Sunteți pe pagina 1din 98

DISCIPLINA TESTtr GRILAppNTRU FARMACEUTTcA TEHNoLocTE

ANUL IV, SEM.I

TITULAR CURS RONCEA $.L. DR. FLORENTINA

TITULAR LUCRARI PRACTICE PREP. UNIV. DRD.VALERIU IANCIJ

it,L'l

Jv."/

$EFCATEDRA DR. CONF. TJNIV. LAURABUCTJR


r'

L , ft-c

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE FARMACIE DISCPLINA DE TEHNOLOGIE FARMACEUTIC

BAZA DE DATE TEHNOLOGIE FARMACEUTIC FARMACIE IV, SEMESTRUL I, 2010 - 2011

PREPARATE PARENTERALE INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee in una din urmatoarele situatii: A. cind exista riscul contaminarii microbiene B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos 2. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizarii A. termocupluri B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare C. cu manometre D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare E. cu indicatori biologici 3. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este folosit de FR X: A. factorul F B. factorul Z C. factorul de letalitate D. constanta de viteza a inactivarii E. valoarea D 4. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele situatii: A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare B. nu dispunem de aparatura necesara C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare E. din considerente economice 5. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul uneia din urmatoarele procedee: A. nomogramelor B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului 1

C. graficelor D. cifrelor Sprowl E. echivalentilor in clorura de sodiu 6. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile A. izotonia B. izohidria C. toleranta D. stabilitatea E. apirogenitatea 7. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in recipientul final: A. camere de clasa A B. camere de clasa B C. camere de clasa C D. camere de clasa D E. camere sterile 8. Soluia Ringer lactat este indicat n: A. stri de denutriie, B. pierderi de lichid extracelular, C. com hipoglicemic, D. acidoz metabolic, E. edem cerebral. 9. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile: A. sticla sodica B. sticla borosilicat C. sticla sodica cu suprafata tratata D. sticla silico-sodica-calcica E. sticla sodico-calcica 10. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt: A. eliminate B. distruse C. atenuate D. coagulate E. inactivate 11. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu: A. clorura de sodiu B. uree C. bicarbonat de sodiu D. clorura de potasiu E. sulfat de magneziu 12. Procedeul aseptic utilizeaza: A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile 2

B. temperatura ridicata C. umiditate D. radiatii ionizante E. gaze 13. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta: A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 85% a numarului initial de microorganisme viabile D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 80% a numarului initial de microorganisme viabile 14. Conform FR X la obinerea preparatelor injectabile nu se folosesc urmtoarele substane auxiliare: A. solubilizani B. ageni de emulsionare i suspendare C. colorani D. antioxidani E. conservani antimicrobieni 15. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. 90% trebuie s aib cel mult 25micrometri B. 90% trebuie s aib cel mult 50micrometri C. 10% trebuie s aib cel mult 25micrometri D. 10% trebuie s aib cel mult 50micrometri E. s fie de cel mult 5micrometri 16. FR X oficializeaz urmtoarele metode de sterilizare cu excepia: A. sterilizare la autoclav B. sterilizare la etuv C. tindalizare D. sterilizare prin filtrare E. sterilizare cu gaze 17. Nu se permite adaosul conservanilor antimicrobieni n cazul preparatelor injectabile: A. care se administreaz n volume mai mari de 5 ml B. care se administreaz n volume mai mici de 5 ml C. care se administreaz n volume mai mari de 10 ml D. care se administreaz n volume mai mari de 15 ml E. care se administreaz n cantitate mai mare de 10 g 18. Sterilizarea cu aer cald se efectueaz la: A. 121 C timp de 15 minute B. 128C timp de 10 minute 3

C. 180C timp de 30 minute D. 134C timp de 3 minute E. 98C timp de 30 minute 19. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza n industrie n tancuri de capacitate mare, la temperatura de cca: A. 50 C B. 60 C C. 70 C D. 80 C E. 90 C 20. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate n FR X: A. perfuzie cu arginina B. perfuzia cu trometamol C. perfuzia de lactat de sodiu D. perfuzia cu clorura de amoniu E. perfuzia cu clorura de sodiu 21. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se poate efectua: A. prin autoclavare la 115-121 C timp de 5-8 minute B. prin autoclavare la 115-121 C timp de 15 minute C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 C, 30 de minute D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 C, 30 de minute E. prin fierbere la 100 C 22. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. levuloza E. sulfat de sodiu 23. Izotonizarea este obligatorie la: A. solutii perfuzabile B. solutii injectabile coloidale C. solutii injectabile uleioase D. suspensiile injectabile E. solutii injectabile cu administrare subcutanata 24. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la: A. 180 C, timp de 30 de minute B. 190 C, timp de 1 ora C. 200 C, timp de 3 ore D. 250 C, timp de 30 de minute E. 280 C, timp de 30 de minute 25. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul: A. caldurii uscate 4

B. aerului cald C. vaporilor sub presiune D. autoclavarii E. oxidului de etilen 26. Sterilizarea cu aer cald provoaca: A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic 27. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent: A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml) B. medicamente folosite in imunoterapie C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta D. medicamente utilizate in angiografie E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml (pag. (8) 398) 28. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu exceptia: A. sunt sterile B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi C. sunt divizate in fiole sau flacoane D. se administreaza parenteral E. se admite adausul conservanilor antimicrobieni 29. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt: A. bacterii gram-pozitive B. bacterii gram-negative C. virusuri D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica E. fungi 30. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult: A. 5 micrometri B. 2,5 micrometri C. 1 micrometru D. 0,22 micrometri E. 0,1 micrometri 31. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces de absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului A. intramuscular B. subcutanat C. intravenos D. intraperitoneal E. intraarticular 5

32. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica A. ordinul zero B. ordinul intii C. ordinul doi D. neliniara E. imposibil de definit 33. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX A. nomograme B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries C. scaderea punctului crioscopic D. grafice E. echivalentii de clorura de sodiu 34. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza: A. presiune B. vid C. umiditate D. convectia fortata a aerului cald E. gravitatie 35. Sterilizarea prin filtrare se utilizeaz pentru: A. emulsii U/A, B. emulsii A/U, C. soluii termolabile, D. soluii uleioase, E. suspensii. 36. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici: A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate, B. spori de Bacillus subtilis var. niger, C. Bacillus stearotermophilus, D. tuburi cu indicatori de fuziune, E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu. 37. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt: A. costul mare al operatiei de sterilizare, B. durata mare de timp pentru desorbtie, C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat, D. functionarea la temperaturi inalte, E. nici un raspuns nu este corect. 38. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este: A. bactericid, B. fungicid, C. virulicid, D. sporocid, E. un lichid de culoare galbena. 6

39. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva: A. vaccinurile, B. pulberile liofilizate, C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala, D. preparatele care contin substante termolabile, E. preparatele care contin substante termostabile. 40. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce: A. hiperglicemie, B. glicozurie, C. anemie hemolitica, D. diureza osmotica, E. pierderea apei si electrolitilor. 41. "Probei de pasaj trebuie s-i corespund, conform FR X: A. suspensiile injectabile B. suspensiile cu administrare i.v. C. emulsiile de uz intern D. pulberile pentru soluii injectabile E. soluiile injectabile 42. Toate prevederile din F.R. X referitoare la medicamentele injectabile sunt adevrate, cu excepia: A. sunt sterile, B. se prezint sub form de soluii, emulsii, suspensii sau pulberi, C. sunt divizate n fiole sau flacoane, D. se administreaz parenteral, E. se admite adaosul conservanilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare. 43. Amestecnd o soluie hiperton cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de: A. plesnire, B. hemoliz, C. zbrcire, D. hidroliz, E. turgescen. 44. O soluie izotonic produce asupra eritrocitelor fenomenul de : A. crenelare, B. hemoliz, C. aglutinare, D. umflare, E. niciuna dintre afirmaii nu este corect. 45. Cea mai mare capacitate de reinere a microorganismelor o au filtrele : A. Millipore (cu membran), B. Chamberland C. Jena D. Seitz E. Berkefeld. 7

46. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este: A. oxid de propilen, B. aldehida formic, C. -propiolactona, D. oxid de etilen, E. azot. 47.Conform F.R. X preparatele injectabile se prepar: A. m/m, B. m/V, C. V/m, D. V/V, E. mol/L. 48. Care dintre urmtoarele soluii de glucoz este izotonic: A. 0,9%, B. 5%, C. 20%, D. 33%, E. 40%. 49. Preparatele care conin insulin se administreaz de obicei: A. intradermic, B. i.m. C. i.v., D. s.c. E. nazal. 50. Care dintre urmtoarele soluii perfuzabile oficinale are compoziia cea mai apropiat de aceea a lichidului extracelular al organismului uman: A. glucoz 5%, B. NaCl 0,9%, C. NaCl compus (Ringer), D. NaCl compus cu lactat de sodiu (Ringer lactat), E. Lactat de sodiu. 51. Proprietile coligative ale unei soluii sunt dependente de: A. numrul total de particule din soluie, B. pH, C. Polaritatea solventului, D. Constanta dielectric a mediului, E. Raportul dintre numrul de ioni i numrul de molecule neionizate. 52. Proprietile coligative sunt utile n determinarea: A. tonicitii, B. pH-ului, C. solubilitii, D. sterilitii, E. stabilitii. 8

53. O soluie izotonic are aceeai (acelai)........................... cu a sngelui: A. compoziie, B. pH, C. Vscozitate, D. Presiune osmotic, E. Densitate specific. 54. Se dau urmtoarele propoziii: 1. Toate soluiile care nghea la -0,520C sunt izotonice cu eritrocitele, 2. Ele sunt de asemenea izoosmotice. A. ambele afirmaii sunt corecte, B. ambele afirmaii sunt false, C. prima este adevrat, dar a 2 a este fals, D. prima este fals, dar a 2 a este adevrat, E. nu exist nicio corelaie ntre punctul de congelare i presiunea osmotic a soluiilor.
55. Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce: A. hiperglicemie B. glicozurie C. anemie hemolitica D. diureza osmotica E. pierderea apei si electrolitilor

56. Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:


A. substante active B. agenti de suspendare C. solutii tampon D. coloranti E. conservanti antimicrobieni 57. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X: A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri E. in FR X nu se regaseste nicio prevedere in acest sens

58. Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: A. preparatele injectabile B. preparatele perfuzabile emulsie A/U C. concentratele pentru solutii injectabile D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile E. implanturile 59. In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia: A. agentilor pentru cresterea solubilitatii B. agentilor coloranti C. agentilor izotonicizanti D. agentilor pentru ajustarea pH-ului E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico chimice a substantelor active. 60. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:

A. fenoplaste B. aminoplaste C. polimeri termoplastici D. poliizoprena E. siliconici 61. n grupa elastomerilor folosii pentru obinerea recipientelor de condiionare intr: A. poliacetalii B. policarbonaii C. cauciucurile D. derivaii celulozici E. poliuretanii 62. Sticla silico-sodo-calcic obinuit este: A. tip I B. tip II C. tip III D. tip IV E. nici un rspuns nu este corect 63. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia: A. stabilizantilor chimici B. bachelitei C. plastifiantilor D. antioxidantilor E. colorantilor 64. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia: A. este o macromolecula anorganica, B. este formata din silicati, C. are structura semiorganizata, D. este formata din tetraedri de SiO4, E. poate contine atomi de sodiu. 65. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia: A. I, B. V, C. II, D. IV, E. III. 66. Sticla de tip IV este: A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata, B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta, C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta, D. sticla neutra de borosilicat. E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa. 67. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla: 10

A. tip I, B. tip II, C. tip III, D. tip IV, E. tip I si II. 68. La condiionarea sngelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla: A. tip III B. tip II C. tip I D. tip IV E. de toate tipurile 69. Recipientele din sticl de tipul I: A. sunt fabricate din sticl silico-sodico-calcic B. au rezisten hidrolitic nalt C. se utilizeaz pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral D. sunt destinate a fi refolosite E. au rezisten hidrolitic joas PREPARATE OFTALMICE INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal A. prin izotonizare B. prin adaugare de borat fenilmercuric C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5) D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati E. nu se intervine deoarece molecula este stabila 2. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal A. adaugare de pirosulfit de sodiu B. adaugare de clorhidrat de cisteina C. adaugare de acid ascorbic D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric 3. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele enuntate: A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric C. se foloseste clorura de benzalconiu D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea E. cu o metoda adecvata 4. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire prevazute in FR X si sunt usor oxidabile: 11

A. sulfat de atropina B. azotat de pilocarpina C. rezorcinol D. adrenalina E. fizostigmina 5. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza: A. polisorbat 80 B. sapun de sodiu C. lecitina D. bromocet E. tego-betaina 6. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de: A. 1g % B. 0,1 g% C. 0,5 g% D. 2 g % E. 0,05 g% 7. O picatura de colir are un volum de: A. 40-50 microlitri B. 10 microlitri C. 1 microlitru D. 7 microlitri E. 20 microlitri 8. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de: A. 7-9 microlitri B. 10 microlitri C. 30 microlitri D. 0,1 microlitri E. 1 microlitru 9. Valorile de pH tolerate de ochi sunt: A. 6,4-7,8 B. 4,5 C. 8 D. 3 E. 8,5 10. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X: A. colirul cu cloramfenicol 0,5% B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4% C. colirul cu fizostigmina 0,25% D. colirul cu sulfat de atropina 1% E. colirul cu protargol 2% 11. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de 1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind: 12

