Sunteți pe pagina 1din 80

FUNDAIA ECOLOGIC GREEN COALA POSTLICEAL F.E.G.

FILIALA-VLCEA

DOMENIUL : SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC SPECIALIZARE : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPLOM DIPLOM

INDRUMATOR STIINTIFIC: Prof. nursing: ABSOLVENT: Z

VLCEA-2012
1

FUNDAIA ECOLOGIC GREEN COALA POSTLICEAL F.E.G. FILIALA-VLCEA

TITLUL LUCRRII: NGRIJIREA PACIENTULUI CU TENTATIV DE SUICID

NDRUMTOR TIINIFIC : PROF.NURSING : DUMITRESCU ELENA

ABSOLVENT : ZOTIC DUMITRU

VALCEA-2012

CUPRINS Introducere...5 Capitolul I : Definitie,clasificare,.....6 Date epidemiologice privind suicidul...8 Factori de risc pentru cresterea suicidului....8 Instante ale fenomenului suicidar....11 Metode folosite pentru realizarea actului suicidar..12 Capitolul II :Cauze ale suicidului,14 Suicidul la persoane cu boli psihice14 Depresia15 Schizofrenia .22 Suicidul in alcolism si toxicomani..........28 Alcoolismul cronic....29 Suicidul la persoanele cu tulburri de personalitate.32 Tulburari comportamentale...32 Capitolul III Rolul asistentei medicale ....34 Problemele si ingrijirile specifice bolnavilor psihici....43 Capitolul IV Planuri de ingrijire ale pacientilor cu tentativa de suicid ....48 Studiu de caz 1...48 Studiu de caz 2.. ..59 Studiu de caz 3...70 Concluzii...78 Bibliografie .80

MOTTO:

"Santatea este zestrea si dreptul nostru, ea este uniunea complet si deplin dintre suflet ,minte,corp ; aceasta nu este un ideal indeprtat si dificil de obtinut, dimpotriv este un ideal natural si accesibil, pe care muli dintre noi il neglijeaz Dr. E duard Bach

INTRODUCERE 4

In lucrarea de fat am reunit cunostintele teoretice,deprinderile practice ,noiuni de farmacologie si medicin intern pe care le-am inglobat in tehnicile de ingrijire nursing dup modelul conceput de Virginia Henderson. Scopul lucrari este de a prezenta ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavului ce prezint o boala ce afecteaz starea psihic pe baza unui plan metodic elaborat . Procesul de nursing este o metod rational de planificare si promovare a interventilor individualizate in scopul obinerii unei mai bune stari de sanatate Aceasta lucrare are ca scop cunoasterea obiectivelor ce stau la baza ingrijirilor pacienilor cu tentativ de suicid in baza unui plan de nursing. Proiectul de absolvire prezentat in continuare reprezint o aplicatie de ordin practic a cunostintelor acumulate pe parcursul celor trei ani de studiu. Punctul de plecare l-a reprezentat identificarea temei: Ingrijirea pacientului cu tentativa de suicid. In tulburarile de personalitate se inregistreaza o larga palet de acte agresive si autoagresive. Sinuciderea reprezint una dintre cele mai importante i mai complexe probleme ale psihopatologiei. Ea este manifestarea unui individ pus intr-o situatie limita de viaa Lucrarea cuprinde 2 parti principale: prima parte in care am descris suicidul din punct de vedere al etio-patogeniei,semnelor si simptomelor clinice,principalelor complicatii si modului de prevenire si tratament a doua parte in care am prezentat notiuni specifice de ingrijire in baza unui plan de ingrijire,exemplificate prin 3 studii de caz,inregistrate la pacientii de varste diferite,cu factori etiologici diferiti,dar mecanism patogenic identic. Am descris ingrijirile acordate fiecarui pacient in parte in functie de nevoile fundamentale afectate,pan la restabilirea indenpendentei in satisfacerea nevoilor fundamentale si asigurarea reluarii procesului de dezvoltare fiziologica. . Rolul asistentei medicale este esential si const in a ajuta persoana bolnava sa-si recastige sau mentine sanatatea,realiza potentialul fizic ,psihic sau social in contextul mediului in care traieste si lucreaz. Asistenta medical trebuie s asigure implicarea activ a individului si a familiei sale ,a prietenilor si grupurilor sociale precum si a comunitai in toate aspectele de ingrijire a sanataii.

CAPITOLUL I 5

DEFINIIE SI CLASIFICARE. Suicidul ca fenomen de deviant socio-comportamental ,constitue o problema medicosocial complex. Aspectele si problemele teoretice sunt axate pe studiul factorilor suicidogeni,ale modalitai de declansare a suicidului si a problemelor ce duc la suicid. Suicidul (de la sui de sine si cidicum omorator) este actul de doreste sa traiasc. DEFINIII: E. DURCKHEIM 1993:Suicidul semnific orice caz in care moartea rezult sa produc acest rezultat . LAROUSSE-DICTIONARUL DE intolerabil. SCHEIDNMAN 1980 :suicidul este un act uman de incetare din viata,autoprodus si cu intentie propie. Suicidul este actul prin care un individ isi provoaca el insusi moartea. Suicidul se intalneste in aproape toate societatile. Proportile sale sunt greu de stabilit cu precizie deoarece multe cazuri de moarte voluntara sunt mascate in accidente.unele sinucideri motivate de considerente morale(scaparea de o situatie dezonoranta) sau sociale (a nu fi o povara pentru ceilalti) aduc a sacrificii.Altele mai frecvent dictate de o afectivitate perturbata ,corespund unui comportament patologic ,nevrotici deprimati,incapabili sa se integreze armonios in viata si sa gaseasca un sens existentei intentia mai lor mult sau sau mai putin melancolici autentic de a-si pierde . viata. O.M.S defineste suicidul ca pe un act prin care un individ caut s se autodistrug fizic, cu Au fost ediferente epidemiologice intre dou grupuri ,si propus termenii suicid si tentativa de suicid pentru a distinge cele dou forme de comportament. S-a presupus ca un grad de intentie suicidar a fost esential in ambele grupuri; cu alte cuvinte, cei care au supravietuit nu reusisera sa se sinucid. . Intre 60% i 80% dintre persoanele care au comis suicid au comunicat intenia lor, ntr-o form sau alta, din timp. Unii oameni ncearc s se sinucid, n timp ce un alt numr pot face gesturi PSIHILOGIE 2000 sinuciderea este actiunea de a-si lua singur viata ,in mod voluntar ,cel mai adesea pentru a scapa de o situatie devenit direct dintr-un disperare al unui om care nu mai

act pozitiv sau negativ sau indirect dintr-un act facut de victim inssi care stie c trebuie

suicidare care sunt chemri n ajutor sau ncercri de a face cunoscut ct de adnc, de mare este disperarea lor. Muli oameni care comit suicid sunt depresivi, dar foarte muli depresivi nu au suficient energie s comit suicidul i, de aceea, l comit atunci cnd se simt mai bine.Dei multitudinea deciziilor de comitere a suicidului poate releva stresul sau depresia, mule persoane, nainte de a comite actul suicidal, par mai puin depresive. Teoria conform creia rasa ar fi un factor important al nclinaiei ctre sinucidere presupune implicit c sinuciderea este ereditar, cci, n caz contrar, nu ar putea avea un caracter etnic. Faptele arat c dac numrul sinuciderilor n cadrul unui popor sunt mai mari dect n altul, asta nu se datoreaz rasei, ci civilizaiei poporului respectiv. Din punct de vedere al vrstei, sinuciderea apare doar n cazuri excepionale la copii,ea ncepnd s se manifeste dincolo de 10-15 ani. n concluzie, nu se poate atribui ereditii o tendin care apare doar la adult i care se accentueaz mereu pe msur ce nainteaz n via. Familia este un mediu puternic protector mpotriva sinuciderii, ea protejnd cu att mai bine cu ct este mai puternic nchegat. Statisticile arat c: vduvii se sinucid mai mult dect cstoriii i celibatarii; cstoriile prea timpurii au o influen agravant asupra sinuciderii, n special pentru brbai; dup 20 de ani, persoanele cstorite se sinucid mai rar, n comparaie cu celibatarii; a crescut rata comportamentului suicidar la adulii tineri i la adolesceni; sinuciderea este extrem de frecvent la persoanele n vrst; brbaii se sinucid ntr-un numr mai mare dect femeile. Se poate concluziona c sinuciderea variaz invers proporional cu gradul de integrare al gruprilor sociale din care face parte individul.

Date epidemiologice privind suicidul

Numrul mare de cazuri de suicid a atras atentia specialistilor. Dup 7

rapoartele OMS, se sinucid aproximativ 2000 de persoane/zi si un milion/an. Ultima raportare a OMS privind rata globala a suicidului in lume dateaza din 2000 si este de 25o/oooo pentru barbati si 60/0000 pentru femei. In afara discrepantei dintre cele doua sexe in ceea ce priveste frecventa suicidului se constata si o dinamic extrem de diferita a fenomenului pe parcursul a 50 de ani intre 1950 si 2000, perioada in care se constata o cretere constanta si accentuata la barbai. .

La nivelul Europei anului 2002 sinuciderea reprezint principala cauza de deces produs prin acte intentionate si neintentionate adic 21% din totalul acestora si in acelasi timp reprezint mai mult de jumtate din totalul actelor intentionate depasind de mai mult de doua ori rata heteroagresiunilor si de mai mult de 10 ori rata leziunilor Frecventa 1990, 30% pentru aproape a ei per s-a intre produse in razboaie de suicid a crescut in intre produs suicidului oscileaza Romnia sexe. scadere, in in perioada in in anii timp mare in a fost zone) . ce rata parte 2004 de intre . cazurilor total s-a dublat. 1990 un cu

fata de 1980, femei

cu 20%. Intre 1990 si 2004 rata a crescut iar cu diferente semnificative o foarte dupa 2004 de cresterea s-a Adica pentru cea si mai pna usoar aceasta rata barbati

inregistrat De si platou. de fapt 1995, In

inregistrndu-se noastra,

Romania (pe

12,5 %ooo cu o rata pentru barbati de 21,5 iar pentru femei de 4. In tara numarul cazuri suicid geografic % si 15 % (zona cu celmai mare numar de cazuri find Ardealul).

Factori de risc pentru comiterea suicidului Factori personali i sociali sexul masculin vrsta peste 60 ani tentative de suicid in antecedente separare recent, divort, vaduvie izolare sociala, aniversari personale importante somer sau probleme financiare, abuzul de alcool / droguri 8

experiente recente de umilire Factori mentali si fizici depresia (in special boala maniaco-depresiva) agitatie, insomnie, anxietate sentimentul vinovatiei, inadaptare, nefericire impulsivitate, personalitate ostila ipohondria (gandul c are diverse boli grave: cancer, boli cardiace etc.) halucinatii, in care vocea comanda actul sinucigas boli cronice dureroase, mutilante, in special daca persoana a fost anterior sanatoasa folosirea de droguri, care determina depresie sever Factorii demografici Vrsta S-a observat o corelatie pozitiva intre vrsta si comportamentul suicidar in anumite etape cronologice ale vietii indivizilor ce recurg la acte autolitice. Rata suicidara creste cu vrsta, la barbati peste 45 ani, la femei peste 55 ani, observndu-se o crestere semnificativa peste 70 de ani la barbati, in contextul pierderilor morale si materiale ce bulverseaza mecanismele adaptri. Sexul Din literatura de specialitate se semnaleaz o usoara crestere a ratei suicidare la ambele sexe. In majoritatea tarilor aceasta crestere este pus in legtur cu o serie de factori ambientali, schimbarea structurilor de vrsta, relatiilor si stabilitatii familiale si a numero aselor evenimente de viata stresante. Majoritatea autorilor arata ca suicidul realizat se int1neste la barbati intr-o proportie de 2:1 pna la 7:1 fata de femei . De asemenea, s-a constatat c barbatii au predilectie catre metode violente (impuscarea, spnzurarea, defenestrarea), in timp ce femeile aleg metode mai putin traumatice, precum ingestia medicamentoasa sau inecul. Mediul de provenient. Factorii geografici. In mediul urban, numarul de cazuri de suicid este de obicei mai mare dect in mediul rural; se inregistreaz o frecventa mai mare a comportamentelor suicidare in centrul metropolelor dect la periferia lor, in conditii de mizerie social. Se remarca o diferenta a ratei suicidare si in functie de zona geografica: procentul cel mai ridicat de suiciduri pentru barbati este in Ungaria

si Finlanda, SUA are o rata medie, iar cea mai scazuta rata se inregistreaza in Grecia, urmata de Mexic si Olanda Anturajul Cel mai mare efect asupra individului pretutindeni in lume, il are familia (pe cat de apreciata de unii, pe att de contestata de altii ca form de convietuire sociala). Acest anturaj, prin solicitudinea sa, ar trebui sa-l oblige mereu pe potentialul sinucigas la activitate, la lupta pentru afirmare, la smulgerea in final din ghearele obsesiei mortii. Starea economica Aceasta aduce in discutie relatia dintre suicid si calitatea vietii, att in societatile opulente cat si in cele anomice care, prin atrofierea sensului vietii, diminueaza sansele de rezolvare a unor conflicte interne, de iesire din disonantele sociale. Numeroase motive de ordin economic sau profesional (faliment, nerealizare profesional, pierderea statutului profesional si social etc.) sunt incriminate in etiopatogenia comportamentului suicidar. Anotimpul In timpul verii s-a constatat procentul cel mai mare de sinucideri, cu un maxim la sfrsitul primaverii si inceputul verii. Luna mai a fost notat ca inregistrnd rata cea mai ridicat de sinucideri . Regiunile cu ierni lungi, mohorte, precum in Scandinavia si unele parti din Alaska, au o rata crescuta a suicidului De asemenea, persoanele cu tulburari afective sezonale exprimate prin episoade depresive i pot accentua dezechilibrul interior in anumite conditii meteorologice Raportat la zilele saptamnii, mai frecvent s-au inregistrat sinucideri, duminica si lunea, frecvena find pus pe seama abuzului de alcool la sfrsit de saptamn si a depresiilor erotice ). Factorii socio-culturalii Cultura influenteaz modul in care noi definim si experimentam mental sanatatea si bolile psihice, abilitatea de a ne ingriji si modul cum o facem, calitatea interactiunii dintre medic si pacient.

