Sunteți pe pagina 1din 114

'/

PROTICTIAJUruDICAA

DruPTUHLOROMULUI

studenfilor Facultdfii de $tiinle Juridice gi Adminisbative a

Cursul de PROTECTIA JURIDICA A DREPn.Hf(n

'

{rttlt":r!C'i.9

trianslff dfir pitegti

(IruLUl

-f,;,nirc{},qh }r

este' destinat

l.Obht

12(

1.3-s

l_4J

l-51
2.

ITfl

l-lI
12

121

12

1.3(

t-l-, r.5I
3-

r-an
Referenti gti i nfifici

tffi wr elJ
23 L+
25.
2.5.

Prof. univ. dr. Ionel Didea

2-1

Prof. univ. dr. lon Popescu

att
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6niei POPESCU, DOINA Protectia juridica a drepturilor omului: curs pentru studenfii programului frecvenfii redusr / Doina popescu. - pitegti: Editura Universititlii din Pitegti, 2010
L

2t

{-tH
3.e.

slsl
3,I.

3-lJ

Bibliogr. Index rsBN 97 8-606-s60-02s -6

3t
It

35,

a3J

LlJ

42

Cmsfl

t.a
I.{.
+!1

+a

+7.
+TJ

l.Obiectivele

1.2.Concep[ia 1.3:Scopul uniti[ilor de l.4.Tematica unitdlilor de l.S.Bibliografie

cursu1ui............... curriculard........ ?nvilare invdpre... generald..........

.........5

...............:

.5 .5 .5 .6

2. Unitatea de invifare 1:NOllUN! INTRODUCTIVE

1.1.Obiective............ 1.2. Noliunea de drepturifundamentale.. 1.2.1. Conceptul de drepturi ale omu1ui............... 1l2.2.Conceptul de drepturi fundamentale.. 1.3 Clasificarea drepturilorfundamentale si a drepturiloromului. 1.4. Carta ONU........

.........7 ....,......7 .............7 ......9

........10
13

3. Unitatea de invilare 2: DREPTURTLE OMULUIiN STSTEMUL NATTUNTLOR

UNtrE..... 2.1.Obiective............ ..--...-........ 2.2.Adunarea Generala.... 2.3. Organe subsidiare Adundrii Generale 2.4. lnaltu! Comisariat ONU pentru Drepturile Omului..... 2.5. Secretarul General adjunct pentru probleme umanitare 2.6. Curtea Interna[ionald de Justi[ie 2.8. Bibliografie.

....17 .......17 ............21 ........29 ...............2S ....;.........2G

.......27

..........30

4. Unitatea de invitare 3:
SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE A DREPTURILOR OMULUI....................31 ,

3.1.Obiective............ verificare. 3.6.Bibliografie.........


3.5. Lucrare de

3.2. Sistemul organismelor Consiliului 3.3. Noua Curte Europeani a drepturilor

Europei. omului. .:......

.......31 .............31 .................37

.......45
.......47

5. Unitatea de invilare 4:SISTEMUL INSTITUTIONAL DE CONSACRARE 9l pRoTECTtE

4.1.Obiective............ 4.2. Carta Drepturilor Fundamentale Constitulia Europeand

A DREPTURTLOR OMULUIiT CAninUL U.E

.......48 a Uniunii Europene gi Tratatul de reforma privind

4.3. Rolul Comisiei Europene Tn promovarea Drepturilor Omului ...........S4 4.4. Rolul Parlamentutui European in Promovarea Drepturilor Omutui...................:......56 4.5. Rolul Cu(ii Europene de Justi$e in promovarea diepturilor omului....:..;.....'....:....;:59 ' '":.

....

.........48

1,

i.,lft

:t*!ll1fr ii*r

::

"TI.

l'*'"il'::

:* :* : : : ::r',.'..
'.

] ..: ..:

...H

6. Unitatcander*nuilpre6ttll{ITEMUL, NATIONAL

f mft
""

A DREPTURILOR
.rr...67

OTULUI
5. 1 . ObigCtiVe

S.2Aparitia si dezvoltarea drepturilor omului in 5.3. blasificarea drepturilor si S.4.lndatoririle fundamentale 5.5 Lucrare de

Romanh.-------libertatilorfundamentale..--. constitutionale.. verificare..... 5.5.Bibliografie.........

........rr...........r.r......t....................

"""""""

.........67 ...........68
... ..81

ffi " ,'*--n'-ds ryI- - '-:lT

r.ot
1-3-!

12-1

.......83 ...."'86

1-{J
l-5_l

7. Unitatea

de invifare 6:ROLUL oMBUDSMANULUI lll DREPTURILOR OMULUI 6.1.Obiective...........

PROMOVAREA

l. oBl
,rthlsg

...."'87

ot*
Prc

G.2. Mecanismele juridice si controlul exercitat de instiMia ombudsman-ului in re!!...r.i.r.r"""""'87 Romania.. ......... ..'90 fundamentald.......... 6.3. Consacrarea institu[ieiin legea 6.4. Reglementdri legaie privind ridicarea excepliei de neconstitulionalitate de cdtre

srpd ir"at
p$ra

verificare. 6.6.Bibliografie......... 8. Unitatea de inv5lare 7; PROTECTTA MINORITATILOR NATIONALE St A


6.5. Lucrare de

.........97 ....'100

hm

iillerf

]TEG

An

1-1-

REFUGIATILOR IN ROMANIA
7.2. Proteclia persoanelor apa(in6nd minoritdlilor 191 ..--102 7.3. Conveirlia - cadru pentru protecJia minoritd[ilor .....103 7.4. inaltul iomisar pentru Minoritalile 7.5. Atributiile autoritatilor romanesti de gestionare a azilului in Romania...................106 ......111 7.6. Lucrare de

na[ionale nalionale. Nalionale.

pcrrrlr riucl h

irrro ryilr
lrL t

Orl

verificare.

spli{r

ffir cnri ]c&


dsffi si#n Til

t"H

@r
dffi
1.3_

ffiioq

I
U

frrrti

01

1A. I

Edtun

; i

i
i, rj i

[fn
I I

,,
l.Obiectivele
-1,2.Concep!ia

silllEEE'
.......5 ....... .5 .................... .5 ............. .5

bz ,' p7
D8

ll
Fs bo

cursului curriculari......., l.3.Scopu! uniti[ilor de invi[are l.4.Tematica unitdlilor de ?nvd!are...

^ V
:in

fl

l0 he ts

It
r
i:''

1. OBIECTIVELE CURSULUI. Obiectivele cursului constau in formarea noliunilor elementare de drepturi ale omului ,intelegerea raportului dintre dreptul intern si dreptul international al drepturilor omului, coftpetentele instantelor internationale de drepturi ale omului si a unora dintre cele mai importante hotarari pronuntate de acestea, Precum si a reglementarilor constitutonale interne in domeniul drepturilor omului ,a pirghiilor institutionale de control asupra respectarii lor si atributiile autoritatilor romanesti in ceea ce priveste azilul si minoritatile nationale din Romania

bo

,A

p"rrlt" urmdrirea procesului dinamic al drepturilor omului de la cele mai Cursul modeste inceputuri gi pdnd la admirabila lor dezvoltare, datoritd cdreia incd continui sd influen[eze epoca contemporand, cursul de fa[d igi propune sd ofere suportul de bazd pentru inlelegerea principalelor institu[ii ale drepturilor omului ,atit la nivel national cit si la nivel international . Cursul este astfel conceput inc6t si permitd studenlilor at6t a se familiarizeze cu latina juridicd gi cu terminologia dreptului omului, atdt ca pregdtire Tn vederea unor studii mai aprofundate de drept, c6t gi ca introducere in atmosfera autenticd in care s-a manifestat geniuljuridic .

1.1. coNcEPTrA cuRRrculanA.

1.2. SCOPUL UNTTATTLOR DE ir,rVAllne. Unitd[ile de invifare selectate au fost astfel alese incdt sd ajute cursan[ii sd dobdndeascd o serie de competen[e legate de institufiile fundamentale ale drepturilor
omului, in[elegdnd prin aceasta capacitatea de a explica mecanismele juridice prin care se realizeaza consacrarea si protectia drepturilor omului , insi gi capacitatea de a sesiza distinclia dintre Sistemul universal si particularitatile sistemelor regionale ,precum si a sistemelor nationale . Totodatd, cursul se doregte a fi gi o introducere in categoriile, clasificdrile gi noliunile drepturi ale omului , intrucdt, dacd astdzi statele din Intreaga lume folosesc aceleagi concepte, si au aceleasi obligatii de respectare a acestora ,obligatii asumate prin conventii si tratate internationale. 1.3. TEMATTCA UNIATTLOR DE INVATARE. Unitatea de invatare 1- Noliuni introductive Unitatea de invatare 2-Drepturile omuluiTn sistemul Naliunilor Unite proteclie a drepturilor omului Unitatea de invatare ::' 'Unitateb'de'invatare3.- Sistemul european dede consacrare gi protec[ie a drepturilor 4-sistemul institu{iona! '' omului,Tn'cadrulUiE': '',, 'Uiiit$tea"deiinvatafe 5: Sistemul national de protectie a drepturilor omului Unitbtea:de'ihvatdr.e6-. Rolul Ombudsmanului in promovarea drepturilor omului Unitateade invbtdre 7. Protectia minoritatilor nationale si a refugiatilor in Romania . 1 .4. BTBLIOGRAFIE'G'ENERALA. 1. Apetrei, !., (2005), Sisfeme intemafuab de protec,tie a drepturilor omului, lagi, Editura Cantes

i'

'" '

2. Alston, P., Weiler,J.hl.t'l:; (2002}til'frctEullorpeor:Udwt.aadtl*tman Rights Final Project on an Agenda for The year 2000, Florence; European University lnstitute 3. Balahur, D., (2001l,,Proteclia drepturilor copilului ca principiu al asistenlei sociale, Bucuregti, Editura All Beck 4. Balahur, Doina (2006), Protec,tia europeand a drepturilor omului,lagi, Univ. Al.l.Cuza, 5. pUergenthal, T., Webwr, R., (1996), Dreptul internalional al drepturilor omului, Bucuregti, Editura All 6. Gassese, A., Lalumiere, G., Leuprecht, P., Robinson, M., (2005), Leading by Example: A Human Rrghfs Agenda for the European Union for the Year 2003, Florence, AEL 7. Ciuci, A., (20051, Protec,tia internalionald a dreptuilor omului, Bucuregti, Editura Funda[iei Axis 8. Cirnat, T., (20021, Mijloace de reac,tionare a ombudsmanului in cazul incdlcdrii drepturilor omului, Bucuregti, Revista Na[ionalS de drept nr. 11 9. Griciun, C., (2002l,Deontologia funclionarului pttblic, Bucuregti, Editura Oscar Print 10. Diaconu, N., (2001), Srcfemu/ institulional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuregti 11. Duculescu, V., (19981, Proteclia juridicd a drepturilor omului - mijloace interne gi intemalionale, Bucuregti, Editura Lumina Lex 12. Filipescu, 1., Fuerea A., (2006), Drept institu,tional comunitar european, Edilia a IV- a, Bucuregti, Editura Actami 13. Fuerei, A, (2005), Drept comunitar european, Bucuregti, Editura All Beck 2005 14. Ga1a, G.,(2002), New lnstruments and lnstititions for Enhancing the Protection of Human Righfs in Europe, Oxford, University Press 15. Ganenco, L., (20021, Promovarea gi dezvoltarea carieirei instrument eficient al motiva,tie i fu n clion a rut u i p u bl ic, Ti m goara, Ed itu ra Eu robit 16. Jofa, C., (1999) , Proteclia drepturilor omului",lagi, Editura Chemarea 17. Keon, L., (1999) , Constitutional Law of the European Union, Blackstone Press 18. Mazilu, D.,(20031, Drepturile Omului. Concept, exigen,te gi realitdli contemporane, Bucuregti, Editura Actami 19. Micu, D., (1998), Garantarea drepturilor omului in practica Curlii Europene a drepturilor Omuluigi in Constitulia Romdniei, Bucuregti, Editura AII Beck 20. Morange, J., (2003), Libertdli publice", Bucuregti, Editura Rosetti 21. Moroianu-Zlitescu, L, (1996), Protec,tia juridicd a drepturior omului, Bucuregti, !.R.D.O.- Universitatea,,Spiru Haret" 22. Moroianu -ZIitescu, 1., Demetrescu, C., (2005), Drept institulional european, Editura Olimp, Bucuregti 23. Popescu, G.L., (2008), Proteclia internalionald a dreptuilor omului, surse, institu,tii, proceduri, Editura All Beck, Bucuregti 24.Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008 25. Micu, D., (20041, Garantarea drepturilor omului in practica Curlii Europene a drepturilor Omului giin Constitu[ia Romdniei, Bucuregti, Editura All Beck,2004 lnstitutie fundamentalS a statului de drept, 26. Corneliu Manda, Ombdusmanul Lumina Lex,20O7 27 . Fuere?, A., Drept cornunitiar eurepean, Bucuregti, Editura All Beck,2007 rreconisme interne si internationale, 28. rPurdo, N:l,,p.sgtectiarrdrgpturibr ,onului Editura Lumjna Lex, Bucuresti , : ", '

1.1.( 1.2.
1., 1.,

1.3. 1.4.
1.5.1
1

.6.[

1.1.

?
.T
!

1.2. il(
7

.2.7.

inscriin ,r@nfia formula mari eI Americ -Asffi august pers(H cum su gindire din Am irdivizi, consirn S.U.A.,
!nten$a

existeil
ldealul oameni (Scdun

Contib mnstitt
adoptal

(Dedar
eliberar dreptun

proteq

1.1.Obiectiv....."...,..

:12. Noliunea de drepturifundamentale 1.2.1. Conceptul de drepturi ale 1.2.2.Conceptul de drepturi

......... omu1ui............... fundamentale..

.........7 .................7 .........7 ......9


.... ... 1 3

1.3.ClasificareadrepturiIorfundamentalesiadrepturiloromului.
1

.4. Carta ON U.. . 1.S.Lucrare de


1

..... verificare............. .6.Bibliografie......... r .

....14 .......16

1.1'. OBIECTIVE. . introducerea cursan[ilor Tn studiul drepturilor

omului

gi

si a

depturilor

fundamentale; familiarizarea cursanlilor cu categoriile de drepturi ale omului

dezvoltarea capacitd[ii cursanlilor de

a delimita elementele specifice fiecirei

generatii de drepturi prezentate in aceastd unitate de invdlare.

1.2.

NOTTUNEA DE DREPTURT FUNDAMENTALE

1.2.1. Conceptul de drepturi ale omului

filosofia ,,dreptului natural gi al gin[ilof' gi stdnd la baza teoriei ,,contractului social" al lui Jean-Jacques Rousseau, conceptul drepturilor omului a fost formulat pentru prima datd in secolul al XVlll-lea, insd a fost concretizat in timpul a doud
inscriindu-se
mari evenimente: revolu[ia burghezd din Fran[a (1789) gi rebeliunea coloniilor engleze din America de Nord impotriva Marii Britanii (1776). Astfel, Declara[ia revolufiei franceze privind drepturile omului gi cetd{eanului, din 26 august 1789, dd expresie filosofiei dreptului natural gi consacrd principiul egalitdlii tuturor persoanelor in fafa legii, ca principiu pe care se intemeiazd celelalte drepturi gi libertdfi, cum sunt: dreptul la proprietate, !a securitate, la rezistenfa fafd de opresiune, libertatea de gdndire, de expresie gi de manifestare. Declara[ia de independen[d a coloniilor engleze din America, adoptatd la 4 iulie 1776 la Philadelphia, proclamd principiul egalitdfii intre indivizi, dreptul la via[d gi libertate ca drepturi inalienabile gi instituirea guvernelor cu consimldmdntul celor guvernali. Punerea in aplicare a drepturilor astfel proclamate, atdt in S.U.A., cdt giin Franla s-a realizat prin constitu[ii scrise. lnten[ia acestor declara[ii a fost de a aduce schimbdri fundamentale Tn ordinea publici existentd dominatd de ierarhii tradilionale de naturd economicd, politicd gi ecleziastici. ldealul promovat de aceste declaralii era acela al egalitdfii gi fraternitd[ii, al convingerii ci oamenii sunt prin nagtere egali gi inzestrafi cu anumite drepturi naturale, inalienabile.r (Scdunag S, 1) Contribu[ii insemnate la definirea gi cristalizarea drepturilor omului au adus gi actele constitu[ionale engleze de la sfdrgitul sec. al XVll-lea. Astfe[, ,;Habeas Corpus", act adoptat de Parlament in 1679, garanteazi inviolabilitatea persbanei;'idr ,,Bill of Rights" (Declaralia drepturilor) din 1689 recunoagte dreptul la aleitreti't'ibei6;"nbeitatbd cuv6ntului, eliberarea sub cauliune, dreptul de a fi judecat de un tribuneiFci: luiii, ;ijieo-rm gi alte drepturi, Tnsd primul document european in care au fost schilatei'primefe'relbiiiente'ale proteclieijurictice a persoanei umane este ,,i/ftagna Carta Libertatuff,'seinhata in 1215 de

in

tg'ri.e

r
i

I
l

{}.iFegele ban,Fdrd de Jara, document prin" care se reglementeazd raporturile'rryduitem$ no-bilimea gi biserica 6ngbzd, gi care consacri dreptul la judecatd potrivit legii: ,,Nici un om liber ni va fi inchis iau exputzaf sau nimicit in vreun fel fdrd a fi judecat in mod legal de egalii sdi, potrivit legilor !drii". priteclia drepturiloiomului prin instrumente juridice de transpunere a acestor drepturi in prevederi legale, a devenit un imperativ al comunitd[ii internalionale dupd al doilea rdzboi mondial, in urma dezvdluirii atrocitdlilor comise de nazigti, iar mai tdrziu, 9i ca urmare a perpetudrii practicii incdlcdrii drepturilor omului in statele cu regimuri totalitare. Aceastd necesitate s-a concretizat in reglementdri cu caracter universal,sau regional ce au urmat semndrii Cartei O.N.U.(26 iunie 1945)' Astfel, Declarafia Universald a Drepturilor Omului, proclamatd gi adoptatd de.Adunarea Generald a O.N.U. la 10 decembrie 1948 este primul document cu voca[ie universald in

-@lectf{

valori s
anumit( 1.2.2.G Dreptut

giaun

via[a,

acest domeniu gi stabilegte o conceplie unitard a comunitSlii interna[ionale 9."tpl" drefturile gi libert-e$le omului, deschizdnd calea spre un sistem de protecfie- internalionald

a diepturilor omului. ( Balahur D, 32) Dupd 1948, Adunarea GeneralS a O.N.U. a adoptat in acest domeniu peste 60 de conven[ii gi declara[ii prin care s-a avut in vedere 9i instituirea unor memnisme specifice de proteclie a acestor drepturi. Drepturile omului sunt drepturi inerente gi inalienabile ale fiecdrei persoane, care definesc condilia umand intr-o societate civilizat5. Omul ca fiin[d rafionald, ndscuti liberd, ca masuia a tuturor lucrurilor, considerat ca scop gi niciodatd ca mijloc, reprezintd valoarea supremd pe care ar trebui sd se concentreze tot ce inseamnd scopuri ale societSlii organizate politic in stat. Transpus in planul preocupdrilor juridice, conceptul de drepturi ald omului desemneazd, mai intdi, drepturi subiective ale omului, de o anumitd facturd, care definesc pozilia acestuia in raport cu puterea publicd, dar el devine o veritabilS institulie juridic5, un ansamblu de norme juridice intema[ionale care au ca subiect de regtemeniare promovarea gi garantarea drepturilor gi libertdlilor omului, apirarea acestuia impotriva abuzurilor statelor gi a pericolelor de orice naturS. Putem discuta astfel despre drepturile omului, pe de o parte, ca despre o institulie de drept intern, mai precis de drept constitu[ional, care insumeazd normele ce reglementeazd statutul juridic al cetileanului cu priviie la drepturile gi libertd[ile fundamentale ale acestuia, 9i, pe de altd parte, ca despre o institulie de diept internalional, ca sursd de reguli juridice stabilite de comun acord de cdtre state peniru proteclia fiinlei umane, dar gi ca principiu fundamental al dreptului internalional public. (Purdd N,25) Drepturile omului reprezinti o expresie care echivaleazd cu drepturile fundamentale ale omului, recunoscute pe plan internalional, indic6nd un ansamblu de prerogative bazate pe demnitatea persoanei umane gi a cdror respectare se Tn[elege a fi promovatd in interesul tuturor oamenilor Unele surse bibliografice precizeazd cd drepturile omului gi libertalile fundamentale sunt ,,acele drepturi esenliale pentru via[a, libertatea, demnitatea 9i dezvoltarea persoanei umane, a cdror resfectare universald gi efectivd trebuie incurajati 9i promovatd prin cooperarea interna[ionald". BUergenthal T, 28) Drepturile omului sunt acele drepturi inerente fiinlei umane, luati individual sau ca parte a unui grup social determinat. Omul este delinitorul acestor drepturi prin simplul fapt ci este bdrbit sau femeie, fiind dotat cu aceleagi atribute 9i aspiri la aceleagi libertdli, indiferent ,,.,. i :... de rasd, etnie, sex, credin[5 sau nalionalitate la care apa(ine. gi Tnsumeazi un ansamblu dedrepturLLlibeftiti,si lnstitulia drepturilor omului definegte o"renilor, unii fald de aftiir ale statelor.de a apdra gi,promQVa acesbdreH*lri, obligalii -intregii "le comunitdli interndlionale de a vegea la respectarea drepturilor 9i libertdlilor ate respectiv-e in fiecare !ard, intervenind in acele situa[ii in care drepturile omului ar fi incdlcate intr-un anumit stat. (Duculescu V; 19) Cea mai completi defini[ie este cea care considerd drepturile omului ca fiind acele attribute recunoscute de dreptul internalional fiecdrui individ, in rapoturile sale cu

persolu Din ao anume: a) sunt (puteri) se con pretind @mpel situa$a adoptli,

cu {ul

posibilil miiloac b) sunl dreptul atare fundan

sau lq
Carz exprilnr

obiedi

tundai

ale nal fundan in ansa


Dreptut

person concrg

esenF afte so
c) dato

declar

valoric,

formi

de drq

Dreptu demnit efectivt intensil euplilu Este q

ale dn inc6lci

'coleotltitutBassl-:#tirlbtetd;irgaFitt normele dreptului intern a satatelor

valori sociale fundamentale gi care al drept scop satisfacerea unor nevoi umane esen[iale gi a unor aspirafii legitime, in onbxttl economico-social, politic, cultural gi istoric al unei anumite societd[i. 1.2.2.Conceptu I de drepturi fundamentale Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cetS[enilor, esenliale pentru via[a, ]ibertatea gi demnitatea a@stora, indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitS[ii umane, drepturi stabilite prin Constitufie gi garantate prin Constitu[ie gi legi.

,.

ce ocrotesc

Din aceasti defini[ie rezultd tEsiturile caracteristice ale drepturilor fundamentale,


anume:

gi

a) sunt drepturi subiective - in general, drepturile subiective sunt definite ca prerogative (puteri) ale unei persoane, prevdzute in dreptul pozitiv, in virtutea cirora aceasta poate si se comporte intr-un anume fel (poate si adopte un anumit comportament), sau si pretindd alteia un anume comportiament, putdnd apela la ajutorul organelor statale competente, in situafia in care este impiedicatd sd adopte comportamentul licit dorit sau in situa[ia in care, pretinzdnd alteia, conform legii, un anume comportament, aceasta nu-l adoptd. Drepturile fundamentele prevdzute in documentele internalionale pot fi realizate cu ajutorul statului al cirui resortizant este titularul, dar nu numai. Acesta are gi posibilitatea de a cere sprijinul unor organisme supraetatice, interna[ionale, in virtutea unor mijloace de garanlie juridicd create pe plan interna[ional; b) sunt drepturi esenfiale pentru cetS[eni - aceastd trdsdturi explicd de ce din sfera drepturilor subiective numai un anumit numdr de drepturi sunt fundamentale, inscrise ca atare in Constitu[ie. Spre deosebire de celelalte drepturi subiective, drepturile fundamentale au un'regim juridic propriu, materializat prin urmdtoarele trisdturi: principiile sau reglementirile insegi ale drepturilor gi libertdfilor fundamentale constituie de regulS obiect al Constitu[iei; Caracterizarea drepturilor fundamentele ca drepturi esenliale pentru cet6[eni apare clar exprimatd de Jean Jacque Rousseau, care Tn lucrarea sa ,,Discurs asupra originii gi fundamentelor inegalitd,tii intre oameni" sublinia cd drepturile omului sunl ,daruri esenliale ale naturii, de care nimeninu se poate atinge in nici un fel". Alli autori aratd cd drepturile fundamentale prezintd importan[a cea mai mare pentru om, dar gi pentru stat gi societate in ansamblul ei, gi cd ele reprezinti baza pentru celelalte drepturi. (Popescu C, 15) Drepturile fundamentele sunt drepturi esen[iale pentru cetdleni, pentru via[a, libertatea gi personalitatea lor. Acest caracter de drepturi esenfiale il capdti Tn raport cu condiliile concrete de existenld ale unei societdli date. Astfel, un drept subiectiv poate fi considerat esenlial, gi deci fundamental, intr-o societate datd, dar Tgi poate pierde acest mracter in
altd societate. c) datoritd importanlei lor, drepturile fundamentale sunt inscise Tn acte deosebite cum ar fi: declaralii de drepturi, pacte internalionale, legi fundamentele. Odatd selectate pe criteriul valoric, gi considerate ca fiind esenliale Tntr-o anumitd etapi istoricd, lor li se conferd o formd gi o ocrotire juridicd aparte. Fiind Tnscrise in Constitu[ie, li se recunoagte caracterul de drepturifundamentale gi se stabilesc garanlii pentru ocrotirea 9i exercitarea lor.

Drepturile omului gi libertdlile fundamentiale, drepturi esen[iale pentru via[a, libertatea, demnitatea gi,dezvoltarea persoanei umane, necesitd - pentru respectarea universald gi o larga-coopelare intemalionala intre state, cooperare care s-a "t"a,,ra:,aracestora,,interlsific.ati'frp, sper+iofidupi cel de al doilea razboi mondial, odatd cu aparifia celei mai eoprinzEto?re.orgafiizalii,universale - Organiza$a Naliunilor Unite. (Fuerea A, 59) Este curroscut,c5.;[n timpul celui de al doilea rezboi mondial au avut loc incdlcdri masive alerdrepturfkur,omului;',Gu.zeci de milkrane de vidime, fird precedent in istoria omenirii, Tncdlcdri comise in principal de state cu regiruri politice fasciste totalitare.

t,/

Dupa cel de al.doilbh rdzboitttrotdaltheptrile omului s-au'bituat in centrul ac[iunii politice mondiale, fiind proclamate gi garantate print-o serie de documente adoptate in cadrul O.N.U., de cdtre organele sale principale, documente semnate gi ratificate de cdtre state, precum: Declarafia Universald a Drepturilor Omului, cele doud Pacte internafionale privind drepturile omului, Protocoalele facultative la Pactul privind drepturile civile gi politice, alte conven[ii adoptate de organizaliile specializate ale O.N.U., pecum gi de organizafiile Convenlia Europeand privind Protec[ia Drepturilor internafionale cu caracter regional Omului gi a Libertdfilor Fundamentale, Carta Sociald European5, Carta Africand a Drepturilor Omului gi Popoarelor etc. Toate a@stea, precum gi altele, se constituie intr-un real sistem internaliona! de garantare gi promovare a drepturilor omului, sistem menit sd monitorizeze aplicarea acestor drepturi de cdtre statele care le-au Tnscris in legislaliile Ior interne. Aceste reglementdri constituie, de fapt, cadrul juridic cel mai eficient in materie. (Moroianu-Zlitescu l, 58) Dup?i cel de al doilea rdzboi mondial au avut loc numeroase deanoltdri normative in ceea ce privegte drepturile omului. Astfel, s-a trecut de Ia preocuparea asigurdrii gi protecliei unor anumite categorii de persoane (strdini, minorit5li) ori a unor drepturi considerate in mod inividual gi raportate la anumite domenii prioritare in perioada postbelicd (dreptul la muncd, protec[ia minoritdfilor), la asigurarea gi protec[ia drepturilor intr-o viziune de ansamblu, gloald. In acest proces un rol important l-au avut documentele interna[ionale care au fost consacrate sau confirmate aceste drepturi. Asemenea adoptate, documente prezintd o mare varietate atdt prin problematica abordatd, c6t gi prin caracterul lor; ele se referd fie la aspecte cu caracter general, viz6nd proclamarea unor drepturi, indicarea unor diecfii de acfiune sub formd programaticd, fie la anumite aspecte ce lin de realizarea d reptu rilor om u u i. Cit privegte caracterul lor, aceste documente pot fi: conve[ii interna[ionale, care au valoare obligatorie pentru statele care devin peti la ele gi alte instrumente juridice rezolufiile) care cuprind declara[ii sau recomanddri av6nd interna[ionale (cum ar sem nificalie precumpdn itor moral-politicS. Principala funcfie a acestor instrumente este aceea de a defini drepturile omului la care se referS, de a preciza elementele lor componente gi de a indica mdsurile necesare pentru punerea lor in aplicare. Din reglementdrile internalionale referitoare la drepturile omului, adoptate p6nd in prezent, rezultd citeva reguli care guverneazd aceastd materie: (Morange J,123-125) O primd regulS de bazd, generalS, este universalitatea drepturilor omului. Drepturile omului sunt norme imperative ale dreptului internafional, de la care nu se admit derogiri; ele sunt aplicabile intotdeauna gi peste tot. O altd reguld de bazd este aceea a nediscrimindrii in reglementarea lor gi, mai ales, in aplicarea acestor drepturi. Din precizdrile actelor interna[ionale rezultd cd oamenii sunt egali in fafa legii, din aceastd egalitate formald decurgdnd gi dreptul lor la o egald ocrotire din partea legii. Altd regulS de bazd este obliga[a statelor de a coopera intre ele, in vederea promovdrii 9i respectdrii dreptu rilor omulu i. libertd[i De asemenea, interdependenla Tntre diferitele categorii de drepturi reprezintd o altd reguld de bazd in materia drepturilor omului fundamentale ale omului Ca institufie jur:idicd de drept internafiona!, drepturile omului reprezinti o sumi de norme juridice, aflate intr-o strdnsi conexiune cu obiectul lor relaliile dintg state gi alte entitdli cu personeilitate hternafionald; care;Be stabilesc in scopul protecliei fiinlei umane. (Ciuci

1.3.

ch

thepts
dreptul

culturd

Din

pc

(Popesr

- gBllg

eqea
Corpus Promor

politie

dernniE persoru

uii in

asocbs - genel oevur n

ircrn4

in

fiepfrd fiephd
- genef:

mledit
htem4

cuxlm

}raft

poponr

fi

h ansa

aid dre
AnaFza

itc&

dealr prrt E efuat

culturd ,Dtepkl l- Dret

cu plu

strtli

ilxxner

penru

thrna
GUprra NtTG]s

gi

prezen deten$

lrrtanit
ilffiac$
persoa

oblilat

A,72)

persm sau lni

10

1.3. Glasificarea drepturilorfundrmntale si a drepturilor+omuHlirii# s.a6xsr"rh,p;ip r:'! )r, Drepturile omului au evoluat d+a lungul timpului de la preocupdri esen[iale, precum dreptul la via[d sau dreptul la libertate, la preocupdri precum drepturile economice sau culturale.

Din perspectiva evolu[iei istorice, drepturile omului pot

fi

grupate pe trei genera[ii:

- genera[ia I -

drepturile civile gi politice, consacrate ca drepturi ale omului gi ale cetd[eanuluiincd din primele documente, precum Magna Carta, Peti[ia drepturilor, Habeas Corpus sau Bilul drepturilor, ori Dedaralia francezd a drepturilor omului gi cetd[eanului. Promovate gi apdrate de numeroase documente juridice internafionale, drepturile civile gi politice includ drepturi gi liberti[i precum: dreptul la via[d, dreptul la libertate, dreptul la demnitate, dreptul de a nu fi linut in sclavie sau robie, dreptul la recunoagterea personalitdlii juridice, dreptul la egalitate in fa[a legii, dreptul la Iiberd circulalie, dreptul la azil ,in caz de perseculie, dreptul la o cetdlenie, libertatea de opinie gi exprimare, de asociere gi?ntrunire, dreptul de a participa la condu.cerea treburilor publice etc. - generalia a ll-a - drepturi economice, sociale gi culturale, consacrate gi recunoscute ceva mai tdrziu Tn legile fundamentale ale statelor gi apoi Tn documentele juridice internafionale. Printre acestea, sunt Tntdlnite in tratate internalionale drepturi precum: dreptul la securitate sociald, dreptul la muncd gi la salariu egal pentru o muncd egald, dreptul de a ?ntemeia sindicate, dreptul la invdfdmdnt gi de a participa la via[a culturald a colectivitdlii etc. - generalia a lll-a - drepturi colective. Dupd adoptarea Cartei O.N.U., in spiritul solidaritd[ii internafionale gi pentru construirea unui viitor mai bun pentru to[i, dreptul interna[ional a consacrat ca principiu fundamental dreptul popoarelor de a dispune de ele insele(dreptul la autodeterminare). Recunoscut ca drept colectiv, subiect al acestuia poate fi numai poporul sau nafiunea, gi nu alte entitifi precum minoritdlile na[ionale. Mai pot fi addugate aici dreptul la dezvoltare sau la pace tot ca drepturi colective ale popoarelor gi ale omenirii
ansamblul ei. Analizate dupi con[inutul lor, drepturile gi libertS[ile fundamentale ale omului pot fi grupate in categoriile: drepturi civile, drepturi politice, drepturi economice, drepturi sociale, drepturi culturale. Drepturi civile 1. Dreptul la viald, la libertate gi la inviolabilitatea persoanei, in care sunt incluse: dreptul de a nu fi supus la torturd, tratamente gi pedepse crude sau inumane; dreptul de a nu fi linut Tn sclavie; dreptul de a nu fi constrdns la executarea unei munci fo(ate sau obligatorii; dreptul de a nu fi privat de libertate decdt pentru motive legale giin conformitate cu procedura prevdzuti de lege; dreptul oricdrei persoane arestate de a fi informatti in momentul arestdrii sale despre motivele acestei arestdri gi de a fi ingtiin[atd in cel mai scurt timp de orice invinuire ce i se aduce; dreptul oricdrei persoane arestate sau de[inute pentru comiterea unei infracliuni de a fi adusd, in termenul cel mai scurt, in fala unui tribunal gi de a fi judecati intr-un interval rezonabil sau de a fi eliberatd; dreptul de a fi prezent la proces gi de a se apdra; dreptul persoanei private de libertate prin arestare sau detenlie de a introduce o acfiune in fala unui tribunal pentru ca aceasta sd hotdrascd asupra legalitdlii detenfiunii sale; dreptul persoanei lipsitd de libertate de a fi tratatd cu umanitate gi cu respectarea demnitillii inerente persoanei umane;, regula potrivit cireia nimeni nu poate fi intemni[at pentnr simplu! motiv cd nu, este in mdsurd sS.execute o obligalie contractualS; dreptul individului de a nu fi urmdrit',sau 'pedepsit,dir+,cauza unei infracliuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat print-o hotdrdre,definitivd; dreptul persoanei condamnate fiace recurs in fap unei instantre;,2pdoare; dreptul persoanei de'a nu fi condamnatil pentu o hfra$une constind in sdvdrgirea unei acliuni sau inactiuni care in momentu! siviqffi brrul ustihtia infrac[iune.
Tn

(Popescu C,27)

de'a

ll

r'.i

,/

,'2.:'Dreptut la egale ocrotire a legii (dreptul la repunere efectivi ?n drepUri'de,ad{BcribuaPJp r, cazul Tncdlcdrii drepturilor fundamentale consacrate prin nafionale competente Constitulie sau prin legi; dreptul de acces egal la serviciile publice; dreptul oricdrei persoane ca litigiul in care este parte si fie examinat echitabil gi public; ideea cd orice persoand acuzatd de comiterea unei infrac[iuni este prezumatd a fi nevinovatd atdta timp cfit.yinovSlia sa nu a fi stabilitd in mod legal; dreptul de apdrare fdri discrimindri); 3. Dreptul de a fi recunoscut ca subiect de drept; 4. Egalitatea in drepturi Tntre birbat gi femeie (dreptul egal al bdrbalilor gi femeilor de a se bucura de drepturile civile gi politice; egalitatea in drepturi gi rdspunderi a solilor in privinla cdsdtoriei, in timpul cdsStoriei 9i la desfacerea ei); 5. Dreptul la o cetdlenie (dreptul copilului de a dob6ndi o cetSlenie), precum gi dreptul de a nu fi lipsit de cetdlenie; 6. Dreptul de a se cdsdtori gi a intemeia o familie; 7. Dreptul la proprietate gi la mogtenire; 8. Dreptul de a nu fi supus unei imixtiuni- arbitrare. sau ilegale- in viala particulard, in viala particulard, in familie, in domiciliul sau corespondenla sa, sau unei atingeri aduse onoarei sau reputaliei sale (dreptul la protecfia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri). Drepturi politice 1. Dreptul Ia libertatea gAndirii, congtiin[ei gi religiei (libertatea de a avea sau adopta o religie gi libertatea de manifestare a acesteia; ca atare, nimeni nu trebuie sd aibi de suferit din cauza opiniilor sale; dreptul la libertatea de exprimare); 2. Dreptul la intrunire pagnicS, aicifiind vorba de intrunirile publice; 3. Dreptul la liberd circulalie (dreptul de a-gi alege domiciliul in grani[ele oricdrui stat; dreptul de a pirdsi orice !ard, inclusiv propria sa !ard, gi de a se intoarce Tn [ara sa; dreptul strdinului care se afli Tn mod legal pe teritoriul unui stat de a nu fi expulzat decdt in executarea unei decizii Iuate in conformitate cu legea); 4. Dreptul cetSleanului de a participa la conducerea statului (dreptul de a alege 9i de a fi ales; dreptul de a avea acces la funcliile publice din lara sa); 5. Dreptul de azil. Drepturi economice gi sociale 1. Dreptul la muncd (dreptul Ia libera alegere a muncii; dreptul la condilii juste gi prielnice de munc6; dreptul la apdrare impotriva gomajului; dreptul la retribufie egalS pentru munci egald; dreptul la odihnd gi timp liber; dreptul la plata unui concediu periodic; dreptul la securitatea gi igiena muncii; dreptul la promovarea profesionald; dreptul la remunerarea zilelor de sdrbitoare);

in

B#A.t
grupafr .D drep

ilfi*tt .- drep l-a

fmdal :brpdl
Ga

flffirr

ilfud
[fiib.

Ptixtl

depfir
preued

krg

meffii

frepfit
egaEtd

dhUet
rtahre
tesped
se)q

lh

lnenfr \ ngoe{ia
prirrlra

Penhl

riri(uc
dearcf

@fixrl
hterna drephr rdigie.' drephr regbfn

2. Dreptul la asigurare social5; dreptul mamelor la ocrotire

socialS; dreptul copiilor 9i

adolescen[ilor la ocrotire socialS; 3. Dreptul de asociere, inclusiv in sindicate, fiind vorba aici, desigur, gi de asocialii profesionale; 4. Dreptul persoanei !a un nivel de trai suficient pentru ea gifamilia sa; 5. Dreptul persoanei la realizarea drepturilor in domeniile vie[ii economice, sociale 9i culturale necesare pentru menfinerea demnitd[ii sale; 6. Dreptul la sdnitate (dreptul persoanei de a se bucura de cea mai buni sdndtate fizicd gi mentale pe care o poate atinge).
a'

ca dre

insean este o obllggt

1. Dreptul la educa[ie (dreptul prioritar al pdrinfilor in alegerea felu lui dp" Tnvitatura pentru copii lor minori); . 2. Dreptul de a participa la viala , 3. Dreptul de a beneficia de progresul tehnic ai de rezultatele proteclia drepturilor morale gi'materiale decurgdnd 4. Dreptul persoanei de a beneficia de din operele sale.

resl stebb
cuprirE

etflH

culturalS;

, sale;

cu prn

t2

guP6.tri{e$i$. ddgffirataroloi."lor,:depturile gi libertS[ile fundamentale ale omului pot fi grupate in: - drepturi individuale; unele se adrcseazi tuturor oamenilor, .altele se adreseazd unor anumite categorii de persoane - copii, femei, apatrizi, persoane cu handicap etc.
drepturi colective. lndifer:ent de felul cum sunt ordonate in scopuri scolastice, drepturile gi libertd[ile fundamentale ale omului reprelntii un tot unitar gi numai abordate in interconditionalitatea lor pot fi Tnlelese, promovate gi apdrate eficient. 1.4. Garta ONU

Principalele acte internalionale referitoare la drepturile omului cu caracter de universalitate au fost adoptate dupd cel de-al doilea rdzboi mondial sub egida Organizaliei Naliunilor Unite. Aceste acte stau la baza intregii construclii juridice interna[ionale referitoare la drepturile omului. Ele influenleazd legisla[iile na[ionale ale statelor in aceastd materie, prevederile lor constituind standarde internalionale qle drepturilor omului. Carta Naliunilor Unite a fost adoptatd Tn scopul credrii condiliilor necesare pentru menlinerea pdcii gi securitdfii internalionale, a justiliei gi a respectdrii obliga[iilor care decurg din tratatele internafionale. ]n realizarea acestor feluri, se reafirmi credinla in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea gi valoarea persoanei umane, in egalitatea in drepturi a bdrba[ilor gifemeilor, precum gi a naliunilor mari 9i mici. Articolul 1 aliniatu! (3) al Cartei Naliunilor Unite declara urmdtorul scop ca fiind unul dintre obiectivele O. N. l.,h-\ ,, Realizarea coopeirdrii interna[ionale in solu[ionarea problemelor internalionale de naturi economicS, sociald, culturald sau umanitard, gi promovarea gi incurajarea respectdrii drepturilor omului gi libertdlilor fundamentale pentru toli, fdri deosebire de ras5, sex, limbd sau religie." Articolele 55 gi 56 ale Cartei Nafiunilor Unite prevdd obliga[iile O.N.U. gi ale statelor membre care Tmpreund, dar gi separat, vor crea condi[iile de stabilitate gi de bunistare necesare unor legituri pagnice gi prietenegti intre nafiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalit5lii in drepturi ale popoarelor gi a dreptului de a dispune de ele insele. Pentru realizarea acestor feluri, statele membre ale O.N.U. se obligi sd promoveze: ,, ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a bralelor de muncd gi condilii de progres gi dezvoltare economicd gi socialS; rezolvarea problemelor intemalionale Tn domeniile economic, social, al sdndtafii publice gi al altor probleme conexe 9i cooperare internalionald in domeniile culturii gi educaliei; respectarea universald gi efectivd a drepturilor omului gi libertalile fundamentale pentru to[i, fird deosebire de rasi, sex, limbi, religie." Carta Naliunilor Unite aduce ca noutate prin conlinutul sdu intemalionalizarea drepturilor omului, acestea devenind obiectivul comunitd[ii internalionale gi nu doar al reglementirilor interne ale statelor. Faptul cd un stat care a ratificat Carta nu poate sus$ne cd drepturile omului ca subiect cad sub inciden[a exclusivd a jurisdicfiei inteme nu inseamnd totugi ci orice Tncdlcare a drepturilor omului de citre un stat membru al O.N.U. este o problemi de interes intemalional. inseamni Tnsd cd gi in cazul absenlei unor obligalii asumate printr-un tratat un stat nu mai poate afirma ca prejudicierea propriilor sdi cetd[eni, indiferent in ce propo(ie sau t de sistematic s-ar produce, este o problemd ce [ine'exolusiv de jur,isdic[ia sa intemi. Carta reprezinti un tratat interna[ional multilateral, iar st$gle'catersutlt p5(i .la ea recunosc drepfurile omului a$a cum sunt consacrate. in-,

cuprinsul'dispoziliilor.acesteia.

,r,;r;,-'r"Tdudatii;:Carta prectzeart oiltga$a statelor membre O.N-U. de a'Gooprl'GU-i: .:. -r ,i organiz4ia,pentru ,proffioVzra drepfurilor $ ftertii$br fundamentale ale omului. Pe baza dispozi[iilor Cartei Naliunlc Unite 9i a noii conceplii ce rezulta din aceasta cu privire la drepturile omului, Adunarea GerreraE a O.N.U. a proclamat Declaralia

.'

l3

il
L]

UniversalS a Drepturibr'.Oncului, ea'r:r'prirn irstrument internafional referitor la drepturile omului. Aceasta a dobdndit o importanla pdilica gi juridicd deosebitd de-a lungul timpului datoritd valorilor pe care le promoveaze $ le apdrd. Carta interna[ionald a drepturilor omului este denumirea sub care documentele O.N.U. reunesc principalele acte intem4tionale referitoare la drepturile fundamentale ale omului. Aceste documente sunt: Declara$a universald a drepturilor omului din 1948, cele doud Pacte internafionale privind drepturile omului din anul 1976 si Protoco]ul facultativ la Pactul privind drepturile civile gi politice. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Definiti drepturile fundamentale ale omului . Folosifi spa[iul de mai jos pentru formularea rdspunsului.

Aeast

Affi,
m$t

ilr[ltat

Gslem

fiepfir e fred

ir :Ds itsfri Bepfir ulqi


rmlesrrt

flDreil qgar&
I
i

[ il;tprnrrf poate fi consultat la pagina 11.


2. Enumerati drepturile fundamentale ale omului de generatia a-l-a Folosili spaliul de maijos pentru formularea rdspunsului.

* (rn red
irffi{ ficilr
mrd

rqbm inpmi
Gu pril

stsffi

U Rdspunsul poate fi consultat Ia pagina 11


1

espre

.s.LUCRARE DE VERIFICARE.

ilc@r oeltel

Descrieti cuprinsul generatiilor de drepturi ale omului. lnstrucfiuni privind testul de evaluare: - se folosegte Tn primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard
parcurgerea bibl iografi ei ind icate. Criteriile de evaluare sunt: - claritatea exprimirii gi absenla formuldrilor nesigure, - identificarea elementelor de confinut solicitate, - utilizarea bibliografiei precizate.

fndrr

Gd

frena r

el srril

mnpc

tpr.*d"l s oul rprclhd

REZUMAT Contribufii insemnate la definirea gi cristalizarea drepturilor omului au adus gi actele constitulionale engleze de Ia sfdrgitul sec. al XVII-lea. Astfel, ,,Habeas Corpus", act adoptat de Parlament in '1679, garanteazd inviolabilitatea persoanei, iar ,,Bil! of Rights" (Declara[ia drepturilor) din 1689 recunoagte dreptul la alegeri libere, libertatea cuvdntului, eliberarea sub caufiune, dreptul de a fi judecat de un tribunal cu jurii, precum gi alte drepturi, insd primul document european in care au fost schilate primele elemente ale proteclieijuridice a persoanei umane este ,,Magna Carta Libertatum", semnatd in 1215 de regele loan Fdrd de Jari, document prin care se reglementeazd raporturile regelui cu nobilimea 9i biserica englezd, gi care consacrd dreptul la judecatd potrivit legii: ,,Nici un om liber na va fiinchis sau expulzat sau nimicit in vreun fel fdrd a fijudecat in mod legal ': de egalii sdi, potrivit tegitor[drii". Protecfia drepturilor omului prin instrtimente juridice de transpunere a acestor drepturi in prevederi tegale, a devenit un imperativ al comuniti[ii intemafionale dupd al doilea rdzboi,mondiaf,.in,'uima deaniluirrii atrocitd[ilor comise de nazigti, iar mai tdrziu, gi ca urmare a perpetuirii pr:acticii incdlcdrii drepturilor omului in statele cu regimuri totalitare.

gr Ett psbr
doac
bl srrt
ileptrr

doffi

fta,th

trdil sil rc! died slm

'

ffiilii, iftrire

seE
ui4a,
rGsped

t4

Aceastd necesitate s-a conerffi,3Gltnentarhaurcaracter trniversal sau regional ce au urmat semndrii Cartei O.N.U.(26 irtie 1945). Astfel, Declarafia Universald a Drepturilor Omu]ui, proclamati gi adoptatd de Adunarea Generald a O.N.U. la 10 decembrb 1948 este primul document cu voca[ie universald in acest domeniu gi stabilegte o oncep[ie unitard a comunitdlii internalionale despre drepturile 9i libertSlile omului, descftizind calea spre un sistem de protec[ie internalional5 a drepturilor omului. ( Balahur D, 32) Dupi 1948, Adunarea Generald a O.N.U. a adoptat

in acest domeniu peste 60 de conven[ii gi declaralii prin care s-a avut in vedere

gi

instituirea unor mecanisme speciftce de protec[ie a acestor drepturi. Drepturile omului sunt drepturi inerente gi inalienabile ale fiecdrei persoane, care definesc condifia umani intr-o societate civilizati. Omul ca fiin[5 ralionald, ndscutd liberd, ca mdsurd a tuturor lucrurilor, considerat ca scop gi niciodatd ca mijloc, reprezintd valoarea supremd pe care ar trebui sd se mncentreze tot ce inseamnd scopuri ale societd[ii organizate politic in stat. Transpus in planul preocupdrilor juridice, conceptul de drepturi ale omului desemneazd, mai Tntdi, drepturi subieqtive ale omului, de o anumitd facturd, care definesc pozifia acestuia Tn raport cu puterea publicd, dar el devine o veritabilS institulie juridicd, un ansamblu de norme juridice interna[ionale care au ca subiect de reglementare promovarea gi garantarea drepturilor gi libertd[ilor omului, apdrarea acestuia impotriva abuzurilor statelor gi a pericolelor de orice naturd. Putem discuta astfel despre drepturile omului, pe de o parte, ca despre o institu[ie de drept intern, mai precis de drept constitu[ional, care insumeazd normele ce reglementeazd statutul juridic al cetSleanului cu privire la drepturile gi libertd[ile fundamentale ale acestuia, gi, pe de altd parte, ca despre o institulie de drept internafional, ca sursd de reguli juridice stabilite de comun acord de cdtre state pentru protec[ia fiinlei umane, dar gi ca principiu fundamental al dreptului internalional public Drepturile fundamentale sunt acele dreptur.i subiective ale cetd[enilor, esenfiale pentru viala, libertatea gi demnitatea acestora, indispensabile pentu libera dezvoltare a personalitd[ii umane, drepturi stabilite prin Constitufie gi garantate pdn Constitulie gi legi. Din aceastd definifie rezultd trdsdturile caracteristice ale drepturilor fundamentale, gi anume: a) sunt drepturi subiective - in general, drepturile subiective sunt definite ca prerogative (puteri) ale unei persoane, prevdzute in dreptul pozitiv, Tn virtutea cdrora aceasta poate si adopte un anumit comportament), sau si se comporte intr-un anume fel (poate pretindi alteia un anume comportament, putdnd apela la ajutorul organelor statale competente, in situafia in care este impiedicatd sd adopte comportamentul licit dorit sau Tn situafia in care, pretinzdnd alteia, conform legii, un anume comportament, aceasta nu-! adoptd. Drepturile fundamentele previzute in documentele interna[ionale pot fi realizate

si

cu ajutorul statului al cdrui resortizant este titularul, dar nu numai. Acesta are gi

posibilitatea de a cere sprijinul unor organisme supraetatice, interna[ionale, in virtutea unor mijloace de garan[ie juridicd create pe plan internalional; b) sunt drepturi esenliale pentru cetSleni aceastd trdsdturi explicd de ce din sfera drepturilor subiective numai un anumit numir de drepturi sunt fundamentale, inscrise ca atare Constitufie. Spre deosebire de celelalte drepturi subiective, drepturile fundamentale au un regim juridic propriu, materializat prin urmdtoarele trisituri: principiile sau reglementdrile insegi ale drepturilor gi libertililor fundamentale constituie de reguld obiect al Constitufiei c) datoritd importan[ei lor, drepturile fundamentale sunt inscise Tn acte deosebite cum"ar fi: declara$i de drepturi, pacte internafionale, legi fundamentele. Odatd selectate"pe,criteriul:.valorb, $ consaderate ca fiind esenliale intr-o anumitd etapd istoricS, lor li,se,csnferS.o formi gi,o ocrdire iuridlca aparte. Fiind Tnscrise in Constitufie, li se recunoagtereqraoterul de dreptxi fundamentab gi se stabilesc garanfii pentru ocrotirea gi exercitarea lor Dreplurile -omuhri $ roe@te fundamentale, drepturi esenliale pentru deaolrea persoanei umane, necesitd pentru viala, libertatea, demnitatea respectarea universalS gi efectivd a - o brga cooperare internalionald intre state,

in

affia

l5

cooperare care s-a intensificat in specialrdupE cel de at,&ilm*:i#rry*endial,r:odatd cu aparilia celei mai cuprinzitoare organiza$i universale Organiza[ia Naliunilor Unite generalia I drepturile civile 9i politie, consacrate ca drepturi ale omului gi ale cetd[eanului inci din primele documente, precum Magna Carta, Petilia drepturilor, Habeas Corpus sau Bilul drepturilor, ori Declara[ia francezd a drepturilor omului gi cetdleanului. Promovate gi ap5rate de numeroase documente juridice interna[ionale, drepturile civile gi politice includ drepturi gi libertSli precum: dreptul la via[d, dreptul la libertate, dreptul la demnitate, dreptul de a nu fi [inut Tn sclavie sau robie, dreptul la recunoagterea personalitd[ii juridice, dreptul Ia egalitate in fala legii, dreptul la liberd circula[ie, dreptul la azil in caz de perseculie, dreptul la o cetdlenie, libertatea de opinie gi exprimare, de asociere giintrunire, dreptul de a participa la conducerea treburilor publice etc. - genera[ia a Il-a drepturi economice, sociale gi culturale, consacrate gi recunoscute ceva mai tdrziu in legile fundamentale ale statelor gi apoi in documentele juridice internalionale. Printre acestea, sunt int6lnite Tn tratate internalionale drepturi precum: dreptul la securitate sociald, dreptul la muncd g[ la salariu egal pentru o muncd egald, dreptul de a intemeia sindicate, dreptul Ia inv6ldm6nt gi de a participa la viala culturald a colectivit5lii etc. - genera[ia a lll-a - drepturi colective. Dupd adoptarea Cartei O.N.U., in spiritul solidaritdfii internalionale gi pentru construirea unui viitor mai bun pentru to!i, dreptul interna[ional a consacrat ca principiu fundamental dreptul popoarelor de a dispune de ele insele(dreptul la autodeterminare). Recunoscut ca drept colectiv, subiect al acestuia poate fi numai poporul sau naliunea, gi nu alte entitd[i precum minoritd[ile nalionale. Mai pot fi addugate aici dreptul la dezvoltare sau !a pace tot ca drepturi colective ale popoarelor gi ale omenirii ,' in ansamblul Analizate dupi conlinutul lor, drepturile gi libertSlile fundamentale ale omului pot fi grupate in categoriile: drepturi civile, drepturi politice, drepturi economice, drepturi sociale, drepturi culturale. Principalele acte interna[ionale referitoare la drepturile omului cu caracter de universalitate au fost adoptate dupd cel de-al doilea rdzboi mondial sub egida Organiza[iei Naliunilor Unite. Aceste acte stau la baza Tntregii construclii juridice interna[ionale referitoare la drepturile omului. Ele influenleazd legisla[iile na[ionale ale statelor in aceastd materie, prevederile lor constituind standarde internalionale ale drepturilor omului. Carta Naliunilor Unite a fost adoptati in scopul credrii condi[iilor necesare pentru menfinerea pdcii gi securitS[ii internalionale, a justi[iei gi a respectdrii obliga[iilor care decurg din tratatele internalionale. ln realizarea acestor leluri, se reafirmd credinla Tn drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea gi valoarea persoanei umane, in Carta egalitatea in drepturi a bdrbafilor gi femeilor, precum gi a nafiunilor mari gi Na[iunilor Unite aduce ca noutate prin con[inutul sdu internalionalizarea drepturilor omului, acestea devenind obiectivul comunitdlii internafionale gi nu doar al reglementdrilor interne ale statelor. Faptul cd un stat care a ratificat Carta nu poate susfine cd drepturile omului ca subiect cad sub incidenfa exclusivd a jurisdicliei interne nu inseamnd totugi cd orice incdlcare a drepturilor omului de cdtre un stat membru al O.N.U. este o problemi de interes internalional. inseamnd insd cd gi in cazul absenfei unor obliga[ii asumate printr-un tratat un stat nu mai poate afirma ca prejudicierea propriilor sdi cet5leni, indiferent in ce propo(ie sau cdt de sistematic s-ar produce, este o problemi ce line exclusiv de jurisdic[ia sa internd. Carta reprezinti un tratat,interna{ional multilateral; iar statele care sunt p6(i la ea recunosc drepturile omului aga curn suntj@nsacrate ?n.cuprinsul dispozi[iiloracesteia. ' i':ri j':,'fi:r;.;;;.. ',1i,,' ,',,i:: 1.6.. BIBLIOGRAFIE Doina Popescu, Protectia juridica,a drepturilor omului-note de curs ,2008 Fuerea, A, Drept comunitar uropeall;rBucure$ti, Editura All Beck,2007 Purda, N., (2007), Protectia drepturilor omului mecanisme inteme si internationale, Editura Lumina Lex, Bucuresti

zrI

u_l L
t23-(

e:I.i
:lL6.(

zr|,l

z7J w_

o
I T I

ei.

uind

mici

,.il utri,

ffs4r

&um

:.."...,: ,,,,,,:.:,,:,

,,.,,,,,.,,,,,,,,,

..

t6

ll. 9i la

2.1.Obiective..........

