TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI; RIDICAREA DE OBIECTE SI INSCRISURI Importanta, reglementarea procesual-penala si pregatirea perchezitiei Aspecte introductive Perchezitia este

un act procedural - efectuat frecvent in practica - destinat cautarii si ridicarii unor obiecte care contin sau poarta urme ale unei infractiuni, a corpurilor delicte, a inscrisurilor, fie cunoscute, fie necunoscute organului judiciar si care pot servi la aflarea adevarului. Importanta perchezitiei si a ridicarii de obiecte si de inscrisuri. Rolul particular al perchezitiei rezulta si din faptul ca, in interesul major al justitiei, organele de urmarire penala, au posibilitatea sa efectueze acest act chiar si in conditiile in care, aparent, ar insemna o incalcare a inviolabilitatii domiciliului, a persoanei sau a secretului corespondentei, cum este cazul infractiunilor flagrante, respectand, insa, prevederile legii. Clasificarea perchezitiilor sub raport tactic criminalistic. Desi clasificarea perchezitiilor, din punct de vedere al legii procesual-penale, se face in perchezitii domiciliare si perchezitii corporale, privite insa, prin prisma unor particularitati tactice de efectuare, 939i83j perchezitiile domiciliare si corporale pot fi impartite in mai multe categorii. Astfel: a. Dupa natura locului in care este efectuata. b. Dupa numarul de persoane la care urmeaza sa se faca perchezitia. c. Perchezitiile mai pot fi clasificate in primare sau repetate. Pregatirea perchezitiei Reusita unei perchezitii depinde, ca si in cazul celorlalte acte de urmarire penala tratate mai sus, de modul in care aceasta este pregatita. Descoperirea mijloacelormateriale de proba prin perchezitie nu poate fi, in nici un caz, lasata la voia intamplarii, fara o organizare atenta si riguros pregatita, indeosebi in cazuri mai complexe. Stabilirea obiectivelor perchezitiei. Determinarea cu precizie a scopului perchezitiei se face in functie de infractiunea cercetata (omor, delapidare, furt, inselaciune, specula etc.). Cunoasterea locului perchezitiei. Cunoasterea exacta a locului in care urmeaza sa se efectueze perchezitia, in special cea domiciliara, este o regula ce trebuie respectata in toate imprejurarile, cu atat mai mult in cazurile complexe, exceptie facand infractiunile flagrante, in care perchezitia poate fi efectuata de indata. Cunoasterea persoanelor la care se va efectua perchezitia. De regula, cunoasterea se refera la personalitatea, la gradul de cultura, profesia si functia exercitata, viata de familie, raporturile cu vecinii, relatiile pe care le intretine cu diverse alte persoane, indeosebi prietenii mai apropiati etc. Stabilirea momentului efectuarii perchezitiei. Prin specificul sau, perchezitia este un act cu caracter inopinat ce trebuie efectuat, de regula, cu maxima operativitate. ..

Reguli tactice de efectuare a perchezitiei Aspecte privind psihologia perchezitiei Printre factorii care concura direct la reusita unei perchezitii, un loc central il ocupafactorii de natura psihica, factori a caror cunoastere de catre organul judiciar este absolut necesara. Psihologia organului judiciar care face perchezitia trebuie sa fie definita printr-un simt de observatie bine dezvoltat, o putere mare de concentrare si de stabilitate a atentiei, o intuitie rapida, capacitate de analiza si de sinteza. In esenta, efectuarea unei perchezitii reclama, printre altele, si o serie de calitati psihofiziologice determinate, printre altele, de forta, mobilitatea si dinamismul sistemului nervos, de echilibrul existent intre procesul de excitare si inhibitie. Psihologia persoanei perchezitionate ofera elemente deosebit de semnificative pentru orientarea cercetarii, elemente pe care organul judiciar trebuie sa le aiba in permanenta in vedere, intrucat, daca sunt valorificate cu pricepere, pot contribui direct la reusita perchezitiei. In momentul perchezitiei persoana in cauza va traversa o stare emotionalaspecifica. Tensiunea psihica va fi cu atat mai pronuntata cu cat obiectele sau inscrisurile cautate se afla la domiciliul sau asupra persoanei perchezitionate, ajungand la limita superioara pe masura ce organul de urmarire penala se apropie de locul in care se gasesc. Deplasarea si intrarea la locul perchezitiei Deplasarea la locul perchezitiei trebuie pregatita cu multa atentie pentru a se asigura caracterul inopinat al actiunii, astfel incat persoana perchezitionata sa fie abordata prin surprindere, fara a i se da timp sa inlature obiectele sau inscrisurile vizate de catre organul judiciar, ori sa dispara de la domiciliu. Intrarea la locul perchezitiei se face potrivit particularitatilor fiecarui caz in parte. Intreaga operatie de patrundere la locul perchezitiei se face in prezenta martorilor asistenti invitati sa participe la efectuarea perchezitiei si, eventual, a aparatorului ales. Primele masuri luate la locul perchezitiei Dupa intrarea la locul perchezitiei, cel care conduce echipa isi va prezenta legitimatia de magistrat sau politist si, daca este cazul, autorizatia data de procuror in vederea efectuarii acestui act (art.101 C.pr.pen.). Inainte de inceperea perchezitiei propriu-zise, se impune luarea unor masuri cu caracter preliminar, cum sunt: Inspectarea rapida a intregului loc perchezitionat, indeosebi a W.C.-urilor, sobelor, masinilor de gatit, tuburilor de aruncat gunoiul s.a. Luarea masurilor de contracarare a oricarei actiuni violente. Din momentul inceperii si pe intreaga durata a perchezitiei, organul de urmarire penalatrebuie sa fie pregatit sa contracareze orice actiune violenta a persoaneiperchezitionate. ..