Instane ale fenomenului suicidar

10

. Instane ale fenomenului suicidar. Ideea de suicid veleitar reprezint o dorin tranzitorie de autodistrugere, cu proiecia teoretic a actului, fr punerea sa n practic, dorina fiind generat numai de ncrctura afectiv de moment. antajul cu suicidul apare la persoanele cu o structur psihic labil sau la persoanele cu un coeficient de inteligen sczut, cu scopul de a obine mai multe drepturi, un plus de libertate. l ntlnim mai des la femei i adolesceni. Tentativele suicidare sunt, aparent, sinucideri ratate din motive tehnice (mijloace de sinucidere neadecvate sau fortuite, intervenia unor persoane strine). Datele statistice arat ns c exist diferene semnificative n ceea ce privete sexul i vrsta celor care nu reuesc. Tentativa suicidar pare a avea cel mai adesea semnificaia unei nevoi crescute de afeciune i atenie din partea anturajului, fa de care subiectul se simte izolat, subestimat, respins. Tentativa de sinucidere poate fi repetat. Sindromul presuicidar a fost descris ca fiind caracterizat prin strngerea cmpului de contiin i a afectivitii i nclinaia ctre fantasmele suicidului. Suicidul disimulat (travestit) este o acoperire, o disimulare a actului suicidar sub forma unui accident. Individul alege aceast modalitate de a se sinucide pentru a nu-i culpabiliza rudele, prietenii, sau pentru a-i proteja pe acetia de reaciile anturajului Raptusul suicidar este rezultatul unei tendine greu reprimabile de dispariie, a unui impuls nestpnit. Persoana se arunc n suicid, folosind orice mijloc are la ndemn. Suicidul cronic (parasuicidul) constituie de fapt echivalenele suicidare, cum ar fi automutilrile, refuzul alimentar, refuzul tratamentului, conduitele de risc, alcoolismul, toxicomaniile, asemnndu-se prin caracterul simbolic, prin tendina de autodistrugere cu comportamentul suicidar, dar realiznd o deturnare a actului, greu explicabil pentru ceilali i chiar pentru sine . Conduita suicidar presupune organizarea comportamentului n vederea acestui scop, un fel de regizare a actului suicidar. Individul i viziteaz locurile din copilrie, fotii prieteni, i scrie testamentul, dup care se sinucide. Nu este posibil s vedem un nebun n orice sinuciga. Spre deosebire de fapta unui om normal, ce rezult dintr-un motiv obiectiv, fapta celui alienat nu are legatur cu circumstanele exterioare. Sinuciderea nu este nici pe departe o prelungire a strilor psihopatice i aceasta se poate deduce i din faptul c rile cu cei mai puini subieci cu tulburri psihopatologice au numarul cel mai ridicat de sinucideri. Astfel, n condiii identice, degeneratul ajunge mai uor la sinucidere dect omul sntos, dar acest lucru nu se datoreaz n exclusivitate strii sale.

11

METODELE FOLOSITE IN COMPORTAMENTUL SUICIDAR Metodele de autoagresiune in suicid se impart in trei categorii: Procedee traumatice: arme albe (cutite, lame), arme de foc, precipitare (defenestrare, plonjare), zdrobire (tren, automobil), ardere, caustice (soda, acizi etc.); Procedee asfixice: spnzurare, strangulare, sufocare, inec, vapori de carbon, gaz, electrocutare; Procedee toxice: otravuri (saruri arsenicale, stricnina, cianuri, beladona) Exista diferente culturale in privinta preferintei in alegerea variantelor de autoagresiune. In Franta, o treime din sinucideri se efectueaz prin spnzurare, un sfert prin inec si o cincime prin arme de foc. in tarile nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca) a fost remarcat raritatea inecului. China domina prin frecventa intoxicatiilor cu opiu si saruri de arsenic. Japonia suicidul traditional, hara kiri, tinde sa fie inlocuit de metode moderne, precum armele de foc. Cele mai intalnite metode relevate de practica medico-judiciara si intalnite sunt urmatoarele:

- Autoasfixierea cu o gam ampla de modalitati de realizare, cea mai frecventa modalitate este spnzurarea si ea realizabil in multiple variante. - Hemoragia - prin taierea vaselor de snge, in special a celor de la incheietura minii (articulatia pumnului), care este de fapt una dintre zonele de electie (datorita accesibilittii). Sunt de asemeni frecvente plagie precordiale de cele mai multe ori multiple. - Electrocutarea - cu tensiuni vadit alese, in cazul suicidului ,,vero., ca find cu efect mortal. Deseori victima alege un mediu cu multa ap (baie) pentru ca rezistenta la curent sa fie minima.

- Precipitarea - saltul in gol de la inaltime, fie din sau de pe imobile, fie in cadrul natural (stnca). - Impuscarea - cu diverse arme de foc. - Inecarea - uneori cu ,,ancorarea unor greutati pentru a face inutil orice efort de autosalvare. - Aruncarea - in fata unui vehicul aflat in miscare, in special a celor cu roti metalice fara pneuri (tren, metrou etc.). 12

- Autoincendierea dupa stropirea prealabila cu combustibil este folosit in special ca form de protest. In ceea ce priveste cea de-a doua categorie de metode, diferite studii legate de problematica modului de realizare a suicidului arat c metodele fizico-mecanice sunt peste tot in continu scadere in favoarea metodelor chimice, adic in favoarea otravurilor. Dintre medicamente, preferina s-a indreptat spre luminal (53%). Restul de 47% dintre cazuri folosind diferite alte substante medicamentoase, indeosebi cele din gama barbituricelor. Se pot cita aici cianura de potasiu, cu efect letal garantat in cteva secunde, soda caustica etc.

FAZELE SUICIDULUI

Suicidatia este faza de incubatie, faza mental de cercetare a motivatiei, in cursul careia subiectul isi pune problema mortii si a necesitatii de a muri. Ea este declansat de una sau mai multe cauze, fie de ordin patologic (dificultati de adaptare sociala, slabirea sau accentuarea coeziunii grupului social). Suicidactia este faza de trecere de la imaginile abstracte, conflictuale, la etapa pregatirilor succesive, concrete, prin cautarea formelor si metodelor de conduit autodistructive. In cursul acestei faze asistam la o crestere marcanta si progresiv a starii de tensiune intrapsihica, care ajunsa la paroxism, ,,explodeaz sub forma unei reactii psihogene, moment in care individul adopt ,,decizia infaptuirii suicidului. Este momentul ,,exploziei autodistructive. Traumatizatia este faza de punere in practica a modalitatilor autodistructive preconcepute, sau actul in sine urmat sau nu de reusit, adica de moarte. Importante in aceast etapa a conduitei suicidare sunt metodele folosite si efectul lor.

13

Capitolul II Cauzele comportamentului suicidar

Suicidul la persoanele cu boli psihice Suicidul n depresie Riscul suicidar este prezent la orice pacient cu depresie fr s fie ns corelat cu severitatea depresiei. Cel mai frecvent, poate aprea la nceputul i finalul episodului depresiv. Ar putea fi explicat prin faptul c suicidul este expresia unei pulsiuni autolitice care se nscrie n ansamblul sistemului pulsional i se relaxeaz pe msur ce pacientul se cufund n depresie. Ulterior, cnd starea pacientului se amelioreaz, sistemul pulsional se revigoreaz i riscul suicidal revine pe msura ameliorrii depresiei. Insomnia sever din cadrul episodului depresiv este corelat cu un risc suicidal mai crescut. . Suicidul n schizofrenie. Studii recente insist asupra suicidului ca prim simptom al psihozei, putnd fi expresia unei ideaii delirante, o manifestare n cadrul comportamentului halucinator determinat cel mai frecvent de halucinaii auditive imperative, dar de cele mai multe ori este un act incomprehensibil. Dintre bolnavii cu schizofrenie 10% fac tentative de suicid, iar 2% reuesc s le realizeze. Actul suicidar n schizofrenie are unele particulariti: apare mai frecvent n perioada de debut, n cele mai multe cazuri lipsete motivaia iar modul de realizare este prin mijloace atroce, brutale. Suicidul n epilepsie Unii clinicieni sunt de prere c suicidul n epilepsie ar fi expresia unui automatism motor epileptic, fiind comis n timpul crizei n virtutea actului automat. Epilepsia poate ns cuprinde toat gama comportamentelor suicidare, de la impulsiunea suicidar contient pn la actul automat confuzo-oniric. Suicidul poate aprea n contextul depresiei reactive a unui bolnav de epilepsie, cruia i este imposibil s se obinuiasc cu cu acest statut (dat fiind stigmatul cu care secole de-a rndul societatea a marcat epilepticul). Suicidul n ntrzierea mintal 14

n oligofrenii, suicidul apare rar i nu putem vorbi de un act suicidar propriu-zis, el fiind expresia unei imitaii sau a tendinei de a-i sanciona pe cei din jur. Indivizii nu au contiina real a morii i, n consecin, a actului suicidar. Suicidul n demene . Este expresia deteriorrii corticale. Statistic, dup 65 de ani numrul actelor suicidare

scade. Ca act intenional i deliberat, suicidul apare mai ales n perioada de debut a bolii, cnd bolnavul mai are nc critica necesar evalurii pantei dezastruoase pe care a nceput s alunece. Trecerea la act este favorizat de strile depresive cu idei de culpabilitate, inutilitate i incurabilitate. n perioada de stare, tentativele se rresc considerabil, deoarece bolnavul nu mai are critica de la nceput, dar i pentru c ideile delirante se pierd n masa demenei. Suicidul n nevroze. Este rar, nu este mai frecvent dect n populaia general. Atunci cnd apare, suicidul marcheaz o decompensare a strii nevrotice. Este de remarcat c n cea ce privete tulburrile anxioase, 20% din cei cu tulburri de panic au un istoric de tentative suicidare. S-a ajuns la concluzia c tentativele de sinucidere sunt asociate cu forme complicate sau necomplicate de panic i c riscurile sunt comparabile cu cele aasociate cu depresia sever. S-a observat c asocierea crizelor de panic sau a depresiei majore cu abuzul de alcool sau droguri crete riscul tentativelor de sinucidere la femei.

DEPRESIA - TRISTETEA PATOLOGIC Generalitai: Depresia este o tulburare a strii afective, care duce la apariia unei triri de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioad indelungat de timp. In cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabil s isi continue viata profesional si s fac fat activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaz o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supus riscului de a deveni din ce in ce mai depresiv sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiv poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. Cauze 15

Situaiile care pot declansa un episod de depresie sunt: - tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale - dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia) - afeciunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul - factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi - factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate. - varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie - presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta - consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substant Factori de risc Alti factori de risc pentru depresie sunt: - afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare - o afectiune sever, continu (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica - probleme maritale - consumul de alcool sau de droguri - administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele pentru indepartarea durerii sau steroizii - un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in somaj Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt: 16

- tristeea sau lipsa de sperant - pierderea interesului sau a plcerii in efectuarea majoritaii activitatilor din viata de zi cu zi. Alte simptome pot fi: - creterea sau diminuarea nevoii de somn - sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul c orice miscare necesita un mare efort - senzatie de oboseal permanent - sentimente de vinovatie sau de devalorizare far un motiv aparent - ganduri recurente de moarte sau de suicid. Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modific cu varsta: - semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recent a unei relatii - semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recent a slujbei sau divortul - semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recent a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata. Mecanism fiziopatologic Depresia poate debuta cu simptome de anxietate (cum ar fi o ingrijorare excesiva) sau cu simptome precum tristetea sau lipsa de energie, care dureaz de mai multe zile sau luni, inainte de instalarea complet a depresiei. Pot aparea tulburari in capacitatea de concentrare sau de memorare, sentimentul de pierdere a placerii in activitatile care altadat erau placute, sentimentul de pierdere a sperantei, scaderea energiei, modificri ale somnului si ale poftei de mancare. Persoana cu depresie se poate izola social de ceilalti si isi poate pierde interesul pentru activitatea sexuala. CLASIFICARE 17

Tulburarile depresive sunt clasificate in functie de severitatea si de durata lor. Depresia poate fi usoara, moderata sau severa. Ea poate debuta brusc (depresie acuta) sau poate dura o perioada indelungat (depresie cronica). De exemplu, tulburarea distimica, este o depresie cronica usoara. Unii oameni pot avea un episod de depresie majora care se poate suprapune peste o tulburare distimica (depresie dubla). Tulburarea recurenta Adeseori depresia reapare. Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea ca depresia sa revina la un anumit moment al vietii acelei persoane, este mai mare decat la restul oamenilor care nu au avut niciodata depresie. Riscul de aparitie a unui nou episod de depresie creste cu fiecare episod Tratament Tratament initial Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere terapeutic, cum ar fi terapia cognitiv-comportamental sau o combinare a celor doua modalitati de tratament. Consilierea terapeutica (psihoterapia) poate fi suficient in cazul depresiei usoare sau moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel probabil tratamentul initial va include atat medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutic. Internarea in spital poate fi necesar daca sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid, ca de exemplu ganduri sau planuri de auto-vatamare sau de vatamare a altei persoane, detasare de realitate (psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri. Poate fi necesara o perioada de 4 pana la 12 saptamani pana cand medicamentele s isi fac efectul, desi de obicei ele actioneaz mai rapid. In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi optiunea initiala de tratament pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte modalitati de tratament sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. ECT presupune o stimulare electrica usoara, aplicata in regiunea tamplelor, care provoac o scurta convulsie. Se consider ca acest procedeu poate 18

determina restabilirea echilibrului substantelor chimice cerebrale numite neurotransmitatori (al caror dezechilibru a dus la aparitia depresiei). Tratament de intretinere Cel putin jumatate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor (recadere). Continuarea tratamentului pe o perioad 7 pana la 15 luni dupa recuperare va duce la scaderea riscului de recadere. De asemenea, tratamentul de intretinere mai cuprinde si: - o dieta alimentara echilibrat - evitarea consumului de alcool - efectuarea de exercitii fizice in mod regulat - somn odihnitor Tratament in cazul agravarii bolii La persoanele cu depresie recurenta, poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot restul vietii. Daca depresia se agraveaz in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui administrat in prezent sau acestea se pot adauga la tratamentul initial. S-a demonstrat ca terapia electroconvulsivanta (ECT) este o modalitate de tratament eficient pentru depresia severa sau pentru depresia in care alte tratamente nu au avut efect.

Tratament ambulator (la domiciliu) Sunt mai multi pasi, pe care persoana in cauza ii poate face pentru a se ajuta pe sine in timpul unui episod depresiv si pentru a preveni episoadele viitoare: - sa stabileasc teluri realiste pentru sine si sa isi asume o parte rezonabila de responsabilitate

19

- sa incerce s isi impartaseasca sentimentele cu cineva; de obicei este mai bine decat sa se izoleze sau sa fie secretoasa - sa ii lase pe cei din familie sau pe prieteni sa o ajute - chiar daca nu se simte motivata, sa incerce sa participe la activitati religioase, sociale sau de alt tip - sa faca cu regularitate exercitii fizice - sa aib o alimentatie echilibrata; Optiuni de medicamente Sunt disponibile cateva optiuni de medicamente. Uneori poate fi eficace o asociere intre un antidepresiv si un tip diferit de medicatie, cum ar fi un stabilizator al dispozitiei sau un anxiolitic. Atunci cand se administreaza un tratament antidepresiv, este important ca medicamentele sa fie luate asa cum sunt prescrise de medicul curant. Pot trece mai multe saptamani pan sa se observe o ameliorare a simptomelor. Efectele secundare se pot diminua pe masura ce organismul se acomodeaz cu medicamentele. Daca persoana respectiv decide sa intrerup administrarea tratamentului, este important ca acest lucru sa fie facut treptat, prin scaderea dozei in mai multe etape, de-a lungul unei perioade de timp de cateva saptamani.