..

....17

Generale ...........:.... .. 21 Omului..... 23 25 umanitare ........26 Justilie ....27 verificare............ ...............30 27. Bibliografie..............
2.3. Organe subsidiare Adundrii 2.4. lnaltul Comisariat ONU pentru Drepturile 2.5. Secretarul General adjunct pentru probleme 2.6. Curtea Internalional5 de 2.7.Lucrare de Rezumat

.2.2.1.Declaratia Universala a Drepturilor Omului .............. 19 2.2:2. Pactul interna[ional cu prMre la drepturile civile gi politice. .... ........20 2.2.3. Pactul internalional cu prMre la drepturile economice, sociale gi culturale......21

2.1. OBIECTIVE.
[ii a ul ai
te

. . .

introdu@rea cursantilor in studiul documentelor internationale in materie familiarizarea cursanlilor cu continutul drepturilor si clasificarea acestora

dezvoltarea capacitilii cursanlilor de

a delimita institutiile ONU ,atriburtiile si

rii

competentele in domeniul drepturilor omului .ADUNAREA 2.2. GENERALA ONU Asigurarea respectdrii drepturilor omului a impus crearea unor mecanisme capabile si controleze realizarea efectivd, traducerea in fapt a textelor care !e consacrd. Pe de o parte

a
I r1

le promoveze, iar pe de alti parte sd le protejeze. Aceastd idee apare chiar in Declaratia Drepturilor Omului gi Cetileanului din 1789, in care s-a inscris cd ,,scopul oricdrei asociafii politice este conservarea drep-h.rr1;.r naturale si imprescriptibile ale omului". Mai tArziu, in Carta Naliunilor Unite, s-a specificat cd unul din scopurile organizaliei este de a realiza cooperarea interna[ionala ,,dezvoltdnd si incurajdnd respectarea drepturilor omului si a libertdlilor funda-mentale". Declaratia UniversalS a Drepturilor Omului precizeazd cd ,,este esen[ial ca drepturile omului sa fie protejate de un
Organizalia Nafiunilor Unite (O.N.U.) este principala organizalie internalionalS interguvernamentalS, cu caracter universal. Tratatul constitutiv a! acestei organizalii
internalionale este Carta Nafiunilor Unite. regim de drept".

si

re
Tn

Tn

ui, ne ca

de
,un

ce

tia

ila

lntre scopurile O.N.U., art.1 par.3 din Cartd indicd realizarea cooperdrii internalionale pentru rezolvarea problemelor internafionale de ordin economic, social, intelectual sau umanitar, dezvoltdnd gi incurajdnd respectul drepturilor omului gi a! liberti[ilor fundamentale pentru to[i, fdrd deosebire de rasd, sex, limbd sau religie. Realizarea acestui scop al O.N.U. se realizeazd, in principal, prin activitatea de consacrare gi prin ceea de garantare a drepturilor omului, activitatea de consacrare a drepturilor omului incluz0nd atit elaborarea de tratate internalionale, cdt gi adoptarea de acte interne cu valoare de recomandare. Firi a neglija activitatea de garantare drepturilor omului, O.N.U. a avut, in mod evident, un succes mai mare in activitatea de consacrare, rezult6nd o cantitate mare de texte intemalionale (conven[ionale gi declaratorii),Tn materie. Aceasta se datoreazd, in speciat, reticenlelor manifestate de muherstate de. a fi supuse " "i 'l' -'-' ' 'l unuicontrol internalionalinmatedares@Eriidreptunloromului. " tnternafionalizarea drepturilor omutui este expresia necesitdfii unei'protti{n Qompt6*'e Sl puternice a acestora, prin mijloace pe carc nurnai dreptul intemafional'16'puted'acbida." Recunoasterea interna[ionala a drepfurilor onx*ri a awt drept consecinle asumaid'a de obligalii internafionale pentru statele rnembre ab organizaliilor de asemenea anvergurS.
IT

?:.

rrHortudldr@uset+b6eas.te direcfie sub auspiciile Societii$i l$rfor, in anii '20, nu au dus la rezultate notabile. Au urmat apoi seriile de preocupiri, lrzea majoritate ini[iative private, care au avut drept consecin[d crearea Organizaliei N4inibr Unite. Sub egida ONU au fost adoptate instrumente referitoare la drep1s6" omului gi libertSlile fundamentale gi au fost puse la punct mecanismele necesare penfu haducerea efectivd in vialq.a aces-tora. Create pentru asigurarea promovdrii gi prote@i drepturilor omului gi libertdlilor fundamentale, mecanismele sunt formate din organe gi institulii cu misiuni, funclii, domenii de acliune gi tehnici diferite. Nici chiar natura lor juridici nu este identici.
Toate au insa aceleagi preocupdri: promovarea gi protec[ia drepturilor.omului gi libertdlilor fundamentale. Organele gi instituliile care au ca obiectiv al activitS$i lor protecfia drepturilor omului, indeplinesc funclii care, privite in ansarnblu gi in complemetaritatea rolurilor lor, formeazd un sistem complet, capabil sd asigure o efectivd promovare si protec[ie. Mai intdi, indeplinesc o funcfie de informare, prin culegerea de informalii asupra situafiei drepturilor omului din diferite ldri ale lumii, fie direct prin reprezentan[i ai organizaliilor gi institu[iilor interesate, fie pe calea anchetelor sau a plSngerilor individuale, fie pe calea rapoartelor periodice inaintate de statele membre, rapoarte care urmeazd o procedurd specificd. Este bine pusd la punct in acest sistem instituliona! gi o func[ie de consiliere, prin care se urmdregte solulionarea pe cale amiabild a diferitelor diferende ce se pot nagte prin dncdlcarea unor drepturi ale omului de cdtre state. lnstitu[iile in discufie mai indeplinesc ai o func[ie de decizie, in principal de decizie judiciard, dupi cum gi una de sancfionare, care se manifestd cu precddere pe plan politic gi prin intermediul opiniei publice. ,Structura interni a Organizaliei Na[iunilor Unite este mult mai complexd decdt cea 'existentd in cadrul Societifii Naliunilor (precizatd Tn art. 2 din Pact), iar puterile sale mult mai intinse. Astfel, Adunarea GeneralS ONU corespunde Adundrii din Societatea Naliunilor, Consiliul Securitate corespunde Consiliului Socie-tdtii Naliunilor, Secretariatul ONU Secretariatului permanent, iar Consiliul Economic ai Social ar corespunde mai multor comitete cu caracter consultativ precum Comitetul Financiar, Comitetul Economic, Comitetul Fiscal. Curtea Internalionald de Justilie corespunde Cu(ii Permanente de Justifie lnterna[ionald, Consiliul de TutelS- Comisiei de Mandate, toate asemdndtoare in linii mari, dar diferite Tn structuri, cu atribulii gi obiective mult mai ample. Carta Naliunilor Unite a insdrcinat astfel un anumit numdr de organe si se preocupe cu problemele privitoare la drepturile omu-'lui gi libertdlile fundamentale. Cele gase organe principale ale or-gznizaliei (art. 7 parag. 1) sunt Adunarea Generald, Conslliul de Securitate, Consiliul Economic Ai Social, Consiliul de Tuteld, Curtea lnterna[ionald de Justifie gi Secretariatul. Toate participd activ, dar in mdsuri diferite la eforturile pe care Naliunile Unite le desfagoard pentru promovarea gi protecfia drepturilor omului gi a libertdlilor fundamentale in toatd lumea. lnstitufiile specializate grupate in sistemul ONU, sunt in majoritatea lor independente, dar legate de organizalia mondiald prin acorduri; ele acoperd aproape toate aspectele tehnice gi culturale ale vielii sociale. Institu[iile specializate care au preocupdri marcante in ceea ce privegte proteclia gi promovarea drepturilor omu-lui sunt: Organizalia lnternafionalS a Muncii (OlM), Organizalia Naliunilor Unite pentru Educa[ie, $tiinta gi Culturd (UNESCO), Organizalia MondialS a Sdnitalii (OMS) si Organialia. pentru Alimenta{ie gi Agriculturi (FAO), care au depus Tncd de !a Tnfiinfarea lor actiuititi; ',:' intense'gi ',cu reugite reale in domeniu. 'Tuate,statele membre O.N.U. sunt reprezentate in Adunarea Generald - "un parlamentrd:': nat'iunilot'" care se intrunegte in sesiuni ordinare sau extraordinare pentru, a discula,.Gl-e,r, mai 'presante probleme mondiale. Fiecare stat membru are drept de vot. "Decizii, in; probleme-cheie precum pacea gi securitatea interna[ionald, admiterea de noi membri gi bugetul O.N.U. sunt aprobate cu o majoritate de doui treimi. Alte decizii sunt votate prin

t]E*IftI

munn

omselG

mdei ttl3p

mdafi
pirciH iirhrn{
tmdan

Gorr"G

ffita$

& fa$
tmdanr
mcrnru

trgffi

&mma

de

KW rtrdrt rlplBsl Eatr hdanl fu,ili &rmle ffiiyt "urisl, frm*r

Gomr Gqr,fl

{- -Gom
D
CorN

Gar

,D Corn

Fbrze
rcrer4i
,- i1 194

m,rer$ri

ezf-

;Grcrfr,

ta piil ronrffi

doptan
rederei
unulua,

do@(

rlune]t
thluerg

htun
trnuhra-

dodan

Cc{ de i asefiren

18

majoritate simpld'.'i#ltltimf,ersc,ffitsefsrturi spre a se lua decizii mai degrabd prin @nsens, dec6t prin vot forrtd.'Ailrnarea nu poate fo(a statele sd acfioneze, dar recomanddrile ei sunt indicatorul ophiei intemalionale generale gi reprezinti autoritatea
morald a comunitd[ii na[iunilor. Competentele Adundrii Generale [n rnateria drepturilor omului decurg nu numai din mandAtul foarte general pe care il are, ci gi din dispozifiile art. 13 gi 15 din Carta. Potrivit art. 13 parag. 1 lit. a) 9i b) din Carta Na$unilor Unite, Adundrii Generale Ti revine ca funcfie principalS sd inilieze studii gi si facd recomandiri in scopul de a dezvolta cooperarea

politic, e@-nomic, social, cultural, al educaliei gi sdnata[ii publice gi si urmireascd satisfacerea drepturilor, omului gi libertdlilor fundamentale, pentru toli oamenii, fdrd nici o deosebire de rasd, sex, limbd sau religie. Recomanddrile pe care Adunarea GeneralS le adreseazd [Srilor membre nu sunt toate obligatorii din punct de vedere juridic. Jinind insd seama de autoritatea acestui inalt for gi de faptul cd toate statele membre s-au angajat sd coopereze cu organizafia mondiald pentru a favoriza respectarea universald gi gfectivd a drepturilor gi libertSfilor
internationald
fundamentale, recomandarea are o putemicd valoare politicd gi morald. Pe baza recomanddrilor Consiliului Economic Ai Social gi altor organe ale Naliunilor Unite, sau chiar din proprie iniliativd, pe parcursu! anilor Adunarea GeneralS a adoptat 9i deschis spre semnare gi ratificare un mare numdr de convenfii referitoare Ia drep-turile omului. Tot ea a proclamat solemn, prin intermediul unor rezolulii importante, declara[ii precum: Declaralia Universald a Drepturilor Omului, Declara[ia asupra elimindrii tuturor formelor de discriminare rasialS, sau Declaralia asupra azilului teritorial, Declara[ia privind progresul gi dezvoltarea in domeniul social g.a. Potrivit art. 98 gi 100 din Cartd, in cadrul Adundrii Generale func[ioneazd gase mari comisii, care trebuie considerate nu organe subsidiare, ci pa(i integrante ale acesteia. Aceste comisii sunt: Comisia pentru dezarmare 9i securitate internafionald; Comisia economicd gifinanciard; Comisia pentru probleme sociale, umanitare gi culturale; Comisia pentru politicd speciald gi decolonizare; Comisia pentru probleme administrative gi bugetare; Comisia juridicS.

in toate domeniile,

Fiecare stat membru poate fi reprezentat de o persoand in fiecare din marile comisii, iar membrii dispun de cdte un singur vot; deciziile sunt luate cu majoritatea membrilor
prezen[i gi votanfi. 2:2.1. Declarafia Universali a Drepturilor Omului . [n 1946 Consiliul Economic Ai Social a infiinfat Comisia pentru drepturile omului care a devenit, in timp, cel mai important organism universal de promovare a drepturilor omului. La prima intdlnire a Comisiei, in 1947, unii reprezentanfi ai statelor membre au sus[inut adoptarea unei declara[ii cu privire la drepturile omului care ar fi trebuit, Tn opinia promotorilor, sd exercite o influen[d morald gi politicd asupra statelor. Un alt punct de vedere a sus[inut necesitatea realizdni unei conven[ii care sd cuprindd o cartd a drepturilor omului, supusd ratificdrii statelor, dupd adoptarea sa de cdtre Adunarea Generald. La momentul.respectiv a fost urmat primul punct de vedere. Tn 1948 Adunarea Generald adopta declarafia elaboratd de Comisia pentru drepturile omului sub numele de Declaralia Universald.d,d.rePturitsnonnrlui. Din oeb 56 state membre ale Naliunilor Unite, 48 au votat s-au ab[inut. La mai bine de 50 de ani de la in favoarea,,adopErit Declaraliei iar ,Dectaratiaifgi'Bestraze bcil sfu de onoare in istoria migcdrii pentru drepturile adoptarei OmUlUi. r'r i.:,::'r 'Li \;: .i.' '-tir' "'.; :' Cel de al doilea punct de vedere, ebboltea, pe baza Declarafiei, unui tratat a fost, de asemenea, urmat, dar s-a materializd rndt mai lliziu decdt s-a anticipat. Declangarea

ln
:$i

in

r9

rizboiului rece, evolulia sa spre.forrnerdinr.0e.;?m+Qe;-axirdliSaridarca ideologicd a

migcarii pentru drepturile omului au fost elementele obiec*ive GorB au ficut ca cele doud principale tratate asupra drepturilor omului si intre in vigoare at*a peste 28 de ani. Pactul cu privire !a drepturile civile gi politice gi impactul cu privire la drepfurile economice, sociale 9i culturale au fost adoptate de Adunarea Generali in 1966 gt au inhat in vigoare in 1976. Cele.trei documente au devenit fundamentul Dreptului intema,tonal al drepturilor omului constituind, Carta lnternalionald a drepturilor omului. Ea cuprirde: Dectaralia Universald a Drepturilor Omului, adoptatil la 10 decembrie 1948 de cdtre Adunarea Generald a Organiza[iei Naliunilor Unite; Pactul interna[ional cu privire la drepturile civi]e gi politice; Pactul interna[ional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale. Pactul internalional asupra drepturilor civile gi politice are doud Protocoale facultative. Primul Protocol facultativ (a fost deschis spre semnare in 1966 9i a intrat in vigoare in 1976) imputernicegte Comitetul drepturilor omului sd primeascd gi sd examineze comunicdri provenite de la persoane fizice. Cel de al doilea Protocol facultativ (adoptat prin rezolulie a Adundrii Generale a O.N.U. in decembrie 1989) se referd la abolirea pedepsei cu moartea. Declaralia Universald a Drepturilor Omului este primul document care proclami solemn drepturile gi libert5file fundamentele ale omu]ui, dupd o lungd perioadd in care, mai ales prin cele doud rdzboaie mondiale, existenla fiin[ei umane gi demnitatea acesteia au fost puse sub semnul intrebdrii. Chiar din preambul, Declaralia Universald a Drepturilor Omului pornegte de la conceplia cd recunoagterea demnitd[ii inerente tuturor membrilor familiei umane gi a drepturilor lor egale gi inalienabile constituie fundamentul libertd[ii, al dreptdlii gi al pdcii in lume. Ea considerd cd tocmai ignorarea gi dispreluirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie, iar fdurirea unei lumi in care fiin[ele umane vor beneficia de libertatea cuvdntului gi a convingerilor, eliberate fiind de teroare gi mizerie, este proclamatd drept cea maiinaltd aspirafie a omului. De aceea Declara(ia Universald a Drepturilor Omului Tgi propune ca drepturile omului sd fie protejate de un sistem de drept pentru ca omul sd nu fie constrdns la revoltd impotriva tiraniei gi a asupririi. 2.2.2. Pactut internalional cu privire la drepturile civile gi politice Pactul internalional cu privire la drepturile civile 9i politice. Potrivit dispozi[iilor acestuia, statele pd(i se angaleazd sd respecte gi sd garanteze oamenilor care se gdsesc pe teritoriul lor gi care [in de competenla lor drepturile recunoscute de Pact, fdrd nici o deosebire, Tn special de rasd, culoare, sex, religie, opinie politicd sau orice alti opinie, origine na[ional5 sau social6, avere, nagtere sau intemeiatd pe orice altd imprejurare. Mai mult Pactul obligd statele sd ia mdsuri de ordin legislativ sau de altd naturd pentru transpunerea in practicd a drepturilor recunoscute de Pact, mai cu seamd: asigurarea dreptului persoanei de a depune pl6ngeri efective, chiar daci violarea dreptului a fost comisd de o autoritate publicS; sd garanteze cd autoritatea competentd va hotdri asupra drepturilor persoanei care formuleazd pldngerea, cu posibilitatea de recurs judiciar; sd garanteze autoritd[ile competente vor da urmare oricdrei pldngeri care a fost recunoscutd ca justificatd Protocolul facultativ la Pactul;interna[ional relativ la drepturile civile gi politice. Acest Protocol a fost adoptat simultan cu,cle.rdoud,pacte, dar separat de acestea. Pornind de la faptul ci mecanismul previzut de,,+Bae*ul':,international privind drepturile civile gi politice permitre doar plingerile interstataleiadresate Comitetului drepturilor omului, Protocolul primi 9i pldngeri din partea extinde competenfa acestuia prin posibilitatea de :. ,'l:::.;:ii;:'i. ''.i " , particularilor. brice stat parte la acest protocol",,recunoagte competen[a Comitetului de a primi 9i examina sesizdri primile de la particulari findnd de jurisdiclia sa, care pretind a fi victima

ffic
flsi

rt

de{ Eem

,I fiiGUT

rffid-I
nmarhE

,I23. P
qpre il

irenr{

dtr#

,tffil,i

tilralia,
Grcrcre ompcr

resus @]sai [fjrels


cffin st
llH,SEfi

ttgE, ffigG

ffr

f, kryta
im#

lprffiaxi

2.3-(
Ad

$ts6i!iz

ci

&

DG

Con

&amlE

ors @k4r
Fwx

crcat d e uxr(

&

YBd(

20

c,

trt

e
JI

lu I

va A

tn

rya

lor Ea de
llui

SE

va

pe o

.unor violSri" din partea acestria a urerrruia din drepturile enun[ate deBao3*ottl$Offi@:lriri+* persoana respectiva fi epuizat bate cdile interne posibile. Protocolul stabilegte procedurile potrivit cdrora se v(r examilra plingerile particularilor. Al doilea Protocol facultativ la Pactrl intemalional relativ la drepturile civile gi politice. Pactul internalional cu privire la drepturile cMle gi politice, enun!6nd dreptul la via[d ca drept inerent fiinlei umane, deEi este fecut in cadrul drepturilor fundamentale de la care nu se admite nici o derogare, nu abolegte pedeapsa cu moartea, ci interzice doar pronun[area sentinfelor de condamnare la moarte impotriva persoanelor sub 18 ani 9i executarea unei asemenea pedepse ?mpotriva femeilor gravide. Cel de-al doilea Protocol, adoptat in anut 1989, vizeazd tocmai abolirea pedepsei cu moartea. Prin urmare, nici o persoand aflati sub jurisdiclia unui stat parte la acest Pact nu va fi executatd gi fiecare asemenea stat va lua toate mdsurile pentru abolirea pedepsei cu moartea pe teritoriul aflat sub jurisdiclia sa. Protocolul nu admite nici o rezervd, cu exceplia rezervei formulate cu ocazia ratificdrii sau aderdrii, prevdzdnd aplicarea pedepsei cu moarte Tn timp de rdzboi, Tn urma unei condamndri pentru o crimd cu caracter militar, de o gravitate extremd, comisd in timp de rdzboi. De exemplu, Rom6nia cu ocazia ratificirii acestui Protocol, la25 ianuarie 1991, nu a fdcut o asemenea rezervd, ceea ce inseamnd Romdnia a abolit pedeapsa cu moartea in timp de rdzboi. 2.2.3. Pactul internafional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale Spre deosebire de Pactul interna[ional cu privire Ia drepturile civile gi politice, Pactul internalional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale nu impune statelor pa(i obligalii imediate. Aceasti abordare este justificatd de natura drepturilor consacrate gi de situa[ia existentd in diferitele state, mai ales din punct de vedere economic. Astfel, incd de la inceput se precizeazd cd fiecare stat se angajeazd "sd asigure progresiv" exercitarea deplind a drepturilor recunoscute, atdt prin efort propriu, cit gi prin asistenf5 gi cooperare internafionald, in special pe plan economic Ai tehnic, folosind la maxim resursele sale disponibile. Analizdnd drepturile proclamate de Pact constatdm ci ele consacrd drepturi economice, sociale gi culturale, prelu6nd practic prevederile Declaraliei Universale a Drepturilor Omului, nu doar enun[6ndu-le, ci explicdnd conlinutul acestora gi chiar stabilind misuri de aplicare. De exemplu, consacrdnd dreptul pe care il are orice persoand de a se bucura de cea mai bund sindtate fizicd gi mentalS pe care o poate atinge, Pactul enumerd gi c6teva mdsuri pe care statele pa(i le vor adopta, respectiv: scdderea mortalitd[ii nou ndscufilor gi a mortalitdlii infantile, precum gi dezvoltarea sdndtoasd a copilului; Tmbundtdfirea aspectelor igienei mediului gi ale igienei industriale; profilaxia gi tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale gi al altora, precum gi lupta impotriva acestor maladii; crearea de condi[ii care si asigure tuturor servicii medicale 9i un ajutor medical in caz de boald.

si

ci

SE

)st
St

la
ul

a
9i
ra

2.3. Organe subsidiare Adunarii Generate Articolul 7 alin. (2) din Cartd inscrie principiul general con-form cdruia ,,organele subsidiare care se vor dovedi necesare vor putea fi create potrivit prezentei Carte". Dezvoltarea unor asemenea organe - create nu numai de Adunarea GeneralS, ci 9i de Consiliul Economic Ai Social 9i de Consiliul de Securitate, de pilda - a determinat dezvoltarea unei structuri deosebit de complexe. Organele subsidiare pot fi create prin mai multe modalitdfi, ca de pildd, pe ealea unei '... rezolufii adoptate de un organ principal, sau printr-un acord intergnrvernfl]T]@Rt?1.',,,.' Func[iile Ior sunt gi ele diverse. inscriindu-se in cadrul activit&fii.orgAnului'care'le-a. creat, ele pot avea ca obiective intocmirea de sfiIdii, de informdti,:ds:'pgg1s-nrentare pagnici a unor eventuale diferende, de conciliere, de bune oficii, de gestiune materia[d:, Ein punct ' nu au neapdrat personalitate juridicS, de vedere juridic, ele prezintd o rnare

,'.:.

effie:
2r

t --p-*+rxCmpGavea'comBedente foarte intinse, pot semna acorduri furtema$onale cu alte.organe,'


F i,
subsklia-re sau principale, cu organiza[ii diverse gi chiar cu state. in virtutea art.22 din Carta tlafiuniior Unite, Adunarea @neralS ,,poate crea organe subsidiare pe care le apreciazd ca fiind necesare in exercitiarea fun$ilor sale". Aceste organe sunt de tipuri si importanle variabile; unele sunt permanente sau de lungi duratii, altele au caracter ad-hoc. Unele din aceste organe igi exerciti activitatea Tn mod exclusiv in domeniul drepturilor omului gi libertalilor fundamentale, altele numai tangenlial.
Astfel de organe sunt: 1. Gomisia de drept internafional. Comisia a fost creatd Tnbaza Rezoluliei 174(11) din 21 noiembrie 1947 a Adunirii Generale. Ea este compusd din jurisconsulli cu o competenf5 recunoscutd, la inceput formatd din 15 membri, numdr mdrit apoi la 25, care igi exerciti mandatul nu ca reprezentan[i ai statelor ai cdror cetd[eni sunt, ei Tn mod ln6lsrpendent, fiind alegi de Adunarea Generald. Scopul acesteia este de a promova dezvoltarea progresivd a dreptului interna[iona! gi a codificdrii sale. Functiile Comisiei sunt: a) elaborarea proiectelor de convenlii referitoare la subiecte care nu sunt Incd reglementate de dreptul internalional, sau nu sunt suficient de dezvoltate in practica statelor; b) formularea mai precisd gi sistematizarea normelor de drept internaliona! ce reglementeazd domenii Tn care existd deja o practicd statalS considerabild, precedente gi o doctrinS. Sistematizarea normelor de drept interna[ional, codificarea lor, urmeazd un proces complex, de la elaborarea unui proiect supus observaliilor guvernelor f5rilor membre, la intocmirea unui raport in aten[ia Adundrii Generale pentru a face obiectul unei rezolulii sau in vederea incheierii unei convenlii sau convocdrii unei conferin[e. De-a lungul timpului, Comisia a colaborat efectiv la ela-borarea mai multor instrumente internalionale, cum sunt:

T
ta
hctft
hr

Gonf,

ilIcr esig

AH
-

lo-

m,rn

I1-

Afrd

fl-

19{

l2-

;fegit

AfrC

Hirq
Ir

tle$r
org

lffite,

2. Convenfia privitoare la relaliile diplomatice, semnatd la Vienala 18 aprilie 1961 gi intratd in vigoare Tn aprilie 1964. Obiectivele conven[iei sunt : relaliile diplomatice, organizarea misiunilor, imunitSlile diplomatice. Convenlia se fundamenteazd pe principiul juridic al egalitdlii suverane a statalor, pe necesitatea menfinerii picii gi securitdlii internalionale, pe relaliile amicale dintre state, indiferent de regimul constitulional gi social. 3. Convenlia asupra relaliilor consulare, semnati la Viena la 24 aprilie 1963 gi intratd in vigoare in martie 1967. 4. Convenfia pentru prevenirea gi reprimarea crimei de genocid. 5. Statutul lnaltului Gomisariat al Nafiunilor Unite pentru Refugiafi. 6. Gonvenlia referitoare la statutul refugialilor. 7. Convenlia referitoare la statutul apatrizilor. 8. Gomitetul special pentru decolonizare. 9. Comitetul special impotriva apartheidului. Afost creat prin Rezolulia 1761 (XVll) din 6 noiembrie 1962a Adundrii Generale. La ::r,incepu! a fost numit Comitetul special Tnsarcinat si studieze politica de aparlheid'"a: guvernului Republicii Sud-Africane, avdnd ca obiectiv urmdrirea permanenti a'errolutiei [olitice,rasiale a acestui guvern intre sesiunile Adundrii Generale. Tntre..stFcir]ile: , ' , , . . ', Comitetului: prezentarea de rapoarte periodice asupra obsewa$ibr ficute. ,i:Comitetul a fost autorizat si primeascd gi sd examineze petifi, sd consulte i'nstitufii specializate, organizalii regionale, organizalii neguvemarnentah, sd poatd lua mdsuri de ajutorare a migcdrilor na[ionale de eliberare, sd ajute persoanele oprimate din Africa de
,

ilepfirf ; A.IE tlediri

fuurrs

srilt'i
M
Rea

rua

trs

22

Sud,s5pl'omb\,e8e,tsaffiffi+ffiorlaluptaimpotrivapoliticilordeapartheid,s5
intreprindd studii privitoare la problerneb politice, sociale gi economice din Africa australd, sd incurajeze publica[ii Tmpotiva uilr asemenea politici g.a. La lucrdrile sale pot participa ca observatori reprezentanlii migcdrilor de eliberare nalionald a popoarelor din regiunile neautonome. Cgmitetul special impotriva aparthedului este asistat Tn activitatea sa de Subcomitetul de aplicare a rezolufiilor ONU cu privire la Africa de Sud gi Subcomitetul pentru informa[ii giasistenfd. 10. Consiliul Naliunilor Unite pentru Namibia. A fost creat prin Rezolulia 224ti (S-V din 19 mai 1967 a Adunirii Generale. La inceput s-a numit Consiliul Naliunilor Unite pentru Sud-Vestul African, insdrcinat sd administreze teritoriul Namibiei pdnd la ob[inerea independenlei 21 martie 1990). 11. Comitetul special insircinar si ancheteze asupra practicilor israeliene care afecteazd drepturile omului in teritoeriile ocupate. A fost creat prin Rezolulia 2443 (Xxlll) din 19.decembrie 1968 a Adundrii Generale. Guvernul statului lsrael era solicitat sd coopereze cu acest comitet gi s5-i ugureze sarcina. Guvernul israelian s-a opus acestor solicitdri gi, ca urmare, toate informa[iile au fost ob(inute in afara grani{elor acestui stat. Problema este mai veche: incd prin Rezolufia 106 - Si - 1947 Adunarea GeneralS crease o comisie speciald pentru Palestina.

12. Comitetul pentru

exercitarea drepturilor inalienabile

ale

poporului

S cl
A

u
ti,

palestinian. A fost creat prin Rezolulia 3236 (XXX) din 1974 a Adundrii Generale. Rezolu[ia a exprimat Tngrijorarea profundd a comunitalii internalionale, determinate de faptul cd nu a fost inregistrat niciun progres in ceea ce priveste exercitarea de citre poporul Palestinian a drepturilor omului, precum gi a dreptului la autodeterminare, fdri amestec din afard, a dreptului la independenfd gi suveranitate nafionald sau exercitarea de cdtre palestinieni a drepturilor ina-lienabile de a se intoarce la cdminele lor 9i la bunurile lor de unde au fost
deplasa[i gi dezrdddcinali.

Organizalia pentru eliberarea Palestinei a fost invitatd sd participe la sesiunile gi lucrdrile Adundrii Generale [Rezolulia 3237 (XXIX) din 1974] gi la dezbaterile Consiliului de Securitate privind problemele legate de Palestina gi cele referitoare la incdlcdrile
drepturilor poporului Palestinian. -[naltul A. Comisar al Nafiunilor Unite pentru Refugiati Este organul Naliunilor Unite creat in aplicarea art. 22 din Carta ONU; la 1 ianuarie 1951 pe baza Rezolu[iei Adundrii Generale 319 (lV) din 3 decembrie 1949 (inilial pentru un termen de trei ani). Acest document a fost completat prin Rezolulia 428 (V) din 14 decembrie 1950 a Adundrii Generale, cdreia Ti este anexat Statutul Tnaftului Comisariat. Potrivit dispozifiilor Tnscrise in Statut, Tnaltul Comisar al Naliunilor Unite pentru Refugia[i este un organ subsidiar Adundrii Generale, responsabil cu protec[ia internalionald a refugialilor, cu gdsirea gi promovarea soluliilor permanente pentru problemele acestora. Este o organizalie in principiu apolitici, umanitari gi socialS gi privegte Tndeosebi grupuri sau categorii de refugiali. lnaltul Comisariat a inlocuit Organiza[ia Internalionald pentru Refugiali (OlR), creatii prin Rezolu[ia 62(1) din 15 decembrie 1916 a Adundrii Generale. Organizafia a fost creatii pentru a sprijini victimele regimurilor totalitare gi orice persoane care nu puteau sau nu doreau sd cearS',protecfia guvemelor lor de origine.

i1
cr \r,

ul

tii
l.

9i

ii de
de

2.4 lnaltul Comisariat ONU'pentnr Drepturile Omului Organul Secretariatului ONU'cdruia ii reveneau ?n principal problemele drepturilor omului em,GentruFpdntrU:idreBturile omului (de ta @neva). Centrul era condus de Secretarul General AdjUnetrpentnr,drepturile ornului, cile era'tn acelagi timp gi Directorul General al Oficiului Nafiunilor Unite de la Genem. Cenht pentru drepturile omului avea ca sarcind principald si sprijine Adunarea GeneraE, Cansff Econqrnl. gi Social, Comisia drepturilor
z3

li';
i

omului gi alte organe ale NaliunihmtiBiter:treprotedar,ea,drepturi{or omului gi libertS[ile fundamentale in conformitate cu prevederile Naliunilor Unite, Declaraliei Universale a Drepturilor Omului, pactelor gi convenliilor Internafionale referitoare la drepturile omului incheiate sub auspiciile Na[iunilor Unite. La 15 septembrie 1997, Centrul pentru Drepturile Omului a fuzionat cu Biroul inaltului Cornisar pentru Drepturile Omului Tntr-un singur organism: inaltul Comisariat ONU pentru Dreptu-rile Omului, care igi are sediul la Geneva. Mandatul acestui organism igi are temeiul juridic in art. 1, 13,55 din Carta Nafiunilor Unite, in Declara[ia gi Programul de acliune de la Viena precum gi in'Rezolu[ia Adundrii Generale 481141 din 20 decembrie 1993, prin care Adunarea Generald a infiin[at funcfia de inalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Misiunea Tnaftului Comisariat este de a promova respectarea universald a tuturor drepturilor omului, urmdrind traducerea Tn fapte concrete a voinlei gi a hotdrdrii comunitd[ii lnternalionale, aga cum acestea se exprimd prin intermediul Na[iunilor Unite. Pentru indeplinirea acestei misiuni, inaltul Comigariat ONU pentru drepturile Omului ii
revin numeroase atribulii: promoveazd pe plan internaliona! exercitarea tuturor dreptu-rilor omului gi libert5filor fundamentale; indeplinegte un rol esenlial in problemele drepturilor omului gi eviden(iazi importanfa acestora pe plan nafional gi interna[ional; promoveazd cooperarea internalional5 Tn acest domeniu; stimuleazd gi coordoneazd acliunile din domeniul drepturilor omului in intreg sistemul ONU; - impulsioneazd ratificarea gi implementarea universalS a standardelor lntemalionale in materie; participi la elaborarea de noi instrumente juridice privitoare la drepturile omului gi libertiilile fu ndamenta le ; acordd sprijin organismelor cu preocupdri in domeniu gi organelor de monitorizare create Tn baza acordurilor internafionale; - acfioneazi in situa[ia unor violdri grave ale drepturilor omului; - promoveaz5 infiin[area de infrastructuri nalionale Tn aceastd materie; - desfdsoard acfiuni gi operafiuni de teren; - asigurd educafia, informarea, servicii consultative gi asistenld tehnicd in probleme de drepturi ale omului. inaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului este condus de un inalt Comisar al Naliunilor Unite cu rang de Secretar General adjunct. El rdspunde direct in fa[a Secretarului General pentru intreaga activitate a lnaltului Comisariat, gi indeplinegte funcliile ce Lau fost atribuite in mod special de cdtre Adunarea Generald Tn rezolufia mai sus citatd gi in cele ulterioare. Consiliazd pe Secretarul General asupra politicilor ONU In domeniul drepturilor omului, se ingrijegte de acordarea unui sprijin material gi administrativ pentru ac[iunile desf5gurate in cadrul programului ONU pentru drepturile omului, Tl reprezintd pe Secretarul General la reuniunile organismelor de drepturile omului gi alte manifestdri din domeniu gi duce la indeplinire sarcinile speciale pe care i le stabilegte Secretarul General. inaltul Comisar este asistat de un,inalt Comisar adjunct ONU pentru Drepturile Omului care 1l gi inlocuiegte Tn lipsd. Acesta mai,hdeplinegte gi sarcini specifice Tn domeniu, cdt gi pe cele de naturd administrativd,,fiindvaspunzitor:'in fala inaltului Comisar. Personalul Inaltului,,Gornisar:ia,t',.ONU,r.pentru,':Drepturile Omu-lui are, intre altele, urmdtoareleatributii: r .,: r,:,,"-1;'",i ''i'r, ,'' '":,' rr:'i: 'r -i sprijind pe [naltul Comisar, in.'conducerea gi','supravegherea generald a activitdlilor prevdzute in programele de drepturile omului;

tilfil

splr
!g
UYO

ht* frprrr

ryn

ifrr
OTTT

ffi ifr sfi

ir?t

iir -

Ssd
-SGn

Senf,

o att

Sco

prot

repti
operali

&

urgfi

ffiink* lRolul i

6nhg
preveni

rh 1992 urumiE Adurtiti

24

I
F

r
E

fr--

b h h

- sprijine pe inaltul Comisarin elabraea,'oomunicareafiadrGarff.givaluarea politicilor, pacticilor gi activita[ilor de prxrxmre y prote4ie a drepturilor omului; - sprijind pe [naltul Comisar in men$nerea rela[iilor cu guvernele, organismele 9i ii

sfructurile Na[iunilor Unite, cu organiza,fii intema[ionale, institu[ii regionale gi nafionale, cu organ izali i neg uvernamentale, seciorul privat 9i med le u n iversitare ; spijina pe Inaltul Comisar in asigurarea legiturii cu Cabinetul Secretariatului General gi dte servicii interesate, precum gi an purtiitorii de cuvdnt ai Secretariatului General de la l{ew York gi Geneva gi cu mijloacele de informare; -conduce activititile de str6ngere de fonduri g.a. h organizarea Tniftului Comiiariat ONU penlu Drepturile Omului mai funcfioneazd Biroul rle liNew York, condus de un director, ca reprezeniant al inattului Comisai, in fa[a cdruia rdspunde. Abibuliile Biroului sunt de asemenea importante: il reprezintd pe inaltul Comisar in fala Na[iunilor Unite la reuniunile organelor de decizie, pe l6ngd misiunile permanente ale ,statelor membre reuniunile hterdepartamentale gi dintre agenlii , pe l6ngd organizafiile neguvernamentale , mijloacele de informare; consiliazi gi face recomandiri in privin[a politicilor de urmat precum gi a altor probleme de importan[d deosebitd ; informeazd pe Secretarul Generalin legiturd cu problemele de drepturile omului; informeazd Adunarea Generald Consiliul Economic Ai Social precum gi alte organisme cu sediul la New York Tn legdturd cu probleme de drepturi ale omului; - indeplineste orice alte sarcini stabilite de cdtre lnaltul Comisar Mai intrd in structura acestui organism, pe langa inaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Tnaftul Comisar adjunct pentru Drepturile Omului, Cabinetulinaltului Comisar ONU pentru Drep-'1uil;e Omului, gi Biroul de la New York al inaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului: Sectorul administrativ; - Serviciul ,,Cercetare gi dreptul la dezvoltare"; Serviciul ,,Activitafi gi programe"; Secretariatul. O atribu[ie specificd a inaltului Comisar pentru Drepturile Omului este aceea de a coordona Comitetul lnternational de coordonare a instituJiilor naJionale de promovare $_i de protejare a drepturilor omului. Comitetul a adoptat Reguli de procedurA, care detaliazA func[ionarea Comitetului, la data de 15 aprilie 2000 in Rabat, Maroc, reguli care au fost amendate la 15 aprilie 2OO2 la Copenhaga, Danemarca. Activitatea Comitetului este str6ns legatd gi de activitatea Comisiei pentru Drepturile Omului, intalnirile Comitetului desfdguranduse in paralel cu sesiunea anuald a Comisiei pentru Drepturile Omului.

, la

2.5. Secretarul General adjunct pentru probleme umanitare Func[ia de Secretar General adjunct pentru probleme umanitare a fost creatd m urma]e a unor repetate solicitdri ale Adundrii Generale, pusd de foarte multe ori in fa[a unor situa$i de urgenf5 cum ar fi: dezastre naturale sau de origine umand gi alte calamitafi. Situa$i excepfionale de urgen[5, exoduri de popula[ie, deplasdri ale acesteia din pricina unor conflicte armate interne sau internalionale. Rolul acestuia este de a supraveghea gi coordona intervenlia Na[iunilor Unite in operaliunile,urnanitare de:urgdnfil-de a fi un element de destindere.in situalii incordate dintre guverne gi factor,ii insdrcinali si inbeprindi operafiuni u:manitare la'fafa locului, de a preveni gi media in aceastd privinfa. ln 1992, Secretarul Generai ONU a decb ^nrfiiqtarea unui Departament pentru probleme umanitare - prin transformarea Biroului penfu probleme umanitare, potrivit Rezolu[iei Adundrii Generale 461182 din 19 decembrb 1991 - care sd coordoneze gi sd conducd
e5

ac[iunile de asistenfd urnanitard ONU Tn situa[ii de urgenld..$--a fiaircpeab*, permanent de legaturd intre organismele implicate, cu participarea acelora op'eraliorrale 9i cu invitarea permanenti a Comitetului lnterna[ional al Crucii Rogii, al Ligii SocietS[ilor de Cruce Rogie, organiza[ii Interna[ionale pentru migra[ii gi ai organizaliilor neguvernamentale cu activitate relevantd in domeniu. Secretarul General adjunct cu probleme umanitare indeplinegte gi func[ia de coordonator al Nafiunilor Unite pentru ajutoare de urgenfd. Este principalu! interlocutor al sistemului in aceste pro-bleme, acordd sfaturi privitoare la politica umanitar6, asigurd coordonarea

General asupra urgenfelor, recomanddndu-i totodatd gi misurile de luat. in calitate de coordonator al ajutoarelor de urgenfd, prezideazd comitetul permanent interinstitulii compus din gefii organismelor opera[ional ONU care se ocupd de ajutoare umanitare: PNUD, UNICEF, lCR, FAO, OMS g.a. Din acest Comitet mai fac parte Organizalia Intenalionald pentru Migrdri, Comitetul lnterna[ional de Cruce Rogie 9i sunt de asemenea invitate si participe gi societdlile nalionale de Cruce Rogie gi Semiluna Rogie, organizate intr-o Federa[ie lntenalionald, precum gi alte organizalii neguvernamentale. Comitetul definegte intervenlia sistemului fa[d de fiecare situa[ie de urgenfd, fixeazd prioritdli gi susline activitSli destinate sd sprijine mijloacele nalionale in materie de ajutoare. Departamentul pentru Afaceri Umanitare coordoneazd misiunile de evaluare a nevoilor de pe teren, lanseazd apeluri destinate finan!5rii ajutoarelor umanitare, organizeazd reuniuni de donatori, redacteazd rapoarte in acest sens g.a. Ajutoarele umanitare sunt aproape in Tntregime finanlate prin contribulii voluntare. C6nd se produce o crizd intr-o [ard aflatd in curs de dezvoltare, reprezentantul rezident al PNUD-ului, care este aproape intotdeauna coordonatorul ac[iunii respective sau un coordonator umanitar, numit special, coopereazi cu guvemul, ONG-urile 9i alte organi-za[ii umanitare, soliciti echipe ale Naliunilor Unite pentru gestiunea operaliunilor, echipe compuse din reprezentan[i ai organis-melor ONU. in asemenea situa[ii, echipele depun o activitate de 24 de ore din 24 pe zi pentru a aclion a tdrd pauze gi pentru a difuza informalii asupra catastrofelor

atrage atenlia asupra urgen[elor uma-nitare. Colaboreazd cu gefii organismelor operalionale ale sistemului, cu marile organiza[ii neguvernamenta]e, cu organizaliile umanitare interguvernamentale, cu guvernele 9i consiliazd pe Secretarul
acliunilor

gi

frre

ptn

m(
GE]I

fir'l d

rtr

irl

.G

2.6. Curtea lnternationali de Justiliel Curtea Intena[ionald de Justi[ie a fost creatd in 1946 ?n locul Cu(ii P-ermanente de Justifie lntena[ionald a Societdfii Nafiunilor, cu atribufii aproape identice, fiind ,,organul judiciar principal al Nafiunilor Unite" (arl.92 din Carta ONU). Ea funclioneazd in conformitate cu Statutu! sdu care face parte integrantd din Carta ONU (cap. XiV art. 92-96). Toate statele membre ale Naliunilor Unite sunt gi p5(i ale Cu(ii lnternalionalb de Justifie, potrivit art. 93, dar pot deveni pa(i la Statut gi alte state din afara ONU. Curtea este formatd din 15 membri cu un mandat de 9 ani. Ei pot fi reeligibili, 9i sunt alegi separat de cdtre Consiliul de Securitate gi Adunarea Generald. Potrivit art. 2 din Statut, Curtea este un corp de magistrali independenfi selecliona[i fdrS a se fine seama de na[ionalitatea lor, dintre persoanele care se bucurd de o foarte inalta considera[ie m-oral5_, care reunesc condifiile cerute pentru exercitared, ,'in, [arile lor, a celor' mai Tnalte funclii judiciare, sau care sunt jurisconsulfi cu o cornpeten!5 notorie in" materie de drept Membrii Cu(ii lntema[ionale de Justilie.se bucuri de aceleagi imunitd[i ca cele acordate agen[ilor dipiomatici, sunt inamovibili, nu pot exercita nicio altii activitate profesional5 9i trenuie sd reprezinte ,,marile forme de civilizalie gi principalele sisteme juridice din lume".

LC
rTIil

2-7-l

internafional.s

i ' ''

-H

ITGT

-8[
Gril

-da

26

r tn

ilrtlm*tilr34rallnl (l Fdin.Stahrt Vernraze cd numai statele se pot prezenta inaintea Cu(iir Curtea are doua competenle esen,lbb: oontencioasd gi consultativd. Pe plan contencios, competen,ta CuSi este facultativd. Ea poate fi sesizatd pe o cale asemdnatoare cu cea de arbiha, sau pe cale unilateralS, emanatd de unul din state dar numai atunci c6nd pd(ile in litigiu au recunoscut jurisdicfia Cu(ii, acceptdnd clauza facultativd a competen[ei obligatorii prevazutd de art. 36 din Sta-tut. Este o clauzd facultativd pentru cd niciun stiat nu este obligat sd o accepte, dar, o data acceptatd, jurisdiclia Cu(ii devine obligatorie. O competen[i obligatorie, aga cum inifial era avutd in vedere, nu a putut fi acceptatd din cauTa poziliei fostelor state socialiste aflate in zona de dominalie sovietic5, pozilie la care s-au raliat statele arabe gi unele state latino-americane. Pe plan consultativ, Adunarea Generali sau Consiliul de Securitate, precum gi orice alt organ ONU sau institu[iile specializate care au o autorizalte din partea Adundrii Generale, pot cere Cu(ii avize consultative asupra oricdror probleme juridice care se ridici dn cadrul
activitSfli lor.

Au fost situalii c6nd Curtea a trebuit sd interpreteze unele probleme referitoare la


drepturile omului sau sd-gi exprime opinia in astfel de chestiuni cu prilejul unor spele aflate

in contencios sau in cadrul unor proceduri consultative. Avizele consultative gi deciziile Cu(ii care s-au referit la probleme de drepturi ale omului nu au fost urmare a sesizdrilor primite din partea unor persoane sau organiza[ii neguvernamentale, ci pe calea unor
e
, nr

'tn

al un e
r,

le

afaceri contencioase sau proceduri consultative cerute numai de state. Au mai fost emise avize consultative privitoare la interpretarea unor tra-ate de pace sau a unor tratate care priveau direct gi probleme de drepturi ale omului. De pildd, s-au cerut de catre Adunarea Generald avize consultative asupra unor tratate de pace iniliate din preocupdrile Naliunilor Unite pentru acuzaliile aduse privind violdrile grave ale drepturilor omuluiin [dri din Europa risdriteand precum Bulgaria, Romdnia, Ungaria . Curtea lnternalionald de Justifie a fdcut in mai multe rdnduri declaralii importante asupra unor probleme referitoare la dreptu-rile omului, cu ocazia adoptdrii de avize consultative sau hotdrdri. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Ge este Declaratia Universala a Drepturilor Omului ? Folositi spa[iul de mai jos pentru formularea rdspunsului.

{U

U Raspunsul poate fi consultat Ia pagina 19. 2. Care sint Pactele Internationale in domeniul drepturilor omului? Folosi[i spa$ul de mai jos pentru formularea rdspunsului.

4ii
lra

U
z.7.LUCRARE DE VERIFICARE.
,

Rdspunsul poate fi consultat la pagin a 20.

de
le,
ii

pt

te
9i

Descrieti cortinutul protocoloalelor f,acultative la cele doua pacte internationakB. lnstructiuni privind testul de evaluare: - se folosegte in primul r0nd cursul, insa pentru un punctaj ridicat este, ,r'r

parcu rgerea bibl iografiei ind icate.

Criteriile de evaluare sunt: - claritatea exprimirii gi absenta formulitifDr

ffiigurc,

- ident,ffrca TffiBffitrdf trdibfiiir-rti'i solicitate, - util izarea bibl iografiei prbcizate. REZUMAT Asigurarea respectdrii drepturilor omului a impus crearea unor mecanisme capabile si conlrobze realizarea efectivfi, traducerea in fapt a textelor care !e consacrd. Pe de o parte le promoveze, iar pe de altd parte si Ie protejeze. Aceastti idee apare chiar in Declaratia Drepturilor Omului gi Cetd[eanului din 1789, in care s-a inscris cd ,,scopul oricdrei asociafii politice este conservarea drep-1utl1.r naturale si imprescriptibile ale omului". Mai tfurziu, Tn Carta Naliunilor Unite, s-a specificat cd unul din scopurile realiza cooperarea interna[ionala ,de_zvolt6nd si incuraj6nd organizafiei este de reipectaiea drepturilor omului si a liberti[ilor funda-mentale". Declaralia Universali a Drepturilor Omului precizeazd cd ,,este esenlial ca drepturile omului sa fie protejate de un regim de drept". Orlanizalia Naliunilor Unite (O.N.U.) este 'principala organiza[ie internalionald interguveinamenial5, cu caracter universa!. Tratatul constitutiv al acestei organizafii internalionale este Carta Naliunilor Unite Sub egida ONU au fost adoptate instrumente referitoare la drep-lurile omului gi libertd[ile fundamentale gi au fost puse la punct mecanismele necesare pentru traducerea efectivi in viala a aces-tora. Create pentru asigurarea promovdrii gi protec[iei drepturilor omului gi libertililor fundamentale, meianismele sunt formate din organe gi institufii cu misiuni, func[ii, domenii de acfiune 9i tehnici diferite. Nici chiar natura lor juridicd nu este identicS. Toate au insa aceleagi preocupdri: promovarea gi proteclia drepturiloromului gi libertalilor.fundamentale. lnstitu[iile specializate grupate in sistemul ONU, sunt in majoritatea lor independente, dar legate de organiza[ia mondial5 prin acorduri; ele acoperd aproape toate aspectele tehnice gi culturale ale vielii sociale. lnstitufiile specializate care au preocuperi marcante in ceea ce privegte protecfia gi promovarea drepturilor omu-lui sunt: brganiza[ia Interna[ionalS a Muncii (OlM), Orgenizalia Naliunilor Unite pentru Educa[ie, gtiinta gi Culturd (UNESCO), Organizalia MondialS a Sdndtalii (ONIS) si Organizalia fentru Alimenta[ie gi Agriculturd (FAO), care au depus Tnci de la infiintarea lor activitdti intense gi cu reugite reale Tn domeniu. Competentele Adunirii Generale Tn materia drepturilor omului decurg nu numai din mandatul foarte general pe care il are, ci gi din dispozi[iile art. 13 9i 15 din Carta. Potrivit art. 13 parag. 1 lit. a) gi b) din Carta Naliunilor Unite, Adunirii Generale ii revine ca funcfie principald sd ini[ieze studii gi si facd recomanddri in scopul de a dezvolta cooperarea internalionald in toate domeniile, politic, eco-'nomic, social, cultural, al educaliei 9i sdndtaiii publice gi sd urmdreascd satisfacerea drepturilor omului 9i libertdlilor fundamentale, pentru tofi oamenii, fdrd nici o deosebire de ras5, sex, limbi sau religie. - In 1946 Consiliul Economic ai Social a Tnfiinlat Comisia pentru drepturile omului care a devenit, in timp, cel mai important organism universal de promovare a drepturilor omului. La prima intdlnire a Comisiei, in 1947, unii reprezentanfi ai statelor membre au suslinut adoptarea unei declarafii cu privire la drepturile omului care ar fi trebuit, in opinia promotorilor, si exercite o influen[d moral5 gi politicd asupra statelor. Un alt punct de vedgre a sus[inut necesitatea realtzdni unei convenlii care si cuprindd o cartd a drepturilor ,, gmulqir*$.up$si,ratificdrii statelor, dupd adoptarea sa de cdtre Adunarea Generali. La AdunareaGenerals , liipectiv,a fost. ur.m9t primul punct.de vedere. in 1948numele de Declara[ia ,,,,,,.F,gqpie rdtiailabgr.ata od comisia pentru drepturile omului sub '.,' 'ijn,l,rer$eiiiB'drppjr,rr,iiorOmului. Din cele 56 state membre ale Naliunilor Unite,48 auyotat s-au ablinut. La mai bine de 50 ge a1i de Ia in, fivoarea'hOoptar:ii Declaraliei iar sdu de onoare in istoria migc5rii pentru drepturile adoptare, DeClaralia igi pdstreazd locul omului Pactul cu privire la drepturile civile gi politice gi impactul cu privire Ia drepturile economice, sociale gi culturale au fost adoptate de Adunarea Generald Tn 1966 9i au intrat

si

Protocc Protocc

faptul

,md dfes i
tr
gB

ff

permite extinde partictd

dol*

pnrd
@cut mafE

Gd de

ipfier
,milb

imo
I

ffioi.

a fthl
EMAE spn

irerna

6qFl
*1.

tfrtatr
(2

Hrdo

mqrffii

de Co

dearol

ott
r,ezcilul

.c

28

in vigoare in 1976. Cele tnei documel*e atr devenit fundamentul Dreptului internafional al
drepturilor omului constituind, Garta ffiema$onald a drepturilor omului . Ea cuprinde: Declara[ia Universald a Drepet]fur Omului, adoptatd la 10 decembrie 1948 de cdtre Adunarea Generald a Organiza$ei Na$unilor Unite; Pactul internafional cu privire la drepturile civile gi politice; lactut internalional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale. Pactul internalional cu privire la drepturile civile gi politice. Potrivit dispozi[iilor acestuia, garanteze oamenilor care se gdsesc pe statele pd(i se angajeazd sd respecte gi teritoriul lor gi care lin de competenla lor drepturile recunoscute de Pact, fdrd nici o deosebire, Tn special de rasd, culoare, sex, religie, opinie politicd sau orice altd opinie, origine nalional5 sau sociali, avere, nagtere sau intemeiatd pe orice altd imprejurare. Mai mult Pactul obligd statele ia mdsuri de ordin legislativ sau de altd naturd pentru transpunerea in practicd a drepturilor recunoscute de Pact, mai cu seamd: asigurarea dreptului persoanei de a depune pl6ngeri efective, chiar dacd violarea dreptului a fost comisd de o autoritate publicd; sd garanteze cd a.utoritatea competentd va hotdri asupra drepturilor persoanei care formuleazd pldngerea, cu posibilitatea de recurs judiciar; si garanteze cd autoritd[ile competente vor da urmare oricdrei pldngeri care a fost recunoscutd ca justificati Protocolul facultativ la Pactul internafional relativ la drepturi]e civile gi politice. Acest Protocol a fost adoptat simultan cu cele doud pacte, dar separat de acestea. Pornind de la faptul cd mecanismul prevdzut de Pactul internalional privind drepturile civile gi politice permite doar pldngerile interstatale adresate Comitetului drepturilor omului, Protocolul primi gi plOngeri din partea extinde competen[a acestuia prin posibilitatea de particularilor. Al doilea Protocol facultativ Ia Pactul internalional relativ la drepturile civile gi politice. Pactul interna{ional cu privire la drepturile civile gi politice, enunfdnd dreptul la via[5 ca drept inerent fiin[ei umane, degi este trecut in cadrul drepturilor fundamentale de la care nu se admite nici o derogare, nu abolegte pedeapsa cu moartea, ci interzice doar pronun[area sentinlelor de condamnare la moarte Tmpotriva persoanelor sub 18 ani gi executarea unei asemenea pedepse impotriva femeilor gravide. Cel de-al doilea Protocol, adoptat in anul 1989, vizeazd tocmai abolirea pedepsei cu moartea. Prin urmare, nici o persoand aflatd sub jurisdic[ia unui stat parte la acest Pact nu va fi executatd gi fiecare asemenea stat va lua toate mdsurile pentru abolirea pedepsei cu moartea pe teritoriul aflat sub jurisdicfia sa. Protocolul nu admite nici o rezewd, cu exceplia rezervei formulate cu ocazia ratificdrii sau aderdrii, prevdzdnd aplicarea pedepsei cu moarte in timp de rdzboi, Tn urma unei condamndri pentru o crimd cu caracter militar, de o gravitate extremd, comisi in timp de rdzboi. De exemplu, Romdnia cu ocazia ratificdrii acestui Protocol, la25 ianuarie 1991, nu a ficut o asemenea rezentd, ceea ce inseamnd cd Romdnia a abolit pedeapsa cn moartea in timp de rdzboi. Spre deosebire de Pactul intemalional cu privire la drepturile civile gi politice, Pacfirl interna[ional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale nu impune statelor pi$ obligafii imediate. Aceastd abordare este justificati de natura drepturilor consacrate gi de situafia existentd in diferitele state, mai ales din punct de vedere economic Articolul 7 alin. (2) din Cartd Tnscrie principiul general con-form cdruia ,,organele subsidiare care se vor dovedi necesare vor putea fi cteate potrivit prezentei Carte". Dezvoltares unor,osemeReaorgate - create nu numai de Adunarea Generald, ci gi de Consiliul Economic Ai Social gi de C.onsiliul de Securitate, de pildd - a determinit dezvoltarea unei structuri deosebit <le conpbxe. Or:ganele subsidiare pot fi create prh md mufte modalitd[i, ca de pildd, pe calea unei rezolu[ii adoptate de un organ prindpal, sau printr+n acord interguvernamental. . Comisia de drept interna[ional.

