Sunteți pe pagina 1din 28

Curs 2

Introducere
Echipament Masini Utilaje Aparate etc.
15 0 32 , 10 0 32 ,

Piesa Subansamble
(elementul de baza a unui echipament, masina, utilaj, aparat) Piesa se caracterizeaza prin: -forma; -dimensiuni; -precizie dimensionala si de forma; -calitate a suprafetei; -material.

50

32 ,

60

3, 2

3, 2

30

20

11 0

-cerinte functionale; -conditii de exploatare (solicitari, siguranta in functionare, conditii ambientale; -posibilitati de prelucrare

In funtie de cerintele impuse piesei (ce doresc sa obtin) se stabileste :


-Semifabricatul de pornire (o forma primara a materialului ce sufera transformari ulterioare: laminat, semifabricat turnat sau forjat) -Tehnologia de fabricatie (procesul de transformare a unui material dintr-o stare in alta stare, de la o forma la alta forma).

Se pune problema:-din ce realizez piesa -cum realizez piesa Sunt deopotriva importante
Cum se obtin semifabricatele laminate, forjate, turnate?
4

O tehnologie completa de obtinere a pieselor cuprinde urmatoarele etape


Prepararea minereului Extragere metal brut Metale sau Aliaje

Minereu

Afinare

Metalurgie extractiva Laminare Tragere Forjare Turnare

Metalurgie prelucratoare (la cald)

Produse finite

Semifabricate

PRODUSE FINITE

Prelucrari suplimentare (prin aschiere sau deformare plastica la rece)

PRELUCRAREA PRIN LAMINARE


In urma extragerii metalului brut si a afinarii lui se obtinerea metale sau aliaje in stare lichida. Acestea se vor turna in lingouri.

Turnarea lingourilor se face prin: -Turnare directa; -Turnare directa si cu palnie intermediara; -Turnare indirecta; -Turnare continua.

elemente de prindere

lingotiera Aceste lingouri se supun procesului de LAMINARE

placa de turnare

LAMINAREA este un procedeu de deformare plastica a materialelor (la cald sau la rece), care consta in trecerea acestuia printre 2 cilindri care se rotesc in sens invers (cilindri de laminare)

Fr Fi

Ffr

Antrenarea materialului de catre cilindri se datoreaza fortelor de frecare dintre cilindri si material. Apare insa si o forta de respingere Fr ce depinde de unghiul alfa. Conditia laminarii este ca Ffr>Fr, in caz contrar este nevoie de o forta de impingere Fi 7

Un laminor este format din: -motor; -reductor; -caja de antrenare; -caja de laminare. Caja de laminare cuprinde structura laminorului si CILINDRI DE LAMINARE

Cilindri de laminare (sunt elementele cele mai impotante) -asigura forta necesara deformarii materialului; -asigura antrenarea materialului in procesul de deformare; -atribuie forma si dimensiunile semifabricatului resultat 3
1-fus de abtrenare; 2-fus de sprijin; 3-tablia (partea activa a cilindrului, in acest caz tablie neteda)

So

3
8

Su

Laminor profilat cu profil deschis

Laminor profilat cu profil inchis

Prin laminare se pot obtine si tevi nesudate (dupa procedeul Manesmann). Acest procedeu utilizeaza laminoare speciale care din punct de vedere constructiv a suferit diferite modificari
9

Curs 3

Laminarea semifabricatelor are urmatoarele dezavantaje:

Procesul laminarii se desfasoara la cald si, deci, cu consum de energie mare; Nu se pot obtine semifabricate cu sectiune mica deoarece procesul de oxidare ar putea afecta intreaga masa a materialului; Nu se pot obtine semifabricate de precizie dimensionala si de forma ridicata.

Tragerea

Este o operatie de deformare plastica la rece (cel mai adesea) care consta in trecerea materialului prin orificiul unei scule numite filiera.

Prin aceasta, filiera va atribui materialului forma, dimensiunile si precizia corespunzatoare.