Medicamentele antidepresive sunt: - inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS, SSRI), precum Prozac, Zoloft, Fevarin, Seroxat sau Cipralex - antidepresive triciclice si tetraciclice, precum Amitriptilina, Anafranil (clomipramina) sau Ludiomil (Maprotilina) - antidepresive atipice, precum Wellbutrin, Efectin sau Remero 20

- inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO). Alte tratamente Consilierea terapeutica este o parte important in tratamentul depresiei. Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj, pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei vindecari mai rapide si la imbunatirea calitatii vietii. Terapia de familie poate fi de ajutor, persoanei respective si celor din jur, sa faca fat depresiei. Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosit in cazul celor care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte tratamente sau care au o depresie sever si prezint simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. Psihoterapia este o parte importanta a tratamentului depresiei. Tipurile de psihoterapie cele mai folosite sunt: - terapia cognitiv-comportamentala, - terapia interpersonala, - terapia de tip problem-solving, - terapia familial, Terapii complementare care pot fi utilizate in tratamentul depresiei sunt: - preparatele obtinute din planta St. John: s-a demonstrat ca sunt eficiente in depresia usoara sau moderat, dar pot interactiona cu alte medicamente - uleiul de peste ce contine acizi grasi omega-3: in prezent sunt in desfasurare studii pentru a se vedea daca are efect antidepresiv - SAM-e (S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din plante si din celulele animale - este folosita uneori in tratamentul depresiei; sunt date care arata ca SAM-e poate fi util in ameliorarea simptomelor depresive.

21

SCHIZOFRENIA DEFINIII Schizofrenia reprezint un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretat in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaz prin halucinatii, delir, comportament si gndire dezorganizat. Persoanele cu schizofrenie se izoleaz de ceilalti oameni si de activitaile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcat de psihoz. Schizofrenia este o boal cronic, ce necesit tratament pe toat durata vietii. Dar datorit noilor medicamente, simptomele schizofreniei pot fi ameliorate, pacientului sa aib o viat productiv si placut. Semne si simptome Exist mai multe tipuri de schizofrenie, astfel ca semnele si simptomele variaz. In general, aceste simptome includ: - credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului c cineva unelteste impotriva lui - halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista); mai frecvente sunt halucinatiile auditive - vorbire incoerent - neglijarea igienei personale - lipsa emoiilor - emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul - manifestri agresive - comportament catatonic - o senzaie persistent c este urmarit - probleme de functionare la scoal sau la serviciu 22

- izolare social - neindemanare, miscari necoordonate. Schizofrenia variaz de la usoar la sever. Unii pacieni pot fi capabili s functioneze bine in viaa de fiecare zi, in timp ce alii au nevoie de ingrijiri intensive, specializate. In unele cazuri, simptomele schizofreniei par s apar brusc. In alte cazuri aceste simptome se dezvolt treptat, de-a lungul mai multor luni, si pot sa nu fie observate de la inceput. In timp, devine dificil pentru pacient sa functioneze bine. Ii va fi imposibil sa mearg la scoal sau la serviciu. Pot apare probleme relationale, partial datorit dificultatilor pe care le are pacientul de a decodifica corect mesajele sau emotiile celorlalti. Isi poate pierde interesul pentru activitai care in trecut ii faceau placere. Poate deveni nelinistit sau agitat sau sa cad intr-o stare asemanatoare transei si sa nu mai raspunda celor din jur. In plus fata de simptomele generale, acestea sunt impartite in trei categorii pentru a usura diagnosticul si tratamentul. Simptome si semne negative Acestea reprezint o pierdere sau o diminuare a abilitatilor emotionale sau comportamentale: - pierderea interesului pentru activitaile zilnice - aplatizarea afectiv - reducerea abilitatilor de a planifica activitai si de a le indeplini - neglijarea igienei - izolare social - lipsa motivaiei. Semne si simptome pozitive Acestea sunt gnduri si percepii distorsionate, care arat lipsa contactului cu realitatea. Ele pot include:

23

- halucinatii, sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale; in schizofrenie, auzirea unei voci este o halucinatie frecventa; aceste voci pot prea ca dau instructiuni despre cum s se poarte pacientul, si uneori pot include ranirea altora - deliruri, sau credinte care nu au baza in realitate; spre exemplu, pacientul poate crede c televizorul ii directioneaza comportamentul sau ca fore exterioare ii controleaz gandurile - tulburari ale gandirii, sau dificultai de vorbire si organizare a gandurilor, cum ar fi oprirea din vorbit in mijlocul propozitiei sau bolborosirea de cuvinte fara sens, cunoscut sub numele de salata de cuvinte - tulburari ale miscarilor, cum ar fi miscari repetitive, neindemanare sau miscari involuntare. Semne si simptome cognitive Acestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei. Ele pot fi cele mai debilitante in schizofrenie intrucat interfer cu abilitatea de a-si indeplini activitatile zilnice. Includ: - probleme in intelegerea sensului unei informatii - dificultati de mentinere a atentiei - probleme de memorie. Factori de risc Schizofrenia afecteaza 1% din populatie. La persoanele care au o rud apropiat cu schizofrenie, boala este mult mai frecventa aproximativ 10%. La barbati, simptomele schizofreniei apar in mod tipic la adolescenta sau la tanarul adult. La femei, acestea apar dupa 20 de ani sau dup 30 de ani. Desi cauza precis a schizofreniei nu este cunoscuta, au fost identificai anumiti factori care par sa creasc riscul de dezvoltare sau declansare a bolii: - istoric familial de schizofrenie - expunerea la virusuri in viata intrauterina - malnutritia in viat intrauterina 24

- circumstante de viata stresante - varsta parental crescut - utilizarea de droguri psihoactive in adolescent. Consult de specialitate Se recomand consultul de specialitate ct mai precoce in cazul aparitiei unor simptome ale schizofreniei. Aceasta afectiune nu se amelioreaz de la sine, dimpotriv, in timp, se agraveaz fara tratament. Totusi, exist persoane care prezint aceste simptome, dar nu recunosc ca le au sau ca au nevoie de ajutor. Familia si prietenii sau colegii de serviciu sau scoala pot fi primii care sa sugereze ca pacientul are nevoie de ajutor. Gandurile de suicid Ideile suicidare si comportamentul suicidar sunt foarte frecvente la pacientul cu schizofrenie. In cazul in care acestea apar, se recomanda ca pacientul s: - contacteze un prieten sau un membru al familiei - contacteze personalul medical - contacteze preotul sau pe altcineva din comunitatea religioas - mearga la camera de garda a celui mai apropiat spital - sune la urgente pentru ajutor.

Pentru diagnostic, medicul care suspecteaza ca un pacient are schizofrenie va realiza o evaluare medicala completa si teste psihologice. Astfel poate elimina din gandirea medicala alte afectiuni care pot da acele simptome, poate stabili diagnosticul si verifica daca sunt prezente complicatii. Criterii de diagnostic pentru schizofrenie Criteriile de diagnostic pentru schizofrenie sunt:

25

- prezena a cel putin doua din urmatoarele: delir, halucinatii, vorbire dezorganizat, comportament dezorganizat sau catatonic, sau prezena simptomelor negative - disfuncie semnificativ in abilitatea de a munci, merge la scoala sau a indeplini sarcinile zilnice - aceste semne sunt prezente de cel putin ase luni - nu sunt prezente alte tulburri mentale. Pacientul poate fi diagnosticat cu unul din cele cinci tipuri de schizofrenie, desi nu toi pacientii se potrivesc unei categorii specifice. Aceste cinci subtipuri sunt: - paranoid - catatonic - dezorganizat - nediferentiat - rezidual. Pacientul poate discuta cu medicul despre tipul de schizofrenie pe care il prezint pentru a invaa mai multe despre boala si despre solutiile de tratament. Tratament Schizofrenia este o boal cronic ce necesit tratament de-a lungul intregii vieti, chiar dac pacientul se simte mai bine, iar simptomele nu sunt evidente. Tratamentul cu medicamente si terapie psihosociala poate ajuta pacientul s-si tina afectiunea sub control si sa devin un participant activ si informat in propria ingrijire. In timpul perioadelor de criza sau a celor cu simptome severe, poate fi necesar spitalizarea pentru siguranta pacientului si pentru ca acesta s beneficieze de hrana, somn si conditii de igiena adecvate. Tratament medicamentos Tratamentul medicamentos este cel mai important in tratarea schizofreniei

26

Medicatia antipsihotic este cel mai frecvent prescris pentru tratamentul schizofreniei. Ea poate controla simptomele prin efecte asupra unor neurotransmitatori cerebrali: dopamina si serotonina. Exista doua tipuri principale de medicatie antipsihotic: Antipsihotice conventionale sau tipice: aceste medicamente sunt considerate, in mod traditional, eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. Ele au efecte secundare neurologice frecvente si potential severe, incluzand dischinezia tardiva si simptomele parkinsoniene. Acest grup de medicamente cuprinde: - Haloperidol - Tioridazin - Fluphenazina Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in special variantele generice, lucru care este important mai ales in cazul in care tratamentul este necesar pe termen lung.

Antipsihotice de noua generatie, numite si antipsihotice atipice. Aceste antipsihotice mai noi sunt eficiente atat pe simptomele negative cat si pe cele pozitive. Aceasta grupa cuprinde: - Clozapina - Risperidona - Olanzapina Alegerea medicamentului depinde de fiecare pacient. Poate dura si cateva saptamani de la introducerea medicatiei pana sa se observe o ameliorare a simptomelor. In general, scopul tratamentului cu medicamente antipsihotice este controlul eficient al semnelor si simptomelor cu cele mai mici doze posibil. Pot fi de folos si alte medicamente, cum ar fi antidepresivele si medicatia antianxioasa. Tratament psihosocial Desi medicaia este baza tratamentului in schizofrenie, psihoterapia si alte terapii psihosociale sunt de asemeni importante. 27

Terapie individual Psihoterapia condus de un profesionist experimentat il poate ajuta pe pacient sa faca fat mai bine problemelor de fiecare zi determinate de schizofrenie. Terapia il poate ajuta s-si imbunatateasc abilitatile de comunicare, relatiile, abilitatea de a lucra si motivaia pentru a continua tratamentul. Invaand despre schizofrenie poate s o inteleag mai bine si s inteleag cat de important este sa ia tratamentul medicamentos. De asemeni, il poate ajuta s faca fat stigmatizarii legat de faptul ca are schizofrenie.

SUICIDUL N ALCOOLISM I TOXICOMANII

Justificarea ratei nalte de suicid n alcoolism i toxicomanii apare din urmtoarele motive: 30% din alcoolici sunt depresivi i acetia recurg la alcool sau la droguri diverse pentru

a putea suporta mai uor supliciul depresiei lor. Exist i teoria unor psihologi conform creia alcoolicul, contient de continua degradare, recurge dezndjduit la suicid. Suicidul n abuz de substan mai poate fi ocazionat de simptome psihotice (n special

halucinaii) aprute n timpul strii confuzionale de delirium tremens sau n urma unei intoxicaii cu diferite droguri. Exist situaii n care, nainte de realizarea actului suicidar, individul consum o

cantitate mare de alcool, ceea ce duce la catalogarea lui drept alcoolic. Suicidul este citat foarte frecvent n cadrul alcoolismului (aproximativ 15% din cei cu dependen), fr a fi neaprat expresia alcoolismului. Asocierea alcoolismului cu o simptomatologie depresiv crete riscul suicidar. Bazat pe nivelele alcoolemiei, 40% din indivizii care au o tentativ de sinucidere au consumat alcool mpreun cu medicamente. Brbaii i persoanele vrstnice au nivelele cele mai crescute ale alcoolemiei. Alte studii au artat c indivizii alcoolici depresivi tind s caute tratament mai frecvent dect aceia care nu sunt depresivi. Exist o considerabil comorbiditate 28

(60%) ntre depresie i problemele cu alcoolul n cazurile de sinucidere. Intoxicaia cu medicamente este cauza morii n 90% din cazurile de sinucidere i este mult mai frecvent la alcoolici datorit interaciunilor letale produse de combinarea celor dou droguri. Drogurile cele mai frecvent folosite sunt antidepresivele (cnd pacientul a fost tratat cu ele) i tranchilizantele medii. Este evident c, atunci cnd medicii prescriu antidepresive, trebuie s ia cele mai mari precauii n ceea ce privete sigurana pacientului, cum ar fi supravegherea continu a acestuia n timpul tratamentului. . ALCOOLISMUL CRONIC Alcoolismului este: consumarea frecvent a unei cantiti variabile de buturi alcoolice timp mai ndelungat care determin dependen toxico-maniac i apariia diferitelor tulburri neuropsihice. Alcoolismul a fost definit prin trei factori: consumul excesiv de alcool deteriorarea psihic progresiv comiterea de acte antisociale Dependena de alcool reprezint o stare de intoxicaie cronic caracterizat prin nevoia imperioas de a consuma alcool, dependen care poate fi att fizic ct i psihic . Pentru dependen, sau mai folosit termeni ca: toxicomanie, obinuina. Dependena psihic este precoce i reprezint impulsul psihic nestpnit de a continua consumul de alcool pentru realizarea unei senzaii subiective de confort, de reducere a tensiunii psihice. Dependena fizic este mai tardiv i se traduce prin apariia unui sindrom de sevraj, atunci cnd a fost ntrerupt sau redus brusc consumul de alcool. n concluzie, dependena de alcool se caracterizeaz prin: dificulti n a controla comportamentul legat de consumul de alcool cu dorina impulsiv de a consuma alcool. 29

tolerana crescut la alcool cu creterea dozelor neglijarea responsabilitilor socio-profesionale i familiale n favoarea timpului acordat preocuprii i consumrii buturilor alcoolice apariia unor afeciuni somatice: hepatice, cardiace, digestive i ale sistemului nervos i afeciuni psihice. apariia strii de sevraj duce la reducerea sau ncetarea brusc, accidental sau voit a consumului de alcool. Manifestri clinice i morfopatologice Sindromul de sevraj Manifestrile clinice ale sindromului de sevraj sunt: sindromul de abstinen la alcool Se caracterizeaz prin apariia la un interval de cteva zile (uneori chiar 24 de ore) de la reducerea sau ncetarea consumului de alcool, la un pacient care anterior a abuzat de alcool, a unei simptomatologii care include senzaie de disconfort nedefinit, tremor fin i distal al membrelor, limbii, buzelor, pleoapelor, tremurturile putnd s se accentueze pn la adevrate mioclonii. delirul alcoolic subacut (predelirium tremens) Tabloul clinic const din: tremurturi cu caracteristicile celor din sindromul de abstinen alcoolic, delir halucinator cu halucinaii, cel mai frecvent vizuale, dar i auditive, olfactive, gustative i mai rar tactile. delirium tremens Simptomatologia este mai intens dect n cazul sindromului de abstinen i a celui de delir alcoolic subacut i const din: tremurturi de intensitate mare, generalizate,cu disartrie, tulburri de mers, tulburri de tonus muscular.