Reguli tactice aplicate in efectuarea perchezitiei propriu-zise Efectuarea unei perchezitii se raporteaza la natura si particularitatile locului cercetat. Indiferent, insa, de aceste particularitati, perchezitiilor le sunt comune cateva reguli cu caracter tactic. a. Perchezitia se efectueaza cu minutiozitate. b. Perchezitia se desfasoara metodic, sistematic. Pentru descoperirea ascunzatorilor. Cei care efectueaza perchezitia, trebuie sa se raporteze particularitatilor locului cercetat - practic acestea prezentandu-se intr-o infinitate de variante. Fixarea rezultatelor perchezitiei Consemnarea in procesul-verbal este principalul mijloc de consemnare a rezultatelor unei perchezitii. El va trebui sa cuprinda, in primul rand, mentiunile prevazute de art.91 C.pr.pen. Fixarea prin fotografiere. Fotografierea este un procedeu tehnic deosebit de valoros nu atat prin caracterul sau ilustrativ, ci mai ales prin obiectivitatea si precizia cu care sunt redate caracteristicile obiectelor, precum si a ascunzatorilor in care au fost descoperite. Inregistrarea pe banda videomagnetica. Inregistrarile video, ca si filmarea, sunt modalitati tehnice de fixare a rezultatelor perchezitiei (care se dovedesc superioare fotografierii). Particularitati privind efectuarea unor categorii de perchezitii domiciliare si a perchezitiei corporale Perchezitia incaperilor sau a locurilor inchise In cazul perchezitiilor efectuate in locuri inchise, se cerceteaza elementele de constructie ale cladirii, ale incaperilor si dependintelor, cum sunt zidurile, pardoselile, plafoanele, scarile, instalatiile sanitare, precum si obiectele aflate in incaperi, obiecte in care pot fi amenajate ascunzatori. Cercetarea cladirii si a elementelor de constructie presupune verificarea cladirii in ansamblul sau, precum si a fiecarei incaperi sau dependinte in parte. Cercetarea mobilierului si a obiectelor din interiorul incaperilor este o operatie migaloasa, care necesita multa atentie si rabdare din partea celui care o efectueaza. Perchezitia in unitati publice nu se distanteaza prea mult, cel putin sub raport tactic criminalistic, de perchezitiile mentionate mai sus, insa ea este, deseori, mult mai dificila decat o perchezitie domiciliara propriu-zisa. Perchezitia locurilor deschise Perchezitia locurilor deschise presupune cautarea de obiecte pe suprafete sau terenuri clar delimitate, ingradite, care apartin persoanei la care se efectueaza perchezitia, sau pe care aceasta le foloseste in mod exclusiv ori impreuna cu un numar limitat de persoane. Cel mai adesea, din aceasta categorie fac parte curtile si gradinile.

In cazul locurilor neingradite, de acces general, cum sunt, de exemplu, terenurile agricole, pajistile, chiar daca apartin unei anumite persoane, nu se poate vorbi de perchezitie, ci, mai degraba, de o cercetare la fata locului, desfasurata potrivit regulilor procedurale si tacticii mentionate anterior. Perchezitia corporala Perchezitia corporala, dupa cum se cunoaste, este destinata cautarii de obiecte si de inscrisuri aflate asupra unei persoane. Potrivit prevederilor art.106 C.pr.pen., ea se efectueaza de catre organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozitiilor art.104 C.pr.pen. alin.1, sau de catre persoana desemnata de acest organ. Datorita particularitatilor sale, ca si metodelor de efectuare, din punct de vedere tactic criminalistic perchezitia persoanei este impartita, conventional, in perchezitia imbracamintei si perchezitia corpului. Perchezitia preliminara este destinata preintampinarii unei actiuni violente a persoanei perchezitionate, ceea ce presupune, in primul rand, dezarmarea acestei. Perchezitia obiectelor de imbracaminte. Aceasta parte a perchezitieipresupune verificarea in parte a fiecarei piese din care este formata, a lenjeriei si a incaltamintei, la nevoie acestea putand fi scoase de pe corpul persoanei. Perchezitia corpului ca atare. Aceasta se efectueaza de catre o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata, la nevoie apelandu-se la sprijinul medicului. Principala modalitate de ascundere o reprezinta introducerea obiectelor in orificiile naturale, iar cateodata, chiar inghitirea obiectelor, mai ales daca pot fi eliminate cu usurinta. Ridicarea de obiecte si de inscrisuri Aspecte generale Ridicarea de obiecte si de inscrisuri ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal, act procedural distinct de perchezitie, se efectueaza atat in conditiile stabilite de lege, cat si cu respectarea catorva reguli tactice criminalistice. Cadrul tactic criminalistic Ridicarea silita sau perchezitia, efectuata dupa ce persoanei i-au fost cerute anumite obiecte sau inscrisuri bine individualizate, poate prezenta un anumit neajuns. Astfel, daca organul de urmarire penala nu este pregatit sa faca fata acestei imprejurari, el trebuie sa ceara incuviintarea procurorului pentru efectuarea actelor amintite, timp in care persoana respectiva are posibilitatea sa distruga, sa ascunda, sau sa incredinteze altor persoane obiectele sau inscrisurile cerute. Aspecte de aprofundat Pregatirea perchezitiei Aspecte privind psihologia perchezitiei Deplasarea, intrarea si primele masuri luate la locul perchezitiei

 Regulile tactice aplicate in efectuarea perchezitiei propriu-zise Efectuarea perchezitiei corporale.

Sub raport procedural, percheziia poate fidomiciliar sau corporal. Percheziia domiciliar poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata. Potrivit art.100 C.P.P., in cursul urmaririi penale, judecatorul dispune efectuarea perchezitiei domiciliare la cererea procurorului, In baza incheierii, judecatorul emite de indata autorizatia de perchezitie. Aceasta poate fi folosita o singura data. Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale. Perchezitia corporala poate fi dispusa dupa caz de organul de cercetare penala, de procuror sau judecator. Aceasta poate fi dispusa si efectuata si inainte de inceperea urmaririi penale. EFECTUAREA PERCHEZITIEI Perchezitia domiciliara dispusa in timpul urmaririi penale, se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala n cursul judecii, instana poate proceda la efectuarea percheziiei numai cu ocazia unei cercetri locale, potrivit art.102 C.P.P. Timpul de efectuare a percheziiei domiciliare, precum i ridicarea de obiecte i nscrisuri de ctre organele de cercetare penal este ntre orele 06-20, iar celelalte ore numai n caz de infraciune flagranta, sau cnd percheziia urmeaz a se efectua ntr-un local public. Percheziia nceput ntre orele 06-20 poate continua i n cursul nopii (art. 103 C.P.P.). Dup cum se subliniaz n literatura de specialitate persoanele i obiectele cutate prin percheziie pot fi clasificate, indiferent de natura infraciunii, n cteva mari categorii: - obiecte care provin din infraciune(bunurile sustrase, falsurile,banii i obiectele primite sau rezultate din infractiune,.a.) - mijloace sau instrumentele destinate svririi infraciunii(arme, instrumente de spargere, materiale necesare falsificrii de valori,etc.) - obiecte care conin sau poart urmele infraciunii (mbrcmintea ptat de snge, scrisorile de ameninare, nscrisuri falsificate,etc.) - obiectele sau nscrisurile care nu sunt deinute n mod legal sau a cror cantitate depesc limita admis, ori cele interzise la detinere(arme, munitii, stupefiante,), - persoanele care se sustrag de la urmrirea penal sau de la executarea pedepsei, precum i cadavrele unor persoane disprute, - oricare alte obiecte sau nscrisuri de natur s serveasc la stabilirea faptelor i mprejurrilor unor cauze, inclusiv la identificarea infractorului. PREGTIREA PERCHEZIIEI Stabilirea obiectivelor percheziiei Determinarea cu precizie a scopului percheziiei se face n funcie de infraciunea cercetat (omor,talharie,furt, nelciune,trafic de droguri,etc.)ceea ce presupune ca organul judiciar s aib o reprezentare suficient de clar asupra naturii obiectelor sau nscrisurilor cutate, a orice poate reprezenta produs al faptelor investigate, ori care s fi fost folosit la svrirea acesteia. O percheziie devine oportun numai n momentul n care exist presupuneri ntemeiate c, ntr-un anumit loc, sau asupra unei persoane, se vor gsi obiecte avnd legtur cu faptele sau mprejurrile cauzei cercetare. Neglijarea acestui aspect are, deoseori, consecine destul de grave : - pe de o parte, o percheziie efectuat lanoroc poate pune n gard pe cei implicai n svrirea infraciunii; - pe de alt parte, o percheziie nejustificat poate fi interpretat ca o nclcare a unor drepturi constituionale, cum sunt nviolabilitatea persoanei i a domiciliului, deci o nclcare a libertilor si a drepturilor omului. n formarea imaginii despre obiectele cutate, organul judiciar este obligat s in seama, pe ct este cu putin, de caracteristicile lor generale (form, dimensiune, strucura) de valoare i mai ales, de posibilitatea de ascundere, de distrugere rapid, de fragmentare, etc. Exist, totusi i mprejurri n care obiectele cutate nu sunt cunoscute cu exactitate. De pild, ntr-un trafic de stupefiante, anchetatorul nu se poate atepta s descopere numai droguri, ci i arme, paapoarte false,etc. Cunoaterea locului percheziiei

