntarea macar cu unele, daca nu cu cele mai multe dintre urmatoarele situatii fundamentale. - Situatia concurentei profesionale si economice. Necesitatea de a se afirma. - Situatia familiei - Interiorizarea imperfeciunii lumii reale. - Frictiunea cu monotonia propriei vieti cotidiene - Interiorizarea caracterului definitiv al propriului destin. - Confruntarea cu caracterul finit al existentei in lumea reala. Bazat pe aceste concepte, Thomae intreprinde o analiza tematica a varstei adultului. In toate lucrarile sale, Thomae ajunge la o respingere totala a periodizarilor, deoarece cursul vietii umane ar fi structurat pe amprentele trairilor subiective. El aste de parere ca un asemenea sistem de referinta permite sa se rezolve toate contradictiile dintre diferitele rezultate ale cercetarilor, privind varsta adultului. Din aceasta ar rezulta si o cunoastere a unei legitati, care, in mod firesc, nu asculta de impulsurile endogene, ci creste din aciunea unitara a unui trecut asimilat sau neasimilat, dintr-un prezent constructiv sau obstaculat si dintr-un viitor deschis, respectiv opac sau chiar amenintator. Nu putem sa fim cu totul de acord cu el, totusi apreciem ca demna de atentie constatarea sa, potrivit careia particularitatile psihologiei invatarii si dezvoltarii la varsta adultului pot fi intelse pe deplin prin prin studiul concret al rolurilor si sarcinilor, care il maturizeaza pe omul obisnuit, pe calea trecerii de la tinerete la batranete(Hans Lowe). Educatia permanenta in viziunea mai multor pedagogi BERTRAND SCHWARTZ Principiul permanentei educatei cere ca, in orice moment al vietii, dupa perioada de obligativitate scolara, orice individ sa poata intreprinde studii de promovare (la un nivel mai inalt), de reconversiune profesionala, studii cu caracter complementar, de reciclare sau dezvoltare generala si culturala. S-a si aratat ca acest principiu este strans legat de acela al egalitatii sanselor.Recurenta formarii nu va fi decat o etapa catre permanenta, fiindca ceea ce trebuie sa urmarim in cele din urma este acea educatie care integreaza toate perspectivele vietii globale a individului (Schvartz). Formarea trebuie sa devina o dimensiune normala a vietii individuale: omul trebuie educat pentru viata, ca o componenta a naturiisale sociale, iar societatea trebuie sa organizezeraspunsul la aceasta trebuinta prezenta pretutindeni in spatiu si in timp, intr-un cuvant, in viata... In