30

TULBURARI cardiovasculare

ALE ALCOOLISMULUI CRONIC; halucinoza alcoolic acut

,encefalopatiile alcoolice acute, demena alcoolic,gastrita,hepatopatii etilice, tulburrile

Tratamentul alcoolismului cuprinde: 1. Cura de sevraj i corectarea tulburrilor metabolice 2 3 4 5 Cura de dezgust: tratamentul apetenei alcoolice prin crearea unei rezistene fa de buturile alcoolice. Cura psihoterapeutic de susinere Post cura de securitate i control Cura de sevraj i corectare a tulburrilor metabolice

Tratamentul alcoolismului cronic Tratamentul alcoolismului cronic se realizeaz printr-o mbinare a psihoterapiei cu tratamentul medicamentos, care consta n: 1. Somatotrope, 2. care vizeaz ameliorarea funciilor ficatului, reechilibrarea

hidroelectrolitic. Medicaie de repulsie, care urmrete instalarea unui reflex condiionat negativ la ingerare de alcool. 3. Psihotrope, ce vizeaz corectarea tulburrilor psihice asociate consumului de alcool

31

SUICIDUL N TULBURRILE DE PERSONALITATE

Cunoate o rat surprinztor de nalt. Poate aprea fie n cadrul episoadelor depresive aprute la un moment dat n evoluia tuburrii, fie este expresia unei tentative suicidare reuit dar iniial veleitar, formal, de natur s argumenteze un antaj

TULBURRI DE PERSONALITATE Tulburarile de personalitate pot cunoaste o multitudine de forme, pot fi mai mult sau mai putin grave, insa in oricare dintre aceste situatii afecteaz viata pacientului si a familiei acestuia. Aceste tulburari sunt schiate din copilarie, dar se cristalizeaz la adolescent i insoesc persoana in cauza de-a lungul vietii. Ele se manifest la nivel comportamental, dar subiectul nu le recunoaste ca atare, provocandu-i o incapacitate de integrare armonioasa la conditiile mediului social. Caracteristici obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate: - modele de comportament cronice si durabile, nu episodice; - blamarea constant a altora; - functia social si ocupational tulburate; - dependenta sau independenta excesiv; - frecvent "dezamagiti" de catre partener; - trecere de la subevaluare la supraevaluare; 32

- relatii interpersonale tulburi sau instabile; Clasificare Din multitudinea de descrieri ale tulburarilor de personalitate, un model de clasificare se prezinta astfel: 1. Tulburarea de personalitate de tip paranoid (prevalen mai inalt la barbai) Tulburarea de tip paranoid se caracterizeaza prin orgoliu excesiv, neincredere in oameni si neintelegerea motivatiei lor psihologice. Pacientii au o suspiciozitate nu numai nejustificat, dar si inflexibil in multe situatii de viat, care nu este abandonat chiar dac i se prezint contraargumente convingatoare care sunt invariabil ignorate. 2. Tulburarea de personalitate de tip schizoid (mai des intalnita la barbati si cu forme forme clinice mai severe, comparativ cu femeile) Se caracterizeaz prin incapacitatea de a forma relatii sociale, evidentiate prin absenta caldurii sentimentelor, indiferena la aprecieri pozitive, la critica sau la sentimentele celorlati. Grupul social ii percepe ca izolati, reci, lipsiti de tandree, evitandu-le apropierea. 3 .Tulburarea de personalitate de tip disocial (rata pe sexe este net superioara barbatilor, raportul barbati/femei fiind de 3/1; tulburarea pare a fi asociat cu mediul urban, cu un status socio-economic precar). 4 .Tulburarea de personalitate de tip emoional instabil (prevalena tulburarii nu este cert estimat, dar s-a constatat ca este mai frecvent in tarile occidentale, comparativ cu cele orientale, la popoare latine, comparativ cu cele slave; pot aparea si alte complicatii: alcoolomanie, toxicomanie, depresie, suicid). 5.Tulburarea de personalitate de tip histrionic (prevalenta este mai inalta la femei; evolutia prezinta o ameliorare a trasaturilor in a doua parte a existentei). 6. Tulburarea de personalitate de tip anxios (evitant) (prevalenta tulburarii este de aproximativ 0.5 - 1% din populatia generala si de 10% din populatia centrelor de sanatate mintala; evolutia tulburarii este continua si ondulanta, fiind semnificativ influentata de situatii psihotraumatizante si frustrante).

33

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR PSIHICI Internarea pacientului n spital Internarea bolnavului cu tentativ de suicid se face n clinica de psihiatrie sau la inceput in secia de urgent petru a fi stabilizat.Internarea n spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomand internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. Cazurile grave vor fi primite fr bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internai fiind nscrii n registrul de urgen. Acolo se completeaz foaia de observaie cu datele de identitate ale bolnavului i datele anamnestice culese de la bolnav sau nsoitori. n vederea examinrii bolnavului de ctre medic, asistenta va ajuta bolnavul s se dezbrace i va asigura condiii necesare unei bune derulri a examinrii. Dup stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n secia cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde: - va fi mbiat i dac e cazul deparazitat; hainele i obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinrii pe perioada

internri O primire adecvat n secie diminueaz stresul suferit de bolnav la internare i uureaz adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul n salonul indicat, i face cunotin cu ceilalti bolnavi, l ajut s-i aranjeze obiectele n noptier, l conduce pentru a cunoate secia, prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l aduce la cuntin regulamentul de ordine interioar.

Asigurarea condiiilor de spitalizare

34

In spitale de psihiatrie, asigurarea condiiilor de specialitate a bolnavilor are un rol foarte important. Bolnavii internai aici s se simt ct mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane de zi ct i saloane de noapte. Saloanele trebuie s fie de dimensiuni mici (2-3), s fie bine aerisite, linitite. Se va avea ns grij ca prizele s fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevzute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitai sunt capitonate cu cauciuc moale i sunt prevzute cu vizoare. De asemenea, secia de psihiatrie trebuie s asigure bolnavilor i ateliere pentru ergoterapie.Pentru c bolnavii stau majoritatea timpului spitalizrii n pat acesta trebuie s aib anumite caliti: s fie comod, s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac att cerinele de confort ale bolnavului ct i ale personalului de ngrijire, s-i permit bolnavului s se poat mica n voie, s nu limiteze micrile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte ori este nevoie. Asigurarea condiiilor igienice pacienilor internai De aceea, asistenta medical are misiunea delicat de a controla n mod discret, de a ndruma i la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de diminea i sear. Astfel ea va ndemna bolnavul s-i spele faa, gtul, membrele superioare, regiunea axilar. De asemenea s efectueze toaleta cavitii bucale i s-i ngrijeasc prul. Dac este cazul va atrage atenia i asupra lenjeriei de corp s fie tot timpul curat i ngrijit. Observarea poziiei pacientului n pat Bolnavi psihici trebuie supravegheai in mod deosebit pentru a preveni conduite de auto agresiune sau de violena faa de ceilali pacienti.. n cazul bolilor psihice bolnavii nu au o anume poziie n pat sau n timpul dar foarte frecvent lenevesc n pat i este necesar supravegherea poziiei pentru a preveni escarele. Se poate urmrii poziia bolnavului si pentru a sesiza eventualele modificri survenite n timpul tratamentului.De asemenea este foarte important de urmrit i faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte uor un facies care trdeaz, oboseala, astenia de care el se plnge. Este un facies puin mobil, cu trsturile trase. Urmrirea funciilor vitale este o sarcin foarte important pentru asistenta medical, att pentru a urmri evoluia boli, ct i pentru a urmri evoluia tratamentului deoarece unele medicamente pot influena aceste funcii. Ele vor fi msurate de dou ori pe zi (dimineaa i seara) i vor fi notate n foaia de observaie 35

Msurarea parametrilor vitali: Msurarea tensiunii arteriale: Tensiunea arterial este fora cu care sngele apas pe pereii arterelor prin care circul. Msurarea periodic, uneori zilnic, a tensiunii este una dintre cele mai simple i la ndemn msuri de prevenire a afeciunile cardiace. Valorile tensiunii arteriale sunt de obicei mai sczute dimineaa i mai ridicate spre sear, mai sczute vara i mai ridicate iarna. Cele dou valori ale tensiunii arteriale (TA) sunt date de contracia i relaxarea inimii (sistol, respectiv diastol). Valorile tensionale poart numele de sistolica (valoarea cea mai mare) i diastolica (valoarea cea mai mic). n cazul unui adult, valorile presiunii arteriale situate sub nivelul de 140 de milimetri coloan de mercur (prescurtat 140 mmHg) pentru sistolica i 90 mmHg pentru diastolic sunt cele considerate normale. n general, medicii consider aceste valori ca un prag maxim admis. n mod normal, tensiunea luat n picioare trebuie s fie puin mai mare dect n poziia culcat. Valorile msurate dimineaa, la sculare, nainte de a mnca i dup perioada de odihn de peste noapte, este considerat tensiunea fundamental. Valorile presiunii arteriale n cazul femeilor nsrcinate trebuie interpretate numai de ctre medic, deoarece sarcin poate influena mult aceste valori. TA la limita superioar a normalului este 120-139 / 80-89 i este considerat prehipertensiune. Pregatire materiale:aparat de msurat tensiunea tensiometru,stetoscop biauricular,pix de culoare roie,foie de observatie. Msurarea tensiunii arteriale se face astfel: Pacientul trebuie s fie n poziie eznd sau culcat, relaxat, fr s-i ncrucieze

picioarele. mare. Se monteaz tensiometrul direct pe piele Se ncepe insuflarea n tensiometru pn Se poate msura la un singur bra sau la amndou se se vor lua n considerare valorile

cele mai ridicate. La masurarile viitoare se va lua braul la care s-a msurat tensiunea cea mai

la o cifr adecvat, n funcie de vrsta i de nregistrrile anterioare, apoi se elibereaz lent aerul de manet. Dac se folosete stetoscopul, primul zgomot care se aude coincide valorii tensiunii sistolice i ultimul tensiunii diastolice. Cu aparatele electronice valorile apar pe un ecran. Tensiunea arterial trebuie msurat de dou ori. Msurarea temperaturii 36

Temperatura corporala sau valoarea temperaturii corpului se msoara cu termometrul. In mod normal temperatura corpului variaz ntre 36,5 i 37 grade Celsius dar pacienii cu alcoolism acut pot avea stari hipotermice.Msurarea temperaturii corporale se face eventual n cavitatea bucal. Materiale necesare:termometru cu mercur sau electronic;pix de culoare albastr;foaie de temperatura;comprese pentru tergerea secreiilor axilare;materiale penru dezinfectarea termometrului dupa utilizare: alcool sanitar, tampon de vata, sau diferite soluii septice: cloramin 1% . - materiale penru dezinfectarea termometrului dupa utilizare: alcool sanitar, tampon de vata, sau diferite soluii septice: cloramin 1% . Alimentaia bolnavului Alimentaia bolnavului neurastenici este o alimentaie activ. Ea trebuie s aib n vedere hrnirea substanial a bolnavului cu att mai mult ct acetia sufer de foarte multe ori de o lips a poftei de mncare.Bolnavii psihici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, ns, alcoolul, condimentele i excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, uoare i dese.Alimentaia ca fi bogat n legume i fructe, care s-i asigure un aport mrit de vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.Pot aparea probleme cu deficitul de alimenie ,si atunci bolnavul va fi stimulat sau ajutat s manance. Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului 1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubric ,,tratament,, din foaia de observaie, cu data calendaristic, forma de prezentare (fiol, tablete) doz pe 24h, calea de administrare, doza unic i orarul.La indicaia medicului asistenta medical administreaz medicamentele, prescrise, innd cont de regulile de administrare a medicamentelor. Hidratarea parenteral pentru prevenirea deshidratarii i a dezechilibrului electrolitic Perfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatur cu picatur, a soluiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemic a organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar cateva saptamani (denudare venoasa). 37 axilar, n rect,

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala.

Pregatirea materialelor necesare: - tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutii hidrante in sticle inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului;garou de cauciuc;tavita renala;stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;o perna muama;1- 2 pense sterile;o pensa hemostatica;casoleta cu campuri sterile; casolete cu comprese sterile;substante dezinfectante ;alcool;tinctura de iod; romplast; foarfece; vata.

Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. Dup care se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon. Se desface aparatul de perfuzie i se nchide prestubul. Se ndeparteaz teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu el prin dopul flaconului. Se nchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se ndeparteaz teaca protectoare de pe ac i se ptrunde cu acesta n flacon, prin dopul de cauciuc, fr s se ating trocarul. Se suspend flaconul pe suport. Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o band de romplast. Se ndeparteaz pensa hemostatica, deschiznd drumul aerului n flacon. Se ndeparteaz teaca protectoare de pe captul portac al tubului, se ridic deasupra nivelului substanei medicamentoase din flacon i se deschide uor prestubul, lsnd s curg lichidul n dispozitivul de perfuzie, fr ca picuratorul s se umple cu lichid. Se coboar progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. Se ridic picuratorul n poziie vertical i se nchide prestubul, aparatul rmnand atrnat pe stativ. Pregatirea psihica i fizic a bolnavului. I se explic bolnavului necesitatea tehnicii. Se aeaza bolnavul pe pat, n decubit dorsal, ct mai comod, cu antebraul n extensie i pronaie. Se aeaza sub braul ales o perna tare, acoperit cu muama i cmp steril.

38

Efectuarea perfuziei Splarea pe mini cu ap i spun. Se examineaz calitatea i starea venelor. Se aplic garoul de cauciuc la nivelul braului. Se dezinfecteaz plica cotului cu alcool. Se cere bolnavului s nchida pumnul i se efectueaz puncia venei alese. Se verific poziia acului n vena, se ndeparteaz garoul i se adapteaz amboul aparatului de perfuzie la ac. Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului n vena i se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, n funcie de necesitate. Se fixeaz cu leucoplast amboul acului i poriunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului Se supravegheaza permanent starea bolnavului i funcionarea aparatului. Dac este necesar se pregtete cel de-al II-lea flacon cu substana medicamentoas, ncalzindu-l la temperatura corpului. nainte ca flaconul s se goleasc complet, se nchide prestubul pentru a mpiedica ptrunderea aerului n perfuzor i se racordeaz aparatul de perfuzie la noul flacon. Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului s curg; operaia de schimbare trebuia s se petreaca ct mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac i se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat. nainte de golirea flaconului se nchide prestubul, se exercit o presiune asupra venei puncionate cu un tampon mbibat n soluie dezinfectant i printr-o micare brusc, n direcia axului vasului, se extrage axul din vena. Se dezinfecteaz locul punciei cu tinctur de iod, se aplic un pansament steril i se fixeaz cu romplast. Reorganizarea locului de munca. Seringa., acele, aparatul de perfuzat se arunca conform normelor. Se noteaz n foaia de observaii data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia. Recoltarea produselor biologice i patologice Regulile de baz n aplicarea precauilor universale: Considerarea c toi pacienii sunt poteniali infectai; considerarea ca sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV i HBV; o considerarea c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare. Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medical le are n ngrijirea bolnavilor l reprezint i efectuarea recoltrilor de produse biologice i patologice. Examen de urin 39

Dup toaleta organelor genitale externe se recolteaz 150 ml de urin.