A. formula prezentata in monografia Injectabilia B. tabele cu scaderea punctului de congelare C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu D. metoda hematocritului modificat E. diferite nomograme 12. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt: A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu 13. Agenii vscozifiani folosii n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii cu excepia: A. s fie liposolubili B. s fie ineri din punct de vedere chimic C. s nu obstrueze cile lacrimale D. s fie tolerai de mucoasa ocular E. s permit sterilizarea preparatului oftalmic 14. FR X prevede monografii de generaliti pentru: A. pulberi oftalmice B. creioane oftalmice C. unguente oftalmice D. comprimate oftalmice E. inserte oftalmice 15. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd concentraia substanei active este sub 1%, se face prin: A. dizolvarea substanei active n ap B. suspendarea substanei active n solventul respectiv C. dizolvarea substanei active n soluie de clorur de sodiu 0,009% D. dizolvarea substanei active n soluii hipertonice sterile E. dizolvarea substanei active n soluii izotonice sterile 16. Majoritatea soluiilor oftalmice se sterilizeaz n farmacie n recipientul de condiionare definitiv la: A. autoclav la 121C timp de 15-20 minute B. etuv la 121C timp de15-20 minute C. autoclav la 115C timp de 25-30 minute D. etuv la 115C timp de 25-30 minute E. la 98-100C timp de 30 de minute 17. Nu este permis adugarea concervanilor antimicrobieni colirelor: A. care conin miotice B. care conin enzime C. unidoz D. multidoz E. condiionate n recipiente de sticl 13

18. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. sterilizare B. preparare pe cale aseptic C. filtrare sterilizant D. adugare de conservani antimicrobieni E. sunt corecte rspunsurile a, b, c, d. 19. Conservarea picaturilor pentru ochi se face: A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator B. la loc racoros C. n flacoane bine nchise D. ferit de lumina E. ferit de umiditate 20. n cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa fie de cel mult: A. 10 micrometri B. 25 micrometri C. 50 micrometri D. 100 micrometri E. 150 micrometri 21. n legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca: A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate dect cele hipertone B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active D. agentii de crestere a vscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active E. pH-ul nu influenteaza toleranta 22. Oculoguttae atropini sulfatis FR X: A. are concentratia 0,1 % B. se pastreaza la Separanda C. prezinta pH cupris ntre 6,5 - 7,5 D. are efect miotic E. se conserva cu diacetat de hexidina 23. Unguentele oflalmice se conserva: A. n recipiente sterile de cel mult 20 g B. n recipiente bine nchise C. la cel mult 25 C D. ferit de lumina E. la loc racoros 24. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse ntre: A. 2 - 7,3 B. 4 - 7,5 C. 3 - 6,9 D. 6,4 - 7,8 E. 6,5 - 9 14

25. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este: A. Pseudomonas fluorescens B. Staphilococcus aureus C. Escherichia coli D. Proteus vulgaris E. Pseudonomas aeruginosa 26. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X: A. colir cu cloramfenicol 0,5 % B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 % C. colir cu fizostigmina 0,25 % D. colir cu sulfat de atropina 1 % E. colir cu protargol 2 % 27. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii izotonice sterile: A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m) B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m) C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m) D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m) E. cand se obtine o solutie saturata 28. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea mai mica viteza A. colire apoase B. suspensii apoase C. suspensii uleioase D. unguente E. inserte cu cedare controlata 29. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa numai de catre unele substante medicamentoase din colire A. hidrofila B. descuamata C. cheratinizata D. mucina E. lipofila 30. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care corneea este lezata A. nici un risc B. iritare C. conjunctivita D. blefarita E. pierderea vederii 31. Ce reactie de degradare poate suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care FRX a luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata A. oxidare B. racemizare 15

C. hidroliza D. reducere E. decarboxilare 32. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant A. apa distilata B. uleiul de floarea soarelui C. propilenglicolul D. tampon fosfat E. tampon acid boric 33. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in sacul conjunctival A. 1-2 picaturi B. 1picatura C. 32 picaturi D. 4-5 picturi E. lavaj continuu 34. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra biodisponibilitatii oculare A. nici un efect B. efect moderat C. efect insemnat D. impiedica miscarea pleoapelor E. sunt contraindicati 35. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie in colire A. gentamicina B. azotatul de argint C. polimixina D. fluoresceina E. acetatul de hidrocortizona 36. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul glaucomului A. atropina B. pilocarpina C. efedrina D. nistatina E. sulfacetamida 37. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o biodisponibilitate oculara A. iris B. corpii ciliari C. umoarea apoasa D. cristalinul E. nervul optic 16

38. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este importanta pentru o buna absorbtie prin cornee A. solubilitatea in apa B. pKa C. natura legaturilor intermoleculare D. ionizarea E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut 39. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de: A. 7-10 microlitri B. 10 microlitri C. 30 microlitri D. 0,1 microlitri E. 1 microlitru 40. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de: A. 40-50 mPa.s B. 10 cP C. 100 cP D. 500 cP E. 1000 cP 41. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia: A. sterilizarii, B. prepararii pe cale aseptica, C. filtrarii sterilizante, D. adaosului de substante colorante, E. combinarea procedeelor a), b) si c). 42. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc: A. 180 C - 30 minute, B. 140 C - 60 minute, C. 160 C - 60 minute, D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice, E. pentru solutiile apoase. 43. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul: A. colirelor multidoza, B. mioticelor, C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara, D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor, E. colirelor unidoza. 44. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele: A. solutiile coloidale se izotonizeaza, B. solutiile hipertonice se izotonizeaza, C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia, D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile. E. solutiile hipotonice se izotonizeaza. 17

45. Ca solveni i vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeaz: A. soluii tampon izotonice sterile B. apa distilat proaspt fiart i rcit C. glicerin D. ulei de floarea soarelui sterilizat i neutralizat E. apa pentru preparate injectabile 46. Conform FR.X, substanele medicamentoase folosite la prepararea suspensiilor oftalmice trebuie s aib n proportie de cel puin 90% mrimea particulelor: A.< 250m B. < 125 m C. < 120 m D.< 100 m E. < 25 m 47. Colirul oficinal n care boratul fenilmercuric se afl n concentratie de 1: 100000 este: 'A. colirul cu azotat de argint B. colirul cu azotat de pilocarpin C. colirul cu rezorcin D. colirul cu cloramfenicol E. colirul cu sulfat de zinc 48. Conform F.R.X, pentru izotonizarea colirului cu rezorcin se utilizeaz: A. clorur de sodiu B. azotat de sodiu C. glucoz D. acid boric E. acid boric - borax
49. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune: A. are loc la 180 C - 30 minute, B. are loc la 140 C - 60 minute, C. are loc la 160 C - 60 minute, D. se aplica pentru solutiile apoase, E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice. 50. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este: A. valoarea pH-ului sanguin B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal C. egala cu 7 D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima E. egala cu 10 51. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. diferite metode de sterilizare B. preparare pe cale aseptic C. adugare de conservanti antimicrobieni D. sunt corecte doar raspunsurile a si b E. sunt corecte rspunsurile a, b si c 52. In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca: A. 15 zile B. 4 saptamani C. 8 saptamani D. 30 zile

18

E. 45 zile 53. Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot ficonditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult: A. 50 ml B. 100 ml C. 150 ml D. 200 ml E. 250 ml

EMULSII INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se coloreaza daca emulsia este de tip ulei in apa E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara 2. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la emulsii:precizati la care A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui gram de faza uleioasa D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins 3. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor: A. sarcina electrica B. viscozitatea C. umectarea D. densitatea E. tensiunea interfaciala 4. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor 5. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena: A. 10 % B. 74,02 % C. 50 % 19

D. 30 % E. 75 % 6. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei uleioase, este: A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa 7. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este: A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea 8. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este stabilita de: A. fenomenul Marangoni B. teoria filmului complex C. teoria lui Bankroft D. teoria lui Harkins E. teoria penei 9. Alegerea unui emulgator nu depinde de: A. natura substanei medicamentoase B. natura fazei uleioase C. prezena electroliilor D. consistena emulsiei E. culoarea fazei apoase 10. Determinarea tipului de emulsie se efectueaz prin metodele de mai jos cu excepia: A. metoda dilurii B. metoda colorrii C. testul fluorescenei D. metoda determinrii indicelui de refracie E. determinarea densitii emulsiei 11. Emulgatorii folosii la obinerea emulsiilor de uz intern trebuie s fie: A. iritani B. toxici C. de tip A/U D. de tip U/A E. incompatibili cu substanele active 12. Factorii care nu influeneaz stabilitatea emulsiilor sunt: A. densitatea fazelor B. vscozitatea mediului de dispersie 20

C. raportul concentraiilor fazelor D. gradul de hidratare E. gustul fazei apoase 13. Referitor la conservanii antimicrobieni folosii la prepararea emulsiilor sunt adevrate afirmaiile cu excepia: A. au aciune bacteriostatic B. au aciune fungistatic C. se folosesc n cantiti mari D. n alegerea lor se ine seama de coeficientul de repartiie U/A E. se aleg n funcie de faza apoas i cea uleioas 14. Antioxidanti solubili n ulei utilizati n emulsii: A. acid ascorbic B. clorhidrat de cisteina C. metabisulfit de sodiu D. butilhidroxitoluen E. tioglicerol 15. Emulsia uleioasa contine: A. 10 parti ulei de floarea-soarelui B. 7,5 parti apa distilata C. 5 parti ulei de floarea-soarelui D. 7,5 parti guma arabica E. 10 parti apa distilata 16. Emulsiile sunt sisteme disperse: A. omogene B. eterogene C. grosiere D. ultramicroeterogene E. macroeterogene 17. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de: A. apa n ulei B. ulei/apa/ulei C. ulei n apa D. ulei de parafina E. ulei de ricin 18. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii: A. U/A B. A/U C. emulsii instabile D. microemulsii E. emulsii mutiple 19. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter: A. monostearat de gliceril B. dioctilsulfosuccinat de sodiu 21

C. sapunuri de trietanolamina D. lecitina E. clorura de benzalkoniu 20. Conform FR X, pe etichetele recipientelor care conin o emulsie trebuie s se menioneze: A. tipul de emulsie B. natura emulgatorului C. temperatura de conservare D. conservatorul antimicrobian folosit E. "A se agita nainte de administrare" 21. Instabilitatea emulsiilor se manifest prin urmtoarele fenomene, cu excepia: A. sedimentrii i cremrii B. coalescenei C. defloculrii (peptizrii) D. separrii fazelor E. inversrii tipului de emulsie 22. Alegerea emulgatorului se face n funcie de urmtoarele, cu excepia: A. naturii fazei uleioase B. tipului de emulsie dorit C. cii de administrare D. incompatibilitilor posibile cu alte componente din formulare E. aciunii sale antimicrobiene 23. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei interne D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor 24. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii: A. emulsia cu bromoform B. emulsia de ulei de vaselina C. emulsia uleioasa D. emulsia de ulei de peste E. emulsia cosmetica antisolara 25. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor A. Marangoni B. Harkins C. Bankroft D. teoria filmului complex E. cu ajutorul particulelor solide 26. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii A. numaratorul Coulter B. dspozitivul Ocusert 22

C. balanta Figurovski D. pipeta Andreasen E. nefelometru 27. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia: A. galat de propil B. clorura de benzalconiu C. acid benzoic D. bromura de cetiltrimetilamoniu E. nitrat fenil mercuric 28. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este : A. sarcina electrica B. diametrul picaturilor fazei dispersate C. tensiunea interfaciala D. densitatea fazelor E. vascozitatea madiului de dispersie 29.Linimentele sunt: A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva C. destinate aplicarii pe mucoase D. alcatuite din doua faze lichide miscibile E. emulsii ce contin mucilagii 30. Emulsiile de uz extern: A. sunt preparate numai lichide B. se utilizeaza doar cele A/U C. se folosesc mucilagiile cu rol protector D. cele U/A sunt lavabile E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici 31. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie: A. de tip U/A B. iritanti C. de tip A/U D. toxici E. incompatibili cu substantele active 32. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia: A. bromura de cetiltrimetilamoniu B. monostearat de glicerol C. span D. stearat de etilenglicol E. tween 33. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cu exceptia: A. se folosesc in cantitati mari B. au actiune fungicida 23

C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A E. au actiune bacteriostatica 34. Urmtoarele afirmaii referitoare la emulsii sunt valabile, cu excepia: A. sunt preparate farmaceutice formate din 2 faze lichide nemiscibile B.sunt destinate administrrii interne sau externe C. au un aspect lptos i omogen D. diluate cu faza extern n proporie de 1: 10 trebuie s rmn omogene E. se conserv n reeipiente nchise etan 35. Valoarea HLB a unei substane tensioactive reprezint: A. raportul dintre partea lipotil i cea hidrofil a substanei respective B. constanta dielectric C. solubilitatea n ap sau ulei D. masa molecular medie E. toate cele de mai sus 36. Pentru a forma emulsii stabile de tip AlU un emulgator trebuie s aib o valoare HLB: A. mai mic de 3 B. ntre 3 si 6 C. ntre 1 si 15 D.cel puin 6 E. ntre 6 i 10 37. Un emulgator care formeaz o emulsie de tip U/A se caracterizeaz prin: A. solubilitate mare n lipide, B. valoare HLB sub 6, C. valoare HLB ntre 8 18, D. afinitate egal pentru ambele faze, E. proprieti antispumante. 38. Emulsiile parenterale sunt exclusiv emulsii de tipul: A. A/U, B. U /A C. U /A /U D. A /U /A E. toate tipurile de mai sus. 39. Pentru a forma emulsii stabile de tip UlA un emulgator trebuie s aib o valoare HLB: A. mai mic de 3 B. ntre 3 si 6 C. ntre 6 8 D. ntre 8 18 E. nu conteaz aceast valoare. 40. Tipul de emulsie este determinat mai ales de: A. raportul volumetric al fazelor, B. agentul de emulsionare folosit, C. tehnica de lucru aplicat, D. temperatura la care se face prepararea, E. echipamentul utilizat.

24

41. Urmtoarele afirmaii referitoare la emulgatorii catioactivi sunt adevrate, cu excepia: A. sunt substane disociabile, cationul imprimndu-le proprietile emulsive, B. au aciune detergent puternic, C. au aciune antiseptic, D. se mai numesc i spunuri inverse, E. dau emulsii de tip A/U.