n cazul locurilor nchise, intereseaz adresa exact (strada, nr., scara, etajul, apartamentul) particularitile de construcie, dispunerea i destinaia ncperilor, a dependinelor, eventualele modificri sau amenajri fcute pe parcurs de locatari, amplasamentul uilor, ferestrelor, posibilitile de intrare sau ieire (caile de acces), altele dect cele obinuite, persoanele care domiciliaz sau locuiesc temporar la adresa respectiv, vizitatorii frecveni, vecinii, nr. de telefon i altele. n cazul unei posibile percheziii n magazii, pivinie, garaje, etc., se impune cu aceeai necesitate cunoaterea lor amnunit. Un fapt deosebit de important este cunoasterea spatiilor folosite in comun cu alte persoane. n cazul locurilor deschise, intereseaz: dispunerea, suprafaa, particularitile topografice ale solului i vegetaiei, eventualele construcii aflate pe acest loc, destinaia i caracteristicile lor interioare, drumurile i cile de acces, modalitatea de delimitare (grad de scndur, srm, beton,etc.) locurile sau grdinile cu care se nvecineaz persoanele crora le aparin, folosesc sau ngrijesc locurile respective .a. Cunoaterea persoanelor percheziionate Cunoaterea persoanelor la care urmeaz s se efectueze perchezi- ia i n legtur cu care exist indicii temeinice de participare la activitatea infracional este un alt aspect important ce trebuie avut n vedere n cadrul pregtirii percheziiei. De regul, cunoaterea se refer la personalitatea,la gradul de cultur, profesiunea i funcia exercitat, viaa de familie, raporturile cu vecinii, relaiile pe care le ntreine cu diverse alte persoane,ndeosebi prietenii mai apropiai, pasiunile,muncile din gospodrie pe care se pricepe s le fac, alte activiti pe care le desfoar n calitate de amatori(mecanic,fotografiere,nregistrri muzicale,etc.),fr ca aceasta s fie interpretat drept o imixtiune n viaa intim a persoanei. Trebuie cunoscute, de asemenea i persoanele care locuiesc cu cel care va fi percheziionat, indiferent de faptul dac acestea sunt membrii de familie sau chiriai, precum i rudele cu care ntrein relaii strnse i pe care le frecventeaz mai des.Acest lucru se impune cu att mai mult n ipoteza existenei unor presupuneri ntemeiate c obiectele cutate pot fi ascunse la rudele sau prietenii mai apropiai. Stabilirea momentului efecturii percheziiei Prin specificul su, percheziia este un act cu caracter inopinat ce trebuie efectuat, de regul, cu maxim operativitate. n consecin, alegerea momentului propice percheziiei, se face n funcie de particularitile fiecrui caz n parte, de necesitatea efecturii ei n mod inopinat, ct mai operativ i n condiii de natur s asigure descoperirea obiectelor sau mijloacelor materiale de prob pe care anchetatorul se ateapt s le descopere. Pregtirea mijloacelor tehnice necesare efecturii percheziiei Pentru efectuarea percheziiei se apeleaz, de regul, la aceleai mijloace tehnico-tiinifice folosite n cercetarea la faa locului, majoritatea dintre ele gsindu-se n trusele criminalistice universale sau n dotarea laboratoarelor criminalistice mobile. Sunt necesare surse de iluminare, truse de chei pentru deschiderea uilor, diverse unelte (ciocan,pantent,urubelni,leviere, lopat, trncop, etc.). Pentru descoperirea obiectelor ascunse este nevoie de sonde metalice, stetoscoape, de sonde electromagnetice sau de magnei puternici, utilizai pentru scoaterea obiectelor metalice din fntni, ape, curgtoare, bli, latrine, etc. Se apeleaz, totodat, la diferite tipuri de detectoare, cum sunt, de pild, cele de metale, cadavre, detectoarele cu ultraviolete. La nevoie, se poate apela la aparate Roentgen portabile, utilizate n examinarea interiorului unor corpuri, la examinarea cu ajutorul radiaiilor gamma, dac exist indicii c obiectele au fost ascunse n elemente de construcii.Firete, n cadrul mijloacelor tehnice, va fi inclus i aparatura de fotografiat, filmare i nregistrare videomagnetic. Formarea echipei care va efectua percheziia Organul judiciar care efectueaz i conduce percheziia, n funcie de gradul de dificultate al acesteia, de mrimea locurilor sau terenurilor percheziionate, va trebui s formeze o echip dintr-un numr suficient de persoane care s-l ajute la cutarea obiectelor sau nscrisurilor, precum i n asigurarea pazei locului percheziionat. Dup natura cauzei o impune, n echip vor fi inclui specialiti din diverse domenii (construcii, electricitate, mecanic, petrochimie, etc.) n ipoteza cutrii de obiecte sau nscrisuri considerate secrete de stat, precum i a percheziionrii unor locuri supuse unui regim special, trebuie s se aib n vedere includerea n echipa de percheziie, numai a persoanelor care au acces n astfel de locuri, la datele secrete,cu respectarea stricta a regulilor de confidentialitate. Potrivit prevederilor art.104 C.p.p., perecheziia se efectueaz n prezena unor martori asisteni, care trebuie selecionai numai dintre persoanele care nu au nici o legtur cu cei implicai n svrirea infraciunii i nici un