. Evacuarea coninutului gastric i intestinal Evacuarea coninutului gastric si intestinal se face prin Provocarea de vrsaturi; Spltur gastric; Administrarea de purgative Se recomand ca nainte de aplicarea acestor msuri sa se administreze per oral antidotul chimic care precipit toxicul. Provocarea de vrsturi este cea mai rapid metod care poate fi aplicat imediat n orice loc.nainte de a provoca vrsatura, pentru c aceasta sa fie eficace, este obligatoriu sa administram bolnavului:- Ap potabil sau alte lichide ( lapte, albu de ou batut de la cel putin 10 ou, sucuri de fructe sau suspensie de crbune medicinal) - Cantitatea de lichid administrat este de maximum 300 ml pentru o porie.O porie mai mare ar putea ca n timpul efortului de vrsturi s deschid pilorul i s propulseze o cantitate de lichid toxic n intestin. La fiecare pahar de lichid cldut se mai poate aduga o lingur de sarede buctarie (solutia cldutde clorur de sodiu avnd aciune emetizant prin exercitarea receptorilor mucoasei gastrice)- Dup administrarea lichidului urmeaz provocarea vrsaturii prin iritarea mecanic a fundului gtului, iritarea bazei limbii, a valului palatin si a peretului posterior al faringelui cu un apsator de limba.- Dup eliminarea coninutului gastric prin vrsatur se repet manevra pan se ajunge la o cantitate total de 3-4 l de lichid.Administrarea de lichide si provocarea de vrsaturi este indicat ndeosebi la domiciliul bolnavului sau la locul accidentului i n cabinetele medicale unde nu exist condiii pentru spalatur gastric.Contraindicaiile provocrii de vrsturi: n stri comatoase ( pericol imediat de asfixie prin aspiraia coninutului gastric ); la cardiaci ( poate provoca colaps ) ; la vrstnici aterosclerotici si hipertensivi (pericol de hemoragie cerebral ) ; la emfizematoi ( pericol de pneumotorax ), la gravide ( pericol de declanare a travaliului) ; n convulsii ( sau n ingestiade 40

substane convulsivante) ; n ingestia de derivaii de petrol ( pericol de pneumonii chimice prin aspiraie). Spltura gastric Este o msur terapeutic esential, care trebuie aplicat imediat ( exceptnd contraindicaiile ) mai ales in primele patru ore de la ingestia substanei toxice, sau chiar i dupa 10-12 ore.n caz de intoxicaii cu barbiturice, chiar la 24 de ore, deorece unele tablete sunt insolubile, sau se dizolv foarte lent.n felul acesta bolnavul se poate afla sub pericolul unui stop cardiorespirator, n funcie de timpul deresorbie a comprimatelor, daca nu se evacueaz stomacul.Material necesar :- sonde gastrice ( tub Faucher sau sonde de dimensiuni mai mici);deprtator de maxilare;- o palnie; o sering Guyon ;- galeat pentru colectarea lichidului;- lichid de spalatur.Bolnavul n stare de veghe aezat pe un scaun va fi imobilizat, pentru a preveni scoaterea tubului; se scot protezele dentare unde este cazul.nainte de introducerea sondei, se masoar pe sonda distana de la arcad dentar la varful apendicelui xifoid, distanta care va fi marcat pe sonda cu leucoplast.Sonda va fi uns cu substant lubrefiant (ulei deparafin) i seintroduce n stomac pan la semnul marcat cu leucoplast. Atenie: Pentru a se asigura c sonda a ajuns n stomac i nu n trahee,introducem capatul liber al acesteia intr-un pahar cu ap.Dac se produce barbotaj n timpul expiraiei, atunci sonda se afl n trahee i o scoatem.Odat sonda ajuns n stomac, se adapteaz la captul acesteia o sering Guyon, plin cu ap potabil.Apa se va introduce n stomac i apoi se va aspira coninutul gastric ( pentru determinri toxicologice de laborator).Se scoate seringa si se adapteaz o palnie, n care se toarn apa potabil cldut i o suspensie de carbune medicinal n ap.Cantitatea odata introdus (300-500 de ml de portie), se provoac vrstura prin micarea tubului n sus i n jos. Lichidul introdus n stomac poate fi extras prin ifonaj.Se repeat administrarea unei noi cantitai de lichid urmat de extragerea acestuia pan se ajunge la o cantitate total de 3-5 litri.Spltura gastric este contraindicatala cei care au ingerat substane corosive ( pot fi provocate hemoragii sau perforaii ale esofagului i stomacului ).Unii toxicologi admit splatura gastric i n intoxicaii cu substane corosive, dar nu mai trziu de 30 de minute de la ingestie, folosind in acestscop tuburi de calibru redus.Alte contraindicaii: convulsii, bolile cardiovasculare, aritmiile ,sarcin, bolile ale S.N.C., laringospasmul.Riscul major al splturii gastrice la semiconstieni, somnoleni, comatosi, este aspirarea bronsic aconinutului, cu

41

sindrom Mendelson cu consecinta grav ( bronhopneumopatie acut grav de aspiraie)La acestia, spltura gastric dup intubatia traheal

Externarea bolnavului

Momentul plecrii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant i ef de secie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispoziia medicului de salon.Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecrii, pentru a-i putea asigura alimentaia pn n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea ieirii din spital, va anuna familia bolnavului i va da explicaiile primite de la medic, cuprinse n biletul de ieire. Va lmurii n special prescripiile referitoare la tratamentul medicamentos, dac bolnavul i-a nsuit n mod corespunztor tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu i va insista ca la data indicat s se prezinte la control. Asistenta va nsoi bolnavul pn la magazia cu efecte, unde l va ajuta s primeasc hainele i va lua de la bolnav efectele spitalului. nainte de externare asistenta medical va verifica, dac bolnavul are biletul de ieire i reetele pentru tratamentul prescris.

CAPITOLUL III

INGRIJIRI DE NURSING SPECIFICE BOLNAVILOR PSIHICI 42

In prezentul capitol vor fi prezentate cteva din problemele cele mai frecvente intalnite de catre asistentul medical in sectia de psihiatrie ,referitoare la alimentatia,tentativa de suicid ,agresivitatea pacientului cu probleme psihice si actiunile de ingrijire adaptate fiecarui caz.

Problema de ingrijire 1 .Consumul inadecvat de alimente si lichide. n caz contrar situaia ar putea duce la deshidratare sau pierdere n greutate Scopurile ngrijirii Pacientul s consume suficient lichid i hran, greutatea corpului devenind normala Aciunea de ngrijire - S se ofere pacientului cantiti mici de lichid i hran, de mai multe ori pe zi. - S se serveasca pe ct posibil mesele mpreun cu pacientul. - S se menina pe ct posibil achilibrul ntre mncare i butur. - Totul s se organizeze structurat, ntr-un program zilnic. Problema de ngrijire 2 Bolnavul nu este n stare s lege sau s ntrein relaii pentru c nu se mai simte valoros i nu vrea s fie o povar pentru altul Scopurile ngrijirii Pacientul trebuie s devin capabil de a ntreine relaii i contacte cu alii i de a-i considera contribuia ca fiind valoroas Aciunea de ngrijire - Preantampinm ca pacientul s se izoleze complet de activitatea (social) de grup,il lasm s participe la mese, orele de ceai/cafea, implicm eventual ceilali pacieni n ngrijirea lui -S se rspund la ntrebrile familiei, i s se ncurajeze contactul familiei cu pacientul. Problema de ngrijire 3 Pacientul are gura uscat i o senzaie de sete. Scopurile ngrijirii Bolnavul s consume suficient lichid i s-i clteasc gura regulat , ceea ce face s nu mai aibe senzaia de gura uscat i de sete. Aciunea de ngrijire 43

- S se creeze condiii ca pacientul s poat s-i clteasc gura i s bea (s se ofere cele necesare de but, buturi n frigider, s se cear familiei s aduc buturi suplimentatre). - S se ofere pacientului n mod regiulat de but i s fie stimulat s bea. Problema de ngrijire 4 Pacientul nu este deloc sau aproape deloc n stare s se ngrijeasc igienic. Scopurile ngrijirii Bolnavul sa devina capabil s se ngrijeasc, adic s se spele (zilnic) i s se mbrace cu haine curate. Aciunea de ngrijire - Pacientul s fie stimulat zilnic s se spele / mbrace . - S se foloseasc timp suficient pentru aceasta, pentru c funcionarea global este nceat i d posibilitatea de a se lega un contact mai strns cu pacientul, s se programeze timp suplimentar n programul zilnic structurat. - a se da posibilitatea pacientului s-i dea seama c poate s fac ceva. - n caz extrem a se prelua activitile de ngrijire. Problema de ngrijire 5 .Pacientul are probleme cu somnul (adoarme greu, doarme agitat, se scoal devreme) pentru c st mult n pat n timpul zilei sau este prizonierul propriilor stri depresive. Scopurile ngrijirii Normalizarea ritmului somn/veghe Aciunea de ngrijire - a nu se lasa pacientul s stea mult n pat n timpul zilei. - Oferirea de activiti, stimularea s se ridice din pat (s fie inclus ntr-un program structurat de zi). - Pacientil primete deseori somnifere, a se avea grij ca s le ia, i se observ efectul .

Problema de ngrijire 6 .Pacientul este agitat pentru c este hruit de gnduri i sentimente depresive Scopurile ngrijirii Bolnavul devine capabil s se concentreze asupra activitilor sale i s-i manifeste (exprime) sentimentele i ideile (chiar i pe cele cu caracter depresiv). Aciunea de ngrijire

44

- S se nsoeasc pacientul n activitile sale zilnice, structurate (acestea s fie incluse ntr-un programorganizat). - S se stabileasc un contact cu pacientul prin ntreprinderea unor activiti mpreun cu acesta, s se ncerce a se lega neforat o discuie, doar dac bolnavul simte nevoia. - Aprecierea efectului discuilor despre idei si sentimente. Dac pacientul se cufund i mai mult prin aceasta n depresia lui nu continua discuia ci se stimuleaz n activiti concrete. Problema de ngrijire 7 . Bolnavul are idei de sinucidere spunnd (sau nu) c vrea s-i ia viaa.. Scopurile ngrijirii - Bolnavul trebuie s devin capabil s-i exprime ideile/sentimentele suicidare. - Trebuie create condiii care s mpiedice ncercarea de sinucidere. Aciunea de ngrijire - S se fac discutabile ideile i sentimentele suicidare ale pacientului. - a se controla dac se iau medicamentele. - S se discute sinuciderea cu pacientul, s nu existe nimic secret despre asta. - Dac pacientul nu se exprim n legturs cu sinuciderea se urmreasc activitatea sa nonverbal, de exemplu tendina de a se izola etc. Problema de ngrijire 8 Pacientul este haotic n comportament i turbulent. Scopurile ngrijirii - Bolnavul trebuie s devin capabil s se controleze, s nu mai fie turbulent i s aibe un comportament organizat. Aciunea de ngrijire - S i se ofere un program structurat de activiti, conceput n mod rspunztor. - S fie ndrumat direct n executarea programului respectiv. - S i se explice clar ceea ce trebuie s fac. - S i se acorde ngrijiri izolat n situaiile de nelinite extrem.. Problema de ngrijire 9 . Pacientul are un ritm de zi/noapte tulburat, doarme puin sau deloc i-i deranjeaz pe ceilali bolnavi. Scopurile ngrijirii Reglarea ritmului zi/noapte, astfel nct s nu-i mai deranjeze pe ceilali bolnavi. Aciunea de ngrijire 45

- Pacientul s fie lsat s doarm separat, eventual ngrijire izolat. - Prentmpinarea ca pacientul s se odihneasc prea mult n timpul zilei, innndu-se cont de acest lucru n programul zilei. - S se afle motivul nelinitii de pe timpul nopii, eventual s se discute cu pacientul pentru a afla temerile/tensiunile sale. A se administra eventual medicamente, a se observa efectul acestora. Problema de ngrijire 10 .Pacientul nu-i poate menine firul gndirii (prezint fug de idei), reacioneaz la toate excitaiile i este haotic n contactele cu ceilali. Scopurile ngrijirii Bolnavul se poate concentra i poate menine contactul cu ceilali . Aciunea de ngrijire - Pacientul s fie ngrijit iziolat ntr-un mediu lipsit de excitani. - S fie atentionat cnd are fuga de idei i s ncerci s-l readuci la subiectul discuiei. - Corectarea pacientul n ce privete atitudinile sale din viaa de zi cu zi. - Oferirea de activiti concrete (programul de zi ). Problema de ngrijire 11 .Pacientul prezinta manifestri necuvenite(umbl gol,njur, are un comportament nesocial) Scopurile ngrijirii Pacientul i modific n bine comportamentul astfel nct relaia lui cu persoanele din mediu se amelioreaz. Aciunea de ngrijire - Protejarea pacientului pacientul vorbind despre comportamentul su , indicarea clar a granielor - ndeprtarea pacientului din grup dac nu poate fi corectat (ngrijire izolat) - a se caut afla care este cauza comportamentului su

Problema de ngrijire 12 .Pacientul reacioneaz agresiv la cei din jur; el are sentimentul c este mpiedicat de ceilali Scopurile ngrijirii Bolnavul se linitete, nu mai reacioneaz agresiv nemulumirile sale. Aciunea de ngrijire - Prentmpinarea escaladarea comportamentului pacientului distrgndu-i atenia la timp - Ia pacientul n serios, explic-i ceea ce faci, d-i ocazia se reacioneze. 46 i devin capabil s discute civilizat

- Fixeaz granie clare , spune ce este tolerat i ce nu. - Discutare cu pacientul motivele agresiunii sale, menine contactul cu bolnavul. - Crearea de reguli clare despre vizit, dozarea vizita i vazut daca trebuie nsoit vizitatorul.

Problema de ngrijire 13 Pacientul are tremurturi i tonusul muscular este crescut dnd impresia de rigiditate ca urmare a medicaiei psihotrope. Scopurile ngrijirii Dispariia simptomelor extrapiramidale neuroleptice. Aciunea de ngrijire - Pacientul s fie informat despre eventuale efecte secundare ale medicaiei psihotrope. - S se observe efectele secundare ale folosirii medicaiei psihotrope, urmrindu-se atitudinea i micarea pacientului . - S se raporteze doctorului, s se caute pasibilitile prin care efectele secundare ale medicamentelor psihotrope pot fi nlturate. Problema de ngrijire 14 .Pacientul este hiperactiv i manifest un comportament haotic ca urmare a fricii i a nelinitii interne.El nu este n stare s se controleze sau manifest tendina de izolare . Scopurile ngrijirii Bolnavul se linitete idevine capabil s intreprind activiti ntr-un mod ordonat. Aciunea de ngrijire - S se ofere ngrijire ntr-o secie cu pacieni puini. - S se nceap eventual ngrijirea ntr-o camer de izolare. - S se ntocmeasc un program structurat de zi n concordan cu posibilitile pacientului, acest program fiind orintat spre activiti legate de viaa real. - S se supravegheze administrarea medicaiei I s se observe efectele acesteia.