SE

rte in ruI

si

tle ite
a un

si

E
tii
te

I I

e, e

IN

/it
,ie

)a
9i

or In a ut ia de or La

E
ia

la''
ile ile

x)

Comisia a fost creatd in baza Rezoluliei 174(11)'dirartilt-*tnhuatuiel${ffi7ls8AdundEii Generale. Ea este compusd din jurisconsul[i cu o competenld recunoscUti,'la inceput formatd din 15 membri, numdr mdrit apoi la 25, care igi exercitd mandatul nu ca reprezentan[i ai statelor ai ciror cetS[eni sunt, ci in mod ln6grpendent, fiind alegi de Adunarea Generald. Scopul acesteia este de a promova dezvoltarea progresivd a dreptului internalional gi a codificdrii sale. inaltul Comisar al N-a[iunilor Unite pentru Refugiati Este organul Na[iunilor Unite creat in aplicarea art. 22 din iarta ONU; la 1 ianuarie 1951 pe baza Rezoluliei Adundrii denerale 319 (lV) din 3 decembrie 1949 (inilial pentru un termen de trei ani). Acest document a fost completat prin Rezolulia 428 (V) din 14 decembrie 1950 a Adunirii Generale, cdreia ii este anexat Statutul inaltului Comisariat. Potrivit dispozi[iilor inscrise,Tn Statut, Tnaffiul Comisar al Naliunilor Unite pentru Refugia[i este un organ subsidiar Adundrii Generale, responsabil cu protec[ia internalionald a refugiafilor, cu gisirea 9i promovarea
sofuliilor permanente pentru problemele acestora. lnaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omutui Organul Secretariatului ONU ciruia Ti reveneau in principal problemele drepturilor omului eri Centrul pentru drepturile omului (de la Geneva). Centrul era condus de Secretarul General Adjunct pentru drepturile omului, care era in acelagi timp 9i Directorul General al Oficiului Naliunilor Unite de la Geneva. Centrul pentru drepturile omului avea ca sarcind principald sd sprijine Adunarea Generald, Consiliul Economic ai Social, Comisia drepturilor omului gi alte oigane ale Na[iunilor Unite in protejarea drepturilor omului 9i libertSlile fundamentale in ionformitate cu prevederile Na[iunilor Unite, Declaraliei Universale. a Drepturilor Omului, pactelor gi convenliilor lnternafionale referitoare la drepturile omului

fEU

ta

( ,l

32
32

3i
i

3.3,

$ 3-435-L

:)

i
,ir
I

tl

*
fr,
fiii,

ri
r
r
p

Curtea lntenalionald de Justifie a fost creatd in 1946 in locul Cu(ii P_ermanente de Justi[ie lntenalionald'a Societdlii Nafiunilor, cu atribulii aproape identice, fiind ,,organul judiciar principal al Na[iunilor Unite" (art. 92 din Carta ONU). Ea funclioneazd in conformitate cu Statutul sdu care face parte integrantd din Carta ONU (cap. XIV art. 92-96). Toate statele membre ale Naliunilor Unite sunt 9i p5(i ale C-u(ii internalionale de Justilie, potrivit art. 93, dar pot deveni parfi la Statut gi alte state din afara ONU. Curtea este formatd din 15 membri cu un mandat de 9 ani. Ei pot fi reeligibili, 9i sunt alegi separat de cdtre Consiliul de Securitate gi Adunarea Generali. Potrivit art. 2 din Statut, Curtea este un corp de magistrali independen[i seleclionafi fdrd a se line seama de na[ionalitatea lor, dintre persoanele care se bucurd de o foarte inalta consideralie m-orali., care reunesc condiliile cerute pentru exercitarea, in ldrile lor, a celor mai inalte funclii judiciare, sau care sunt jurisconsulli cu o competenld notorie in materie de drept interna[ional.s

2.8. BIBLIOGRAFIE. Popescu, C.L., (2008), Protec,tia intemalionald a drepturilor omului, surse, institulii,
proceduri, Editura All Beck, Bucuregti 24.Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008 ZS. Micu, D., (2004), Garantarea drepturilor omului Tn practica Cu(ii Europene a drepturilor Omului gi in Constitulia Romdniei, Bucuregti, Editura All Beck,2004 ,lnstitutie fundamentalS,a statului de drept, 20. Corneliu Minda, Ombdusmanul Lumina Lex,2007 27. Fuere?, A., Drept comunitar european,.'Bucuregti,:EditUl:a,Al'l BeCk;2007 :: meoanisme .interne si internationale, 2A. purda, N., Piotectia'drepturilor omului ,,'1j:'ii::i'1'1;r:' 'r: r Editura Lumina Lex, Bucuresti

30

ur

ul al le or
ile

Europei.. ......31 3.2.1.Scurt istoric al Consiliului Europei.......... ..........31 .........33 - 3.2.2.Statutul Consiliului Europei.. ...i..... jurisdic[ionale Europene 3.2.3. Mecanisme gi organisme ..... ......33 3.2.4. Mecanisme quasi-jurisdiclionale..... ........36 ........36 3.2.5. Mecanisme nejurisdicfionale. 3.3. Noua Curte Europeand a drepturilor omului. ......37 ..........37 3.3.1.Conven[ia Europeani a Drepturilor Omului ' 3.3.2.Noua Curte Europeand a Drepturilor Omului reglementatd prin ,...... Protocolul nr. 11 .......38 . 3.S.Lucrare de verificare. ..................................4t 3.6.Bibliografie......... ................ ...........47
32. Sisternul organismelor Consiliului
Rezumat

3.1

.Obiective............

.......31

a
lui

3.1.

OBTECT|VE. introducerea cursanfilor in studiul organismelor Consiliului Europei

IU

lii
ra

familiarizarea cursanlilor atributiile si competentele Curtii Europene a Drepturilor Omului,organizare,structura,incompatibilitati,mandat dezvoltarea capacitSfii cursan[ilor de a cunoaste si accede la procedura in fata Curtii 3.2.Sistemul organismelor Gonsiliului Europei 3.2.1. Scurt istoric al Gonsiliului Europei

. . .

'Fiecare membru al Consiliului Europei trebuie sd recunoascd principiul preeminen,tei dreptului gi principiulin viftutea cdruia orice persoand plasatd sub jurisdiclia sa trebuie sd se bucure de drepturile omului gi de libertd{ile fundamentale" Articolul 3 al StatutuluiConsiliului Europei
Consiliul Europei, prima organizafie politicd european5, a luat nagtere la Londra, in mai 1949, la patru ani dupd crearea Organizaliei Na[iunilor Unite, din ruinele gi actele de barbarie ale celui de-al doilea rdzboi mondial. Voinla politicd a statelor fondatoare de a realiza unitatea Tntre membrii sii s-a cristalizatinjurul urmdtorului obiectiv: ,,sd apere gi si promoveze idealurile gi principiile care sunt patrimoniul lor comun gi sd favorizeze progresul lor economic Ai social" (articolul 1 al Statutului). Statutul Organizafiei este fundamentat de o manieri explicitd pe respectarea drepturilor omului gi a preeminenlei dreptului. Este vorba de protejarea gi promovarea continui a demnitafii gi libertafii individului Tn cadrul statului de drept, care trebuie permanent consolidat. Statutul merge gi mai departe, deoarece prevede cd Tnc6lC5ri[ti"grave''iile' dfepturilor omului pe care le comit statele membre ate Organizafiei'c'ohstituisrnotiVd'de''' '':"r rr'-:' r;1:rj:';'r;r:i:::':1!:r r 'r' . ''i suspendare sau excludgrg O etapi istoricd a inceput in 1948 odati cu adoptarea Declaraliei Universale'a'Drdpttrfilor Omului, care proclamd universatitatea $ indivizibilitatea drepturilor"oniului. intdedel'Ee:'Tli'rrlr privegte, Consiliul Europei gi-a indeplinit argaiarrentele in domeniul drepturilor omului piin adoptarea, in 1950, a Convenliei europene a Ceiludlor omului, a cdrei ratificare a devenit

3l

!'')'.'orcc,ndft,b'tdgil*d6rcuts{.la,r0rganizalie. in 1961 a fost adoptat ecfrivalentul Convenliei in domeniul drepturilor economice Ei sociale: Carta sociald europeand La peste 50 de ani de la crearea sa, misiunea Consiliului Europeigi-a pdstrat intreaga sa relevanld. Aceasta importan!5 crescdndi odati cu schimbdrile cunoscut spectaculoase intervenite in Europa CentralS gi de Est incepdnd cu sfirgitul anilor '80. Consiliul Europei gi-a dublat propria activitate in vederea sprijinirii efortului noilor state membre, precum gi al statelor candidate in perioada tranziliei gi consoliddrii democratice. int6lnirea la nivel Tnalt a Consiliului Europei de la Viena, din octombrie 1993, a stabilit noi direclii politice. $efii de stat gi de guvern au atribuit Consiliului Europei rolul de paznic al securitd[ii democratice bazate pe drepturile omului, democralie gi supremalia legii. Securitatea democraticd este un complement esenfia! a! securitdlii militare gi o condi[ie necesard pentru stabilitatea gi pacea continentului. Cu ocazia celui de-al doilea Summit, care a avut loc la Strasbourg, in octombrie 1997, gefii de stat gi de guvern au adoptat un plan de ac![une pentru intdrirea activitSfli Consiliului Europei Tn patru domenii: democra[ia gi drepturile omului, coeziunea sociald, securitatea cetdfenilor, valorile democratice gi diversitatea culturald. Cea de-a treia intdlnire la vdrf a gefilor de stat gi de guvern, desfdguratd la Vargovia, pe 16 gi 17 mai 2005, s-a incheiat prin adoptarea unei declaralii politice gi a unui plan de acfiune care au stabilit sarcinile principale ale Consiliului Europei pentru anii urmdtori: - promovarea valorilor fundamentale comune ale drepturilor omului, statului de drept gi democraliei; - Intdrirea securitd[ii cetdlenilor Europei, Tn principal prin combaterea terorismului, a crimei organizate gi a traficului de fiinfe umane; - dezvoltarea colabordrii cu alte organizalii europene gi interna[ionale. Astdzi Consiliul Europei are un numdr de 47 state membre: Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croafia, Danemarca, Elvelia, Estonia, Finlanda, Franla, Georgia, Germania, Grecia, Herzegovina, Irlanda, lslanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Romdnia, Rusia, Turcia, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Ucraina, Ungaria. De asemenea, a mai primit candidatura Belarus. Statutu! de observator pe l6ngd organismele interguvernamentale ale Consiliului Europei revine statelor: Canada, Vatican, Japonia, Statele Unite, Mexic. Prin activitatea sa in domeniul drepturilor omului gi cu ajutorul conven[iilor gi celorlalte instrumente legislative, Consiliul Europei urmdregte: protejarea drepturilor civile gi politice, gralie procedurilor prevdzute de Convenfia europeand a drepturilor omului protejarea drepturilor sociale gi economice prin mecanismul Cartei sociale europene protejarea persoanelor private de libertate, prin intermediul vizitelor efectuate de Comitetul european pentru prevenirea torturii gi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante protejarea drepturilor minoritd[ilor na[ionale prin intermediul Convenliei-cadru pentru protecf ia minoritSfilor na[ionale -:. promovarea egalitS[ii Tntre bdrba[i gi femei (Comitetul director pentru egalitate intre

3J

fi

,llug itrh hE
&ffi
rlepfir

&me

i,

:t:;,-;s'.r

.*;iri j::?F *':eon{bderea.rasismului, xenofobiei, antisemitismului gi intoleran[ei (Comisia europeand :'rir. i:ifmrpodriva rasismului gi intoleranlei) i:,:: i.ri:ii:-, ,Gonsolidarea libertilii de exprimare gi de informare prin mijloacele de comunicare:in ".?r.,.r;:: ,rnas5-'9il{ibera circulafie a ideilor gi informafiilor dincolo de ,, :..: . ,Astdzi, Organizalia continud sd se extindS, asigurdndu-se in acelagi timp ci tofi membrii sdiigi respecti obliga$ile gi angajamentele pe care 9i le-au asumat in momentul aderdrii.

ftgmeiEi'barbali)

tnod uilrc
oer

ryc&

frontiere. - .

T
a

aprd

32

:.

: . !: ':

1,

11

r.

-.-' -.

::.

;{

.,ir

.r }-.t,

3.2.2. Statutul Consiliului Europei de la constituirea Consiliului Europei, principiu! respectdrii drepturilor omului a fost
dintre pietrele de temelie ale organiza$ei. Tn timpul unei reuniuni de la Haga din 194g, esul Europei a fost catalizator penfu crearea Consiliului Europei prin adoptarea unei fii,av6nd urmdtorul confinut:

i;._

i;

sul: iazd cd Uniunea sau Federalia ce va lua nagtere trebuie sd rdmdnd deschisd cdtre na[iunile europene cu o guvemare democraticd care se vor angaja si respecte o a drepturilor Omului; rigte si creeze o Comisie pentru imediata indeplinire a dublei sarcini de a redacta carti gi de a enunta normele cdrora un Stat trebuie sd i se conformeze pentru a numele de democratie. e membru al Consiliului Europei recunoagte principiul suprema[iei dreptului gi ipiul in virtutea cdruia orice persoand aflatd sub juyisdiclia sa trebuie ia se bucure d-e ile omului gi de libertdfile fundamentale. alte dispozifii din Statutul Consiliului Europei subliniazd importanla drepturilor Ioa.se gi articolul 8 stipuleazd chiar cd grave incdlcdri ale drepturilor ohutui gi ale ilor fundamentale justificd suspendarea sau excluderea unui stat membru al iliului Europei. I a fot semnat la 5 mai 1949. intocmirea unei carte a drepturilor omului a constituit o ate absolutd pentru noul Consiliu gi la numai 18 luni dupd adoptarea Statutului, cele state membre semnau la 4 noiembrie 1950 Conven{ia Europeand pentru apdrarea rilor Omului gi a Libertd[ilor.Fundarnentale, convenlie ce a intrat in vigoare la 3 brie 1953.

.illecanisme gi organisme jurisdicfionale Europene mecanismele cunoscute pe plan internafional pentru garantarea drepturilor omului ismele jurisdiclionale gi-au dovedit in practicd cea mai mare eficacit'ate. Ele au la adoptarea unor instrumente juridice prin care se creeazd organe cu atribulii ic[ionale, care au competenfa sd examineze pldngerile ce le suit adresate gi sd nfe o hotir6re care se aibe autoritate de lucru judecat.

acord cu o conformare pe plan intern la cerinfele standardelor internationale in materia pturilor omului gi astfel, Tn funcfie de concepliile ideologice dominante, sau de alte nte relevante Tn ceea ce privegte politica pe care o urmeazd in acest domeniu, i destul de des exclusivitatea competenlei suverane pentru a Tmpiedica exercitarea lului international. oeea ce privegte controlul jurisdiclional, se remarcd, de asemenea, in literatura de rcialitate raritdtea acesfui.tip,de':control. Atunci c6nd se face o astfel de constatare, ent se ard f6: v66eie"fepfirl d.mecanismele jurisdicfionale de garantare a drepturilor ilui se ir,rt6lneso'mrmet:.pe pldo regional european gi american), celelalte continente lipsite de acest,tip,de'controf. adevirat ce o asernenea apreciere are In vedere faptul cd din punct de vedere al fefei geografice, cat gi al numeruhi popula$ei cuprinse Tn planul regional in care se
.

33

It

I'
I

I
fi

t-

tF

,/

,;

exercitd acest tip de contro! jurisdic[ional; ele'reprezint*ifl,ffip{sG nt<rminoritary,dar 9i anumite elemente care sd incerce sd explice existen[a acestuia.in regiunile respective. Faptul cd pentru prima datd o astfel de procedurd jurisdiclionald apare pe continentul european la foarte pufin timp de la adoptarea Declarafiei Universale a Drepturilor Omului, este in principal, rezultatul faptului cd al doilea rdzboi mondial a avut ca teatru de operalii in special Europa, iar unele dintre cele mai grave incilcdri ale drepturilor omului gi ale libertS[ilor fundamentale s-au produs, atdt Tn perioada premergdtoare cit 9i Tn timpul desfdguririi sale, pe acest continent. Mecanismul european de garantare a drepturilor omului, are un caracter complex in exercitarea atribuliilor sale, acesta, la infiinlare, avea in vedere activitatea a trei organe care igi desf5gurau activitatea in colaborare, degi aveau naturd diferitS. Primuiorgan care intervenea in procesul de asigurare a respectirii drepturilor omului, aga cum prevedea ini[ial Conven[ia Europeand privind Drepturile Omului, era Comisia pentru Drepturile Omului. este un organism important de protecfie a drepturilor omului, alcdtuitd dintr-un numdr de membri egal cu acela al statelor. Acegtia sunt alegi Tn mod individual de citre Comitetul de Minigtri al Consiliului Europei potrivit procedurilor Comitetului. Lista de propuneri este alcdtuiti de Biroul Adundrii Parlamentare gi, apoi, este supusd Comitetului de Minigtri al Consiliului Europei pentru a se asigura de o selecfie cdt mai riguroasS. Mandatul Comisiei este de 6 ani, perioadi suficientd pentru a asigura continuitatea 9i finalizarea unor cauze supuse Comisiei. Dupd alegere, Comisia igi desfdgoard activitatea pe baza propriului sdu Regulament, in baza cdruia TSi aleg un Pregedinte 9i doi vicepregedin[i pe o perioadd de trei ani. Sediul Comisiei este Tn oragul Strasbourg. Lucririle comisiei nu sunt publice. Dosarele sunt confiden[iale, iar gedin[ele se desfigoard in mod secret, lindnd searna de implicaliile fiecdrui caz adus in fafa acestui organism
european. Aceasta era constituitd din cdte un reprezentant al tuturor statelor parte la Convenfie 9i care aclionau cu titlu individual. Comisia apdrea astfel ca un organ independent, cu competen[e cvasi judiciare gi de conciliere. Aceasta rezulta din faptul ci in fa[a acesteia se derula o procedurd complexi, care cuprindea doud taze: examinarea admisibilitefii cererii adresate de citre persoana care se considera victimd a violdrii unui drept recunoscut de Convenlie gi examinarea cauzei Tn fond. Din aceste considerente, prima fazd era consideratd ca fiind judiciari, ea exprim6ndu-se printr-o hotdr6re definitivd de respingere sau admitere a cererii, iar faza a doua nu este consideratd ca judiciard, intrucdt Tn cazul admisibilitdlii cererii gi nesolufiondrii acesteia pe cale amiabild, Comisia nu putea decide in cauz5, aceasta putdnd fi inaintatS, in anumite condi[ii, Cu(ii pentru drepturile omului, sau in caz de nesesizare a Cu(ii, Comitetul Minigtrilor al Consiliul Europei se pronun[a in cauzd pebaza raportuluiinaintat de Comisie. Comisia apdrea astfel ca un prim organ cu care trebuia si se intOlneascd orice cerere referitoare la o incdlcare a drepturilor omului prevdzute in Conven[ie, indiferent dacd aceastd cerere provenea de !a un stat parte sau de la o persoand fizicd. Comisia utiliza astfel doud categorii de proceduri de investigare a cererilor primite: procedura sumarS, specificd situa[iilor c6nd pl6ngerea nu ridica probleme deosebite, fiind destul de evident faptul cd ea trebuia declaratd inadmisibild, gi procedura in cazul unor pldngeri mai dificile, cdnd era necesard o analizd mai complexd. in timpu! examindrii cererii, Comisia putea desfdgura gi o activitate de solufionare amiabild, ea oferindu-gi bunele oficii, iarTn cazde reugitase ajungea la stingerca diferendului. in caz de nerezolvare pe eale"amiabi*5;.,Gornisia redacta,un,. raport,destinat comitetului Minigtrilor, in care ardta faptele gi opinia sa referitoare,,ta faptul daci a constatat o incdlcare a drepturilor petifionarului din,partea statu|ui reclamat. Al doilea organ mre intervenea fn,procestrl,,de solulionare erurei plingeri privind incdlcarea unor drepturi reglementate de Convenlie este Curtea Europeand a drepturilor Omului. Aceasta este singurul organ jurisdicliona! propriu-zis din sistemul existent. A fost
34

Bf
ra

tu

d
r,ftr

G[

b1

ffi
I{

il

t,
I

le

tn

!e

ui

9r

)u

ia
rtii

Dt

Dat

ba
rile
SE

:e: 1d

or

lui o
d

creat Tn anul 1958 gi a inceprt se iudece, un an mai tdrziurfmw,lulr;1ffi,uftongffii*irear Cu(ii a fost consideratd a fi neesard pentru a oferi garanliile pe care le agteaptd anropenii in realizarea dreptutilor oe leau fost consacrate. Curtea se compune dintr-un nurnir de judecdtori egal cu acela al statelor membre. Pe baza unei liste prezentate de statele membre, judecdtorii sunt alegi de cdtre Adunarea parlaJnentard a Consiliului Europei, spre deosebire de procedura folositd in cazul alegerii membrilor Comisiei Europene a Drepturilor Omului. in cazul plAngerilor cu caracter statal, procedura se declangeazd in baza art. 24 din Convenlia Europeand a Drepturilor Omului, iar Tn cazul plOngerilor individuale, temeiul furidic al declangdrii procedurii il constituie art. 25. Evident, este vorba de procedura, mai intdi Tn fa[a Comisiei, care este indrituiti si sesizeze Curtea. Atdt Comisia Europeani a Drepturilor Omului, cdt gi Consiliul de Minigtri pot sesiza Curtea Europeand a Drepturilor Omului. Curtea poate fi sesizatd gi direct de cdtre un Stat-parte la Convenlie ori de cdtre statul al cdrui cetdfean a fost victima uneiincdlcdri sau unor incdlcdri. De la constituirea Comisiei Europene a Dreptgrilor Omului gi a Cur[ii Europene a Drepturilor Omului s-a acumulat o experien[d, care a confirmat rolul important al acestor mecanisme in domeniul protecliei gi garantdrii drepturilor omului. At6t Comisia, c6t gi Curtea Europeani a Drepturilor Omului au acumulat o experien[5 bogatd in domeniul solufiondrii unor cazuri concrete de incdlcare a drepturilor omului in diferite [dri europene. Art. 46 din Convenlie stabilegte cd statele pd(i trebuie sd accepte printr-o declarafie competenla Cu(ii, aceasta nefiind deci obligatorie. Aceste declaralii se pot face sub formd purd gi simplS, sub condi[ia reciprocitilii din partea anumitor sau mai multor state, sau pentru o anumitd perioadd de timp. Se intdlnesc in acest sens situafii diferite, unele state recunoscdnd competen[a Cu(ii pentru perioade mai scurte 3-5 ani) care sunt apoi reinnoite, iar alte state au recunoscut competenfa Cu(ii pe perioade nedeterminate. S-a recunoscut Tn literatura de specialitate un drept pe care l-a avut Comisia de a reprezenta persoanele care au pretins cd li s-au incdlcat drepturile. Comitetul Minigtrilor era cel de-al treilea organ al Consiliului Europei cdreia Convenlia ii recunogtea competen[e gi atribulii gi in domeniul garantdrii drepturilor omului. Acestui organ i se recunogteau funcliijudiciare, prevdzute de art. 32 gi 54 din Convenlie inainte de modificarea acesteia intr-o altd opinie, Comitetul Minigtrilor era considerat organ politic de decizie. Alli autori, analizeazd intervenlia Comitetului, ca organ politic, intr-o procedurd quasi-judiciarS, fapt pentru care a fost deseori criticat, incercdndu-se gdsirea unor explicafii ?n situa[ia conjuncturalS a Europei din deceniul gase, cdnd adoptarea Convenliei Europene a insemnat o revolulie in garantarea jundicd a drepturilor omului gi cdnd, din considerenful cd era posibil ca nu toate statele sd recunoascd competenfa Jurisdicfionald a Curlii, s.au conferit asemenea competen[e Comitetului Minigtrilor, pentru a se asigura respectarea drepturilor omului pe cale politicd. Considerim cd este un punct de vedere care poate fi acceptat in contextul situa$ei Europei postbelice, dar, in acelagi timp, ne raliem opiniei conform cdreia sistemul Consiliului Europei, degi era cel mai avansat dintre toate stemele existente, nu era lipsit de imperfec[iuni, fapt care a dus la numeroase critici , iar in cele din urmd a determinat necesitatea reformdrii sale. in acest sens s-a ac[ionat tot mai mult pentru crearea unui singur organ in locul Comisiei gi Cu{ii, care se aprecia cd va:fi rnai eficient, avind Tn vedere gi situalia care se prevedea, respectiv de extindre,e.,Consiliului Europei prin numirea fostelor state socialiste, din partea cdrora se estima:,primirea unui numdr

apreciabildepl6ngeri.DinacesteconsilererGafostadoptatProtocolulflI:'1]t';.

t
35

Flf

i;1- r.;lsrri'1i{tp,'**,ti'r,l quasi-iurisdic[ionale sunt cuprinse unele dintre cele existente, in categoria mecanismelor pe plan regional, cum ar fi mecanismul instituit prin Carta SocialS Europeand din cadrul Consiliului Europei, care nu prevede organe cu activitate gi competenld jurisdiclionald.
3.2".5. Mecanisme neju

t:2.4: Mecanisme

quasi-iurisdi{ionale

risdiclionale

Mecanismele nejurisdiclionale de garantare a drepturilor omului se caracterizeazd prin faptul cd nu dispun de proceduri care si poatd utiliza fo(a de constr6ngere necesard asigurdrii Tndeplinirii lor, atunci c6nd nu sunt transpuse Tn practicd de bund voie de cdtre state. Aceste mecanisme sunt caracteristice sistemului universal de promovare gi garantare a drepturilor omului respectiv organelor gi organismelor din cadru! Organizaliei Na[iunilor Unite, precum gi sistemului instituit de cdtre Organizalia pentru Securitate gi Cooperare in Europa. Conferin[a pentru Securitate gi Cooperare in Europa C.S.C.E), care in 1994 a devenit Organiza[ia pentru Securitate 9i Cooperare in furopa O.S.C.E), nu este o organizafie strict Europeand. Degi include toate [drile europene, Statele Unite gi Canada au fost membrii chiar de la inceput. O.S.C.E. coopereazd indeaproape cu Consiliul Europei in privinla aspectelor legate de promovarea drepturilor omului. CSCE a fost infiin[at prin Actu! Final de la Helsinki AFH), semnat in 1975 de 33 de state europene, inclusiv Uniunea Sovieticd, gi de Statele Unite gi Canada. Doar Albania a refuzat atunci sd fie parte. Dupd Tncheierea Rdzboiului Rece componenta OSCE s-a ldrgit la peste 50 de state incluzdnd Albania gi noile state independente din fosta Uniune SovieticS. Conceput ca un instrument de compromis pentru a constitui o punte peste prdpastia ideologicd ce despS(ea Estul de Vest Tn anii '70, AFH a deschis o noud etapi in procesul de negociere, statornicind o legdturd deosebit de ingenioasd intre drepturile omului gi preocupdrile pentru securitate . Aceastd legdtur5, care plasa drepturile omului pe un loc important in rela[iile politice est-vest nu gi-a pierdut insemnitatea odatd cu incheierea Rdzboiului Rece. Ea a permis OSCE sd joace gi in continuare un rol major in Europa de astizi gi sd influen[eze politicile privind drepturile omului In multe dintre [drile membre. . Actut Final de la Helsinki. Aga cum este el astizi sistemul privind drepturile omului al OSCE constd dintr-un catalog de drepturi ale omului gi garan[ii conexe, gi de institufii de supraveghere cu rol multiplu care s-au dezvoltat in timp din AFH. Aceasti evolu[ie a fost posibilS datoritd modului in care a fost elaborat AFH gi mecanismul sdu de supraveghere, precum gi datoritd caracterului sdu mai mult de instrument politic decdt de instrument cu putere juridicd . Actul Final de la Helsinki este un document voluminos, cuprinzdnd patru capitole sau "coguri". Cogul I , "Aspecte legate de securitatea in Europa". con[ine doud sec[iuni "Principiile directoare privind rela[iile intre statele participante" gi "Mdsuri de clddire a increderii gi anumite aspecte ale securitd{ii gi dezarmirii"). Cogul se referd !a "Cooperarea in domeniul economiei, gtiinlei gi tehnologiei gi mediului inconjurdtor." Subiectul Cogului III este "Cooperarea in domeniul umanitar gi alte domenii." Cogul IV, ultimul capito!, face precizdri referitoare la aga-numitul proces "de urmare" . Problemele referitoare la drepturile omului sunt tratate in principal la capitolul Principii Directoare, Cogul I gi Tntr-o oarecare mdsura in Cogul lll, degi acesta din urmd gi-a pierdut din importanli intrucdt subiectele pe care le abordeazd -contactele qmane;,feUnifrpar.ea familiei etc. - nu mai au relevanta pe carc o aveau in plin Rdzboi"Reoe*QintaeGsJeo: egg principii directoare ale AFH. doud se referd la drepturile omului. Unul:este Principiul Vll, "Respectul pentru drepturile omului gi libertdfile fundamentale, inclugivr:libertatea de g6ndire, congtiin[i, religie sau .credin[d") gi Principiul 'lDrepJuri. ega[e., gi autodeterminarea popoarelo/'). Celelalte principii se referd la suveranitate, folosirea fo(ei, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorialS, solu[ionarea pagnicd a diferenfelor,

obliga! Princip angaie se inc socialt dreptu

firrxE

st

do

itrq
@TU

im
res dE

ilft

ll

3.: [-l-

Vlll

36

irhddts g iSephiea cu bund credin[a a juridice internafionale. fiilor ipiul Vll are opt paragrafe nenrrrsGt- h pmae doue, statele participante se leazd sd "respecte drepturile qrutfr $ ne@e tmdarnentale" gi "sd promoveze gi -tncurajeze exercitarea efectird a drcgtrlor $ frerta$lor civile, politice, economice, >,. culturale gi de alti naturd...'. Aest prircipiu se referd gi la libertatea de religie, rile persoanelor apa(indnd miuitflor n4ftrnale, gi "dreptul persoanei de a te gi de a acfiona Tn conformitate crr drepturile giindatoririle sale in acest domeniu." ul paragraf al Principiului VI! suni asffel: tdomeniul drepturilor omului gi libertillilor fundamentale, Statele participante vor ac[iona onformitate cu scopurile gi principiile Cartei Nafiunilor Unite gi Declarafiei Universale a turilor omului. Ele igi vor indeplini de asemenea obligaliile ce le revin in virtutea raliilor gi acordurilor interna[ionale in acest domeniu la care pot fi pd(ii, inclusiv, e altele. Pactele internafionale privind drepturile omului". lmportanla acestui paragraf, momentul adoptdrii sale, se datora faptului cd p6nd jn acel moment unele dintre statele icipante, inclusiv Uniunea Sovieticd, nu recunoscuserd niciodatd in mod formal lia de a se conforma Declaralie Universale a drepturilor omului. Uniunea Sovieticd ab[inut la adoptarea Declaraliei Universale de cdtre Adunarea Generald a ONU. itcipiul Vll fiind prima recunoagtere neechivocd a caracterutui "normativ" al acestui ment.) ircipiul Vlll dedicd patru paragrafe subiectului "drepturi egale gi autodeterminarea poarelor." Dupd asumarea angajamentului de a respecta drepturi egale pentru popoare i dreptul acestora la autodeterminare , statele participante recunosi "d popoarele au rffideauna dreptul de a hotdrT in deplind libertate, statutul lor politic intern gi extern, c6nd cum doresc,ferd amestec din afare...". durat destul de mult p6nd c6nd Uniunea Sovietici gi aliafii sdi au recunoscut pe deplin taceste doud principii directoare au inscris problematica drepturilor omului pe agenda lului politic Est-Vest in curs de desfSgurare. Treptat, aceste Tncercdri s-au redus gi st6rgitul anilor'80, abordarea unor incdlciri specifice ale drepturilor omului a devenlt chestiune obignuitd ?n cadrul reuniunilor CSCE. fipactul important pe care l-a avut CSCE in sfera drepturilor omului poate fi in parte *ibuit procesului de continuare a demersurilor initiate de CSCE previzut Tn Cogul lV al lui Final de la Helsinki, cUnoscut ca procesul OSCE. Existenta acestui proces de negociere a permis completarea, reinterpretarea gi revizuirea densivd a Actului Final de la Helsinki, cu ocazia conferinfelor ulterioare. Aceste reuniuni at constituit de asemenea un prilej pentru a atrage atenlia opiniei publice asupra unor state care nu erau la indl[imea angajamentelor asumate privind drepturile omului . lceastd acliune normativd este finalizatd prin incheierea unui "document fina! adoptat prin sens la aceste conferinte 'Lipsa obligativiteli juridice a angajamentelor OSCE. Actul Final de la Helsinki nu este un tratat, nefiind in intenfia statelor participante de a crea dligafii cu putere juridicS. A fost conceput ca un instrument con{indnd declaralii de rtgajare politicd. Prin urmare, nerespectarea de cdtre un stat a unuia dintre aceste rtgajamente va atrage dupd sine consecinfe politice gi nu juridice. Altfel spus respectarea unui angajament nu va constitui un motiv pentru tragere la rdspundere in dreptului.:internafional, dar ar putea avea serioase repercusiuni politice. Nici mentele OSCE incheiate ulterior nu au urmdnt instituirea unei obliga[ii juridice. 3.3;'Noua" Gurte Europeana a drepturilor omului -3. 1 .Conventia "European d a Drepturilor Omului venlia Europeani a Drepturilor Omului nu a apdrut dintr-un vid juridic; , ea a fost ate atat de Declarafia UniversaE a Drepturilor Omului cat gi de Declarafia ericani a drepturilor gi indatoririlor omuhri. Dedara.tia Universald ocupa, de fapt, uh loc
Uutih:twHrilih
T7

iHasqmFra

deosebit Tn Prearnb#.ul*+.@6

.r

tr"prpffi'e.',"Tot

astfel, nu ar trebui subapreciatd"

'/

importanfa textului european in cadrul protecliei drepturilor omului la nivel internalional. in Preambulul sdu, Convenlia enun[5 intr-adevir principii importante: ,Bazele justi[iei gi a pdcii in lume... a cdror men[inere se sprijind in mod esenlial pe un regim cu adevirat democratic pe de o parte, gi, pe de altd parte, pe o conceplie comuni gi un respect comun aldrepturilor omului din care decurg acestea;..." Guvernele statelor europene insuflelite de acelagi spirit - gi posed6nd un patrimoniu comun de idealuri gi de tradi[ii politice - ,de respectarea libertalii gide supremalia dreptului sunt hotdrdte) sd ia primele mdsuri menite si asigure garantarea colectivi a unora dintre drepturile enunlate in Declaralia Universali. Existd in acest text termeni nedefinili juridic: pace, regim democratic, respect comun. Preambulul, se observd, formuleazd noliunea de democra[ie politicd ce nu figureazd in Statutul Consiliului Europei. Tot la fel de important este gi accentul pe care Parlamentul il pLme pe garantarea colectivd a drepturilor omului. Conven[ia Europeand a fost primul instrument. interna[ional ce se referd la drepturile omului avdnd ca scop proteclia unui larg evantai de drepturi civile, care, pe de o parte Tmbraci forma unui tratat ce aduce din punct de vedere juridic constr6ngeri pentru Tnaltele Pd(i Contractante, iar pe de altd parte instaureazi un sistem de control asupra aplicdrii drepturilor de nivel intern. Cea mai profundd contribulie a sa se regdsegte probabil in dispozilia Articolul 25) in conformitate cu care o lnalti Parte Contractantd poate accepta controlul Comisiei Europene a drepturilor Omului in cazul c6nd procedura este pornitd de un individ gi nu de cdtre Stat. Succesul Convenliei poate fi dimensionat prin recunoagterea de citre toate inaltele Pdr[i Contractante a acestui drept de recurs individual. libertdlilor Conven[ia Europeand pentru 'salvagardarea drepturilor omului in anul 1950 gi intratd Tn vigoare in anul 1953) a reprezentat, la fundamentale adoptati vremea respectivi, cea mai eficienti modalitate de garantare a drepturilor omului existenti in cadrul comunit6[ilor interna[ionale. Acest mecanism se baza pe constituirea, inbaza Convenfiei, a doui organlsme, respectiv Comisia Europeand a drepturilor gi Curtea europeana a drepturilor omului. ln funclionarea mecanismului mai intervenea gi Comitetul Minigtrilor cu anumite atribulii specifice. lnstituirea acestui mecanism compus din doud organe a fost rezultatul unor dispute gi al unor compromisuri. Mecanismul de control al proteclie drepturilor omului propus dupd cel de-al doilea rdzboi mondial a fost mai indrdzne[ dec6t cel care a fost stabilit de cdtre invenlia europeand. Astfel, ,,Migcarea ei din europeanS" care a [inut in mai 1948 Congresul de la Haga a propus crearea unei Cu(i de justilie care si fie accesibild oricdrui cetdtean in caz de incilcare a drepturilor sale. Aceastd propunere a fost insd primitd cu reticen[d cdtre state care Tgi vedeau amenin[atd suveranitatea, pe de altd parte nu doreau sd fie antrenate Tn actiuni care sd aibd caracter

,OO

gi a

inrtituit comisia ca orsan care sd aibs rotul de a fittra reclamaliile contra statelor gi de a declara admisibile doar pe cele care relevd incilcdri evidente ale drepturilor recunoscute de Convenfie. Faptul ci persoana ftzicd nu putea sesiza direct Curtea drepturilor omului, iar jurisdicfia acesteia era facultativd art. 46), a determinat statuarea interven[iei Comitetului Minigtrilor a! Consiliului Europei, care urma si decidi in,cezurile care{lu au fostfnaintate Cu(ii. : ,,3.3:2.Noua Gurte European#ra Erepturilor Omului reglementati prin Protocofulnf;ll " :' " :"""'1"i\ t'' ' . Constitu i rea gi statutul iudecdtorilor Conform art. 19 din Convenfia europeand, modificatd prin Protocolul nr. 11, ,Curtea Europeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se infiinleazd in scopul asigurdrii respectdrii

all=::::lT:;gulnulr-,

lil'l

el

il

&

38

in
a

t
n
IU

lui

ln
TI

ile e e
nl
Tn

idecfui egd cu cel al statelor care au ratificat Convenfia europeand a dreptudlor anx.li, decet*ldu-se de Curtea anterioari c6nd numdrul judecitorilor era egal cu el al snabhr mernbre ale Consiliului Europei. Aceasta prqsupune faptul cd un stat care devine men6ru alConsiliului Europei nu va putea si aibd un judecdtor la Curte dacd nu a ratificat $ Conven$a europeand a drepturilor omului. Conform art.21, Judecdtorii trebuie si se bucure de cea mai inaltd reputafie morala 9i si intruneascd condiliile cerute pentru exercitiarea unor inalte funcliijudiciare sau sd fie jurigti de o competenfa recunoscutd. Judecitorii igi exercitd mandatul cu titlu indMdual, ceea ce presupune cd dupi alegerea lor ei nu mai sunt legali de statul ai cdror cetifeni sunt, fapt prevdzut gi in alin. 2 al art. 1, care le impune acestora sd nu exercite nici o altii activitate incompatibild cu cerinlele de independenfd, impa(ialitate sau de disponibilitate, orice problemd ridicatd din acest punct de vedere urmdnd a fi solu[ionatd de cdtre Curte. . Alegerea judecdtorilor este fdcutd de cdtre Adunarea Parlamentard pentru fiecare stat parte la Conven[ie de pe lista de trei candidali propugi de citre stat, pe baza votului majoritar al membrilor Adundrii Parlamentare. Fdrd a constitui o excep[ie de la aceasta cerin[5, Elvelia are doi judecdtori, dar unul reprezintd Lichtenstein-ul, ca gi ltalia, unul
reinoirii Cu(ii la fiecare 3 ani, la prima alegere s-a stabilit ca prima tragere la so(i efectuatd de cdtre Secretarul general a! Consiliului Europei dupd alegerea Ior, mandatul a jumdtate din judecdtori sd se incheie trei ani. Judecdtorii Tgi incheie mandatul la vdrsta de 70 ani, dar ei continud sd se ocupe de
cauzele cu care au fost deja sesiza[i. Este prevdzutd gi posibilitatea revocdrii unuijudecdtor prin votul a doud treimi din numdrul total al judecdtorilor Cu(ii, atunci cind se apreciazd cd el nu mai corespunde condi[iilor necesare. . Organizarea Cur,tii Curtea poate sd funclioneze in plen, in Comitete, in Camere gi in Marea Camerd. De asemenea, ea dispune de o grefierd ale cdrei sarcini gi organizare sunt stabilite prin regulamentul Cu(ii gi este asistatd de secretarijuridici. Adunarea plenard a Cu(ii. Conform art,26 din Conven[ie, Curtea se reunegte Tn plen in urmdtoarele situafii: a)cdnd alege pentru o perioadd de 3 ani pregedintele gi unul sau doi vicepregedinfi care sunt neeligibili; b)c6nd sunt constituite Camerele pentru o perioadd determinatS; c)cdnd sunt alegi pregedinfii Camerelor, care pot fi realegi; d)c6nd se adopti regulamentul Cu(ii; e)c6nd sunt alegi grefierul Cu(ii gi unul sau mai mul[i grefieri adjuncli. reprezentdnd San Marino. Mandatuljudecdtorilor a fost redus de !a 9 la 6 ani, ei putdnd fi realegi. in scopul asiguririi

angajamentelor care decurg pentu din protocoalele sale. Ea va func$qn Curtea se compune dintr-un numt de

h# gff ufmmfioruCfii&euppEand, pernrs*


,

gi

de a

r
!a

lui
IV

)a

a. a de

a a
SA

Comitetele sunt compuse din trei judecitori. Ele sunt constituite de camere pentru o perioadi determinatd art. 27paragr. 1). Rolul Comitetului este de a declara prin vot unanim, neadmisibilitatea sau scoaterea de pe rol a unei cereri individuale, introdusd in baza art. 34 din Convenfie, atunci cind o astfel de decizie poate fi luat6 tdrd o examinale oomplementari, decizia respectivd fiind

definitiv5. Se observi din prevederile art. 28 din Conven$e cd acest Comitet de 3,judecdtor,i are un rol de filtrare al cererilor individuale, aga cum ftind la intrarea in vigoare a Protocolului nr. 11 acest rol il avea Comisia europeani a deptrrdbr ornului. Camerele sunt compuse din 7 judecdtori. in cornpunerea unei Camere este membru de drept judecdtorul statului - parte la litigiu. ln caa.l absen[ei acestuia sau in situafiile cdnd
39

"
I
lll ,j

el nu-gi poate desfdgura activitatea, statul parte va dese+nna

offi'g4itah,

,i

iudecitor. Camerele sunt competente sd se pronunfe Tn cazurile in care nu a fust luatil nici o deci de cdtre Comitet, conform art. 28, situafie Tn care se va pronu@ asupna admisibilitetii gi fondului cererilor individuale introduse conform art. 34 din Conventie, sau in cauz inteptatale, conform art. 33. Art. 30 din Convenfie prevede gi posibilitatea desesizirii unei Camere in favoarea Ma Camere. Astfel, in cazul Tn care cauza adusd in fala unei Camerc ridica o problemd gra privind interpretarea Conven[iei sau Protocoalelor sale, sau dacd solulionarea cau poate conduce la o contradiclie cu o hotirire anterioard a Curtii, camera poate, inainte a se pronunfa, sd se desesizeze Tn favoarea Marii Camere, in afara cazului c6nd u dintre pi(i se opune la aceasta. Marea Camera este formatd din 17 judecdtori. Ea este formatd din pregedintele Curtii vicepregedin[i, pregedin[ii Camerelor gi alli judecdtori desemna[i conform regulamentul Curtji. Din Marea Camera face parte de drept, coqform art.27 paragr 2 9i judecdtorul alt al statului-parte Tn Iitigiul solulionat de cdtre aceasta sau, in lipsa acestuia, persoa desemnate de cdtre respectivul stat ca judecitor. in situa[ia in care Marea Camerd judecd o c.auza care i-a fost oferitd in baza art. 43 di Conven[ie retrimiterea Tn fala Marii Camene), nu poate face parte dm Marea Camera nit un judecdtor care a fdcut parte din camera care a omis hotirdrea, cu excep! pregedintelui Camerei gi a judecdtorului care reprezintd statul-parte interesat. Mar Camerd are urmdtoarele atribulii: a)se pronun[d asupra cererilor introduse in baza art. 33 cauze interstatale) sau art. cauze individuale) atunci cdnd cauza i-a fost deferitd de cameri ?n baza art. desesizarea in favoarea Marii Camere) sau cdnd cauza i-a fost deferitd in baza art. retrimiterea in fala Marii Camere). Potrivit art. 43 din Convenfie, Marea Camerd exercitd gi atribuliile unui dublu grad jurisdic[ie Tn acest sistem european de protecfie a drepturilor omului. Orice parte in cauzd poate in termen de trei luni de la data luirii unei hotdrdri de cdtre Cameri sd ceard in cazuri exceplionale retrimiterea cauzeiin fata Marii Camere. Aceastd cerere va fi examinatd de citre un colegiu format din 5 judecdtori ai Marii Came gi Tn cazul in care aceasta ridicd o problema gravd referitoare Ia aplicarea Convenliei sau i protocoalelor sale sau o alta problemd gravd cu caracter general poate decide admiterea ei. Dacd respectivul Colegiu acceptd cererea, Marea Cameri se va pronun[a asupra acesteia printr-o hotdr6re; b)examineazd cererile de avize consultative introduse in baza arl. 47 din Convenlie, respectiv la cererea Comitetului Minigtrilor. 3.4. Procedura in fala Curlii . Constituirea gi statutul judecdtorilor Conform art. 19 din Convenlia europeand, modificatd prin Protocolu! nr. 11, Curtea Europeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se infiinleazd Tn scopul asigurdrii respectdrii angajamentelor care decurg pentru inaltele pd(i contractante din Convenlia europeand 9i din protocoalele sale. Ea va funcfiona permanent. Curtea se compune dintr-un numdr de judecdtori egal cu cel al statelor care au ratificat Conven[ia europeand a drepturilor omului, deosebindu-se de Curtea anterioard cdnd numdrul judecdtorilor era egal cu cel al statelor membre,ale, Cgnsiliului,,Europei. Aceasta presupune faptul cd un stat care devine membru al Cpnsiliulttlr,Euqopei'npl,va putea si aibi un judecitor la Curte dacd nu a ratificat gi . Conyentio: rstlfopgQn6 ,aConform art. 21, Judecdtorii trebuie sd se bucure de cea mai inaltd reputa[ie morala gi sd intruneascd condi[iile cerute pentru exercitarea unor inalte funcfii judiciare sau sd fie jurigti de o competen[a recunoscutd.
40

frr I
:$ru

,l

' 'l

ffiu

drepturiloromului.

, ''.r,:: .',

',

k[(
gIEIY:l

ETZE

Judeu&tsrit ffi'exercitilnadaful cu titlu individual, ceea ce presupune cd dupd a lor ei nu mai sunt legali de statll ai cdror cet5[eni sunt, fapt prevdzut gi in alin. 2 art. 1, care le impune acestora si nu exercite nici o altd activitate incompatibild cu hlele de independen[i, impaSalitate sau de disponibilitate, orice problemd ridicati din punct de vedere urm6nd a fi solt{ionati de citre Curte. Alegerea judecitorilor este fecuEi de citre Adunarea Parlamentard pentru fiecare parte la Convenfie de pe lista de trei candida[i propugi de cdtre stat, pe baza votului itar al membrilor Adundrii Parlamentare. Fdrd a constitui o excep[ie de la aceasta , Elve[ia are doi judecdtori, dar unul reprezintd Lichtenstein-ul, ca gi ltalia, unul ntdnd San Marino. Mandatul judecdtorilor a fost redus de la 9 la 6 ani, ei putdnd fi realegi. in scopul rdrii reinoirii Curlii la fiecare 3 ani, la prima alegere s-a stabilit ca prima tragere la efectuatd de cdtre Secretarul general al Consiliului Europei dupd alegerea lor, tul a jumdtate din judecitori sd se Tncheie trei ani. Judecdtorii igi incheie mandatul la virsta de 70.ani, dar ei continui sd se ocupe de le cu care au fost deja sesizali. Este prevezutd gi posibilitatea revocdrii unui judecdtor prin votul a doui treimi din rul total al judecitorilor Cu(ii, atunci c6nd se apreciazd ce el nu mai corespunde i[iilor necesare. . Organizarea Curtii Curtea poate sd func[ioneze in plen, in Comitete, in Camere gi in Marea CamerS. De nea, ea dispune de o grefierd ale cirei sarcini gi organizare sunt stabilite prin lamentul Cu(ii 9i este asistatd de secretarijuridici. Adunarea plenard a Cur,tii. Conform art, 26 din Convenfie, Curtea se reunegte in in urmdtoarele situalii: a)c6nd alege pentru o perioadd de 3 ani pregedintele gi unul sau doi vicepregedinli sunt neeligibili; b)c6nd Junt constituite Camerele pentru o perioadd determinatd; c)c6nd sunt alegi pregedinlii Camerelor, care pot fi realegi; d)c6nd se adoptd regulamentul Cu4ii; e)cdnd sunt alegi greflerul Curlii gi unul sau mai mul[i grefieri adjuncli. {harlitetele sunt compuse din trei judecdtori. Ele sunt constituite de camere pentru o ioadi determinata art. 27paragr. 1). Rolul Comitetului este de a declara prin vot unanim, neadmisibilitatea sau erea de pe rol a unei cereri individuale, introduse in baza art. 34 din Convenfie, ci cdnd o astfel de decizie poate fi luati fdrd o examinare complementard, decizia ctivi fiind definitivd. Se observi din prevederile art. 28 din Convenlie cd acest Comitet de 3 judecdtori un rol de filtrare al cererilor individuale, aga cum p6nd la intrarea in vigoare a tocolului nr. 11 acest rol il avea Comisia europeani a drepturilor omului. Camerele sunt compuse din 7 judecdtori. in compunerea unei Camere este bru de drept judecitorul statutui - parte la litigiu. Tn cazul absen[ei acestuia sau in rfualiile cdnd el nu-gi poate desfdgura activitatea, statu! - parte va desemna o persoand Tn calitate de judecdtor. Camerele sunt competente se se pronunte Tn cazurile Tn care nu a fost luatd nici o tzie de cdtr:e Comitet, conform art. 28, situatie in care se va pronunta asupra misibilitafii gia fondului cererilor individuale introduse conform art. 34 din Convenfie, sau cauzele interstatale, conform art. 33. .On,,,30:,din Convenlie prevede gi posibilitatea desesizdrii unei Camere in'favoarea rii Camere. Astfel, in cazul Tn care elJa adusd in fa[a unei Camere,ridica o problemd va privind interpretarea Convenliei sau Protmalelor sale, sau dacd solutionarea oauzei poate conduce la o contradi(ie cu o hdiirire anterioard a Curtii, camera poate,

4t

,1

inainte de a sgipr6ftuffih,.;,"d&Gdr;dee6uizere,fn favoarea ltlarii Camere, in afara cazului cdnd una dintre pd(i se opurte:la aceasta. Marea Camerd este formatd din 17 judecdtori. Ea este formatd din pregedintele Curtii, vicepregedin[i, pregedin[ii Camerelor gi alli judecitori desemna[i conform regulamentului Cu(ii. Din Marea Camera face parte de drept, conform art.27 paragr 2 gi judesdtorul ales al statului-parte in litigiul solufionat de citre aceasta sau, in lipsa acestuia, persoana desemnatS de cdtre respectivul stat ca judecdtor. in situa[ia in care Marea Camerd judecd o cauza care i-a fost oferitd in baza art. 43 din Convenlie retrimiterea in fa[a Marii Camene), nu poate face parte dm Marea Camera nici un judecdtor care a ficut parte din camera care a omis hotdrdrea, cu excepfia pregedintelui Camerei gi a judecdtorului care reprezintd statul-parte interesat. Marea Cameri are urmdtoarele atribu[ii: a)se pronunli asupra cererilor introduse Tn baza art. 33 cauze interstatale) sau art. 34. ?AUZe individuale) atunci cdnd cauza i-a fost deferitd de camerd in baza art. 30 desesizarea in favoarea Marii Camere) sau cdn{ cauza i-a fost deferitd in baza art. 43 retrimiterea in fala Marii Camere). Potrivit art. 43 din Conven[ie, Marea Camerd exercitd gi atribufiile unui dublu grad de jurisdic[ie in acest sistem european de protecfie a drepturilor omului. Orice parte in cauzi poate Tn termen de trei luni de la data ludrii unei hotirdri de cdtre o Camerd si ceard in cazuri exceplionale retrimiterea cauzeiin fala Marii Camere. Aceasti cerere va fi examinatd de cdtre un colegiu format din 5 judecdtori ai Marii Camere gi ?n cazul Tn care aceasta ridicd o problema gravd referitoare Ia aplicarea Conven[iei sau a protocoalelor sale sau o alta problemd gravd cu caracter genera! poate decide admiterea ei. Dacd respectivul Colegiu acceptd cererea, Marea Camerd se va pronun[a asupra acesteia printr-o hotdrdre; b)examineazd cererile de avize consultative introduse in baza art.47 din Convenfie, respectiv la cererea Comitetului Minigtrilor. Competenla Cu(ii Conform arl32, Competenla Cu(ii acoperd toate problemele privind interpretarea gi aplicarea Convenliei gi Protocoalelor sale care ii sunt supuse in condi[iile art. 33, 34 gi 47. Paragraful 2 al aceluiagi artico! prevede cd in caz de contestare a competen[ei sale, Curtea hotdrdgte. Rezult5, deci, cd in competenfa Cu(ii intrd cererile interstatale, cererile individuale
gi avizele consultative.

{
I

,l

Eq

Cererile interstatale. Potrivit art- 33 din Convenfie, orice altd parte contractantd

Cererile individuale. Conform art- 34 din Convenfie, orice persoana tizicd, organizafie neguvemamentald sau grup de particulari care se pretind victime ale unei incdlcdri a drepturilor recunoscute de cdtre Conven[ie sau de Protocoalele sale de cdtre una din inaltele pd(i contractante poate sesiza printr-o cerere Curtea cu privire la acest
fapt.

poate sesiza Curtea cu privire la orice.