interes n cauz. Este contraindicat s se procedeze la alegerea martorilor asisteni dintre persoanele care se gsesc ntmpltor la faa locului, mai ales c acestea pot fi chiar complici ai autorului infraciunii. La percheziie va fi adus i persoana la care se efectueaz percheziia, chiar dac este reinut sau arestat. Dac acest lucru nu este posibil, percheziia domiciliar, ca i ridicarea de obiecte sau nscrisuri se face n prezena unui reprezentant ori a unui membru al familiei, iar n lipsa acestora, a unui vecin, avnd capacitatea de exerciiu(art.104 C.p.p.,alin.4). n prezent, la efectuarea percheziiei poate participa i aparatorul ales de nvinuit sau de inculpat. Este interzisa efectuarea in acelasi timp a unor acte de procedura cu inv./inc. retinut sau arestat in aceeasi cauza, care prin natura lor l-ar impiedica sa participe la perchezitie. REGULI TACTICE DE EFECTUARE A PERCHEZIIEI Fa de importana percheziiei pentru aflarea adevrului, este evi- dent necesitatea urmririi de ctre organul judiciar a unei conduite tactice, potrivit unor reguli generale, comune tuturor acestor acte procedurale: a) Examinarea minuioas i observarea permanent b) Meninerea stabilitii ateniei c) Adaptarea rapid la situaii concrete ntlnite la faa locului, dublate de mobilitatea gndirii n interpretarea datelor obinute pe parcursul perche- ziiei. d) Percheziia necesit mult perseveren, calm i rbdare Psihologia persoanei percheziionate ofer elemente deosebit de semnificative pentru orientarea cercetrii, elemente pe care organul judiciar trebuie s le aib n permanen n vedere, ntruct, dac sunt valorificate cu pricepere, pot contribui direct la reuita percheziiei. Principalele manifestri somatice i viscerale determinate de strile de tensiune psihic, manifestri ce pot fi sesizate direct de ctre cel care face percheziia sunt urmtoarele. -Dereglarea respiraiei i a emisiei vocale, de rguirea nsoit de scderea salivaiei, de micarea neregulat amrului lui Adam. -Modificarea activitii cardiovasculare, manifestat printre altele prin congestionare sau paloare, tipice emoiei -Crisparea, schimbarea expresiei normale a feei, efectuarea de micri, de gesturi sau aciuni nefireti. -Modificarea timpului de reactie, individul rspunznd cu ntrziere iar alteori precipitat la ntrebrile care au ncrctur afectogen. Asemenea manifestri difer de la individ la individ, ceea ce justific cu atat mai mult, cunoaterea sa nc naintea percheziiei. Sunt persoane care afieaz mult calm i indiferen, pn n momentul n care organul de urmrire penal se apropie de locul de ascundere a corpului delict, cnd ncep s se agite, s vorbeasc inutil i s atrag atenia n alt parte. Alte persoane reacioneaz invers, fiind volubile i aparent destinse, pn n momentul critic, cnd devin brusc tcute. Unii protesteaz sau susin c percheziia nu are rost, ei fiind nite oameni cinstii, onorabili, susinere ce se pot amplifica pe msur ce anchetatorul se apropie de locul n care se gsesc obiectele sau nscrisurile cutate. Protestele fac referire frecvent lanclcarea drepturilor omului cunoscndu-se sensibilitatea unor anchetatori la asemenea argument. Deplasarea i intrarea la locul percheziiei Deplasarea la locul percheziiei trebuie pregtit cu mult atenie pentru a se asigura caracterul inopinat al aciunii, astfel nct persoana percheziionat s fie abordat prin surprindere, fr a i se da timp s nlture obiectele sau nscrisurile vizate de ctre organul judiciar, ori s dispar de la domiciliu. Maina cu care se deplaseaz membrii echipei nu va fi oprit n dreptul intrrii n imobilul n care se va face percheziia, ci la o distan mai mare. La percheziiile efectuate n blocurile cu multe etaje, liftul va fi oprit cu un etaj mai sus sau mai jos de palierul la care se afl amplasat apartamentul, preferabil fiind ca o parte din membrii echipei s vin pe scar, desigur n msura posibilitilor i fr a forma un grup compact. Este de la sine neles c, nainte de ptrundere, vor fi luate msurile necesare de paz a intrrilor, de nlturare a oricror posibiliti de prsire a locului percheziiei. Intrarea la locul percheziiei se face potrivit particularitilor fiecrui caz n parte.De regul, se sun sau se bate la u, membrii echipei aezn- du-se astfel nct prin vizor ori fereastr s nu fie observat dect o singur persoan.Dac n cas sau apartament locuiesc mai multe familii, este indi- cat s se sune la familia la care nu se face percheziie.