AEROSOLI INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


1. Aerosolii farmaceutici se pot obine prin urmtoarele metode:

A. liofilizare B. precipitare C. antrenare cu vapori de ap i condensarea la nivelul cilor respiratorii superioare D.dispersare cu aer sub presiune (cu ajutorul duzelor) E.E. dispersare cu un gaz propulsor F. 2. Aerosolii cu aplicaie topic prezint urmtoarele avantaje: A. asigur o administrare rapid i comod B. evit contactul manual cu suprafaa tratat C. realizeaz o repartiie uniform a substanei active pe suprafaa tratat D.necesit un proces tehnologic simplu E. au un pre de cost redus 3. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la aerosolii de uz extern sunt adevrate: A. cele mai multe preparate sunt de tip spray B. asigur o mai bun protejare a coninutului fa de mediul extern C. gazele propulsoare trebuie s aib un punct de fierbere sczut D. gazele propulsoare trebuie s aib un punct de fierbere ridicat E. gazele propulsoare lichefiate trebuie s se evapore n momentul trecerii prin orificiul de emisie 4. Umplerea recipientelor pentru aerosoli se realizeaz: A. sub presiune la temperatura normal B. la presiune normal i temperatur normal C. Ia presiune normal i la temperaturi sczute n instalaii frigorifice D. sub presiune, la cald E. la vid

5. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru aerosolii cu gaze comprimate: A. propulsorul poate fi: CO2, N20, Ar, N2 B. gazele comprimate pot fi partial solubile sau insolubile n produsul dispersat C. sunt puin sensibili la variatii de temperatur D. presiunea n recipient rmne constant pe toat durata eliberrii continutului din recipient E. presiunea n recipient scade o dat cu eliberareaconinutului din recipient 6. Gazele lichefiate utilizate ca propulsor trebuie s: A. fie inerte din punct de vedere chimic B. fie neinflamabile 25

C. aib un punct de fierbere sub temperatura camerei D. aib un punct de fierbere mare E. aib capacitate bun de dizolvare 7. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru aeroso]ii cu dou faze: A. sunt constituii dintr-o faz gazoas i una lichid B. dup formarea aerosolului, propulsorul lichefiat se afl emulsionat ca faz intern ntr-o emulsie de tip UlA C. pot fi obtinui cu gaze comprimate D. pot fi obinui cu gaze lichefiate, dac acestea sunt miscibile cu substana activ E. se recurge la adaos de cosolveni pentru a se asigura un amestec intim al subatanei active cu propulsorul 8. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru aerosoJii cu gaze lichetiate: A.presiunea din recipient este determinat de presiunea de vapori a gazului propulsor, nu i de cantitatea acestuia B.propulsorii pot fi considerai ca fcnd parte integrant din formul C.presiunea n recipient rmne constant meninndu-se echilibrul ntre poriunea de propulsor lichefiat i fraciune a n stare de vapori D. ca gaze lichefiate se folosesc n special derivai c1orofluorurati ai metanului si etanului E. se obtin printr-un proces tehnologic simplu i sunt lipsiti de toxicitate 9. Din categoria gazelorpropulsoare lichefiate fac parte: A. azot B. freon 11 C. argon D.freon 12 E. freon 114 10. Sub form de aerosoli de inhalatie se administreaz: A.bronhodilatatoare B. antibiotice C. vasoconstrictoare D.antipiretice E.anestezice 11.Dimensiunea particulelor pentru aerosolii de inhalaie destinati a fi utilizai la nivelul alveolelor pulmonare trebuie s fie: A. ntre 1-3 m B. ntre 30-50 m C. < 3 m D.ntre 3-10 m E. > 50 m 12. Valva este compus din: A. cap de apsare B. capsul de sertizare C. resort D.tub p1onjor E. dop 13. Valva are rolul de a: A. asigura utilizarea continutului aflat sub presiune B. asigura nchiderea etanrl a recipientului C. permite distributia continutului printr-o simpl apsare mecanic D.asigura dispersarea substanei active n gazul propulsor 26

E. toate cele mai sus menionate 14. Controlul calittii aerosolilor se refer la: A. urmrirea calitii substanelor active B.urmrirea calittii propulsorilor C.mrimea particulelor de substane auxiliare D.viteza de emisie E.corectitudinea dozrii 15.Care dintre urmtoarele atirmaii sunt adevrate n cazul aerosolilor pentru cile respiratorii: A. produc un efect local asupra mucoaselor cilor respiratorii B. pot conine antibiotice, bronhodilatatoare, glicozide cardiotonice vasodilatatoare C. se folosesc exclusiv pentru efect sistemic D. conin particule cu diametrul de ordinul micronilor E. sunt denumi i i aerosoli de inhalaie 16. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la aerosoli sunt adevrate: A. sunt dispersii coloidale de particule lichi de sau solide ntrun mediu de dispersie gazos B. energia necesar dispersrii poate fi produs de un gaz propulsor sau poate fi exterioar C. folosirea lor se bazeaz pe trei tipuri de expulzri: simpl, cu turbulen, cu turbulen i expansiunea particulelor dispersate D. tineea dispersiei, omogenitatea i stabilitatea nu prezintrl importan pentru calitatea preparatului E. se folosesc exclusiv pentru aplicaii n dermatologie 17. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la gazele propulsoare sunt adevrate: A. constituie faza elastic B. pot ti gaze comprimate C. pot ti gaze lichefiate D. constituie fora motrice a ansamblului presurizat E. exercit asupra coninutului o presiune mai mic dect presiunea atmosferic 18. Propulsorii unui aerosol pot fi reprezentai de: A. gaze comprimate B. lichide sub presiune C. gaze lichefiate D. aer E. toate cele mai sus menionate 19. n funcie de diametrul particulelor penetrarea aerosolilor de inhalaie se face astfel: A. < 30, m depesc fosele nazale B. 20-30 m ajung la nivelul traheei C. 10-20 m ajung la nivelul bronhiilor D. 3-10 m ptrund la nivelul alveolelor pulmonare E. < 3 m ptrund la nivelul alveolelor pulmonare 20. Penetrai a aerosolilor n cile respiratorii depinde de: A. mrimea particulelor substanei active B. anatomia cilor respiratorii C. mecanica respiratorie D. timpul de contact ntre aerosol i suprafaa mucoasei E. agenii de vscozitate utilizai n formulare

27

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU PREPARATE PARENTERALE


1. A. B. C. D. E. ABCE Administrarea parenteral prezint urmtoarele avantaje: biodisponibilitate superioar celei din preparatele per orale, posibilitatea realizrii unei cedri controlate a principiilor active, evitarea inactivrii la nivel hepatic a unor substane active, este comod, uor acceptat de pacient, nlturarea efectelor secundare asupra tractului gastro-intestinal.

2. O soluie hipotona produce asupra eritrocitelor fenomenal de: A.umflare, B. hemoliz, C. crenelare, D. aglutinare, E. toate fenomenele de mai sus. AB 3. Conform F.R. X sterilizarea la etuv se aplic pentru: A. ustensile de porelan, B. materiale din fibre celulozice, C. instrumente i ustensile din cauciuc, D. solveni apolari i solveni organici nevolatili, E. suspensii apoase termostabile. AD 4. Conform F. R. X, sterilizarea cu vapori de ap sub presiune se aplic: A. soluiilor injectabile termostabile, B. pulberilor termostabile, C. materialelor plastice termostabile, D. solvenilor organici anhidri, E. materialelor textile. ACE 5. Medicamentele perfuzabile se difereniaz de cele injectabile prin urmtoarele: A. se administreaz numai i.v., B. au drept vehicul numai apa distilat apirogen, C. este obligatoriu s fie sterile, D. nu se admite folosirea de conservani, E. nu pot fi dect soluii apoase sau emulsii U/A ABDE 6. Coninutul n substane active, din preparatele perfuzabile, se exprim, dup F-R- X, astfel: A. g/V(uniti de mas pentru 1000 ml de soluie), B. mEq pentru 1000 ml soluie, C. g/g, D. moli/1000 ml soluie, 28

E. calorii ABDE 7. Care dintre urmtoarele perfuzii se folosesc pentru aport de calorii: A. perfuzia de glucoz, B. perfuzia de clorur de sodiu, C. perfuzia de sorbitol, D. perfuzia de fructoz, E. perfuzia de lipide ACDE 8. Care dintre urmtoarele perfuzii se folosesc n cazuri de acidoz: A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu, B. perfuzia de lactat de sodiu, C. perfuzia de clorur de amoniu, D. perfuzia de acetat de amoniu, E. perfuzia de trometamol. ABDE 9. Care dintre urmtoarele perfuzii sunt izoosmotice cu plasma sanguin: A. perfuzia de glucoz 200 %0, B. perfuzia de clorur de sodiu 9%0, C. perfuzia de manitol 100%0, D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13%0, E. perfuzia de sorbitol 50%0. BDE 10. Vehiculele pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizat, B. apa distilat pentru preparate injectabile, C. uleiul de floarea soarelui neutralizat i sterilizat, D. solvenii neapoi miscibili sau nu cu apa, E. uleiul de parafin sterilizat. BCD 11. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale F.R. X prevede: A. s prezinte aspect omogen dup agitare, B. diametrul particulei fazei interne s nu depeasc 5m, C. s nu prezinte dup agitare niciun semn de separare a fazelor, D. s fie stabile la temperaturi cuprinse ntre 40C i 250C pe toat durata de folosire, E. s se evacueze n jet continuu prin acul de sering nr. 16. ABC 12. Referitor la la calitatea suspensiilorinjectabile F.R. X prevede: A. particulele n suspensie s fie de dimensiuni coloidale, B. particulele de substan solid s fie de maximum 50m, C. suspensia s fie omogen pe toat durata conservrii D. suspensia s se omogenizeze dup o agitare de 1 2 minute, E. suspensia s corespund probei de pasaj prin acul de sering nr. 16. CDE 29

13. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt: A. perfuzii cu hidrolizate de protein, B. perfuzie Ringer lactat, C. perfuzie cu glucoz i clorur de sodiu, D. perfuzii cu lipide, E. perfuzii cu aminoacizi. AE 14. Prezena pirogenilor n perfuzie provoac: A. hemoliza eritrocitelor, B. scderea numrului de globule albe, C. creterea temperaturii corpului, D. hipertensiune arterial, E. modificarea pH-ului sanguin. BC 15. Avantajele preparatelor parenterale cu aciune prelungit sunt: A. frecven redus la administrare, B. administrare prin injectare, C. sigurana aciunii terapeutice, D. sensibilizare la locul de administrare, E. obinerea unui efect terapeutic rapid. AC 16. Prelungirea aciunii preparatelor injectabile se realizeaz prin: A. adaos de substane tensioactive B. adaos de substane macromoleculare, C. folosirea unui solvent lipofil, D. folosirea de geluri lipofile, E. folosirea de rini schimbtoare de ioni. BCD 17. Soluiile apoase injectabile care se pot steriliza n recipientul final: A. se prepar pe cale aseptic, B. se sterilizeaz la autoclav nainte de nfiolare, C. se sterilizeaz cu gaze, D. pot conine un conservant antimicrobian potrivit, E. se sterilizeaz cu radiaii ionizante. AD 18. Recipientele utilizate pentru condiionarea soluiilor perfuzabile au capacitatea de : A. 100 ml, B. 250 ml, C. 500 ml, D. 1000 ml, E. 2000 ml. ABCD 19. Conform F.R. X se pot administrasub form de perfuzii: 30

A. B. C. D. E. AD

soluii apoase moleculare sau dispersii coloidale, soluii uleioase, emulsii A/U, emulsii U/A, suspensii

20. Conform F.R. X, soluia injectabil de insulin se conserv: A. ferit de lumin, B. la rece, C. la loc rcoros, D. la temperatura camerei, E. n recipiente incolore. AB 21.Care dintre urmtoarele substane active sau adjuvani nu exercit niciun fel de presiune osmotic asupra membranei eritrocitare: A. fenazon, B. glucoz, C. alcool, D. propilenglicol, E. uree. ACDE 22. Soluia perfuzabil de glucoz este indicat n: A. com hipoglicemic, B. hipopotasemie, C. stri de denutriie, D. acidoz respiratorie, E. stri de deshidratare. ACE 23. Soluia perfuzabil de manitol este indicat n: A. alcaloz metabolic, B. edem cerebral, C. glaucom acut congestiv, D. oliguria din insuficiena renal acut E. com hipoglicemic. BCD 24. Soluia perfuzabil de NaCl i KCl este indicat pentru: A. reechilibrare hidric, B. reechilibrare electrolitic, C. aport energetic, D. acidoz metabolic, E. combaterea stenozei pilorice. AB
25. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

31

A. confectionarea fiolelor B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate C. conditionarea unguentelor D. conditionarea comprimatelor E. conditionarea capsulelor

AB
26. n starea de alcaloza se administreaza A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, n formele usoare B. carbonat acid de sodiu C. acetat de sodiu D. lactat de sodiu E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai grave.