3 4 1 5 Fr Ft

1. Filiea 2. Materialul supus tragerii 3. Forta care actioneaza asupra materialului in timpul deformarii 4. Forta de deformare 5. Forta de respingere Fr S0 sectiunea initiala a materialului Su sectiunea rezultata dupa tragerea materialului

S0 2 COEFICIENTUL DE TRAGERE

Su

CONDITIA TRAGERII Ft>Fr Ft<Forta la rupere a materialului in sectiunea cea mai mica Ft<RmSu sau Ft<rSu

Filiera: reprezinta scula de deformare. Prin urmare, are o deosebita importanta Filiera se caracterizeaza printr-un profil longitudinl si printr-un profil transversal
4 5

1 2

Profilul longitudinal este format dintr-o succesiune de conuri (cu exceptia zonei 4): 1-conul de intrare (rol de protectie); 2. Conul de ungere (lubrifiere); 3. Conul de deformare; 4. Zona de calibrare; 5. Conul de iesire; 6. Conul de protectie la iesire a filierei

Profilul transversal este dat de zona de calibrare care confera materialului geometria si dimensiunile sectiunii transversale

Materialele utilizate la executarea filierei trebuie sa: - aiba duritate ridicata; - sa aiba o mare rezistenta la uzura.

Ele se clasifica in functie de modul de reconditionare

Materiale pentru filiere care se reconditioneaza la aceeasi dimensiune - Otelurile de scule; - Otelurile rapide.

Materiale pentru filiere care se reconditioneaza la o dimensiune superioara -Carburile (indeosebi cele de wolfram); - Diamantul. Prelucrare prin slefuire la o dimensiune superioara

Se reconditioneaza prin: -Recoacere de inmuiere; -Forjare (aducere la dimensiunea dorita); -Prelucrare mecanica; -Tratament termic; -Slefuire.

Datorita duritatii si fragilitatii ridicate a materialului filierei, aceasta se monteaza intr-o portfiliera

1 2 3 4 1 filiera; 2 portfiliera; 3 materialul supus tragerii; 4 canal de racire cu apa; 5 batiul masinii de tras; 6 bolt de prindere; 7 cutia de lubrifiant solid.

MSINA DE TRAS BARE

10

11

12

5 16 15 4 3 2 1 13 14
1 si 13 batiul masinii de tras; 2 si 14 suportii rotilor de lant; 3 roata motoare; 4 axul rotii motoare; 5 lant Gall; 6 boltul portfilierei; 7 portfiliera; 8 filiera; 9 material supus tragerii; 10 cleste de prindere 11 sistem de ancorare; 12 pana de decuplare; 15 axul rotii antrenate; 16 roata antrenata

TRAGEREA TEVILOR

Tragerea cu dorn lung Tragerea fara dorn


Prezinta dezavantajul faptului ca nu pot fi controlate grosimea peretelui si diametrul interior. Teava poate dobandi pliuri, cute. Are avantajul controlului diametrului interior si exterior al tevii. Are dezavantajul utilizarii unor dornuri lungi si grele. Teava se trage odata cu dornul.

Tragerea cu dorn scurt


Are avantajul controlului diametrului interior si exterior. Prezinta dezavantajul sistemului mai complicat. Teava se trage in timp ce dornul se roteste.

FORJAREA

Este operatia de prelucrare prin deformare plastica la rece sau la cald in vederea obtinerii unor semifabricate

Tr (recristalizare)=0,4Ttop (K) La rece: Tlucru<Tr (recristalizare) La cald: Tlucru>Tr (recristalizare)

Avantaje:
Nu necesita incalzire; Se obtin proprietati mai bune; Materialul nu se oxideaza.

Avantaje:
Nu necesita forte mari de deformare; Nu necesita utilaje de forta mare

Dezavantaje: Dezavantaje:
Forta necesara procesului este mare; Necesita utilaje de forta mare. Necesita incalzire (costuri); Materialul se oxideaza; Nu se poate aplica la materiale cu sectine mica.

Diagrama de incalzire, prelucrare


T, K Ttop Tinc. Trecr.
1, 2 etapa de incalzire a materialului; 3 etapa de mentinere pentru omogenizarea temperaturii in material; 4 etapa prelucrarii; 5 reincalzirea materialului daca prelucrare nu a fost terminata; 6 etapa mentinerii pentru o noua omogenizare a temperaturii; 7 o noua prelucrare a materialului pentru a fi adus la forma si dimensiunile finale; - etapele 5, 6, 7 se reiau de cate ori este nevoie; - ideal ar fi ca prelucrarea sa poata avea loc intr-un singur ciclu; 8 racirea finala a semifabricatului cu o viteza care sa-i confere proprietatile dorite.