aceasta perspectiva, posibilitatea efectiva de generalizare a principiului permanentei depinde in mod clar de aplicarea la fel de generala a principiului de orientare si ghidare care trebuie sa garanteze in fiecare etapa de formare-obligatorie sau adulta-situara fiecaruia la nivelul optim al motivatiei si posibilitatilor proprii. Intradevar, majoritatea persoanelor s-ar dovedi incapabile de a opera o alegere judicioasa, fara informatii, fara o constientizare a situatiei si fara indrumare, intr-un sistem complex de optiuni oferite in paralel cu insesi activitatile intregii vieti sociale.(Bertrand Schvartz p. 14-15) . PAUL LENGRAND Viata inseamna pentru oameni-spune Paul Lengrant-o succesiune de sfidari: imbatranirea, boala, pierderea unor fiinte iubite, alegerea tovarasului de viata, razboaiele, enigmele universului, sensul vietii, profesia, nevoia de bani, rivalitatile, angajamentele politice si altele. La acestea, putem adauga si alte sfidari adresate omului de epoca in care traim: accelerarea schimbarilor care parcurg existenta unei generatii, in contrast cu epocile anterioare cand mai multe generatii parcurgeau o etapa fara schimbari fundamentale; expresiunea demografica; evolutia rapida a cunostintelor stiintifice si a tehnologiei. In afara de aceasta, permanenta cducatiei este obiectiv necesara, intrucat progresele stiintifice si ale tehnicii descompleteaza sau chiar perimeaza rapid orice formatie, indiferent de domeniu. Un regim educational incapabil sa asigure adaptarile necesare ar deveni o frana an activitatii economice. Fara indoiala ca, cheltuielile unei autentice permanente a educatiei, cu toate implicatiile sale, atat umane cat si financiare, vor fi considerabile. Ele vor trebi insa asigurate, deoarece educatia devine prin ea insai unul din factorii cei mai intensivi de progres al productiei. Intr-o perspectiva nedemocratica a sistemului educational, tratarea adaptiva a oamenilor ar risca sa se transforme in cea mai vatamatoare dintre servituti si dintre alienari, omul devenind un simplu purtator de calificari tehnice si un simplu obiect deformare reinnoita strict pentru nevoile intreprinderii... Intemeiata pe un sistem care sa nu fie la discretia unei intreprinderi ahtiate de profit, ci controlat in chip democratic de muncitori, la toate nivelurile, si conceput pentru a-i initia in toate dimensiunile meseriei lor, in asociere cu o pregatire de ordin general si cultural, educatia permanenta devine, dimpotriva, factor de eliberare si de implinire a omului. Repetam,totul depinde de context Prin urmare, educatia permanenta trebuie in mod absolut necesar sa aiba un continut-vitalde formare generala si culturala. Ea trebuie sa se realizeze prin autoformare si pe baza unei cogestiuni a cadrelor didactice si a beneficiarilor acesteia. In afara de unele imprejurari exceptionale, nici o autoritate exterioara nu intervine pentru a-l sili sa studieze, sa se perfectioneze, sa devina un cetatean mai bun, un tata de familie mai bine pregatit si mai intelegator. Atat timp cat adultul nu sesizeaza interesul deosebit pe care il prezinta pentru el un anumit gen de efortin domeniul profesional, obstesc sau cultural, se abtine de a-l face. Si chiar atunci cand sa angajat intr-o actiune, poate sa se retraga oricand. In aceste conditii, educatia adultilor si, in general, orice forma de educatie care nu are un caracter obligatoriu, inclusiv educatia extrascolara a tinerilor, este propice innoirilor. Intr-adevar, in cadrul unor astfel de programe au luat nastere forme de educatie a caror importanta universala este recunoscuta azi, in special munca in grup, discutiile organizate, participarea la activitati productive, seminariile si stadiile de studiu, metodele neimpuse, folosirea intensa a mijloacelor audio-vizuale etc. Viitorul educatiei, considera in ansamblul sau, si capacitatile sale de reinnoire depind deci de educatia adultilor. Educatia permaneta intervine , de asemenea, ca un element de solutie in unele situatii ale societatii noastre, acelea care rezulta din relatiile dintre diferite generatii. Dupa cum reiese din diferite exemple, comunicarea si schimbul intre tineri si cei mai in varsta se fac uneori greu, astfel ca in multe cazuri dialogul dintre tata si fiu, intre profesor si eleveste in mod practic intrerupt. Insa acest schimb este pretios si necsar, atat pentru imbogatirea reciproca a indivizilor , cat si pernru echilibrul societatilor.(Paul Lengrand p. 54)