AE
27. In starea de alcaloza nu se administreaza: A. carbonat acid de sodiu B. acetat de sodiu C. lactat de sodiu D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave

ABC
28. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca: A. are un pH egal cu cel al sangelui B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5 C. are un pH usor acid D. are un pH usor alcalin E. are un pH 7,35-7,40

AE 29. Emulsiile perfuzabile: A. sunt de tip A/U B. sunt de tip U/A C. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U BD 30. Amestecul tampon acid boric-borax: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile BCD 31. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile: A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa D. se asociaza cu alcoolul si apa E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa 32

ACD 32. Se folosesc ca inlocuitori de plasma: A. gelifundolul B. polividona C. dextranul 1 D. hemacelul E. plasmagelul ABDE 33. Formele parenterale cu eliberare conventional sunt: A. solutiile injectabile apoase B. comprimatele pentru solutii injectabile C. pudrele sterile D. emulsiile uleioase E. solutiile injectabile uleioase ABC 34. Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza: A. monogliceride acetilate B. lactat de sodiu C. lecitine obtinute din galbenusul de ou D. acetat de sodiu E. lecitine obtinute din soia ACE 35. Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueaz prin: A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen D.testul Limulus E. msurarea hipertermiei la iepuri AB 36. Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic sunt: A. s prezinte presiune coloid-osmotic B. mas molecular relativ corespunztoare C. solubilitate n ap D. solubilitate n lipide E. s nu fie filtrabile renal ABC 37. Conform FR X proba de pasaj nu se aplica A. emulsiilor de uz intern B. suspensiilor cu administrare i.v. C. solutiilor injectabile D. suspensiilor injectabile E. pulberilor pentru solutii injectabile 33

ABCE 38. Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventional: A. emulsiile uleioase B. solutiile injectabile uleioase C. solutiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru solutii injectabile AB 39. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust BC 40. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile BCDE 41. Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt: A. izotonie B. izohidrie C. capacitate tampon D. culoare verde E. toleranta ABCE 42. Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta: A. filtre din retele poroase solide B. filtre de sticla fritata C. filtre de azbest D. filtre presa cu rame E. filtre Millipore ABCE 43. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile 34

E. se regasesc in monografia Parenteralia ABDE 44. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene ACDE 45. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee ABC 46. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile perfuzabile A. sterilitate B. apirogenitate C. izotonie D. administrare in volume mai mici de 100 ml E. limpiditate ABCE 47. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa sub presiune A. la 121 C timp de cel putin 15 minute B. la 121 C timp de cel putin 30 minute C. D. la 115 C timp de cel putin 15 minute D. la 115 C timp de cel putin 30 minute E. in autoclave ADE 48. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea ABCD 49. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz 35

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici ABC 50. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi E. implante ABCD 51. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis AB 52. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza: A. vase de sticla B. aparatura din portelan si metal C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi D. recipiente din plastomer transparent E. recipiente din plastomer opac ABC 53. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen: A. umiditatea B. presiunea C. temperatura D. gravitatia E. lumina ABC 54. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante ABCD 55. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni: 36

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml B. in solutiile perfuzabile C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile D. in preparatele aseptice E. in preparatele tindalizate ABC 56. Solutiile perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura AE 57. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin: A. vapori de apa sub presiune la 121 C 15 minute B. vapori de apa sub presiune la 134 C 3-5 minute C. caldura uscata la 160-170 C D. radiatii ionizante E. gaze ABCD 58. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt: A. 180 C, 30 minute B. 170 C, 1 ora C. 160 C, 3 ore D. 150 C, 4 ore E. 120 C, 5 ore ABC 59. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt: A. 115-116 C, 1-7 bar, 30 minute B. 121-123 C, 2 bar, 15 minute C. 126-129 C, 2,4 bar, 10 minute D. 123-138 C, 3 bar, 3 minute E. 140 C, 3,5 bar, 2 minute ABCD 60. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in: A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara B. autoclave echilibrate cu aer C. autoclave cu vid D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral ABC 61. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final 37

C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate BCDE 62. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii: A. la 120 C timp de cel putin 3 ore B. la 140 C timp de cel putin 3 ore C. la 160 C timp de cel putin 3 ore D. la 170 C timp de cel putin 1 ora E. la 180 C timp de cel putin 30 minute CDE 63. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile BCE 64. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata ABE 65. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate cu exceptia: A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice BDE 66. Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl multidoz sau flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urmtoarele condiii: A. asigur ptrunderea aerului n recipient B. nu-i modific calitile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop D. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop adsorb substane active i conservani E. sunt incompatibile cu substanele active. BC 67. n funcie de scopul terapeutic urmrit perfuziile sunt: A. soluii apoase 38

B. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluii pentru dializ peritoneal i hemodializ E. emulsii U/A BD 68. n sterilizarea cu substane gazoase se folosete: A. oxigenul B. formaldehida C. oxidul de etilen D. dioxidul de carbon E. -propiolactona BCE 69. Principalele diferene ntre perfuzii i preparatele injectabile sunt: A. numai perfuziile sunt preparate sterile B. volumul perfuziilor este mai mic C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) D. perfuziile se administreaz numai n spital E. perfuziile nu conin conservant CDE 70. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afeciunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine BDE 71. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza ABDE 72. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal ABDE 73. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan 39

D. pulberi E. solutii uleioase ACDE 74. ntr-o ncapere sterila fluxul de aer se poate deplasa: A. ntr-o curgere tubulenta B. unidirectional C. laminar D. bidirectional E. tangential BC 75. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu ABCD 76. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau suspensiilor injectabile, se face prin: A. cristalizare n conditii de sterilitate B. liofilizare C. aerosolizare si uscare D. granulare E. evaporare a solventului prin ncalzire ABC 77. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru nchiderea flacoanelor se face: A. cu vapori de apa sub presiune B. cu oxid de etilen C. prin iradiere D. cu caldura uscata E. prin fierbere AC 78. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV ABE 79. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. sterilizarea prin filtrare B. sterilizarea termica 40

C. sterilizarea cu gaze D. sterilizarea cu radiatii E. prepararea pe cale aseptica AE 80. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea proteinelor germenilor prin actiunea: A. fortei de penetratie a umiditatii B. fortei de penetratie a temperaturii C. presiunii vaporilor de apa D. vitezei mari de circulatie a aerului E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald ABC 81. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate CDE 82. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte: A. sisteme prefuzoare B. pompe perfuzabile neimplantabile C. pompe implantabile D. implante E. microemulsii ABC 83. Caile subcutanate se utilizeaza pentru: A. intradermoreactie B. imunoterapie C. administrarea produselor de contrast D. administrarea antianginoaselor E. preparatelor pe baza de insulina (retard) ABE 84. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile AB 85. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor A. de contrast B. vasopresoare C. anestezice generale 41

D. hipotensoare E. antianginoase BDE 86. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai secundare: A. calea intracardiaca B. calea intravenoasa C. calea intramusculara D. calea subcutanata E. calea intraarticulara AE 87. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate BCDE 88. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor parenterale: A. lipsa particulelor insolubile in solutie B. apirogenitatea C. sterilitatea D. izohidria E. izotonia ABC 89. Asepsia: A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor substante chimice B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme intr-un preparat medicamentos C. se realizeaza prin metode fizice si chimice D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni E. este o metoda curativa BC 90. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin: A. filtrare sterilizanta B. caldura C. agenti chimici D. radiatii ionizante E. procedeul de preparare aseptica BCD 91. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele: 42

A. sterilizarea prin caldura umeda B. sterilizarea cu radiatii ionizante C. filtrarea sterilizanta D. sterilizarea cu gaze E. sterilizarea prin caldura uscata ABCE 92. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. sterilizarea prin caldura B. sterilizarea cu gaze C. sterilizarea prin radiatii D. sterilizarea prin filtrare E. prepararea pe cale aspetica ABC 93. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale AE 94. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari C. la preparare se admite adausul conservanilor antimicrobieni D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie, calorii E. sunt preparate sterile si apirogene ABDE 95. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. metoda prin care se urmreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs AE 96. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici: A. Bacillus subtilis (var.niger) B. Candida albicans C. Bacillus stearothermophilus D. Bacilus pumilus 43

E. Bacillus sphaericus AC 97. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. perfuzia de lactat de sodiu B. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. perfuzia de clorhidrat de arginina D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. perfuzia de glucoza CD 98. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele: A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal B. se administreaza in volume mari C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A D. este obligatoriu sa fie sterile E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile ABCE 99. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul: A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum C. solutiilor injectabile coloidale D. solutiilor perfuzabile hipertonice E. solutiilor perfuzabile hipotonice AE 100. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea ABCD 101. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la solutiile perfuzabile A. sterilitate B. apirogenitate C. izotonie D. administrare in volume mai mici de 100 ml E. limpiditate ABCE 102. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica 44

E. cind nu dispunem de indicatori biologici ABC 103. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile A. apa distilata B. apa demineralizata C. apa sterilizata D. apa distilata pentru preparate injectabile E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat DE 104. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee ABC 105. Ce este sterilizarea A. desemneaza producerea starii de sterilitate B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintrun produs D. asepsie E. dezinfectie ABC 106. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. caldura uscata B. caldura umeda C. radiatiile ultraviolete D. radiatiile ionizante E. ultrasunetele ABCD 107. Ce este valoarea D A. timpul de reducere zecimal B. timpul echivalent C. valoarea sterilizatoare D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic AD 108. Ce este valoarea inactivarii termice A. factorul Z B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor E. arata rezistenta germenilor in functie de pH ABCD 45

109. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. este un procedeu sigur D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. este putin folosit ABDE 110. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare A. formaldehida B. acid peracetic C. oxidul de etilen D. oxipropilciclohexanul E. oxidul de azot ABCD 111. Sterilizare prin radiatii ionizante A. utilizeaza raze gama sau beta B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137 C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic ABCE 112. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. se aplica numai la solutii apoase B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica ABCD 113. Ce sunt pirogenele A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale B. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta ABCD 114. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor A. partea lipidica A B. nucleul endotoxinei din oze C. lantul-O-specific cu efect antigenic D. grupari fosfat E. lipozomi terminali ABCD 46

115. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei A. hidroliza B. caldura umeda C. alchilarea D. oxid de etilen E. clatire cu apa apirogena ABCD 116. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor A. adsorbtia B. respingere electrostatica C. interactiuni hidrofobe D. distilarea E. ultrafiltrarea ACDE 117. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. trebuie sa asigure stabilitatea B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. valoarea se determina pH-metric ABCE 118. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene A. adsorbtie pe carbune activ B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni D. tratare cu acid clorhidric E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea microbiologica AE 119. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. etanol B. alcool benzilic C. propilenglicol D. uleiuri vegetale E. dimetilsulfoxid ABCD 120. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. soia B. ricin C. floarea soarelui D. masline E. oleat de etil ABCD 121. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale 47

A. alcool benzilic B. clorbutanol C. fenol D. nipagin E. EDTA disodic ABCD 122. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. polisorbat 80 B. lecitina C. metacrezol D. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. alcool etilic ABDE 123. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. acid ascorbic B. bisulfit de sodiu C. butilhidroxitoluen D. acid citric E. dezoxicolat de sodiu ABCD 124. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea? A. sterilizeaza aerul B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s D. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. fluxul de aer este laminar BCDE 125. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile A. fiole B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala C. fiolele se fabrica din sticla sodica D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea ADE 126. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie A. pulverizare cu apa rece, sub presiune B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune C. suflare cu aer filtrat,sub presiune D. repetarea operatiilor descrise E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu ABCD 127. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale 48

A. polietilena B. polipropilena C. clorura de polivinil D. azotatul de celuloza E. politetrafluoroetilena ABC 128. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm C. toate perfuziile sunt izotonice D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti ACD 129. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma ACDE 130. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala A. glucide B. uleiuri vegetale emulsionate in apa C. aminoacizi D. oligoelemente, vitamine E. inlocuitori de singe ABCD 131. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu injectiile B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt C. pentru cresterea tolerantei la administrare D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice periculoase ABCD 132. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt: A. 180 C, 30 min. B. 170 C, 1 h. C. 160 C, 2h. D. 150 C, 4 h. E. 120 C, 5 h. ABC 49

133. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt: A. intravenoasa B. intramusculara C. subcutana D. intracardiaca E. intraarticulara ABC 134. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza: A. vase de sticla B. aparatura din portelan si metal C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi D. recipiente din plastomer transparent E. recipiente din plastomer opac ABC 135. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni: A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml. B. in solutiile perfuzabile C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural D. in preparatele aseptice E. in preparatele tindalizate ABC 136. Metodele netermice de sterilizare sunt: A. radiatii UV B. gaze C. filtrarea sterilizanta D. radiatii ionizante E. sterilizarea in autoclav ABCD 137. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a solutiilor injectabile sunt: A. sterilizarea prin caldura B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze C. sterilizarea prin radiatii D. sterilizarea prin filtrare E. prepararea aseptica ABC 138. Tindalizarea este o metoda de sterilizare: A. repetata B. fractionata C. discontinua D. bazata pe principiul osmozei E. care distruge virusurile ABCD 50

139. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare: A. cu vapori fluenti sau destinsi B. in autoclav cu robinetul deschis C. la temperatura de 100 C, 60 min. D. la temperatura de 121 C, 15 min. E. mult folosita ABCD 140. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele: A. efectul de cernere B. efectul de adsorbtie C. efectul de osmoza D. efectul de difuzie E. clarificare a solutiei ABE 141. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in: A. solutii apoase, B. solutii uleioase, C. emulsii U/A, D. emulsii A/U, E. suspensii apoase. AC 142. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea medicamentelor: A. permeabilitate la gaze, vapori B. adsorbtia C. cedarea de aditivi D. elasticitatea E. inertia chimica ABC 143. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru: A. preparate parenterale de orice tip B. preparate parenterale neapoase C. pulberi de uz parenteral D. preparate de uz neparenteral E. ambalaje de conditionare secundara BCD 144. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea solutiilor injectabile apoase A. borosilicica B. calcica C. sodocalcica D. sodocalcica cu suprafata tratata E. sodica AD 51

145. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obinerea recipientelor de condiionare sunt: A. rezistena la oc B. caracterele dielectrice bune C. rigididate convenabil D. inerie chimic E. sensibilitate la U.V. ABCD 146. Sticla de tip III: A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de suprafata B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si pulberilor de uz parenteral E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz neparenteral BD 147. Dezavantajele sticlei se refera la: A. volum mare B. impermeabilitate absoluta C. greutate mare D. suprafata neteda E. fragilitate ACE 148. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje: A. au volum redus B. au rezistenta mica la temperatura C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor D. au greutate redusa E. prezinta soliditate mecanica inalta ADE 149. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase A. tip I, borosilicica B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat AB