4 5

7 8 Timpul, ore

Incalzirea are loc in doua faze 1 si 2 Incalzirea din prima etapa este lenta pentru a evita aparitia unor tensiuni din cauza diferentei de temperatura dintre zona exterioara si miezul materialului (materialul fiind rigid neavand o plasticitate corespunzatoare deformarii). In a doua etapa incalzirea se face rapid pentru evitarea oxidarii pronuntate a materialului si cresterea grauntilor cristalini (materialul are plasticitatea necesara deformarii sub actiunea tensiunilor interne generate de diferenta de temperatura). Incalzirea se face sub linia solidus (cu aprox. 30-50 grC) pentru evitarea aparitiei unor faze lichide si a cresterii pronuntate a grauntilor sau a arderii materialului (oxidare intercristalina).

Curs 4

Forjarea
in functie de energia utilizata in procesul deformarii

Forjarea manuala

Forjarea mecanizata

In functie de controlul procesului de deformare

Forjare libera

Forjare in matrita

Nu se poate controla procesul deformarii

Controleaza procesul deformarii

Utilizeaza scule simple: Ciocane; Baroase; Dalti; Clesti etc

Utilizeaza matrite care atribuie piesei forma si dimensiunile cavitatii acesteia

LEGILE DEFORMARII PLASTICE


La deformarea plastica volumul semifabricatului dinainte de deformare este egal cu volumul semifabricatului de dupa deformare

Legea volumului constant

In unele situatii si la diferite materiale apar modificari de volum (neimportante) datorate unor transformari, printre care si transformari de faza insotite de aparitia unor constituienti structurali (faze) noi.

Legea minimei rezistente

Deformarea plastica a materialului are loc intotdeauna dupa directia in care intampina cea mai mica rezistenta

Legea coexistentei deformarii elastice cu cea a deformarii plastice

Deformarea elasica coexista cu deformarea plastica. Deformarea elastica precede deformarea plastica

OPERATII DE BAZA ALE FORJARII


Lungirea Latirea

Urmareste cresterea dimensiunii longitudinale a materialului supus forjarii (in sensul lungirii) pe seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se lateste nesemnificativ in raport cu lungirea lui.

Urmareste cresterea dimensiunii transversale a materialului supus forjarii (in sensul latirii) pe seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se lungeste nesemnificativ in raport cu latirea lui.

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea minima orientata in directia lungirii

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea minima orientata in directia latirii

Materialul se deplaseaza dupa directia cea mai apropiata de conturul sculei de deformare. Cea mai mare cantitate de material (A) se deplaseaza catre latura mare a sculei, iar cea mai mica (B) catre latura mica a sculei.

2 A

1 sabota (elementul de actiune); 2- nicovala (elementul de reactiune).

Lungirea pe dorn

Latirea pe dorn

Urmareste cresterea lungimii unei tevi prin micsorarea grosimii peretelui tevii initiale si controlul (prin intermediul dornului) a diametrului interior.

Urmareste cresterea diametrului (interior si exterior) a unui inel prin micsorarea grosimii peretelui inelului initial.

1 1 3

3 2

1 sabota; 2- nicovala; 3 dornul.

TAIEREA Taierea cu o dalta Taierea cu 2 dalti

Urmareste impartirea semifabricatului incalzit in doua componente cu ajutorul unei (doua) scule numita dalta. Se realizeaza in doua faze: Taierea pe o parte; Intoarcerea materialului; Taierea completa cu ruperea materialului dupa fisura a Se realizeaza intr-o singura faza: Taierea simultana cu doua dalti; Ruperea materialului dupa fisura a a

1
2

1 dalta; 2- masa de lucru (suport); 3 dalta inferioara.

Gaurirea

Pentru gauri mici cu dorn plin

Pentru gauri mari cu dorn tubular

Se realizeaza in doua faze: 1. Faza de impungere; 2. Faza de strapungere (dupa intoarcerea piesei). 2

1-piesa; 2-poanson; 3-nicovala.