TOPA LEON Educastia permanenta nu se identifica cu nici o institutie scolara sau prescolara,cu activitatile organizate sau informale cultural-profesionale pentru adulti, colective sau individuale,intemeiate pe o metodologie clasica sau libera.Ea trebuie inteleasa ca un sistem de obiective, metode si tehnici educationale clasice si moderne, validate si in plina revolutionare, capabile s dezvolte insasi educabilitatea, o mobila si continua deschidere educationala potrivit conditiilor de munca si de viata ale generatiilor de oameni si ale fiecarui indivi in parte. Potrivit conceptiei lui Topa Leon educatia permanenta este termenul cel mai adecvat sa exprime o dezvoltare metodica, prin actiunea educativa multilaterala a omului si a colectivitatilor sociale, sa includa actiuni cu obiective largi, de lunga durata si sa dezvolta libertatea de optiune a celui educat, ca si a educatorului.In acest context, in studiul nostru, nu numai ca nu inlocuim pe educator cu instructorul, fasonator implacabil, ci referindu-ne la actiunile cultural-educative, preferam sa facem loc animatoruluicultural. Se identifica educatia permanenta cu educatia adultilor, uneori cu autoeducatia si autoinstruirea.in ambele cazuri sunt vizate arii si cai ale educatiei permanente, ca proces postscolarsi ca o metodologie educationala a tineretului in plina maturizare sau a adultilor.Paul Lengrand a scos in evidenta faza actuala aeducatiei permanente :In mod esential, (ea) desemneazainca o terminologie, o serie de concepte si de principii, o ordine de preocuparisi de cercetare.Dar aceasta, dupa parerea lui Topa Leon impune o treptata depasire afazei incipiente. Expresia educatie permanenta, are o legatura directa cu expresia scoala permanentafolosita prima oara in 1938 de catre filosoful G. Bachelard si cu expresia peda- gogie permanentaa aceluiasi filosof.Planul de invatamant elaboratin 1947 de Langevin-Vallon prevedea mijloace ale educatiei permanente, iar planul Billiers(1956)a reluat aceasta prevedere.(Topa Leon p. 14-16)

RENE MAHEU Dupa Rene Maheu, educatia permanenta este menita s rezume si sa inspire eforturile de innoire in educatia moderna: Nici o reconversiune nu cere de fapt studii atat de atente pentru o prospectiva atat de vasta si atat de complexa. Nu este vorba, in fond, decat de a ingloba invatamantul scolar si universitar intr-o sinteza totalizanta, in care educatia extrascolara si asa-numita educatie a adultilor, considerate in mod general azi inca drept marginale, sunt destinate sa apara ca centrul si esenta disciplinei spiritului, Pana acum UNESCO a organizat unele conferinte aceasta tema. Tot mai multi oameni, printr-o scolarizare tot mai indelungata, folosind mijloace tot mai ingenioase si mai variate isi insusesc un cuantum tot mai mae de cunostinte si priceperi a caror uzura evine tot mai rapida.

JEAN PIAGET Pana la J.J.Rousseau, intre copil si adult nu se concepeau deosebiri esentiale. A urmat o perioada in gandirea psihopedagogica in care copilul era considerat o fiinta autonoma, originala, cu totul deosebita de omul adult (Ellen Key). In vremea noastra se releva deosebirile calitative intre copil si adult, si similitudinile, corespondentele, liniile dezvoltarii continue. Una din aceste linii continue ale dezvoltarii psihice, deosebit de importanta pentru problematica educatiei permanente o aduce constatarea ca si adultul este nedesavarsit. Conceptia veche pleca de la ideea ca adultul atinge o stare plenara, o suficienta si mai ales o autoritate socialstatutara, pe care copilul trebuie abia sa o cucereasca. Dupa Jean Piaget pe parcursul vietii omului se