CAPITOLUL IV PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENILOR CU TENTATIV DE SUICID

47

Caz numrul 1 Plan de ingrijire al pacientului cu tentativ de suicid (autoagresiune) pe fond etanolic Nume i prenume:P.V. Vrst: 41 ani Sex: masculin Ocupaia: portar Naionalitatea: romn Religia: ortodox Alergii: nu prezinta Proteze: nu are Comportamente: fumtor 15 - 20 igri/zi, consumator de alcool, neag consumul de droguri. Diagnostic de internare: tentativa de suicid prin autoagresiune Motivele internarii: Tentativa de suicid prin crearea de plagi la nivelul abdomenului antebratelor Iritabilitate Agresivitate Agitaie psihomotorie. Antecente heredocolaterale, fiziologice i patologice: bolile primei copilrii, internat n urm cu 5 ani cu diagnosticul de ulcer duodenal. Condiii de via i munc: locuiete cu familia sa, soia i un fiu, ntr-un apartament cu dou camere. Istoricul bolii: Pacient de 41 de ani, cunoscut seciei de psihiatrie de acum 4 ani cnd a fost internat pentru o tulburare afectiv mixt pe fond toxico-carenial. Domnul P.V. afirm c inger buturi alcoolice de mai muli ani, prima internare fiind n anul 2000, de cnd se interneaz anual pentru tratament. A ncercat s renune la alcool, dar de 6 luni a renceput s consume buturi alcoolice tari, ajungnd la 1 litru pe zi. De asemenea se alimenteaz puin, afirm c are repulsie fa de alimente pentru c i provoac grea i i irit stomacul. n ultima sptmn acuz insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat. Examen de boli interne: Obiectiv: examen clinic n limite normale 48 si pe fata anterior a

Biologic: ficat mrit de volum Diagnosticul: steatoz hepatic toxic, anemie uoar Recomandri: Eseniale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni Examen psihologic: Consultri: dizarmonic ansamblul structural n contextul toxicofiliei etanolice. Actualmente dispoziie depresiv sever cu nivelul de anxietate sever (dup scara Beck) cu nivel de anxietate sever (scara STAI). dificulti adaptive socio-profesionale i familiale tolerana sczut la frustrare cu marcate tendine de interpretare, izolare de societate, trirea dureroas a solitudinii. multiple preocupri hipocondriac-cenestapate i tendine psihastene . inabiliti n gestionarea conflictelor cu gnduri de inutilitate existenial, fr idei suicidare. Tendina de a amplifica importana evenimentelor negative. Examen psihiatric: Facies cu note triste, mimic i gestic hipomobile. Discret disartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv n antecedente psihiatrice sau confuzii onirice, neag sevraje complicate. Anxietate marcat, dificulti de controlare, dismnezii de fixare i evocare disproxexie, randament util diminuat. Labilitate emoional toleran sczut, la frustrare cu crize de scurt circuit. Tulburri hipnice mixte, apetit mult redus cu scdere n greutate Consult neurologic: Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic Diagnostic:,tentativ de siucid prin autoagresiune , polineuropatie senzitivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic carenial. Pacientul este internat pe urgent prezentant taieturi de cutit pe brate si pe abdomen ,de dimensiuni mici ,ce nu pun in pericol viata,in stare avansata de ebrietate ,este pansat si reechilibrat hemodinamic fiind trimis apoi pe sectia de psihiatrie pentru consult se de specialitate Examinri de laborator

LOW NORMAL HIGH Glucoz 91

UNITS REFERENCE RANGE mg/d/ 70 118 49

Uree Creatinin Colesterol Trigliceride G:P:T: G.O.T. G.G.T.

34 0,8 164 145 44 50 41

mg/d/ mg/d/ mg/d/ mg/d/ I.U/ | I.U/ | I.U/ |

15 - 55 0,5 - 1,5 140 - 240 50 180 6 50 8 42 6 - 40

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE Nevoia 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a elimina Manifestari de independenta Nevoie afectat Manifestari de dependenta Frecventa respiratorie 25-30 r /min.dispnee tip polipneic TA110/70mm Hg, AV-100p/min Gre,vrsturi Pacientul la internare nu prezint dificultate de a miciona i defeca. Odat cu intrarea lui n sevraj etanolic la aceste forme de eliminare se adaug i diaforeza, pierderi patologice prin polipnee i cele din perioada febril (pacientul avnd o temperatur de 38,30 C).
Mers ebrios -tremuraturi ale membrelor

Nevoie afectat Nevoie afectat

4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a dormi,a se odihni

Nevoie afectat Nevoie afectat

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Nevoie afectat

7.Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Nevoie afectat

Somn redus, prezint insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate fiind linitit sub doza de neuroleptice i tranchilizante. Pe tot parcursul internrii, pacientul a fost ajutat n satisfacerea acestei nevoi din pricina transpiraiei existnd riscul apariiei escarei. n timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30 C. Se ncearc o scdere a acesteia prin administrarea de antibiotice injectabile si supozitoare antitermice. 50

8. Nevoia de a fi curat

Nevoie afectat

9.Nevoia de a evita pericolele

Nevoie afectata

10.Nevoia de a comunica

Nevoie afectat

11.Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale 12.Nevoia de a se realiza

Nevoie afectat Nevoie afectat

13.Nevoia de a se recrea

Nevoie afectat

Pe tot parcursul internrii, pacientul a fost ajutat n satisfacerea acestei nevoi din pricina transpiraiei existnd riscul apariiei escarei. Risc de suicid Pe tot parcursul sindromului de sevraj, pacientul prezint halucinaii i este confuz, iritabilitate i agitaie psihomotorie, ceea ce duce la afectarea integritii fizice. Risc de accidente, comportament agresiv n timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ i sociabil, prezent dezorientare temporo-spaial. Era agitat i iritabil n prezena apropiailor i cadrelor medicale. Pacientul a declarat c se simte frustrat datorit sentimentului de inutilitate pe care l triete. Pacientul este satisfcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-i mai poate realiza sarcinile impuse de locul de munc. Pacientul este satisfcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-i mai poate realiza sarcinile impuse de locul de munc. Deficit de cunostine

14.Nevoia de a invata

Nevoie afectat

Probleme: 1. Dezechilibru nutriional, hidro-electrolitic i acido-bazic legat de sevrajul etilic manifestat prin: greuri, scdere ponderal, deprinderi alimentare deficitare. 2. Alterarea respiraiei din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat prin dispnee de tip polipneic (25 - 30 respiraii/min.) 3. Alterarea somnului din cauza orelor puine de somn manifestat prin insomnie, agitaie n timpul zilei i a consumului abuziv de alcool. 4. Hipertermie din cauza strii de sevraj manifestat prin febr moderat, 38,30 5. Lipsa autonomiei n acordarea ngrijirilor igienei din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat prin necoordonarea micrilor. 51

6. Alterarea comunicrii la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaiei psihomotorii manifestat prin: halucinaii, anxietate, dezorientare temporo-spaial. 7. Insuficiente cunotine despre boala. 8. Anxietate. Dispoziie depresiv, randamentul util diminuat, scderea interesului i a plcerii. 9.Diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene datorita consumului de alcool 10.Deficit de autoingrijire datorita folosirii alcoolului si datorita agitatiei psihomotorii Manifestari de dependent(semne si simptome) -tulburri ale starii de constienta in perioada sevrajului -tulburri de gandire(sentiment de vinovatie ) -tulburri de memorie -tulburri ale dispozitiei(depresie) -tulburri afective) -tulburri de voint(activitati nefinalizate) -tulburri de activitate(agitatie psihomotorie) -tulburri de comunicare(verbala sau scrisa) -tulburri de comportament instinctual(diminuarea instinctului alimentar) -tulburari organice(creier,ficat,) Interventii delegate -Pacientului i se recolteaz probele biochimice indicate de medic. -i se administreaza ,zilnic, (la indicatia medicului) lichide,medicamente Se vor corecta carenele vitaminice

Tratament Glucoza 5% 5oo ml B1 2 f. i.m., B6 1 f. i.m. Aspatofort 2 f. perfuzabil Imodium 1 tb 52

Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m. Tiapridal 1 f. 10 mg. i.m Carmabazepin 200 mg. 2 tb. Silimarin 2 tb.

53

Ingrijirea pacientului cu tentativa de suicid prin autoagresiune . cazul 1 Nume P. Prenume V. DIAGNOSTIC MEDICAL; tentative de suicid prin autogresiune pe fond etanolic Diagnostic nursing:pacientul prezint toate cele 14 nevoi fundamentale afectate

NEVOIA 1.NEVOIA DE A AVEA O BUNA RESPIRATIE

PROBLEMA SURSA DE MANIFESTARI DIAGNOSTIC DIFICULTATE DE NURSING DEPENDENTA Alterarea Psihologic; -tahipnee Alterarea respiraiei respiraiei anxietate -anxietate din cauza strii de agitaie psihomotorie manifestat prin dispnee de tip polipneic 25 - 30 respiraii/minut

OBIECTIVE

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Alimentatie inadecvata

Biofiziologice -intoxicatie alcoolica Psihologice anxietate

Greata,varsaturi

Alterarea starii de nutritie prin deficit -inapetenta

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE Pacientul sa AUTONOME aiba 16-18 -supraveghez r/min comportamentul bolnavului -masor R .P T.A. -asez bolnavul in decubit dorsal DELEGATE -administrare glucoza5% ,diazepam 1fiola Pacientul sa AUTONOME se alimenteze -alimentez pacientul corespunzator -asigur conditile de -sa se mediu necesare servirii hidrateze mesei corespunzator -alimentez pacientul in cantitati mici si dese -hidratez pacientul cu 2l lichide zi -constientizeaza

EVALUARE R 25-30 r/min P=96

Pacientul prezinta o stare de subnutritie la internare,70 kg ,la 1,88m si 40 ani, ,este hranit corespunzator pe parcursul internari si ajunge la 71kg

54

3.NEVOIA DE A ELIMINA

Varsaturi alimentare

Alterarea parenchimului hepatic

-greata -apatie -anxietate

varsaturi

-combaterea varsaturilor

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI AVEA O BUNA POSTURA

Dificultatii in a se misca

Intoxicatie alcoolica Sindrom de sevraj -durere

Mers ebrios -tremuraturi ale membrelor

Diminuarea Mobilitati fizice

-pacientul sa nu aiba dificultati de miscare

pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii DELEGATE -administreaza perfuzie cu glucoza 5% 500ml ,vit B1.B6 AUTONOME -linistirea bolnavului si ajutorul acestuia in timpul varsaturilor -se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura dupa varsaturi DELEGATE -administrare Omeran 3tb/zi AUTONOME -supravegheaza pacientul -ajuta pacientul in efectuarea miscarilor -il sprijine in timpul deplasarilor DELEGATE -administrare Tiapridal 1f 10mg i.m

Pacientul prezinta varsaturi in prima zi,care se reduc si dispar din ziua a treia.

Pacientul prezinta la internare mers ebrios care se modifica apoi in tremuraturi ale membrelor si capului in zilele din care intra in sevraj

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Dificultatea de a se odihni

-anxietate -durere -stare de agitatie

-insomnie -somn perturbat

-ore insuficiente de somn

-program de AUTONOME odihna si -ajut pacientul sa-si somn planifice activitatile corespunzator cotidiene -observa si noteaza calitatea ,orarul

In prima zi pacientul a dormit 12ore -zilele 2,3,4,5 prezinta un somn agitat ,fragmentat

55

6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Dificultate de a se imbraca si dezbraca

-durere -anxietate -starea de ebrietate

-miscarea cu greutate a membrelor inferioare -

-schimbarea cu greutate a lenjeriei de corp

7.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE

hipertermie

-proces inflamator

-diaforeza -cresterea temperaturi peste limitele normalului

-febra moderata 38,3 C

-pacientul sa se poate imbraca si dezbraca autonom -pacientul sa fie imbracat cu lenjerie curata -pacientul sa aiba temperatura corpului normala aproximativ 37 C

somnului -intocmeste un program de odihna corespunzator organismului DELEGATE -administrare Diazepan 1f. i.m. -administrare Carbamazepina 200 mg.2 tab AUTONOME -ajuta bolnavul sa se schimbe -explica bolnavului ca este important sa fie imbracat cu piamale curate Autonome -masoara temperatura zilnic -aeriseste camera -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci DELEGATE -administreaza medicatia recomandatata de doctor;Aspatofort 1 fiola AUTONOME

,fara a avea numarul de ore necesar -in zilele urmatoare calitatea somnului s-a inbunatatit pacientul odihnindu-se

-schimbarea lenjeriei de corp se face cu dificultate in primele 3zile -in urmatorele zile bolnavul este capabil de a se imbraca si dezbraca singur -in zilele3,4,5 pacientul prezinta hipertermie din cauza stari de sevraj,manifestata prin febra moderata 38,3 C-in zilele urmatoare temperatura temperatura ajunge intre 37-38 C

8.NEVOIA DE A

Atingerea

-slabiciune

-diaforeza

Lipsa autonomiei n

-pacientul va

-in zilele 1,2

56

FI CURAT INGRIJIT DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

integritatii tegumentelor

-necoordonarea miscarior

-plagi la nivelul antebratelor si abdomenului

9.A EVITA PERICOLELE

-anxietate - dispoziie depresiv -durere -afectare fizica si psihica -risc de autogresiune -riscul violentei fata de altii Agresivitate -comunicare ineficienta la nivel afectiv -confuzie

-plagi prin autoagresiune -pierderea stimei de sine -incapacitate de a face fata realitati

-agitatie -iritatie -agresivitate -tentativa de suicide -neincredere

efectuareangrijirilor avea igienice din cauza tegumente i strii de agitaie mucoase psiho-motorie integre pe tot manifestat prin parcursul necoordonarea internrii, va micrilor. fi capabil si acorde ngrijiri igienice autonome peste 10 zile. -durere evitarea -risc de a-si face rau suicidului -redobandirea interesului pentru desfasurarea unor activitati -calmarea pacientului

-- pacientul va face du n fiecare diminea ajutat de cadrele medicale i apartinatori -- pacientul va avea o mbrcminte lejer -- pacientul va avea o mbrcminte lejer -pansarea plagilor

pacientul este ajutat in efectuarea ingrijirilor igienice - in zilele 3,4,5 este capabil de a efectua ingrijirea personala

10.NEVOIA DE A COMUNICA

Diminuarea stimei de sine -anxietate

-agitatie -agresivitate -ingrijorare

-comunicare dificila

-bolnavul sa comunice adecvat

AUTONOME -supravegheza permanent pacientul -asigura conditii de mediu adecvate ,pentru a evita pericolele prin auto accidentare -asigura un mediu de protective psihica DELEGATE -administrare medicamentelor prescrise ,Diazepam,i.m,Tiapridal -linisteste bolnavul cu privire la starea sa -familiarizeza bolnavul cu privire la starea sa -cerceteaza posibilitatile de comunicare a bolnavului -asculta pacientul fara sa-l intrerupa

In primele zile pacientul prezinta stare de agitatie crescuta,amenintand ca se va sinucide ,si find si foarte agresiv Din ziua 5 sub efectul medicatiei starea psihica se inbunatateste ,nemai fiind agresiv si agitat In primele zile pacientul comunica inefficient find agitat si nelinistit Din ziua 5 pacientul incepe sa comunice bine cu cadrele medicale si ceilalti pacienti

57

11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPILOR CONVINGERI,DE A PRACTICA RELIGIA 12.NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

Dificultatea de a actiona conform propilor convingeri

-neacceptarea bolii

Nelinistea -spitalizarea -autopedepsirea -frustrare

-nelinistea fata de sine

Dificultate de se realiza Sentiment de neputinta

-perturbarea stimei de sine -singuratate

-nu poate trece peste anumite momente critice -nemultumire

Alterarea stimei de sine

Sa indeplineasca actiuni dupa sistemul sau de valori -sa si exprime rezolvarea conflictului Sa participle la activitati la alegere

AUTONOME -sa sustina moral pacientul -ajuta bolnavul sa-si identifice cauza frustrari -il incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile AUTONOME Indruma pacientul spre acivitati utile -il ajuta in reevaluarea capacitatilor sale -il sustine in realizarea unor proiecte AUTONOME -planifica activitati recreative impreuna cu pacientul -are in vedere ca activitatile sa nu-l suprasolicite AUTONOME -corecteaza deprinderile nesanatoase -stimuleaza dorinta de cunoastere -constientizeaza bonavul asupra responsabilitati privind sanatatea

13.NEVOIA DE A SE RECREEA

Dezinteres in a indeplini activitati recreative

-durere -stare depresiva -slabiciune

-anxietate -conflicte si esecuri in inplinirea rolurilor sociale -bolnavul nu are cunostinte referitoare la boala si imprtanta respectari tratamentului

-neparticiparea la activitati recreative

-sa participle la activitati recreative

14 . A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Dificutate de a invata Lipsa de cunostinte