n mprejurrile n care ua nu va fi deschis, datorit refuzului persoanei sau faptul c nu este nimeni n cas, se procedeaz diversificat. Dac organul judiciat nu sesizeaz nici o micare n locuin, va trebui s se informeze la vecini dac persoanele cutate sunt sau nu n cas i ce tiu despre ele. Asemenea situaii pot fi evitate, prin obinerea de date bine verificate cu privire la programul de activitate al celor percheziionai, asupra modului lor de via. n eventualitatea n care nu este nimeni n cas, se procedeaz la deschiderea uii n prezena unui reprezentant al persoanei percheziionate, a unui vecin avnd capacitatea de exerciiu, a responsabilului asociatiei de locatari sau a unui delegat al primriei. Dac se constat c, totui, este cineva n locuin sau n ncpere, se va trece la forarea uii, dup ce n prealabil s-a atras atenia asupra acestei msuri, precum i asupra calitii organului care efectueaz perche- ziia. Raportat la cerina tactic a ptrunderii rapide la locul percheziiei, a-preciem c organul de urmrire penal este nevoit s se adapteze la fiecare caz n parte.n situaiile deosebite, cnd din datele existente la dosar sau din materialul informativ obinut n vederea pregtirii percheziiei, rezult c ne aflm n faa unor indivizi periculoi, a unor recidiviti, etc. se va proceda la ptrunderea forat, fr ntrziere, la locul percheziiei. ntreaga operaie de ptrundere la locul percheziiei se face n pre- zena martorilor asisteni invitai s participe la efecturea percheziiei. Primele msuri luate la locul percheziiei Dup intrarea la locul percheziiei, cel care conduce echipa i va prezenta legitimaia i sa prezinte autorizaia dat de judecator (art.104 C.p.p.). nainte de nceperea percheziiei propriu-zise, se impune luarea unor msuri cu caracter preliminar, cum sunt : - inspectarea rapid, a ntregului loc percheziionat, ndeosebi a WC-urilor, sobelor, mainilor de gtit, tuburilor de aruncat gunoiul i, n general, a oricrei instalaii ce ar putea fi folosit n vederea distrugerii obiectelor sau nscrisurilor cutate, - luarea msurilor de contracarare a oricrei aciuni violente, ncercri de sinucidere, - strngerea tuturor persoanelor gsite la locul percheziiei ntr-o singur ncpere sau ntr-un spaiu limitat, inclusiv a celor care dorm, n afara copiilor mici si a bolnavilor, Persoanele ntlnite la locul supus percheziiei domiciliare vor fi legiti- mate i ntrebate n ce calitate sau scop se afl n acel loc. ntr-un mod asemntor se procedeaz i cu persoanele care vin dup nceperea percheziiei. n funcie de natura faptei, ca i de particularitile obiectelor cutate, se poate recurge la o percheziie corporal a persoanelor gsite la locul percheziiei. - studierea atent i familiarizarea cu locul ce va fi percheziionat - organizarea percheziiei propriu-zise n cadrul primelor msuri luate dup intrarea la faa locului, dac este cazul, vor fi completate msurile destinate blocrii intrrilor i ieirilor. De asemenea, vor fi puse sub control alte posibiliti de comunicare cu exteriorul, cum ar fi, de pild, telefonul, soneriile, interfoanele, eventualele statii radio. Reguli tactice aplicate n efectuarea percheziiei propriu-zise Reguli de baz ale percheziiei domiciliare : - percheziia se efectueaz cu minuiozitate - percheziia se desfoar metodic, sistematic - va fi observat n permanen comportamentul persoanei perchezi- ionate - percheziia trebuie efectuat n strict conformitate cu prevederile legii Seful echipei de perchezitie va impune o atmosfer de calm, de obiectivitate, dirijnd cu competen activitatea membrilor echipei, pentru evitarea unor atitudini sau operaii abuzive, de genul intimidrii persoanelor percheziionate, al distrugerii i degradrii unor obiecte, rvirii inutile a ncperii. Ridicarea obiectelor descoperite cu ocazia percheziiei, se face po- trivit prevederilor art.105 C.p.p. i art.109 C.p.p. O problem important rmne totui, determinarea exact a criterii- lor dup care se stabiletelegtura cu fapta, astfel nct s nu fie ntrzia- te cercetrile. Fr a ne opri asupra obiectelor mijloc sau produs al infrac- iunii, referitor la care nu se poate face nici o discuie, considerm c,n aceast categorie mai pot fi incluse (n anumite limite) i alte obiecte. Avem n vedere, ndeosebi, obiectele ce pot oferi indicii cu privire la circum- stanele n care a fost pregtit i svrit infraciunea i la persoanele care au participat sau cunosc ceva despre fapt. De pild, pot fi ridicate agende de telefon, fotografii, desene, nsemnri, coresponden .a.

In cazul perchezitiilor efectuate in locuri inchise, se cerceteaza elementele de constructie ale cladirii, ale incaperilor si dependintelor, cum sunt zidurile, pardoselile, plafoanele, scarile, instalatiile sanitare, precum si obiectele aflate in incaperi, obiecte in care pot fi amenajate ascunzatori. Cercetarea cladirii si a elementelor de constructie presupune verificarea cladirii in ansamblul sau, precum si a fiecarei incaperi sau dependinte in parte. Cercetarea cladirii, in ansamblul sau, este destinata descoperirii unor eventuale ascunzatori facute prin modificarea constructiei. Pe aceasta se vor examina comparativ suprafetele interioare si exterioare, stabilite prin masurarea lungimii din interior si din exterior a zidurilor, a grosimii acestora si a unghiurilor pe care le fac intre ele. Examinarea va incepe cu subsolul cladirii, cu pivnitele sau cu dependintele si se va termina cu podul sau terasa cladirii. Cercetarea zidurilor sau a peretilor incepe prin masurarea dimensiunilor lor (lungime, latime, inaltime), pentru a se constata daca sunt sau nu uniforme ori corespunzatoare cu planul cladirii. In general, sunt mai rare cazurile in care se construieste un zid nou sau se dubleaza unul vechi pentru amenajarea unei ascunzatori, aspect ce nu trebuie, totusi, pierdut din vedere, in practica intalnindu-se si asemenea cazuri. Frecvent, insa, se procedeaza la practicarea de ascunzatori in pereti. Descopererirea niselor de acest gen este posibila prin ciocanirea peretilor, sunetul lor fiind mai infundat in dreptul nisei, neajuns pe care infractorii mai versati incearca sa-l inlature, introducand diverse materiale, mai ales nisip in ascunzatoare. Totodata, se va examina tencuiala, zugraveala si tapetul. Diferenta de vechime sau nuanta a tencuielii, zugravelii sau vopselii este vizibila atat cu ochiul liber, cat si cu ajutorul lampii cu ultraviolete, datorita fluorescentei diferite a straturilor de vopsea. Peretii tapetati se verifica prin pipaire si prin examenarea modului de imbinare a marginilor fasiilor de tapet. Cercetarea altor elemente de constructie. Cu ocazia verificarii zidurilor se cerceteaza si pervazurile de la usi sau ferestre, precum si gurile de aerisire, debaralele, folosite frecvent ca ascunzatori. De pilda, un infractor a ascuns doua pistoale si cateva grenade intre o nisa, practicata in zidul de la debara. Datorita calitatii proaste a mortarului si a varului, acesta a crapat intr-o maniera in care se putea vedea conturul ascunzatorii. Cercetarea pardoselii ori a planseelor se face in functie de specificul lor. De exemplu, in cazul pardoselilor de pamant batatorit (pivnita, poduri, magazii, bucatarii de vara s.a.) in care se sapa gropi pentru ascunderea obiectelor, cadavrelor sau a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, este posibila descoperirea lor prin examinarea gradului de afanare a pamantului. In acest scop, se vor face sondaje cu vergelele metalice, se va ciocani pardoseala ori se vor face sondaje cu vergele metalice, se va ciocani pardoseala ori se va turna apa, care de regula este absorbita mai repede in dreptul gropii. Cercetarea scarilor se raporteaza la tipul de material din care sunt construite (lemn, ciment, caramida, metal). Examinarea se apropie, ca modalitate, ce cercetarea pardoselilor, verificandu-se treptele, balustradele, indeosebi cele din tuburi de metal sau din lemn. Cercetarea instalatiilor sanitare, incalzire si iluminare, se face cu multa atentie, intrucat sunt frecvent folosite pentru ascunderea unor obiecte cu volum mic, de genul bijuteriilor, valutei, inscrisurilor falsificate, stupefiantelor etc. La WCurile moderne, se va examina amanuntit rezervorul de apa si interiorul scaunului. Sobele pot fi ascunzatori ideale, indeosebi cele de teracota, ele putand servi la ascunderea unor obiecte chiar in interior, daca aceste obiecte sunt rezistente la caldura. In acelasi scop sunt folosite si cosurile, in interiorul carora sunt atarnate obiectele cautate. In fine, din cercetarea cladirilor nu vor fi omise burlanele de scurgere a apei, lucarnele, stucaturile, diversele ornamente. Cercetarea mobilierului si a obiectelor din interiorul incaperilor este o operatie migaloasa, care necesita multa atentie si rabdare din partea celui care o efectueaza. O enumerare a obiectelor ce pot fi gasite in interiorul unei incaperi, este dificil de realizat. De aceea, ne vom limita numai la acelea care trebuie verificate cu ocazia perchezitiei. Mobila, in special cea din lemn, va fi verificata piesa cu piesa, data fiind posibilitatea improvizarii de ascunzatori, prin gaurirea lemnului sau prin dublarea peretilor ori fundurilor sertarelor, ale lazilor de studio, sifonierelor s.a. aceeasi atentie se va acorda mobilelor tapitate, somierelor, canapelelor, fotoliilor care trebuie sondate cu vergele metalice subtiri, pipaite sau desfacute, pe o portiune care sa permita introducerea mainii. Tablourile, stampele, icoanele, diversele decoratiuni de interior fixate in perete, permit acsunderea in spatele lor a inscrisurilor, a valutei, a altor obiecte subtiri, deci trebuie verificate cu aceeasi atentie. Deasemenea, statuetele, vasele de ceramica, bibelourile, veiozele, sunt drept ascunzatori. Cartile, albumele vor fi cercetate bucata cu bucata, in ele, ascunzandu-se nu numai bani si inscrisuri, ci si arme, bijuterii, in care scop sunt decupate in interior gauri corespunzatoare formei si marimii obiectelor de volum mic, insa de mare valoare.