inregistreaza functiuni constante, intru cat actiunea presupune totdeauna un interes care sa o declanseze si o inteligenta care sa o inteleaga si sa raspunda nivelelor dezvoltarii. Totodata, dezvoltarea in timp a personalitatii inregistreaza structuri variabile: intresele se schima si explicatiile evolueaza intre individ si mediul sau se stabilesc circuite l distante tot mai mari si, prin continutul lor, tot mai complexe. Notiunea de maturitate nu exprima un moment unitar, o stare de imobilitate, si nu semnifica o fixare, dupa cum se afirma in vechea psihologie adultul are tot atat de largi si de multiple probleme noi de rezolvat si de inteles ca si copilul. Aceasta varsta isi are perioadele ei de tranzitie crizele ei. Pe o perioada a dezvoltarii aproape de acelasi rang ca si copilaria si adolescenta. (Topa Leon p. 34-35) Concluzii Educatia permanenta implica procese de invatare fundamentate stiintific si nu poate fi confundata cu expresia educatie de-a lungul vietiicare vizeaza mai mult procesele invatarii spontane.Educatia permanenta inseamna invatare continua ,creativa, novatoare si este posibila in toate formele scolare si postscolare.Ea promoveaza o pregatire si perfectionare profesionala care permite fiecarui individ sa-si insuseasca cunostintele sideprinderile necesare autoeducatiei.Ea este o inventie sociala, caracteristica societatii contemporane in care mobilitatea profesionala este foarte rapida ,cotribuie la dezvoltarea procesului de instruire si cultivare ;faciliteaza posibilitatea fiecarui om de a-si completa studiile, de a se perfectiona in munca, de a-si insusi o cultura superioara. Educatia peranenta nu este deci o simpla continuare a educatiei traditionale. Ea reprezinta o serie de noi abordari ale unor elemente esentiale pentru existenta fiecauia, incepand prin insusi sensul acestei exsitente.permite descoperirea unei multitudini de situatii fundamentale, in care indivizii apar intr-o noua ipostaza, si aduce solutii inedite unor probbleme cruciale ale destinului indivizilor si societatilor. Relatia intre dezvoltarea sociala si educatie este prima si cea mai importanta coordonata social-integrativa pentru modelarea si conducerea educatiei permanente . Educatia permanenta a aparut si s-a impus ca un raspuns la solicitarile vietii contemporane, ca singura solitie pentru adaptarea omului la epoca noastra. Revolutia tehnico-stiintifica este insotita de numeroase exploziiinformationala, tehnica -,de sfidari aruncate in fata omului-cum numeste Paul Lengrand exigentele la care contemporaneitatea constrange fiinta umana. Gaston Berger rezuma tabloul epocii actuale la cateva trasaturi care sunt tot atatea probleme pentru educatia omului aflat in acest tablou:interdependenta crescanda din lume;mobilitatea indivizilor, maselor si situatiilor; accelerarea istoriei, care actioneaza ca factor de diferentiere si de selectie.(Tiberiu Popescu p. 29). In prezent atat in intreaga lume cat si in Romania au aparut numeroase programe guvernamentale sau nu care sustin si finanteaza educatia permanenta a populatiei (, astfel incat in viitor cu totii sa spunem nu Nu stiu! ci Nu am invatat inca! .

LEGEA EDUCA IEI PERMANENTE

Si in cadrul legislativ din Romania este recunoscuta importanta si necesitatea invatarii permanente,fiind structurata o lege in aceasta privinta,dupa cum urmeaza:

Art.1 (1) Prezenta lege reglementeaz cadrul general al educa iei permanente n Romnia. Art.2 (1) Educa ia permanent reprezint totalitatea activit ilor de nv are realizate de-a lungul vie ii, de la educa ia timpurie, pn la educa ia dup pensionare, n scopul dezvolt rii cuno tin elor, abilit ilor i competen elor nivel ter iar este reglementat n legisla ia referitoare la formarea profesional la nivel ter iar i la educa ia adul ilor. (2) Educa ia permanent se realizeaz n contexte formale, informale i non-formale. nv area formal se desf oar dup obiective educa ionale i curriculum explicit formulate, este inten ional i presupune nmatricularea cursan ilor i certificarea rezultatelor nv rii. nv area informal se refer la acele cuno tin e, abilit i i competen e dobndite n contextul activit ilor cotidiene, neinstitu ionalizate, legate de munc , mediul social sau de timpul liber, dobndite f r un obiectiv educa ional sau un curriculum explicit formulate. nv area non-formal se refer la acele cuno tin e, abilit i i competen e integrate n contextul unor activit i planificate, institu ionalizate, dar f r obiective educa ionale sau curriculum explicit formulate. (3) Educa ia permanent este o responsabilitate a persoanelor, grupurilor, organiza iilor i institu iilor i este stimulat de c tre stat. Art.3 (1) Finalit ile principale ale educa iei permanente vizeaz dezvoltarea sustenabil a societ ii. dezvoltarea plenar a persoanei i

(2) Educa ia permanent se centreaz pe formarea i dezvoltarea competen elor cheie, a competen elor specifice i a competen elor avansate, necesare ntr-o economie a cunoa terii i o societate democratic . Art.4 (1) Statul garanteaz dreptul i accesul egal la educa ie pentru toate persoanele, f r niciun fel de discriminare pe criterii de sex, vrst , etnie, zon de reziden , statut socio-economic, convingeri religioase, politice sau alte criterii. (2) Statul garanteaz anse egale de acces la sistemele de informare, consiliere i orientare n carier , precum i la programe de sprijin educa ional pentru persoanele aflate n situa ii de risc. (3) Sistemele de informare, consiliere i orientare n carier , precum i programele de sprijin educa ional sunt reglementate prin ordine comune ale Ministerului Educa iei, Cercet rii i Inov rii i Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale. (4) Statul are obliga ia s asigure acreditarea i evaluarea periodic a furnizorilor de educa ie i formare, publici i priva i, care opereaz pe teritoriul Romniei.