Statele pa(i au obliga[ia de a nu Tmpiedica prin nici o mdsurd exercitarea acestui drept de peti[ie. . Condi[iile de admisibilitate a cererilor Articolnl 35 din Convenfie prevede condifiile de admisibilitate a cererilor, respectiv: - -epuizarea ciilor interne de recurs; .si nu depdgeasci 6 luni de la data rdm6nerii definitive a deciziei interne. in cazul cererilor individuale se mai cere: jsa'nu,fie anonimS; -sd nu fie in mod esenfial aceeagi cu o alta cerere examinatd anterior de Curte sau adresata altei instanle intemationale de anchetd sau de reglementare, daca nu conline fapte noi;

'"

42

-daci este incompatibiHl cu prercderile Conven{iei gil@actoeoakelorf,- -::a ,i ;; -daca este in mod vidit nefundat i sau abuzivd. Cererea considerati inadmisitili in aplicarea prezentului articol este respinsi initjal
sau in orice stadiu al procedurii. Potrivit art.29 paragr. 3 din Convenlie, in afara unor situalii exceplionale, decizia de admisibilitate a cererii este adoptatii separat de decizia asupra fondului cauzei. . Procedura Curtii in cazul in care Curtea declara o oerere admisibild, ea va intreprinde urmdtoarele activitdfi: -va proceda la examinarea condi[ii de contradictorialitate impreund cu reprezentanfii pa(ilor gi, dacd se impune, va decide efectuarea unei anchete la care statele interesate sunt obligate sd faciliteze toate informafiile necesare, -se va pune la dispozi[ia pd(ilor in scopul de a se ajunge la solulionarea cauzei pe

'

in

cale amiabilS, pe baza respectdrii drepturilor omului, aga cum sunt ele recunoscute in
Conven[ia europeand gi Tn protocoalele acesteia. Hezolvaiea pe cale amiabild. in situalia rezolvdrii cauzei pe cale amiabil5, aceasta este scoasi de Curte de pe rol printr-o decizie care se limiteazd la o scurtd expunere a faptelor gi a solu[iei adoptate. Aceastd procedurd are caracter confidenlial. Rezolvarea pe calea contradictorialit5lii. ln aceastd situafie, Curtea va proceda Ia judecarea cauzei m gedinfd public6, in afara cazului in care Curtea decide altfe!, pe baza unor motive excepfionale. Conform art 40 paragr. 2, este permis accesul publicului la documentele depuse la Grefa, cu exceplia cazuluiin care pregedintele Cu(ii decide altfel . Acordarea unei reparalii echitabile Acordarea unei reparalii echitabile persoanei ale cirei drepturi au fost incSlcate de cdtre stat se face in baza art.50 din Conven[ie. Obligalia acorddrii revine statului vinovat de respectivele incdlcdri. Prevederile art.41 din Convenfie sunt completate cu dispozifiile art. 49 gi 53 din regulamentul interior al Curtii. De reguld, Curtea, ia cererea pirtii, decide asupra despdgubirilor acordate Tn aceeagi hotdrdre in care a statuat cu privire la existenfa unei violdri a Convenliei, sau poate sd se pronunle asupra acestora intr-o hotdr6re ulterioari in cazul in care din anumite considerente nu poate decide atunci asupra hotirdrilor). Curtea poate sd precizeze gi modalitd[ile Tn care sd se realizeze aceastd obligafie a statului: loc de platd, monedd, scutiri de impozite etc. In situafia in care Tntre persoana reclamantd gi statul vinovat intervine o inlelegere in ceea ce privegte despdgubirea, Curtea, in baza art. 53 paragr. 4 din Regulamentul interior, verificd dacd acest acord este echitabil gi pronunld o hotdr6re prin care se scoate cauza de pe rol. Conform art. 48 paragr. 3 din Regulamentul interior, hotdrdrea este comunicatii Comite]ului Minigtrilor care supravegheazd executarea. ln vederea stabilirii despdgubirilor acordate se [ine seama de prejudiciul moral sau material cauzat persoanei, de taxele platite gi cheltuielile facute de reclamant. Aplicarea art 41 din Conven[ie intervine in cazurile Tn care dreptul intern nu permite inldturarea consecin[elor violSrii drepturilor persoanei din diferite considerente, iar ,restitutio in integrum" nu este posibild. Reclamantul trebuie si justifice preten[iile sale gi sd se constate un raport de cauzalitate intre actiunea inactiunea) statului gi prejudiciul cauzat persoanei. -acordat in mai multe, cazuri persoanelor Tn practica jurisdiclioniE, iurtea a reclamante despdgubiri constdnd in sume apreciabile. in alte cazun, Curlea a acordat alte satisfac$i decit cele pecuniare. . Caracterul definitiv al hotiiririlor Cu$ri dir Gonven{ie, hotirdrile Camerelor devin Hotdrdrile camerelor. Potrivit ail definitive dacd intrunesc condi[iile previante de art 44 paragr. 2, respectiv:

9i

7.

ai

43

I
tr

il'
i

a) cdnd pe{ile declari ci nu vor cere retrimiterea caurei in'fata Mari*:Gdm,br;eft*e*:r& b) dupi 3 luni de la data hotdrdrii dacd nu a fost cerutii retrimiterea Tn fata Marii Camere; c) cdnd Colegiu! Marii Camere respinge cererea de retrimitere formulatd in baza arl. 43 din Conven[ie. HotSrdrile Marii Camere sunt definitive conform arl. M paragr. 1. Potrivit arl. 44 paragr. 3, hotdrdrile definitive se publicS. . Motivarea hotdrdrilor 9i deciziilor Hotdrdrile gi deciziile prin care sunt declarate admisibile sau inadmisibile cererile adresate Cu(ii sunt motivate. Orice judecdtor are dreptul sd adauge hotdr6rii opinia sa

ffi

tfr

. Fo(a obligatorie gi executarea hotirdrilor Statele - pe(i la Convenlie se angaleazd sd se conformeze hotdrdrilor definitive ale Cu(iiin cauzele in care nu sunt implicate. Comitetul Minigtrilor va primi hotdr6rea .Cur[ii gi va supraveghea executarea acesteia. Se observd, deci, cd dispare func[ia de decizie a Comitetului Minigtrilor
prevdzutd de art. 32 din Convenfia europeand in vechea sa redactare. . Avizele consultative Potrivit art. 47 din Convenlie, Curtea poate, la cererea Comitetului Minigtrilor, si dea avize consultative cu privire la problemele juridice privind interpretarea Conven[iei gi a Protocoalelor sale. Aceste avize nu pot insd sd se refere la problemele care privesc con[inutul sau intinderea drepturilor gi libertd[ilor cuprinse Tn titlul 1 al Convenliei europene gi Tn Protocoalele sale gi nici la problemele de care Curtea sau Comitetul,Minigtrilor ar putea si ia cunogtinf5 ca urmare a introducerii unui recurs prevdzut de Convenlie. Comitetul Minigtrilor va decide asupra solicitdrii unui aviz consultativ prin votul majoritdlii membrilor sdi. Curtea va decide, conform art.48, dacd cererea Comitetului Minigtrilor privind avizul consultativ este de competenla sa. Avizul consultativ trebuie sd fie motivat, iar judecdtorul care are opinie separata are dreptul sd gi-o exprime. Avizul se transmite Comitetului Minigtrilor.

'

pril

trd trd

TEST DE AUTOEVALUARE.

&
trd

1. Gare sint mecanismele gi organismele jurisdiclionale Europene

U
2. Ce este Consiliul Europet?

Rdspunsul poate fi consultat la pagina 33.

Rispunsul poate fi consultat la pagina

31 .

44

3.5. LUCRARE

DE VERIFIGARE.

Care este organizarea si @ Curtii Europene?r lnstrucfiuni privind teshrl deffi: se folosegte Tn primul rand ctrsul, insa pentru un punctaj ridicat este
pa!'curgerea bibl iografiei indicate. Criteriile de evaluare sunt: - claritatea exprimdrii gi absenfa formulSrilor nesigure, - identificarea elementelor de con[inut solicitate, - utilizarea bibliografiei precizate.

neces ard

ile
SA

au

si

in

REZUMAT Consiliul Europei, prima organizalie politicd european5, a luat nagtere la Londra, ?n mai 1949, la patru ani dupd crearea Organizaliei I\.laliunilor Unite, din ruinele gi actele de barbarie ale celui de-al doilea rdzboi mondial. Voinla politicd a statelor fondatoare de a realiza unitatea intre membrii sii s-a cristalizatinjuru! urmitorului obiectiv:,,sd apere gi sd promoveze idealurile gi principiile care sunt patrimoniul lor comun gi sd favorizeze progresul lor economic Ai social" (articolul 1 a! Statutului). Statutul Organizafiei este fundamentat de o manierd explicitd pe respectarea drepturilor omului gi a preeminenfei dreptului. Este vorba de protejarea gi promovarea continud a demnitdlii gi libertalii individului in cadrul statului de drept, care trebuie permanent consolidat. Statutul merge 9i mai departe, deoarece prevede cd incdlcdrile grave ale drepturilor omului pe care le comit statele membre ale Organizaliei constituie motive de suspendare sau excludere Prin activitatea sa Tn domeniul drepturilor omului gi cu ajutorul convenliilor 9i celorlalte instrumente legislative, Consiliul Europei urmdregte: protejarea drepturilor civile gi politice, gralie procedurilor prevdzute de Convenfia europeand a drepturilor omului protejarea drepturilor sociale gi economice prin mecanismul Cartei sociale europene protejarea persoanelor private de libertate, prin intermediul vizitelor efectuate de Comitetul european pentru prevenirea torturii 9i pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante protejarea drepturilor minoritSfilor nalionale prin intermediul Convenfiei-cadru pentru proteclia minoritd[ilor na[ionale promovarea egalitd[ii Tntre bdrbali gi femei (Comitetul director pentru egalitate intre femei 9i birbafi) combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului gi intoleranfei (Comisia europeani impotriva rasismului gi intoleran[ei) consolidarea libertSfii de exprimare gi de informare prin mijloacele de comunicare in masd gi libera circulafie a ideilor gi informaliilor dincolo de frontiere. Statutul Consiliului Europei incd de la constituirea Consiliului Europei, principiul respectdrii drepturilor omului a fost una dintre pietrele de temelie ale organizaliei.ln timpul unei reuniuni de la Haga din 1948, Congresul Europei fost calalizalor pentru crearea Consiliului Europei Dintre mecanismele cunoscute pe plan intemalional pentru garantarea drepturilor omului mecanismele jurisdicfionale gi-au dovedit in practicd cea mai mare eficacitate. Ele au la bazd adoptarea unor instrumente juridice prin care se creeazd organe cu' atribulii jurisdicfionale, care au competenla sd examineze pldngerile ce ]e sunt adresate gi sd pronunfe o hotdrdre care sd aibd autoritate de lucru judecat in ceea Ce privegte controlul jurisdicfional, se remarcd, de asemenea, in libratura de specialitate raritatea acestuiitip de control. Atunci cdnd se face o astfel de mnstatare, evident se are in vedere faptul cd

45

F...
ff
ffi

tr
ii

mecanbmele jurisdielionale de garantare a drepturilor omului se intiilnesc numai pe pl regional european gi american), celelalte continente fiind lipsite de acest tip de control. Este adevirat cd o asemenea apreciere are in vedere faptul cd din punct de vedere suprafelei geografice, cdt gi al numdrului popula[iei cuprinse in planul regional Tn care exercitd acest tip de control jurisdic[ional, ele reprezintd un procent minoritar, dar anqmite elemente care sd incerce sd explice existenla acestuia in regiunile respective. Faptul cd pentru prima datd o astfel de procedurd jurisdiclionalS apare pe continen european la foarte pufin timp de la adoptarea Declara[iei Universale a Drepturilor Omului este in principal, rezultatul faptului cd al doilea rdzboi mondia! a avut ca teatru de ope in special Europa, iar unele dintre cele mai grave Tncdlcdri ale drepturilor omului gi ale libertdlilor fundamentale s-au produs, atdt in perioada premergdtoare c6t gi in timpu desfSgurdrii sale, pe acest continent. Primul organ care intervenea in procesu! de asigurare a respectdrii drepturilor omului, aga cum prevedea inilial Convenfia Europeani privind Drepturile Omului, era Comisia pentru Drepturile Omului. este un organism important dg protecfie a drepturilor omului, alcdtui dintr-un numdr de membri egal cu acela al statelor. Aceasta era constituitd din cdte reprezentant al tuturor statelor parte la Conven[ie gi care ac[ionau cu titlu individual. Comisia apirea astfel ca un organ independent, cu competenfe cvasi judiciare gi de conciliere. Aceasta rezulta din faptul cd in fala acesteia se derula o procedurd complexS, care cuprindea doui faze: examinarea admisibilitdlii cererii adresate de cdtre persoa care se considera victimd a violdrii unui drept recunoscut de Convenlie gi examinarea cauzei in fond Al doilea organ care intervenea in procesul de solu[ionare a unei pldngeri privind incdlcarea unor drepturi reglementate de Conven[ie este Curtea Europeand a drepturilor Omului. Aceasta este singurul organ jurisdic[ional propriu-zis din sistemul existent. Afost creatin anul 1958 gi a inceput sd judece, un an mai tdrziu, Tn anul 1959. necesard pentru a oferi in categoria Constituirea Cu(ii a fost considleratd a mecanismelor quasi-jurisdiclionale sunt cuprinse unele dintre cele existente pe plan regional, cum ar fi mecanismul instituit prin Carta Social5 Europeand din cadrul Consiliului Europei, care nu prevede organe cu activitate gi competenld jurisdiclionald. Mecanismele nejurisdic[ionale de garantare a drepturilor omului se caracterizeazd prin faptul cd nu dispun de proceduri care sd poatd utiliza forfa de constr6ngere necesard asigurdrii indeplinirii lor, atunci c6nd nu sunt transpuse in practicd de buni voie de cdtre state. Aceste mecanisme sunt caracteristice sistemului universal de promovare 9i garantare a drepturilor omului respectiv organelor gi organismelor din cadrul Organizaliei Na[iunilor Unite, precum gi sistemului instituit de cdtre Organizafia pentru Securitate 9i Cooperare in Europa. Conven[ia Europeand a Drepturilor Omului nu a apdrut dintr-un vid juridic; ea a fost precedatd atdt de Declara[ia Universald a Drepturilor Omului cdt gi de Declaralia americand a drepturilor gi indatoririlor omului. Declaralia Universald ocupd, de fapt, un loc deosebit in Preambulul Convenliei Europene. Tot astfe!, nu ar trebui subapreciati importanla textului european in cadrul protec[iei drepturilor omului la nivel interna[ional. ln Preambulul sdu, Conven[ia enun[5 Tntr-adevdr principii importante'. ,,Bazele justiliei gi a pdcii in lume... a cdror menlinere se sprijind Tn mod esenfial pe un regim cu adevdrat democratic pe de o parte, gi, pe de altd parte, pe o concep[ie comuni gi un respect comun al drepturilor omului din care decurg acestea;..." .Conform,art. 19 din Convenlia europeand, modificatd prin Protocolul nr. 11, Curtea Europeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se Tnfiinleazd in scopul asigurdrii respegtarii angajamentelor care decurg pentru inaltele pd(i contractante din Convenfia europqana gi din protocoalele sale. Ea va funcfiona permanent.

fi

46

al
SE

gi

tul ui, rfii ,le lul

presupune faptuteetun'etlttaGffisrbru alConsiliului Europei nu va putea sd aibd un judecdtor la Curte daci nu.a'ralificat.gi Convenlia europeand a drepturilor omului. Conform arl.21, Judecdtoril hefuie si se bucure de cea mai inaltd reputa[ie morala gi sd intruneascd condifiile cerute penht exercitarea unor Tnalte funcliijudiciare sau sd fie jurigti de o competen[a recunoscutd. Co4form art. 19 din Conven[ia europeand, modificati prin Protocolul nr. 11, Curtea Europeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se Tnfiinleazd in scopul asigurdrii respectdrii angajamentelor care decurg pentru inaltele p6(i contractante din Convenlia europeand gi din protocoalele sale.

3.6. BIBLIOGRAFTE.
Gorneliu Bdrsan, Conven[ia Europeani a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Editura All Beck, Bucuregti, 2005 Nicolae Ecobescu, Anda Filip, Nicolae Micu lRSl) 9i Mirella Hageopol, Mariana Nitelea, Sandra Ecobescu CID- CE) - Manualul Consiliului Europei, Centrul de Informare
gi Documentare al Consiliului Europei la Bucuregti, Bucuregti, 1999 Fuerea, A., Drept comunitar european, Bucuregti, Editura All Beck,2007

.uh
l.

e
,

a a
ri

Editura Lumina Lex, Bucuresti

Purda, N., (2007), Protectia drepturilor omului - mecanisme interne si internationale,

a ul
9.

a
n

lui
n

ra
9i ei
9i

Tn
a

t
un
)a

rii 9i

t
d

47

iffiiri l,,ffi . ffigorecaEa@ffitl@ wuffi *mmmre Smultffiruffiffi,Ltke ,@"ffi ffi .,t ri


:
,,,
:,:,:,:,:,,,: , :,: , :

iii.ffit

,;=.1&E*

i ,,,.,:

':::;,i.iii.iii,iiiii.iii.iiii:i:

i.;.ii ,i .,i.jiiiiii

",:

',:,,,,,:,:

4.1.Obiectir

4.2.^Carla Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene gi Tratatul de reforma privind


.......48 4.2.1 Uniunea 4.2.2. Uniunea Europeand gi statele te(e in materia protecliei drepturilor omu|ui.........53 ..................54 4.3. Rolul Comisiei Europene in promovarea Drepturilor 4.4. Rolul Parlamentului European in Promovarea Drepturilor Omului..............................56 .......59 4.5. Rolul Curfii Europene de Justilie in promovarea drepturilor .......60 4.6. Rolul Ombudsmanului european Tn promovarea drepturilor 4.7".Lucrare de verificare ............63

Europeana........

........

Omului..... omului..... omului.....

Rezumat

4.1. OBIECTIVE.

. . .

introducerea cursanfilor in studiul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniun Europene gi aTratatului de reforma privind Constitulia Europeand ; familiarizarea cursanlilor cu rolul Comisiei Europene in promovarea Drepturi Omului si a Parlamentului European in Promovarea Drepturilor Omului dezvoltarea capacitdfii cursanfilor de a distinge atributiile Cu(ii Europene d Justilie in promovarea drepturilor omului si a Ombudsmanului european i
promovarea drepturilor omului.

4.2.Carta Drepturilor Fundamentale privind Constitulia Europeani


4.2.1 .Uniunea Europeana

Uniunii Europene 9i Tratatul de reform

structurd organizalionalS interna[ionald cu cara interguvernamental, la nivel regional european. Uniunea Europeand poate fi calificatd fiind o organizalie internalional5 interguvernamentald, avdnd propria sa capacitate juridi internafionald, chiar dacd prezintd anumite particularitSfi, rezultat al faptului cd este vo de o construclie evolutivd, al cdrei desen institulional este incd in curs. Degi personalitatea sa juridicd internafionald gi calitatea de organiza[ie internafiona sunt, incd subiect de controversd in literatura de specialitate, credem cd Uniun Europeand poate fi calificatd ca fiind o organizafie interna[iona!5 interguvernamenta avdnd propria sa capacitate juridicd internafional5, chiar dacd prezintd anumi particularitdli, rezultat al faptului cd este vorba de o construcfie evolutivd, al cdrei des institufional este incd in curs. Uniunea Europeand se compune din trei piloni, unul institulional gi doi de coopera interguvernamentald, cu precizarea cd frontiera dintre ele nu este rigid5. Pilon institufional este constituit din trei organizalii internafionale propriu-zise: Comunitat Europeand (fosta Comunitate' Economicd Europeand inainte de intrarea in vigoare Tratatului asupra Uniunii Europene), Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi Ofelului Comunitatea"Europeand a eneigii4iI{omice. Aceste trei Comunitd[i Europene dispun un sistem comun de organe. C-eilgtli doi piloni ai Uniunii Europene sunt domeniile cooperate'''interguvemamentala:, eg=Oili:rarela in materia politicii externe gi de securita a afacerilor inteme. De asemenea, Uniunr comund gi cooperarea in materia just(idi Europei Oc0identale, organizalie internalionali distinctS, cu caracter politic ai militar, fa parte integrantd din deanoltarea Uniunii Europene.

Uniunea Europeand este

ii

48

h(ial, ComunitS[ile Europene ]u aueat cornpetenla decdt (aproape)exnhrciudeliltr.icqidrw!f.*nl economic, deci nu gi in materh dcpfurfor omului . Treptat, prin lSrgirea dorneniului de acfiune gi prin sporirea competenfda decizionale, Uniunea Europeand nu a mai putut si se dezintereseze de problema drcpfuribr omului, aceasta devenind Tn prezent, prin
evolu[ia conjugalS a dreptului comunitar mnvenfional, derivat gijurisprudenfial, un element

entral.
Trataiele constitutive ale Comuniti$lor Europene nu recunogteau decdt libertSfi de naturd economicd, in acord cu natura aoestor organizalii internafionale. Prin tratatele ulterioare, problema drepturilor omului in genenal apare men[ionatd in dreptul comunitar originar. Astfel, Actul Unic European prevede, in preambul, cd statele membre sunt decise sd promoveze Tmpreund democralia, bazindu-se pe drepturile fundamentale, recunoscute in onstitufiile gi legile statelor membre, in Convenfia pentru apdrarea drepturilor omului gi a Ibertafilor fundamentale gi in Carta sociali europeand, in special libertatea, egalitatea gi psti[ia socialS. Tratatul asupra Uniunii Europene confirmi, in prea.mbul, atagamentul statelor membre la principiile libertSfii, democrafiei gi respectdrii drepturilor omului gi libertd[ilor fundamentale, precum gi al statului de drept. in art. F par. (2), aflat Tn titlul I -,Dispozifii @mune", se prevede cd Uniunea Europeand respectd drepturile fundamentale, aga cum au fost garantate de Convenfia europeand pentru apdrarea drepturilor omului gi a Ibertd[ilor fundamentale, semnatd Ia Roma la 4 noiembrie 1950, gi aga cum rezultd din hadiliile constitufionale comune ale statelor membre, toate acestea fiind considerate in fincipii generale ale dreptului comunitar. Prin art. J.1 par. (2) liniula finalS, aflat in titlul V ,,Dispozilii privind politica externd gi de securitate comun5", se prevede ca obiectiv al politicii externe gi de securitate comund dezvoltarea gi consolidarea democraliei gi a statului de drept, precum gi respectarea drepturilor omului gi a libert5[ilor fundamentale. Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea European5, tratatelor instituind Comunitd[ile europene gi anumitor acte conexe adaugd un nou alineat la preambulul Tratatului asupra Uniunii Europene, potrivit cdruia statele pd(i confirmd atagamentul lor la drepturile sociale fundamentale, astfel cum sunt definite in Carta sociald europeand, semnatd la Torino la 18 octombrie 1961,9i in Carta comunitard a drepturilor sociale fundamentale ale lucrdtorilor din 1989. Se modificd gi art. F par. (1) din Tratatul asupra Uniunii Europene, stipul6ndu-se Uniunea este fondatd pe principiul libertSfii, al democra[iei, al respectului drepturilor omului gi libertalilor fundamentale, precum gi al statului de drept, principii care sunt comune statelor membre. De asemenea, se prevede sporirea competen[elor Cu(ii de Justilie a ComunitSfilor Europene in materia protejirii drepturilor fundamentale 9i extinderea acestei competenfe, in anumite condi[ii, 9i la pilonul al treilea al Uniunii Europene, cooperarea in materie de justilie gi afaceri interne. Evolu[ia protecfiei comunitare a drepturilor omului a fost puternic influenfatii de jurisprudenfa Curfii de Justifie a Comunitdlilor Europene. De multe ori, dreptul comunitar originar nu a fdcut altceva decdt sd formalizeze convenfiona! solutiile statuate deja pe cale pretoriand. Cu caracter general, Uniunea Europeand are o activitate mai redusd Tn consacmrca drepturilor omului gi mult mai bogati in apdrarea acestora (in special prin activitatea CuSi de Justi[ie a Comunitd[ilor Europene). in ciuda diverselor iniliative gi a numeroaselor declarafii de principii, nu existd incd texte cu fo(d juridicd destinate sd protejeze Tn mod drepturile omului Tn ordinea juridica a Uniunii Europene. ,:: ,: : -special ln trecut, aceastd lacund nu suscita preocupdri importante in":mdsuralinreare;,in privin[a competenfelor comunitare, in prim plan se afla caracterul pur:eoonornic, al'aoeEtora. O datd cu diversificarea acestor ompeten[e, ele depdgind sfera'.,coflornief,;,,. $-a.r,pus problema legdturii intre dreptul comunitar gt liberti,tikB fundamentale. O intervenfie'decisivd in acest sens a avut-o Curtea de Justi$e a Comuniti$br Europene, care,'incd din 1969, a elaborat o jurisprudenfd ce tindea sa prot*]ze eficient unele drepturi gi libertali

ci

,.

4)

;. i"tmdarrentde:

'inh-o primi etapd, Curtea de Justilie a refuzat sd exercite controk{,tde, legalitate asupra actelor comunitare sub aspectu! drepturilor fundamentale, garantate doar de constitu[iile statelor membre, pe considerentul cd ,,nu Ti revine sarcina de a sigura respectarea regulilor interne, chiar constitufionale, in vigoare intr-unul sau altu! din statele membre"Ca.rdspuns la aceastd pozi[ie a Cu(ii, unele instan[e constitulionale nafionale (germani gi italiand) gi-au exprimat voinla fermd de a controla constitulionalitatea tratatului constltutiv gi a normelor comunitare derivate sub aspectul protecliei drepturilor omului garantate de constituliile nalionale, inversdnd, astfel, Tn aceastd materie, raportul dintre dreptul comunitar gi dreptul intern. Motivul invocat, Ia momentul respectiv, de Tribunalul Constitufional Federal German a fost acela cd ,,procesul de integrare a Comunit5fii nu a atins un stadiu suficient de avansat pentru ca dreptul comunitar sd cuprindd un catalog in vigoare de drepturifundamentale (...)" . Doisprezece ani mai tilrziu, Tribunalul german gi-a nuanfat opinia, ardtind ce, at6ta vreme cdt proteclia comunitard drepturilor fundamentale ar fi echivalenti cu cea asiguratd Qe Legea fundamental5, sesizarea sa cu neconstitu[ional itatea dreptului comu n ita r ar fi inadmisibilS. ln lipsa unui asemenea catalog de drepturi consacrate de dreptul comunitar, Curtea Europeand de Justilie gi-a asumat misiunea de a rezolva pe cale pretoriand problema invocatd de Tribunalul Constitulional German, aceea a lacunelor sistemului comunitar in materia protecfiei drepturilor fundamentale. De asemenea, Curtea a recurs la ,,adoptarea' ca norme de referinf5 in materie a tradi[iilor constitulionale comune ale statelor membre, dar gi a instrumentelor internalionale privind proteclia drepturilor fundamentale la care statele membre au cooperat sau aderat. Astfel de instrumente internalionale, la care a fdcut apel Curtea in jurisprudenfa sa, au fost: Pactul internafional privind drepturile civile gi politice, Carta Sociald Europeand, Convenlia Europeand a Drepturilor omului. Sub aspectul declaraliilor politice, in 1989, Parlamentul European a adoptat o declara[ie a drepturilor gi libertdlilor fundamentale, dar acest document nu a fost menfionat in prevederile tratatelor ulterioare, rimdndnd un ,,catalog" de drepturi lipsit de fo(a obligatorie. Tot 1989 a fost adoptatd Carta comunitard drepturilor sociale fundamentale, document cu fo(d programaticd in domeniul protecfiei unor drepturi socialeconomice. Tratatul de la Amsterdam, din 2 octombrie 1997, intratin vigoare la 1 mai 1999, precum gi Tratatul de la Nisa din 7 decembrie 2000 conlin importante dispozi[ii relative la respectul drepturilor omului. Ele cuprind intenlia statelor membre de a mdri posibilitatea de intervenlie a Cu(ii de Ia Luxemburg in acest domeniu. Tratatul de la Amsterdam, in articolul 6(2), prevede cd Uniunea va respecta drepturile fundamentale garantate de Convenlia Europeand a Drepturilor Omului, ndscute din tradi{ia constitu[ionald comund a statelor membre gi recunoscute ca principii generale de Drept comunitar. Tratatul de la Amsterdam din 1997 (in vigoare de !a 1 mai 1999) a introdus un numdr de elemente care impun dezvoltarea unei noi politici Tn domeniul drepturilor omului: prevede pentru prima oard cd Uniunea Europeand se fundamenteazd pe principiile libertSfii, democraliei, drepturilor omului gi statului de drept (art. 6(1) ex art. F); solicitd Cur[ii Europene de Justifie ca, in limitele competenlei sale, sg aplice standardele drepturilor omului tuturor actelor elaborate de instituliile comunitare. Pe aceastd bazd actele institufiilor comunitare sunt supuse controlului jurisdic[iona! al Curfii 9i in ce,privegte promovarea/respectarea drepturilor omului in activitatea .,:.i, , ...ij:,, extide semnificativ competenfa Comunit5fii in adoptarea misurilor de combatere a,unui spectru larg de forme de i, -j;.1. : :1 :-,"':.,. introduce, de asemenea, posibilitatea suspenddrii drepturilor unui stat me;mb;upe-ptru :,1 .,.,., .:r, i.:',.,: incdlcarea Tncd inainte de intarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, Consitiu de Minigtri a inifiat un proiect de elaborare a unui document propriu al Uniunii Europene Tn materia

in

lor;

discriminare; drepturiloromului.

50

uri lor' omulol ** ftmdanentale. N ecesitatea ela bori ri i un u i astfel de ment a fost prezentatti in ca&ul Agpndei 2000 a Uniunii Europene pentru Drepturile lui. Aceastd Agendi a fost aOopmta de un comitet constituit din patru expe(i. motivele care impun adoptarea unui document propriu al Uniunii Europene, cei patru (i menfionau: o UniUne Europeani care nu proteieazi 9i promoveazi drepturile omului in mod D stant gi efectiv va trdda valorile sale comune gi atagamentul fald de ele. Politicile pene existente in acest domeniu nu mai sunt adecvate. Ele au fost construite pentru pa de mdine(...). Este urgent nevoie de o politicd a drepturilor omului coerenti, ilibrata gi profesionistd. Existd multe motive pentru care Uniunea Europeand nu poate rdmdne fdri un ment intern in domeniul drepturilor omului: napida migcare spre o,,uniune din ce in ce mai strdnsd" gi spre o singuri piati; doptarea unei monede unice pentru aproape 300 de milioane de oameni; cregterea incidentelor de naturd rasistd, xenofobS, a grii de rasd in cadrul Europei; tendin[a Europei de a se transforma ?ntr-o ,,fortdreafd" ostild celor din afard, care raleaze refugia[ii gi azilan[ii; adOncirea cooperdrii Tn materia politicilor de securitate gi insuficienta ei adaptare la dardele drepturilor omului; aspiralia de a integra cel pulin cinci noi [dri, daci nu chiar toatecele treisprezece, in cadrul uniuniiin anii care vor urma (...) (Cassese A, Lalumiere C, Leuprecht P, 1-3) Tnatatele menlionate pun in lumini gi importanla garanfiei politice a drepturilor omului, al ciror respect deplin a devenit o condifie de aderare gi de apartenenfd la Uniune. Astfel, Consiliul European exercitd un control politic cu doud falete: preventivd gi represivd. f,limensiunea preventivd conferd Consiliului prerogativa de a constata, cu o majoritate 4/5 totalul membrilor gi dupd ascultarea statului in cauzd ,,cd existd un risc clar de violare gavd de cdtre un stat membru a principiilor enun[ate in art. 6.1" gi dacd este cazul, de a dresa recomandirile necesare statului respectiv. Componenta represivd a acestui control potitic se exercitd in conformitate cu arL. 7.2, care autorizeazd Consitiut UE, reunit la nivelul gefilor de stat gi de guvern, sd decidd, cu unanimitate de voturi, asupra propunerii unui stat membru sau a Comisiei gi dupd avizul conform al Parlamentului European, existen[a unei violSri grave gi persistente de citre un stat membru a drepturilor omului, a principiului peeminenlei dreptului sau a principiilor democratice gi suspendarea unor drepturi ale statului vinovat, inclusiv a dreptului sdu de vot ce decurge din Tratatul asupra Uniunii Europene. Determinarea drepturilor fundamentale de cdtre Curtea de la Luxemburg se face pe baza hadiliilor constitulionale comune ale statelor membre gi a textelor internafionale referitoare la drepturile omului. La rdndul sdu, dreptul comunitar conline dispozifii speciale referitoare la libera circulalie gi la nondiscriminare. Curtea de Justi[ie, plecdnd de la dispoz$ile esenlialmente economice ale dreptului comunitar, a dedus, printr-o interpretare foarte Itbera\6, Ei o serie de drepturi soctale. Pentru a asigura o protectje efectivi a drepturilor fundamentale, iudecitorul comun'ttar se referd in primul r0nd la textele comunitare. Cu exceplia liberei circulalii a persoanelor gi a nondiscrimindrii, drepturile eonomice gi sociale nu au decdt un caracter programatic: nu pot fi invocate in justifie dec6t prin intermediul dispoziliilor dreptului comunitar derivat.

Aa*ct8ffiff

*t

j.

.:- '.''i.:..:tl:.:'r

.:,"i:.r,;

,..

despre..dl.epturileromuluir,intr.un docurnent unic, care sd valorifice at6t tradifiile statelor, membre; rc6t,gi,iexperienla'anterioari a orgAniza$ei. Pe l6ngi motive de ordin tehnic ai juridic (cum ar fi, de exemplu, evitiarea umr evenhrakg contradicfii intre jurisprudenlele Cu(ilor de la Luxemburg gi Strasbourg ^tn mateda ocrotirii unor drepturi), la baza ideii de a 5t

Adoptare,a giaatanaiuridice'a,Caftei Drcpturibr Fundamentale a Uniunii Europene Toate aceste,evolulii legale gi jurispru&n$ale au generat ideea ,,codificdrii" concepliei UE

se elabora un catalog de'ffipturi,ptrpffiulHt*unii anst gieonsiderente de ordin politic ai filozofic: Europa, esenfa ei, este in plind transformare. De la ideea unei piele comune gi a unei uniuni economice gi monetare, UE a ajuns astilzi Ia ideea unei comunitSli politice gi de valori fundamentale, iar atribuliile sale au fost extinse la activitd[i regaliene prin excelen[i: justi[ie, poli[ie, politicd externd, dincolo deci de simplele activitS[i de gestiu.ne economicd. In plus, inevitabila extinderea Uniunii va aduce actori noi, ale cdror tradilii gi preocupdri in sfera drepturilor omului nu coincid intru totul cu cele ale Europei Occidentale. Acegtia sunt cdfiva dintre factorii care au stat la baza elabordrii Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. La 34 iunie 1999, Ia Kdln, Summit-ul european a formulat principiile directoare ale noului document, iar la Tampere, in acelagi an, a fost precizatd procedura elaboririi Cartei. Carta a fost elaboratd de un organism creat de Consiliul European, organism nou gi in acetagi timp original. Organismul - denumit convenlie - era alcdtuit din: reprezentanli ai gefilor de stat gi de guvern, un reprezentant aJ pregedintelui Comisiei Europene, 16 membri ai Partamentului European gi 30 de membri ai parlamentelor na[ionale. ln plus, au existat 4 observatori: 2 reprezentanli ai Cu(ii de Justilie gi 2 reprezentanli ai Consiliului Europei, din care unul din partea Cu(ii Europene a Drepturilor omului. Originalitatea noului organism era datd de compozilia sa mixtd: reprezentanfi ai institu{iilor europene gi ai celor na[ionale, precum gi reprezentanfi ai structurilor executive gi parlamentare. Nu a fost stabilitd nicio ierarhie intre aceste categorii. in procesul de elaborare a Cartei, convenlia a apelat gi la consultarea altor institulii europene (Consiliul economic Ai social, Comitetul regiunilor, Medlatorul), precum gi a unor reprezentan[i ai societ5[ii civile: sindicatele, organizaliile de femei etc. Carta a fost adoptatd de cdtre Consiliul European !a Summit-ul da la Nisa, din 7 decembrie 2000. Tncd de la lansarea ideii elabordrii acestui document, s-a pus problema naturii sale. Este Carta un document cu fo(d juridicd? Din punct de vedere juridic, Carta este un acord interinstitufional, iar din punct de vedere politic, este un text de referinld. Unde are loc, intre aceste coordonate fundamentale, o fo(d de constr6ngere a acestui document? Cum Carta nu este un tratat, problema fo(ei sale juridice pare rezolvatd: ea nu va putea avea fo(d obligatorie decdt dacd va fi introdusd Tntr-un tratat. La nivelul UE, s-au fixat doui date-reper pentru stabilirea statutului Cartei: 2001 pentru stabilirea statutului Cartei gi 2OO4 pentru modificarea tratatelor de bazd in sensul introducerii Cartei in cadrul acestora. P6nd la data finald - 2004 au fost deschise trei cdi de valorificare a Cartei ca av6nd fortd obligatorie: calea diplomaticd, prin decizia de a o integra intr-un tratat; calea constitufionald, prin revizuirea radicald a tratatelor gi adoptarea unei Constitutii
ra textu, in hotdrarire cu(ii de ) justifie a Comunit5[ilor Europene. ",n" Conlinutul gi structura Cartei Carta confine o serie de principii generale, care privesc in primul r6nd cdmpul sdu de aplicare, autonomia sa, limitdrile aduse drepturilor. Cat privegte catalogul drepturilor, documentul reafirmi drepturile clasice - demnitatea umand, libertd[ile, egalitatea, justi[ia, con[in6nd insd un bogat catalog. de drepturi sociale: dreptul la muncd, la securitate sociald, la ajutor social, la grevd g:?:':'::,.:' Pdnd la afirmarea deplind a'statutului sdu, ca parte integranti a Constitufiei Europene, Carta 'Drepturilor Fundamentale a"Uniunii Europene reprezintd un pas important spre edificarea unui sistem globa! .european de proteclie a drepturilor omului, al5turi de Conven[iile Consiliului Europei gi de'instrumentele politice ale O.S.C.E.

17-

ia

una unu
pa!
Ca

ati

in

-de

a de'

lntq,
eulot

pnma exerc funda

Dea

MK
Gare

Conv de pn

=tusi hflt
1.2.J
pnnG

Resp

fundt
consi

:':f'ry,1,;?nkUt;tmli:,'m:1i53',","riri

state ffioG sub f Apar

pent
fonpo

fuse: pozit Aten

ale

indel Astft

laq

(prin

52

rgi

ia
gi

rin ne
gi

rci lor
a

st
tn

ai 16 au
tlui tlui

lor rst

la
,tul ,le,

te
rd
rC,

La 17-18 iunie 2004 a fusil adogtet, de citre Consiliuh Ermpcssi*;ifugtfiffit*Wit*Mr",'i Constitu[ia pentru Europa, hatat ce htegreazd textul Cartei Drepturilor Fundamentale, conferind o noud dimensiune Uniuni Europene. Tratatul trebuia semnat de gefii de stat gi de guvern ai statelor membte $ apot ratificat de toate statele membre, in conformitate cu prevederile lor constitu[ionale (prin aprobare parlamentard gi/sau referendum). Tratatul constitulional urma sa intre in vQoare dupd ratificarea de toate statele membre. Acest Tratat a fost modificat de Tratatul de Reforma de la Lisabona din decembrie 2007 Spre deosebire de Tratatele anterioare, Constitulia igi afirmd atagamentul fafi de valorile pluralismului gi democraliei chiar din motto ,Uniunea noastrd este o democralie pentru cd puterea apa(ine celor mul[i nu pentru cei pu[ini". Protec[ia Drepturilor Omului apare ?n Constitulie drept una dintre valorile fundamentale pe care se Tntemeiazd Uniunea (ar1.1,2); unul dintre obiectivele sale fundamentale; -" parte integrantd a libertdlilor fundamentale ale cetSlenilor europeni (art.1-4); atagamentul Uniunii fa[5 de promovarea gi proteclia Drepturilor Omului este consacrat in Carta drepturilor fundamentale devenitd partea a ll- a a Constituliei; de asemenea in cadrul cooperdrii in domeniuljustiliei gi politicii interne spa[iul european a devenit unul al libertdfii, securitifii gijustiliei etc. lntegrarea Cartei drepturilor fundamentale in tratatul de reforma privind Constitulia europeand va insemna posibilitatea invocdrii ei Tn fafa Cu(ii de Justifie, a Tribunalului de primd instan[d, precum gi in fafa instanlelor na[ionale a]e statelor membre, permildnd exercitarea unui control consolidat, pe un dublu nivel, al respectului drepturilor fundamentale. De asemenea, prevederea potrivit cireia ,,Uniunea Europeand se angajeazd sd adere la Conven[ia Europeani a Drepturilor Omului" va avea ca efect assigurarea unui nivel dublu de proteclie a individului. Astfel, dacd cetSfenii UE nu vor ob[ine cAgtig de cauzd in privinla incdlcdrilor drepturilor lor fundamentale in fala Cu(ii de Justilie, ei se vor putea adresa Curlii Europene a Drepturilor Omului, invocdnd incdlcarea CEDO. ln plus, Protocolul nr.14 la CEDO, semnat tot in anul 2004, conline prevederea expresi care permite Uniunii Eurpene aderarea la Convenlie.

!a at gi
a. ra

4.2..2. Uniunea Europeand 9i sfafele terle in materia protecliei drepturilor omului Respectul drepturilor omului a devenit o condifie de aderarea la UE, dar gi unul din principiile ce guverneazd in general relaliile externe ale Uniunii. Respectul drepturilor fundamentale trebuie sd meargd dincolo de simplele declara[ii de principii: luarea in considarare a acestor drepturi este o realitate ce se impune cu putere Tn relaliile UE cu statele candidate la aderare, at6t in momentu! negocierii cdt gi al Tncheierii acordurilor de asociere. Acordurile de asociere cuprind, astfe!, prevederi referitoare la drepturile omului sub forma unor clauze de condifionare. Apartenen[a la Consiliul Europei gi aderarea la CECO consituie uneori o etapi prealabilii pentru aderarea la UE. Aceastd condifie - necesar5, dar nu suficientd - este deosebit de importanti mai ales pentru atatele fost comuniste unde respectul drepturilor omului nu fusese una din preocupdrile majore gi unde s-au fdcut pagi importan{i spre o evolqtie Aten[ia deosebitd acordatd de Uniunea Europeand problematicii, drepturilor undamentale ale omului rezultd gi din condifiile defond gi cele de naturi politicd,,stabilitne,,care trebuie indeplinite de orice stat care doregte si adere la aceastd organizalie.internalionali. ,, Astfel, criteriile avute in vedere de Comisb Europeand pentru acordarea'avizului favorabil la cererile de aderare formulate de tirile candklate sunt: existenla statului de drept

de
r,
,

(princrpiu\ separaliei puterilor

in stat pnratbrnul
53

po\itic), constrtuirea insttut$or

i
I

i
I

i
I

L,-

:i"*democratice, respectarea drepturilor omului gi protecfia minoritililor,,,s;[i661ere&r:fl fun{ionarea economiei de piald. Uniunea Europeand este un actor cheie in rela[iile interna[ionale actuale: - define peste 7% din popula[ia lumii (cdt SUA gi Japonia impreund); - realizeazi peste 27o/o din produclia mondialS de bunuri gi servicii; - deruleazd peste 1/5 din come(ul internalional; - asigurd jumdtate din ajutorul interna[ional acordat in scopul deaoltdrii. ln rela[iile interna[ionale, Uniunea Europeand sprijind activ Na[iunile Unite direcfia determinirii guvernelor sd creeze institufii nalionale de proteclie a drepturilor omului. Cu toate acestea, ca entitate transnalionald, ea nu beneficiazd de astfel de instrumente gi
institu!ii. Pe mdsurd ce Comunitatea igi asumd responsabilit5[i administrative din ce in ce mai mari in domeniul celei de a treia axe (libertate, securitate gijustifie) nevoia de a garanta, la nivel cornunitar, drepturile celor afectali de deciziile sale devine din ce in ce mai presantd. At6ta vreme cdt responsabilitatea in acest domeniu a. rdmas aproape in intregime in afara competen[ei Comunita[ii (in virtutea principiului subsidiaritd[ii) mdsurile gi strategiile in domeniul protecfiei drepturilor omului au fost neglijate. Pe mdsura transformdrii Uniunii intr-o noud realitate care este altceva dec6t suma a 27 de state membre politica in domeniul drepturilor omului a devenit un imperativ care nu mai poate fi ocolit.

Eurog
milioar

Penfr
aa

Ileph lr! Sh

4.3.Rolul Gomisiei Europene in promovarea Drepturilor Omului Pentru ca noua politici si fie eficientd gi credibild ea trebuie sd angajeze Tntreaga Comunitate gi Uniune in limitele competenlelor gi rolurilor lor constitu[ionale. Aceasta este o cerinld imperioasd deoarece deficienfele in domeniul protecfiei drepturilor omului survin deseori in Tnsdgi activitatea instituliilor comunitare. Existi un conflict poten[ial de interese deoarece atdt funcliile de supraveghere cdt gi acelea executive sunt alocate instituliilor Uniunii Europene. Ele sunt concepute sd garanteze drepturile omului, dar sunt, in acelagi timp 9i organisme care, cel pu[in poten[ial, pot incdlcaaceste drepturi. Aceastd tensiune trebuie rezolvatd in cadrul noii politici a drepturilor omului. Modelul clasic care atribuie Cu(ii Europene de Justilie un rolexclusiv de control este inadecvat ?n actualele condilii. Indreaga politicd comuniiard Tn domeniul drepturilor omului continud sd se sprijine excesiv pe remediile judiciare. Se considerd cd acestea reprezinti singurul mecanism eficace capabil sd garanteze respectarea acestor drepturi pe intreg spaliul juridic al Comunitetii. EI este necesar, dar nu gi suficient generdnd de multe ori doar iluzia respectdrii drepturilor prin intermediul remediilor judiciare. Curtea poate fi un garant efectiv al drepturilor omului doar daci incdlcirile sunt supuse evaludrii sale de cdtre cei interesali. Func[ia de supraveghere gi control necesitd o monitorizare proactivd Tn scopul detectirii domeniilor in care garantarea drepturilor omului este descoperita. in consecinf5, este necesar un nou model institu{ional -sub]iniazd Alston gi Weiler- care se poate dezvolta pe baza structurilor existente. in'esenfd el constd: 't) in stabilirea unor funcfii executive clare care vor fi indeplinite de Comisie prin crearea sau desemnarea unui Directorat General cu atribulii gi resposabilitdfi in domeniul drepturilor omului, condus de un membru al Comisiei; 2) instituirea unei funclii de monitorizare care ar trebui indeplinitd de cdtre o agenfie nou creatS sau prin deanoltarea substanliald a obiectivelor gi competen[elor pe care le are actualul Centru European de Monitorizare a Rasismului gi Xenofobiei de ta Viena. Acesta ar trebui transformat intr-o adevdratd agenlie de monitoizare, cu atribufii legale in

Ui,,U

b- hrr

if,
ilt

oe

H
trl

E1

Securitate Comuna.
54

Ertep lntegrdnte a ace$r sd-r5ili in cadrul institufional existent, toate celelalter liiale Uniunii Europene febub *gi imbundtdfeascd modu] de indeplinire a funcfiilor iatribufiilor pe care Ie au de indepffiin domeniul drepturilor omului. 'oate aceste propuneri fac parE integranti dintr-un set unitar de mdsuri care trebuie ementate unitar. Existii o sinergh intre toate aceste mdsuri, ceea ce face ca doptarga izolatd doar au unora dinte ele si nu creeze efectul scontat.

fulul Comisiei in domeniul relaliilor erteme.

h rela[iile cu insemnat numdr de state, Gomisia a jucat un rol constructiv gi chiar inovativ h sprijinirea ini[iativelor de democratizare gi implementare a drepturilor omului (a spriiinil

itanciar alegeri, observatori, asistenld umanitard, etc). Bugetul sdu este unul dinhe itdicatorii sensibili ai rolului jucat in procesu! democra[iei gi drepturilor omului. "lni[iativa Europeani pentru democralie gi drepturile omului" a debutat in 1994 cu un buget de 59,1 milioane de euro. Pdnd Tn 1998 aproape s-a dublal ajungdnd la 97,4 milioane euro . Pentru comparalie, de exemplu, bugetul Jnaltului Comisar al Na[iunilor Unite pentru
lhepturile Omului (din care o mare parte este alocat salariilor) este de reguld mai pufin de m sfert din aceastd sumd (Tn jurul a22milioane USD) .( Klaauwj, 206) Activitatea Comisiei Europene ar fi considerabil Tmbundtd[itd dacd s-ar lua misuri Tn trei dreclii care, cel pulin deocamdatd, afedeazd negativ eficienla sa Tn domeniul drepturilor snului: baza juridicS, fragmentarea internd, lipsa personalului specializat gi birocra[ia. Affibu[iile Comisiei Gomisia Comunit5lilor Europene reprezintd institulia cea mai originald a sistemului omunitar, indeplinind atribu[iile unui adevdrat executiv, prefigurdnd viitorul Guvern
European su pranational. Conform dispozitiilor art. 155 Tratatul CE, in vederea asigurdrii func[iondrii gi dezvoltirii pietei comune, Comisia indeplinegte urmatoarele atribu[ii: vegheazd asupra aplicdrii dispozifiilor Tratatului gi a dispoziliilor adoptate de institu[ii h virtutea tratatului (funclia de supraveghetor); formuleazd recomanddri sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului (funclia de initiafivd gi control);

- are putere proprie de decizie gi participd la formularea actelor Consiliului gi Parlamentului European (funcfie de decizie gi inifiativd); - exercitd competenfele pe care Consiliul i le conferd (func[ia de execufie).

ln afara atribuliunilor menlionate mai sus, Comisiei ii revine gi atribufia de reprezentare a comunitd[ilor gi de negociere. Comisia are competenfe gi in ceea ce privegte gestionarea bndurilor structurale comunitare. (Moroianu -Zldtescu l, Demetrescu C, 55) Spre deosebire de situa[ia existentd intr-un stat na[ional, unde dreptu! de initiativd legislativi este exercitat de guvern 9i parlament, la nivel comunitar respectivul drept revine 'tn principal Comisiei Europene, Tn unele cazuri, cu titlu de exceptie, revenind gi Consiliului
Minigtrilor Uniunii Europene gi Parlamentului. Pdnd la adoptarea Actului Unic European, Consiliu! definea, at6t puterea legislativd, cat gt pe cea executivd, Comisia neputdnd lua mdsuri de execu[ie decdt in urma unei abilitilri datd de Consiliu. in practicd Tnsd, mai ales in materie de politicd agricolS comunS, se fdcuse simtitd nevoia adoptdrii a numeroase misuri de execulie la nivel comunitar, oeea ce o,pus Consiliul tn imposibilitatea de a !e solu[iona Tn timp util. Cerinlele legate de eficien[a ac[iunii comunitare au condus pe autorii Actului Unic la modificarea aftieolulu,,145 CEE pentru a putea conferi Comisiei competen[e executive. De acum inainte competen{a de principiu apa(ine Comisiei, regula anterioard fiind inversatd: Consiliul nu,'mai este executivul care Tsi poate delega competen,ta cafe Comisie, ci aceasta din'urmd, repredrdd executivul, cu excep[ia situaliilor in care Consih.d i$ rezervi Tn mod expres acest drept pentru sine.
55

li. "'

i un"' att*hu*g' rc#sf,[1mta,&ut+ rretrirtg":

I
rll

@6p{siei, este acela al controlului aplicdrii tratatel comunitare at6t de cdtre'Consiliu, cdt gi de cdtre statele membre. in virtutea acestui atrib Comisia poate sd declangeze anumite proceduri juridice care au menirea de a stabili da Consiliul ori statele membre Tndeplinesc obligafiile ce le revin din tratate. in relafiile cu publicul oficialii Comisiei Europene vor acfiona in acord cu urmdtoar p ri ry.c"i p i i fu n d a me ntal e : I Legalitatea. Comisia action eazd Tn acord cu legea gi aplici dispozifiile gi proceduril stabilite Tn legisla[ia lniunii; Non-discriminarea. Comisia respectd principiul non-discrimindrii gi in special garanta tratamentul egal in rela[iile cu publicu! indiferent de nalionalitate gi origine etnici rasiald, religie sau credinfd, nevoi speciale, v6rstd sauorientare sexuald. Diferen{ele tratament in cazuri similare trebuie sd fie motivate gi si rezulte din particularitdfile cazul respectiv; n Fropo(ionalitatea. Comisia asigurd ci mdsurile adoptate sunt propo(ionale cu scop propus; n Obiectivitatea gi imparlialitatea. Func[ionarii publici europeni vor ac[iona intotdeau obiectiv gi impa(ial in interesul Uniunii gi al binelui public; n lnformarea cu privire la procedurile administrative. Ori de cdte ori publicul soli Comisiei informalii referitoare la o procedurd administrativd, funclionarii sdi vor furni aceste informatii in timpul legal precizat in legislafia Uniunii. O dezbatere asupra drepturilor omului a fost Iansati Tn 1998, cu ocazia aniversiriii a 50 ani de la adoptarea Declaraliei Universale a Drepturilor Omlui. ln iunie 1999 lideriii Uniuni Europene reunifi la Cologne au cdzut de acord ci drepturile fundamentale ar trebui sa fie consolidate la nivelul Uniunii Europene intr-o Cartd care sd le promoveze mai bine. Astfel in decembrie 2000 la Nisa, liderii Uniunii Europene, Comisia Europeani gi Parlamentul European au adoptat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Carta reunegte pentru prima oard toate drepturile civile, politice, economice gi socia intr+un singur text. Carta este cuprinsd in partea a doua a Tratatului Constitufional a cdni text nu este incd adoptat gi cuprinde gase capitole privind demnitatea, liberti[ile, egalitatea, solidaritatea, drepturile cetS[enilor gi justilia. 4.4. Rolul Parlamentului European in Promovarea Drepturilor Omului Parlamentul European este una din instituliile celor trei Comunitdli Europene compus din leprezentanfii popoarelor statelor reunite Tn Comunitate, alegi prin vot universal direct. ln materia protecliei drepturilor omului, Parlamentul European este competent in ceea oe privegte petiliile adresate de cetitenii Uniunii Europene. Orice cetifean al Uniunii Europene gi orice persoand fizicd sau juridici, cu regedin[a sau sediul statutarintr-un s membru, are dreptul de a adresa Parlamentului European, individual sau in asociere cu alli cetSfeni sau cu alte persoane, o petilie asupra unui subiect care line de domeniile de activitate ale ComunitSfli Europene gi care il privegte Tn mod direct. Aceastd competen[d a Parlamentului European este introdusd prin Tratatul asupra Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam conljne un numdr de prevederi care intiresc rolul Parlamentului ?n domeniul drepturilor omului. lntre acestea: schimbarea cooperdrii in co-decizie ca bazd a procesului de adoptare a deciziilor intr-un insemnat numir de domenii (cum ar fi discriminarea pe temeiul na[ionalitS[ii, dreptul de rezidenfd pentru cona[ionalii de origine strdind, ganse gi tratament egal, protecfia consumatorulul, protecfia informafiei); -.'.rolul' P,arlamentului in orice procedurd desf5guratd pe baza arl.7 (ex. Art. F.1) din Tratul asupra Uniunii Europene pe baza cdruia se pot suspenda drepturile unei fdri pentru ;,TncSlcareagravi gi persistentd a dreptrilor omului" etc. Parlamentul fiind unica institulie aleasd in mod democratic, s-a dovedit a avea o voca[ie speciald pentru ptomovarea drepturilor omului - chiar gi inainte de primele alegeri directe din 1978 - gi Tn decursul anilor gi-a dezvoltat propria abordare ?n acest domeniu. Fiindcd

56

I
hr
hrt

F, r
lr. r

Ie
k

h
hr
ir$
Vf,

m*-ry_""trirl'ptrriroi;;il; r r'i# rn nrotiv'rp".ii n"1q, 'r"ti,rit+iL part" esenfiard a acest domeniu: orin aducea;rHdr, parramentare in lor'la alte politici' -r;iriir"#ra, rri o" ;,#::' 9i prin conectarea oarprygn,,o,6-"a5i chestiuni
activitSli Uinunii Europene'
care in mod

in. primele etape-ale pnmard' s-a ivit ocaziaca de infruentd, datoritd_ir*r;F

- par#rrrrE;#T#Jo,;;;;;iJriioiorrrui
sub sfera rui

obign;iir-.;d"jr;il.ini,.[l.,itr...:i, ,"rporrlt-iiita1irc "r,n,; o"r[1r" si

'

iu#; rr"nirt ii [:H:x,?,"f.'ill3;3;l;3;,;o*;;;f,ffi i:.t$:'i!:El,:1ff[aacreatunsistem


adoptarea si ulterior ratifiiarea ccilveSiei Dar

Drepturile omului in importanfd in urtimete decade.. Dupd cer de-ar mondial' diferite.fdri au acllonai doirea rdzboi impreuni p"ni, ,ldopta -"r" ale societdtii intbrnatil"i""ilri -..rrt, pe varorire de baza stabilit deci drepturi bare timp. dupd finarur rdzboiurui au t'J tirprr erei naziste in Germania. prin

Ii::[i1?:5;yii;;Xt"1i;;-;;# ,;.;;;;i

il;,t-ol*ilT'iorit.ii

asupra unor in aceastti "rpempru conoilrbnJitalii ,,,pra cdreia

un'orn

r"dJ;il [

1*; il;;;

dreptuiile civile

drepturiror curturare rr" g[f,tlf."fililffia:J*il"_T]ik,S:,"i:_:Fig'[,1i,,11 Europene ,inr.,"ioffii:Ji,!",?1il,',{ fost recunoscute. o" urir'r#tlirrop"rna,

referire ra de srup au constituit s-ubil;iri';;or drepturire individuarg. T.o-tusi in urtimii ani drepturire rrrsii J"io;#. n""..ti'?,"glr"

^ceasta ffilxl de mai t':,.f1: Textele

ii"jfllfi ?Ti:li",'":iJll#::#T:i##[1ft araie crar ca-Ju-it"m


togte

^c^,;rffiE!r;"r?r3- " of"oturiror omurui nu sunt reconstrucl,."i e,,.opei, risie-rie i?ii,!,,!.'::3i!T=1; asupra Drepturiror ecoriomil",So"irre si Cril;;Erf'il",,:1!^"]lf",;,:i;:ti[t";;;ii;nl,e Drepturilor irolitice si civire, sociarcrr"pl";a oi, ltroi Drepturitor Fundamentate si"6ana comunitdtii a so.Ll" ,r" categorie a dreoturiror Acest rrpi I. Ioaugat o omuruii,i'tirp a doua drepturire ga.rantate ol conJ"nfia Europeand a ""

ii

poritii-"oi

erioi"*-a

Drepturiro,

orri.'ii'il'1ff:;"G;"

JiaTiTJljir.:m}*,0,, 'c;, ir.afli:il

iio,,ecteiiiin't,,t",p"*,n"Li,

o"pr;; ;;:"nsens in ceea-ce priveste ,."rt"


ii ar l=Ji!il,"jT:!:H.:Juxnir,t:,r#
a extinderii ei si
de

poate incrude

Uniunea Europeand mtnor*dfilor' Respectul pentiu

ififiiX'?'.l'ji*#','S,.:llt'ri:?#,fri:,"";; Totugi' in concordanla

o.s.c.e. ;i c;.ffir,,,Irrop"i, 9i nu sunt !e exempru, o,"it,,irorsarantate


fd.rire care doresc

cu-Iriie;il:ii: 't'"0'i"'ra"'!"rrnt"=" l;'copenhaga,

';r,"1" qi i6di;;?T acestui subiect au exercitat o ,.roi,i";;ffiilh?::ffi .?fj,:r:."ffi ,ffi Hl:iif_gx+g.*,;f mare degi

l':::.ii l?i,1,',:rt#,;g'?:
cea mai bund

:ii-:,:rill;:ut*,"gffi rlx,r*:?,g,::lyrirl{iaconstituir i:iJ"H:r,:i::T:Jff *h"*#'rsIffi :rfl'?il,.:ii##ffi :":l'*,u,Til:E


^

'.",s:ffi Ce Unirrner e-a i.^^^.-*---,

i'ill,ff

;T:...iilllE i::;f ;;,.,:;ilS,HJ* ncallaie i;J", :,,^l"="1:: Una dintre cere mai irpr.t '.'ii'p"tt#i"'llm niJrlarizari;6'p;;;,"rtrrui 99 qrryesie minoritatea arbanezi. drepturile omului sunt acum irrt" nn il.id";;'t'fg1+" Euiopern , fost aceea ci murte'ri"il de activitate
",,Jp", tundamentale cele
gis
u ra n
n

iditi',.3'",.!j!:nn: * !I
a in

ll"*:

sd acceadd ra Ln nir'"r ,ioicat de oroLclie a drepturiror orepturilt"'o


or=a

a"r*rIii"a

l;^:G;L=oL"."

t"nsiunire

oini,

foarte importanti srupurire etnice

g'"

"L

r,

ffi

are

.rrc J"-"

#xTf L* r*.t nrcru nu a fost hotdr.td inc..