Vasele si borcanele cu alimente conservate (muraturi, dulceata, compot, untura, diverse mancaruri) sunt deseori folosite pentru ascunderea monezilor de aur si pietrelor pretioase. Perchezitia efectuata in autoturime este asimilata locurilor inchise, desi prezinta cateva particularitati, firesti prin natura lor constructiva. Ca urmare, perchezitia unui autoturism sau a altui mijloc de transport, va fi efectuata de persoane ce dispun de cunostinte in acest domeniu, uneori fiind nevoie de sprijinul specialistilor in mecanica auto. Printre locurile utilizate frecvent ca ascunzatori pentru obiecte de genul bijuteriilor, armelor, stupefiantelor, obiectelor de arta sau cult, se numara tapiseria scaunelor, a banchetelor si portierelor, rezervorul de benzina, elementele de caroserie, camerele rotilor, radiatoarele, farurile, etc. Fixarea rezultatelor percheziiei Potrivit prevederilor art.108 C.p.p.despre efectuarea percheziiei, ca i despre ridicarea de obiecte sau de nscrisuri, se ntocmete un proces-verbal. Alturi de procesul-verbal, ca mijloace tehnice auxiliare de fixare a rezultatelor percheziiei, se mai folosete fotografierea, nregistrarea video-magnetic, filmarea i, atunci cnd este necesar, se execut schie sau desene ale locului percheziiei. Procesul verbal este principalul mijloc de consemnare a rezultatelor unei percheziii. El va trebui s cuprind, n primul rnd, meniunile prev. de art.91 C.p.p. cum sunt: data i locul de ncheiere, numele i calitatea celui care l ncheie, datele de identificare ale martorilor asisteni i ale persoa- nelor la care se refer procesul-verbal, descrierea celor constatate i a msurilor luate,etc. De asemenea, procesul verbal va mai trebui s cuprind n plus, meniunea referitoare la locul, timpul i condiiile n care au fost descoperite i ridicate obiectele i nscrisurile, enumerarea i des- crierea lor amnunit, pentru a putea fi recunoscute. Totodat se vor face meniuni despre obiectele care nu au fost ridicate, precum i despre acelea care au fost lsate n pstrare (art.108 C.p.p., alin.2 i 3). Cu privire la modul de redactare a procesului-verbal, dat fiind calitatea sa de mijloc de prob, atragem atenia asupra necesitii consemnrii ct mai exacte, clare i precise a celor constatate din momen- tul ptrunderii la locul percheziiei i pn la terminarea acesteia. Descrierea obiectivelor i nscrisurilor descoperite, a ascunztorilor sau locurilor n care au fost gsite, trebuie s se fac riguros exact, fr a se omite nici o caracteristic general sau particular (dimensiune,form, culoare, marc, serie, urme specifice de folosire, etc.). Necesitatea descri- erii amnunite a acestor caracteristici este dovedit n practic, unii nvinu-ii sau inculpai susinnd, ulterior c obiectivele au fost introduse la locul percheziiei fr tirea lor. Astfel, cu ocazia unei percheziii, a fost descoperit un plic cu droguri, ascuns n cutia de scrisori fixat la ua de la intrare n locuin. n instan, inculpatul a ncercat s susin c plicul a fost introdus de o persoan strin, ca s-l compromit. Procesul- verbal de percheziie se face n mai multe exemplare,o co-pie a acestuia lsndu-se persoanei la care s-a fcut percheziia, ori repre- zentantului acesteia, a unui membru al familiei, celor cu care locuiete sau unui vecin i, dac este cazul, custodelui. Fixarea prin fotografiere este un procedeu tehnic deosebit de valoros nu att prin caracterul su ilustrativ, ci mai ales prin obiectivitatea i precizia cu care sunt redate caracteristicile obiectelor, precum i a ascun- ztorilor n care au fost descoperite. nregistrarea pe band videomagnetic, ca i filmarea, sunt modaliti tehnice de fixare a rezultatelor percheziiei (care se dovedesc superioare fotografierii) modaliti devenite, n prezent, aproape indispensabile suprin- derii de secvene, de momente cheie ale unor percheziii dificile, efectuate n cazuri doesebite, complexe. Desenul-schi va cuprinde locul percheziiei, n ntregime, indicndu-se punctele n care au fost descoperite obiectele sau nscrisurile, ntr-o manniere asemntoare schiei efectuate cu ocazia cercetrii la faa locului. PERCHEZITIA CORPORALA Perchezitia corporala, dupa cum se cunoaste, este destinata cautarii de obiecte si de inscrisuri aflate asupra unei persoane. Potrivit prevederilor art. 106. C pr.pen., ea se efectueaza de catre organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozitiilor art.104 C.pr.pen. alin.1 sau de persoana desemnata de acest organ. Perchezitia orporala se face numai de catre o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata. Ea are un caracter distinct, efectuanduse in multe imprejurari, separat de alte acte procedurale, insa este facuta frecvent si cu ocazia perchezitiei domiciliare sau a arestarii. Perchezitia corporala, in calitatea sa de act de urmarire penala, nu trebuie confundata cu acte cum ar fi, de exemplu, controlul vamal efectuat la punctele de trecere a frontierei de stat ori in locurile supuse unui regim special. Datorita particularitatilor, ca si metodele de efectuare, din punct de vedere tactic criminalistic, perchezitia persoanei este impartita, conventional, in perchezitia imbracamintei si perchezitia corpului.