-anxietate -dificutatea accesului la informatie

Lipsa cunostintelor despre boala

-sa fie informat despre boala sa

In primele 3 zile pacientul este agitat ,neinteresat de nici o preocupare , Din zilele urmatoare pacientul are mici activitati si preocupari La internare pacientul era tot timpul nemultumit si neinteresat de nimic .pe parcursul internari a inceput sa fie preocupat de mici activitati practice In primele trei zile pacientul prezenta intres pentru nici o activitate,apoi si-a revenit participand la activitati recreative,asculta radio Pacientul prezenta cunostinte ,minime despre boala sa ,pe parcusul internari a fost informat despre problemele sale de sanatate si modul de inbunatire a sanatatii

58

Sub tratamentul specific, vitamine i anxiolitice, evoluia pacientului este favorabil, externndu-se dup 18 zile, cu recomandrile: continu tratamentul efectuat, ntreruperea definitiv a consumului de alcool, dispensarizare psihiatric teritorial. Se externeaz cu indicaiile: - psiho-igien - interzicerea consumului de alcool - evitarea psiho-traumelor Continuarea tratamentului cu: Coaxil 1 1 - 1 minim 3 luni Carmabazepin 200 mg. 1 1 - 1 tb./zi 1 an Viplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lun Antalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an

CAZUL 2 Pacient cu schizofrenie cu idei suicidare GRILA DE CULEGERE DATE Nume,Prenume: O.M SEX:masculin VARSTA:30 ani Nationalitate:roman Domiciliu:com. Goleti,jud. Vlcea Date Antopometrice - Greutate 64 Kg - Inaltime 172 cm -Grup sanguin-01 - Rh (-) Alergii:neag Proteze nu prezinta Acuitate Vizual Si Auditiv bun Somn Modificat insomnie 59

Mobilitate integra Antecedente Heredocolaterale nesemnificative Antecedente Personale Apendicectomie in 1995 Conditii de viata si munca Pacientul locuieste cu mama intr-o casa cu 3 camere, bine incalzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat 8 clase primare la o scoala normala. Gusturi personale si obiceiuri Pacientul prefera carnea de pasare si lactate, consumator ocazional de cafea, tutun, nu consuma bauturi alcoolice. Motivele Internarii:-tentativa de suicid stare de neliniste psihomotorie - delir de persecutie - interpretativitate - suspiciozitate - insomnie ISTORICUL BOLII Pacientul O.M in varsta de 30 de ani se interneaz in serviciul psihiatrie cronici pentru ,idei suicidare ,stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate. Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in urma cu aproximativ 10 ani avand repetate internari in servicul psihiatrie. DIAGNOSTIC LA INTERNARE -schizofrenie paranoid EXAMEN CLINIC GENERAL Tegumente si mucoase palide Sistem limfloganglionar nepalpabil Aparat digestiv Sistem Osteoarticular intregu Aparat respirator torace normal conformat cu sonoritate pulmonara bilaterala. Murmur vesicular present R=18/min Aparat Cardiovascular TA= 120/70 mm Hg Puls = 78p/min Cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice bine btute 60

Dentiie incomplete Limba de aspect normal Abdomen suplu nedureros la palpare, particip spontan la miscarile respiratorii Tranzit intestinal prezent Nu prezinta greturi, varsaturi Ficat, Cai biliare, Splina = in limite mormale Aparat urogenital- lajele renale libere nedureroase - urina cu aspect macroscopic normal Sistemul nervos ROT prezente bilateral - Orientat temporospatial - Stare de neliniste Psihomotorie - Delir de persecutie - Suspiciozitate - Insomnie Examene paraclinice si functionale: TA 120/70mmHg Glicemie-94mg% Colesterol-1.40g% VSH-10mm/1h Creatinina-1.19mg% Ureea Sg-0.30g% Calcemie-7.0mg% TGP-19.60 U.I TGO-17.8 U.I Fibrinogen Examen urina Sumar de urina Culoare: Galbena- citrin Ph-acid Densitate 1010-1025 Urobilinogen:normal Sedimente : rare epitelii 61

Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti biliari- absenti Rare epitelii Frecvente leucocite Numeroase hematii Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organismului genitourinare se recolteaza urina din mijloculul jetului urinar intr-o eprubeta sterila Negativa Coprocultura Se recolteaza scaun in recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite Negativa ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR(diagnostic de ingrijire) Anamneza a identificat modul de satisfacere a nevoilor fundamentale, dupa cum urmeaz: Nevoia 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Frecventa respiratorie Nevoia nu este afectat normala varstei 18r /min. Respiratie buna pe nas de tip costal inferior: TA120/70mm Hg, AV-78p/min l. Reflex de deglutitie prezent, digestie nestingherita, Tranzit intestinal prezent. Lojele normale libere, mictiuni fiziologice, scaun normal 1/zi Postura adecvata si miscari adecvate. Facies sumbru, ochii incercanati Nevoie afectat Nevoia nu este afectat

2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a dormi,a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a-si mentine

Nevoia nu este afectat Nevoia nu este afectat Somn modificat. Adoarme cu greutate si se trezeste obosit Stare de neliniste Insomnie, oboseala, iritabilitate Nevoia nu este afectat

Capacitate fizic de imbracare si dezbracare. Vesminte adecvate Temperatura corporala

Nevoia nu este afectat 62

temperatura in limite normale 8. Nevoia de a fi curat 9.Nevoia de a evita pericolele

36.7C masurata in axila. Piele roz, transpiratie minima, temperatura mediului ambiant 22C Igiena corespunzatoa. Piele curata, neteda, catifelata normal pigmentata Nevoie afectata

Nevoia nu este afectat Risc de suicid Insecuritate fizica si psihologica Vulnerabilitate fata de pericole. Afectare psihica. Risc de accidente, comportament agresiv Comunicare ineficienta la nivel afectiv - agresivitate Oboseala, tulburari de gandire, suspiciozitate Pierderea imaginii de sine, tulburari de gandire Religie ortodoxa, nu foloseste obiecte religioase Frustrare Lipsa motivatiei, ambitiei Devalorizare, diminuarea motivatiei interesului Tulburarii de gandire, pierderea imaginii de sine Nevoia nu este afectata

10.Nevoia de a comunica

Nevoie afectat

11.Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale

Nevoie afectat

12.Nevoia de a se realiza

Nevoie afectat

13.Nevoia de a se recrea Stare de destindere crescuta in fata televizorului, petrece 10-12 h in fata acestuia, merge cu prietenii in oras ocazional Dorinta si interes de independenta, prezinta interes in acumularea de cunostinte, prezinta abilitatea de a invata

14.Nevoia de a invata

Nevoia nu este afectat

PROBLEME DE DEPENDENT ----anxietate sever -perturbarea imaginii de sine - incapacitatea de a se odihnii - comunicare inadecvat la nivel afectiv - dificultatea de a-si asuma rolul social 63 -

- incapacitatea de a se adapta la realitate -vulnerabilitate fata de pericole - deficit de cunostinte

DIAGNOSTIC DE NURSING Idei suicidare,amenintari cu suicidul -Anexietate sever din cauza afectarii psihice manifestata prin suspiciozitate, interpretivitate. -Insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente. -Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate psihologica. -Comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata comportament agresiv. -Dificultate in a actiona conform propiilor convingeri datorita afectarii psihice manifestata prin frustare. -Alterarea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire si pierderea de sine, manifestata prin lipsa motivatiei. -Deficit de cunostinte medicale din cauza tulburarii de gandire manifestata prin lipsa de informatii TRATAMENT Zyprexa Cp. 10.mgOral Antipsihotic 10 mg NitrazepamCp. 5 mg Oral Anticonvulsivant 5 mg5 mg Plegomazinf. I.M Hipotermizant12.5 mg 12.5 mg Diazepam f, 10 mg Anticonvulsivant 10 mg Recalcefiant 750 mg250 mg 64 10 mg prin

Piracetam Cp 250 mg Oral Nootrop.(favorizeaza procesele mintale si protejeaza neuronii cerebrali fata de agresiuni).800 mg 400 mg Vitamine Complex C 1 dr/zi PLANIFICAREA INGRIJIRILOR - stabilirea obiectivelor pentru asigurarea satisfaceri nevoilor afectate OBIECTIVE asigurarea conditiilor optime de spitalizare prin plasarea pacientului intr-un salon luminos, aerisit, cu temperatura si umiditate optima(22 de grade C), lipsa curentilor de aer, cu pat confortabil si cu lenjerie de pat curate precum si lenjerie de corp curate pacientul sa beneficieze de repaos fizic si psihic

pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe toata durata spitalizarii pacientul sa fie supravegheat atent pe toata durata internarii asigurarea medicatiei prescrise de medic

pacientul sa beneficieze de pregatire fizica si psihica adecvat in vederea oricarei tehnici interprinse mentinerea functiilor vitale si vegetative in limite normale si notarea lor in foaia de temperatura pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare mentinerea legaturii pacient-familie pe toata durata spitalizarii pacientul sa prezinte o stare de confort fizic si psihic in urmatoarele zile

prevenirea complicatiilor prin indepartarea obiectelor ascutite din preajma pacientului, izolarea lui in camera special amenajata sau imobilizarea lui in camasa speciala pana la diminuarea agitatiei psihomotorii pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in urmatoarele zile

INTERVENTIILE DELEGATE 1. recoltarea produselor biologice pentru analize de laborator : sange si urina 2 administrez la indicatiile medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante, hipnotice si vitamine

INTERVENII AUTONOME 65

asigur conditiile de microclimat si mediu securizat am schimbat lenjeria de pat si de corp a pacientului supraveghez, masor si notez in foia de temperatura functiile vitale ale pacientului colaborez cu echipa de ingrijire asigur regimul alimentar corespunzator incurajez pacientul ori de cate ori este nevoie informez familia despre starea pacinetului pregatesc fizic si psihic pacientul in vederea oricarei tehnici ce urmeaza a fi efectuata insotesc pacientul de medic in alta sectie de la orice alt examen recomandat specialitate

planific timpul de odihna pentru ca pacinetul sa beneficieze de un numar de ore suficiente de somn supraveghez atent comportamentul pacientului si informez medicul cu privire la orice schimbare imobilizez pacientul la indicatia medicului in camasa speciala pentru evitarea ranirii sale sau a celor din jur efectuez educatia pentru sanatate si verific gradul de luare la cunostinta de catre pacient si de catre familie insoesc pacientul pe tot parcursul externarii pana la redarea acestuia familiei

Evaluare -amenintarile cu suicidul si ideile suicidare au disparut din comportamentul pacientului - In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientului conditii optime de microclimat si mediu securizat - S-a asigurat conditii de igiena corespunzatoare - In urma tratamentului neuroleptic atipic, anxietatea pacientului a fost diminuata la minim prin aplicarea unui tratament sedativ si a unui program de odihna - Insecuritatea psihologica a fost diminuata pacientul fiind increzator in vindecarea sa -Comunicarea la nivel afectiv a fost modificata, pacientul este calm, linistit, isi poate exprima sentimentele, emotiile - Sentimentul de frustare al pacientului a fost inlaturat, pacientul este increzator in Dumnezeu ca va depasi situatia de criz. 66

- Pacientul si-a recapatat increderea si stima de sine partial, recunoaste ca are nevoie de ajutor, -Lipsa cunostiintelor despre boala, tratament, stare de neliniste, au fost inlaturate parial avand in vedere capacitatea de inelegere a pacientului

EXTERNAREA PACIENTULUI STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE Pacientul O.M in varsta de 30 ani s-a internat in serviciul psihiatrie pentru amenintari cu suicidul,idei suicidare,stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate, insomnie. Sub tratament neuroleptic atipic, sedativ anxiolitic, evolutia a fost favorabila. Se externeaz ameliorat RECOMANDARI LA EXTERNARE - Respectarea normelor de viata si alimentatie corespunzatoare - Evitarea stresului - Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea - Respectarea tratamentului, medicamentelor prescris de medic Zyprexa 10mg cp1/zi= 3 luni, Fluoxetina 20mg cp1/zi=3 luni - Control periodic prin ambulatorul de specialitate - Supravegherea permanenta medico-sociala -Prezentarea de urgent la medic in cazul revenirii, acutizarii si simptomelor

67

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIE PARANOID CU IDEI SUICIDARE PLAN NURSING CAZUL 2 Nume O,Prenume M Diagnostic medical , SCHIZOFRENIE PARANOIDA CU IDEI SUICIDARE Diagnostic de nursing : pacient partial dependent in sadisfacerea a 5 nevoi fundamentale Data internarii: 18.01.2011 Data externarii: 2.02.2011
NEVOIA .Nevoia de a dormi,a se odihni PROBLEMA Dificultatea de a se odihni SURSA DE DIFICULTATE -anxietate .stare de agitatie MANIFESTARE DEPENDENTA -insomnie -somn perturbat DIAGNOSTIC DE NURSING -ore insuficiente de somn OBIECTIVE -program de odihna si somn corespunzator INTERVENTII AUTONOME -ajut pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene -observa si noteaza calitatea ,orarul somnului -intocmeste un program de odihna corespunzator organismului DELEGATE -administrare Diazepan 1f. i.m Autonome -supravegheaza permanent pacientulasigura conditii de mediu adecvate ,pentru a evita pericolele prin auto accidentare EVALUARE In primele zile pacientul prezinta un somn agitat ,fragmentat -in zilele urmatoare calitatea somnului s-a inbunatatit pacientul odihnindu-se

Nevoia de a evita pericolele

-anxietate -risc de autogresiune

-incapacitate de a face fata realitatii -tulburari de gandire

-agitatie -iritatie -agresivitate -tentativa de suicid -neincredere

-risc de a si face rau

evitarea suicidului calmarea pacientulu

In primele zile pacientul prezinta idei suicidare amenintand cu autogresiunea. Dupa ziua 6 ,este mai calm,si nu

68

.Nevoia de a comunica

Comunicare ineficienta la nivel afectiv agresivitate tulburari de gandire, suspiciozitate

.tulburari de gandire -vorbire incoerenta -delir -halucinatii

neliniste,lipsa de liniste sufleteasca, framantari anxietate,sentiment profund de disconfort si tensiune

-comunicare dificila

-bolnavul sa comunice adecvat

Stabileste limitele comportamentului acceptat Delegate -administrare medicamentelor Autonome -linisteste bolnavul cu privire la starea sa .familiarizeaza bolnavul cu mediul ambiant -cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului Autonome -sa sustina moral pacientul -ajuta bolnavul sa-si identifice cauza frustrari -il incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile Il pune in legatura cu persoanele dorite Autonome Indruma pacientul spre acivitati utile -il ajuta in reevaluarea capacitatilor sale -il sustine in realizarea unor proiecte

mai prezinta ideile anterioare

.Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale

Dificultatea de a actiona conform propilor convingeri

-neacceptarea bolii

.anxietate -stres - tulburari de gandire

-nelinistea fata de sine

Sa indeplineasca actiuni dupa sistemul sau de valori

.Nevoia de a se realiza

Dificultate de se realiza

-tulburari de gandire -anxietate

-pacientul nu considera necesar sa efectueze activitati,este dezinteresat -este preocupat in permanenta de obsesile sale

-incapacitate de realizare

-sa fie constient de propia sa valoare -sa-si recapete interesul de sine si de altii

Pacientul comunica ineficient prezentand halucinatii si stare de delir. Pe parcursul tratamentului incepe sa revina la realitate Pacientul prezinta ticuri comportamentale, sentimentul ca este urmarit ,si nu poate face ce ar vrea. Pe parcursul tratamentului problemele se amelioreaza, Pacientul prezinta o lipsa de motivatie de a se realiza fiind interesat doar de mici activitati pe tot parcursul internari