Gaura fiind mica dornul nu poate fi tubular deoarece ar avea o sectiune mica si s-ar rupe

Gaura fiind mare dornul poate fi tubular deoarece are o sectiune suficient de mare

Semifabricatul rezulta bombat (umflat la mijloc) si necesita o operatie ulterioara de cilindrare

Indoirea

Refularea

Urmareste obtinerea unor semifabricate a caror forme copiaza un model Forta de indoire

Urmareste cresterea sectiunii transversale pe seama micsorarii inaltimii materialului

Dupa refulare se aplica si o operatie de cilindrare F Sabota

Material R R1 Fixare a

R1>R

Forta de indoire Dupa indoire forta este inlaturata si apare relaxarea elastica a

Nicovala

Model

CURS 5

FORJAREA IN MATRITA
Permite controlul deformarii atat ca directie, cat si ca volum de material Operatiile de baza se suprapun. Ele se desfasoara simultan.

Forjarea in matrita este o forjare mecanizata

Se poate realiza in: -matrita deschisa (are canal de bavura); -matrita inchisa.

Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de dimensiuni mici (nu necesita matrita mare si utilaje de forta mare) si forma complexa dintr-o gama variata de metale si aliaje. Procedeul se aplica la serii mari de fabricatie. F 7 10 1 3

FORJAREA IN MATRITE DESCHISE


1-semimatrita superioara; 2-semimatrita inferioara; 3-cavitatea semimatritei sup.; 4-cavitatea semimatritei inf.; 5-canalul de bavura; 6-canalul de refulare; 7-prinderea semimatritei sup.; 8-prinderea semimatritei inf.; 9-elemente de ghidare (stifturi); 10-planul de separare.

5 6

Matrita este scula de deformare

4
2 8

Suprafetele paralele cu directia forjarii sa fie usor inclinate

-Asigura o curgere mai usoara a materialului in matrita; -Asigura o scoatere mai usoara a piesei din matrita. -Evitarea formarii concentratorilor de tensiune si ruperea matritei; -Pentru umplerea corespunzatoare a matritei (varfurile sunt spatii inguste unde materialul curge greu; -Evitarea blocarii piesei in matrita. -Asigura indepartarea surplusului de material; -Controleaza procesul de umplere. -Acestea sa nu fie subtiri pentru ca se pot rupe; -Acestea sa nu fie inalte pentru a nu se rupe; -Sa aiba varful ascutit pentru a favoriza curgerea materialului. Pentru a nu genera tensiuni tangentiale care sa impiedice inchiderea corecta a matritei si a nu solicita defavorabil elementele de ghidare.

Unghiurile diedre sa fie rotunjite

Conditii impuse matritelor

Sa aiba canal de bavura si de refulare

Pentru marcarea centrului gaurilor si pentru alte functii sunt prevazute proeminente

Planul de separare sa fie perpendicular pe directia de actiune a fortelor

Realizarea unei roti cu butuc

Planul de separare intre matrite (se ia in sectiunea cea mai mare si trebie sa asigure curgerea materialului si scoaterea piesei din matrita)

-Este o piesa cilindrica; -Are un butuc; -Prezinta o gaura ce nu poate fi realizata prin forjare fiind lunga si de diametre mic.

Forma tehnologica a piesei (albastru) copiaza piesa finita dar va avea:

-Adaosuri de prelucrare pe suprafetele care se vor prelucra; -Suprafetele paralele cu directia forjarii vor fi inclinate; -Unghiurile diedre vor fi rotunjite; -Nu va prezenta zone moarte (intranduri perpendiculare pe directia forjarii; -Nu va avea gauri de diametru mic (sa nu fie necesare poansoane subtiri care s-ar putea rupe in procesul forjarii).

Desfasurarea procesului
Determinarea greutatii si a a formei semifabricatului de pornire Incalzirea semifabricatului

Curatirea prin suflare (cu aer comprimat) si ungerea cavitatii matritei pentru a facilita curgerea materialului in matrita si scoaterea piesei

Piesa fiind mica va fi realizata dintr-un semifabricat laminat Gsp=Gpf+Gpo+Gb Gb=aprox.0,7Vb 1 2

Asezarea semifabricatului in semimatrita inferioara

Forma semifabricatului de pornire sa fie cat mai aproape de forma piesei forjate 3 4

DEBAVURAREA
Consta in impingerea piesei printr-o matrita de debavurare (bavura exterioara) Consta in taierea bavurii cu ajutorul unui poanson (bavura exterioara)

Inlaturarea bavurii formate in timpul forjarii in matrita deschisa

La cald-cand bavura este mare si necesita forta mare de debavurare

Deoarece piesa poate rezulta deformata din cauza fortelor de deformare, se face obligatoriu o calibrare F