52

PREPARATE OFTALMICE INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 1. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la colire sunt valabile: A.S e prepar prin metode care le asigur sterilitatea; B. substanele active se dizolv sau se suspend ntr-un vehicul corespunztor i se completeaz la masa prevzut (m/m); C. picturile pentru ochi - soluii se filtreaz printr-un material filtrant adecvat; D. soluiile hipotonice se izotonizeaz; E. nu trebuie s conin ageni pentru creterea vscozitii. ABCD 2. Conform FR X, controlui calitii unguentelor oftalmice se refer la: A. mrimea particulelor; B. masa total pe recipient; C. sterilitate; D.testul de acantoz; E. pH. ABC 3. Ca ageni de mrire a vscozitii soluiilor oftalmice, se folosesc: A.dextranii; B.alcoolul polivinilic; C.hidroxietilceluloza; D.tiomersalul; E. hidroxipropilmetilceluloza. ABCE 4. Precizi agenii antimicrobieni folosii la prepararea colirelor multiidoz: A.acetatul de fenilmercur; B.sulfatul de polimixin B; C.carbopolii; D.dextranii; E. acetatul de clorhexidin. ABE 5. Care dintre urmtoarele colire prevzute de FR X se conserv n recipiente colorate: A. colirul cu azotat de argint; B. colirul cu sulfat de atropin; C. colirul cu azotat de pilocarpin; D.colirul cu rezorcinol; E. colirul cu protargol. CD 6. Pentru a mri viteza de ptrundere intraocu/ar a substaei medicamentoase, la prepararea colirelor se poate aduga: A metilceluloz; 53

B. laurilsulfat de sodiu; C. polisorbai; D. ulei de tim; E. ulei de eucalipt. BCDE

7. In formularea soluiilor pentru bi oculare, se ntlnesc urmtoarele substane: . A. clorur de sodiu; B acid boric; C. borax; D.c1oramfenicol; E. sulfat de zinc. ABCE 8. Care dintre urmtoarele soluii sunt destinate utilizrii lentilelor de contact: A. soluiile lubrifiante; '! B. soluiile umidifiante; C. soluiile antiseptice; ' D. loiunile oculare; E. bile oculare. ABC
9. Precizai exigenele particulare la care trebuie s corespund comprimatele oftalmice introduse n sacul conjunctival: A izotonie; B. izohidrie; C. sterilitate; D. toleran; E. cedare prestabilit. CDE

10. Penetraia medicamentelor la nivelul ochiului depinde de : A. insolubilitatea substanelor active B. constanta de disociere a substanelor active C. integritatea corneei D. tonicitatea solutiilor E. activitatea de sl~prafa a substanelor active BCDE

11. Tolerana soluiilor oftalmice este optim atunci cnd acestea au: A. temperatura apropiat de temperatura corpului B. pH-ul apropiat de pH-ullichidului lacrimal C. particule solide n suspensie D. presiunea osmotic apropiat de cea a lichidului lacrimal E. vscozitate de maximum 40-50 cP ABDE 12. Ca substane izotonizante la prepararea colirelor se folosesc: A.clorur de sodiu 54

B.azotat de potasiu C.propilenglicol D.acid boric E.sorbitol ABDE 13. Soluiile tampon folosite ca vehicule pentru preparatele oftalmice sunt: A. soluia de acid boric 1,9 g% B. solutia de acid boric modificat C. soluia de clorur de sodiu 0,9 g% D.solutia izotonic de fosfat E.soluia de glucoz 5 g% ABD 14. Factorii externi de care depinde stabilitatea chimic a soluiilor oftalmice sunt: A. lumina B. temperatura C. natura solventului D. aerul E. pH-ul soluiei ABD 15. Factorii interni care influenteaz stabilitatea chimic a solutiilor oftalmice sunt:' , A. natura solventului B. pH-ul soluiei C. oxigenul D. natura substantelor auxiliare folosite E. sistemul de nchidere a flacoanelor ABD 16. Adugarea de conservani este contraindicat la : A. colire uni doz B. colire multidoz C. colire care se administreaz pe o cornee traumatizat D. bi oculare E.unguente oftalmice AC 17. Un conservant pentru uz oftalmic trebuie s posede urmtoarele calitti: A: un spectru larg de aciune B. efect de durat C. s nu fie sensibilizant sau alergic D. s fie eficace la concentratii mari E. s fie solubil n ap ABCE ' 18. Agenii de mrire a viscozitii soluiilor oftalmice favorizeaz: A. mrirea tensiunii superficiale B. mrirea timpului de contact cu mucoasa ocular C. tolerana preparate lor D. eficacitatea preparatelor E. stabilitatea n timp a preparatelor BCDE 19. Un agent de viscozitate folosit la prepararea soluiilor oftalmice trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s fie hidrosolubil i s dea soluii transparente B. s aib n solutie acelasi indice de refractie cu lichidul lacrimal " , C. s nu reactioneze cu substantele active sau cu alte substante auxiliare din formul ' , D.s confere solutiei ofta:lmice o viscozitate mai mare de 50 cP 55

E. s permit sterilizarea soluiilor oftalmice ABCE 20. Ca ageni de mrire a viscozitii soluiilor oftalmice se folosesc: A. metilceluloz B. borat de fenilmercur C. alcool polivinilic D. clorbutanol E. polivinilpirolidon ACE 21. Substanele tensioactive mresc viteza de ptrundere intraocular a medicamentelor prin: A. mrirea solubilittii substantelor active B. mrirea viscozittii vehicultllui C. umectarea mai bun a corneei D.mrirea stabilitii n timp a soluiilor oftalmice E. tamponarea soluiilor oftalmice 22. Asigurarea sterilitii suspensiilor oftalmice se face prin: A. sterilizarea cu aer cald B. adaos de conservanti C. sterilizarea cu oxid 'de etilen D. filtrarea bacteriologic E. prepararea n condiii aseptice

AC

BE

23. Bazele de unguent folosite la prepararea unguentelor oftalmice trebuie: A. s fie iritante B. s aib o consistent moale si s se ntind usor la miscarea pleoapelor " C. s fie n general liposolubile D. s fie sterile si conservabile E. s asigure stabilitatea substanelor active BCDE 24. Bile oculare se caracterizeaz prin: A. concentratie mic de substante active B.sterilitate C. izotonie D. viscozitate crescut E. absena particulelor n suspensie ABCE 25. Suspensiile apoase folosite n oftalmologie permit: A. administrarea unor substane hidrosolubile B. administrarea unor substane insolubile n ap C.realizarea unei absorbii rapide a substanelor active D. realizarea unui efect prelungit E. asigurarea unei stabiliti fizice mrite comparativ cu soluiile oftalmice BD

>

26. Penetrai a prin cornee a alcaloizilor din picturile pentru ochi este favorizat de: A. crearea unui pH de maxim solubilitate a substanelor active B. folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate C. mrirea viscozittii solutiilor D. utilizarea colirelbr ulei oase E. adugarea de conservani BCD 56

27. Precizati agenii antimicrobieni folosii la prepararea colirelor multidoz mentionati n FR.X: A. borat de fenilniercur B. clorur de benzalconiu C. parahidroxibenzoat de etil D. diacetat de clorhexidin E. alcool feniletilic ABD 28. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. preparare pe cale aseptic B. sterilizare C. filtrare sterilizant D. adugare de conservanti antimicrobieni E. sunt corecte rspunsurile a, b, c. ABCD 29. Dextranii: A. se folosesc numai la obtinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape D. sunt macromolecule E. se obtin prin fermentatia zaharozei BDE 30. Zefirolul: A. este clorura de benzalconiu B. este acetat de clorhexidina C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02% D. se foloseste in concentratii 1-2% E. este bactericid pe germeni gram - si gram + ACE 31. Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. solutia de metilceluloza 1% B. alcoolul polivinilic C. gelatina D. uleiul de ricin E. uleiul de arahide DE 32. Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de: A. comprimate B. suspensii C. capsule D. solutii E. geluri BE 33. Sistemul OCCUSERT: A. contine pilocarpina baza 57

B. contine pilocarpina nitrica C. contine un element de control al cedarii substantei D. este un sistem terapeutic transdermic E. contine nitroglicerina AC 34. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sterile B. cu particule in suspensie C. izotonice D. izohidrice E. conditionate in recipiente nesterile BE 35. Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metode ce utilizeaz formule de calcul B. metode grafice C. metode ce utilizeaz tabele D. metoda celor mai mici ptrate E. metoda dreptunghiului ABC 36. Lentilele de contact moi: A sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat) B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat) C. au pori de 0,1-0,2 nm D. au pori de 2,2-3 nm E. se aplica pe partea interioara a globului ocular AD 37. Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: A. s permit sterilizarea preparatului oftalmic B. s nu obstrueze cile lacrimale C. s fie tolerati de mucoasa ocular D. s fie liposolubili E. s fie inerti din punct de vedere chimic ABCE 38. Eliberarea substantei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de: A. natura suportului n care este introdus substanta medicamentoas B. culoarea ochilor C. factori biologici D. propriettile fizico-chimice ale substantei medicamentoase E. firma productoare ACD 39. Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezint urmtoarele dezavantaje: 58

A. sunt mai transparenti dect sticla B. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare C. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer E. sunt dificili de sterilizat prin cldur CDE 40. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile: A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice, B. indicate cnd substantele medicamentoase au solubilitate limitat n ap, C. sunt sterile, D. nu sunt prevzute de FR X, E. sunt forme farmaceutice solide. ABC 41. Latexurile oftalmice: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat B. se instileaz n fundul de sac conjunctival C. sunt dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas D. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventional E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit BCE 42. Pentru conditionarea colirelor se folosesc: A. celofanul, B. plastomerii, C. bachelita, D. sticla, E. elastomerii. BDE 43. Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt: A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva C. cresc tensiunea superficiala D. scad rezistenta barieiei epiteliale E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva ABD 44. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa BE 45. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide: 59

A. sunt unguente, crme sau geluri sterile B. sunt unguente sau crme sterile C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corespunzatoare D. au un aspect omogen E. se conserva in recipiente bine inchise ACD 46. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival C. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local D. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile BD 47. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. picaturi auriculare B. solutii bentru bai oculare C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. preparate oftalmice semisolide E. implanturi oftalmice BCDE 48. Alegeti dintre enunturile de mai jos factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a picaturilor pentru ochi A. excesul de colir B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat D. pH care favorizeaza ionizarea E. forma ionizata a alcaloizilor BC 49. Alegeti proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire A. bacteriostatici B. bactericizi C. fungicizi D. care asigura si pH-ul de stabilitate E. care realizeaza concomitent si izotonia BC 50. Care din enunturile d emai jos sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea picaturilor pentru ochi A. nu se izotonizeaza B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza) 60

D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile BD 51. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in colire oficinale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. microsfere E. aerosoli AC 52. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. lipsite de impuritati mecanice B. sterile C. apirogene D. cele hipotonice se izotonizeaza E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare ABDE 53. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului colirelor A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru CE 54. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina A. se aplica dupa incizie chirurgicala B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta DE 55. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza:precizati care sunt A. nipagin B. cloretona C. borat de fenilmercur D. acetat de clorhexidina E. clorura de benzalconiu CDE 61

56. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi; alegeti-le A. apa distilata B. dizolvant pentru solutii oftalmice C. apa pentru preparate injectabile D. apa proaspat fiarta si racita E. ulei de floarea soarelui neutralizat CDE 57. In care dintre colirele incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. cloramfenicol B. rezorcinol C. sulfat de atropina D. azotat de pilocarpina E. nafazolina CD 58. Sterilitatea colirelor se asigura, conform farmacopeei, prin citeva din metodele enuntate mai jos:precizati-le A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia Sterilizare in cazul colirelor unidoza B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida, lizozim ACD 59. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati: A. sa fie hidrosolubili B. sa formeze solutii transparente C. sa formeze solutii viscoase D. sa fie bine tolerati E. sa nu obstrueze caile lacrimale ABDE 60. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. sterilitatii colirului B. stabilitatii chimice a substantei active C. tolerantei la administrare D. eficientei terapeutice E. lipsei particulelor in suspensie ABCD 61. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de: A. structura chimica a substantei active B. viscozitate mare C. pH-ul mediului 62

D. gradul de ionizare a substantei active E. temperatura ACD 62. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza: A. colirele hipotonice B. colirele hipertonice C. suspensiile D. emulsiile E. solutiile apoase ACE 63. Colire oficinale in F.R.X. sunt: A. colirul cu cloramfenicol B. colirul cu resorcinol C. colirul cu sulfat de atropina D. colirul cu nitrat de pilocarpina E. colirul cu nitrat de argint BCD 64. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti: A. borat fenilmercuric B. nipagin C. clorobutanol D. clorura de benzalconiu E. diacetat de clorhexidina ADE 65. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropina sunt false: A. contin sulfat de atropina in concentratie de 1% B. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5% C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. se conserva la Separanda E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu BDE 66. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare, sunt: A. puritate B. stabilitatea chimica a substantei active C. inocuitate D. eficienta terapeutica E. numai puritate ABCD 67. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. viscozitatea crescuta a colirului B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. reflexul de lacrimare D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic 63

E. lezarea corneei BCD 68. Implantele oculare: A. sunt forme farmaceutice lichide B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. nu se aplica pe cornee D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide BDE 69. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol: A. sunt oficinale in FR.X B. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu C. au o concentratie de 2% rezorcinol D. se conserva la Separanda E. se elibereaza in recipiente incolore AD 70. Ca solveni i vehicule pentru preparatele oftalmice se utilizeaz: A. glicerin B. apa distilat proaspt fiart i rcit C. ulei de floarea soarelui sterilizat i neutralizat D. apa pentru preparate injectabile E. soluii tampon izotonice sterile BCDE 71. Eliberarea substanei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de: A. proprietile fizico-chimice ale substanei medicamentoase B. firma productoare C. factori biologici D. natura suportului n care este introdus substana medicamentoas E. culoarea ochilor ACD 72. Formele oftalmice cu eliberare convenional sunt: A. soluii apoase n vehicul vscozifiant B. soluii apoase C. soluii oftalmice uleioase D. pulberi pentru soluii oftalmice E. soluii pentru lentilele de contact BDE 73. Latexurile oftalmice: A. dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas B. se instileaz n fundul de sac conjunctival C. sunt forme farmaceutice cu aciune prelungit D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenional ABC 64

74. Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metoda dreptunghiului B. metode ce utilizeaz formule de calcul C. metode ce utilizeaz formule de calcul D. metode ce utilizeaz tabele E. metode grafice BDE 75. Ochiul tolereaz mai bine: A. soluiile cu pH 5-7,5 B. soluiile uor alcaline C. soluiile uor acide D. soluiile cu pH 7,5-9,5 E. soluiile cu pH 4,5-5 BD 76. Plastomerii folosii pentru obinerea recipientelor de condiionare pentru colire prezint urmtoarele dezavantaje: A. sunt dificili de sterilizat prin cldur B. sunt mai transpareni dect sticla C. nu sunt suficieni de etani pentru oxigen i aer D. se preteaz foarte bine la operaiile de liofilizare E. se preteaz foarte puin la operaiile de liofilizare ACE 77. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaiile: A. sunt forme farmaceutice solide B. sunt sterile C. indicate cnd substanele medicamentoase au solubilitate limitat n ap D. sunt utile pentru o prelungire a a aciunii terapeutice E. nu sunt prevzute de FR X BCD 78. Agentii de crestere a vscozitatii preparatelor oftalmice se folosesc: A. la suspensii B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea C. pentru usurarea manipularii D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact E. la baile oculare ABCD 79. Baile oculare: A. se prescriu n cantitati de cel putin 50 g B. trebuie sa fie izohidrice C. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii D. se utilizeaza n termen de 7 zile de la deschiderea flaconului E. trebuie sa fie sterile AE 80. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaza: 65

A. clorura de sodiu B. clorura de calciu C. acidul boric D. fosfati E. sulfatul de sodiu ACD 81. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoza sunt: A. nipaesterii B. acetatul de clorhexidina C. fenoseptul D. clorura de benzalconiu E. fenolul BCD 82. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. izotonizarea solutiilor hipotone B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. cresterea vscozitatii D. ndepartarea particulelor straine E. aplicare limitata ABD 83. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X: A. are concentratia 1 % B. se pastreaza la Venena C. trebuie sa prezinte un pH cuprins ntre 4 - 5,5 D. are efect miotic E. se prepara cu tampon fosfat BD 84. Picaturile de ochi se vor izotoniza n cazul n care: A. substanta activa este peste 1 % B. contin substante coloidale C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. sunt hipertone E. sunt uleioase AC 85. Solutiile oftalmice oficinale n FR X sunt: A. Oculoguttae chloramfenicoli B. Oculoguttae atropini sulfatis C. Oculoguttae resorcinoli D. Oculoguttae zinci sulfatis E. Oculoguttae oxacilini BC 86. In cazul colirelor unidoza: A. este obligatorie operatia de sterilizare B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni 66

C. se respecta conditiile de preparare aseptica D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E. conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o buna toleranta locala ACD 87. Agentii de vascozitate utilizati in formularea colirelor: A. asigura o tolerabilitate mai buna B. au rol emolient C. reduc stabilitatea in timp a substantei medicamentoase D. cresc fluxul lacrimal E. cauzeaza voalarea trecatoare a vederii, mai ales daca se utilizeaza in concentratii mici AB 88. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. sunt promotori de absorbtie B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor BCD 89. Ca agenti vascozifianti in colire se folosesc: A. polivinilpirolidona B. glucoza C. dextrani D. gelatina E. colagen ACDE 90. Baile oculare: A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. sunt solutii apoase sterile C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. sunt izotonice si izohidrice E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g ABD 91. Baile oculare: A. se administreaza la temperatura camerei B. se administereaza caldute (35 - 37 C) C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere BCD 92. Pulberile pentru colire: A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. sunt preparate multidoza C. reprezinta doze unitare 67

D. se administreaza ca atare, prin insuflare E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj ACE 93. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. solutii pentru lentile de contact B. latexuri oftalmice C. solutii oftalmice uleioase D. suspensii oftalmice E. unguente oftalmice BCDE 94. Unguentele oftalmice: A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. se aplica de preferinta dimineata D. se apica de preferinta seara E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive BDE 95. Toleranta colirelor depinde de: A. natura si concentratia substantei active B. tonicitatea preparatului C. valoarea adecvata a pH-ului D. realizarea apirogenitatii E. folosirea unor solventi anhidri ABC 96. Agentii de vascozitate folositi in formularea colirelor: A. sunt polimeri precum metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, alcool polivinilic, etc. B. trebuie sa realizaze solutii transparente C. trebuie sa formeze solutii cu o vascozitate mai mare de 55 cP D. maresc contactul preparatului cu corneea E. cresc fluxul lacrimal ABD 97. Unguentele oftalmice: A. sunt indicate pentru a prelungi contactul cu corneea B. se administreaza preferabil ziua C. au in formulare baze liposolubile si neiritante D. trebuie sa fie apirogene E. trebuie sa fie sterile ACE 98. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. starea de ionizare a substantei active C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. viteza de clipire 68

E. reflexul de lacrimare CDE 99. Factorii fizico-chimici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. starea si functionarea ochiului B. capacitatea sacului lacrimal C. tonicitatea solutiei oftalmice D. vascozitatea preparatului E. masa moleculara a substantei medicamentoase CDE 100. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in: A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. asigurarea tolerantei C. asigurarea penetratiei prin cornee D. conservarea antimicrobiana a preparatului E. marirea vascozitatii preparatului ABC 101. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. sa fie eficace in doze mari C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. sa asigure apirogenitatea colirului E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului ACE 102. Baile oculare A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. sunt sterile C. pot contine particule in suspensie D. sunt izotonice si izohidrice E. se prescriu in cantitati de cel putin 50 g ABDE 103. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee: A. sterilizare cu vapori de apa sub presiune B. filtrare sterilizanta C. preparare pe cale aseptica D. adaugarea de substante conservante antimicrobiene E. combinarea tuturor procedeelor de mai sus ABC 104. Substantele antiinfectioase utilizate in formularea colirelor sunt: A. antiseptice B. antibiotice C. antivirale D. antiinflamatoare E. cicloplegice 69

ABC 105. Sistemele terapeutice oculare: A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza ABCE 106. Precizati agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in FR X: A. borat de fenilmercur B. clorura de benzalconiu C. p-hidroxibenzoat de etil D. diacetat de clorhexidina E. alcool feniletilic ABD 107. Care sunt proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire A. bacteriostatici B. bactericizi C. fungicizi D. care asigura si pHul de stabilitate E. care realizeaza concomitent si izotonia BC 108. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor sisteme tampon A. cloramfenicol B. rezorcinol C. sulfat de atropina D. azotat de pilocarpina E. nafazolina CD 109. Care sunt sistemele disperse ale substantelor medicamentoase incorporate in colire, conform farmacopeei A. solutii B. emulsii C. suspensii D. microsfere E. aerosoli AC 110. Implantul ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina are urmatoarele caracteristici A. se aplica dupa incizie chirurgicala B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 70

DE 111. Ce metode de izotonizare a colirelor hipotonice se pot folosi A. metoda factorului de izotonie al serlui, de Vries B. bazate pe punctul de congelare C. cifre Sprowl D. grafice E. calorimetrice ABCD 112. Ce rol pot avea amestecurile tampon din colire A. evita hidroliza B. evita oxidarea C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. asigura toleranta locala E. asigura stabilitatea fizico-chimica CDE 113. Care dintre substantele medicamentoase folosite in colire sunt midriatice A. pilocarpina B. atropina C. tropicamida D. resorcinolul E. ciclopentolatul BCE 114. Care dintre straturile corneei au o natura lipofila A. epiteliul B. membrana Bowman C. stroma D. membrana Descemet E. endoteliul AE 115. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii colirelor A. aspect limpede B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. valoarea pH D. masa totala pe recipient E. metode pentru determinarea punctului de congelare ABCD 116. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de: A. structura chimica a substantei active B. viscozitate mare C. pH-ul mediului D. gradul de ionizare a substantei active E. temperatura ACD 71

117. Unguentele oftalmice: A. prelungesc durata contactului cu corneea B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida C. contin un emulgator D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9 C) E. nu voaleaza ochiul ABCD 118. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. clorura de sodiu 0,9% B. acid boric 1,8% C. azotat de sodiu 1,45% D. borax 2% E. fosfat trisodic 2% ABC 119. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca: A. picaturi pentru ochi B. bai oculare C. unguente oftalmice D. spray-uri E. perfuzii ABCD 120. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: A. 4-5 min. B. 5-6 min. C. 1 min. D. 30 min. E. 1 h. AB 121. Germenii microbieni contanminanti ai solutiilor oftalmice sunt: A. Pseudomonas aeruginosa B. Staphilococcus aureus C. Escherichia coli D. Bacillus subtilis E. Bacillus stearothermophilus ABCD 122. In practica, pentru izotonizarea colirelor se utilizeaza: A. coeficientii de disociere B. punctul de congelare C. tabele cu valorile Sprowl D. nomograme E. sarcina electrica ABCD 123. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. scad tensiunea superficiala 72

B. scad rezistenta barierei epiteliale C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase ABDE 124. Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt: A. agenti solubilizanti, B. vascozifianti, C. corectori de gust, D. corectori de miros, E. corectori de pH. ABE 125. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sterile, B. cu particule in suspensie, C. izotonice, D. izohidrice, E. conditionate in recipiente de maxim 10 ml. BE 126. Formele oftalmice cu eliberare convenional sunt: A. soluii oftalmice uleioase B. soluii apoase C. soluii pentru lentilele de contact D. pulberi pentru soluii oftalmice E. soluii apoase n vehicul vscozifiant BCD NTREBRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU EMULSII

AD

1. Conform F.R.X, emulsia uleioas conine: A.ulei de f1oarea-soarelui 10 g% B.ulei de f1oarea-soarelui 5 g% C.gum arabic 10 g% D.gum arabic 5 g% 1 E.gum arabic 7,5 g% 2. Determinarea tipului de emulsie se poate face prin: A.testul dilulrii B.testul colorrii C.testul conductibilittii electrice D.determinarea vitezei de separare a fazelor E.determinarea direciei de separare a fazelor.

ABCE

73

3. Pentru stabilizarea emulsiilor de uz intern F.RX recomand folosirea de: A. conservani antimicrobieni B. ageni pentru creterea viscozitii C. stabilizani chimiei (antioxidani) D.aromatizani E. edulcorarii ABC 4. Conform F.R.X, emulsiile pentru uz intern prezint: A. aspect omogen, Iptos B. miros i gust caracteristice componentelor C. consisten vscoas D.consisten care s permit curgerea din recipiente E. dimensiunea particulelor sub 10 micrometri. AB 5. Referitor la conservarea emulsiilor F.RX prevede: A. pstrarea la temperatura de 8-15 0 C B. pstrarea la rece C. pstrarea n recipiente bine nchise D.pstrarea ferit de lumin E. se prepar la nevoie AC 6. Vscozitatea unei emulsii depinde n general de: A. vscozitatea fazei externe B. concentraia fazei dispersate C. mrimea picturilor fazei interne D. natura emulgatorului E. natura fazei externe ABCD 7. lnstabilitatea fizic a emulsiilor se manifest prin: A. cremare B. rncezirea fazei uleioase C. dezemulsionare D. inversarea tipului de emulsie E. peptizare

ACD

8. Un emulgator primar poate forma i stabiliza emulsia prin: A.adsorbtia si orientarea la interfata celor dou lichi de nemiscibile, B. scderea tensiunii interfaciale C. conferirea de sarcini electrice picturilor fazei interne D. formarea unui film coerent n jurul picturilor fazei interne E. corectarea diferenei dintre densitile fazelor ABCD 9.Un emulgator care formeaz o emulsie de tip UlA se caracterizeaz prin : A. solubilitate n lipide B. valoarea HLB sub 6 C. dipolmoment ridicat D. afinitate egal pentru ambele faze E. valoarea HLB 8-16 10. Care dintre substanele de mai jos se pot folosi ca stabilizatori ai emulsiilor de tip UlA: A. pectine B. sputnuri de metale bivalente C.spunuri inverse D. gelatin E.lanolin 74

CE

ACD

BD

11. Laurilsulfatul de sodiu este un emulgator: A. neionogen B. de tip U/A C. de tip AlU D.anionactiv E.amfifil 12. Care dintre urmtoarele substane stabilizeaz emulsii de tip A/U : A. spun de trietanolamin B. carbopoli C. polisorbai D.spunuri de metale polivalente E. spanuri 13. Din grupa emulgatorilor cationactivi fac parte: A. cetilstearilsulfat de sodiu B. bromur de cetil trimetilamoniu C. laurilsulfat de sodiu D. clorur de benzalconiu E. clorur de benzetoniu

DE

BDE 14. Care dintre urmtorii emulgatori stabilizeaz emulsii de tip U/A: A. span 20 B. tween 80 C. laurilsulfat de sodiu D.monostearat de gliceril E.stearat de sodiu BCE 15. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte: A. stearat de amoniu B. stearat de calciu C. cetilstearilsulfat de sodiu D. laurilsulfat de sodiu E. clorura de benzalconiu ABCD 16. Guma arabic acioneaz ca emulgator prin: A.formarea unui film monomolecular n jurul picturilor fazei uleioase B. formarea unui film multimolecular n jurul particulelor de ulei C. mrirea viscozittii fazei externe D. formarea unui filiu monomolecular n jurul picturilor de ap E. mrirea tensiunii interfaciale BC 17. Pseudoemulgatorii acioneaz ca stabilizani ai emulsiilor prin: A. mrirea diferentei de densitate dintre faze B. micorarea suprafeei de contact dintre faze C. fo~ma~ea de filme complexe mpreun cu emulgatorul propriu-zis, D. conferirea de sarcini electrice particulelor fazei interne E. mrirea viscozitii mediului de dispersie CE