Perchezitia preliminara sumara este destinata preintampinarii unei actiuni violente a persoanei perchezitionate ceea ce presupune, in primul rand, dezarmarea acesteia, respectiv verificarea imprejurarii daca are sau nu asupra sa o arma alba sau de foc, precum si orice alte obiecte sau substante ce ar putea pune in pericol organul judiciar, permitand celui perchezitionat sa fuga. Tactic, trebuie sa se procedeze astfel incat persoana sa fie pusa in imposibilitatea de a reactiona. Pentru aceasta, cel perchezitionat va fi asezat cu fata la perete, la o distanta de cel putin un metru, in functie de inaltimea sa. In continuare, i se cere sa ridice mainile deasupra capului, sa se sprijine de perete si sa desfaca picioarele. Se cerceteaza, pe rand, partea dreapta si stanga a corpului, organul de urmarire penala, asezandu-se intr-o pozitie laterala si punand un picior in fata piciorului din partea corpului cercetata. Acest procedeu permite dezechilibrarea rapida a celui perchezitionat, in ipoteza unei incarcari de atac. In cazul infractorilor periculosi, cunoscuti sau banuiti ca pot reactiona violent, perchezitia se va face cu o singura mana, in mana cealalta fiind tinuta arma. Perchezitia amanuntita se efectueaza de sus in jos, incepand cu obiectele de pe cap (palarie, caciula, sapca). In continuare, se cerceteaza spatele, portiunile de sub brate, mainile de la umar pana la degete, pieptul. Vor fi verificate picioarele prin interior si exterior, pana la glezna, precum si mansetele pantalonilor, ciorapii (in care deseori se introduc obiecte mici, bani, cutite etc.), iar la urma pantofii. Cercetarea se face si prin palpare ferma, prin strangerea portiunilor de imbracaminte mai groasa (umeri, revere, masete) intrucat, la o simpla pipaire, obiectele subtiri inclusiv metalice, pot trece deseori nesesizate. Deasemenea, vor fi golite toate buzunarele, verificandu-se daca imbracamintea nu are si buzunare secrete, organul de urmarire penala ridicand nu numai eventuale arme descoperite, ci si obiectele sau inscrisurile gasite, in acest mod, evitandu-se o posibila incercare de aruncare a lor. Perchezitia obiectelor de imbracaminte presupune verificarea in parte a fiecarei piese din care este formata, a lenjeriei si a incaltamintei, la nevoie, acestea putand fi scoase de pe corpul persoanei. Dezbracarea este necesara atat pentru faptul ca permite o verificare minutioasa a imbracamintei cat si pentru posibilitatea perchezitionarii separate a corpului. Cu ocazia dezbracarii este posibila, totodata, descoperirea eventualelor obiecte atarnate sau infasurate in jurul corpului. La imbracaminte se verifica captuseala, cusaturile, buzunarele, gulerele, vatelina de la umeri, tesaturile interioare de la piept, de care pot fi lipite inscrisurile, valuta etc., greu de sesizat la o simpla pipaire. Daca se considera necesar, imbracamintea poate fi descusuta, atat cat sa permita verificarea interioara. La incaltaminte se verifica captuseala, braturile, talpa, tocurile ce pot fi transformate in ascunzatori de obiecte mici, in special bijuterii sau valuta. Aceeasi atentie va fi acordata obiectelor aflate curent asupra unei persoane: portomenee, curele de pantofi, ceasuri, brichete, tabachere, agende, tocuri de ochelari, diverse articole de papetarie, podoaba etc. Servietele, posetele, geamantanele s.a., vor fi cercetate amanuntit, atat ele ca atare (interesand captuseala, manerele, eventuale funduri duble, ornamentele), cat si continutul lor care este deosebit de divers. Si in acest caz, posibilitatile de ascundere sunt nenumarate. De pilda, frecvent sunt utilizate ca ascunzatori tuburile de pasta de dinti sau ras, obiectele de cosmetica din trusele de machiaj, de barbierit, spary-urile, cutiile cu medicamente, instrumente muzicale, umbrele, bastoane etc. Perchezitia corpului ca atare se efectueaza, dupa cum am mentionat, de catre o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata, la nevoie, apelandu-se la sprijinul medicului. Principala modalitate de ascundere o reprezinta introducerea obiectelor in orificiile naturale, iar cateodata, chiar inghitirea obiectelor, mai ales daca pot fi eliminate cu usurinta . fata de aceste modalitati, se va cere medicului, sa verifice, in primul rand, orificiile naturale, iar dupa accea se va recurge la examenul radiologic. Totdata, vor fi cercetate si protezele de maini, de picioare, inclusiv cele dentare, alte dispozitive sau aparate medicale, aflate asupra persoanei (corsete, centuri pentru hernie, aparate auditive etc.) Precizam ca si animalele de apartament (caini, pisici) care insotesc persoanele perchezitionate trebuie sa li se faca un control, daca este cazul, indici ca ar putea fi folosite in scop criminal, intrucat acestea pot fi folosite pentru ascunderea de obiecte, recurgandu-se inclusiv la operatii de introducere sub piele a inscrisurilor sau obiectelor plate, de marime mica. Consemnarea rezultatelor perchezitiei persoanei se face potrivit regulilor mai sus, atat prin procesul-verbal, cat si prin fixarea lor cu ajutorul fotografiei sau inregistrarii video. Ele vor fi insotite si de o declaratie luata imediat persoanei. PERCHEZITIA ELECTRONICA Activitatile de perchezitionare a sistemelor informatice si suporturilor de stocare a datelor informatice sunt efectuate de regula de specialisti din cadrul compartimentului de specialitate din Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice la care pot apela si politistii de la celelalte formatiuni de politie judiciara. Pentru aceste activitati se mai poate apela si la specialisti de la S.R.I. sau D.G.I.P.I.

Aceasta activitate se realizeaza cu respectarea acelorasi reguli stabilite de Codul de Procedura Penala pentru perchezitia domiciliara, care se completeaza cu prevederile Legii nr.161/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, titlul III,art.56. Procedura ridicrii sistemelor informatice este urmtoarea: Etapa 1: nchiderea sistemului. Dac sistemul a fost gsit nchis n momentul ptrunderii investigatorilor, nu trebuie sub nici un motiv pornit. Se va proceda n continuare trecnd la celelalte etape. Dac sistemul a fost gsit deschis, el trebuie nchis pentru a se putea proceda la ridicarea lui. Pentru nchiderea sistemului se pot folosi urmtoarele procedee:

deconectarea de la alimentarea cu energie electric; nchiderea conform procedurii normale.