La rece-cand nu necesita forta mare de debavurare

Cel mai adesea

Matrita de debavurare fara guler: Are avantajul reducerii frecarii dintre piesa si matrita. Are dezavantajul ca nu poate fi reconditionata la aceeasi dimensiune

Matrita de debavurare cu guler: Are avantajul posibilitatii de reconditionare la aceeasi dimensiune. Are dezavantajul frecarii dintre piesa si matrita (forta mare, distrugerea calitatii suprafetei)

FORJAREA IN MATRITE INCHISE


Are avantajul obtinerii pieselor fara bavura; Nu necesita debavurare; Nu exista pierderi de material prin bavura. Procedeu complex; Instalatii complexe; Nu se poate aplica decat anumitor categorii de piese.

Obtinerea unui bulon cu cap sferic a 1 2 b 3 b 4 d f d

5 c

1-corpul matrita; 2-semimatrita stanga; 3-poanson (al 3-lea element de inchidere) 4-semimatrita dreapta; 5-materialul supus deformarii; 6-cutit de taiere.

PRELUCRAREA PRIN TURNARE


Produsele turnate se utilizeaza pe scara larga in constructia de masini datorita avantajelor pe care la are aplicarea acestei tehnologii: -produse de forma complexa; -produse cu goluri interioare imposibil de realizat prin alte procedee.

Se bazeaza pe proprietatile lichidelor de a umple cu usurinta si complet cavitatea unei forme. Dupa solidificare piesa capata geometria formei.

Piesele turnate se obtin in sectii numite turnatorii care, din punct de vedere organizatoric, pot fi:

Integrate: satisfacand in mare masura cererea de piese ale intreprinderii in care functioneaza.

Autonome: produce semifabricate turnate pentru diferite intreprinderi pe baza de comenzi (de obicei serie mare intr-un program omogen si un numar mic de tipo-dimensiuni, sau serie mica si semifabricate de dimensiuni mari)

Piesa turnata se obtine astfel: AMESTEC DE FORMARE RAMA DE FORMARE

METAL SAU ALIAJ SOLID

MODEL

INSTALATIE DE TOPIRE

TEHNOLOGIA FORMARII

METALUL SAU ALIAJUL TOPIT

FORMA DE TURNATORIE

PIESA TURNATA

MODELUL DE TURNATORIE

Piesa finita

Sectiunea piesei finite, dimensiunile si suprafetele de prelucrat (desenul de executie)

?
Piesa turnata

Dimensional Difera de piesa finita

Geometric

Curs 6

Diferenta dimensionala

Diferenta geometrica

Modificarile de forma intereseaza anumite zone care przinta interes pentru usurarea procesului de fabricatie si o comportare buna in exploatare, forme tehnologice rationale

Se clasifica dupa:

Durata de exploatare

Modul de formare

Structura modelului

Temperatura de lucru

Materialul modelului

-nepermanente (pentru o singura formare); -permanente.

-manual; -mecanic.

-monolitic; -compus.

-la rece; -la cald.

-material lemnos; -material metalic; -materiale minerale; -materiale organice.

Materialele pentru modele trebuie sa indeplineasca anumite cerinte

-sa aiba o rezistenta mecanica buna; -sa se prelucreze usor; -sa genereze la prelucrare o suprafata fina; -sa aiba greutate specifica mica; -sa nu sufere variatii dimensionale odata cu modificarea temperaturii si umiditatii; -sa nu se aprinda; -sa aiba cost scazut.

?
Modelul de turnatorie Difera de piesa turnata
Principii de dimensionare

Dimensional Geometric

Se tine seama de contractia la racire a pieselor de la temperatura de solidificare ts la temperatura ambianta ta Cand procesul de formare are loc la rece si forma nu mai sufera modificari dimensionale

Lm=Lp+Lp Lp=Lpp(ts-ta)

Lm=Lp[1+ p(ts-ta)]

Cand procesul de formare are loc la cald si forma nu mai sufera modificari dimensionale

Lm+Lm=Lp+Lp Lm=Lmm(tf-ta) Lp=Lpp(ts-ta)

Lm-lungimea modelului; Lp-lungimea piesei turnate; p-coeficientul de contractie liniara al materialului piesei; m-coeficientul de contractie liniara al materialului modelului.