75

18.Stabilitatea fizic a unei emulsii este influentat de : A.diferena de densitate dintre faze; B.vscozitatea mediului de dispersie; C.raportul de concentraie al fazelor; D.diametrul particulelor fazei dispersate; E. tensiunea intertacial. BCDE 19. Conform FR X. la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substante auxiliare: A.conservani antimicrobieni; B.stabilizani chimici (antioxidani); C.ageni de floculare; D.ageni pentru creterea vscozitii; E.sisteme tampon. ABD 20. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte: A.stearat de amoniu; B.polisorbat 80; C.cetilstearilsulfat de sodiu; D.laurilsulfat de sodiu; E.clorur de benzalconiu. ACD 21.Din grupa emulgatorilor insolubili fac parte: A.bentonit; B.talc; C.vegum; D.amidon; E.stearat de magneziu. AC 22.Laurilsulfatul de' sodiu ca emulgator prezint unntoarele caracteristici: A.este neionogen; B.formeaz emulsie U/A; C.formeaz emulsie A/U; D.este anionactiv; E.este amfoter. BD 23.Spunurile organice folosite ca emulgatori sunt: A.neionogene; B.emulgatori de tip U/A; C.emulgatori de tip A/U; D.anionactive; E.folosite la prepararea emulsiilor pentru administrare oral. BD 24.Spanurile folosite ca emulgatori sunt: A.esteri ai acizi lor grai cu sorbitanul; B. derivai de polioxietilen ai esterilor acizi lor grai cu sorbitanul; C. emulgatori de tip A/U; 76

D. emulgatori de tip U/A; E. produse lipofile. ACE 25. Linimentele-emulsii pot conine: A. spunuri; B. substane cu aciune emolient; C. substane cu aciune analgezic; D. substane cu aciune revulsiv; E. substane cu aciune antiacid. ABCD 26.Tweenurile folosite ca emulgatori sunt: A. derivat! de polioxietilen ai esterilor grai cu sorbitanul; B. esteri ai acizilor grai cu polietilenglicoli; C. emulgaiori de tip A/U; D.emulgatori de tip U/A; E. neionogeni. ADE 27. Pentru asigurarea stabilitii microbiologice a unei emulsii de uz intern se recomand adaos de: A. nipagin; B. nipasol; C. a-tocoferol; D. acid benzoic; E. butilhidroxianisol. ABD 28. In cazul cremrii unei emulsii: A. particulele sunt nc nconjurate de un strat de emulgator; B. prin agitare puternic se reface starea iniial a emulsiei; C. are loc coalescena picturilor fazei interne; D. se produce o separare ireversibil a fazelor; E. nici o afirmaie nu este valabil. AB 29. La formularea emulsiilor. alegerea conservanilor i antioxidanilor se face dependent de: A. tipul de emulsie de realizat; B. solubilitatea acestora n ap sau ulei; C. perioada de valabilitate a emulsiei; D. compatibilitatea cu emulgatorii; E.compatibilitatea cu substanele active. ABDE 20. Inversarea fazelor, ca form de instabilitate fizic a unei emulsii: A. se mai numete i dezemulsionare; B. are loc cnd se modific raportul dintre faze; 77

C. este un proces reversibil; D. este un proces ireversibil; E. are drept urmare transformarea unei emulsii de tip U/A ntr-o emulsie de tip A/U sau viceversa. BDE 31. Din categoria emulgatorilor naturali fac parte: A. guma arabic; B. carbopolii; C. guma tragacanta; D.carboximetilceluloza sodic; E. alginaii. ACE 32. Ca antioxidani la prepararea emulsiilor A/U se folosesc: A. butilhidroxiantisol; B. butilhidroxitoluen; C. a-tocoferol; D.galat de propil; E. nipaesteri. ABCD 33. Din grupa emulgatorilor neionici fac parte: A. monostearat de gliceril; B. span 60; C. tween 80; D. pluronicii; E.spunuri inverse. ABCD 34.Care dintre unntoarele afirmaii referitoare la emulgatorii neionici sunt adevrate: A. sunt substane bipolare neutre; B.nu disociaz n ioni n mediul apos; C. disociaz n ioni in mediul apos; D. sunt stabili n prezena acizilor i alcalilor; E. sunt instabili in mediul acid sau bazic. ABD 35.Tragacanta, ca agent de emulsionare: A. are capacitate de emulsionare inferioar gumei arabice; B. este un emulgator natural; C. formeaz dispersii care sunt uor invadate de microorganisme; D.este un emulgator de tip A/U; E. este un emulgator primar. ABC 36. Care dintre urmtorii compui sunt emulgatori anionactivi: A. spunurile alcaline; 78

B. spunurile de amine; C. compuii sulfatali; D.compuii sulfonai; E. monostearat de gliceril ABCD 37. n selectarea emulgatorilor se ine seama de: A. tipul de emulsie dorit; B.compatibilitatea chimic cu restul ingredientelor; C. incompatibilitate a fiziologic; D. calea de administrare; E. considerente de ordin economic (pret). ABDE 38. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe cei trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt: A. faza apoasa B. faza uleioasa C. emulgatorul D. substanta medicamentoasa E. conservantul antimicrobian ABC 39. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa A. Span 80 B. Tween 80 C. guma arabica D. co-polimer de etilena-propilena (Pluronics) E. Eudragit BCD 40. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza inter C. se pastreaza la 8-10 0C D. se pastreaza la frigider E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate AC 41. Cum se face alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de tensioactivi A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori C. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni D. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se emulsioneaza ADE

79

42. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii; pecizati care dintre enunturi sunt corecte A. ecremare B. sedimentare C. floculare D. coalescenta E. inversarea fazelor DE 43. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice A. unguente B. supozitoare C. emulsii D. solutii injectabile E. solutii perfuzabile CDE 44. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente:precizati care din enunturi sunt corecte A. adsorbtie orientata la interfata B. hidratarea mai mare a partii lipofile C. incorporarea apei ca faza interna D. incorporarea uleiului ca faza interna E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe AD 45. Precizati factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor A. densitatea fazelor B. viscozitatea mediului de dispersie C. raportul de concentratii a fazelor D. tensiunea interfaciala E. fenomenul Marangoni ABCD 46. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati A. sunt preparate lichide B. sunt preparate lichide sau semisolide C. se folosesc numai emulsiile ulei in apa D. in aceasta categorie sunt incluse si linimentele E. linimentele snt incluse la unguente AD 47. Caracteristicile linimentelor sunt: A. emulsii aplicate pe piele B. contin sapunuri C. contin substante cu actiune emolienta D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva E. sunt sterile ABCD 80

48. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A: A. se topeste faza grasa la 70 C in cuva B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura D. emulsia se raceste sub agitare E. restul apei se adauga la rece ABDE 49. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile: A. sedimentarea B. ecremarea C. flocularea D. coalescenta E. inversarea fazelor ABC 50. Componentele de baza ale unei emulsii sunt: A. faza uleioasa B. faza apoasa C. emulgatorul D. agentul de crestere a viscozitatii E. conservantul ABC 51. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte: A. actiune bactericida B. actiune fungicida C. o actiune inhibitoare in cantitate minima D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat E. solubilitate mare in ulei ABCD 52. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii: A. microscopic B. cu ajutorul numaratorului Coulter C. conductometric D. prin diluare E. cu ajutorul indicelui de refractie AB 53. Emulsiile pot fi administrate: A. pe cale orala B. pe piele C. ca preparate parenterale D. pe mucoasa nazala E. pe mucoasa oftalmica ABCD 54. Emulsiile se pastreaza: A. in recipiente bine inchise 81

B. la temperatura camerei C. la temperaturi de 8-15 C D. la intuneric E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare" ACE 55. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie: A. sa realizeze emulsii tip U/A B. sa realizeze emulsii tip A/U C. sa fie netoxic D. sa contina tensioactivi neionici E. sa contina tensioactivi ionici ACD 56. Conform FR.X, emulsiile se prepara in urmatoarele etape: A. emulgatorul se dizolva in faza externa B. emulgatorul se dizolva in faza interna C. faza interna se disperseaza in faza externa care contine emulgatorul D. faza externa se disperseaza in faza interna care contine emulgatorul E. emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m) ACE 57. Conform FR.X, emulsiile: A. sunt preparate farmaceutice lichide foarte viscoase B. sunt constituite din doua faze lichide nemiscibile C. sunt realizate cu ajutorul emulgatorilor D. se pot administra intern sau extern E. se administreaza numai intern BCD 58. Conform FR.X, substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt: A. stabilizanti B. agenti pentru cresterea viscozitatii C. conservanti antimicrobieni potriviti D. agenti pentru corectarea gustului E. agenti peptizanti ABCD 59. Emulsiile de uz intern: A. sunt prevazute in FR.X sub forma unei monografii de generalitati B. sunt numai emulsii de tip U/A C. sunt numai emulsii de tip A/U D. sunt denumite si linimente E. pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului BE 60. Fenomenele reversibile de instabilitate a emulsiilor sunt: A. sedimentarea B. flocularea C. coalescenta 82

D. ecremarea E. separarea de faze (dezemulsionarea) ABD 61. Mecanismul de emulsionare/stabilizare al polimerilor se explica prin: A. teoria lui Bankroft B. teoria filmului complex C. formarea unui film interfacial multimolecular, rezistent la coalescenta D. cresterea viscozitatii fazei externe apoase E. adsorbtia orientata a emulgatorului la interfata BCD 62. Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la emulsia uleioasa sunt adevarate: A. este oficinala in FR.X B. se prepara prin diluare cu apa a emulsiei primare C. este o emulsie de tip U/A D. este o emulsie de tip A/U E. nu poate fi utilizata ca vehicul la prepararea emulsiilor magistrale ABC 63. Prevederile FR.X privind caracteristicile organoleptice ale emulsiilor sunt: A. au aspect laptos si omogen B. se conserva in recipiente bine inchise, la 8 - 15 C C. culoarea, mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor D. recipientele care contin emulsii poarta mentiunea "A se agita inainte de administrare" E. diluate cu faza externa in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogene ACE 64. Stabilirea tipului de emulsie (U/A sau A/U) se poate face: A. prin diluare B. prin determinarea cifrei K C. prin fluorescenta D. conductometric E. prin intermediul indicatorilor, la examinare microscopica ACDE 65. Stabilitatea emulsiilor poate fi crescuta prin: A. cresterea diferentei de densitate a fazelor B. cresterea viscozitatii mediului de dispersie C. cresterea concentratiei fazei dispersate D. reducerea tensiunii interfaciale E. reducerea diametrului picaturilor fazei interne BDE 66. Agitarea mpreun a dou lichide nemiscibile: A. determin dispersarea temporar a unuia n cellalt B. la ncetarea lucrului mecanic cele dou lichide rmn dispersate C. duce la creterea suprafeei de separaie ntre faze D. duce la scderea energiei libere interfaciale 83

E. apare fenomenul de coalescen la ncetarea agitrii ACE 67. Dezemulsionarea se produce prin: A. ageni chimici B. centrifugare C. aciunea unui cmp electric D. prin agitarea amestecului E. schimbarea etichetei produsului ABC 68. Emulsiile multiple: A. sunt de tip A/U/A B. sunt de tip U/A C. reprezint sisteme de administrare cu aciune imediat D. reprezint sisteme de administrare cu aciune prelungit E. pot conine picturi de soluie apoas dispersate n picturi de ulei AD 69. Emulsiile pot fi destinate administrrii: A. interne, pe cale oral B. topice C. pe cale injectabil D. pe cale parenteral E. numai rspunsurile a i c sunt adevrate ABCD 70. Emulsiile sunt: A. sisteme disperse eterogene B. constituite din dou sau mai multe substane solide C. constituite din dou lichide nemiscibile D. de tip A/U E. de tip U/A ACDE 71. Instabilitatea emulsiilor se manifest prin: A. ecremare B. floculare C. coalescen D. separarea fazelor E. modificarea volumului n timp ABCD 72. Microemulsiile: A. sunt sisteme disperse opalescente B. sunt sisteme disperse clare C. determin o aciune rapid a substanei medicamentoase D. determin o aciune prelungit a substanei medicamentoase E. mrimea picturilor fazei interne este de 0,1-0,5 cm BC 84

73. Teoria filmului complex: A. se aplic atunci cnd emulgatorul este o substan tensioactiv B. se aplic atunci cnd emulgatorul este un polimer C. reprezint formarea unui film coerent multimolecular D. emulgatorul determin i o micorare a vscozitii fazei externe a emulsiei E. apare n cazul emulsiilor U/A BCE 74. Alegerea emulgatorului depinde de: A. tipul de emulsie dorit B. natura substantei medicamentoase care trebuie emulsionat C. prezenta unor electroliti D. diametrul picaturilor fazei dispersate E. calea de administrare ABCE 75. Dupa FR X conservarea emulsiilor se realizeaza: A. n recipiente bine nchise B. la rece C. ferit de lumina D. la temperatura de 8-15 C E. la temperatura camerei AD 76. Dupa teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsioneaza: A. faza n care se dizolva B. faza n care nu se dizolva C. faza interna D. faza externa E. ambele faze BC 77. Emulsiile multiple reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita prin administrare: A. intravenoasa B. intramusculara C. subcutana D. orala E. parenterala BD 78. Factorii care determina reducerea actiunii antimicrobiene al conservantilor folosite la prepararea emulsiilor: A. proprietatile reologice a emulsiei B. pH-ul emulsiei C. coeficientul de repartitie lipid/apa a conservantilor D. raportul dintre faza uleioasa si faza apoasa E. tipul emulgatorului BC 85

79. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor: A. sarcina electrica B. tensiunea interfaciala C. gradul de hidratare D. tipul emulsiei E. tipul emulgatorului ABC 80. n compozitia linimentelor intra: A. sapunuri B. substante cu actiune analgezica C. substante cu actiune emolienta D. substante cu actiune revulsiva E. substante cu actiune laxativa ABCD 81. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizeza cu: A. mori coloidale B. ultrasunete C. omogenizatoare cu supapa D. agitatoare mecanice E. amestecatoare ABC 82. Tipul emulsiei poate fi determinat: A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor B. cu ajutorul numaratorului Coulter C. prin pastrare n cilindri gradati D. prin diluare E. conductometric BE 83. Emulsiile multiple: A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita B. sunt destinate administrarii orale C. sunt destinate administrarii intramusculare D. sunt sisteme disperse clare E. sunt destinate unei actiuni rapide a substantei medicamentoase ABC 84. Emulgatorii de uz intern: A. sunt de tipul U/A (ulei/apa) B. sunt reprezentati in general de mucilagii sau tensioactivi neionici C. sunt reprezentati mai ales de tensioactivi anionici D. sunt reprezentati de tensioactivi cationici E. trebuie sa fie netoxici, neiritanti ABE 85. Proprietatile reologice ale unei emulsii dermatologice: A. sunt proprietati tipice preparatelor de tip plastic 86