57

[';5

Cu toate cd tratatul de la Roma nu a fdcut nici o referire'spee*ir{.&&p$ffSemrn#lui{

art.141 (ex art.119) a Tratatulufr Comunniti[ii Europene - gi al interzicerii discrimindrii pe baze nalionale - art.7 - au fost incluse), reviziunile ulterioare au inceput sd acorde din ce Tn ce mai multi atenlie drepturilor omului. Ca un prim pas, drepturile omului au apdrut in preambulul Actului Unic European in 1986. Standardele drepturilor omului dobdndesc un statut gi mai important c6nd Tratatul asupra Uniunii Europene a intrat in vigoare. Pentru int6ia oard in istoria

la principiile plefii egale a femeilor gi bdrbalilor

ob

tratate, cu art.6(2)(ex art.F(2)) stipuldnd "Uniunea va respecta drepturile fundamentale garatante de Convenfia Europeand a Drepturilor Omului gi dupd cum rezultd din tradiliile constitulionale comune ale statel membre, ca principii generale ale legisla[iei comunitefli". La intrarea in vigoare Tratatul de la Amsterdam a constituit un alt pas in dezvoltarea drepturilor omului, intdrind angajamentul fa[d de acestea in art.6(ex art.F) din Tratatul asupra Uniunii Europene, definindu-le ca principii fundamentale pe care Uniunea este fondatd. Mai mult, stabilegte o procedurd conform "cdreia existen[a unei incdlciri serioase gi repetate a acestor principii, de cdtre statele membre, poate duce la luarea de decizii de suspendare a drepturilor statelor membre in cauzd, dupd ce s-a ob[inut aprobarea Parlamentului European. Aceste prevederi trebuie evident interpretate Tn lumina extinderii. Totugi, drepturile omului au devenit nu numai o chestiune importantd care trebuie rezolvatd in cadrul Uniunii dar gi o chestiune la care se face referire Tn contextul Politicii externe gi de securitate comund (art.11(2)(ex art.J.1(2), aliniatul 5 Tratatul asupra Uniunii Europene) gi in contextul dezvoltdrii politicii de cooperare (art.177(2) (ex art.130 u(2) Tratatul asupra Uniunii Europene). in relaliile ei externe, Comunitatea Europeand a dezvoltat treptat o politicd a drepturilor omului, utilizAnd'puterea economicd a Europei pentru a promova drepturile omului in Tntreaga lume. Astdzi, fiecare Tn[elegere cu o altil lard include gi o clauzd a drepturilor omului, definind respectul pentru drepturile umane 9i democratice ca fiind o parte esenfiald a in[elegerii. Din pdcate chestiunea drepturilor omului depinde Tntr-un mare grad de puterea economicd a partenerilor respectivi. Evident, nofiunea drepturilor omului in contextul relaliilor Uniunii cu China diferd mult de abordarea utilizatd in negocierile aderdrii statelor din centrul gi estul Europei. Parlamentul gi-a exprimat nemullumirea fafa de aceste diferenle care intr-o oarecare mdsurd fac discrimindri in abordarea drepturilor omului. Cu toate acestea privitor la negocierile cu ldrile aplicante, Parlamentul a subliniat cu cAteva ocazii, importanla standardelor cdt mai ridicate de protecfie a drepturilor omului, in special intr-o Uniune cu mai mult de 20 de state membre. in cazul Turciei lipsa unui angajament adecvat cu privire la drepturile omului gi la principiile democratice, este unul din principalele obstacole in calea aderdrii, 9i a dus la o opinie negativd a comisiei in ceea ce privegte aderarea Turciei (situalia drepturilor omului a dat nagtere la un mare numir de rezolu[ii gi constituie cel mai convingdtor argumet pentru Tntdzierea negocierilor). Tn timpul negocierii, Parlamentul European va monitoriza de aproape asigurarea la un nivel satisficdtor a respectului pentru drepturile omului. Este evident cd Uniunea garanteazd un nivel de protecfie a drepturilor omului care nu a fost incd atins Tn multe alte zone ale lumii, Parlamentul a promovat mereu drepturile omului privindu-le ca pe unele din obiectivele sale principale, gi fdcdnd uz de un mare numir de instrumente in acest scop. O mare contribu[ie s-a adus Ia politica drepturilor omului in Uniune prin asigurarea cd valoarea drepturilor omului gi a democrafiei nu este subestimatd in sfera de activitate' a. comunit5fii. Acest angajament va deveni gi mai important pe viitor. Abordarea Parlamentuluiin privintaidrepturilor omului se bazead pe urmatoarele'principii cheie: o largd concep$e a drepturilor omului;
Uniunii, drepturile omului au fost incorporate
Tn

58

rindlvizibilitatea drepturilor omfi iGrzicindu-se orice distincfie intre drepturi@ci.vil*$]:i,e1i,i]:lr politice pe de o parte gi drepturle esprnice, sociale gi culturale pe de altd parte; universalitatea drepturilor ornr*i care implicd faptul nici o prevedere de naturd mlionald, cultural5 sau religioasii nu poate fi mai importantd decdt principiile stabilite in lleclaralia Universal5 a Drepturilor Omului; o legaturd strdnsi cu politica de dezvoltare gi principiile democratice in general, ftdndu-se cont de interdependenta aoes{or domenii. Uai mult, Parlamentul a subliniat mereu faptul cd principiile de non interferenld in zona trepturilor omului sunt relative, din moment ce nu le privegte ca fiind parte din afacerile hterne ale unui stat. DimpotrivS, ele constituie o parte importantd gi legitimd a dialogului dintre !dri. in prezent, se considerd nu numai cd existd dreptul de interven[ie, dar gi o datorie de a interveni atunci cind drepturile omului par a fi serios amenin[ate. Nu este necesar sd mai spunem cd implementarea acestor principii depinde mult de considerente politice'gi din pdcate economice. 4.5. Rolul Gurlii Europene de Justilie in promovafea drepturilor omului Aceastd instanfd judiciard suprana[ionald a fost creatd in baza art. 31 din Tratatul CECO (Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi Ofelului) adoptat la Paris (1951). Curtea a intrat h funcfiune Tn anul urmitor, 1952, avdnd rolul de a soluliona litigii care implicd statele membre, institufii comunitare sau persoane fizice din spaliul Uniunii Europene. Relevant este tratatul din 1965 (de fuzionare) care cuprinde un ansamblu de norme inportante relative la funcfionarea Curfii 9i la procedura in fala acesteia. (Voicu M,123) Curtea de la Luxemburg, in cei peste 54 de ani de funclionare, a solulionat aproape 9.000 de cauze, numdrul acestora fiind intr-o cregtere absolutd in ultimii 15 ani, ceea ce a determinat noi reguli de procedurd gi noi , lncepOnd cu 1989, Curtea de Justilie este asistati Tn activitatea sa de cdtre Tribunalul Primei lnstan[e, la r6ndul siu compus din 25 judecdtori. Tribunalul de Primd lnstan!5 , creat in octombrie 1989, a preluat, in competenld, litigiile referitoare la conflictele dintre ittstituliile Uniunii Europene gi agen[ii lor, pe cele privind dreptul concurenfei, litigiile in legdturd cu actele emise de organele UE care violeazd drepturile sau interesele persoanelor fizice sau juridice gi pe cele referitoare la repararea prejudiciilor cauzate uneia din institufiile Uniunii Europene. El se compune tot din 25 judecdtori care au acelagi statut ce cei ai Cu(ii, fiind numi[i pe un mandat de gase ani de cdtre guvernele statelor membre. Cauzele sunt judecate Tn camere compuse din trei sau cinci judecdtori, potrivit procedurii prevdzute in regulamentul tribunalului. Hotdrdrile sale pot fi atacate, in termen de doud luni de la comunicare, la Curtea de Justilie a Uniunii Europene, iar executarea Ior se face dupd aceeagi procedurd ca pentru cele ale Cu(ii. Org a n i za re a gi fu n c,tio n a re a Cu r,ti i de J u stili e Curtea este compusd din 25 judecdtori gi 8 avocafi generali, cu un mandat de gase ani, numdrul judecdtorilor fiind egal cu cel al statelor membre gi igi exercitd func[iile nurnai dupd depunerea jurdmdntului, a cdrui formuld este apropiatd de cea a judecdtorilor Cuffi Europene de !a Strasbourg (,jur sd-mi exercit funcliile cu totald impa(ialitate gi conform congtiinlei mele gi sd nu divulg secretuldeliberdrii"). Avoca[iigenerali sunt numili dupd aceleagi reguli, fiind independenli gi impa(iali. Curtea igi alege pregedintele pe un mandat de trei ani gi grefierul pentru un mandat de gase ani. Procedura fafa Cu(ii prevede, ca plenul ei examineazd cauzele; dar.,exigf6., reglementate camerele compuse din 3-5 judecatori care, pentru cauze, cornplexe,,pot . ' . .; ,:. ,:' :. decide sesizarea plenului Competenla Cur,tii de Justilie Potrivit Tratatului gi Regulamentului de procedurS, Curtea de Justilie, la cererea'statelor," sau a persoanelor fizice orijuridice, solufoneazi unr6toarele litigii: dintre statele membre ale Uniunii Europere;

ci

instanle.

in

Cur[ii.

':

59

r:

r'

dintre organismele comunitare intre ele; dintre particulari, persoane fizice ori juridice, de nalionalitatea statelor membre acestea ori organismele comunitare. Asigurind in principal, corecta interpretare gi aplicare a dreptului comunitar, Curtea Just[ie mai exercitd gi rolul unei cu(i constitulionale, Tndeplinegte funcliile gi atribufiile u tribunal administrativ ori ale unuia civil, efectudnd gi controlu! conformit5fli act normative ale Comisiel sau Consiliului Uniunii cu dispozifiile Tratatului gi cu princi generale ale dreptului comunitar. Procedura in fa,ta Curliieste contradictorie gi public6, constdnd in cele doui faze: scrisd orali. De reguld, dupd epuizarea primei faze (scrise), pe baza raportului Tntocmit judecdtorul raportor gi cu opinia avocatului genera!, se decide asupra sesizdrii u camere sau a plenului, fix6ndu-se, de cdtre pregedinte, data gedinfei publice in care avm loc audierile. Hotdrdrile Cur,tiise adoptd prin majoritate simpld.dupd deliberdri in secret, in camera consiliu, apoi se redacteazd gi se supun aprobdrii camerei ori plenului, dupd caz, du care se dau publicitSfii. Aceste hotdrdri, conform Regularnentului Cu(ii, se compun din pe4i (in fapt, in drept gi dispozitivul), a doua parte cuprinz6nd considerentele argumentele Cu(ii, precum gi trimiterile la normele comunitare, la dreptul na[ional gi jurispruden[d. EIe au autoritatea de lucru judecat relativd, producdnd efecte numai in pd(ile in litigiu. Obliga[ia executdrii hotdrdrilor apa(ine statelor membre ale Uni Europene, ca gi instanlelor na[ionale, care le vor investi cu formuld executorie gi ex silit dupd procedura de drept intern. Prin jurispruden[a sa, Curtea de Justifie Comunit5filor Europene a avut un rol esenlial in proteclia drepturilor fundamentale. Ea statuat ci respectarea drepturilor fundamentale face parte din pr:incipiile generale dreptului comunitar, al ciror respect ea il asigurd. (Voican M, 334) Curtea Europeand de Justi[ie a deschis practic calea protec[iei drepturilor omului ordinea juridicd a Comunit5lii incd din perioada Tn care Tratatele nici nu faceau referire la acestea. Curtea a fost aeea care a integrat printre principiile fundamentale dreptului comunitar respectul pentru drepturile omului. Curtea a promovat Tntotdeauna deschidere fa[d de pldngerile individuale referitoare legalitatea unor mdsuri care incalcd drepturile omului chiar dacd acestea nu por fi evalu in termeni clari gi precigi atdta vreme c6t nu existi o ,,Cartd Comunitard a drepturilof nici accesul ComunitS{ii la Conven{ia EuropeanS. in aceasti directie Curtea europeand s sprijinit activ pe jurisprudenfa Cu(ii de !a Strasbourg. 4.6. Rolul Ombudsmanului european in promovarea drepturilor omului in ultimele decenii, tot mai multe !6ri au introdus Tn sistemul juridic nafional o instit receptatS, din practica parlamentard suedezd, care are ca rol solulionarea pldngerilor se adreseazd de cdtre cetdlenii care pretind cd drepturile lor au fost incilcate funclionari sau autoritS[i ale administrafiei publice. Este vorba instit ,,Ombudsmanului". lnstitutia Ombudsmanului European a fost Tnfiinlatd prin Tratatul de la Maastricht 1gg2. in'1995 Parlamentul European a ales primul Ombudsman European, Tn persoa domnului Jacob Sdderman, care a fost avocat al poporului gi ministru al justi[iei Finlanda. Tn octombrie 1999 Parlamentul European l-a reales pe domnul Sdderman pen un mandat de cinciani. Ombudsmanul European Tgi indeplinegte indatoririle in conformitate cu competen[ conferite institufiilor gi organismelor comunitare prin Tratate. Ombudsmanul European poate interveni in cazuri deferite tribunalelor gi nu poate pune sub semnul intre fundamentarea hotiiririlor pronunfate de un tribunal. Ombudsmanul European ajutd descoperirea aannlor de proastd administrare din activitatea din cadrul instituit Tratatele men$onate anterior gi de condiliile prevdzute ?n acestea, institu[iilor

tktttg ;aGgst$&giruqanisrnele

oom

un

ita re

fl ,,i

de

60

n ismelor comun itare; cu eeilill Cr,til dB dust(ie gi a'Tribunalului de Primi lnstante nci c6nd actioneazd [n ffib itridi(5, gi face recomanddri in vederea stopdrii stora. Nici o actiune a unei al'b autorititi sau persoane nu poate face obiectul unei

ngeri adresate Ombudsmanului European.

budsmanul European invedigteazi pl6ngerile privind administrarea incorectd in gi organele Uniunii Europene. lnstituliile includ, de exemplu, Comisia ropeand, Consiliul Uniunii Europene gi Parlamentul European. Agen[ia Europeand a iului gi Agen[ia Europeand penfu Siguranla gi Sdndtatea Ia Locul de Muncd constituie mple de organe ale Comuniti$i pe care acesta !e poate investiga. Doar Curtea de sti[ie gi Tribunalul de Primd lnstanli activind Tn rolul lor juridic nu cad sub incidenla

itu[iile

ei jurisdicfii.

obicei Ombudsmanul European conduce cercetdrile in baza reclamatiilor, dar poate ra cercetdri gi din proprie inifiativi. Ombudsmanul investigheazi cazurile de administrare neproductivd sau incorectS. Multe in pl6ngerile adresate Ombudsmanului European pri.vesc int6rzieri administrative, lipsa de transparenf5 sau refuzul la accesul la informa[ii.. Cdteva se referd la rela[iile de muncd dintre institufiile europene gi agen[iile acestora, angajarea de personal gi desfdgurarea ooncursurilor. Altele sunt legate de relaliile contractuale dintre institu[iile europene gi

lmele

private de exemplu cazuri de terminare neagteptatd a contractelor.

htrucat Ombudsmanul European, care poate acfiona 9i din proprie inifiativd, trebuie sd aibd acces la toate elementele necesare pentru indeplinirea indatoririlor sale; in acest scop, instituliile gi organismele comunitare sunt obligate sd ii furnizeze Ombudsmanului European, la cererea acestuia, orice informa[ii pe care acesta le solicitd, cu exceplia
cazurilor Tn care existd motive suficient.de temeinice pentru pdstrarea secretului, gi fard a aduce atingere obliga[iei Ombudsmanului European de a nu divulga astfel de informafii. Parlamentul European trebuie sd numeascd Ombudsmanul European la inceputul mandatului sau gi pe durata acestuia, alegdndu-l dintre persoane care sunt cetSleni ai Uniunii gi care prezintd toate garanliile necesare privind independenla gi competen[a. Ombudsmanul European trebuie iSi indeplineascd indatoririle pdstr6ndu-9i hdependenla totald gi trebuie sd se angajeze solemn Tn fafa Cu(ii de Justi[ie a Comunitifilor Europene cd va acliona in acest mod in indeplinirea indatoririlor sale. Orice cetSfean al Uniunii Europene, orice persoand fizicd sau juridicd avAnd sediul Tntr-un stat membru al Uniunii poate sd depund o pldngere prin pogta, fax sau prin e-mail la Ombudsmanu! European. Orice cetdfean al Uniunii 9i orice persoand fizicd sau juridicd avdnd sediul social intr-un stat membru al Uniunii poate transmite in mod direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, Ombudsmanului European o pldngere privind un e,az de proastii administrare in activitatea institufiilor sau a organismelor comunitare, cu excep[ia Cu(ii de Justifie gi a Tribunalului de Primd lnstanf5 atunci c6nd ac[ioneazd Tn calitate juridici. De asemenea, statele membre sunt obligate sd-i furnizeze informa[iile care pot ajuta la clarificarea cazurilor de proasti administrare a activitdlilor institufiilor sau organismelor ComunitSfii Europene. Ombudsmanul European nu poate investiga pldngeri Tmpotriva autoritSfilor nafionale, regionale sau locale, chiar dacd pldngerile privesc chestiuni legate de Uniunea Europeand. Exemple de asemenea autoritdli sunt departamentele guvernamentale, agenfiile statului gi,consiliile locale. Ombudsmanul nu constituie un organ de apel pentru deciziile luate de tribunale sau de ombudsmani na[ionali. Ombudsmanul European nu poate investiga pldngerile impotriva unor activttilfi sau persoane private. Este,'necesar doar ca Ombudsmanul informeze institu[ia in cauzd in privinfa unei reclamafii'pentru ca'aceasta'sd'rezolve problema. Dac6 cazul nu este rezolvat satisfacator pe parcursul investigafiilor, Ombudsmanul va incerca sd gdseascd o solulie amiabilS care rezolvd situalia de administrare incorectii $ satisfiace pldngerea. Dacd incercarea de

sd

si

6I

conciliere.dd greg, Ombudsmanul poate'faG recornandfrriide:"rwltmrera-qazului. ,Dacii institulia nu acceptd recomanddrile acestuia, e! poate inainta un raport special cdtre Parlamentul European. Din proprie iniliativd sau in urma unei pldngeri, Ombudsmanul European realizeazd toate anchetele pe care le considerd justificate pentru a clarifica orice suspiciune de proastii administrare din activitdtile institu[iilor gi organismelor comunitare. Ombudsmanul Eurbpean informeazd cu privire la o astfel Oe adliune institufia sau organismul in cauzi, care ii poate prezenta orice observatii utile. Autoritdfile statelor membre sunt obligate sd ii furnizeze Ombudsmanului European, oricdnd acesta solicitd, prin intermediul Reprezentanlilor permanenli ai statelor membre pe !6ngd ComunitSlile Europene, orice informalii care l-ar putea ajuta sd clarifice cazurile d proasti administrare din cadru! institufiilor sau organismelor comunitare, cu excep[ia cazurilor in care astfe! de informatii sunt acoperite de dispozilii legale sau de reglementa privind secretu! sau de dispozilii care impiedicd comunicarea acestora. Totugi, Tn cazul din urmd, statul membru Tn cquzd poate permite fumizarea acestor informalii Ombudsmanului European, cu condi[ia ca acesta sd se angajeze sd nu le
divulge

1-7-::

Gn

iH
-g

Gfl
-c&

-idl

[todal itd,ti de acli u ne a Omb ud sman u I ui Eu ropean ln calitatea sa de institu[ie care se ocupd de pldngerile ?mpotriva actelor de proastil administrare, este necesar ca Ombudsmanul European sd rezolve aceste pldngeri in cd mai eficient mod giin cel mai scurt timp. Pentru a se asigura cd oferd cele mai bune servicii, Ombudsmanu! European a dezvoltat relalii de cooperare cu alte institufii implicate, incluzdnd instituliile Uniunii Europene gi cu
institufiile similare din statele membre. Ombudsmanul este desemnat de Parlamentul European. El este numit dupd fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul sdu poate fi ?nnoit. Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justifie a Comunitdlilor Europene, la cererea Parlamentului European, dacd nu mai indeplinegte condi[iile necesare exerciliului funcliilor sale sau se afld in culpi grav5. Parlamentul European stabilegte statutul gi condifiile generale de exercitare a func[iilor Ombudsmanului, cu avizul Comisiei gi cu aprobarea Consiliului, care hotdrSgte cu majoritate calificatd. Ombudsmanul igi exercitd func[iile in deplini independenfa. Tn aplicarea Tndatoririlor sale, el nu solicitd gi nu accepti instrucliuni de la vreun organism. Pe durata func[iilor sale, Ombudsmanul nu poate exercita nici o altd activitate profesionald, fie ea remuneratd sau neremuneratd. Ombudsmanul este competent pentru cazurile administralie defectuoasi in activitatea instituliilor sau organelor comunitare, cu excep[ia Cu(ii de Justilie gi a Tribunalului de Primd lnstanld, aflate Tn exerci[iul func[iunilor jurisdic[ionale. ln fiecare an, Ombudsmanul prezintd un raport Parlamentului European in legdturd cu rezu ltatele anchetelor sale. ModalitSlile procedurale de exercitare a funcliilor sale sunt nejurisdic[ionale. E! ac[ioneazi fie Tn urma unei plAngeri, fie din oficiu, gi are competenle de anchetd.

-Ifr

de

TEST DE AUTOEVALUARE.

1. Ce este Uniunea Europeana?.

I
2. Gare sint pilonii Uniunii Europene ?
62

Rispunsul poate fi consultat la pagina 48.

U
4.7. LUCRARE DE VERIFICARE.

Rispunsul poate fi consultat Ia pagina 48

Care este organizarea


Louxemburg?.

si procedura

Curtii Europene de Justitie de

la

- se folosegte in primu! rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesari
parqurgerea bibliografi ei indicate. Criteriile de evaluare sunt: - claritatea exprimdrii gi absenla formulirilor neslgure, - identificarea elementelor de conlinut solicitate, - utilizarea bibliografiei precizate.

lnstrucfiuni privind testul de evaluare:

h.

r
ffi:

T
n
ffi

structurd organizalionald internalionald cu caracter interguvernamental, la nivel regional european. Uniunea Europeand poate fi calificatd ca Uniunea Europeand este
fiind o organiza[ie internafionald interguvernamentald, av6nd propria sa capacitate,juridicd internalional5, chiar dacd prezintd anumite particularitSfl, rezultat al faptului ci este vorba de o construcfie evolutivS, al cdrei desen institu[ional este incd in curs. Degi personalitatea sa juridicd internalionald 9i calitatea de organiza[ie internafionald sunt, incd subiect de controversd in literatura de specialitate, credem cd Uniunea Europeand poate fi calificatd ca fiind o organizafie internafionalS interguvernamentald, av6nd propria sa capacitate juridicd internalionald, chiar daci prezintd anumite particularitdfi, rezultat al faptului cd este vorba de o construcfie evolutivd, al cdrei desen

REZUMAT

)
E

:
k
h

$.

r
h,
h
:'

r
&

.t];llll[3'g;:l"lli,i

h h h

h
n
;

T
I

I
h
h
F

din trei pironi, unur institu[ionar si doi de cooperare interguvernamentalS, cu precizarea cd frontiera dintre ele nu este rigidd. Pilonul institulional este constituit din trei organiza[ii interna[ionale propriu-zise: Comunitatea Europeand (fosta Comunitate Economici Europeani inainte de intrarea in vigoare a Tratatului asupra Uniunii Europene), Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi O[elului gi Comunitatea Europeand a Energiei Atomice. Aceste trei Comunitd[i Europene dispun de un sistem comun de organe. Ceilal[i doi piloni ai Uniunii Europene sunt domeniile de cooperare interguvernamentald: cooperarea Tn materia politicii externe gi de securitate comund gi cooperarea in materia justiliei gi a afacerilor interne. De asemenea, Uniunea
Europei Occidentale, organiza[ie internalionald distinctS, cu caracter politic Ai militar, face parte integrantd din dezvoltarea Uniunii Europene Tratatul aiupra Uniunii Europene confirmd, in preambul, atagamentul statelor membre la principiile libertdlii, democra[iei respectdrii drepturilor omului a , libertd[ilor fundamentale, precum gi al statului de drept. In art. F par. (2),aflatin titlul,1.-,,,Dispozitii comune", se prevede cd Uniunea Europeani respecti drepturile fundarnentale, aga cum au fost garantate de Convenlia europeand pentru apdrarea drepturilor omului gi a libertdfilor fundamentale, semnati la Roma la 4 noiembrie 1950, gi agacum rezultd din tradifiile constitu[ionale comune ale statelor membre, toate acestea fiind:considerate fn principii generale ale dreptului comunitiar. Prin art. J.1 par. (2) liniula finald, aflat Tn titlul V privind politica externd gi de seofitate @mund", se prevede ca obiectiv al "Dispozifii

['::';orne

gi

gi

63

-:Flfticii.Bxtemlgtqi"-delseouritate comund dezvoltarea gi consolidarea democra[iei gi statului de drept, precum gi respectarea drepturilor omului gi a libertdlilor fundamentale caracter general, Uniunea Europeand are o activitate mai redusd in consacra drepturilor omului gi mult mai bogatd in apdrarea acestora (in special prin activitatea Cu de Justi[ie a Comunitdlilor Europene). in ciuda diverselor ini[iative gi a numeroasel declaralii de principii, nu existd incd texte cu fo(d juridicd destinate sd protejeze in m special drepturile omului Tn ordinea juridicd a Uniunii Europene. Existd multe motive pentru care Uniunea Europeand nu poate rdmAne fdrd un docume
intern Tn domeniul drepturilor omului - rapida migcare spre o,,uniune din ce in ce mai strdns6" gi spre o singurd piat6; - adoptarea unei monede unice pentru aproape 300 de milioane de oameni; - cregterea incidentelor de naturd rasist6, xenofobS, a urii de rasd in cadrul Europei; - tendinla Europei de a se transforma intr-o ,,fortdrea[d" ostild celor din afard, ca descurajeazd refugiafii gi azilanfii; - addncirea cooperdrii in materia politicilor de sfcuritate gi insuficienta ei adaptare stamdardele drepturilor omului ; - aspira[ia de a integra cel pulin cinci noi !dri, dacd nu chiar toatecele treisprezece, cadrul uniunii Tn anii care vor urma (...) (Cassese A, Lalumiere C, Leuprecht P, 1-3) Tratatele menfionate pun in lumind gi importanla garanliei politice a drepturilor omului, cdror respect deplin a devenit o condifie de aderare gi de apartenenld la Uniune. As Consiliul European exercitd un control politic ctj doud fafete: preventivi gi represi Dimensiunea preventivd conferi Consiliului prerogativa de a constata, cu o majoritate din totalul membrilor gi dupd ascultarea statului Tn cauzd ,,cd existi un risc clar de viola gravd de cdtre un stat membru a principiilor enunfate in art. 6.1" gi dacd este cazul, de adresa recomanddrile necesare statului respectiv. Componenta represivd a acestui con politic se exercitd in conformitate cu art. 7.2, care autonzeazd Consiliul UE, reunit nivelul gefilor de stat gi de guvern, sd decidS, cu unanimitate de voturi, asupra propun unui stat membru sau a Comisiei gi dupd avizul conform al Parlamentului Europe existenla unei violdri grave gi persistente de cdtre un stat membru a drepturilor omului,

flfia

flrrl

;ilas
IA

irt

Gnl

io

principiului peeminenlei dreptului sau a principiilor democratice gi suspendarea u drepturi ale statului vinovat, inclusiv a dreptului sdu de vot ce decurge din Tratatul asu Uniunii Europene. Adoptarea gi natura juridicd a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Toate aceste evolufii legale gijurisprudenliale au generat ideea ,,codificdrii" concepfiei despre drepturile omului intr-un document unic, care sd valorifice at6t traditiile stat membre, cdt gi experien[a anterioard a organizaliei. Pe l6ngd motive de ordin tehnic juridic (cum ar fi, de exemplu, evitarea unor eventuale eontradiclii intre jurispruden[ Cu(ilor de la Luxemburg gi Strasbourg in materia ocrotirii unor drepturi), la baza ideii de se elabora un catalog de drepturi propriu Uniunii au stat gi considerente de ordin politic filozofic: Europa, esen[a ei, este in plind transformare. De la ideea unei piele comune gi unei uniuni economice gi monetare, UE a ajuns astdzi la ideea unei comunitdli politice de valori fundamentale, iar atribuliile sale au fost extinse la activitdfi regaliene p excelen[d: justifie, polifie, politicd externd, dincolo deci de simplele activitdli de gestiu economicd. ln plus, inevitabila extinderea Uniunii va aduce actori noi, ale cdror traditii preocupdri in sfera drepturilor omului nu coincid intru totul cu cele ale Euro Occidentale. Garta conline o serie de principii generale, care privesc in primul rdnd c6mpul siu aplicare; :autonomia sa, limitdrile aduse drepturilor. Cat privegte catalogul drepturi documentul reafirmi drepturile clasice - demnitatea umand, libert:llile, egalitatea, justi contin6nd insd un bogat catalog de drepturi sociale: dreptul la muncd, la securi sociald, Ia ajutor social, la grevd g.a.

trrG

stil

64

'17+48+ius*iei'8064 -a'{d adoptd, de cdtre Consiliul European, Tratatul privind Crcnstitu[ia pentru Europa, hatat i@reazd textul Cartei Drepturilor Fundamentale, mnferind o noud dimensiune Unfunii Europene. Tratatul trebuia semnat de gefii de stat gi de guvern ai statelor membre gi apoi rafficat de toate statele membre, in conformitate cu prevederile lor constitulionale (prin aprcbare parlamentard gi/sau referendum). Tratatu! onstitufiona! urma sa intre in vQoare dupd ratificarea de toate statele membre. Acest Tratat d'?ost modificat de Tratatulde Reforma de la Lisabona din decembrie 2OO7 Spre deosebire de Tratatele anterioare, Constitulia Tgi afirmd atagamentul fa[5 de valorile pluralismului gi democraliei chiar din motto ,Uniunea noastri este o democralie pentru ci puterea apa(ine celor mulli nu pentru cei pu!ini". Protec[ia Drepturilor Omului apare Tn Constitulie drept una dintre valorile fundamentale pe care se intemeiazd Uniunea (art.1,2); unul dintre obiectivele sale fundamentale; parte integrantd a libertdlilor fundamentale ale cet5[enilor europeni (art.14); atagamentul Uniunii fa[d de promovarea 9i proteclip Drepturilor Omului este consacrat in Carta drepturilor fundamentale devenitd partea a ll- a a Constituliei; de asemenea in cadrul cooperdrii in domeniuljusti[iei gi politicii interne spa[iul european a devenit unul al libertdfii, securitdlii gijustiliei etc. lntegrarea Cartei drepturilor fundamentale in tratatul de reforma privind Constitulia europeand va insemna posibilitatea invocdrii ei in fafa Cu(ii de Justifie, a Tribunalului de primd instan!5, precum gi in fala instan[elor nalionale ale state]or membre, permi[6nd exercitarea unui control consolidat, pe un dublu nivel, al respectului drepturilor fundamentale. Parlamentul European este una din instituliile celor trei Comunitd[i Europene compus din pprezentanfii popoarelor statelor reunite in Comunitate, alegi prin vot universal direct. ln materia protecfiei drepturilor omului, Parlamentu! European este competent Tn ceea ce privegte petifiile adresate de cetdfenii Uniunii Europene. Orice cetdfean al Uniunii Europene 9i orice persoand fizicd sau juridicd, cu regedinla sau sediul statutarintr-un stat membru, are dreptu! de a adresa Parlamentului European, individual sau Tn asociere cu al[i cetdleni sau cu alte persoane, o petifie asupra unui subiect care line de domeniile de activitate ale Comunitdfii Europene gi care il privegte in mod direct. Aceastd competenld a Parlamentului European este introdusi prin Tratatul asupra Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam con[]ne un numdr de prevederi care intdresc rolul Parlamentului in domeniul drepturilor omului. Jntre acestea: schimbarea cooperdrii in co-decizie cabazd a procesului de adoptare a deciziilor intr-un insemnat numdr de domenii (cum ar fi discriminarea pe temeiul na[ionalitEfli, dreptul de reziden[d pentru conafionalii de origine strdinS, ganse gi tratament egal, prote{ia consumatorul ui, protec[ia informaliei ); rolul Parlamentului in orice procedurd desfSguratd pe baza art.7 (ex. Art. F.1) din Tratul asupra Uniunii Europene pe baza cdruia se pot suspenda drepturile unei ldri penhJ ,Tncdlcarea gravd gi persistentd a dreptrilor omului" etc. Rolu! Cu(ii Europene de Justilie in promovarea drepturilor omului Aceastd instan[i judiciard supranalionali a fost creatd in baza art. 31 din Tratatut CECO (Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi Ofelului) adoptat la Paris (1951). Curtea a intrat in funcfiune in anul urmdtor, 1952, av6nd rolul de a solufiona litigii care implici statele membre,.institufii comunitare sau persoane fzice din spaliul Uniunii Europene. Relevant"este.,,tratatul din 1965 (de fuzionare) care cuprinde un ansamblu de norme importante.relative la funcfionarea Cu(iigi la procedura in fafa acesteia. (Voicu M,123) Curtea de,la,Luxemburg,.in cei peste 54 de ani de func[ionare, a solufionat aproape 9.000 de cauze',, numdrul acestora fiind intro cre$tere absoluti in ultimii 15 ani, ceea.ce a determinat noi reguli de procedurd gincli instan,te

65

incep6nd oui498gli,Gffite&{;ddi,&stitjd;&s*s{mbtatd tn activitatea sa de citre Tribunalul Primei Instanle, la rdndul sdu compus din 25 judecdtori. Tribunalul de Primd lnstanld , creat in octombrie 1989, a preluat, Tn competen[d, litigiile referitoare la conflictele dintre instituliile Uniunii Europene gi agen[ii lor, pe cele privind dreptul concurenlei, Iitigiile in legiturd cu actele emise de organele UE care violeazi drepturile sau interesele persoanelor fizice sau juridice gi pe cele referitoare Ia repararea prejudiciilor cauzate uneia din instituliile Uniunii Europene. El se compune tot din 25 judecitori care au acelagi statut ce cei ai Cu(ii, fiind numifi pe un mandat de gase ani de citre guvemele statelor membre. Cauzele sunt judecate in camere compuse din trei sau cinci judecdtori, potrivit procedurii previzute in regulamentul tribunalului. Potrivit Tratatului gi Regulamentului de procedurS, Curtea de Justifie, ta cererea statelor sau a persoanelor fizice orijuridice, solulioneazd urmdtoarele litigii: - dintre statele membre ale Uniunii Europene; - dintre acestea gi organismele comunitare; - dintre organismele comunitare Tntre ele; - dintre particulari, persoane fizice ori juridice, de nafionalitatea statelor membre gi acestea ori organismele comunitare lnstitulia Ombudsmanului European a fost infiin[ati prin Tratatul de la Maastricht in 1992. ln 1995 Parlamentu! European a ales primul Ombudsman European, in persoana domnului Jacob Sdderman, care a fost avocat al poporului gi ministru al justi[iei Tn Fintanda. in octombrie 1999 Parlamentul European l-a reales pe domnul Sdderman pentru un mandat de cinci ani. Ombudsmanul European Tgi indeplinegte indatoririle in conformitate cu competenlele conferite institufiilor gi organismelor comunitare prin Tratate. Ombudsmanul European nu poate interveni in cazuri .deferite tribunalelor gi nu poate pune sub semnul intrebdrii fundamentarea hotdrOrilor pronunlate de un tribuna!. Orice cetS[ean al Uniunii gi orice persoand fizicd sau juridici avdnd sediu! social intr-un stat membru al Uniunii poate transmite in mod direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, Ombudsmanului European o pldngere privind un caz de proasti administrare Tn activitatea institu[iilor sau a organismelor comunitare, cu excep[ia Cu(ii de Justi[ie gi a Tribunalului de Primd lnstanli atunci c6nd ac[ioneazd in calitate juridicd. De asemenea, statele membre sunt obligate s5-i furnizeze informaliile care pot ajuta la clarificarea cazurilor de proastd administrare a activitd[ilor institutiilor sau organismelor Comunitd[ii Europene.

5.1

5.2 5.3 5.4 5.5 5.6


Rezut

5-1.

fifo

ln

et{r
htitul

Eurol

politit

bnni

pnnfr To$ |

9S

garal moti\ aresl deca

4.5. BIBLIOGRAFIE. Balahur, Doina (2006), Protecfia europeani


A!.l.Cuza,

&sp

drepturilor omului, lagi, Univ.

Irols

Cassese, A., Lalumiere, C,, Leuprecht, P., Robinson, M., (1998), Leading by Example: A Human Rights Agenda for the European Union for the Year 2003,
Florence, AEL

iuridi

erin

Rack R., Lausegger S.,(2002), The Role of the European Parliament: Past and
Future, Oxford, University Press Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008

etail imbt
unM plop (art.l prev egal Con

tund,

proc drep tund


66

.Obiective............ Romania..... libertatilorfundamentale. constitutionale.. verificare 5.6.Bibliografie.........


5.1

.......67

S.2Aparitia si dezvoltarea drepturiloromului in 5.3. Clasificarea drepturilor si S.4.lndatoririle fundamentale 5.5. Lucrare de

......67 .............68 ..........81


...............83 .......86

Rezumat 5.1. OBIECT|VE.

r r

introducerea cursantilor in studiu! sistemului national instituit de Constitutia Romaniei familiarizarea cursan[ilor cu regimul juridic al drepturilor si Iiobertatilor fundamentale si clasificarea acestora ; dezvoltarea capacitefli cursanfilor de a delimita drepturile de indatoririle
;
!

fundamentale ale omului S.2.Aparitia si dezvoltarea drepturilor omului in Romania ln [ara noastrd institu[ia drepturilor fundamentale a fost consfinfita pentru Tnt6ia oari intr-o concep[ie modernd Tn Constitu[ia din 1866. Aceasta a cuprins drepturile gi liberti[ile cetdlenilor intr-o abordare politico-juridicd caracteristicd gdndirii politice gi filozofice a Europei Occidentale din prima jumdtate a secolului al XIX-lea: Titlul ll al Constitufiei a fost intitulat Tn mod sugestiv "Despre drepturile romdnilo/' gi a avut o importanf5 sociali gi politicd fundamentald, deoarece stipula este adevirat, Tntr-o manieri declarativS, formald drepturile de esenfd democraticd din acea vreme. Constitufia a consacrat, printre altele, libertatea de congtiinld, a invdfdmdntului, libertatea presei gi a intrunirilor. To[i romdnii erau declarafi "egali Tnaintea legii gi datori a contribui fdrd deosebire la ddrile 9i sarcinile publice." Ea mai prevedea totodatd faptul ca libertatea individuald este garantatd, nimeni neputdnd fi arestat decdt in baza unui mandat judecitoresc motivat, iar motivele trebuiau comunicate in momentul arestirii sau la cel mult 24 de ore dupd arestare. O mare importan!5 se acorda proprietS[ii private, exproprierile nefiind admise

decdt pentru cauze de utilitate publici gi numai "dupd

dreaptd

gi

prealabili

despdgubire." Odatd cu noile realitSfi gi cu Tntregirea !5rii dupd Marea Unire din 1918, in lara noastrd a fost adoptatd Constitu[ia din 1923, document ce a reprezentat un instrument juridic mult mai elaborat decdt Constitu[ia din 1866 gi care a fost orientatd nemijlocit sprc cerin[ele dezvoltdrii societdlii intr-un stat de drept. Referitor la drepturile 9i libertii$le cetSlenegti, aceasta a preluat prevederile Constitufiei din 1866 dar a adus unora dintre ele TmbundtSfiri substan[iale. Constitufia a introdus principii noi fald de vechea Lege fundamentald, cum ar fi: consacrarea statului nafional unitar (art.1); inscrierea votului universal (art.64); instituirea senatorilor de drept (art.61); introducerea conceptului de

proprietate ca func[ie sociald (art.17); angajamentul statului pentru protec[ia sociali (art.21); principiul legalita[ii gi domnia legii ca fundament al statului. Totodatd, Tn art.8 se prevedea cd "to[i rom6nii, fdrd deosebire de origine etnicd, de limbd sau de religie, sunt egali Tnaintea Iegii gi datori a contibui fthi deosebire !a ddrile gi sarcinile publice." Conform art.21 al Constitutiei toti factorii de produ{ie se bucurd de'o egirlS protecfie." Constitu[ia"din' 1'923 a fost ilrbcuiE b 20 februarie 1938, Itrn"i c6nil a fost proclamatd o noua Constitu[ie elaborati din hi$alit/a regelui Carol 'aI ll-lea. Referitor !a drepturile fundamentale ale cetSlenilor, aceash pasfeaza spiritul reglementdrilor Legii fundamentale anterioare. Constitulia din l$ts a irtihtil insd gi unete modificdri ale unor
6-il

principii constitu[ionale, cum"ar fi: accentuarea limitdrii factoruduiindivdnd*$Bi,* extinderii puterii Statului gi concentrarea puterii politice in mdinile Regelui. i Constitufiile socialiste din 1948, 1952 gi 1965 au Iegalizat grave abateri de principiile democratice, sistemul constitufional socialist romdn av6nd urmdtoarele trisdtu
a a

a).renunlarea la principiul separa[iei celor trei puteri gi inlocuirea acestuia cu principi unicitd[ii gi deplindtd[ii puterii; b) Tnlocuirea pluralismului politic cu monopolul unui singur partid; c) subordonarea intregului aparat de stat partidului unic; d) concentrarea puterii de decizie statalS - legislativd gi executivd - in m6inile unei eli restrdnse gi influenfarea de cdtre aceasta a puteriijudecdtoregti; e) restrdngerea unor drepturi gi libertdli cetdlenegti gi subordonarea individului de ci
stat; cla partidului unic; muncitoare, de fapt ai g) prezentarea intereselor de grup ca interese sociale ale Tntregii societd[i gi dirijarea eforturilor tuturor fo(elor sociale spre realizarea acestora, dar Tn beneficiul grupului politi minoritar; h) institulionalizarea intervenliei gi controlului statului asupra Tntregii vie[i economice gi social-politice; i) crearea unui nou tip de "democralie" considerat Tn mod demagogic superi democra[iei parlamentare occidentale gi atragerea formald a ceti[enilor la actul de conducere politicd la nivel central gi local. Astfel, pentru a exemplifica restrOngerea drepturilor fundamentale ale cetdlenilor, grave prejudicii au fost aduse dreptului de proprietate. Constitu(ia din 1948 a utilizat douii importante instrumente juridice pentru transferul unor bunuri din proprietatea privati Tn proprietatea statului. Aceste doud instrumente au fost: nalionalizarea gi expropriereaNalionalizarea era conceputd ca un procedeu juridic, prin care o clasd intreagd de mijloace de produclie putea fi transferatd, pe cale de lege, din proprietatea privatd ?n proprietatea statului. Deosebindu-se de nalionalizare, exproprierea era un procedeu juridic, prin care, pe calea unui act juridic individual al organului de stat competent, un bun determinat putea fi trecut pe cale silitd, cu plata unei despdgubiri, din proprietatea unei persoane determinate, in proprietatea socialistS, in vederea efectudrii unei lucrdri sau acliuni de utilitate public5. Dreptul la viatd - principalul drept al omului cu toatd suita de drepturi adiacente, era grav incdlcat. Astfel, degi se insista in mod demagogic asupra acestuia, regimul refuza in mod sistematic sd ratifice documentele internalionale care interziceau pedeapsa cu moartea' Un alt exemplu il constituie dreptul persoanei de a se deplasa gi de a circula, acest drept suferind numeroase ingrddiri at6t Tn cea ce privegte deplasarea in interiorul [drii, cit gi deplasarea in afara granifelor. in ceea ce privegte libertatea persoanei de a-gi stabili domiciliul unde doregte, trebuie amintit Decretul nr.68 din 20 martie 1976, acesta nepermi[Ond stabilirea domiciliuluiintr-un numdr de 14 orage declarate orage mari. Libertatea de asociere a fost limitatd la organizaliile oficiale, orice alt tip de asocia[ie, contrari principiilor comunismului, fiind interzisd. Degi legea electorald admitea gi sistemul de alegeri cu mai mulli candida[i pentru organele centrale;qi Jepale'ale puterii, toli candida[ii afla[iin competilie trebuiau si candideze de pe aceeagi pla.tformi politicd.

f) absolutizarea luptei de clasd gi extinderea acesteia !a toli oponenlii

-'

pomk
,Gxefic

urd
wtsn
sped

fl

tr,rul .G[rl(I

He[r
catet dstin

wtd
1-

crx

Ll

5.3.Clasificareadrepturilorsilibertatilorfundamentale

Constituliile modeme urmdresc prin consacrarea drepturilor gi libert6fifer;.funda.mentale si stabileasci garan[ii cit mai eficiente pentru apdrarea persoanei umane gi a vie[ii d

fiep
de

rfi<

Yi

68

propune o clasificare a drepturilorfirdm-l* iErlSE $ de citre noi. Astfel, o primi categorie de defiri findanentde va cuprinde acele drepturi care au drept. obiect ocrotirea persutd unilE $ a ei private fa[d de orice amestec din afari. Din aceastd categorie f,ac parb urfrare|e drepturi: dreptu! la viafd gi la integritate fzicd gi psihicd, libera circula$e, irwiolabilitate domiciliului gi regedinlei, secretul corespondenfei gi a celorlalte miiloae de cornunicare, libertatea congtiinfei, dreptul la informa[ie. Drepturile fundamentale din aceastii primi categorie au o trdsiturd comund gi anume faptul ca ele pot fi exercitate independent de un raport social, in cadrul cdruia alli cetdfeni sd fie implica[i Tntr-o atitudine participativi. Cu alte cuvinte, ele pot fi exercitate in mod individual, motiv pentru care drepturile din prima categorie pot fi grupate sub denumirea de libertili individuale. O a doua categorie de drepturifundamentale are drept obiect asigurarea dearoltdrii materiale sau culturale a cetdlenilor motiv pentru care acestea sunt cuprinse sub denumirea de drepturi social-economice. Fac parte din aceastd categorie urmdtoarele

nffi $ pelfu dezvoltarea materiald gi culturalS a cet5fenilor. Pornind de la aceastil mtde, u rycH prdesor de drept constitufional
itffic;*ip611pr,,pdkiparea

oeQelfr le'*

@i

drepturi: dreptul la muncd, dreptul la ocrotirea sdndtdtii, dreptul la grevd dreptul la proprietatea privatd, dreptul de mogtenire, dreptul !a Tnvdldturd, dreptul celui vdtdmat intrun drept al sdu de o autoritate publicS, liberul acces la justilie. Cea de a treia categorie de drepturi fundamentale are ca obiect exclusiv asigurarea participdrii cetSfenilor la conducerea statului, cum ar fi: dreptul de a alege gi de a fi ales in organele reprezentative locale sau nalionale, de a vota Tn cadrul referendumurilor, etc. Datoritd specificului, aceste drepturi constituie o categorie distinctd de liberti[ile individuale gi de drepturile social-economice, cdreia i s-a dat denumirea de drepturi
politice.

A patra categorie de drepturi fundamentale se caracterizeazd prin faptul cd pot fi


exercitate de cetdfeni, la alegerea lor, at6t Tn vederea participdrii lor la conducerea de stat, c6t gi in scopul asigurdrii dezvoltdrii lor materiale sau culturale. in aceastd categorie intrd urmdtoarele drepturi: libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea intrunirilor, dreptul de asociere, dreptul de petilionare. Datoritd caracterului complex al obiectului lor, acestor drepturi li s-a dat denumirea de drepturi social-politice. Aceste drepturi social politice garanteazd posibilitatea cetdfenilor de a ac[iona fdrd constrdngere in raporturile lor cu al[i cetSleni in limitele stabilite de lege. Ceea ce este specific pentru unele din aceste drepturi este faptul cd cetdleanul nu le poate exercita de unul singur, cum este cazu! drepturilor grupate in categoria libertd[i individuale, ci doar in concurs cu a!!i cetSleni, care Tn acest mod igi exercitd propriul lor drept fundamental (spre exemplu, dreptul de asociere). Datoritd acestor caracteristici, drepturile din aceasEi categorie sunt denumite gi libertS[i publice. in ceea ce privegte egalitatea in drepturi, aceasta trebuie considerati o categorie distinctd de drepturifundamentale cetdlenegti, examinate p6nd acum, deoarece obiectulei il constituie toate drepturile garantate de Constitufie gi legi, asigurdnd aplicarea lor in condi[ii identice pentru to[i ceti[enii. 1. Liberti[ile individuale.

, t.; : = 'Dreptul la via[d,gi la integritate fizicd gi psihicS. Articolul ,22 din Constitu[ie mnsacri hei drepturi fundamentale cetdlenegti aflate intr-o,strdnsd legdturS. Aceste drepturi sunt dreptul la via[i, dreptul la,integr:itate fizic6,gi dreptul la,integritate psihic6. .. ' , :',r?l Dreptul la viafd presupune in prirul retd, cd nkj o persoand sd nu poatd fi privati de via[a sa in mod arbitrar, arl.22, alin.(3) hHziff pedeapsa cu moartea . Pedeapsa cu
ffi

i!
lt
'

moartea nu'cdnffifttlh*tffitre&tEr.dfuare, a idrepturilor naturale ale omului, insd este T acelagi timp o cruzime ce rareori s-a dovedit dreaptd. Mai mult, ea produce efecte ireparabile, istoria dovedind cd de foarte multe ori cd ea a fost efectul unor grave erod judiciare gi cd nu intotdeauna a fost pedepsit ceea ce trebuia astfel pedepsit. Aceastd interdictie este absolutd, nefiind admisd nici o exceplie. . - in ceea ce privegte dreptul la integritate fizici gi psihicS, ai.22, alin.(2), prevede cil nimeni nu poate fi supus torturii gi nici unui fel de pedeapsd sau de tratament inuman sau degradant. Orice atingere adusd integritS$i persoanei trebuie sanc[ionatd de lege, insi dacd totugi aceasta se impune din considerente sociale, ea se face numai prin lege gi Tn condi[iile art.49 (spre exemplu, recoltarea de probe de sdnge pentru dovedirea intoxicafid alcoolice, vaccinarea pentru combaterea unei epidemii, etc.). O problemi controversatd este aceea de a gti cdnd incepe si fie operant gi cind inceteazd dreptul la viafd gi la integritate fiztcd. Astfel, dacd se pornegte de la concepfiile religioase, atunci intreruperile voluntare ale sarcinii nu ar trebui sa fie acceptate dec6t in cazuri extreme (spre exemplu, atunci c6nd viala pamei este in pericol). ln sf6rgit, dacil dreptul la integritate fizici este prelungit gi dupd moarte, preluarea autorizatd in scoputi medicale de organe ale unor persoane decedate ar fi ilegalS, la fel ca gi utilizarea pentru disec[ii a cadavrelor. Un corolar al dreptului la viafd gi la integritate fizicd gi psihicd il constituie gi dreptul fundamental prevdzut de arl.26, adicd dreptul la viala intimd, familiald gi privatS. Textul legii fundamentale obligd autoritdfile statului la respectul vie[ii intime, familia]e gi private gi la ocrotirea impotriva oricdror atingeri din partea oricdrui subiect de drept. Astfel, nimeni nu poate sd se amestece in viala intimi, familialS sau privatd a persoanei fird a avea consimlSm6ntul acesteia, consirn[5mdnt care trebuie sa fie liber exprimat. in acest sens: - judecdtorii au obligalia de a declara gedin[d secretd e judecatd in procesele Tn care publicitatea ar afecta via[a intimd, familiali gi privatd; - se considerd atentat Ia viafa intimd a persoanei ascultarea, Tnregistrarea sau transmiterea imaginilor sau a valorilor unei persoane, fdrd consimlSm6ntul acesteia; - este interzisd, de asemenea, aducerea !a cunogtinla publicd a aspectelor din viafa conjugald a persoanelor. Alin.2 al aceluiagi articol consacrd dreptul fiecdrei persoane fizice de a dispune de ea insdgi, cu condilia de a nu incdlca drepturile gi libertdlile altora, ordinea publicd sau bunele moravuri. Potrivit cu aceastd consacrare constitutionali : - numai persoana poate dispune de fiin[a sa, de integritatea sa fizicd gi de libertatea sa;

srg

-prl

,- prl

lga - lnt

ffiar

:pn -

rEift
lrn

persoana are dreptu! de a dispune de corpu! sau; in virtutea acestui drept, persoana are dreptul de

idivi
pffitr
fa acr

a participa ca subiect de

investigafii, cercetdri sociologice, psihologice, medicale, gtiin[ifice

gi de a

anchete, acceptia

transplantul de organe gi [esuturi. Dreptul persoanei de a dispune de corpul sdu nu se confundd cu dreptul de sinucidere. Ca gi alte drepturi sau libertd[i fundamentale gi dreptul persoanei de a dispune de ea insdgi comportd anumite limite. Aceste limite privesc: examenul sdnit5fli impus pentru angajarea Tn muncd sau Tn vederea incheierii cdsdtoriei; examenele medicale pentru combaterea bolilor venerice gi a toxicomaniei; vaccindrile obligatorii.

-pe '- pe
Perst '!- p

-pc
proo
csile

IBT'iZ

Libera circulalie

Acest dr6pt fundamental, prevdzut de art.25, vizeazi nu numai posibilitatea de migcare a cetiileanului romin pe intregul teritoriu al statului, fdrd nici o restriclie, dar gi alte c6teva prerogative ceile, in sfdrgit, au dobdndit consisten[d: libertatea de circula{ie in

ffi
legd

]Iilr

rces

70

strdindtate, libertatea de a-$ slatl &micilitd,-sltrlregedin,tx&raorieer{ocalitate din !ar5, Ibertatea de a emigra, precum $ de a rereni in [ard.

Cu toate acestea, libera dcula,tb nu poate

fi absolutd, ea trebuind sd se

desfdgoare conform unor reguli, cu lespectarea unor condilii cerute de lege. Exercitarea acestui drept fundamental poab fre obiectul unor restric{ii daci se cere evitarea unui pericol. grav care ameninf5 ordkrca constittfionald; pentru prevenirea riscului rdspindirii unei ep^idemii, precum gi pentru evitiarea consecinlelor unei calamitdli naturale. ln ceea ce privegte libertatea de circula[ie Tn afara [5rii, Constitufia degi o garanteazd, este evident ci staful romin nu este in mdsura sd Tmpiedice restringerea de cdtre un stat strdin a dreptului de circula$e pe propriul teritoriu. in astfel de condilii, tot Geea ce statul rom6n poate garanta cetiilenilor sdi este dreptul la ob[inerea unui pagaport.

Siguranla. Acest drept fundamental este numit de cdtre englezi "habeas corpus", ei Tn[elegdnd prin aceastd sintagmd garanfia oferitd de Constitulie. fieairui cetd[ean, conform cdreia o datd relinut sau arestat, acesta va fi prezentat fdrd intdrziere unui juriu chemat si se pronunle fie pentru menlinerea invinuitului Tn stare de deten[ie, fie pentru punerea acestuia in libertate. Astdzi prin siguranfd ca drept fundamental se inlelege garanlia datd de Constitulie cetdlenilor gi tuturor persoanelor care se afld pe teritoriul statului impotriva oricdror forme abuzive de represiune gi in special, impotriva oricdror mdsuri arbitrare ale organelor de stat av6nd ca obiect privarea lor de libertate prin arestare sau detenlie. Siguran[a ca drept fundamental se bazeazd pe c6teva principii esenfiale ale dreptului, cum ar fi: principiul legalitSlii incrimindrilor gi pedepselor; principiul independentei justi[iei; garantarea dreptului la apdrare; interdicfia infiin!5rii de jurisdiclii de excepfie: "este interzisd infiinfarea de instan[e extraordin are" (art.126 revizu it din Constitulie). principiul neretroactivit5lii: "legea dispune numai pentru viitor, cu excepfia legii penale mai favorabile" (art.15 alin.2 din Constitufie).

lnviolabilitatea domiciliului gi a regedin[ei. Acest drept fundamental este reglementat in art.27 al Constitufiei gi garanteazd indivizilor posibilitatea de a-gi folosi nestingherili locuinla, astfel Incdt nimeni sd nu poatil pdtrunde Tn domiciliul sau regedinfa lor fdrd ca ei sd permitd acest lucru. Conform alin.(2) al art.27 , existd anumite situa[ii cdnd se poate deroga prin lege de la aceastd regulS gi anume: pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotdrArijudecdtoregti; pentru Tnldturarea unei primejdii privind viafa, integritatea fizicd sau bunurile unei persoane; pentru apdrarea siguranlei nalionale sau a ordinii publice; pentru prevenirea rdsp6ndirii unei epidemii. Av6nd in vedere implicaliile juridice, morale gi sociale ale percheziliilor, Constitulia revizuita precizeazd care este autoritatea competentd care le poate ordona, precum gi procedura de efectuare. in ceea oe privegte autoritatea competentd a le ordona, aceasta , este numai magistratul, adic6 iudecfrtorul sau Se mai specificd gi faptul cd sunt interzise percheziliile in timpul noplii, excep[ie fdcdnd delictul flagrant; Aceasta se elgli:i ph faptul ca o acfiune a autoritSfilor publice, legald desigur, ,,trebuie'se se' efeetrcae zitua., o perchezifie efectuati noaptea fiind de naturd a produce efecte nedorite nu rnrmd pentt peeoana in cauz5, ci gi pentru familia acesteia gi eventual gi pentru vecini. ltldiv perfrtl care, textul constitufional le interzice.

procurorul.