69

CAZUL 3 INGRIJIREA PACIENTULUI CU INTOXICATIE VOLUNTAR MEDICAMENTOAS GRILA DE CULEGERE DATE Numele S. Prenumele V.A. Varsta 33ani Sexul masculin Domiciliu : Localitatea Rm. Vlcea ,Judetul Vlcea Data internarii :Anul : 2011 Luna: mai Ziua 19 Ora: 18,05 Data externrii :Anul 2011 Luna: mai Ziua 21 Ora : 12,40 Motivele internrii: ingestie voluntar medicamentoas, n scop suicidar. Diagnostic la internare : . intoxicaie acut medicamentoas ( tentativa suicid) Situaia familial; necstorit Profesia ;functionar Relaiile cu familia :bune cu prietenii : este o persoan retras ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:neaga luesul, t.b.c.-ul, s.i.d.a., alte boli cronice nfamilie PERSONALE FIZIOLOGICE:dezvoltare fizic n raport cu vrsta personale patologice : apendicectomie la 12 ani, boli ale copilariei, FACTORI de RISC legati de modul viata:de fumator,butor de cafea,alcoolul ocazinal.medicatia de fond administrata inaintea internarii : nu a avut Istoricul boliii :pacientul se prezint la serviciul UPU. pentru dureriabdominale,slbiciune muscular,dificultate n vorbire,somnolen alternent cu agitaie Examen clinic tegumente si mucoase :palide tesut conjunctiv adipos : normal reprezentat. .sistem ganglionar : ganglioni superficiali nepalpabili . Sistem muscular :normoton, normokinetic , sistem osteo articular :integru, articulaii mobile, nedureroase aparat respirator;torace normal,miscari respiratori ritmice,simetrice .aparat cardio vascular :nu sunt modificri,TA 130/80 mmHg ,AV =98 aparat digestiv : abdomen sensibil la palpare,great 70

ficat, splina, cai biliare : nu sunt modificari. aparat renal: lojile renale libere, nedureroase la palpare, rinichi nepalpabili, miciuni fiziologice aparat genital: organe genitale externe de aspect normal sistem nervos si organe de sim:R.O.T.prezent, egal bilateral. Stare depresiv TRATAMENT:arnetin,no-spa,glucoz 5% MANEVRE/PROCEDURI :lavaj gastric 3 litri EXAMENE DE LABORATOR : hemoleucograma, uree, creatinina,aciduric,TGP,TGO .REGIM ALIMENTAR:hidric .OBSERVAREA INITIALA SITUATIA LA INTERNARE: I=185cm G=86Kg. T.A.=130/80mmHgP=98/min T=36,2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR (diagnostic de ingrijire) Anamneza a identificat modul de satisfacere a nevoilor fundamentale, dupa cum urmeaz: Manifestari de independenta 1.Nevoia de a respira si a Nevoie afectata partial avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a Nevoie afectata manca 3.Nevoia de a elimina Nevoie afectata 4.Nevoia de a se misca si a Nevoie afectata avea o buna postura 5.Nevoia de a dormi,a se Nevoie afectata odihni 6.Nevoia de a se imbraca si Nevoie afectata dezbraca 7.Nevoia de a-si mentine temperatura in limite T=36,2 C normale 8. Nevoia de a fi curat Nevoie afectata 9.Nevoia pericolele de a evita Nevoie afectata Nevoie afectata Nevoia Manifestari de dependenta P 98/min,tahicardic R 27/min usor dispneic Dureri abdominale,posibil afectare a mucoasei Eliminare renale diminuate Convulsii tonico-clonice Hipotonie musculara Somn agitat,nelinistit Incoordonare motorie Nevoia nu este afectata Nu i poate efectua singur Ingrijirile igienice. Risc de suicid, Adinamic,confuz Risc de loviri,caderi Comunicare ineficienta la nivel afectiv Nevoia nu este afectata Starea generala alterata nu poate avea activitai recreative datorit strii generale alterate Necesita educatie in vederea aderari la un stil de viata sanotos

10.Nevoia de a comunica

11.Nevoia de a actiona dupa Poate practica religia credintele si valorile sale 12.Nevoia de a se realiza Nevoie afectata 13.Nevoia de a se recrea Nevoie afectata 14.Nevoia de a invata Nevoie afectata

71

INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFACUTE: din cele 14 nevoi ,11 nevoi sunt de dependen, 3 de independent Diagnosticul de nursing : intoxicaie acuta medicamentoas ( tentativa suicid) Planificarea ingrijirilor - stabilirea obiectivelor pentru asigurarea satisfacerii nevoilor fundamentale afectate. Globale : stabilizarea strii generale i reabilitarea strii psihice. Specifice : -sa-i diminui disconfortul digestiv .-s-i monitorizez funciile vitale. .-sa-i asigurarea confortului fizic linite, aerisirea ncperii, poziii confortabile .-sa efectuez lavaj gastric. -monitorizarea eliminrilor -recoltarea de snge, urin pentru ex. de laborator -administrarea medicaiei corespunzatoare-s previn apariia complicaiilor Tratament . Arntin 1 fiola i.m. No-spa 1 fiola i.v. Glucoz 5% 1 flacon de 1000 ml i.v. Lavaj gastric 3 litri Examene paraclinice si functionale: Hemoglobina 14,5% Hematii-4.1ooooo Leucocite 8.900/mm Ureea 0,25mg%,..... creatinina 0,75mg%... acid uric 2,50mg%.. 14,% - 16% 4-4,5 milioane/mm 4000-8000/mm 0,20 0,40mg% 0,6 1,3mg% 3 -5 mg%

Ex neurologic; semne neurologice normale Examen psihiatric ;stare depresiv, necesit internare

72

Epicriza si recomandari Pacientul in varsta de 33 ani se interneaza de catre familie pentru supraveghere si tratament dupa ingerare medicamentoas .Au fost fcute urmtoarele investigaii : i examene paraclinice :hemoleucogram far modificari,uree,creatinin,acid uric, urina fr modificri Tratamentul : arnetin, no-spa, glucoz 5% Se externeaz cu recomandri :Va merge la serviciul psihiatrie n vederea examenului, regim alimentar de protecie a mucoasei gastrice

73

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INTOXICATIE MEDICAMENTOASA (TENTATIVA DE SUICID) CAZUL 3 Nume S, Prenume V.A DIAGNOSTIC MEDICAL; INTOXICATIE ACUTA MEDICAMENTOASA DIAGNOSTIC DE NURSING;PACIENTUL PREZINTA 11 NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE DATA INTERNARII:19-05-2011 DATA EXTERNARII;21-05-2011
NEVOIA 1.NEVOIA DE A AVEA O BUNA RESPIRATIE PROBLEMA Alterarea respiraiei SURSA DE DIFICULTATE anxietate MANIFESTARE DEPENDENTA -tahipnee tahicardie OBIECTIVE Pacientul sa aiba 16-18 r/min si puls 60-80 min INTERVENTII AUTONOMEasigur pozitia sezand sau semi sezand a pacientului -masor R .P T.A. -asez bolnavul in decubit dorsal DELEGATE Efectuare lavaj gastric -administrare glucoza5% AUTONOME -asigur conditile de mediu necesare servirii mesei -alimentez pacientul -hidratez EVALUARE R 26r/min P 98 min

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Alimentatie inadecvata prin deficit

Abuz de medicamente

durere

Pacientul sa se alimenteze corespunzator -sa se hidrateze corespunzator

Pacientul prezinta dureri abdominale

74

3.NEVOIA DE A ELIMINA

Eliminari urinare inadecvate cantitativ Necoordonarea miscarilor

Intoxicatie medicamentoasa

oligurie

Pacientul sa aiba eliminari normale cantitativ -pacientul sa nu aiba dificultati de miscare

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI AVEA O BUNA POSTUR

Durere

Dificultai de deplasare Atonie musculara

AUTONOME -asistenta face zilnic bilantul hidric -hidrateaza pacientul AUTONOME -supravegheaza pacientul -ajuta pacientul in efectuarea miscarilor -il sprijin in timpul deplasarilor -ajut pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene-observa si noteaza calitatea ,orarul somnului DELEGATE adminstrare tratament AUTONOME -ajuta bolnavul sa se schimbe

Pacientul are eliminari reduse cantitativ,500 ml zi

Pacientul prezinta o postura corporala midificata datorita starii generale alterate

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Dificultatea de a se odihni

-anxietate .stare de agitatie

Somn perturbat

-program de odihna si somn corespunzator

Pacientul prezinta un somn agitat

6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Dificultate de a se imbraca si dezbraca

Durere slabire

-miscarea cu greutate a membrelor

-pacientul sa se poate imbraca si dezbraca autonom Pacientul sa prezinte

Pacientul i-si schimba anevoios lenjeria de corp. Pe parcurs revine la o imbracare corecta

7,NEVOIA DE A FI CURAT

Carenta de igiena

Slabiciune Durere

Murdarie acumulata

AUTONOME-pacientul va face

Pacientul prezinta o stare de igiena

75

INGRIJIT DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

tegumentele curate

8.A EVITA PERICOLELE

- dispoziie depresiv -afectare fizica -afectare psihica

-pierderea stimei de sine -incapacitate de a face fata realitati

Afectare fizica evitarea -tentativa de suicide suicidului -protejarea pacientului de pericole

9.NEVOIA DE A COMUNICA

Comunicare ineficienta la nivel afectiv

-intoxicatie medicamente

Vorbire incoerenta -apatie -idei de suicid

-bolnavul sa comunice adecvat

10.Nevoia de a se -tulburari de realiza gandire

-perturbarea stimei de sine -anxietate

nemultumire

Sa participle la activitati la alegere

du n fiecare diminea ajutat de cadrele medicale i apartinatori_pacientul va avea o mbrcminte lejera AUTONOMEsupravegheza permanent pacientul -asigura un mediu de protective psihica DELEGATE Adminstrarea tratamentului AUTONOME -linisteste bolnavul cu privire la starea sa -familiarizeza bolnavul cu privire la starea sa -cerceteaza posibilitatile de comunicare a bolnavului AUTONOME Indruma pacientul spre acivitati utile -il ajuta sa-si faca un plan zilnic

necorespunzatoare, dar cu ajutorul cadrelor medicale va fi ingrijit corescunzator

la inceputul tratamentului pacientul este confuz ,din ziua 2 incepe sa fie integrat in mediul spitalicesc

Pacientul comunica confuz cu cei din jur,prezentand stare depresiva

Pacientul prezinta putin interes spre orice activitate,manifestand stare de apatie

76

12.Nevoia de a se Dezinteres in a recrea indeplini activitati recreative 14 . A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Dificutate de a invata

-stare depresiva

-anxietate -conflicte si esecuri in inplinirea rolurilor sociale Nesiguranta -carente educationale

-sa participle la activitati recreative

Anxietate -durere

-informarea pacintului despre un mod de viata sanatos

.orinteaza pacientul spre activitai corespunzatoa re capacitati lui AUTONOME -planifica activitati recreative impreuna cu pacientul AUTONOME -stimuleaza dorinta de cunoastere

Pacientul prezinta o stare generala alterata

Din a 2 zi pacientul incepe sa fie interesat sa afle mai multe despre boala sa

77

CONCLUZII

Tentativa de suicid este o consecint grav a problemelor psihice sau a tulburrilor de comportament ce aduce numeroase afectari fizice si pshice care pot duce pana la deces. Bolile psihice sunt caracterizate printr-o multime de perturbatii ale functilor vitale. Ritmul somnului si al respiratiei,reglarea temperaturi,necesarul de hrana,activitatea cardiovascular si digestia ,oscilai ale dispozitiei initiativelor si spontaneitatii. Recuperarea necesit o perioad lung de timp(fiecare antipsihotic ii face efectul de regul dup aproape dou saptamani) iar supravegherea ridic probleme complexe si costuri ridicate. Lucrarea de diploma cu tema Ingrijirea pacientilor cu tentativ de suicid am intocmit-o sub observand a trei pacieni cu acest diagnostic si are drept scop de a descrie ingrijirile acordate persoanei suferinde,pentru a-i sadisface nevoile fundamentale ce stau la baza ingrijiri omului bolnav si sanatos. Planul de ngrijire face parte integrant din planul terapeutic stabilit de medic i este adaptat modelului conceptual al Virginiei Henderson care presupune ca n executarea profesiei de asistent medical trebuie s se creeze o ambian n care valorile, obiceiurile, religia i credinele individului trebuie respectte. Acest lucru presupune o colaborare permanent cu bolnavul, o cunoatere amnunit a nevoilor i necesitilor acestora. Cele trei cazuri clinice discutate se structureaz sub forma celor 14 nevoi fundamentale reflectate sub aspect social, psihologic i bio-fiziologic. Toi cei trei pacieni au beneficiat de ngrijiri corespunztoare, individualizate pentru fiecare bolnav, n parte. Studiul a fost fcut pentru bolnavi de vrste diferite , sexe diferite. Problema prioritar, pentru care bolnavii se prezint la medic este tentativa de autogresiune ce pune in pericol grav viaa pacientul ,avand drept cauza principala boala psihic. Astfel, am stabilit c prima nevoie afectat n cazul bolnavilor este "Nevoia de a evita pericolele", datorit riscului de a repeta tentativa de suicid si a multiplelor complicaii ce pot apare . Repausul la pat ,imobilizarea ndelungat poate conduce la complica escare sau atrofii musculare ce pot altera grav starea general a pacientului. O alt nevoie afectat este "Nevoia de a fi curat i de a-i proteja integritatea tegumentelor" i "Nevoia de a se mbrca i dezbrca" datorit dificultii de a-i acorda ngrijirile necesare.

78

Datorit alimentaiei inadecvate n calitate i cantitate, inapetenei i a mediului spitalicesc, am considerat afectat i "Nevoia de a se alimenta i hidrata". Tot datorit mediului inadecvat, a durerilor, a constrngerilor fizice este afectat major i "Nevoia de a dormi, a se odihni". Pe lng nevoile prezentate, mai sunt afectate i alte nevoi (dar parial), cum ar fi: Nevoia de proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a comunica "Nevoia de a se recreea" "Nevoia de a fi util" "Nevoia de a nva" "Nevoia de a-i practica religia" O tulburare psihic influeneaz funcionarea global a pacientului (imposibilitatea de a se ngriji pe sine), n aa msur nct acesta nu va putea de unul singur s se adapteze la cerinele unei viei armonioase n societate.Omul respectiv este ndrumat spre ngrijirea psihiatric temporar sau permanent .Pacientul va fi ajutat s-i regseasc modul de funcionare normal, unii devenind capabili s se ngrijeasc complet pe sine nii, alii, cum ar fi pacienii psihiatrici cronici, vor rmne dependeni de ngrijiri.

79

BIBLIOGRAFIE

L. Titirc Ghid de nursing Ed. Viaa Medical, 1992. . V. Predescu Psihiatrie Ed. Medical, Bucureti, 1976. . L. Titirc Urgene medico-chirurgicale Ed. Medical, Bucureti, 2000. .Titirc L., Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenii medicali,Ed.Viata Romomaneasc, Bucuresti , 2001 Durkheim, E Despre sinucidere, Ed. Institutul European, Iai, 1993; Larruse Dicionar de psihiatrie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998; Larrouse Dicionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti, 2000; Borundel C.,Manual de medicin intern, Editura Medical, Bucureti,1979 Predescu, V Psihiatrie, Editura Medical, Bucureti, 1989;

80