(5) Nerespectarea, inten ionat sau nu, a dreptului la educa ie i a accesului egal la educa ie, la servicii de informare, consiliere i orientare n carier i la programele de sprijin educa ional se consider infrac iune i se sanc ioneaz conform legisla iei n vigoare. Art.5 (1) Educa ia este o prioritate na ional . (2) Pentru educa ie, statul aloc un buget anual de minimum 7 % din PIB, din fonduri publice. (3) Guvernul r spunde public n fa a Parlamentului de alocarea i gestiunea bugetului specificat la alin. (2). Art.6 (1) Statul i exercit atribu iile n domeniul educa iei permanente prin intermediul Parlamentului, Guvernului, Ministerului Educa iei, Cercet rii i Inov rii i Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale. (2) Statul stabile te parteneriate cu toate p r ile interesate n promovarea educa iei permanente. (3) Parlamentul are urm toarele atribu ii: a) b) c) d) aprob bugetul educa iei ca parte a bugetului de stat; aprob legile din domeniul educa iei i form rii profesionale; adopt raportul anual privind starea nv mntului, prezentat de ministrul educa iei; aprob legea cu privire la nfiin area, transformarea sau desfiin area unei universit i publice sau private. (4) Guvernul are urm toarele atribu ii, n domeniul educa iei:

a) aprob liniile strategice ale politicii na ionale n domeniul educa iei; b) asigur relevan a educa iei n raport cu pia a muncii i aprob Cadrul Na ional al Calific rilor ca parte a Cadrului European al Calific rilor; c) propune Parlamentului, spre aprobare, bugetul educa iei ca parte a bugetului de stat; d) aprob , prin hot rri de guvern, modul de organizare, func ionare, evaluare i control al serviciilor educa ionale i al furnizorilor de educa ie; e) propune Parlamentului, spre aprobare, nfiin area, transformarea sau desfiin area universit ilor publice sau private; f) reglementeaz regimul diplomelor i certificatelor de studii recunoscute de c tre statul romn; g) alte atribu ii, stabilite prin legisla ia sectorial referitoare la educa ie i formare. (5) Ministerul Educa iei, Cercet rii i Inov rii are ca atribu ii principale: a) elaborarea strategiilor i politicilor na ionale n domeniul educa iei, form rii i cercet rii; b) elaboreaz reglement rile referitoare la organizarea i func ionarea sistemului de educa ie din Romnia; c) monitorizeaz , evalueaz i controleaz , direct sau prin organismele abilitate, func ionarea sistemului educa ional i a furnizorilor de educa ie; d) stabile te mecanismele i metodologiile de validare i recunoa tere a rezultatelor nv rii; e) alte atribu ii, a a cum apar ele specificate n legisla ia sectorial , referitoare la educa ie i formare. (6) Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale are ca atribu ii principale: a) elaborarea i gestionarea, mpreun cu Ministerul Educa iei, Cercet rii i Inov rii, a Cadrului Na ional al Calific rilor, ca parte a Cadrului European al Calific rilor; b) reglementeaz modul de organizare i func ionare a furnizorilor de formare profesional ; c) asigur acreditarea, evaluarea i controlul periodic al furnizorilor de formare profesional ; d) alte atribu ii, a a cum apar ele specificate n legile sectoriale, referitoare la educa ie i formare. Art.7 (1) Organizarea i func ionarea nv mntului preuniversitar este reglementat n Legea nv mntului preuniversitar.