Principii constructive ale modelului Modelul trebuie sa fie conceput, incat sa permita realizarea formei, extragerea lui (demularea) usoara din forma (fara degradarea acesteia) si asamblarea corecta a elementelor de forma, inclusiv a miezului.

Modelul trebuie sa aiba:


-toate suprafetele paralele cu directia de scoatere se fac usor inclinate pentru evitarea frecarii dintre model si peretii formei; -toate unghiurile diedre se fac rotunjite pentru evitarea ruperii materialului formei; -se evita realizarea zonelor moarte (a-directia de indesare a amestecului de formare, b-directia de scoatere a modelului din forma); -se cauta rezolvarea scoaterii modelului din forma utilizand cat mai putine plane de separare a modelului; -modelul va genera suprafetele necesare sprijinirii miezului (miezul fiind elementul care va genera suprafetele interioare piesei); -modelul va avea elemente de centrare pentru fiecare parte a modelului; -modelul va avea un sistem ce va permite extragerea acestuia din forma.

Gresit

Corect

Respectand toate principiile pentru piesa in cauza modelul arata astfel (un model format din doua semimodele):

Unghiuri rotunjite Suprafete inclinate Cepuri si contracepuri centrare Plan de separare Marci

Sistem extragere model

MATERIALE PENTRU FORMARE

Materialele pentru formare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

-trebuie sa fie usor prelucrabile pentru reproducerea exacta a tuturor detaliilor modelului; -sa prezinte o buna stabilitate dimensionala (in conditiile modificarii temperaturii si umezelii); -proprietati mecanice bune pentru asigurarea integritatii formei la manipulare si turnare (rezistenta la tractiune, eroziune, compresiune, intindere si duritate; -sa nu genereze cantitati importante de gaze care trebuie evacuate; -refractaritate ridicata deoarece intra in contact cu metalul topit; -sa nu reactioneze cu metalul; -rezistenta la soc termic; -conductibilitate termica scazuta; -sa aiba permeabilitate la gaze.

Materialele pentru forme nepermanente Materiale pentru forme permanente

MATERIALE PENTRU FORME NEPERMANENTE

-au in general proprietati mecanice slabe (se folosesc la o singura turnare apoi se distrug) -nu se pot obtine produse de calitate; -se utilizeaza la serii mici si mijlocii de fabricatie.

Liant
SiO2

Cel mai adesea se utilizeaza materiale granulare deoarece granulele copiaza bine configuratia geometrica a modelului. Alaturi de materialul granular se mai adauga un liant si un solvent.

Amestecuri de formare

Por

Amestecurile obisnuite de formare sunt cele care utilizeaza ca material granular nisipul de cariera spalat, ca liant argila si ca solvent apa

Nisipul de cariera are urmatoarele proprietati: -refractaritate ridicata; -rezistenta la soc termic; -nu reactioneaza cu metalul turnat; -daca este uscat nu genereaza gaze; -in functie de cantitatea de argila, confera formei rezistenta mecanica si la eroziune buna; -permeabilitate ridicata, in functie de marimea granulelor si de cantitatea de liant din amestec.

AMESTECUL TREBUIE PREPARAT PRIN: SPALARE SORTARE, DOZARE SI OMOGENIZARE

Raportul dintre cantitatea de nisip si cantitate de liant controleaza rezistenta mecanica si permeabilitatea la gaze a formei

Marimea granulelor de nisip influenteaza permeabilitatea la gaze si calitatea suprafetei cavitatii formei.

Ca liant se utilizeaza argila careia i se adauga cantitati mici de bentonita (silicati si hidrati de aluminiu); Ca solvent se utilizeaza apa.

Alte amestecuri de formare

Amestec de formare cu samota

Are refractaritate mai buna

Amestec de formare cu ciment

Are refractaritate si porozitate buna si dezbatere usoara dupa turnare

Amestec de formare pe baza de ipsos

Are capacitate de copiere a formei ridicata si refractaritate acceptabila. Are contractie mare la intarire si permeabilitate scazuta

MATERIALE PENTRU FORME PERMANENTE

-sa aiba rezistenta la coroziune; -refractaritate; -rezistenta la soc termic; -sa aiba temperatura de topire mai mare decat a metalului turnat; -sa nu apara reactii chimice intre materialul cochilei (formei) si metalul turnat; -sa se prelucreze usor.

Se utilizeaza cand: -se cer serii mari de fabricatie; -cand la turnare se impun conditii de rezistenta (turnarea sub presiune; -cand se cere o racire controlata.