'

'Fl

Tnatamentul juridic al delictului flagrant este Tnsd diferit, Tn.astbt&situqtii'iAters#Fittsli,ti avind prioritate.

ll
r

Secretul corespondenlei.

Prin secretul corespondenlei se urmdregte sd se protejeze posibilitatea fiecdrei peni.pane de a-gi comunica prin scris, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare opiniile gi gdndurile sale, fird ca acestea sai fie cunoscute de al[ii, fdcute publice sau cenzurate Din prevederile art.28 reiese ci sunt obligafi si respecte secretul coresponden[d atOt persoanele fizice gi juridice cdt gi autoritSfile publice. Totodatd rezultd cd nimeni nu poate reline, deschide, citi distruge, da publicitd[ii o coresponden!5 ce nu-i este adresatd, avind obliga[ia de a o restitui destinatarului dacd din int6mplare a intrat Tn posesia ei. De asemenea, nimeni nu are dreptul de a intercepta o convorbire telefonicd sau de a divulga conlinutul convorbiriitelefonice de care a luat cunogtinld int6mpldtor. Trebuie insd precizat cd exerciliul acestqi drept poate comporta o restrdngere necesard in interesuljustiliei, sau mai precis in scopul descoperirii infractorilor. Acest drept recunoscut magistralilor de a reline, citi gi folosi Tn proces coresponden[a care vine sau pleacd de la persoanele invinuite de sdvdrgirea unor infrac[iuni, trebuie sd fie consacrat de lege, efectuat dupd o procedurd strictd gi doar pe baza de ordonan[e scrise, cu respectarea celorlalte drepturi ale persoanei.

:r

mul

mtd(

pre Iac pa

@filc [ilL4;
ryllca
Gmoe oonvc

trrrc(

Aceastd libertate conferd fiecdrei persoane dreptul de a avea orice opinie sau credinld ca gi cel de a nu avea vreo credinld, persoana respectivd neput6nd fi constrdnstr sd facd un act potrivnic convingerilor sale. O formd a libertafii de congtiinli o constituie libertatea religioasi. Prin aceasta se in[elege garanlia datd de Constitulie persoanelor de a nu putea fi constrdnse sd impdrtdgeascd o credin[d pe care nu o au sau alta decdt cea
pe care o au. De reguld, concep[iile despre Iume sunt fie teiste, fie ateiste. Congtiinfa omului nu poate gi nu trebuie sd fie direcfionati prin presiuni administrative, ea trebuind sd fie rezultatul Iibertalii de a gdndi gi de a-gi exterioriza gdndurile. Dreptul la informa[ie Dreptul la informa[ie este considerat un drept fundamental intruc6t dezvoltarea spiritualS a omului precum gi exercitarea libertitilor consacrate prin Constitulie implicd gi posibilitatea de a avea acces la informa[ii gi date referitoare la viata sociald, economicd, gtiin[ificd, politicd gi culturalS. Consacrdnd in art.31 dreptul la informafie, Constitulia revizuita stabilegte gi unele obliga[ii in sarcina autoritdfilor statului: de a informa corect cetdtenii asupra problemelor publice, dar gi a celor de ordin personal; de a asigura prin serviciile publice de radio gi de televiziune dreptul la antend; de a asigura proteclia tinerilor gi siguranfa nalionald; Trebuie Tnsd precizat cd dreptul la informafie se referd numai Ia informaliile de interes public. De aici se poate trage concluzia cd acest drept nu presupune gi accesul la informa[ii cu caracter secret, nici obligafia pentru autoritS[ile statului de a oferi astfel de informa[ii.

Libertatea de congtiin[5.

tln

fiept
:sau

trgad
se ia

autol medi menl activ

-Dt
fiind

den

@nf poal in[el


totot

lnun

.l

2. Drepturi

social-economice.

'.

"

-E

ded
mlu ded
inait

-gr

Dreptul la munce.

Articolul 41 revizuit din Constitufie consacra un drept fundamental cetatenesc Tn temeiul ciruia fiecirui cetitean i se asigure posibilitatea de a-gi alege profesia gi locul de
72

rrcfffi*ffGrcsm 'Sir de a Oesfigra pofivit pregdtirii capacitSlii sale, Tn, condltiL::.';i respunzdtoare de securitiate $ iiene, o activitate in domeniul economic, administrativ, ial sau cultural remuneraGl ecfiffiConsacr6nd libertatea aleger- fdesiei gi a locului de muncd, Constitutia revizuita clude munca fortati. Potrivit at39, nu onstituie Tnsd munci fortatd: seryiciul cu caracter militar sau adivitil$le desfdgurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu presteazd seMciul militar obligatoriu din motive religioase; munca unei persoane condamnate, pre$atn in condi{ii normale, in perioada de detenfie sau de libertate condifionatS; prestaliile impuse Tn situa[ia creatii de calamitd[i ori de alt pericol, precum gi cele care trac parte din obligafiile civile normale stabilite de lege Dreptul la munci presupune gi obligalia statului de a lua mdsuri de dezvoltare economicd gi de proteclie sociali, de naturi sd asigure cet5[enilor un nivel de trai decent (art.47 revizuit). Totodati. dreptul la muncd implicd gi obligafia. pentru stat de a legifera gi de a aplica mdsuri prin care sd se asigure securitatea gi igiena muncii, repaosul sdptdminal, concediul de maternitate pldtit, ajutorul de gomaj, dreptul la pensie, etc. Art.41 alin. (5) consacrd dreptu! la negocieri colective 9i caracterul obligatoriu al convenliilor colective, fapt ce reflectd rolul tot mai important ce le revine sindicatelor in lumea modernS.

gi

Dreptul la ocrotirea sdndtdlii Constitulia revizuita asigurd fiecirei persoane, independent de calitatea de angajat, dreptu! la ocrotirea sdndtSlii (art.34 alin.1 revizuit). Acest drept fundamenta! fine seama de standardele actuale de via[a, prin con[inutul sau asigurdnd indivizilor pdstrarea gi dezvoltarea calit5lilor lor fizice gi mentale, care sd le ingiduie o cdt mai eficientd participare la viala economicd socialS politicd gi culturald. Totodatd, ar1.34 impune gi unele obliga[ii ferme in sarcina statului, aceste trebuind sd ia misuri pentru asigurarea igienei gi a sdndtdfii publice (alin2). lmpundndu-se obligalii pentru autorit5file statului, este firesc sd se impund autoritdfii legislative misiunea de a reglementa unele domenii cum ar fi: asistenfa

medicald, asigurdrile sociale precum gi alte mdsuri de protec[ie a sdndtdlii fizice gi mentale. Tot Iegea urmeazd sd reglementeze controlul exercitdrii profesiilor medicale gi a activitdlilor paramedicale.

Dreptul la grevd Prin grevd se Tnfelege Tncetarea colectivd gi voluntard a muncii de cdtre sataria[i, fiind o misurd de presiune economicd temporard folositd Tn scopul imbundtdlirii condi[iilor de muncd gi de viali a acestora. Exercitarea dreptului la grevd intervine atunci cdnd celelalte mijloace de rezolvare a conflictului de muncd nu au dat rezultate, fiind astfel ultima solulie, prin care patronatul

poate fi convins sd satisfacd revendicdrile salariafilor. Succesul grevei depinde de inlelegerea prealabilS a muncitorilor de a inceta lucrul pe o anumitd perioadd de timp gi

totodatd de posibilitSlile lor materiale de a o continua. Legea nr.168/1999, modificata si completata privind , solufionarea conflictelor de mu ncd;prevede u rmdtoarele: .", -.i greva,constituie o incetare colectivd gi voluntari a lucrului intr-o unitate,,gi',poatts fi - ,, .: declaratd pe toatd durata desfiguririiconflictelor de interese; greva poate fi declarati numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibi[tetile. de', solu$onare a conflictului de interese prin prredurile prevdzute de lege, gi: dacd, Irlomentul:, i'il declangdrii a fost adus la cunogtinli conducerii unitirfi de cdtre organizatori cu 48 de ore inainte;

73

hotirdfea.' e''rs*decSsffi.grwEl,trse ia,'de cdtre organiza[iile sindicale' reprezentative

blosi
giale
perso oome apatn

participante la conflictul de interese, cu acordul a cel pufin jumitate din numdrul membrilor sindicatelor respective; grevele pot fi de avertisment, propriu-zise 9i de solidaritate. Greva de avertisment nu poate avea o duratd mai mare de doud ore, dacd se face cu incetarea lucrului gitrebuie, in toate cazurile, sd preceadd cu cel pufin 5 zile greva propriu-zisi. Greva de solidaritate poaie fi declarati in vederea susfinerii revendicdrilor formulate de salarialii din alte unitdli. Aceasta nu poate avea o durati mai mare de o zi gi trebuie anunlatd Tn scris conducerii unitSfli cu cel pufin 48 de ore inainte de incetarea lucrului; sindicatele reprezentative sau dupi caz, reprezentanlii alegi ai salaria[ilor sunt responsabile de organizarea grevelor gi ii reprezintd pe grevigti pe toati durata grevei, in relaliile cu unitatea, inclusiv in fafa instan[elor judecdtoregti, in cazurile in care se soliciti suspendarea sau incetarea grevei; in situafia in care dupd declangarea grevei, jumdtate din numdrul salariafilor care au hotdr6t 9eclangarea grevei renun!5 la grevd, aceasta inceteazd. ln legdturd cu organizarea gi desfdgurarea grevelor, legea stabilegte urmdtoarele reguli: participarea la grevi este liberd, nimeni nu poate fi constrdns sd participe sau sd refuze si participe la grevS; pe durata grevei, conducerea unitdlii nu poate fi impiedicatd sd iSi desf5goare activitatea de cdtre salarialii aflali in grevd sau de organizatorii acesteia; conducerea unitS[ii nu poate incadra salariafi care sd iiinlocuiascd pe cei aflaliin grevS; pe durata grevei organizatorii sunt obliga[i sd protejeze bunurile unitdfii gi sd asigure func[ionarea continud a utilajelor gi a instala[iilor a cdror oprire ar putea constitui un perico! pentru via[a gi pentru sdnitatea oamenilor; pe durata grevei, salariafii igi menfin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncd, cu excep[ia drepturilor salariale. Dreptu! la grevd este reglementat de art.43 revizuit al Constitufiei iar in spiritul acestui articol pot fi aduse doud categorii de limitdri exercitdrii dreptului !a grevd. O primi categorie de limitdri privegte scopul grevei, el nu poate fi decdt apdrarea intereselor profesionale, economice gi sociale ale salariafilor. Tn consecin!5 sunt interzise grevele care au un caracter politic. Cea de a doua categorie de limitdri este determinatd de considerente legate de necesitatea menfinerii ordinii publice precum gi de garantarea asigurdrii serviciilor esenliale pentru societate. De multe ori se considerd cd greva funcfionarilor publici este ilicitd pentru cd ea vine in contradic[ie cu nofiunea de serviciu public Ai mai ales cu principiu I continuitdlii servici ilor pu blice. Dreptul de proprietate privatd. Jn sistemul nostru de drept, proprietatea este publicd sau privat5. Proprietatea publicd apa(ine statului sau unitdlilor administrativ-teritoriale. Bunurile proprietate publicd sunt inalienabile. Rezultd cd ele sunt scoase din circuitul civil, neputdnd fi instriinate. in condiliile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institufiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate (art.136, alin.S revizuit). Referitor la proprietatea privati art.136 alin.(6) prevede cd ea este inviolabild, adici un bun dobdndit in mod legal face parte definitiv din patrimoniul proprietarului, o lege ulterioard put6nd ce! mult sd modifice condi[iile in care acesta igi exercitd dreptul, dar nu sd-i afeeteze insdgi substanfa. Proprietatea privatd poate avea ca obiect orice bun, bineinleles cu excluderea celor ce nu pot,fi decat in proprietate publicd. Astfel, nu pot forma obiectul dreptului de proprietate.privatii urm6toarele bunuri: bogafiile de orice naturi ale subsolului, cdile de comunicalie, spa$ul aerian, apele cu potenlial energetic valorificabi! gi acelea ce pot fi

si aF

-pe

limitii

propl solult

-dn
ocrot - nil legii,

asigu sau c

-av -Dl

drep
asigt

-Dt

oblig -proft fieca inlelr grad

doui

-in inter -p
exer

dea

aoes oons

-in invd -ir

cadr

prer invd

insti

74

blosite.ift'intereg{t'htfr+ffiiald;resurselenaturalealezoneieconornice
preoln $ bunuri stabilite de lege. proprietaba g5H, proprietatea privatd nu este exclusivi. Ea poate in opozifie cu sd apa(ind oricdrui subiect de - oeiliitenilor, organizafiilor sociale, cu condifia sd fie persoane juridice, deoarece doar in aceast i calitate pot fi tutelare de patrimoniu (societSli comerqiale, fundalii, etc.) statului, snunei, oragului sau judelului, cetdlenilor strdini gi apatrizilor (cu excepfia dreptului de proprietate asupra pimdntu lui). Exercifiul dreptului de propdetate privatd este supus potrivit Constitu[iei la doud limitdri principale, dupd cum stipuleartad.4 revizuit: pentru lucrdri de interes general, autoritatea publicd poate folosi subsolul oricdrei proprietd[i imobiliare, cu obligalia de a despigubi proprietarul pentru daunele aduse solului, planta[iilor sau constru{iilor, p]ecum gi pentru alte forme imputabile autorit6$i; dreptul de proprietate obligd !a respectarea sarcinilor privind proteclia mediului gi asigurarea bunei vecindtd[i, precum gi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
9i ale platoului continental,

Constitulia revizuita stabilegte doud garanlii principale care

au menirea si

ocroteascd dreptul de proprietate privatd. Astfel arl.44 prevede c5: nimeni nu poate fi expropriat dec6t pentru o cauzd de utilitate public5, stabilitd potrivit legii, cu dreaptd gi prealabili despigubire; averea dobAnditd licit nu poate fi confiscatd, iar caracterul licit al dobdndirii se prezumd. Dreptul la mogtenire.

Conform arl.45 revizuit al Constituliei, dreptul la mogtenire este garantat. Acest drept este urmarea fireascd a dreptului de proprietate privati deoarece prin acest drept se asiguri continuarea calitdlii de proprietar de cdtre succesorii fostului proprietar decedat.

Dreptul la invd[dtur5.

Potrivit arl.32 din Legea fundamentald dreptu! la invdldturd este asigurat prin obliga[ia statului de a organiza Tnvd[imdntul general obligatoriu, invSldm6ntul liceal gi cel profesional, inv6[dm6ntul superior gi alte forme de instruclie qi de perfecfionare. Deci, fiecare cetdlean are posibilitatea si igi aleagd aqezdm6ntul gcolar sau profesional la care In[elege sd se instruiasc5. Constitulia revizuita stabilegte principiul conform cdruia invdldm6ntul de toate gradele se desfdgoar6 in limba rom6nd. De la acest principiu, Constitulia revizuita admite doud exceplii: in condifiile legii, invdfdmintul se poate desfigura gi intr-o limbd de circula[ie internalionalS; persoanele apa(indnd minoritd[ilor na[ionale au dreptul de a invd[a limba lor matemi gi de a putea fi instruite in aceastd limbd, urmdnd ca legea sd stabileasci modalitalile de exercitare a acestui drept, Conform Constituliei, invd[Smdntu! de toate gradele poate fi de stat sau particular. Dacd referitor la Tnvd[Smdntul particular, Constitulia revizuita prevede doar ci acesta se organizeazd gi se desfdgoard Tn condiliile legii, pentru invdldmdntul de stat ea a consacrat unele reguli specifice, dupd cum urmeazd: invd;tdmdntul de stat este gratuit, potrivit legii, adici in cadrul acestei forme de invEfdrndnt nu:pot fi:pereepute taxe de examene gi nici taxe de frecven[d; :,;i6lrgcolile de"stiit,:,:fny5ldmdntul religios este organizat gi garantat prin lege. insd, in cadrul;,6Gestd,l reguli;,'notiunea de gcoala anprinde doar invSfSmdntul general gi preuniversitar, aoeasta' deoarece [ara noasti nu existd tradilia organizdrii invS[d rnfrntul u i, re ligios in nstitu[ii le de invitarnint superior. Conform alin. (6) al arl.32, autonornia universitrard este garantatd, adicd fiecare institutie de invdtdm6nt superior are libertaEa de a-ii alege propria conducere, de a-gi

in

75

stabili programele de invS!6rrrdfrl*gi,He'.r'{ccil6r$i-4n.md+isdependent.asupra modului fiolosire a resurselor ei financiare. Prevederile constitulionale gi-au gdsit o ampld dezvoltare in Legea invdldmintu! (nr.84/1 995). Potrivit acesteia: - in Rominia invdf5mdntul constituie o prioritate nalionald; - i1V6[dmintul urmdregte realizarea idealului educa[ional (ce consti Tn dezvoltarea liberi, integrald gi annonioasd a individualitdfii umane, in formarea personalitdlii autonome $ creative) intemeiat pe tradiliile umaniste, pe valorile democraliei 9i pe aspiraliile societdfi

dret dret

drq

ik

dre dre dre

anurne: TnvS[Sm6ntul liceal, postliceal gi Tnvd[dmdntul superior; invSldmdntul special organizat pentru pregcolalii gi elevii av6nd anumite deficienle se organizeazd in unitd[i de ?nvdfdm6nt special, in grupe gi clase speciale din unitdli pregcolare gi gcolare obignuite, sau in unitd[i de inv5!5m6nt obignuite, inclusiv in unitdfi cu predare in limbile minoritSlilor nalionale; Tnvd[dmdntul nu se subordoneazd scopurilor gi doctrinelor promovate de partide sau alte formaliuni politice; de asemenea, legea Tnvd[dmdntului intezice in spa[iile destinate procesului de invdldm6nt gi cercetare, activitd[ile care incalcd normele generale de moralitate.

- dreptul Ia invdldturd se fundamenteazd pe dreptul egal de acces la toate nivelurile gi formele de invS!5mdnt ,,indiferent de condi[ia sociald gi materialS de sex, religie, na[ionalitate, apartenenli politicd gi religioasd"; - sistemul na[ional de invSfdmdnt include mai multe trepte de formare educalionale $ -

romdnegti;

&18
,ffinil
Daca
ptfrillc rGspo

nintal

ffi

maful

mftin

{- VA fe alt

vir

de PI

Liberul acces la justilie degi nu este reglementat de Constitu[ie in capitoh.il "Drepturile gi libertalile fundamentale", totugi trebuie considerat a fi un drept fundamentd deoarece el se analizeazd ca o facultate de voin[d garantatd indivizilor de Legea fundamentald, facultate cdreia ii corespunde obligalia pentru stat de a desfdgura o
activitate jurisdiclional5. Articolul 21 al Constituliei prevede: (1) - orice persoand se poate adresa justifiei pentru apdrarea drepturilor, a libertd[ilor gi a intereselor sale legitime; (2) - nici o lege nu poate ingrddi exercitarea acestui drept.

4- Dn

Lit

sers(

dte

spirit cerE
spirit
@TTII

Dreptul persoaneivdtdmate de o autoritate publicd. Constitu[ia revizuita din 1991, condifioneazd exercitarea acestui drept prevdzut de arl.52 de urmdtoarele cerinfe: a) Trebuie sd se facd dovada vdtdmdrii unui drept subiectiv al unei persoane. b) Vdtdmarea dreptului subiectiv trebuie sd fie cauzatd de o autoritate publicS, Tn sensul acestui articol prin autoritate publicd infelegdndu-se oricare dintre organele statului. c) Vdtimarea dreptului subiectiv sd se fi produs printr-un act administrativ sau prin nesolulionarea in termenul legal a unei cereri. Textul nu se referd Ia actele administrative emise numai de cdtre autoritdfile administrative, ci la toate actele administrative emise de autoritSlile publice, fdrd deosebire

p,nn i

ffran

ses
fman

Articolul 52 stipuleazd gi'pretenfiile,pe care le poate formula cetileanul, acestea fiind: recunoagterea drepfului prdinsitanular,ea actului, repararea pagubei.
?n aceastii categorie sunt ,inclus, acele drepturi ale cetetenilor romdni care au ca" obiect exclusiv participarea cetdfenilor rom6ni la conducerea statului. Ea include urmdtoarele drepturi:
76

Asff( dem defd clasi cont uma

crea
orge

, ;;1, "i;i';11ttsl\"&c.t*.'*,$164.r,11,4g?,i* t{{ dreptul de a vota reprezentanli in dreptul de a-l vota pe Pregedintele Republicii; dreptul de a inilia, impreuni cu numerul de cetdleni cu drept de vot prwdzut de art.74 revizuit al Constituliei gi in condi[iile acolo stabilite, adoptarea, modificarea sau abrogarea unei legi ordinare sau organice; dreptql de a vota reprezentanliiin consiliile locale gijudelene; dreptul de a vota primariin comune gi orage; dreptul de a fi ales deputat sau senator, pregedinte al ldrii, membru in consiliile locale sau primar in comune gi orage. Articolul 36 revizuit al Constituliei prevede cd cetdfenii au drept de vot de la vdrsta de 18 ani, implini[i pdnd Tn ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienafii mintal, pugi sub interdiclie gi nici persoanele condamnate, prin hotdrdre judecitoreascd definitivd, la pierderea drepturilor electorale. La fel ca gi dreptul de vot, dreptul de a fi ales apa(ine numai cetd[enilor romdni. Dacd pentru dreptul de vot limita minimd de vdrstd est.e de 18 ani, pentru a fi ales, aceastd vdrstd este sensibil mai ridicatS. Acest fapt se explicd prin importan[a unor demnitdli publice gi prin responsabilitatea care le revine celor desemnafi sd guverneze, responsabilitate care cere un suport de credibilitate gi experienfa practicd gi in maturitatea candidalilor. in acest sens, arl.37 revizuit din Constitufie stabilegte doui limite minime de vdrstd, dupd cum urmeazd: vdrsta de 23 de ani implini[i, pdnd la ziua alegerilor inclusiv, pentru candida[ii ce vor sd fie alegiin Camera Deputalilor sau in organele locale; vdrsta de cel putin 35 de ani pentru candida[ii ce vor sd fie alegi in Senat sau Tn funcfia de Pregedinte al Romdniei.

Parlament;

in

4. Drepturi social-politice

Libertatea de exprimare Libertatea de exprimare prevdzutd de art.30 al Constituliei reprezintd posibilitatea persoanei fizice de a-gi exprima prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public gdndurile, opiniile, credin[ele religioase gi crealiile spirituale de orice fel. Mijlocul cel mai des folosit pentru ingrddirea libertS[ii de exprimare a fost gi este cenzura, fapt pentru care conform alin.2 cenzura de orice fel este intezis5. De asemenea, prin alin, (4) este interzisd suprimarea publica[iilor. Libertatea de exprimare are un confinut complex care cuprinde at6t un aspect spiritual cdt gi un aspect material, acest lucru implic6nd gi libertatea de a Tnfiinfa publicalii. Pentru garantarea liberta[ii de exprimare, legea poate impune mijloacelor de comunicare in masd obligalia de a face publicd sursa finan[irii. Impunerea transparenlei financiare nu face dec6t sa intdreascd exercifiul efectiv al acestei libertdfi, in fond cerinduse sd fie cunosculi de public conducdtorii reali ai intreprinderilor de presi, condi$ile finanfdrii ziarelor, tranzacliile financiare ale cdror obiect pot fi. Libertatea de exprimare nu este insi absolutS, ea fiind supusd anumitor limite. Astfel, dispoziliile constitufionale interzic acele exprimdri care urmdresc prejudicierea demnitd[ii, onoarei, viefii particulare a persoanei 9i dreptul sau la propria imagine; defiimarea [5rii gi a nafiunii, indemnul la rizboi de agresiune, la urd nafional6,:rasial6, de clasd sau religioasd, incitarea la discriminare, la separatism teritorial; manifestdriobscene, contrare bunelor moravuri. Din aceasta rezulti ideea de ocrotire:r unor.iffiportante valori umane, statale, publice. Textul constitulional stabilegte ca raspuderea civila pentru:informalia sau pentru etlibrului sau realizatorului, autorului, crealia adusi la cunogtin[d publici miifratlui de multiplicare, al postului de organizatorului manifestdrii artistice,
ri

]eilir prop*f*i
rtr

He

"diersau stabilitd ea este cea

de televiziune, in condi[iile legii. in ceea ce privegte ordinea in care serdE-Pprn prin textul constitulional. Referitor la rdspunderea pentru delictele de presd, aceasta va fi stabilitd prin lega Constitulia revizuita nu putea stabili detalii, rdspunderea penald pentru sdv6rgirea und delict avdnd caracter eminamente personal.

Libertatea cultelor Alflturi de libertatea de congtiin[d, Constitulia revizuita prin art.29, alin.(3), (4), ( garanteazd 9i libertatea cultului religios Tn ceea ce privegte cultele religioase, trebuie observat cd termenul cult are doui accep[iuni. Conform primei accep[iuni, prin cult se Tn[elege o asocialie, o grganizalie religioasi, iar conform celei de-a doua ritualul practicat. Tn ambele accepfiuni, ins5, culttl religios inseamnd exteriorizarea unei credinle religioase at6t prin unirea celor de aceeagi credin[d intr-o asocialie religioasa (biserici, cult), c6t gi prin ritualurile cerute de acea credinfd religioasS, cum ar fi procesiunile, adundrilq religioase etc. .Fa[a de credinla religioasd care constituie un element psihic, intern, cultul religios reprezintd o exteriorizare a ideilor religioase. Reglementarea libertefli cultelor poate avea loc Tn parametrii mai multor sisteme, dintre care principalele sunt urmdtoarele: a) Regimul teocratic, conform ciruia biserica de[ine supremafia in raport cu puterea de stat liica. Aceasta a fost mult timp pozifia dominante pe care gi-a arogat-o biserica romano-catolicd. b) Regimul cesaro-papal, in cadrul cdruia seful politic laic este in acelagi timp 9i seful bisericii. Acest regim este specific raporturilor dintre Coroana britanicd 9i biserica anglicand c) Regimul concordatelor, potrivit cdruia rela[iile dintre stat gi bisericd sunt reglementate pe calea unei convenlii (concordat) intervenitd intre cele doud pa4i. Astfel de concordate sunt intAlnite intre biserica romano-catolici 9i diferite state d) Regimul separafiei bisericii de stat, potrivit cdruia statul are obligafia de a se ab[ine de ta orice amestec in organizarea gi func[ionarea cultelor, dupd cum gi acestora le este interzis orice amestec Tn treburile statutui. in ceea ce privegte Constitulia revizuita Rom6niei, in arl.29 alin.(5) este prevdzutil autonomia cultelor religioase fald de stat gi faptul cd acestea se bucurd de sprijinul statului, prin inlesnirea asistenlei religioase in armatd, in spitale, in penitenciare, in azile gi orfelinate. Constitufia revizuita imPune totodate gi cultivarea unui climat de toleranta gi de respect reciproc Tntre credinciogii apa(inand diferitelor culte religioase, c? 9i Tntre credinciogi gi necredinciogi. Pentru asigurarea linigtii gi pdcii intre cultele religioase, prin alin . (4) Constitufia revizuita interzice, in relaliile dintre culte, orice forme, mijloace, acte sau actiuni de Tnvrdjbire religioasd.

sdd
D lib

qani

Frtid e as( ciib I


Ddt partic

fiumt

elor

adiul
perso - sul

nafur orgal ordin

fi

pe

-E}I

wz as'oc
pem

lntrtlt

ffioc

resp dem actit


StIvC

cu4

Libertatea Tntruni rilor Libertatea Tntrunirilor reprezintd un drept fundamental mre conste Tn posibilitatea pe care o au oamenii de a se intruni Tn reuniuni publice sau private Tn scopul de a-$i exprima opiniile, gindurile, credinfele. prin mai multe forme gi mijloaeei:,GUrn'af,',fi: mitingurile demonstrafiile, procesiunile Orice Tntrunire, in sensul legii, presupune o legdturi cat de firavd Tntre participa o intenlie comund gi totodatd un minimum de organizare. Aceste, trdsfturi:,prezintti importanli din punct de vedere juridic atunci c6nd se pun probleme de autorizare

alte puH rnot

ilrtet Gart

.E
Col
autl oon

l8

Aceste trdsdturi deosebesc.intrunirile de grupdrile sau aglomerdrile intirpffice de persoane. Articolul 39 revizuit al Consfit$ei consacrd trei reguli in legdturd cu intrunirile gi anume: libertatea intrunirilor, caractenll pagnic al intrunirilor gi interzicerea la Tntruniri a oricdrui fel de arme. Cadrul juridic legal prin care se exerciti libertatea cet5lenilor de a-gi exprima opiniile'Tn cadrul unor aduneri publice il reprezintd Legea nr .2081 2004 privi nd orga ntzarea gi desf5gurarea adunirilor publie. Potrivit acestei legi: libertatea cetS{enilor de a-gi exprima opiniile politice, sociale sau de altd naturS, de a organiza mitinguri, demonstralii manifesta[ii, procesiuni gi orice alte intruniri gi de a participa la acestea este garantati de Iege; asemenea activitdfi se pot realiza numai pagnic Ai fdrd nici un fel de arme, in piefe, pe cdile publice ori in alte locuriin aer liber, numai, dupd declararea prealabilS; adundrile publice trebuie sd se desfdgoare Tn m.od pagnic Ai civilizat, cu protecfia participan[ilor gi a mediului ambiant, fdrd s6 se stdnjeneascd folosirea normalS a drumurilor publice, a transportului in comun, funcfionarea institu[iilor publice gi private, a celor de invdfdmdnt, culturd gi sdndtate, a unitd[ilor economice ori sd degenereze Tn ac[iuni turbulente de naturd a pune ?n primejdie ordinea gi linigtea publicS, siguranla persoanelor, integritatea corporald, viafa sau bunurilor acestora ori ale domeniului public; sunt interzise adundrile publice prin care se urmdregte: propagarea ideilor totalitare, de naturd fascistS, comunistS, rasisti, govind sau ale oricdror organiza[ii terorist-diversioniste; organizarea unei lovituri e stat sau altei ac[iuni contrare siguranlei na[ionale; incdlcarea ordinii, siguranlei sau moralitSfii publice, a drepturilor 9i libertalilor cetdlenilor ori punerea in pericol a sdndtd[ii acestora.

prealatffeqrder&nfiC$mam&rHmOere.

Dreptul de asociere Dreptul de asociere prevdzut de art.40 revizuit nu trebuie confundat cu libertatea de intrunire, aceasta deoarece spre deosebire de intruniri, care sunt aduniri cu caracter ocazional de persoane intre care nu se creeazd legdturi juridice cu caracter permanent, asociafiile sunt grupdri cu caracter durabil, constituite in vederea realizdrii unui scop permanent gi care funcfioneazd conform anumitor reguli acceptate de membrii lor. Cetd[enii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate gi Tn alte forme de asociere. Partidele politice contribuie la definirea gi la exprimarea voin[ei politice a cetdfenilor, respectdnd suveranitatea nalional5, integritatea teritoriald, ordinea de drept gi principiile democratice. consecinld, partidele sau celelalte organizalii care, prin scopurile ori activitatea lor, sunt contrare pluralismului politic, principiilor statului de drept ori suveranitd[ii, integritdlii sau independentei RomAniei sunt neconstitu[ionale. Constitu[ia revizuita prevede cd nu pot face parte din partide politice judecitorii Cu(ii Constitulionale, avocalii poporului, magistrafii, membrii activi ai armatei, poliligtii gi alte categorii de funclionari publici stabilite prin lege organic5. Aceasta deoarece serviciile publice nu au voie sd facd nici o diferenliere intre cei cirora le furnizeazd prestalii, pe motive politice. in fine aceeagi Constitu[ie stabilegte cd asocia[ii]e cu caracter secret sunt interzise, urmdrindu-se astfel protejarea valorilor democratice fald de unele fortp obscure care arrdori s6,,atenteze la ele.

in

Dreptrd de peti[ionare ' ' ':i .:Dreptul'ds,,;petitionare a fost regbrnentat ca drept fundamental in art.51'al Gonstitufiei, .Acest drept garanteazi et4enfor posibilitatea de a se adresa cu peti[ii autoritSlilor statului, acestea av6nd oHiFtia si rSspundi la petilii in termenele gi Tn

:;

condi[iile stabilite potrivit legii:

Petifii le adresatO" 6 dfuri@@rasilfitrMi:qee Saoa,doan fn, n umele petifiona ri lor sau numele colectivelor pe care le reprezintd. De aici gi consecinla cd orice peti[ie treb semnatii gi decitrebuie sd conlind datele de identitate ale petifionarului. Din punct de vedere juridic, petifiile pot imbrdca cel pulin patru forme gi anu reclamalii, sesizdri gi propuneri. @reri, Reglementarea datd de Constitufie are un caracter deosebit de larg. Aceasta exprimi prin faptul cd petiliile cetdfenilor privesc nu numai valorificarea unor drepturi, ci a unor simple interese personale. Prin urmare, chiar dacd un interes personal, nefii ocrotit prin posibilitatea sanclionatd de lege de a cere unui te( Tndeplinirea unei ac[iu sau o abstenliune, nu constituie un drept subiectiv, el poate fi totugi apdrat prin intermedi dreptului de petilionare. Pe de altd parte, caracterul extins al reglementdrii constitu[ionale igi gdse expresie gi in faptul cd, petiliile pot avea ca obiect nu numai drepturi gi interese personal

-m*

5.{

ci gi.drepturi gi interese colective. Scutirea de taxd pentru exercitarea dreptulyi de petilionare consacratd de alin. (3 asigura acestui drept posibilitatea realizdrii sale depline.

5. Egalitatea in drepturi Egalitatea, aga cum este definitd de Constitufie constituie o garan[ie pentru t drepturile subiective, fie ele prevdzute de Legea fundamentald, fie de legi sau alte acte
normative. Articolul 16 al Constitu[iei prevede in alin. (1) ce to[i cetdfenii sunt egali in fala leggi a autoritSlilor publice, fird privilegii gi fdrd discrimindri. Acelagi articol stabilegte cl nimeni nu este mai presus de lege (alin.2). Aceastd egalitate include toate domeniile in care persoana igi poate desfdgura activitatea, indiferent dacd ele vizeazd via[a socialS, economicd, juridic5, politici sau culturald. in aceste domenii, nici prin legi sau alte acte normative, nici prin actede aplicarc a normelor juridice, nu este admisd vreo discriminare intre cetdfeni, care in condi,ti identice trebuie trataliin mod identic. Articolul 4 alin.2 din Constitufie stabilegte cd Rom6nia este patria comund gi indivizibil5 a tuturor cetdlenilor sdi, fdrd deosebire de rasd, de nalionalitate, de origine etnicS, de limbd, de religie, de sex, de apartenenld politici, de avere sau de origine socialS. Constitu[ia revizuita cuprinde pe l6ngd aceastd formulare generalS gi c6teva aplicalii particulare ale principiului egalita[ii in drepturi. O primd aplicalie particulard o constituie situalia creatd de art.57 alin.(2), acesta oferind minoritd[ilor nafionale posibilitatea de a se afirma pe plan politic. Conform acestd articol, organizaliile cetd[enilor apa(in6nd minoritd[ilor na[ionale, care nu intrunesc In alegeri numdrul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la c6te un loc de deputat, in condi[iile legii electora]e. Cetd[enii unei minoritdli na[ionale pot fi reprezenta$ numai de o singurd organizafie. Cea de a doud aplica[ie particulard se referd la pozi[ia Tn stat gi societate a femeii. Datoritd constitu[iei sale biologice gi a rolului pe care il are in societate, femeia, pentru a fi pusi Tntr-o situa[ie de egalitate cu bdrbatul nu este suficient si se bucure de aceleaEi drepturi ca acesta, fiind necesar si i se dea din anumite puncte de vedere o ocrotirc speciald: concedii de matemitate; un,regim special de munci pentru femeile gravide, etc. Constitulia revizuita mai prevede:ea{4,'rfluncd egald, femeile au salariu egal cu bdrbafii. O altd aplica$e particulard privegte copiii gi tinerii datoritd interesului special pe care il are statul pentru fionnarea moralS,,,intelectuald gi profesionald a acestora precum gi datoritd nevoii de a ocroti interesele,copiilor:gi tinerilor. Articolul 48 revizuit al Constitufiei stabilegte obl(plia pentu stat de a acorda alocafii pentru copii gi pentru ingrijirea copilului bolnav. Totodatii este interzisd exploatarea minorilor gi folosirea lor ?n activitd[i care le-ar
80

dduna sdndtS[ii, rnoraliti$i san Minorii sub v6rsta de 15 aniru

persoanelor handicapate. Asffi, nt{6 el Constituliei stipuleazd obliga[ia statului de a asigura realizarea unei politici rr{oAe de prevenire, de tratament, de readaptare, de invd[5p6nt, de instruire gi de ir@rae sochE a handicapafilor, cu respectarea drepturilor gi Tndatoririlor care le revin perinrfla $ trbrilor. Statul mai are gi obligalia de a acorda aloca[ii de stat gi ajutoare pentu -r]ttfea opilului handicapat (art.49 alin.2). 5.4. I n d ato ri ri le f u n damentale constiUtinnale Corelativ cu drepturile fundamentale, cetiifenii au gi nigte indatoriri fundamentale. Existenfa acestor indatoriri se impune deoarece este de neconceput ca membrii unei colectivitdli umane sd nu aibialSttri de-drepturi gi anumite Tndatoriri, anumite obligalii fa[d de societatea in care biiesc. lndatoririle fundamentale mobilizeazd ,oamenii la realizarea scopurilor societillii, constituind in acelagi timp garan[ia, printre alte garantii, ce drepturile fundamentale se pot.realiza efectiv. lndatoririle fundamentale sunt esenliale pentru stat, in aceeagi mdsuri Tn care drepturile gi libertdlile sunt esenliale pentru cetdfeni. Statul ar fi redus !a o abstracfie, la o formi fdrd fond dacd nu i se oferd instrumentele conservirii 9i dezvoltdrii sale. Ori aceste instrumente i le oferd in parte cetdlenii sdi prin asumarea congtientd gi infiptuirea de cdtre acegtia a indatoririlor fundamentale. Indatoririle fundamentale ale cetSlenilor sunt acele obligalii ale cetdfenilor, considerate esenliale de cdtre popor pentru realizarea intereselor generale, inscrise in Constitulie gi asigurate in realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin fo(a de constrdngere a statului. primd Tndatorire fundamentalS a cetdlenilor o Conform Constituliei, constituie fidelitatea fa[d de !ar5, consacratd de art.54 revizuit, Acesta prevede urmdtoarele: (1) - Fidelitatea fa[d de lard este sacrd. (2) - Cetd[enii cdrora le sunt Tncredin[ate funcfii publice, precum gi militarii, rdspund de indeplinirea cu credinfd, a obliga[iilor ce le revin gi In acest scop, vor depune jurdm6ntul cerut de lege. Fidelitatea fald de fard reprezintd mai mult dec6t o Tndatorire pur juridicS, ea av6nd gi un profund sens moral, al devotamentului fala de [ari, c6t gi politic, al subordondrii diferitelor opliuni politice ale cetd[enilor fa!5 de interesul nalional. in mod deosebit, fidelitatea fafd de Rominia privegte pe acei cetdleni cdrora le sunt Tncredinfate func[ii publice, precum gi pe militari, aceasta deoarece Tntr-un mod sau altul funclia indeplinitd presupune drepturi gi obligalii in regim de putere, care la nevoie se aduc la indeplinire prin fo(a de constringere a statului. Conform Constitu[iei, o alti Tndatorire fundamentald o constituie respectarea Constitu[iei, a suprema[iei sale gi a legilor. Obliga[ia respectdrii legii este esenliali pentru definirea statului de drept gi

crebs trrte in primejdie;visteseil.dffifiilsailorwtatil- .: potlrqgE*f ca salariati. prlirfra a pincipiului egalitd[ii se referd !a ocrotirea O ultimd aplicalie

totodatd reprezintd principala garanlie

respectirii drepturilor

cetSlenilor gi a unei bune func[iondri a autoritS[ilor publice. Fdrd securitatea juridici pe care legea o asigurd raporturilor sociale incheiate

9i

libertililor

cu respectarea ei, incertitudinea drepturilor gi a, obligaliilor,corelative ar

face imposibild insdgi viala Tn oomun, dreptul subiectiv ar fi o sirnplS:,iluzie, iar obligalia I .'! i: r i corespunzdtoare, devenind prrfaanltativti, o Apdrarea ldrii reglementatil de arl55 din Constitu[ie reprezintd o indatorire ): fundamentald a cetilenilor. Conbrm si apere Romdnia. (1) - Cetdfenii au dreptul 9i obligalia

ffii
tr

filimicie. artiool:

"

r,-I

i '(2) -Conditiile
(3)

privind indeplinirea indatoririlor militare se stabileQor.itrtp*{

-fj

Pentru pregitirea in cadrul serviciului militar activ, cetilenii pot fi incorpora$ pdnd la vdrsta de 35 de ani cu exceptia voluntarilor. Apdrarea ldrii este un drept, ca expresie juridici a dragostei fa[5 de Romdnia, insd reprezinti gi o obliga[ie. in acest din urmd sens, ea se referd la satisfacerea serviciului militar, pentru, cetdlenii rom0ni, care au implinit v6rsta de 20 de ani. Pentru pregitirea in cadrul serviciului militar acegtia pot fi incorporali p6na la vdrsta de 35 de ani. indeplinirea serviciului militar nu mai reprezintd o obliga[ie . O alti Tndatorire fundamentalS o constituie gi contribu[iile financiare. Articolul 56 revizuit al Constitu[iei stipuleazd urmdtoarele: Cet5[enii au obligafia sd contribuie, prin impozite 9i prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie gd asigure agezarea justd a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestalii sunt intezise, in afara celor stabilite prin lege, Tn situa[ii excep{ionale. Cheltuielile publice intereseazd at6t comunitatea nafionalS Tn Tntregul sdu dacd se referd la cheltuielile statului, cdt gi comunitSlile teritoriale - dacd se referd la cheltuielile administraliei publice locale. De aceea, contribufia cetdfeanului la suportarea acestor cheltuieli reprezintd o obliga[ie constitu[ionald. Prevdz6nd aceasti obligalie, Constitu[ia revizuita a stabilit gi limitele sale, acestea reprezentdnd garanlii constitu[ionale ale averii cetdlenilor. Aceste limite sunt urmdtoarele:

TEST

1.

2.(

(1)

EE rr.!

Ex

lns

-(

parcu

Gr

cheltuielile publice poate consta numai din platia impozitelor gi a taxelor, iar acestea se pot stabili doar prin lege sau in condiliile legii, orice alte prestalii sunt intezise, in afara celor stabilite in condilii excep[ionale, prin contribu[ia cetdfenilor

la

-c -k
-u
REZI

sistemul legal de impuneri trebuie sd asigure agezarea justd a sarcinilor fiscale, adicd sd fie subordonat unui principiu de echitate, pentru a nu deforma egalitatea de ganse, ceea ce exclude orice privilegiu ori discriminare, precum gi unui principiu de justi[ie sociald, ceea ce corespunde caracterului social al statului, lindnd seama de necesitatea de protec[ie a pdturilor sociale cele mai dezavantajate. Referindu-se nemijlocit la cetSleni, textul constitulional are in vedere gi subiecte colective de drept societd[i comerciale, regii autonome, alte persoane
juridice-

lege;

od

hst
mai

dea ffia
subs prinr

in fine, art.57 din Constitu[ie precizeazd ci cetdlenii romdni gi strdinii trebuie


sd-gi exercite drepturile gi libertSlile constitulionale cu bund credinld, fdrd sd drepturile gi liberta[ile celorlalli.

Serl

incale

pers

psrt
pfop

Consacrdnd acest articol, Constitulia revizuita Romdniei a stabilit doui principii ale regimului juridic al exercitirii drepturilor gi libertSlilor fundamentale ale

cetSfenilor: buna credin!5 gi respectul drepturilor altuia. Exercitarea cu bund-credinti a drepturilor este opusd atdt abuzului de drept cdt gifraudei la lege. Abuzul de drept vizeazd, de fapt, exerciliul unui anumit.drre$;i.nft-Q,fg aparent legald, dar prin modul in care este exercitat, aduce ppsjrrfliciirdrepturilor, . ..::i,,;rxrrr;I:i intereselor legitime ale altor cetSleni sau interesului general. Frauda la lege reprezintd eludarea inten{ionati a dispoziliei une[,.,nqrrne juridice, de obicei prohibitiv5, prin folosirea dispoz$ei unei alte nerme liuridice, situa[ie in care subiectul de drept infdptuiegte un act nu pentru a ob[ine efectele flregti ci cu inten$a de a obfine pe cale indirecti efecte interzise de o altd normd

auc

afu

fizic

oorc

iltu
,iltu

EE
tno( den

82

"':;rj&trididlaffibtf#mpf**ctele
norme juridice cu

unei norme imperative, prin folosirea unei alte

cara&rinPerain

TEST DE AUTOEVALUARE.

5.5.

LUCRARE DE VERIFICARE.

Explicati continutul drepturilor social politice. lnstrucfiuni privind testul de evaluare: - se. folosegte Tn primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard
parcurgerea bibliografi ei ind icate. Criteriile de evaluare sunt: - claritatea exprimdrii gi absen[a formuldrilor nesigure, - identificarea elementelor de conlinut solicitate, - utilizarea bibliografiei precizate.

REZUMAT

Odati cu noile realitd[i gi cu intregirea ldrii dupd Marea Unire din 1918, in lara noastrd a fost adoptatd Constitulia din 1923, document ce a reprezentat un instrument juridic mult mai elaborat decdt Constitulia din 1866 gi care a fost orientati nemijlocit spre cerin[ele dezvoltdrii societdfii intr-un stat de drept. Referitor la drepturile gi libert5file cetd[enegti,
aceasta a preluat prevederile Constituliei din 1866 dar a adus unora dintre ele imbuneteliri substanliale Constituliile socialiste din 1948,1952 gi 1965 au legalizat grave abateri de la

principiile democratice Constitufiile moderne urmdresc prin consacrarea drepturilor gi libert5[ilor fundamentale sd stabileascd garan[ii cdt mai eficiente pentru apdrarea persoanei umane gi a vielii ei private, pentru participarea cet5fenilor !a viata politica $
pentru dezvoltarea materialS gi culturalS a cetSfenilor.

Pornind de la aceastd observalie, un apreciat profesor de drept constitulional propune o clasificare a drepturilor fundamentale insugitd gi de cdtre noi. Astfel, o primd categorie de drepturi fundamentale va cuprinde acele drepturi care au drept obiect ocrotirea persoanei umane gi a vielii ei private fa[6 de orice amestec din afard. Din aceastd categorie fac parte urmitoarele drepturi: dreptul la via[5 gi la integritate frzcd gi psihici; li,ber:a circula[ie, inviolabilitatea domiciliului 9i regedinlei, secretul corespondenlei gi a celorlalte miiloace de comunicare, libertatea congtiinfei, dreptul la informa[ie.'Drepturile fundamentale din aceastii primd categorie au o trdsdturd comuni gi anume faptul ca.ele pot fi exercitate independent de un raport socia!, in cadrul cdruia alli cetSleni sd,fie implicali intr-o atitudine partiApativa. Cu alte cuvinte, ele pot fi exercitate in mod individual, motiv pentru care dreptrrile din prima categorie pot fi grupate sub denumirea de libertdti individuale.

t3

materiale sau culturale a cetd[enilor motiv pentru care acestea sunt cuprinse sub denumirea de drepturi social-economice. Fac parte din aceastd categorie urmitoarele drepturi: dreptul la munc5, dreptul Ia ocrotirea sdnitdfii, dreptul la grevd dreptul la proprietatea privati, dreptul de mogtenire, dreptul la invdldturi, dreptul celui vdtdmat intrun d.rept al sdu de o autoritate publici, liberul acces la justilie.

O a doua

categoriurd$@erare,

drept obiect asigurarea dezvoltdrii.

redir
sa
far

libert:

anul

pe ca

Cea de a treia categorie de drepturi fundamentale are ca obiect exclusiv asigurarea participdrii cetdfenilor la conducerea statului, cum ar fi: dreptul de a alege gi de a fi ales in organele reprezentative locale sau na[ionale, de a vota in cadrul referendumurilor, etc. Datoriti specificului, aceste drepturi constituie categorie distinctd de libertS[ile individuale gi de drepturile social-economice, cdreia s-a dat denumirea de drepturi politice. A patra categorie de drepturi fundamentale se caracterizeazd prin faptul cd pot fi exercitate de cetdfeni, la alegerea lor, atit in vederea participdriiLor la conducerea de stat, c6t gi in scopul asigurdrii dezvoltdrii lor materiale gau culturale. in aceastd categorie intrd urmdtoarele drepturi: libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea ?ntrunirilor, dreptul de asociere, dreptul de petifionare. Datoriti caracterului complex al obiectului lor, acestor drepturi li s-a dat denumirea de drepturi social-politice. Aceste drepturi social politice garanteazi posibilitatea cetdlenilor de a acliona fdri constrdngere in raporturile lor cu alli cetileni in limitele stabilite de lege. Ceea ce este specific pentru unele din aceste drepturi este faptul ci cetdfeanul nu le poate exercita de unul singur, cum este cazul drepturilor grupate in categoria libert5fi individuale, ci doar in concurs cu al[i cetdfeni, care in acest mod igi exercitd propriul lor drept fundamental (spre exemplu, dreptul de asociere). Datoritd acestor caracteristici, drepturile din aceastd categorie sunt denumite gi libertSfi publice. in ceea ce privegte egalitatea in drepturi, aceasta trebuie consideratd o categorie distinctd de drepturifundamentale cetd[enegti, examinate pdnd acum, deoarece obiectul ei il constituie toate drepturile garantate de Constitulie gi legi, asigurdnd aplicarea lor in condilii identice pentru toli cetd[enii. Dreptul la viafd gi la integritate fizicd gi psihicd. Articolul 22 din Constitu[ie consacrd trei drepturi fundamentale cetdlenegti aflate intr-o strdnsd legdturd. Aceste drepturi sunt dreptul la via!6, dreptul la integritate fizicd gi dreptul la integritate psihici. Libera circulafie Acest drept fundamental, prevdzut de art.25, vizeazd nu numai posibilitatea de migcare a cetdleanului rom6n pe intregul teritoriu al statului, fdrd nici o restric[ie, dar gi alte cdteva prerogative care, in sfdrgit, au dobAndit consistenfd: libertatea de circula[ie Tn strdindtate, libertatea de a-gi stabili domiciliul sau regedinfa Tn orice localitate din [ard, libertatea de a emigra, precum gi de a reveni in lard Siguran[a. Acest drept fundamental este numit de cdtre englezi "habeas corpus", ei infelegdnd prin aceasti sintagmd garanlia oferitd de Constitulie fiecdrui cetdfean, conform cdreia o datd relinut sau arestat, acesta va fi prezentat fdrd intdrziere unui juriu chemat sd se pronun[e fie pentru menlinerea invinuitului in stare de detenlie, fie pentru punerea acestuia in libertate Inviolabilitatea domiciliului gi a regedin[ei. Acest drept fundamental este reglementat in art.27 al Constituliei gi garanteazd indivizilor posibilitatea de a-gi folosi,nestingherili locuin[a, astfel Tncdt nimeni sd nu poatd pdtrunde in domiciliulsau regedinla lor fdrd ea ei si permiti acest lucru. Secretu I corespondentei. Prin secretul coresponden[ei. se urmdregte sd se proteieze posibilitatea fiecdrei persoane de a5i omunica prin scris, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare opiniile gi gindurile sale, fdrd ca acestea sa{ fie cunoscute de al[ii, ficute publice sau cenzurate Libertatea de mngtiin[a.

temei munc @res socia

drepl Drep
fiind

dem

Drep

propl fi int instit Drep

drep asigt

Drel
oblig profl fiecz

in[el
"Dr deoi func actil
obie

-d -d
-( -( -(

urm

revi un

SAL

Lib,

84

Aceastd Iibertate olffiftHlpamane;:drep,foll' deii a avea orice opinie sau credin[d ca gi ce! de a nu avea vra credhp, persoana respectivd neput6nd fi constrdnsd sd faci un act potrivnic convlpedor sale. O formd a libertdfii de congtiinf5 o constituie in[elege garanlia datd de Constitu[ie persoanelor de libertatea religioasS. Prin aceasta a nu putea fi constrdnse si im@rtngemcd o credin[5 pe care nu o au sau alta dec6t cea pe ggre o au Dreptul !a munci. Articolul 41 revizuit din Constffie consacri un drept fundamental cetd[enesc in temeiul cdruia fiecdrui cetSlean ise asiguri posibilitatea de a-gi alege profesia gi Iocul de capacitSlii sale, in condi$ munc5, precum gi de a desfigura, potrivit pregdtirii corespunzdtoare de securitate gi igiend, o activitate in domeniul economic, adminisbativ, social sau cultural remuneratd echitabil. Dreptul Ia ocrotirea sdndtS[ii Constitu[ia revizuita asiguri fiecirei persoane, independent de calitatea de angaia! dreptul la ocrotirea sdndtdlii (art.34 alin.1 revizuit). Dreptul la grevd Prin grevd se Tnfelege Tncetarea colectivd .gi voluntard a muncii de cdtre salariali, fiind o mdsurd de presiune economiei temporard folositi in scopul Tmbunita[irii condi$ilor de muncd gi de viafd a acestora. Dreptul de proprietate privatd. in sistemul nostru de drept, proprietatea este publicd sau privatS. Proprietatea publicd apa(ine statului sau unitSlilor administrativ-teritoriale. Bunurile proprietate publicd sunt inalienabile. Rezultd cd ele sunt scoase din circuitul civil, neputind fi instrdinate. Jn condiliile legii, ele pot fi date Tn administrare regiilor autonome ori instituliilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate (art.136, alin.5 revizuit). Dreptul la mogtenire. Conform arl.45 revizuit al Constitu[iei, dreptul la mogtenire este garantat. Acest drept este urmarea fireascd a dreptului de proprietate privatd deoarece prin acest drept se asigurd continuarea calit5lii de proprietar de cdtre succesoriifostului proprietar decedat.

gi

Dreptul la TnvS!5turd.