(2) Organizarea i func ionarea nv superior.

mntului superior este reglementat n Legea nv

mntului

(3) Organizarea i func ionarea form rii profesionale Art.8 (1) Guvernul stabile te mecanismele i metodologia cadru de recunoa tere i transfer ale rezultatelor nv rii. (2) n baza prezentei legi, Guvernul Romniei va stabili mecanismele i metodologia de identificare, validare i certificare a nv rii non-formale i informale, n vederea adapt rii educa iei la dinamica pie ei muncii. (3) Ministerul Educa iei, Cercet rii i Inov rii va stabili metodologia de recunoa tere a nv rii nonformale i informale a educatorilor, nv torilor i institutorilor din nv mntul preuniversitar i condi iile de certificare a acestora ca profesori n nv mntul primar - preprimar. Art.9 (1) Autorit ile locale, n parteneriat cu furnizorii de educa ie i formare, creeaz centre comunitare de nv are permanent . (2) Centrele Comunitare de nv are Permanent (CCIP) furnizeaz servicii de educa ie i formare pentru membrii comunit ii locale, pe baza analizei de nevoi prezentate n rapoarte anuale adresate autorit ilor locale. (3) Finan area CCIP se face din fonduri publice i private. Toate veniturile ob inute de CCIP r mn la dispozi ia acestora. (4) Metodologia de acreditare, evaluare periodic , organizare i func ionare a CCIP va fi aprobat prin hot rre de guvern. Art.10 (1) Guvernul Romniei va nfiin a Muzeul Na ional a tiin ei, cu filiale n fiecare municipiu re edin jude . (2) Muzeul Na ional al tiin ei are drept scop principal oferirea de experien e de nv are non-formal informal , prin prezentarea principalelor realiz ri ale tiin ei i tehnologiei contemporane. de i

(3) Finan area Muzeului Na ional al tiin ei se face prin bugetele ministerelor Culturii, Cultelor i Patrimoniului Na ional i al Educa iei, Cercet rii i Inov rii. (4) Metodologia de nfiin are, organizare i func ionare a Muzeului Na ional al tiin ei se stabile te prin hot r re de guvern, n termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi. Art.11 (1) n termen de maxim 12 luni de la promulgarea prezentei legi, un post public de televiziune i un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educa iei. Ministerul Educa iei i Cercet rii, Societatea Romn de Radiodifuziune (SRR) i Societatea Romn de Televiziune (SRTV) vor colabora pentru stabilirea grilei de programe ale acestor posturi. (2) Guvernul va finan a, prin programe speciale, emisiunile educative din media privat . Art.12 (1) Guvernul va deschide un cont bancar pentru educa ia permanent , n valoare de 500 EUR pentru fiecare nou-n scut din Romnia.

(2) Contul va putea fi utilizat de c tre titular numai dup finalizarea nv mntului obligatoriu, n scopuri strict educa ionale, pentru categoriile de cheltuieli prev zute prin hot rre de guvern. (3) P rin ii sau tutorii legali pot depune n contul de educa ie permanent o sum total de pn la 500 EUR/an. Aceast sum va fi scutit de impozit. (4) Folosirea acestui cont n alte scopuri dect cele educa ionale este considerat infrac iune i se pedepse te conform legii. Art.13 (1) Fiecare institu ie public este obligat s utilizeze minimum 2% din bugetul propriu pentru formarea profesional a angaja ilor, n func ie de nevoile institu iei. (2) Societ ile comerciale sunt scutite de impozitarea profitului investit n formarea profesional a angaja ilor, n limita a maximum 5% din valoarea acestuia. Art.14 (1) Ministerul Educa iei, Cercet rii i Inov rii, mpreun cu Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale elaboreaz un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza i prognoza activit ilor de educa ie permanent . (2) Ministerul Educa iei, Cercet rii i Inov rii, mpreun cu Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale public anual Catalogul furnizorilor de educa ie acredita i din Romnia. Art.15 Ministerul Educa iei, Cercet rii i Inov rii mpreun cu Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale nainteaz Parlamentului un raport comun privind starea educa iei permanente n Romnia i m surile pe care se angajeaz s le ntreprind pentru optimizarea acesteia.