-fonta perlitica; -otelul (indeosebi cel aliat); -aliaje de aluminiu; -materiale metalo-ceramice; -grafitul.

CURS7

RAMA DE FORMARE

Cutie paralelipipedica (din fonta, aluminiu sau tabla), deschisa la ambele capete in care amestecul de formare este retinut numai datorita frecarii dintre acest amestec si peretii ramei de formare

Ramele de formare mari au si nervuri pentru a mari suprafata de contact dintre rama si amestec, acestea putand servi si la manipularea lor cu macaraua.

Ureche de prindere

Nervura

Gaura de pozitionare

Rama de formare fara nervura

Rama de formare cu nervura

FORMAREA MANUALA

Formarea in solul turnatoriei.

Formarea in solul turnatoriei si o rama de formare.

Formarea in rame de formare.

Se utilizeaza la obtinerea pieselor mari si nepretentioase. Apare o racire diferentiata si cumularea impuritatilor si zgurei la suprafata piesei

Se utilizeaza la obtinerea pieselor mari si cu pretentii mai ridicate. Apare o racire aproape uniforma.

Se utilizeaza cel mai des la obtinerea pieselor cu pretentii de calitate. Apare o racire uniforma, piesa avand aceleasi proprietati in masa sa.

Cea mai utilizata metoda este formarea in doua rame de formare.

FORMAREA IN DOUA RAME DE FORMARE

REALIZAREA SEMI-FORMEI INFERIOARE 10 3 9

5 8

1-planseta de lucru; 2-semi-modelul inferior; 3-rama de formare; 4-ptaf de licopodiu (strat); 5-saculetul cu praf de licopodiu; 6-amestec de model; 7-sita; 8-batator; 9-rigla de indreptare; 10- canale ce faciliteaza evacuarea gazelor

REALIZAREA SEMI-FORMEI SUPERIOARE -se intoarce semi-forma inferioare 1; -se aseaza semi-modelul superior 2 pozitionandu-se prin cepurile de centrare 3; -se aseaza rama superioara 4; -se pozitioneaza cu dornurile de centrare 5; -se aseaza succesiv straturile (ca si la semiforma inferioara); -se aseaza dornurile de umplere 6 si de supraplin 7; -se realizeaza palnia de alimentare.

6
5 4 2

3 5

DEMULAREA SAU SCOATEREA MODELULUL DIN FORMA 6 8 7 3 5

4
2

1
-se scot dornurile 6 si 7 lasand canalele de umplere si de supraplin libere -se scot dornurile de centare 5; -se ridica semi-forma superioara, se rastoarna cu 180 grade si se aseaza langa semiforma inferioara; -se scot succesiv semi-modelele utilizand carlige de extactie (in timpul scoaterii modelul se loveste usor pentru desprinderea lui de amestecul de formare); -se realizeaza canalul de alimentare (canal ce leaga piciorul palniei de turnare si cavitatea formei; -se repara forma (se inlatura stricaciunile aparute la formre; -se aseaza miezul; -se asambleaza forma urmand etapele in succesiune inversa.

6 8 9

4 5 2

1-semiforma inferioara; 2-miezul; 3-rama de formare inferioara; 4-semiforma superioara; 5-canalul de supraplin; 6-palnia de turnare; 7-bolturi de centrare; 8-piciorul palniei de turnare; 9-canalul de alimentare.

Procesul de indesare si de scoatere a modelului din forma sunt cele mai mari consumatoare de energie umana si provoaca cele mai multe distrugeri formei

Se urmareste mecanizarea procesului de indesare si a scoaterii modelului din forma

FORMAREA MECANIZATA

Indesarea prin presare 1 2 3

Indesare prin scuturare 4 1 2

Indesarea prin aruncare 3 4

1-placa port-model; 2-modelul; 3-rama de formare; 4-cepurile de pozitionare

8 7

8
7 6

6
5 5

1-placa port-model; 2-modelul; 3-rama de formare; 4-cepurile de pozitionare; 5-rama de dozare; 6-placa de indesare; 7-pistonul placii de indesare; 8-cilindru de presiune.

FORMARE PRIN SCUTURARE

1 2

1-placa port-model; 2-modelul; 3-rama de formare; 4-cepurile de pozitionare; 5-rama de dozare; 6-cilindru pneumatic.