Potrivit art.32 din Legea fundamentalS dreptul la invdfdturd este asigurat prin obligalia statului de a organiza inv6[Sm6ntul general obligatoriu, Tnvd[imdntul ]iceal gi cel profesional, invd[imdntul superior gi alte forme de instruc[ie gi de perfec[ionare. Deci, fiecare cetSlean are posibilitatea sd igi aleagd agezdm6ntul gcolar sau profesional la care Tnlelege sd se instruiascd Liberul acces la justifie. Liberul acces Ia justi[ie degi nu este reglementat de Constitulie in capitolul "Drepturile gi libertalile fundamentale", totugi trebuie considerat a fi un drept fundamental deoarece el se analizeazd ca o facultate de voinld garantatd indivizilor de Legea fundamentald, facultate cdreia ii corespunde obliga[ia pentru stat de a desfSgura o activitate j u risd icJiona l5 Dreptu rile pol itice. Jn aceastd categorie sunt incluse acele drepturi ale ceti[enilor rom6ni care au ctl obiect exclusiv participarea cetdfenilor rom6ni la conducerea statului. Ea include urmdtoarele drepturi: dreptul de a vota reprezentan[iin Parlament; dreptul de a-l vota pe Pregedintele Republicii; dreptul de a inifia, impreund cu numdrul de cetileni cu drept de vot prevdzut de arl.74 revizuit al Constitu$ei gi in condifiile acokr stiabilite, adoptarea, modificarea sau abrogarea unei legi ordinarosau orgnnice; dreptul de a vota,:reprezentan$i in onsiliile locale gijudelene; dreptul de a vota,,pr:irnar:i in,@mune $ orage; dreptul de a fi ales deputat sau senator, pregedinte al [5rii, membru in consiliile locale sau primar in comune gi orage. Libertatea de exprimare

t5

rtatea d e exp ri m a re p revdzuti d e' art.,30 r dr Geffiitqii'mftpzir*a poqib litatea persoanei fizice de a-gi exprima prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin'sunete sau prin alte mijloace de comunicare Tn public gdndurile, opiniile, credinlele religioase gi crealiile spirituale de orice fel Libertatea cultelor Aldturi de libertatea de congtiinld, Constitulia revizuita prin art.29, alin.(3), (4), (5) gara*nteazd gi libertatea cultului religios Libertatea intrunirilor Libertatea Tntrunirilor reprezintd un drept fundamental care constd in posibilitatea pe care o au oamenii de a se intruni in reuniuni publice sau private in scopul de a-gi exprima opiniile, g6ndurile, credin[ele. Dreptul de asociere Dreptul de asociere prevdzut de art.40 revizuit nu trebuie confundat cu libertatea de intrunire, aceasta deoarece spre deosebire de intruniri, care sunt adundri cu caracter ocazional de persoane intre care nu se creeazS Iegituri juridice cu caracter permanent, asociafiile sunt grupdri cu caracter durabil, conqtituite in vederea realtzdrii unui scop permanent gi care funclioneazd conform anumitor reguli acceptate de membrii lor. Dreptul de petilionare Dreptul de petilionare a fost reglementat ca drept fundamental Tn art.51 al Constituliei. Egalitatea in drepturi Egalitatea, aga cum este definitd de Constitulie constituie o garan[ie pentru toate drepturile subiective, fie ele prevdzute de Legea fundamentald, fie de legi sau alte acte
Li be
" i

6.1
AT

O.l Romi

6.:

6. 6. -ra b.. $.r

Avoc 6.5
6.6

Rezt
6.1
.

normative Corelativ cu drepturile fundamentale, cetSlenii au gi nigte Tndatoriri fundamentale. Exlsten[a acestor indatoriri se impune deoarece este de neconceput ca membrii unei colectivitdli umane sd nu aibd aldturi de,'drepturi gi anumite indatoriri, anumite obliga[ii fa[5 de societatea Tn care trdiesc. [ndatoririle fundamentale mobilizeazd oamenii la realizarea scopurilor societifii, constituind in acelagi timp garanlia, printre alte g?rantii, cd drepturile fundamentale se pot realiza efectiv. lndatoririle fundamentale sunt esen[iale pentru stat, in aceeagi mdsurd in care drepturile gi libertdlile sunt esenliale pentru cetd[eni. Statul ar fi redus la o abstrac[ie, la o formd fdrd fond dacd nu i se oferd instrumentele conservdrii gi dezvoltdrii sale. Ori aceste instrumente i le oferd in parte cetd[enii sdi prin asumarea congtientd gi infdptuirea de cdtre acegtia a indatoririlor fundamentale.

6 Ron
corn acel

pl6r
ofici adn poli deft
E

a drepturitor omului, surse, institulii, proceduri, Editura All Beck, Bucuregti .Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008 Micu, D., (2004), Garantarea drepturilor omului Tn practica Curlii Europene a drepturilor Omului giin Constitulia Romdniei, Bucuregti, Editura All Beck,2004 Purda, N., Protectia drepturilor omului mecanisme interne si internationale, Editura Lumina Lex, Bucuresti,2OO7
Popescu, C.L., (2008), Protec,tia internalionald

5.6.

BIBLTOGRAFIE.

asp ofet t
rele

stal est, un( Bril

pal cat
i'

rez
na1

ulti
,\

tn

86

.......87 6.1.Obiective............ 6.2.". Mecanismele juridice si srtrolul exercitat de institutia ombudsman-ului in ........87 Romania. ..........90 6.3. Consacrarea institulieiin legea fundamentald.. Avocatut Poporului inainte de aderarea Romdniei la U.E. .........90 6.3.1. lnstitulia .......91 6.3.2.lnstitufia Avocatul Poporuluidupa aderarea Rom6niei la U.E. 6.3.4.Numirea in func[ie gi rolul siatibutiile Avocatului Poporului................................91 6.4. Reglementdri legale privind ridicarea excepliei de neconstitufionalitate de cdtre ......93 Avocatul ................97 6.5. Lucrare de ......100

Poporului. verificare 6.6.Bibliografie.........


OBTECTTVE.

Rezumat

6.1.

. . r .

introducerea cursan[ilor in studiul lnstitutiei Avocatului Poporului; familiarizarea cursanlilor cu fiecare atributiilor si rolul Avocatului Poporului dezvoltarea capacit5[ii cursan[ilor de a identifica orice situatie in care Avocatul Poporului poate ridica excetia de neconstitulionalitate

6.2. Mecanismele juridice si controlul exercitat de institutia ombudsman-ului in Romania Dupd unii autori rolul Ombudsman-ului se reduce la acela de a fi un element complementar al institutiilor existente: Iegislativ, guvern, autoritSti administrative, tribunale, acestea din urmS dob6ndind mai multd fortS si mai mare responsabilitate datoritd pl6ngerilor cet6tenilor . Ombudsman-ul este in acelasi timp un organ de control care poate actiona at6t din oficiu dar si in urma unor plAngeri adresate de cetdteni. Ombudsman-ul este un critic al administratiei publice, dar nu un panaceu, deoarece nu poate legifera in materie de politica socio-economicS si nici transformarea sau influenta direct functionarea
defectuoas6 a serviciilor publice. Este incontestabilS influenta si necesitatea sa intr-o societate democraticd si sub acest aspect par destul de relevante unele date statistice care demonstreaz6 acest fapt. Ele sunt oferite de lnstitutul lnternational al Ombudsman-ului, cu sediulin Canada. Din aceste date se desprind doud aspecte foarte importante. Tn primul r6nd, num6rul relativ ridicat de plingeri raportat la populatie. ln al doilea r6nd, importanta institutiei in statele cu traditie Tn acest sens, la polul opus situdndu-se tdrile unde "implantarea'ei nu este suficient definitivatd (statul lowa - SUA, Franta). Sub acest aspect, sunt de discutat si unele proceduri care ingreuneazd accesul cetdteanului la Ombudsman (de pildS in Marea Britanie cererea plAngerea nu-i parvine acestuia direct ci prin intermediul unui parlamentar. O altS piedicd constii ?n numdrul mare de except6ri, in sgnsul c5 numeroase categorii de acte nu pot fi atacate in fata ombudsman-ului. Nu trebuie omisd rezonanta activitiitii de contro! a ombudsniari:uli.ii;''ildriifrhiliI'din rezultatele dezbaterilor parlamentiare pe marginea rapoartelor lul anuaRr,"Rdpri#eniarr'tii natiunii aflS cu acest prilej cum se aplit5 legile, ?n ce fel sunt afectati'cet6{enii'si; rlu'in ultimul r6nd, propunerile lui pentru imbunatiltirea legislatiei. Unele legislatii europene, printre care si Rorninia, accentueazd rolul ombudsman-ului in activitatea de control a administratbi Bffce. ln Constitutia noastrd aceastS institutie a

t7

in\fr$t UegfbmentAte

l,
l

Cap.u lV,, Tn art. 55-57, Tnaintea celorlalte institutii importante ald statului, Presedintie, Guvern, Parlamen t Tnvederdnd rolul pe care trebuie sd-l aibS aceastr i institutie in societate 1. Ombudsman-ul trebuie sd fie un organ care prin activitatea sa trebuie sd ofere cetStenilor sentimentul de incredere si ce, odat6 ce drepturile omului au fost Tnc6lcate, au cui sd se adreseze pentru repunerea Tn situatia anterioarS. Credibilitatea si functionarea statul ui de drept nu se face decdt prin functionarm judicioas6 a institutiilor sale, ffioi ales a celor cu atributii de control cum spunea un renurnil profi rofesor " lfesor "...dacd ceva nu merge intr-o socitate, de vind sunt numai institutiile sale" . in permanentS leg6tur5 cu Un rol incontestabil al ombudsman-ului este acela cE este Tn oermanent6 leo6 pdrghiile administratiei, ludnd cunostintd de toate disfunctionalitdtile sale, put0nd toate astfel prin rapoartele sale anuale sE propunS recomanddri pentru inlSturarea acestc disfunctionalitdtifiind organul cel mai in mdsurS pentru a le face. lndependenta institutiei are o mare importantS pentru indeplinirea atributiilor, deoare@ Ti dd un suflu mare de initiativd, aduc6nd in prim plan respectarea drepturilor si libertatilor cetdtenilor, aspect care trebuie sd domine intr-o societate democraticS.

-,:riff"

ffiut

dlr

cill

siru s

lradl
calital

e)i
caanri

snise

01 hve$

Crearea acestei institutii de control si atributiile pe care le are de a investiga toate documentele si informSrile autoritdtilor, in statele democratice, contrasteazd cu mistenl sau opacitatea care inconjoard activitdtile birocratoce din tdrile totalitare sau cu regim autoritar. Ombudsman-ul actioneazS din proprie initiativd intr-un numdr insemnat de cazuri. in marea majoritate a cazurilor, cetdtenii sunt cei care pun Tn miscare actiunea ombudsmanului. C0nd un cetdtean consider6 fie c5 a fost lezat de administratie Tn drepturile sale, fle ci o autoritate nu a respectat legea, el recurge la justitie sau la Ombudsman. Modul de a se adresa ombudsman-ului este simplu, fiind suficientd o scrisoare din care sE reiasd clar dreptul lezat si propunerea de solutionare apreciatd de cetdtean a fi cea mai
potrivitS.

nec(x Trt sunt cxoel Pri gpnel garal Or care


publir

At

lElpol

A( regdt Tikai

trans

Uneori, reclamantul poate avea acces direct la ombudsman, telefonic sau prin vizitd aceasta ca urmare a tendintei de a reduce la minimum formalit6tile din planul relatiilor ombudsman - cetdtean. Trebuie mentionat cd se poate recurge la ombudsman numai daci au fost epuizate Tn prealabil alte c6i de atac, existdnd in acest sens o limitd de timp, de regulS, bine determinatS. De foarte multe ori, accesul indirect fiind posibil prin intermediul unui parlamentar din circumscriptia electoralS unde domiciliazd cetSteanul. O foarte mare important6 trebuie acordat6 relatiei dintre cetdtean si ombudsman care trebuie sE prezinte urm6toarele caracteristici: acces facil, ca mod siformd apropiere; gratuitate; operativitate; obligarea pdstrdrii secretului reclamatiilor. DupE ce s-a primit pldngerea o analizeazd si isiincepe activitatea Tn urmStoarea ordine: ,',,, :o) anahzeazS reclamatia cu scopul de a decide dacd aceasta indeplineste conditiile l.r necesare.pentru a fi '.. ,ri .,.r r. ,:t b),plsdeazd czruTa Tn fata organelor ' " , :.. ...:.: " , -c)'dupd primirea r6spunsului de Ia administratia publicS, poate considera cazul inehig: , jEru.'poate efectua investigatii pentru a verifica veridicitatea rSspunsului sau poatg fa.ce, inspectiile pe care le socoteste necesare pentru elucidarea cauzei. Nici un functionar sau

$ngl
izbul

cent onct

ooL
actv

_ _

""r, reG(
soc
notl
E

admisS;

incriminate;

. ,

pler

88

autoritate public6"nu.l fxuaFliilm6*rdbfitcces la erbe fel de documente indiferent de caracterul acestora. d) desi nu are competenta de a modifica sau anula acte administrative, dispune de un instrument juridic de o mare eficacitab carc constd in posibilitatea de a face recomanddri sau sugestii autoritatii legislative si exectrtive c6nd considera c5 o normS juridicd sau o practicd nu este Tn concordanti cu drepfurile sau valorile recunoscute in Constitutie avdnd calitatea de a sugera interpretarea orectii a normelor supreme. e) au obligatia de a prezenta anual rapoarte de activitate legislativului sau in unele cazuri guvernului (Franta), oeea ce ii dE posibilitatea sd dea publicit6tii neregularit6tile omise in administratie si sd-siexprime parerea asupra lor; f) in cazul cind un functionar nu si-a ?ndeplinit obligatiile sau a impiedicat actiunile de investigare ale ombudsman-ului, aesta fl poate denunta autoritdtilor pentru comportament necorespunzdtor. Trebuie mentionat c5 unui numdr mare de pldngeri nu li se poate da curs pentru cd fie sunt resortul altor autoritSti, fie reclamatia este tendentioasS ori vizeazd peftioane exceptate, pentru ca existd alte proceduri. Prin procedeele prezentate reiese caracteru! complex al acestui organ cu competenta generalS de a garanta legalitatea functionSrii sistemului administratiei si implicit de a garanta respectarea drepturilor si libert6tilor fundamentale ale cetatenilor. Ombudsman-ul trebuie sd se situeze asadar in permanentd la doi poli de tensiune intre care este greu de a se gdsi un echilibru: cetdteanul vdtdmat in drepturile sale si autoritatea publicS,reclamatd . Atributiile pe care le are Ombudsman-ul il fac mai mult un organ de constatare si de raportare lipsindu-i forta coercitivS,, AceastS dihotomie intre obiectivele urmdrite si atributiile care sunt exprimate, se regdseste in mod diferit in asa-numitul "decalog al Ombudsman-ului" r6mas de la Sir Moti Tikaiam, fostul ombudsman din Fidji. Dacd a convins c5, oric6t de hotSr6t este sE pund capdt injustitiilor, nu se poate transforma in inchizitor; Dacd isi recunoaste propriile greseli, erori, neputinte, constient c5 nu va constitui singur o noud societate si dacd prin propuneri recomand5 o guvernare mai bun6, nu va izbuti sd transforme un guvern r6u in unul bun; DacS are mare incredere Tn sine, se poate insela Tn ceea ce priveste oamenii; DacS este permanent constient de faptut cE talentul si prudenta sunt elementul central pentru eficacitatea muncii sale, nu are darul de a face minuni; DacS nu uitS ca oricdt de mare ar fi interesul de a face dreptate Tntr-un caz particular, oricum va fi mai bine sd meargd !a tribunal; Dacd Tsi mentine neutralitatea politic6 si actioneazd cu impartialitate, independentil si obiectivitate, fSrd ranchiunE sau dispret pentru valorile supreme; Dacd nu este dispus s5 nu accepte situatii care il pot bloca sau pot intilrza actvitatea; Dacd este preocupat sd inteleagS motivele guvernului in luarea unor hotiriri si cautd, in acelasi timp, toate argumentele necesare pentru a demonstra rationalitarea recomanddrilor si deciziilor sale; Dacd .este profund uman si accesibil tuturor, Tntr-o epocd a tehnicii, Tn care societatea, este in fiecare n mai impersonald; . in:sfdrsit;ri]ac*'.umn6rirn modelul lui Socrate, rdspunde cu Tntelepciune, judecd si hotd rdste sS actionsze cu impartialitate. DacS se aspir.S la indeplinirea acestui decalog, imaginea Ombudsman-ului va avea prestigiu,sivafiadmirati de totisiadminisilnatia va functiona mult mai bine.

t9

6.3. Gonsacrarea institulieiin legea.fundarmntal*;.w*tlr:;.Ht,rt?"F' r: f: 6.3.1. lnstitufia Avocatul Poporului inainte de aderarea' Rom6niei la U.E.

elabo

Art.2 din Legea nr.35/1997 privind institulia Avocatul Poporului modificatd gi completatii prin Legea nr.18112002 prevede ci ,, institu[ia Avocatul Poporului este autoritate publici autonomi gi independenti fali de orice altd autoritate publicd, Tn condiliile legii". Pentru prima datS in legislatia Romdniei, Constitutia adoptatS Tn urma referendumului de la decembrie 1991 consacra institutia constitutionalS a Avocatului Poporului, asemdndtoare partia! institutiei Ombudsman-ului din Suedia. lnstitutia Avocatului Poporului isi gdseste reglementarea Tn prevederile cuprinse in Capitolul 4 intitulat "Avocatul Poporului", din titlul ll al Constitutiei Romdniei, care se referS la "Drepturile, libertStile si indatoririle fundamentale" ale cetdtenilor. lntroducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii in rdndul specialistilor care au ridicat problema "oportunitStii" inscrierii in Constitutie a unei asemenea institutii care nu avea precedent Tn practica constitutionalS riomdneascS, unde prevederile legale cu privire Ia contenciosul administrativ fuseserd considerate suficiente pentru a permite cetdtenilor sd declanseze o procedurS avdnd ca scop anularea actelor administratiei ilegale. Din dezbaterile care au avut loc in Sedinta Adundrii Constituante din 20 martie 1991, cu prilejul dezbaterilor pe marginea textelor consacrate acestei institutii, s-a propus inlocuirea termenului de "avocat al poporului" cu acela de "tribun al poporului" De asemenea, s-a propus ca s5 fie mai bine precizate domeniile de activitate, atributiile si competentele acestei institutii, s-a sugerat ca in sarcina "tribunului poporului"l sd intre si demiterea din functii, m6suri reparatorii in caz de abuzuri precum si initierea de recursuri extraordinare. S-a propus, de asemenea, inlocuirea termenului de "avocat al poporului" cu "ap5rdtor al poporului", cdruia sE ii revin6 urmdtoarele atributii: "sE dea sfaturi celor care cer, in probleme judiciare, importante; recomandSri si drepturi ca la cererea justitiabilului sd introduc6 recurs nu numai Tmpotriva hotSr6rilor administrative, ci si impotriva hotdrdrilor judecdtoresti"2. Unii parlamentari au solicitat ca aceastd institutie sd nu fie prevdzutd in Constitutie . Trebuie, de asemenea, retinutd propunerea privind inlocuirea termenului de "avocat al poporului" cu acela de mediator. Ca urmare, prevederile constitutionale privind institutia Avocatul Poporului se reg6sesc Tn textul articolelor 58-60 din Constitutia Romdniei, revizuiti in octombrie 2003. Un element de noutate adus in urma revizuirii Constitufiei in art. 58, referindu-se la numirea si rolulAvocatului Poporului, stipuleazd cd el este numit pe o perioadd de 5 ani. in legdturd cu textul art. 58 au existat propuneri ca numirea avocatilor poporului si se facd atdt de Camera Deputatilor cdt si de Senat, pe baza unei liste pregStite de Curtea ConstitutionalS, din juristi cu experintS, fosti magistrati si avocati, astfel inc6t sd li se asigure o independentd absolutS fat6 de puterea executivd . AIin. 2, art. 58 din Constitutie prevede cd Avocatul Poporului nu poate Tndeplini nici o functie publicd sau privatd. Fatd de aceastd prevedere se impune precizarea c5 poate era util si se permitd persoanelor care vor fi investite in functia de Avocat al Poporului s5 poatS obtine functii didactice in invdtSm6ntul superior. in acest sens pot mentiona prevederile art. 144, alin.2 din Constitutie, care stabilesc incompatibilitatea oricdrei functii publice sau private pentru judecdtori'(arL, 124, alin. 2) sau pentru judec6torii de la Curtea ConstitutionalS, excepteazd de "la aceste "incompatibiliteti functiile didactice din TnvStSmdntul superior. Propunerilsr,:sx1p[,.iffi6q[s de Biroul permanent al Senatului a recomandarea grupurilor parlamentarerdin'cele doud Camere ale Parlamentului. Referitor la exercitarea atributiilor.Avocatului Poporului, art. 59 stipuleazd cd el isi exercitd atributiile din oficiu sau la cererea,persoanelor lezate in drepturile si libertdtile lor, in limitele stabilite de lege. Spre deosebire de textu! fostei teze din "tezele privind Constitutia Rominiei', document preliminar care a constituit o bazS de discutie pentru

drept refen deoa "inter


consl "prev Ar institt cetSt legal Parlt Parlt

35/1t At nec

cara lega
E

statt eror 6

nec(

perf drel dre; ir

- culT
noil,

con ce, resl

spe insl

fun
SEC

a(
trat leg pul Eu

tra

95,

Se

90

referea la "drepturi sau inbrce ledtine'. O asemenea formulare era discutabilS, deoarece nu era at6t de simpkr st se bmine, in toate cazurile ce s-ar Tntelege printr-un 'interes Iegitim". Textu! elabonat de onstitmntii a TnlSturat si o altd ambiguitate a tezei constitutionale care, referindu* &a adivitatea Avocatului Poporului, avea in vedere si "prevenirea actelor sau faptebrde inistitie'. Art. 60 contine dispozitii plivitoarc b rnodul de evaluare a activitdtii institutiei. Astfel, institutia trebuie sd intocmeascd rapoarte de activitate in care se prezintd cerererile cetdtenilor adresate institutiei, rnodul de rezolvare a acestora precum si alte probleme legate de activitatea institutiei unde aeasta considerS c5 este necesar s5 !e prezinte Parlamentului. Aceste rapoarte de activitate trebuie prezentate celor douS Camere ale Parlamentului anual sau Ia cererea acestora. Rapoartele trebuie prezentate pdn6 la data de 1 februarie Parlamentului conform legii 3511997 iar dupS dezbaterea de cdtre acestea sunt publicate in Monitorul Oficial. Asadar, introducerea acestei institutii prin insSsi legea fundamentalS, rdspunde unor necesit6ti reale, atdt prezente, c6t mai ales viitoare ale societSti rom6nesti, intrucdt prin caracterul ei profund democratic, permite cet6teanului liber de a uza de o noud posibilitate legalS pentru exercitarea nestingheritS a drepturilor si libert6tilor sale fundamentale . Ea este strdns legat6 de problematica asigur6rii legalitdtii in activitatea organelor statului, a respect6rii drepturilor cetdtenesti contra oricSror abuzuri, actiuni arbitrare sau erori ale autoritStilor publice. 6.3.2.lnstitufia Avocatul Poporului dupa aderarea Rominiei la U.E. Revizuirea Constitufiei a avut ca scop prioritar adoptarea normelor constitulionale necesare pentru integrarea Romdnieiin Uniunea Europeand gi comunitatea euro-atlantici, perfec[ionarea democra[iei constitulionale prin recunoagterea gi garantarea unor noi drepturi fundamentale gi indeosebi, pentru Tntdrirea instrumentelor de proteclie juridicd a drepturilor gi libertalilor persoanelor fizice. ln cadru! acestui sistem, modificdrile se referd gi la institu[ia Avocatul Poporului, aga cum este reglementatd in titlul al ll-lea, capitolul al lV-lea din Constitufia Romdniei. Potrivit noilor prevederi constitulionale, numirea Avocatului Poporului se va face in gedinla comund a Camerei Deputa[ilor gi Senatului, (gi nu doar de cdtre Senat), av6nd in vedere cd, prin atribu[iile gi scopul pe care le Tndeplinegte reprezintd o garanfie importantd pentru respecta rea d reptu ri lor gi bertdli lor persoa nelor fizice. in realizarea atribuliilor sale constitufionale, Avocatul Poporului va fi sprijinit de adjuncfi specializa[i pe domenii de activitate, ceea ce va conduce la o eficienld sporitd a activitd[ii institufiei, realizdndu-se totodatd, o concordan[d cu legisla[ia altor state, in care funcfioneazi "ombudsmani ln anul 2003, Avocatul Poporului a continuat activitatea de adoptare a legisla[iei secundare gi alinierii la practica Uniunii Europene. Astfel, in aplicarea art. 29 alin. 4 teza a ll-a din Legea nr.67712001, Avocatul Poporului a emis Ordinul nr. 6/2003 privind stabilirea clauzelor contractuale standard, in caanl transferurilor de date cu caracter personal citre un operator stabilit Tntr-un stat a cirui legislalie nu prevede un nivel de proteclie ce! pu[in egal cu cel oferit de legea romind, publicat Tn Monitorul Oficial al Rom0niei, Partea l, nr. 151 din 10 martie 2003. Prin emiterea acestui ordin, a fost transpusd Tn legislalia secundarirgi,Denlzla,Comisiei Europene 20011497 din 15 iunie 2fi)1 prMnd clauzele contraetual-e,ptandard pentru transferul datelor cu caracter personal cabe larile te(e, emisd in cor,rforrnitate,eu'Directiva 95t46tCE2 6.3.4.Numirea in funcfie gi rolul si atsibutiile AvocatuluiPoporului.,.i: :',,, , '. '::' Legea de organizare si functionare prevede-tn articolul 6 (1) cd acesta este numit de Senat pe o perioad6 de cinci ani, mandaful satr poab fi re?nnoit o singurS dat6.
Ii

eldborarea textelor viitoald drepturile si libertStile lor Tn

ffile Sffte de legi". Fostul text al tezei constitutionale se

S$ tffiirentale, lezarea cet6tenilor'.trebutFtrs6t-p#vegm&ir*,rc,?',

'

9I

ss.+rrrifffihu6tfurS:@0:ctnditiile care trebuie indeplinite pentru ocuparea aestei functii, art. 58,r= alin.2 din Constitulia revizuitd stipuleazd doar cd Avocatul Poporului nu poate Tndeplini

modi

preciza ce conditii concrete trebuie sE functie. Legea prevede a! art. 6(2) ce poate fi numit indeplineascd candidatii la aceastd Avocat al Poporului orice cetStean romAn care indeplineste conditiile prevdzute pentru judegdtorii de la Curtea ConstitutionalS. Astfel, potrivit arl. 144 din Constitutie, judecdtorii Curtii Constitutionale trebuie si aib6 o preg6tire juridicd superioard, inaltd competentd profesionalS si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridicd sau Tn Tnv6tdmdntul

nici

functie publicd sau privatS, fdrd

Popc cu ju:

At

gi

cc

cerel
cStre

juri-dic superior.

intre variantele initiale ale proiectului au existat deosebiri si anume: in varianta adoptatd de CamerS se cere pe !6ngd conditiile enumerate mai sus si aceea de a nu fi fdcut parte dintr-un partid politic in ultimii 5 ani. Conditiile stipulate in Constitutia Rom6niei precum si cele concrete prevdzute pentru numirea judecStorilor Curtii Constitutionale ar fi suficiente penku atingerea telurilor avute in vedere de legiuitor la infiintarea institutiei Avocatu! Poporului. Propunerile de candidati nu se las6 la latitudinea unor institutii sau unor persoane din afara Parlamentului, ci se face de cdtre Biroul Permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele douS Camere ale Parlamentului. Dupd numirea candidatilor acestia depun la Comisia juridicd de numiri, disciplinS, imunitate si valid6ri ale Senatului actele prin care dovedesc cd intrunesc conditiile pentru a Tndeplini functia de avocat al poporului. Avocatul Poporului Tsi Tncepe mandatul prin depunerea unui juramOnt Tn fata presedintilor celor doud camere conform art. 8 (2). Refuzul de a depune acest jurdmdnt impiedicd intrarea Tn functie a avocatului poporului si deschide procedura pentru o noua numire Tn functie conform art. B (4). Depunerea jurdm6ntului semnificS astfel instalarea Tn functie a avocatului poporului, dupd aceast6 datd el va uza de prerogativele sale pentru a-si indeplini mandatul sdu de apSr6tor al drepturilor si libertStilor cetStenesti un pilon important al societdtii democratice. in art. 9 alin.1 sunt mentionate expres cazurile Tn care mandatul de Avocat al Poporului inceteazS inainte de termen si anume: demisia, revocarea din functie, incompatibilitatea cu alte functii sau private, imposibilitatea de a-siindeplini mandatul mai mult de 90 de zile, constatatd prin examen medical de specialitate, oriin cazde deces. Revocarea din functie a Avocatului Poporului este prevdzutd concret la alin. 2 al articolului 9. Asadar, procedura de revocare incepe la propunerea Biroului permanent al Senatului, numai pe baza raportului Tntocmit de Comisia juridicd de numiri, disciplinS, imunitdti si validSri, revocarea adoptdndu-se cu votul majoritStii senatorilor. Scopul institutiei fiind acela prevdzut in art. 1(1), adicd de a apSra drepturile si libert6tile cetdtenilor in raporturile acestora cu administratia publicS, nu se poate lSsa la latitudinea altor organe revocarea din functie a Avocatului Poporului, procedura de revocare este stabilitd intruc6t inlocuirea acestuia nu se poate realiza foarte usor, nedepinz6nd de o singurS persoanS decizia finalS este, asadar, luatd de majoritatea senatorilor. Celelalte cauze de incetare a mandatului sunt prevdzute in alin. 3 al art. 9, cauze care se constatS de cStre Biroul permanent al Senatului in cel mult 10 zile de la aparitia cauzei. in termenul de 10 zile se pot studia in concret cauzele de Tncetare a mandatului,.insS,,nu :gB.preVede si un termen pentru numirea in functie a unui nou Avocat al Poporului.,111,.,1.; ,

rezol admi repu


Pt

cere
Con'l

disct aceli pers legitl


Tmpt

pers Acer care acel


a

citl
Avo cad

legit

estt Par Prir Pre

de(

ea insl insl

Tnl

pra dre

,.

cor

Por

Atribu,tiile Avocatului Poporului ,, ,;;;,,ftgJgl ApdrStorului Poporului in practica drepturilor omului depinde in ''";atributiile prevdzute de legea organicS, de modul cum poate actiona, de le vor avea autoritiitile publice sesizate de Avocatul Poporului.

.,'',

ap(

act cat
la

no1

92

inanUl,28@rpriil.*rrffi**('.organiceprinLegeanr.181l20o2privind
3611997 care reglementeazd institufia Avocatului modificarea gi completarea Legi nepenOen[a instituliei gi s-au stabilit punli de legdturd Poporului, s-a intdrit autonon*a $ cu justi[ia gi Curtea Constitu,tirrdiAtribufiile Avocatului Poporuhri srnt enumerate In art. 13-26 al legii 35/1997, modificatd gi completatd prin Legea nr.181l1lffi2. Acestea se referd la primirea si reparlizarea cererilor f5cute de persoanele lezate pin incdlcarea drepturilor si libertdtilor cetdtenesti de cStre autoritdtile administrative puUice, hotiirind asupra acestora, precum si urm6rirea rezolv6rii legale a cererilor primite solicitind totodatd autoritStilor sau functionarilor administratiei publice in auzA, inoetarea TncdlcSrii drepturilor si libertdtilor cetdtenesti, repunerea in drepturi a petitionarului. Potrivit art. 59 din Constitutie, Avocatul Poporului isi exercitS atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si libertdtile lor, in limitele stabilite de lege. Conform art. 14, alin. 2 din lege, cererile pot fi adresate de orice persoand fizicd fdrd vreo discriminare de cet6tenie, vdrstS. sex, apartenentd politicd sau convingeri religioase. De acelasi drept beneficiaz6 in numele membrilor lor si organizatiile neguvernamentale, persoanele juridice romine sau strdine de drept privat, cu conditia de a invoca un interes legitim. Avocatul Poporului nu poate lua in considerare p!6ngerile anonime sau cele Tndreptate impotriva unor incdlcdri ale drepturilor cetStrenesti mai vechi de 1 an de la data la care persoana in cauzd a luat cunostintd de faptele care fac obiectul pldngerii -art. 15, alin.2. AceastS dispozitie expres6 impune pe de o parte seriozitatea si temeinicia pldngerilor cu care urmeazd sd fie sesizat Avocatul Poporului, iar pe de alt6 parte il degreveazd pe acesta de efectuarea unor activitdti care nu corespund scopului si misiunii sale.

r-

6.4. Reglementiiri legale privind ridicarea excepliei de neconstitulionalitate de citre Avocatul Poporului Un element de noutate este cd prin Constitulie, in forma sa revizuitd in 2003, Avocatului Poporului Ti este recunoscut dreptul de a sesiza Curtea Constitulionald, in
cadrul controlului de constitu[ionalitate asupra legilor, Tnaintea promulgirii acestora. Astfel, legiuitorul a apreciat cd Avocatul Poporului, prin legitura sa directd cu societatea civild, este in mdsuri sd semnaleze Cur[ii Constitulionale situa[iile Tn care o lege adoptati de Parlament, contravine Constitu[iei, inainte de a fi promulgatd de Pregedintele Rom6niei. Prin urmare, Avocatul Poporului este recunoscut Tntre subiectele de sezinS aldturi de Pregedintele Romdniei, pregedin[ii Camerei Deputa[ilor gi Senatului, Guvern, inalta Curte de Casafie gi Justilie, un numdr 50 de deputa[i sau 25 de senatori. Jn ceea ce privegte excep[ia de neconstitufionalitate, potrivit Constituliei revizuite, poate fi ridicatd gi direct de Avocatul Poporului, fapt ce prezinti un progres in materia ea instrumentelor juridice de proteclie a drepturilor omului, deoarece nu se ridicd in fala instan[eijudecdtoregti gi nu presupune implicarea Avocatului Poporului in procesul concret in fala instan[ei, ca parte sau alituri de o parte. ln plus, exceplia se fundamenteazd pe practica Avocatului Poporului in solufionarea pldngerilor oamenilor fati de Tncilcarea

ireptunror::ii::'::?ti""1?ri.:'i:ffiI",*"
Popor'ulu

constitufie,-, ,rpr. ra randur sau modincarea ei completarea Legii nr. 3511997 privind organizarea gi funclionarea instituliei Avocatu!
acestseop' a fost deja intocrnitil o propu nere leg islativd. Gonstittitia,ideftheste'.in termeni foarte generali rolul Avocatului Poporului ca organ si apere drcpturilo st'llber.tStile cetfltenilor, fSrE a specifica categoriile de organe, a cdror activitdte este \riiate'prjn'instituirea lui. Legea organicS a reglementat in art. 15, alin.4, categoriile,de organe e)rceptate de la ontolul institutiei, asadar fdrd sd se poatd extinde la activitatea instantelor judecStoresti sau b oea a Camerelor Parlamentului. Mai mult, de ail 15(2) intr-un sens resrdns, chemat notiunea de administratie public6 este

i;

tn,

uffi

93

s5 reduc6 c6t mai mult sfera de 'adivitatrdrai.a{nmeatr*ui', Pspsrului.',in acest articol se prevede anume c5: "Nu fac obiectul actvitdtriir institutiei, Avocatului Poporului si vor fi
respinse fdrS motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romdniei si Guvemului precum si ale Curtii Constitutionale, ale Presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritdtii judec5toresti. Desi art. 15(4) al legii prevede categoric c5 actele judecdtoresti nu pot face obiectul activitStii Avocatului Poporului, totusi la art. 18 al acestei legi, printr-o abatere de la aceastd regulS, stipuleazS cd ori de cite ori este vorba de o cerere, a cdrei solutionare se aflS pe rolul unei instante judecStoresti sau contine o eroare judiciarS, Avocatul Poporului va sesiza Procurorul General sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competentei fiecdruia, acestea fiind s5 comunice concluziile la care s-a ajuns si mdsurile luate. Merg6nd pe linia conceptiei privind rolul si locul Avocatului Poporului in sistemul organelor statului nostru, arl.20 (1) al legii subliniazd cd, in exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandSri iar nu acte juridice investite cu fortd obligatorie, cum sunt deciziile, la care recurg in mod curent organele administratiei publice, sau diferitele hotdr6ri ale instantelor judecStoresti, luate in vederea solutiondrii unor unor raporturi sociale. in sensul legii, recomanddrile Avocatului Poporului nu sunt destinate sE rezolve raporturi sociale, ci au caracterul unor simple acte de sesizare a altor organe asa cum rezuita din art.1 20, altn. 2, potrivit c6ruia "prin recomanddrile emise, Avocatul Poporului sesizeaza autoritStile administratiei publice asupra ilegalitdtilor sau actelor sau faptelor administrative". Revenind la art. 13 (b) care prevede cd acest organ primeste si repartizeazd cerererile fdcute de persoanele lezate prin Tncdlcarea drepturilor si libertdtilor cetdtenesti de cStre autorit6tile administratiei publice si decide asupra acestor cerereri si f6cdnd corelatie cu articolele citate mai sus legea prevede c5 Avocatul Poporului procedeazd pe cale de recomand6ri . Atdt in lumina Constitutiei c6t si urmdtoarelor articole referitoare la atributiile Avocatului Poporului, aceas.i institutie desfSsoarS in principal o activitate de sesizare a organelor administratiei publice competente pentru a le determina s5 ia masurile necesare restabilirii ordinii legale, dublatd de obligatia de a urmari modul de solutionare a sesizdrilor sale si a raporta Parlamentului cu privire la constatSrile fdcute si rezultatele obtinute in indeplinire atributiilor ce-i revin, precum si de a propune mdsuri legislative sau de altd naturd in vederea ocrotirii drepturilor si libertdtilor cetdtenesti. Prin art. 21(1) s-a prevdzut ca Avocatul Poporului are dreptul de a face anchete proprii, sd ceard organelor administratiei publice orice informatii sau documente necesare in acest scop sd audieze si s5 ia declaratii conduc6torilor sau functionarilor acestor organe. Articolul 22 si urmdtoarele se referd la dreptul Avocatului Poporului de a cere, in cazul in care a constatat violdri ale drepturilor omului, autoritdtii administratiei publice care a Tncglcat aceste drepturi sa reformeze sau sd revoce actul administrativ si s5 repare pagubele produse, precum si s5 repunS persoanalezatain situatia anterioarS. Potrivit alin.3 al art. 1 din noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554120o4Avocatul Poporului, cu ocazia realizdrii controlului, Tn condiliile legii gi in baza sesizdrii fdcute de persoana fizic6, se poate adresa instanfiei de contencios administrativ, in acest caz fiind necesare urmdtoarele precizdri: Avocatul Poporuluiva putearsesiza:,instatnla de contencios administrativ numai daci apreciazi cd ilegalitatea'actului sau excesul de putere al autoritSlii nu poate ' fiinldturatdecatprinjusti[ie;. 'r ': Urmare a sesizdrii ,instanlei de contencios administrativ de cdtre Avocatul Poporului, in condiliile aritate,,"petifionarul dobdndegte, de drept, calitatea de reclamant, urm6nd a fi citat in aceastd calitate.

Ac admit catre cond


Pc

den
exoe

vl

contt nonT popo mai este Gu4i

Pr

det

dete

seric
ilege

At

favo Pop

ln

func auto

dec

Guv @rc - exe(

fapt pub

aa

orgi

lez:
intrt
pre:

Ir

Par
facr

t aut de
coli
est,

': '' :

sal @l

e,l

Act

94

Aceasti posibilitate penttr Avociltl Poporului &.a:dr,*@{reen:@*un6*in eontencios administrativ este o solu[ie ca]e ru s.a irpus ldrd rezewe acesta fiind expprimate chiar de cdtre institufia Avocatul Poporului-tn pnctul de vedere oficial, trimis inifatorului ceea ce a condus 9i la sesizarea Cur[ii Constit{imale cum s-a ardtat mai sus. Potrivit unui vechi principiu de drept cine poate mai mult poate si mai pufin. O excep[ie de necgnstitu[ionalitate a unei bgi sau ordonanle inseamnd ceva mai mult decdt o excep[ie de ilegalitate a unui act adminisfiativ. VA trebuie sd admitem cd este pmibil ca Avocatul Poporului sd sesizeze instanla de contencios administrativ in baza alin. 3 al art. 1 gi cu privire la un act administrativ normativ, ipotezd in care renunlarea cetiileanului nu are efecte asupra Avocatului poporului, aici fiind vorba de o ac[iune ?n contenciosul obiectiv, care o datd introdusd nu mai poate fi retrasd, cum se precizeazi in art. 28 alin 2. Dincolo de interesu! cetdleanului este interesul public care di litigiului un caracter de ordine public6. Este in sensul Deciziei Cu(ii Constitu[ionale nr. 5O7l2OO4 adoptatil cu majoritate de voturi. Pentru ca totusi aceste recomand6ri sa nu constituip simple deziderate platonice, lipsite de o realS eficientd legea organica formuleaza o serie de prevederi destinate sa determine, chiar Tn lipsa cunostintelor concrete, autoritdtile administratiei publice sd le ia in serioasE considerare. Autoritdtile publice trebuie sd ia de Tndatd mdsurile necesare pentru inlSturarea ilegalitdtilor constatate, repararea pagubelor si inlSturarea cauzelor care au generat sau tavorizat incSlcarea drepturilor persoanelor lezate, inform6nd despre aceasta Avocatul Poporului. ln situatia in care, in terment de 30 de zile de la data scrisorii, autoritatea publicd sau functionarul public nu inlSturd ilegalitdtile comise, Avocatul Poporului se adreseazd autoritStilor Administratiei ierarhic superioare, care sunt obligate s5 Ti comunice in termen de cel mult 45 de zile mdsurile luate. De asemenea, Avocatul Poporului este indreptdtit, potrivit art. 24(1) sd sesizeze Guvernul Romdniei cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal. Toate aceste scrisori care se fac !a un organ ierarhic superior se fac pentru a da acestor recomanddri caracter executoriu. Referitor la autoritatea ddministratiei publice care a emis actul, respectiv, a sdvdrsit faptul administrativ ilegal, se apreciazd cd este vorba atdt de autoritatea administratiei publice centrale cdt si de autoritStile adminsitratiei publice locale, deci si prefectii. Art. 25(1) stipuleazd cd Avocatul Poporului va aduce la cunostinta persoanei lezate ca ia adresat cererea rezultatele verificdrii si mSsurile Iuate. S-ar fi impus totusi in legea organicd sd se stipuleze un termen in care Avocatul Poporului s5 comunice persoanei lezate m6surile care s-au luat in urma verificdrilor fScute. in fine, arl. 25(2) aratd c5 dacd Avocatul Poporului constatd cu prilejul cercetiritor Tntreprinse, lacune in legislatie sau cazuri de coruptie ori de nerespectare a legilor tdrii, va prezenta un raport contin6nd cele constatate, prezentdndu-le celor dou6 Camere ale Parlamentului, sau, dupa caz, primului ministru. Rolul Avocatului Poporului nu se poate limita la rezolvarea cerererilor primite. lnstifutia face parte din structurile statului de drept si ea trebuie s5 se manifeste cu deplind autoritate conferitd de lege, ca o pirghie de apSrare a drepturilor si libert6tilor cetdtenesti, de consolidare a democratiei si a regulilor de bunS administratie. Tn acest s@p, colaborarea cu celelalte institutii chemate s5 vegheze la respectarea demnitStii individului, este esentiald. Statul de drept este [n principiu viabil numai Tn mdsura Tn care elementele sale structur structurale actioneazi @-un in8eg, asigurdnd, totodatS, functionarea fiecSrei componente. Avocatul Poporului este apdrdtorul eGi,Eanului in fala institu[iilor administraliei publice care incearcd sd se impund in fa[a aesfilb, s#i nesocoteascd sau sa-i incalce drepturile. Acesta este gi motivul pentru care insihsa Avociltlui Poporului este cuprinsd intr-un
95

capitol distinct din Constitulie; gi anume in Titlul ll consrcraL.drepturibe',{hg[tq$hegt' indatoririlor fundamentale, gi nu in Titlul lll, consacrat autoritd[ilor publice. ' : : Poporul este titularul puterii publice, a suveranitdlii, insd el exerciti aceastd putere prin organele sale reprezentative (arl. 2 alin. 1 din Constitufie) . intruc6t aceste organe ale poporului pot ajunge la sdvdrgirea unor abuzuri de drept gi pentru a nu rdm6ne expugi
abuzurilor instituliilor statului, a fost creatd institulia Avocatului Poporului. Avocatul Poporului este o institufie publicd autonomd gi independentd fald de orice autoritate publicd, ce nu poate fi supusd nici unui mandat imperativ, gi care este numitd de Camera Deputalilor gi de Senat, in gedinld comund, pentru a supraveghea administralia in relalia sa cu cetdleanul. Pentru realizarea misiunii sale, Avocatul Poporului se poate sesiza din oficiu sau la cererea persoanelor Iezate in drepturile gi libert5lile lor, cu respectarea limitelor legale. Revizuirea legislaliilor, modificarea 9i completarea prevederilor constitulionale, se inscriu pe ideea compatiblitSlii institu[iilor, Tn perspectiva integrdrii Romdniei Tn Uniunea Europeand . Cu prilejul revizuirii Constituliei, prin modificarea gi completarea art 146lit. c, referitor la atribu[iile Cu(ii Constitulionale, s-a urmirit sporirea eficienlei acestei institu[ii, ca garant al supremaliei Constituliei, in controlul de constitufionalitate, dar gi corelarea cu dispozi[iile constitulionale din fdrile vest europene . Astfel, s-a addugat o noud dispozi[ie, conform cdreia Curtea Constitu[ionald hotdrdgte gi asupra excep[iilor de neconstitulionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului. Aceastd prevedere stabilegte importante aspecte procedurale prin care Avocatul Poporului igi realizeazd competen[a sa, intdrindu-se gi concretiz6ndu-se rolul acestei institulii ca apardtoare a statului de drept . intr-o asemenea viziune, s-a ldrgit sfera subiectelor care pot sesiza Gurlea, in cadrul controlului a posteriori, prin addugarea Avocatului Poporului. Parlamentul a apreciat cd Avocatul Poporului prin legdtura sa directd cu societatea civilS, cu oamenii este Tn mdsurd sd ridice din oficiu, in fala Cu(ii excepliile de neconstitulionalitate privind legile gi ordonanlele. Ridicarea excep[iei de neconstitulionalitate direct de cdtre ceti[eni ar fi creat o incdrcdturd insurmontabild a instan[ei constitulionale cu numeroase cereri. Prin numirea Avocatului Poporului ca institu[ie abilitatd sd sesizeze Curtea cu excep[ia de neconstitulionalitate, c? reprezentant al intereselor cetS[enilor, s-a creat un filtraj jurisdiclional al excepfiilor. La nivel European, un asemenea mod de sesizare a jurisdic[iei constitu[ionale existd in Portugalia, unde existd o combinalie a controlului concret cu controlul abstract a posteriori, cel din urmd permildnd un acces indirect al persoanelor la justilia constitulional5, prin intermediul Ombudsman-ului (Apdrdtorului Dreptdlii). Ombudsman-ul poate sesiza Tribunalul Constitufional impotriva oricdrei norme gi fird a fi limitat de existen[a unui termen de sesizare. Deciziile de neconstitufionalitate au fo(a obligator generald din momentul intrdrii in vigoare a normei neconstitu[ionale, produc efecte ex tunc . Situa[iile in care Avocatul Poporului poate ridica exceplia de neconstitulionalitate, in lipsa unor detalleri constitulionale, pot fi deduse prin interpretarea art. 146lit. d teza finald din Constitu[ie, in coraborare cu art. 58 si art. 60 din Legea fundamentald, precum gi cu

'*r**
nivel Conl

in fa de il

Con,

ceti

Ing
nur
de
nec(

exig
TES

art. 23-252 din Legea nr.

4711992 privind organizarea

gi funclionarea Cu(ii

RI

Constitufionale, modificatd 9i repu blicatS. Excepfia poate fi ridicatd numai atunci c6nd legile sau ordonan[ele incalcd dlepturile gi libertS[ilor persoanelor fizice gi nu poate fi invocatd Tn numele gi pentru autoritd[ile Publice,, partide politice, sindicate sau alte persoane juridice. Avocatul Poporulul *ou: sG ,Poate substitui unei persclne fizice care are la dispozi[ie ciile obignuite de solieitare a controlului de const@ionalitate, altefel s-ar deturna sensul dispoziliilor constitu[ionale . Completarea dispoziliilor constitufionale, prin includerea in sfera subiectelor de sezind gi a Avocatului Poporului, Tn sensul atribuirii dreptului acestuia de a formula gi exceplii de
96

ofi ac
pc
de

as

of

r ffiillt$t{tuF&:ulitate, reprezintil o rurtate care o diferen[iazd de excepfia clasicd ridicatd


in fafa instanfei de judecatii. Avocatul Poporului, in solulionarea pldngerilor cetifenilor fald de incdlcarea drepturilor constitutbnale sau legale, are acum posibilitatea recunoscutd la nivel constitu[ional de a ridaca excep$a de neconstitulionalitate direct in fala Cu(ii Constitulionale, fdri a fi implicat int-un proces, ca parte sau alSturi de parte. Acliunea Avocatului Poporului nu este o actio popularis, intrucdt sesizarea Cu(ii Constitufionale se face prin intermediul acestei autoritd[i publice, gi nu direct, de cdtre cetSleni . Nu poate fi acceptatd ideea unei "antinomii intraconstitu[ionale" susfinutd de unii autori , in sensul cd exeplia de neconstitu[ionalitate se poate ridica, ca gi exceplia procesuald, numai in cursul unui proces. Ac[iunea Avocatului Poporului vine ca urmare a sesizdrii sale de citre cetdfeni, din nevoia "soluliondrii acelei cauze". Asocierea "excepfiei de neconstitu[ionalitate" cu "excep[ia judiciarS", reprezintd o fo(are a dreptului public la exigenlele procedurale ale dreptului privat. . TEST DE AUTOEVALUARE. 1. Enumerafi atributiile Avocatului Poporului. Folosili spa[iul de mai jos pentru formularea rdspunsului.

mai jos pentru formularea rdspunsului.

2. Cum se face numirea in functie a Avocatului

Rdspunsul poate fi consultat la pagina 93. Poporului .Folosi[i spafiul de

U
6.5. LUCRARE DE VERIFICARE.

Rispunsul poate fi consultat la pagina 92.

Ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate de Avocatul Poporului

lnstrucfiuni privind testul de evaluare: - se folosegte in primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard
parcurgerea bibliografi ei indicate. Criteriile de evaluare sunt: - claritatea exprimdrii gi absenla formuldrilor nesigure, - identificarea elementelor de conlinut solicitate, - utilizarea bibliografiei precizate.

REZUMAT Ombudsman-ul este in acelasi timp un organ de control care poate actiona atit din oficiu dar si in urma unor pldngeri adresate de cetdteni. Ombudsman-ul este un critic al ad.ministratiei publice, dar nu un panaceu, deoarece nu poate legifera Tn materie de 'poliiiia socio-economicd nici transformarea sau influenta dirdct functiohareS' defectuoasd a serviciilor publice. '' Este incontestabilS influenta si necesitatea sa intr-o societate democraticS si sub acest aspect par destul de relevante unele date statistice care demonstreaz6 acest fapt. Ele sunt oferite de lnstitutul lnternational al Ombudsman+tlui, cu sediul in Canada.

si

97

Din aeeste"*datss6rde*prinddoue'aspeete foarte importante. in primu[ r.6nd, numarul relativ ridicat de pldngeri raportat la populatie. in al doilea rdnd, importanta institutiei Tn statele cu traditie in acest sens, Ia polul opus situdndu-se tSrile unde "implantarea" ei nu este suficient definitivatS (statul lowa - SUA, Franta). Crearea acestei institutii de control si atributiile pe care le are de a investiga toate documentele si inform6rile autoritdtilor, in statele democratice, contrasteazS cu misterul sau opacitatea care inconjoard activitStile biroiratoce din tSrile totalitare sau cu regim autoritar. Ombudsman-ul actioneazd din proprie initiativS intr-un num6r Tnsemnat de cazuri. ?n marea majoritate a cazurilor, cet6tenii sunt cei care pun in miscare actiunea ombudsmanului.

drep drep in cum noilc com ce, I resp


Lr

Sen

C6nd un cetdtean considerdfie cd a fost lezat de administratie in drepturile sale, fie c5 o autoritate nu a respectat legea, el recurge la justitie sau Ia Ombudsman. Modul de a se adresa ombudsman-ului este simplu, fiind suficientd o scrisoare din care sd reias6 clar dreptul lezat si propunerea de solutionare apreciatd de cetdtean a fi cea mai
potrivitS.

ir
alin. nici
inde

Uneori, reclamantul poate avea acces direct la ombudsman, telefonic sau prin vizitd aceasta ca urmare a tendintei de a reduce la minimum formalit6tile din planul relatiilor ombudsman - cetitean. Art.2 din Legea nr.35/1997 privind institufia Avocatul Poporului modificatd gi completati prin Legea nr.18112002 prevede c6,, institulia Avocatul Poporului este autoritate publicd autonomd gi independenti fa[5 de orice alti autoritate publicd, in condiliile legii". Pentru prima datd in legislatia Rom6niei, Constitutia adoptatd in urma referendumului de la 8 decembrie 1991 consacra institutia constitutionalS a Avocatului Poporului, asemSndtoare partial institutiei Ombudsman-ului din Suedia. lnstitutia Avocatului Poporului isi giseste reglementarea in prevederile cuprinse in Capitolul 4 intitulat "Avocatul Poporului", din titlul ll al Constitutiei Rom6niei, care se referd la "Drepturile, libert6tile si indatoririle fundamentale" ale cetdtenilor. Introducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii in r6ndul specialistilor care au ridicat problema "oportunitStii" inscrierii In Constitutie a unei asemenea institutii care nu avea precedent in practica constitutionalS romdneascS, unde prevederile legale cu privire Ia contenciosul administrativ fuseserd considerate suficiente pentru a permite cetitenilor sE declanseze o procedurS avdnd ca scop anularea actelor administratiei ilegale. Romdniei, revizuitd in octombrie 2003. Un element de noutate adus In urma revizuirii Constitu[iei in art. 58, referindu-se la numirea si rolulAvocatului Poporului, stipuleaz6 cE el este numit pe o perioadS de 5 ani. Tn leg6turS cu textul art. 58 au existat propuneri ca numirea avocatilor poporului sE se facd at6t de Camera Deputatilor cdt si de Senat, pe baza unei liste preg6tite de Curtea ConstitutionalS, din juristi cu experintS, fosti magistrati si avocati, astfel incdt s5 li se asigure o independentS absolutS fat6 de puterea executivS . Alin. 2, art. 58 din Constitutie prevede cE Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o functie publicd sau privatS. Fati de aceastd prevedere se impune precizarea cE poate era util s5 se permitS persoanelor care vor fi investite in functia de Avocat al Poporutui si poat6 obtine functii didactice in invdtdmdntul superior. in acest sens pot mentiona prevederile art. 144, alin.2 din Constitutie, care stabilesc incompatibilitatea oric6rei functii publice sau private pentru judecdtori (arl. 124, alin. 2) sau pentru judecStorii de la Curtea ConstifutionalS, excepteazS de aceste incompatibilitdti functiile didactice din invf,tSrn&ntul:,superior. Propunerile sunt fdcute de Biroul permanent al Senatului a recomandarea grupurilor parlamentare din cele douS Camere ale Parlamentului. i Revizuirea Constitu$ei a avut ca scop prioritar adoptarea normelor constitufionale necesare pentru integrarea Romdniei in Uniunea Europeand gicomunitatea euro-atlantici, perfecfionarea democra$ei constitufionale prin recunoagterea $i garantarea unor noi

Avo jude Curl prof juric

ceft Cor
disc

ace pen legi

Avc cad legi estr Par Prir Pre de Col put dul

ac

Pat

atri ve(
Avr

la

pul der Av, cal

Ac
cal
Tnc

98

drepturi fundamentale gi indeoscti,pclfrtr:trtiirirea instrefimer*elorideprotec[ie juridicd a drepturilor gi libert5[ilor persoaneb fizi-. Tn cadrul acestui sistem, rnotrctfe se referd gi la institulia Avocatul Poporului, aga cum este reglementatd in titlul d ll{ea, capitolul al lV-lea din Constitulia Rom6niei. Potrivit noilor prevederi constitulionale, numirea Avocatului Poporului se va face Tn gedin[a comund. a Camerei Deputalilor gi Senatului, (gi nu doar de cdtre Senat), av6nd in vedere cd, prin atribufiile gi scopul pe ca]e la ^tndeplinegte reprezintd o garan[ie importantd pentru respectarea d re ptu ri lor 9i bertii$lor persoanelor fi zice. Legea de organizare si functionare prevede in articolul 6 (1) c5 acesta este numit de Sena[ pe o perioadd de cinci ani, mandatr.rl sdu poate fi reinnoit o singurS dat5. in legdturd cu conditiile care trebuie indeplinite pentru ocuparea acestei functii, art. 58, alin. 2 din Constitu[ia revizuiti stipuleazi doar c5 Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o functie publicd sau privati, tdrd a preciza ce conditii concrete trebuie sd indeplineascS candidatii la aceast6 functie. Legea prevede al art. 6(\ ce poate fi numit Avocat al Poporului orice cetStean romdn care indeplineste conditiile prev6zute pentru judecStorii de la Curtea ConstitutionalS. Astfel, potrivit art. 144 din Constitutie, judecStorii Curtii,Constitutionale trebuie s5 aibd o pregStire juridicd superioarS, inaltS competentd profesionalS si o vechime de cel putin 18 ani Tn activitatea juridicd sau in TnvStdm6ntul juridic superior. Potrivit art. 59 din Constitutie, Avocatul Poporului isi exercitS atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si libert6tile lor, in limitele stabilite de lege. Conform arl. 14, alin.2 din lege, cererile pot fi adresate de orice persoand fizicd f5r5 vreo discriminare de cetStenie, vdrstS. sex, apartenentd politicS sau convingeri religioase. De acelasi drept beneficiazd in numele membrilor lor si organizatiile neguvernamentale, persoanele juridice romine sau strdine de drept privat, cu conditia de a invoca un interes legitim. Un element de noutate este cd prin Constitu[ie, Tn forma sa revizuitd in 2003, Avocatului Poporului ii este recunoscut dreptul de a sesiza Curtea Constitulionald, in cadrul controlului de constitulionalitate asupra legilor, inaintea promulgdrii acestora. Astfel, legiuitorul a apreciat cd Avocatul Poporului, prin legdtura sa directd cu societatea civilS, este in mdsurd sd semnaleze Cu(ii Constitu[ionale situa[iile in care o lege adoptatd de Parlament, contravine Constituliei, inainte de a fi promulgatd de Pregedintele Romdniei. Prin urmare, Avocatul Poporului este recunoscut intre subiectele de sezind alSturi de Pregedintele Romdniei, pregedin[ii Camerei Deputafilor gi Senatului, Guvern, inalta Curte de Casa[ie gi Justilie, un numdr 50 de deputafi sau 25 de senatoriAtit in lumina Constitutiei c6t si urmdtoarelor articole referitoare la atributiile Avocatului Poporului, aceastd institutie desfdsoard Tn principal o activitate de sesizare a organelor administratiei publice competente pentru a le determina sd ia masurile necesare restabilirii ordinii legale, a raporta dublatd de obligatia de a urmari modul de solutionare a sesizdrilor sale privire la constatdrile fdcute si rezultatele obtinute in indeplinire Parlamentului cu atributiilor ce-i revin, precum si de a propune mdsuri legislative sau de altS naturd in vederea ocrotirii drepturilor si libertdtilor cetdtenesti. Prin art. 21(1) s-a prevdzut ca Avocatul Poporului are dreptul de a face anchete proprii, sd ceard organelor administratiei publice orice informatii sau documente necesare in acest scop s5 audieze si s5 ia declarati i cond ucdtorilor sau functionarilor acestor organe. Avocatul Poporului este apdrdtoru! cetSleanului in fala institufiilor administra[iei publice care incearcd sd se irnpund Tn fala acestuia, sd-i nesocoteascd sau sa-i incalce drepturile. Acesta este 9i motivul ,pentru':care: insitulia Avocatului Poporului este cuprinsd intr-un capitol distinct din Constitufie, gi anume in Titlul ll consacrat drepturilor, libertdlilor 9i indatoririlor fundamentale, gi nu in Titlul lll, consacrat autoritdlilor publice
Ii

si

99

6.6. BIBLIOGRAFIE.
Roata, Bucuregti, 2006

.i

.'