Prima alternativ este de preferat n cazul n care investigatorul nu are cunotine de informatic. Unele calculatoare dispun de surse de alimentare neintreruptibile (UPS). n acest caz, pe lng deconectarea de la sistemul de alimentare cu energie electric, trebuie oprit i acest sistem. Deconectarea nu va produce, n cele mai multe cazuri, pierderea de date, dar poate provoca tergerea unor informaii relevante, cum ar fi fiierele temporare, care se pot pierde n cadrul procesului normal de nchidere a calculatorului. Cea de-a doua alternativ este de preferat atunci cnd calculatorul este conectat n reea sau atunci cnd investigatorul este asistat de o persoan ce are cunotine asupra modului de funcionare a sistemului respectiv, precum i asupra procedurilor ce sunt folosite pentru nchiderea lui. Etapa a 2-a: etichetarea componentelor. n cazul n care se impune dezasamblarea, fiecare component a sistemului trebuie etichetat nainte de modificarea configuraiei n vederea ridicrii probelor. n cazul cablurilor, se eticheteaz att cablul, ct i suporturile de unde a fost debranat. n cazul existenei unor suporturi care nu au conectate cabluri, este recomandabil ca s fie etichetate neocupat. Se poate realiza i o schi a componentelor, cu precizarea simbolurilor folosite pentru etichetare. Etapa a 3-a: protejarea la modificare. Toate suporturile magnetice de stocare a datelor trebuie protejate mpotriva modificrii coninutului lor. Unele tipuri de hard-diskuri au contacte speciale care realizeaz protejarea la scriere. n cazul dischetelor, protejarea se va face prin mutarea martorului de permitere a modificrilor n poziia nchis. Etapa a 4-a: ridicarea propriu-zis. Ridicarea probelor trebuie fcut cu mult grij, evitndu-se orice avariere a componentelor. Este recomandabil mpachetarea componentelor n ambalajul original, dac acesta poate fi gsit, sau n ambalaj special ce asigur protecia electrostatic a acestora. De asemenea, toate suporturile magnetice de stocare a datelor vor fi ambalate i sigilate n aa fel nct accesul la ele s nu fie permis pn la desfacerea n laborator. n timpul perchezitiei, dac suspectul este prezent, organul de urmrire penal trebuie s mpiedice orice apropiere a acestuia de sistemul informatic mai ales dac suspectul are pregtire superioar n domeniul informatic, acesta putand altera voit datele aflate pe calculatorul su, fr ca investigatorii s poat sesiza acest lucru. Calculatorul suspectului poate conine unele comenzi ce pot produce pierderea datelor, comenzi ce pot fi mascate sub numele unor comenzi uzuale ale sistemului de operare folosit. Dac suspectul insist s ajute investigatorii n procesul de nchidere a calculatorului sau n procesul de ridicare a componentelor sistemului, acetia pot cere suspectului s le descrie operaiunile pe care acesta dorete s le execute, i chiar s le scrie pe hrtie. Investigatorii nu vor urma indicaiile suspectului, ci le vor remite experilor ce efectueaz analiza probelor. Astfel, acetia vor putea fi avertizai de eventualele capcane introduse de suspect. Transportarea probelor reinute trebuie fcut cu mult grij, avnd n vedere fragilitatea lor. Este necesar s fie luate precauii legate de protejarea de ocuri fizice, umiditate, cldur i, mai ales, de influena undelor electromagnetice. n legtur cu acest din urm aspect, trebuie evitat plasarea echipamentelor n apropierea surselor de radiaii electromagnetice, cum ar fi aparate de fax, copiatoare, staii radio, telefoane celulare. Este recomandabil msurarea cu instrumente speciale a cmpului electromagnetic n spaiile unde sunt depozitate echipamentele ridicate. Reguli referitoare la modul de efectuare: a. Se verific autorizaia de percheziie n sistem informatic, n ceea ce privete autoritatea emitent, perioada de valabilitate i sistemele informatice i /sau respectiv mediile de stocare a datelor la care se face referin n cuprinsul acesteia;

b. Se verific asigurarea prezenei martorilor asisteni i a persoanei de la care s-a ridicat sistemul informatic de percheziionat. n situaia n care persoana n cauz nu este prezent i nu este cercetat n stare de arest preventiv, se verific existena procesului-verbal de citare pentru prezentarea la data i locul de efectuare a percheziiei n sistem informatic, iar n cazul n care persoana n cauz este n stare de arest preventiv sau detenie, este necesar asigurarea prezenei acesteia la locul de desfurare a perchezitiei n sistem informatic, cu escort. c. n situaia n care persoana n cauz este asistat de aprtor, acestuia i se va aduce la cunotin data i locul efecturii percheziiei n sistem informatic, iar n msura n care aprtorul va fi de acord, va fi prezent pe timpul percheziiei n sistem informatic. d. Dup verificarea ndeplinirii condiiilor de mai sus, se vor prezenta persoanelor de fa autorizaia de percheziie n sistem informatic i sistemul informatic de percheziionat, pentru verificarea integritii sigiliului. e. Persoana n cauz va fi ntrebat dac pe sistemul informatic ce urmeaz a fi percheziionat exist date sau infonnaii interzise la deinere conform legii sau care ar putea interesa dosarul, iar n cazul n care rspunsul este afirmativ, i se va solicita s indice verbal locatia n care aceste date exist. Asigurarea integritatii datelor informatice Se verific integritatea sigiliului aplicat sistemului informatic / mediului de stocare a datelor ce unneaz a fi percheziionat, dup care acesta se desigileaz; Percheziia n sistem infonnatic se va efectua folosindu-se aplicaii informatice dedicate i asigurndu-se protejarea la scriere a datelor de pe mediul ce urmeaz a fi percheziionat, att prin dispozitive speciale (writeblockers) ct i n funcie de caracteristicile mediului respectiv. Mediile de stocare a datelor se vor manevra cu atenie, prevenindu-se expunerea acestora la cmpuri electromagnetice puternice, ocuri, contactul cu lichide etc. n situaia n care prin autorizaia de percheziie se dispune efectuarea percheziiei cu efectuarea de copii, copierea datelor de pe mediul de stocare n cauz se va efectua, de asemenea, folosindu-se aplicaii informatice dedicate pentru efectuarea de percheziii n sistem informatic. Rezultatele perchezitiei electronice vor fi consemnate intr-un proces verbal asemanator ca modalitate de intocmire cu cel de perchezitie domiciliara.