B. desemneaza o curgere Newtoniana C. determina, in general, o consistenta fluida D. determina, in general, o consistenta ridicata E. reclama caracteristici de etalare pe tegument ADE 86. Care dintre factorii urmatori pot determina reducerea actiunii antimicrobiene a conservantilor folositi in formularea emulsiilor ? A. distributia sa preferentiala in faza uleioasa B. distributia in faza apoasa C. includerea in micelele tensioactivilor folositi ca emulgatori D. ionizarea insemnata determinata de pH E. nici unul din factorii de mai sus ACD 87. Controlul stabilitatii fizice a emulsiilor se face prin: A. observarea fenomenului de sedimentare sau ecremare ce au loc in timp, pe emulsii pastrate in cilindri gradati B. determinarea vascozitatii C. examinarea aspectului (la microscop sau cu lupa) D. aprecierea comportamentului la centrifugare sau la incalzire E. identificarea si determinarea continutului in substanta activa ABCD 88. Care dintre factorii enumerati mai jos influenteaza stabilitatea emulsiilor ? A. tensiunea interfaciala B. densitatea fazelor C. raza particulelor suspendate D. raportul de concentratie al fazelor E. gradul de hidratare a polimerilor utilizati ca emulgatori ABDE 89. Care dintre urmatoarele fenomene de instabilitate ale unei emulsii sunt reversibile ? A. sedimentarea B. cremarea C. flocularea D. coalescenta E. separarea fazelor ABC 90. Asocierile de tensioactivi folosite pentru emulsionare: A. se aleg in functie de valoarea HLB ale emulgatorilor si a fazei uleioase care se emulsioneaza B. produc, in general, un film interfacial mixt mai instabil C. formeaza un film interfacial coerent D. necesita concentratii mai reduse pentru emulsionare E. reclama utilizarea unor concentratii mai mari pentru emulsionare ACD 91. Inversarea emulsiilor poate avea loc prin: A. micsorarea diferentei densitatii celor doua faze 87

B. schimbarea cationului unui sapun emulgator C. cresterea vascozitatii mediului de dispersie D. schimbarea raportului concentratiilor emulgatorilor, in emulsii preparate cu ajutorul unor asocieri de doi emulgatori E. cresterea temperaturii BDE 92. In emulsii de uz extern se folosesc ca emulgatori: A. mucilagii B. sapunuri C. ceruri D. colesterol E. lanolina BCDE 93. Conform FR X, la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substane auxiliare: A. conservani antimicrobieni B. stabilizani chimici (antioxidani) C. agenti de floculare D. ageni pentru creterea vscozitii E. colorani ABD 94. Conform FR X, conservarea emulsiilor se face: A. n recipiente bine nchise B. la rece C. la temperatura camerei D. ferit de lumin E. Rspuns corect: A, E AE 95. Factorii care influeneaz stabilitatea fizic a emulsiilor sunt: A. tensiunea interfacial B. vscozitatea fazei externe C. forele de respingere i atracie dintre particulele fazei interne D. presiunea osmotic E. pH-ul fazei interne ABC 96. Pentru reducerea fenomenelor de instabilitate fizic a emulsiilor: A. se apropie densitile celor dou faze B. se micoreaz vscozitatea fazei interne C. se mrete vscozitatea fazei externe D. se mrete gradul de dispersie al picturilor fazei interne E. se adaug antioxidani ACD 97. Alegerea fazei uleioase a unei emulsii se face dependent de: A. calea de administrare B. tipul de emulsie 88

C. consistena dorit D. prezena unor electrolii n faza apoas E. considerente economice AC 98. Pentru emulsiile parenterale se folosesc ca emulgatori: A. spunuri inverse B. spunuri de amine C. lecitin D. ceruri emulgatoare E. polisorbai CE 99. Conservanii antimicrobieni folosii n formularea emulsiilor sunt: A. metilparaben B. propilparaben C. butilhidroxianisol D. metabisulfit de sodiu E. butilhidroxitoluen AB 100. Determinarea tipului de emulsie se face prin: A. metoda dilurii B. metoda colorrii C. evaluarea diamentrului picturilor emulsionate D. metoda conductimetric E. determinarea pH-ului ABD 101. Conform FR X, controlul calitii emulsiilor se refer la: A. masa total pe recipient B. dozarea substanei active C. uniformitatea coninutului n substan activ D. potenialul zeta E. volumul de sedimentare AB 102. Conform FR X, emulsiile de uz intern prezint: A. aspect lptos i omogen B. miros i gust caracteristic componentelor C. consisten vscoas D. dimensiunea picturilor dispersate sub 5 microni E. o concentraie a fazei interne de cel puin 74 % AB 103. Conform FR X, la prepararea emulsiilor sunt valabile urmtoarele: A. emulgatorul se dizolv n faza extern B. n aceasta (faza extern) se disperseaz printr-o metod adecvat faza intern C. emulsia format se completeaz cu faza intern la masa prevzut 89

D. se pot folosi substane auxiliare E. n emulsiile de uz extern se pot aduga edulcorani i aromatizani ABD 104. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente A. adsorbtie orientata la interfata B. hidratarea mai mare a partii lipofile C. incorporarea apei ca faza interna D. incorporarea uleiului ca faza interna E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe AD 105. Prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza interna C. se pastreaza la 8-15 0C D. se pastreaza la frigider E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate AC 106. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor A. densitatea fazelor B. viscozitatea mediului de dispersie C. raportul de concentratii a fazelor D. tensiunea interfaciala E. fenomenul Marangoni ABCD 107. Care dintre factorii inclusi in ecuatia Stokes au o influenta direct proportionala asupra vitezei de sedimentare-ecemare a unei emulsii A. marimea particulelor B. viscozitatea C. densitatea fazei dispersate D. densitatea mediului de dispersie E. acceleratia gravitationala ACDE 108. Care sunt criteriile de alegere a fazei uleioase pentru obtinerea unei emulsii A. calea de administrare B. consistenta dorita a preparatului C. eventuale interactiuni intre componenti D. potentialul iritant al componentilor E. consumul energetic in faza de omogenizare ABCD 109. Ce fel de conservanti se pot asocia unei emulsii A. clorura de benzalconiu B. lecitina C. acidul benzoic D. nitratul fenilmercuric 90

E. nipaginul/nipasolul ACDE 110. Cum poate avea loc micsorarea disponibilitatii conservantului in faza apoasa a unei emulsii ulei/apa, fapt nedorit in formulare A. distributie preferentiala in faza uleioasa B. formare de complecsi greu solubili in apa C. includerea in micelele emulgatorului tensioactiv D. modificarea gradului de ionizare datorita pH-ului E. reducerea actiunii antimicrobiene ABCD 111. Ce factori determina alegerea aparaturii de emulsionare la nivel industrial A. volumul total al lichidului care se amesteca B. viscozitatea sistemului C. tensiunea interfaciala D. costul componentilor E. considerente economice ABCE 112. Ce tipuri de emulsii farmaceutice se pot intilni A. preparate topice B. parenterale in alimentarea parenterala C. emulsii multiple cu cedare prelungita D. emulsii clare sau microemulsii pentru cedare rapida E. unguente si supozitoare cu substante emulsionate ABC 113. Ce afirmatii sunt corecte pentru forma farmaceutica de emulsie: A. sunt preparate semisolide B. sunt preparate lichide C. constituite dintr-un sistem dispers D. contin mai multe faze E. se administreaza extern BCE 114. Care sunt caracteristicile ce nu corespund in descrierea emulsiilor: A. aspect clar B. diluate cu faza interna raman omogene C. aspect laptos si omogen D. culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor E. diluate cu faza externa raman omogene AB 115. Ce mecanisme pot explica formarea emulsiei: A. fenomenul Marangoni B. teoria filmului interfacial C. teoria penei D. teoria filmului complex E. nici un mecanism 91

ABCD 116. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor dupa legea Stokes pot fi: A. raza particulei B. densitatea fazelor C. viscozitatea D. raportul de concentratii a fazelor E. sarcina electrica ABC 117. Se pot adauga antioxidanti pentru faza apoasa a emulsiilor urmatoarele substante: A. metabisulfit de sodiu B. tioglicerol C. palmitat de ascorbil D. butilhidroxitoluen E. lecitina AB 118. Emulsiile de uz intern: A. sunt de tipul U/A B. sunt de tip A/U C. se folosesc in general mucilagii D. se foloseste colesterolul sau lecitina E. emulgatorul trebuie sa fie iritant AC 119. Emulsiile multiple: A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune imediata B. sunt de tipul A/U/A C. se administreaza strict extern D. se administreaza parenteral E. pot contine picaturi de ulei dispersate in picaturi de apa BD 120. Antioxidantii solubili in ulei utilizati la prepararea emulsiilor pot fi: A. acid ascorbic B. clorura de benzalconiu C. galat de propil D. butilhidroxitoluen E. lecitina CDE 121. Procedee pentru controlul tipului emulsiilor: A. prin diluare B. conductometric C. prin fluorescenta D. viteza de sedimentare E. potentialul zeta ABC 92

122. Alegerea fazei uleiose la formularea emulsiilor depinde de: A. calea de administrare(intern, extern,parenteral) B. consistenta dorita C. sarcina electrica D. posibile incompatibilitati cu ingredientele emulsiei E. tensiunea interfaciala ABD 123. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor: A. sarcina electrica B. hidratarea C. fortele de respingere si atractie intre particule D. tipul de emulgator E. valoarea HLB a componentei lipofile ABC 124. Afirmatii adevarate despre microemulsii: A. sunt sisteme disperse eterogene clare B. cantitatea fazei interne este mai mica C. sunt formate din doua faze lichide miscibile D. sunt numai tip U/A E. au utilizari cosmetice ABE 125. Marimea particulelor unei emulsii se poate determina: A. cu pipeta Andreasen B. microscopic cu ajutorul unui micrometru ocular etalonat C. prin diluare D. cu ajutorul indicatorilor E. cu numaratorul Coulter BE 126. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii: A. sunt sisteme disperse eterogene B. de tip U/A C. de tip A/U D. constituite din doua lichide miscibile E. constiuite din o substanta solida si una lichida ABC 127. Afirmatii adevarate despre emulsiile multiple: A. sunt de tip U/A B. sunt sisteme de administrare cu efect imediat C. pot contine picaturi uleiose in solutie apoasa D. sunt de tip A/U/A E. sunt sisteme de administrare cu efect prelungit DE 128. Din categoria substantelor tensioactive anionice fac parte : A. lauril sulfat de sodiu 93

B. sapunuri alcaline C. lecitina D. stearat de etilenglicol E. clorura de benzalconiu AB 129. La formarea emulsiilor, teoria filmului complex : A. se aplica pentru emulgatori de tip polimeri B. reprezinta formarea unui film complex multimolecular C. apare in cazul emulsiilor tip U/a D. se aplica pentru emulgatori de tip tensioactivi E. emulgatorul determina si o micsorare a vascozitatii fazei externe ABC 130. Emulsia uleioasa se prepara conform Farmacopeei din: A. apa distilata B. ulei de floarea soarelui C. guma arabica dezenzimata D. ulei de ricin E. guma tragacanta ABC 131. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii: A. sunt constituite din doua sau mai multe lichide miscibile B. sunt sisteme disperse eterogene C. sunt de tip A/U D. sunt de tip U/A E. sunt constituite din doua sau mai multe substante solide BCD 132. Doua lichide nemiscibile la agitarea impreuna: A. determina dispersarea temporara a unuia in celalalt B. duce la cresterea suprafetei de separatie intre faze C. la incetarea agitarii apare fenomenul de coalescenta D. la incetarea lucrului mecanic cele doua lichide raman dispersate E. duce la scaderea energiei libere interfaciale ABC

94

BIBLIOGRAFIE 1. 2001. 2. 2008. 3. 4. 5. 2001. 6. 2004. Popovici I., Lupuleasa D. Tehnologie farmaceutic, vol. I, Ed. Polirom, Iai, Popovici I., Lupuleasa D. Tehnologie farmaceutic, vol. II, Ed. Polirom, Iai, Leucua S. - Tehnologie farmaceutic industrial, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001. ***Farmacopeea Romn, ediia a X a, Ed. Medical, Bucureti, 1993. *** Farmacopeea Romn, ediia a X a, Supliment 2001, Ed. Medical, Bucureti, *** Farmacopeea Romn, ediia a X a, Supliment 2004, Ed. Medical, Bucureti,

RSPUNSURI NTREBRI TIP COMPLEMENT SIMPLU PREPARATE PARENTERALE RSPUNS B E E C B D A B A A A A D C E C C C E C RSPUNS A D A D A B A E D D C B B D C B C E E C RSPUNS A E C E A D B B D D A A D D C A E B B C RSPUNS C D B A B E E C B

NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

NR. CRT 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

NR. CRT 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

NR. CRT 61 62 63 64 65 66 67 68 69

95

NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

RSPUNS
C E D C A A A A A D A C A C E E C E A B

PREPARATE OFTALMICE NR. CRT RSPUNS 21 C C 22 C 23 D 24 E 25 D 26 D 27 E 28 E 29 E 30 C 31 C 32 B 33 B 34 E 35 B 36 C 37 E 38 A 39 A 40 EMULSII RSPUNS C


E C C B A A C B D A A A E A B C B D B

NR. CRT 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53

RSPUNS D
E A E C E C D D D E B D

NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

RSPUNS
B B E C B C C C E E D E C D A B C B D E

NR. CRT 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

NR. CRT 41

RSPUNS E

96

RSPUNSURI NTREBRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU AEROSOLI NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 RSPUNS CDE
ABC ABCE AC ABCE ABCE ACDE ABCD BDE ABCE AC ABCD ABC ABDE ABDE ABC ABCD AC ABCE ABCD

EF LUCRRI DR. FLORENTINA RONCEA

97