1f

Antonie lorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ. Genez5, gi explica[ii,

,{p,,le.trii+,r,.t {it ff.Sf ,S-g , *, ffr tt, #*

nn

Ed.

Moroianu Zl5tescu lrina, "lnstitutii nationale de promovare si protectie a drepturilor omului", ?n revista Drepturile Omului, nr.1-412006, IRDO. Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008 Cdrneliu Manda, Ombdusmanul- Institutie fundamentalS a statului de drept, Lumina Lex,2007

7.'
7."

7.i

f.t f.t f.t


7.1
7.'.

7.1

Rezt
7.1
.

7.

At

inter
nalic

con( in - na[it cont apal ace!


spe(

prot per! disl

i
I

or9
in abc

per de api
ne!

al
efe
grL

:.,

drt
100

ilffi

7.1.Obiective............
7

. . . . . ..1 01 .2. Proteclia persoanelor apa4inand minorit5[ilor ......102 protecfia minoritd[ilor 7.3 Convenfia - cadru pentru ...:.....................103 7.4 inaltul Comisar pentru Minoritalile .......104 7.4.1..lmplicarea lnaftului . ..104 7 .4.2. Mandatul inaltului gestionare a azilului in Romania...................106 7.5. Atributiile autoritatilor romanesti de .............111 7.6. Lucrare de .....114

nationale nafionale Nalionale. ....:.. Comisar.. Comisar. verificare 7.7.Bibliografie......... . . .


t

.....101

Rezumat 7.1. OB|ECTIVE. introducerea cursan[ilor minoritd[ilor nalionale;


m

in studiul

protectiei drepturilor persoanelor apa4in6nd proteclia

familiarizarea cursanlilor
inoritdfilor na[ionale

cu dispozitiile Convenliei - cadru pentru

dezvoltarea capacitdlii cursanlilor de gestionarea azilului in Romania

a delimita elementele

specifice privind

apa(inind minoritililor nalionale Analiza atentd a celor mai importante documente ce marcheaza evolu[ia pe plan
7.2. Protecfia persoanelor

international

nafionale poate sa conduca la c6teva constatdri generale, pe baza cdrora se poate trage o concluzie generald si se pot identifica tendinle de evolulie pe plan international. Tn primul rdnd, se poate constata cd protecfia persoanelor apantindnd minoritSlilor na[ionale, cu toate cd a evoluat foarte mult, mai ales in ultimii 15 ani gi in special pe continentul european, nu a reugit sd solufioneze problematica generald a persoanelor apar-lin6nd minoritdlilor na[ionale gi rezultatele au fost uneori redundante. Astfel protec$a acestor persoane s-a diversificat din ce in ce mai mult gi a devenit din ce in ce mai specifica, dar considerim cd este gregitd opinia unor doctrinari conform cdreia mdsurile de protec[ie ar trebui sa fie limitate in timp, acest lucru putdndu-se intdmpla doar dacd persoanele apa(indnd minoritdlilor na[ionale ar fi asimilate de cdtre majoritate sau daca ar disparea.

reglementirilor privind drepturile persoanelor apa(indnd minoritdlilor

organiza[ii internafionale, ceea ce poate crea confuzie in rindul statelor. Jn al tieilea rdnd, persoanele apa(indnd minoritS[ilor nalionale beneficiazd de prote{ie in special pe continentul european, iar pe alte continente problematica protec[iei persoanelor apa(indnd minoritd[ilor nalionale a fost mai pulin abordatd sau a fost abordati doar la nivel declarativ, existdnd in mod evident o legdturd intrinsecd intre gradul de dezvoltare economicd gi proteclia unor drepturi, iar protec[ia drepturilor persoanelor apartindnd mino-ritdtilor nalionale este parte integrantd a protec[iei drepturilor omului, ele

in al doilea r6nd, existd diferenfe intre standardele minime promovate de diferiE

in al patrulea r6nd, nu avem un raspuns clar la intrebarea "care''este tentiinlh nbtuidld a"minoiitelilor Tn societate ", pentru ci pot apdrea anumite riscuri in'caaii'ffIdtEdJiei" efective a minoritdlilor, de exemplu, crearea de societili paralele sau izolaiea acelt,Oi grupuriin societate. Majoritatea statelor nu sunt in mdsura sd promoveze, sd aplice si sa respecte drepturile omului gi implicit si asigure o protec[ie viabild persoanelor apa(inOnd
101

neputindfiseparate

'

i'

'.mlnorit4tlof:H*,'ffiUea$;lltititroffrsbtdrntrl internalional se bazeaza Tn cel mai bun cazpe interese convergente, dar nu gi pe valori comune. Principala caracteristici a rela[iilor internalionale gi, implicit, a protec[iei drepturilor omului si a persoanelor apa(indnd mino-rititilor nalionale, fiind atagatd imprevizibilului, este destul de dificil sd prognozezi dezvoltiri viitoare, nu numai in raport cu via[a reali, ci chiar, gi Tn privinfa aborddrilor teoretice ale realitSlii. ln ceea ce privegte prima tendinfd previzionati, rdspdndirea teo-riilor cu privire !a suveranitatea individului, exista doud posibile dezvoltdri divergente: apari[ia unei comunitS[i internafionale a indi-vidualitSfilor suverane sau introducerea unui nou tip de sistem in-ternational, bazat pe structurile efective regionale si sub-regionale, in masurd sd protejeze gi sd pund in practicd drepturile omului gi implicit drepturile persoanelor apa(indnd minoritdfilor nalionale. Comunitatea internationala si-a propus sa gaseasca numitorul comun pentru standardele minime de proteclie a persoanelor apa(in6nd minoritdlilor gi solutiile implementare a standardelor universale de cdtre state in funclie de specificitatea fiecdruia, prin realizarea un balans Tntre proteclia persoanelor apa(indnd minoritd[ilor nalionale, cu toate implicaliile sale, gi proteclia drepturilor majoritd[ii, indiferent ci este vorba despre drepturi civile, politice sau economice, sociale sau culturale. Cele mai importante tendinle de evolu[ie sunt : rdspdndirea teoriilor cu privire la individul suveran, renunlarea la ideea de universalitate gi trecerea la un sistem diferen[iat de protecfie de specificitdti zonale prin promovarea instituliilor na[ionale de proteclie, precum gi proliferarea fenomenului etno-terorist. Societatea interna[ionald a reaclionat cu intdrziere la aceste tendin[e, drept rezultat ele nu se regdsesc la nivelul dreptului pozitiv.

,*

pot resl prol alto

de,

libe libe con priv

si
per

Pal
ex
SAL

an( reg

paI pul

pa1

sel

Consiliul Europei a adoptat doud instrumente special create pentru protecfia persoanelor apa(indnd minoritdfilor nafionale. Aceste doud instrumente sunt: Conven[iacadru pentru protecfia minoritd[ilor nalionalel gi Carta europeand a limbilor regionale sau minoritare2 . Co n ve nli a -c a d ru p e nt ru p rote c,t i a m i n o rit d,t i I o r n a,t i o n a I e Convenlia-cadru pentru protecfia minoritdfilor nalionale reprezintd primul instrument multilateral obligatoriu juridic consacrat protecliei persoanelor apa(indnd minoritd[ilor na[ionale 3. Obiectivul Convenliei-cadru este acela de a specifica principiile juridice pe care statele se angaleazd sd le respecte in vederea asiguririi protecliei persoanelor apa(in6nd minoritdfilor nafionale. Consiliul Europei rdspuns, prin adoptarea acestui instrument, apelului din Declara[ia de la Viena pentru transformarea, in cea mai largd mdsurd posibild, a angajamentelor politice, adoptate de Conferinta pentru Securitate gi Cooperare in Europa, in obligafiijuridice. Doud men[iuni sunt importante Tn acest context: in Convenfia-cadru nu apare nicio defini{ie a noliunii de minoritate nalionald gi cd aplicarea acestei conven[ii nu implicd recunoagterea unor drepturi colective.

7.3 Gonvenlia - cadru pentru protecfia

minoritililor nalionale

cul

ins Se fini

par
eXt

sal

an
re(

pa pu pa
SE

cu

afara Preambulului, Convenfia-cadru conline o parte operativi impa(it5 in cinci titluri: Titlul',1 con[ine prevederi care stipuleazd de o manierd generald, anumite principii fundamentale, care pot servi la elucidarea celorlalte dispozilii substanliale din ConvenliaI cgdrui;.:Ti11ul.::ll: conline un catalog de principii specifice, Titlul ll! confine pre-vederi , ,referitoare.' la; monitorizarea implementdrii Conven[iei-cadru, Titlul lV confine diverse prevederi referitoare !a interpretarea gi aplicarea Conven[iei-cadru, iar Tit]ul V con[ine clauze finale. De esen[a acestei Convenlii-cadru este faptu! cd intreaga construcfie juridici se bazeazd pe aplicarea principiilor egalitalii gi nediscrimindrii ?ntre persoanele apa(indnd
Tn

tn{

Se

fin

Et

cr

102

unei minoritd[i nafionale gi celeiapaqii&rd naXxitep. Fentrwpromovarea acestor principii pot fi adoptate mdsuri speciale, care lin seama de condifiile specifice persoanelor respective gi care trebuie si fie adeorate, adicd sd fie in conformitate cu principiul proporfionalitSfii, pentru a evita incalcarea drepturilor altora, precum gi discriminarea altora. Princpalele elemente cdrora trebuie sd li se acorde o atenlie sporitd sunt cele care [in de dezvoltarea culturii, a religiei, limbii, tradiliilor gi patrimoniului cultural. Alte drepturi gi libert5[i care trebuie garantate sunt libertatea de intrunire pagnic6, libertatea de asociere, libertatea de expresie, libertatea de gdndire, congtiin[5 gi religie, libertatea de a primi gi a comunica informalii sau idei in limba minoritard, dreptul de a folosi limba minoritard Tn privat gi Tn public, oral 9i in scris etc. Respectul reciproc, infelegerea gi cooperarea trebuie sd fie fundamente ale relaliilor dintre perlsoanele apa(indnd unei minoritSli nalionale 9i persoanele apan[in6nd majoritdlii, in conformitate cu textul Conven[iei-cadru.

Partea I cuprinde dispozilii generale unde se aduc o serie de clarificdri conceptuale, de exemplu defini[ia limbilor minoritare sau regionale, zona in cadrul cdreia o limbi regionald sau mino-ritard este folositS, limbi non-teritoriale, modalitd[ile concrete de aplicare a angajamentelor asumate, relafia dintre regimul de protec[ie instaurat prin Carti gi alte regimuri de protecfie maifavorabile etc. Partea a ll-a gi a lll-a detaliazd obiectivele gi principiile urmdrite in conformitate cu parag. 1 al art. 2 gi misurile in favoarea folosirii limbilor minoritare sau regionale in viala publicd ce ur-meazd a fi adoptate Tn conformitate cu angajamentele asumate in virtutea parag. 2 al art.2, Tn special Tn invdtdmdnt, in justi[ie, de cdtre autoritS[ile administrative gi serviciile publice, in cadrul mijloacelor de cornunicare, in cadrul unor activiteli gi facilitd[i culturale, in via[a economicd gi sociald gi in cadrul unor schimburi transfrontaliere. Partea a IV-a cuprinde modalitalile de monitorizare a aplicdrii prevederilor Cartei, instituindu-se un sistem de rapoarte periodice pe care statele trebuie sd le prezinte Secretarului general al Consiliului Europei. Ultima parte se referd la anumite dispozifii finale legate de ratificare, aderare gi rezervele ce pot fiformulate la Cart5. Carta europeand a limbilor regionale sau minoritare in afara Preambulului, Carta europeand a limbilor regionale sau minoritare conline cinci
pa4i. Partea I cuprinde dispozilii generale unde se aduc o serie de clarificdri conceptuale, de exemplu definifia limbilor minoritare sau regionale,zona in cadrul cdreia o limbd regionald sau mino-ritari este folositd, limbi non-teritoriale, modalitdlile concrete de aplicare a angajamentelor asumate, relalia dintre regimul de proteclie instaurat prin Cartd gi alte regimuri de protec[ie maifavorabile etc. Partea a ll-a gi a lll-a detaliazd obiectivele gi principiile urmdrite in conformitate cu parag. 1 al art. 2 gi mdsurile in favoarea folosirii limbilor minoritare sau regionale Tn viala publicd ce ur-meazd a fi adoptate in conformitate cu angajamentele asumate Tn virtutea parag. 2 al art.2, in special in Tnvdtdmdnt, in justilie, de cdtre autoritdlile administrative 9i serviciile publice, in cadrul mijloacelor de comunicare, in cadrul unor activitdli gi faciliti$ culturale, in via[a economicd gi sociald gi Tn cadrul unor schimburi transfrontaliere. Partea a lV-a cuprinde modalita[ile de monitorizare a aplicirii prevederilor Cartei, instituindu-se un sistem de rapoarte periodice pe care statele trebuie sd le prezinte Secretarului general al.Consiliului Europei. Ultima parte se referd la anumite dispozilii finale l^egate de ratifioare; aderare'gi rezervele ce pot fiformulate la Cart5. 7 .4 Inaltu I Gom isapperilru, Mi'fioritali le N aliona I e Prezentare generald Conflictul etnic este ''una dintre principalele surse de violenta pe scari largi dn Europa de astdzi. Pentru a rdspunde unei asemenea provocdri, CSCE a decis Tn 1992 sd creeze postul de inalt Comisar pentru MinoritSlile Nalionale. Ministrul de Stat al Olandei,
103

Max van der.stbel, a fost numit in calitate de Comieanfn'deerrhis*l992rt9ba","proluat func[ia in ianuarie 1993 p6nd in iulie 2001. Din iulie 2001 noul Comisar este Rolf Ekeus. Biroul sdu este Ia Haga. inaltul Comisar este ajutat de un personal internafiona! alcituit din 11 persoane, inclusiv 7 consilieri. in decembrie 1995, intdlnirea Consiliului de Minigtri de la Budapesta a decis sd ii extindi mandatul p6nd la 31 decembrie 1999. Acesta a mai fost extins pe 12 luni la Summitul de la lstanbul din noiembrie 1999. Rolul inaltului Comisar este de a identifica 5i de a rezolva rapid tensiunile etnice care pot pune in pericol pacea, stabilitatea sau relaliile de prietenie intre statele participante. Menirea sa este de a fi un instrument de prevenire a conflictelor la cel mai lnsirpient
nivel". Degi titlul postului sdu creeazd uneori impresia cd inaltul Co-misar funclioneazd ca un ombudsman nafional al minoritd[ilor sau ca un investigator al violSrilor drepturilor individuale ale omului, nu este o imagine reald. El este lnaltul Comisar OSCE cu privire la

inte ac

lml
sur

al
rap
(Tn

dat

spl

minoritd[ile nafionale gi nu pentru minoritdlile nafionale. Desigur, proteclia adecvati .a drepturilor persoanelor apa(indnd mino-ritdtilor nalionale contribuie foarte mult la succesul unui stat de a minimiza tensiunile etnice ce ar putea crea un context mai larg de conflict. Corespunzdtor, recomanddrile date de Comisar statelor se concentreazd adesea pe asemenea preocupdri, dar nu sunt in niciun caz limitate la acestea. Oper6nd independent de toate pd(ile implicate, Comisarul este imputernicit sd conducd misiuni gi sd angajeze o diplomalie preventivd la inceputurile unui conflict. In plus fafd de ob[inerea de informalii de la pdrlile interesate, Comisarul cautd sd promoveze dialogul, increderea gi cooperarea intre ele. El poate decide sd aducd in fala guvernului respectiv un raport cu recomanddri, intr-adevar, in majoritatea cazurilor, Comisarul a intocmit citeva rapoarte, fiecare bazat pe un raport anterior.
7.1.1.. lmplicarea inattulu i Comisar Comisarul a fost implicat in problemele Iegate de minoritili in multe state participante, incluzind: Albania, Croalia, Estonia, Ungaria, Kazakhstan, Letonia, Rom6nia, Slovacia, fosta Republicd Macedonia a Yugoslaviei gi Ucraina. La cererea statelor OSCE, in 1993, Comisarul a condus, deasmenea, studii speciale ale situa[iei rromilor gi sintilor in zona OSCE.

lml pK cal gu co ap

tel

ml pa
ITII

inl
in1

NE

ve

pr dt
1(

inaltul Comisariat pentru Minoritdfl ai OSCE a fost infiinlat in 1992, pentru identificarea gi rezolvarea timpurie a tensiunilor etnice care pot pune in pericol pacea, stabilitatea sau relafiile de prietenie intre statele p(i la OSCE. Sarcina Comisarului este de a ,,avertiza devreme" gi, cdnd e cazti, de a ,,acliona
rapid" cel mai devreme posibil ,,in cazul ten-siunilor care nu au depdgit stadiul incipient, dar, in viziunea Comi-sarului, au poten[ialul de a deveni un conflict in zona OSCE". E! are, astfel, o dublS misiune: mai int6i, sd incerce si aplaneze tensiunile 9i apoi sd anunle OSCE c6nd aceste tensiuni se ridicd la un nivel la care nu pot fi rezolvate cu mijloacele avute la dispozi[ie. Degi Comisarul lucreazd in primul r6nd cu prevenirea conflictelor pe termen scurt, nu poate, daci vrea sd lucreze eficient, si treaci cu vederea aspectele importante pe termen .' lung ale situaliilor cu care se confrunt5. percpectivi pe termen lurng: dacd se doregte rezolvarea conflictelor. Este esenfiald o Detensionarea imediati a situaliei nu,ie:," .dec5t;''primul pas in procesul reconcilierii intereselor pd(ilor impli-cate. Scopul e de a incepe, susline giduce mai departe un proces ce implici schimbul de puncte de vedere gi cooperarea pirfilor, ducdnd la pagi concreli de reducere a tensiunilor gi, dacd e posibil, la rezolvarea lor.

7.4.2. Mandatut inattului Comisar

in m
m

pi

P
dr

fl,

"

$i

c
n
d
A

r04

prec2eze principiile,derdefrermhafenco.eno.emit6$i' intervenfiei intr-o anumiti situa,tie. Mandatul ii conferd Iibertatea necesard de iniliativd in
aceastd privinfd.

in general, Comisarul hebub si

Este foarte important sa ii fie permis sd ac[ioneze cu independen[a necesard. lmplicarea sa nu are nevoie de aprobarea Consiliului Permanent sau a celui al Consiliului Superiorilor (Senior Council) ori a statelor interesate. Jn ciuda libertalii sale, Comisarul nu poate funcliona corespunzdtor fdrd sprijinul politic al statelor participante. Un asemenea sprijin devine important cSnd Comisarul prezintd rapoartele gi recomanddrile sale statului interesat gi, dupa aceea, Consiliului Permanent (Tn mod excep[ional, Consiliului Superiorilor). La aceas-ta etapd devine clar dacd statele dau ajutorul necesar acolo unde e nevoie. Pentru Comisar, Consiliu! Permanent e organul OSCE primar din punctul de vedere al sprijinului politic. -Jnaltul Dacd Comisar se vrea cu adevdrat eficient, e la fel de important ca el sd fie impa(ial permanent. E! nu se poate identifica cu vreuna dintre pe4i, avdnd in vedere problemele sensibile de care se ocupd. Dacd normele gi standardele interna{ionale pe care statele participante trebuie sd le respecte au fost incdlcate, Comisarul va cere guvernului Tn cauzd sd igi schimbe politica, amintindu-i cd stabilitatea gi prevenirea conflictelor sunt posibile, de regulS, prin asigurarea deplind a drepturilor persoanelor aparlindnd minoritd[ilor nalionale. Procedind aga, va fi strict impa(ial. Condi[ia confiden[ialitdlii are mai multe scopuri. Este evitatd orice posibilS accentuare a tensiunii ce poate fi cauzatd de impli-carea Comisarului. Pa(ile direct implicate cred de multe ori cd vor coopera mai bine dacd gtiu cd discu[iile nu vor fi fdcute publice. Pe de alti parte, pd(ile pot face Tn public afirmafii mai dure, incercdnd sd atragd atenfia sau sd igi menlind pozifia. Din alt punct de vedere, Comisarul recunoagte nevoia statelor participante de a fi informate despre activitdlile sale. El dd rapoarte scurte Consiliului Permanent, formale gi informale, gi recomanddri guvernului, discutate in prealabil cu Consiliul Permanent. Mandatul nu contine o descriere sau o definitie a ceea ce inseamna o minoritate nafionald. intr-adevai, nu existd un acord general referitor la aceasta nicdieri. Comisarul van der Stoel, la un Seminar din Vargovia in '1994, afirma: ,,Nu vd voi oferi o defini[ie proprie. Ag, semnala, totugi, cd existen[a unei minoritd[i e o chestiune de fapt gi nu o definilie. Din aceasta perspectivS, ag vrea sd citez din Documentul de la Copenhaga din 1990 care spune cd ,,a apartine unei minoritdfi nafionale e o problema de opfiune individuald". Ag indrdzni sd spun cd recunosc o minoritate c6nd o vdd. Mai int6i, o minoritate e un grup cu caracteristici lingvistice, etnice sau culturale care o disting de majoritate. in al doilea r6nd, o minoritate este un grup care, de obicei, nu doar cauti sd igi pdstreze identitatea, ci giincearcd sd ii dea o expresie mai puternici". Mandatul conline un numdr de prevederi ce restriclioneazi activitatea Comisarului. Sunt excluse explicit din mandat cazurile individuale ale per-rsoanelor minoritare. Privind activitatea Comisarului, Tn general, gi, in special, cea de adunare a informaliilor gi de stabilire a faptelor, mandatul nu permite nici sd se ocupe de situa[ii ce reprezintd acte de terorism organizate sau sd comunice cu alte persoane sau organiza[ii care practicd sau acceptd Tn mod public terorismul sau violenta. Secliunea 4. il4unca practicd a inaltului iomisar Cdnd se ocupd de situalii ce intri Tn competenfa sa, Comisarul nu incearcd sd ofere solulii general aplicabile. Sunt multe situalii diferite gi fiecare caz trebuie sd fie evaluat conform propriilor caracteristici. Oricum, Comisarul a avut oc:azia si faed unele observa[ii generale Tn cursul activitdfii sale. Prima este aceea ca proteclia persoanelor apa(indnd minorit5[ilor nafionale trebuie sd fie esen[ial vdzutd in contextul intereselor statului gi ale majoritdfii. De reguld, stabilitatea gi securitatea sunt cel mai bine ocrotite cdnd persoanele apa(indnd minorit5filor na[ionale pot efectiv sd igi exercite drepturile. Daci un stat aratd
105

.totalitate acestor persoane, se poate gstepta la acelagi lucru din partearlor,,lA,,deu$ observalie este aceea cd solufiile ar trebui gdsite pe c6t posibil in cadrul (infrastructurii) statului insugi. Cea mai importantd contribulie la eliminarea problemelor legate de minoritdli ca elemente destabilizatoare Tn Europa este de a promova o rela[ie mai bund gi mai armonioasS. intre minoritSfi gi majoritatea din acelagi stat. Dialogul'constructiv gi substanlial Tntre majoritate gi minoritdfi, aldturi de participarea efectivd a minoritSlilor la afacerile publice trebuie incu rajate. Mai mult, asimilarea minoritdfii poate fi foarte bine realizatd in cadrul statului. Nu e neapardt necesard o expresie teritoriald, dar poate fi realizatd prin intermediul legislafiei ce promoveazd iden-titatea minoritdfii in domenii ca: educalia, cultura gi afacerile pu-blice. Prevenirea pe termen lung a conflictelor este intotdeauna un proces de duratd gi sunt fre vent necesare sprijinul gi incurajarea din partea comunitdfli internalionale. 7.5. Atributiile autoritatilor romanesti de gestionare a azilului in Romania Problema azilului sau migraliei interna[ionale a reprezentat gi incd reprezinti pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturald, chiar _reziduald. La scard mondiald fluxurile migratorii sunt relativ reduse (cca. 3o/o din popula[ia lumii). Degi fluxuri migratorii importante intdlnim intr-un numdr relativ moderat de state ale lumii "nici o [ard din lume nu rdm6ne ?n afara fluxurilor migratorii interna[ionale. Acestea sunt fie [ara de origine, fie lara de tranzit sau de destinalie pentm migrant, ori de[in toate cele trei atribute simultan. Asemeni fluxurilor financiare, comerciale ori de informalii sau idei, cregterea propo(iei persoanelor ce traverseazd frontierele na[ionale se numdrd intre cei mai semnificativi indicatori de mdsurare a intensita[ii procesului de globalizare" . Circular persoanelor gi a fo(ei de munci se impune in condiliile contemporane ca unul din procesele demografice, economico-sociale 9i politice majore, cu implicalii (deopotrivd favorabile gi nefavorabile) pe termen scurt, mediu gi lung, la nivel local (de plecare, respectiv de sosire), nalional gi interna[ional. lmportan!5 crescindd a acestui fenomen, mai ales prin prisma implicaliilor demografice, asupra pie[elor na[ionale ale muncii, prin efectele in plan economic, financiar gi social este eviden[iatd prin intensificarea preocupirilor organismelor Na[iunilor Unite gi a altor organisme interna[ionale gi regionale in studiul relafiei dintre migra[ia internafionald gi dezvoltare. in ultimii ani tot mat multe institufii guvernamentale nalionale gi interna[ionale, ageni[ii specializate ori alte organisme independente, inclusiv ONG-uri, au ca preocupiri directe gi/sau indirecte diferitele aspecte ale migra[iei interna{ionale a persoanelor. in fapt, fenomenul migrafiei, dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual a devenit unu] principal, intensific6ndu-se eforturile pentru evidenlierea diferitelor sale aspecte in mod
sistematic Ai sistemic. Pe plan interna[ional, schimburile de populalie inter{5ri, joacd un rol tot mat important, influenldnd transferurile inter-culturale dintre state. Este de menlionat in acest caz gi impactul politic al fluxurilor migratorii atdt asupra statelor de origine cdt mai ales asupra celor primitoare. Globalizarea gi internalionalizarea piefelor determind noi comportamente migratorii, o fluiditate sporitd a deplasdrilor teritoriale, fenomenele migratorii temporare av6nd o semnifica[ie aparte. Construcfia Europei de m6ine nu se poate realiza tdrd a obline un consens in ceea ce privegte migra[ia internalional5, fdrd a elabora o politici migratory comunS. Cunoagterea

'Din

dire con
Evc

ac(

pre urII adt unt


Prit

ad<

reg ac( org

Ti

coI s-a On fun

strt De Mir iun Dir

Ad dis 9i

ete

dir,

de
o or(
SU

ull

no pri au
Re

ma

pe

SU

lnl de
01

fluxurilor migratorii efective,


aiustarea echilibrelor

Ai social. De menlionat cd migrafia nu poate fi imprevizibil, circula[ia persoanelor, av6nd detennindri multiple, istorice, com portamentale, economico-sociale etc,, Gqtstituirea Autorit5lii pentru strdini ca structuri separatS, direct, sup-ordonatd.

apre<iata

ca un fenomen instantaneu,

in mediul economic

a atributelor gi dinamicii acestora, permite definirea gi

N(

in

Mhisterului Administraliei gi lnternelor, a reprezentat un prooes complex de.transformare in plan instituliona! al structurii existente initial - Direcfia pentru Strdini gi .Probleme de
Migrari.

Rr de c0

pr

ac

106

-Direc!1a,6nfti,"r,8fi#isfigi*FreElre de{f,grari era o structuri specializatd, constituitd ca o direc[ie de linie in, cadrul 'Direc$ea Generale de Eviden[d lnformatizald a Persoanei, cu competente pe linia admisiei, gederii gi evidenlei strdinilor cu gedere legald in Romdnia gi a combaterii gederii ilegale a striinilor. Evolulia fenomenului migralionist -tn Rominia gi Europa, precum gi schimbirile ce se preconizeazd a se produce in momentrl integrdrii Rom6niei Tn Uniunea European5, in urmd cdreia o mare parte a frontierei [e]ii noasbe va deveni frontierd externi a uniunii, au adus in prim plan necesitatea deanoltiirii institu.tionale a acestei structuri in scopul realizdrii

Primul pas in procesul de constituire al Autorita[ii pentru strdini a fost realizat prin adoptarea de citre Guvernul Rominiei a Ordonanlei de Urgen!5 nr. 19412002 privind
regimu! strdinilor Tn Rom0nia, aprobatil utterior prin Legea 35712003. La articolul 2 Iit. c din acest act normativ se menlioneazd cd Autoritatea pentru strdini este structura specializatd, organizatd in subordinea MinisteruluiAdministra[iei gi lnternelor, care exercitd atribu[iile ce sunt date in competen[i, prin lege, cu privire la regimul strdinilor in Rom6nia, combaterea gederii ilegale, precum gi cu privire la giestionarea eviden[ei strdinilor cirora Ii s-a acordat dreptul de gedere in Romdnia.

unui management eficient al migraliei.

ii

Ordonanla de Urgen[d a Guvernului nr.63 din 28 iunie 2003 privind organizarea gi func[ionarea MAI stabilegte in articolul 11 alin. 2 cd Autoritatea pentru striini este o structurd de ordine publici, subordonatd direct Ministerului Administragiei gi lnternelor Departamentul pentru Ordine gi Siguran(a Publicd, fapt confirmat gi de organigrama Ministerului Administraliei gi Internelor aprobatd prin Hotdrarea Guvernului nr.725 din 28 iunie 2003 privind structura organizatoricd gi efectivele MAI . Din motive ce fin de nivelul fondurilor bugetare aflate la dispozi[ia Ministerului Administra[iei gi lntemelor, precum gi de nevoia de a preveni eventuale sincope 9i disfunc[ionalit5[i in implementarea unitari a noului cadru Iega!, s-a optat ca, Tntr-o prima etapd, Autoritatea pentru strdini sd fie constituitd prin reorgan)zarea Direc[iei pentru Strdini gi Probleme de Migrdri din cadrul DGEIP, cu pdstrarea structurii organizatorice la nivel de direclie, Tn cadrul aceleiagi unitd[i, cu asigurarea, in continuare, de cdtre aceasta din punct de vedere financiar, logistic Ai al resurselor umane. Ulterior, pebaza experien[ei acumulate in implementarea noului cadru legal, a fost fdcutd o evaluare obiectivi a structurii organizatorice nou create, rezultdnd necesitatea organizdrii acestei structuri !a nivel de direcfie generald cu dezvoltarea corespunzdtoare a substructurilor deja existente, atdt la nivel central cdt gi teritorial, precum gi a credrii unor noi compartimente care sd asigure atdt rolul de autoritate coordonatoare in ceea ce privegte regimul juridic al striinilor in Romania, cdt gi func[ionarea ca o institulie autonomi, subordonatd nemijiocit Ministerului Administra[iei gi lntemelor. Rezultatele evaludrii au stat la baza aprobdrii de cdtre Guvern a Hotdr6rii nr.280 din 4 martie 2004 privind modificarea HG 57712003 privind structura gi atribufiile Autorit5[ii pentru Strdini. Aceastd hotdr6re de guvern gi noua organigramd a Autoritdlii pentru strdini sunt rezultatul analizei comune efectuate de specialigtii Ministerului Administraliei 9i lnternelor gi expert ai Uniunii Europene, in cadrul Convenliei de Twinning care s-a desf5gurat la nivelul AutoritS[ii pentru strdini in cadrul Programului PHARE 2001-RO0107.17. Noua structurd a Autoritdlii pentru strdini va asigura indeplinirea atribuliilor date prin lege ,in ceea ce privegte admisia, gederea, evidenla gi combaterea gederii ilegale a strdinilor in RomdniaSpecificul activitSfli AutoritSfli pentru strdini constd in doud tipuri de activitd[i. Pe 6s s parte competentele legate de gestionarea admisiei gi gederii strdinilor Tn Romdnia conferd acestei institu[ii valenlele unui serviciu de imigrdri iar, pe de altd parte, atribufiile 'privind combaterea gederii ilegale a strdinilor, luarea in custodie publici gi indepirtarea acestora de pe teritoriul Romdniei, ii atribuie un rol de autoritate de ordine gi siguranfd

107

puUica intr-un dortreniuhsp.dEiaki$i'Sdr*plex;,:rf6rssls se;cumuleazd elemente de drept intem, internalional public Ai internaliona! privat, cum este regimul strdinilor. Optimizarea func[iondrii unei astfel de structuri soliciti din partea managerilor nu numai experienla de conducere gi abilitS! manageriale ci gi, mai ales, cunogtinle solide Tn ceea ce privegte problemele de migra[ie, fenomen atdt de complex al Iumii contemporane, dat fiind.specificul relativ diferit fa[d de alte structuri ale ministerului. Schimbarea Autoritdfii pentru strdini de la o direc[ie de linie subordonatd Direcliei Generale de Eviden[i lnformatizatd a Persoanei cdtre o institu[ie cu personalitate juridicd, direct subordonati Ministerului Administra[ei gi lnternelor, este un proces dificil, datd fiind nivelul destul de limitat al resurselor umane, financiare gi logistice. Cu toate acestea, este vitald pentru institulia nou creatd structurarea unor prioritdli clare pe termen scurt qi mediu, care si conducd la asigurarea unor parametri optimi de func[ionare a structurilor centrale gi teritoriale ale acesteia, de naturi sd faci fafd cu sucees provocdrilor actuale gi viitoare din domeniul de activitate. Tn acest sens, prioritd[ile pe termen scurt constau i4: . Elaborarea gi promovarea imediatd, spre aprobare conducerii MAT a Regulamentului de Organizare si Funcfionare a Autoritdlii pentru strdini, document ce va con[ine o detaliere foarte precisd a atribufiilor fiecdrui structuri centrale gi teritoriale ale Autoritd[ii pentru strdini, circuitul intern al documentelor la nivelul acestei institulii, diagrama de rela[ii a structurii nou create, precum gi fisele posturilor personalului de conducere; . intocmirea documentelor, registrelor gi a altor materiale previzute de legislafia in materie sau de dispozilii gi instrucliuni ale MAl, strict necesare func[ionirii unei structuri cu personalitate juridicd direct subordonatd MAI; . Jncadrarea pe posturi a actualului personal pe baza unei evaludri a performanfelor gi compe[entelor fiecirui ofifer gi agent de politic Ai recrutarea de personal competent, cu prioritate din cadrul serviciilor de specialitate ale DGEIP (juridic, control, resurse umane, Iogistic, financiar etc.), Tn vederea asigurdrii unei funcfionalitS[i c6t mai rapide at6t a serviciilor operalionale cdt gi a compartimentelor auxiliare; . lncheierea urgentd a protocoalelor de cooperare cu alte structuri ale MAI gi din domeniul ordinii publice gi siguranfei na[ionale, precum gi a protocoalelor de colaborare cu alte institulii cu competen[e in domeniul migraliei; . Dezvoltarea capacitSlii de management al combaterii gederii ilegale a strdinilor prin opera[ionalizarea urgentd a celor doud servicii cu competenfe de coordonare Tn acest domeniu, precum gi prin cregterea capasitd[ii de culegere gi valorificare a informaliilor referitoare la striinii cu gedere ilegald. ln acest sens, va fi definitivat gi inaintat spre aprobare conducerii MAI proiectul instruc[iunilor privind culegerea gi valorificarea informa[iilor de cdtre lucrdtorii Autoritdfli pentru strdini; . ldentificarea gi efectuarea demersurilor necesare pentru atribuirea in administrare a unui imobil adecvat, in care sd funcfioneze atdt Autoritatea pentru striini c6t gi Centrul Na[iona! de Vize din cadru! Ministerului Afacerilor Externe pentru asigurarea unei funclionalitdli optime a sistemului Visa on-line. Tn acest sens, Centrut de Calcul din structura Autoritdfii pentru strdini este prevdzut cu un numdr de posturi suficient pentru administrarea gi dezvoltarea ulterioard at6t a Sistemului informatic de management al strdinilor propriu cdt gi a sistemuluiVisa on-line; . Reabilitarea conform noii destina[ii gi dotarea corespunzdtoare a noii cladiri. Aceste activit5[i vor necesita eforturi' financiare minime din partea MAI intruc6t Tn cadrul programelor Phare aflate in derulare la nivelul Autoritdlii pentru strdini, sunt prevdzute fonduri de cofinanlare (218:000 eutu)'?pentru care vor fi ficute demersuri la Ministerul lntegririi Europene pentru a fi folosili in scopul amintit, care este in deplind concordan[i cu obiectivul programelor Phare in cauzd; . Darea in folosinli a noului sediu din str. lon Campineanu in care sd funcfioneze unul din
Serviciile pentru sbiini ale municipiului Bucuregti;
108

oE
dot inft

.l

Ph inv pu
?m

ON

oc

oi
luc

.ir
str
Pe

de pri
m(

mi
l^l
\.,C

sti

ol

ol
ca
pc

-T

fo pr

sil
dc

o'
E:
Rr

m ct
9i
Tn

p(

fe
tAa

D(

lu

;
R

Extinderea confofm programuhi a si$mului informdtio"detp$ntffiiffl BfuEsl{ie a rnoilor: documente de identitate gi cdlEtorie cale se elibereazd strdinilor precum gi a sistemului informatic de management al strdinilor la nivelul intregii [dri; . Asigurarea derularii fdrd sincope a planurilor de rela[ii lnternafionale gi a programelor Phare aflate in derulare la nivelul Autoritilii pentru strdini, at6t din punct de vedere al investi-tiilor c6t gi din punct de vedere al conven[iilor de twinning; . Modificdrile organizatorice gi de personal nu vor trebui si afecteze activitatea de lucru cu publicul, ci dimpotrivd vor fi avute in vedere misuri concrete gi transparente de imbundtd[ire a acesteia; . Crearea noii institu[ii presupune crearea unei noi imagini a acesteia, fapt ce va determina o acliune energicS, de toleranlad zero, fala de abateri, abuzuri ori fapte de corup[ie ale lucrdtorilor Autoritd[ii pentru strdini; . in mod permanent, va fi avut in vedere indeplinirea sarcinilor care revin Autoritdlii pentru striini,din Planul de mdsuri prioritare pentru integrare europeand al MAl. Pe termen mediu, prioritd[ile Autoritilii pentru strdini.constau in transformarea, din punct de vedere legislativ, institulional, al procedurilor de lucru gi mai ales eficienfei privitd prin prisma raportului dintre resursele consumate gi rezultatele ob[inute, Tntr-o institu[ie modernS, cu un rol coordonator Tn oeea ce privegte managementul fenomenului migralionist Tn Romdnia, dar gi intr-un partener egal de cooperare cu instituliile similare din statele membre ale Uniunii Europene. C6teva dintre aceste prioritdli constau in: . lmplementarea Planului de ac[iune al Strategiei Nalionale privind Migralia; Implementarea acquis-ului privind admisia gi gederea striinilor provenili din state te(e c6t gi a acquis-ului privind libera circulalie a cet5lenilor statelor membre UE; - Dezvoltarea capacitdfii de analizd gi cercetare a Autoritdfii pentru strdini, pentru crearea posibilitdlii de adoptare a celor mai potrivite decizii cu privire !a managememul migratei;

'

Perfec[ionarea continud

pregdtirii personalului prin eliminarea birocra[iei

gi

formalismului Tn activitatea curentd gi prin adoptarea unor strategii, scheme 9i tehnici de pregdtire a personalului in conformitate cu cele mai bune praCtici la nivelul instituliilor similare din UE; - Dezvoltarea cooperdrii gi a schimbului de experienld cu alte institulii cu competenle in domeniul migratei din statele membre ale Uniunii Europene Oficiul Nafional pentru Refugiali Exercitarea efectiv5, dupd 1990, a dreptului la libera circulalie a persoanelor pe teritoriul Rom6niei a determinat rapid deplasarea lirii noastre intr-un nou gi complex context de migrafie regional5, determinat de factori multipli - economici, politici, demografici gi culturali. Foarte curdnd, autoritSlile romine s-au confruntat cu realitSli inexistente anterior gi, deci, lipsite de un cadru legislativ gi institu[ional adecvat de abordare. Manifestarea, incep6nd cu anii 1990/1991, a fenomenului refugiafilor, prin aparifia unui mare numdrde persoane care au solicitat protec[ia statului romdn a ridicat numeroase probleme, ce au fdcut necesard gdsirea de solulii rapide gi eficiente, in colaborare cu ICNUR. Aceastd sarcind foarte dificila a fost realizatd, in mare parte, cu sprijinul Reprezentanlei ICNUR in Rominia, inbaza unuiAcord de cooperare cu Guvernul Rom6niei. Misurile intreprinse ulterior de autoritdlile romdne au cuprins mai multe planuri: - crearea cadrului legislativ in domeniul protecfiei azilan[ilor gi refugia[ilor gi armonizarea lui la nivelul standardelor din ldrile cu tradi[ie democraticd in domeniu; - crearea structurilor la nivel nalional, central gi teritorial Tnsdrcinate cu proteclia gi asistenla azilanfilor gi refugialilor; pregitirea gi perfecfionarea lucrdtorilor insircina[i cu implementarea pe teritoriul Romdniei a procedurilor de azil.

109

Prin Legea nr.46 11991 , Romdnia a aderat Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiafilor. Conform Constitutiei Romdniei , adoptati ?n 1991 , dreptul de azil se acordi gi se retrage in condi[iile legii, cu respectarea tratatelor gi a convenfiilor lnternafionale la care Rom6nia este parte. Actul normativ intern care reglementeazd problematica azilului este Ordonan[a Guvernului nr. 10212000 privind statutul gi regimul refugia[ilor aprobatd cu modificdri prin Legea 32312001. Cadrul legislativ garanteazd solicitanlilor statutului de refugiat accesul la proceduri gi, dupi caz,lateritoriu, cu respectarea deplind a principiului ,,non-refoulement". Conform Ordonanfei Guvernului nr. 1O2I2OOO, Oficiul Nalional pentru Refugia[i din cadrul Ministerului de lnterne este autoritatea centralS responsabild de implementarea politicilor Rom6niei in domeniul refugia[ilor, precum 9i a dispoziliilor noilor reglementdri privind statutul gi regimul refugia[ilor pe teritoriul Rom6niei. Oficiul Nalional pentru Refugia[i se subordoneazd direct Secretariatului de Stat. Regulamentul de organizare gi funclionare a Ofipiului Nalional pentru Refugiali a fost aprobat prin Hotdr6rea Guvernului nr. 73712001 Oficiul are o structurd centrald gi structuri teritoriale. in cadrul structurii centrale funclioneazi servicii gi compartimente specializate cu urmdtoarele categorii de activitS[i: primirea gi inregistrarea cererilor de acordare a statutului de refugiat, eliberarea documentelor de identitate gi a documentelor pentru trecerea frontierei de stat, evidenla solicitan[ilor statutului de refugiat gi a persoanelor care au dobdndit aceastd formd de protecfie; - solu[ionarea cererilor de acordare a statutului de refugiat in etapa administrativ5; - resurse umane; - asigurare logisticS; - financiar gi contabilitate; - organizare, mobilizare gi operalii; - analizd, sintezd, relalii interna[ionale gi cooperare cu organiza[ii internalionale; - aspecte legate de integrarea socio-profesionald a refugia[ilor. Personalul Oficiului Nalional pentru Refugiali beneficiazi permanent de programe de pregdtire gi schimb de experien!5 interna[ionale gi bilaterale gi a participat la seminarii, conferinle, vizite de studiu sau schimburi de experienfi organizate de U.N.H.C.R. gi/sau institu[ii similare din Statele Membre ale UE. Toli funclionarii de decizie sunt absolven[i de studii superioare cu profil juridic ai ai unor cursuri de specializare in domeniul azilului gi refugia!ilor. Tn vederea cregterii standardului de calitate al hotdrArilor asupra cererilor de acordare a statutului de refugiat a fost Tnfiinfat gi incadrat cu personal. Centrul documentar specializat Tn strdngerea gi prelucrarea de date gi informa[ii referitoare la situa[ia din [drile de origine ale solicitanfilor de azil gi urmeazd a fi creat un sistem centralizat de oblinere a datelor 9i informaliilor privind fdrile de origine ale solicitanfilor de azil, Tn colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, institu[iile de cercetare specializate, organiza[iile abilitate cu protec[ia drepturilor omului, O.N.G.-uri etc. Printr-un acord intre Ministerul Justiliei gi inaltul Comisariat al Na[iunilor Unite pentru Refugia[i, la Tribunalul Bucuregti a fost creat un centru de documentare pentru judecdtorii specializa[iin cazuri de azil. Prin cooperare directi cu Germania, Danemarca gi Suedia, Oficiul Nafional' pentru Refugiali primegte periodic date privind situafia din fdrile de origine. Oficiul Nalional,pentru Refugiafi a incheiat Protocoale de cooperare cu Organiza[ia lntemalionald pentru Migralie, inaltul Comisariat pentru Refugia[i gi O.N.G.-urile specializate in domeniu. Personalul Oficiului Na[ional pentru Refugiali a participat la activit5lile organizate de cdtre GIREA. Tn strdnsd Iegdturd cu introducerea unei proceduri la frontierd a fost inaugurat Centrul de primire gi cazare a solicitanfilor de azil in incinta Aeroportului lntema[ional Otopeni cu o

;eal fac

ae

ac
de de ce
Ce

rel
21 p

pc

Dt
dc

de

re
dit
c

dc

n(

Pt
/A,t

t-tC

re

N dt

110

;eapacitat6,de',2$rde,loculi; a{pa condrlii de cazare la standarde comunitare, gi cu facilitdlile'necesare desfSgurni proefuii de solulionare a cererilor de azil depuse Tn aeroport gi a fost asiguratii preants organizafiilor neguvernamentale care desfdgoard activitd[i de consiliere juridici pettu sofftanti de azll afla[i in incinta respectivului punct de frontierS. Centrul urmeazi a fi adrhislrat impreund cu lnspectoratui General al Poli[iei de Frontierd gi a fost aprobatil -mcadrarea cu personal specializat pentru procesarea cererilor. Cea mai importantd reformd instittlbnaHl penfu Oficiul Nalional pentru Refugiafi este reprezentatd de continuarea misuribr de punere in aplicare a prevederilor Legii nr. 21812002 privind organizarea gi fun@narea poliliei gi Legii nr. 360/2002 privind statutul poli[istului, cu modiflcdrile gi completiirile u]terioare, care au fost aplicate pentru intregul personal al ONR. Dupd 15 septembrie 2003, Oficiul Na$onal pentru Refugiali a inregistrat progrese Tn domeniul refomei institulionale, prin infiinlarea unor structuri gi deschiderea unor Centre de cazare 9i proceduri, necesare miririi capacitilii de cazare gi preludrii unor obligafii, rezultate de aparilia ultimelor acte normative in domeniul azilului. Prin deschiderea celor doud structuri teritoriale au Tnceput demersurile pentru descentralizarea sistemului de azil din Romdnia, centrele din Timigoara gi Galali fiind in mdsurd sd ofere toate serviciile necesare acordirii protec[iei solicitanlilor de azil gi refugia[ilor: Inregistrarea gi procesarea cererilor de azil, asistenla socialS, @zare s.a. Principalele modificdri ale structurii Oficiului Nalional pentru Refugiali se referi la: - darea in folosinfd a celor doud Centre de cazare gi proceduri de la Timigoara gi Gala[i, care au mdrit capacitatea de cazare la nivelu! intregii [6ri la 1440 de Iocuri; - infiin[area unui Serviciu juridic, integrare gi asisten[a sociald, pentru preluarea obligaliilor rezultate din O.G. 43l2OO4 gi O.G. 4412004, vizdnd introducerea posibilitd[ii pentru Oficiul Nalional pentru Refugiafi de a participa activ Tn cadrul procedurilor in instanld, in cazurile de azil, pentru a apdra deciziile sale, gi pentru implementarea programelor de integrare a refugia[ilor gi persoanelor care au primit o formd de protec[ie subsidiari;

re

TEST DE AUTOEVALUARE. 1. .Cine a adoptat Convenfia-cadru pentru proteclia minoritililor nalionale ? . Folosi[i spaliul de maijos pentru formularea rdspunsului.

formularea rdspunsului.

2. care este mandatur inarturui ..1,,"T?i:r[[:[f"3]:lli"l'J'?lii iS3'';JJi

I
7

Rispunsul poate fi consultat Ia pagina 104.

.6.LUGRARE DE VERIFICARE.

Gare este Strategia Nationala in domeniul azilului? lnstrucliuni privind testu! de evaluare: - se folosegte ?n primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard parcurgerea bibliografi ei ind icate.

lll

Griterii 16'dd' evaiti e$t $tf'ffiffi: "+;;1; - claritatea exprimdrii gi absen[a formuldrilor nesigure, - identificarea elementelor de confinut solicitate, - utilizarea bibliografiei precizate. REZUMAT in primul rdnd, se poate constata cd protec[ia persoanelor apantinOnd minoritdlilor nalionale, cu toate ci a evoluat foarte mult, mai ales in ultimii 15 ani gi in special pe continentul european, nu a reugit sd solulioneze problematica generald a persoanelor apar-[indnd minoritdfilor nalionale gi rezultatele au fost uneori redundante. Astfel proteclia acestor persoane s-a diversificat din ce Tn ce mai mult gi a devenit din ce in ce mai specifica, dar considerdm cd este gregitd opinia unor doctrinari conform cdreia mdsurile de protecfie ar trebui sa fie limitate in timp, acest lucru putindu-se intdmpla doar dacd persoanele apa(indnd minoritd[ilor nalionale ar fi asimilate de cdtre majoritate sau daca ar disparea. in al doilea rdnd, existi diferenle Tntre standardele minime promovate de diferite organiza[ii internafionale, ceea ce poate crea confuzie in rdndul statelor. in al treilea r6nd, persoanete apa(indnd minoritdlilor na[ionale beneficiazd de protec[ie in special pe continentul european, iar pe alte 'continente problematica protec[iei persoanelor apa(indnd minoriti[ilor na[ionale a fost mai pulin abordatd sau a fost abordati doar la nivel declarativ, existdnd in mod evident o legdturd intrinsecd intre gradul de deanoltare economicd gi proteclia unor drepturi, iar protec[ia drepturilor persoanelor apartindnd mino-ritdtilor nalionale este parte integrantd a protecfiei drepturilor omului, ele neputSnd fi separate. ln al patrulea r6nd, nu avem un raspuns clar la intrebarea "care este tendinla naturald a minoriti[ilor Tn societate ", pentru cd pot apdrea anumite riscuri in cazul protecliei efective a minoritSfilor, de exemplu, crearea de societS[i paralele sau izolarea acestor grupuri in societate. Majoritatea statelor nu sunt in mdsura si promoveze, sd aplice si sa respecte protecfie viabilS persoanelor apa(indnd drepturile omului gi implicit sd asigure minoritililor na[ionale, Tntrucdt sistemul internalional se bazeaza in cel mai bun caz pe interese convergente, dar nu gi pe valori comune. Principala caracteristicd a rela[iilor internalionale gi, implicit, a protecfiei drepturilor omului si a persoanelor apa(indnd mino-ritdtilor na[ionale, fiind atagatd imprevizibilului, este destul de dificil sd prognozezi dezvoltdri viitoare, nu numai in raport cu via[a reald, ci chiar gi Tn privin[a aborddrilor teoretice ale realitdlii. Consiliul Europei a adoptat doud instrumente special create pentru protecfia persoanelor apa(in6nd minoritdlilor nalionale. Aceste doud instrumente sunt: Convenfiacadru pentru proteclia minoritdlilor nafionalel gi Carta europeand a limbilor regionale sau minoritare2 . Co nve n,ti a-c a d ru p e ntru p rote cli a m i n o ritdli I o r n al i o n a I e Convenlia-cadru pentru proteclia minoritdlilor nafionale reprezintd primul instrument multilateral obligatoriu juridic consacrat protec[iei persoanelor apa(indnd minoritd[ilor na[ionale 3. Obiectivul Convenliei-cadru este acela de a specifica principiile juridice pe care statele se angajeazd sd le respecte in vederea asigurdrii protecliei persoanelor apa(indnd minoritd[ilor na[ionale. Frincipalele elemente cdrora trebuie sd li se acorde o atenlie sporitd sunt cele care lin de dezvoltarea culturii, a religiei, limbii, tradiliilor gi patrimoniului cultural. Alte drepturi $l libertali care trebuie garantate sunt libertatea de intrunire pagnicd, libertatea de asociere, libertatea de expresie, libertatea de g6ndire, congtiin[i gi religie, libertatea de a primi gi a comunica informalii sau idei in limba minoritard, dreptul de a folosi limba minoritard in privat gi Tn public, oral 9i in scris etc. Respectul reciproc, Tnlelegerea gi cooperarea trebuie

+d

H T'jr r r" l

SE

pet

Eu
cr
Me

fur

Bir

inc

de lur

po Mr

nil
Prr

sti

mi im rdt de As pe int for ec ter inl de 9i all de


ag

dlt

ht pI

sir P(

iil

ir

OE

iJ[l

ar

ll

li aI il

LL2

sd fie fundamente ale rela[iilor dinte perlsoanele apa(infrnd unei.minoritali nalionale gi persoanele apar-tindnd majoritd$i, in conformitate cu textul Convenfiei-cadru. Conflictul etnic este una dinhe principalele surse de violentd pe scard largd dn Europa de astdzi. Pentru a rispunde unei asemenea provocdri, CSCE a decis in 1992 si creeze postut de inalt Comisar pentru MinoritSlile Na[ionale. Ministrul de Stat at Olandei, Max van der Stoel, a fost numit Tn calitate de Comisar Tn decembrie 1992 gi a preluat funclia in ianuarie 1993 pini Tn iulie 2001. Din iulie 2001 noul Comisar este Rolf Ekeus. Biroul sdu este la Haga. Tnaltul Comisar este ajutat de un personal internalional alcituit din.. 11 persoane, inclusiv 7 consilieri. in decembrie 1995, intdlnirea Consiliului de Minigtri de la Budapesta a decis sd Ti extindd mandatul p0nd la 31 decembrie 1999. Acesta a mai fost extins pe 12 luni la Summitul de la lstanbul din noiembrie 1999. Rolul inaltului Comisar este de a identifica di de a rezolva rapid tensiunile etnice care pot pune. in pericol pacea, stabilitatea sau rela[iile de prietenie Tntre statele participante. Menirea sa este de a fi un instrument de prevenire a conflictelor la cel mai ;nsl-pient
nivel".

Problema azilului sau migraliei internafionale a reprezentat gi incd reprezintd pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturald, chiar rezidual5. La scard mondiali fluxurile migratorii sunt relativ reduse (cca. 3o/o din popula[ia lumii). Degi fluxuri migratorii importante Tntdlnim intr-un numdr relativ moderat de state ale lumii "nici o lard din lume nu rdmine in afara fluxurilor migratorii internalionale. Acestea sunt fie lara de origine, fie fara de tranzit sau de destina[ie pentm migrant, ori delin toate cele trei atribute simultan. Asemeni fluxurilor financiare, comerciale ori de informa[ii sau idei, cregterea propo(iei persoanelor ce traverseazd frontierele nafionale se numird Tntre cei mai semnificativi indicatori de mdsurare a intensitalii procesului de globalizare" . Circular persoanelor gi a fo(ei de muncd se impune in condiliile contemporane ca unul din procesele demografi@, economico-sociale gi politice majore, cu implica[ii (deopotrivd favorabile gi nefavorabile) pe termen scurt, mediu gi lung, la nivel local (de plecare, respectiv de sosire), nafional 9i internafional. lmportanfd cresc6ndd a acestui fenomen, mai ales prin prisma implicaliilor demografice, asupra piefelor na[ionale ale muncii, prin efectele in plan economic, financiar gi social este evidenfiatd prin intensificarea preocupdrilor organismelor Na[iunilor Unite gi a altor organisme internalionale gi regionale in studiul relafiei dintre migra[ia intemafionald gi dezvoltare. in ultimii ani tot mat multe institulii guvernamentate nalionale gi interna[ionale, ageni[ii specializate ori alte organisme independente, inclusiv ONG-uri, au ca preocupdri directe gi/sau indirecte diferitele aspecte ale migrafiei interna[ionale a persoanelor. Tn fapt, fenomenul migrafiei, dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual a devenit unul principa!, intensificindu-se eforturile pentru evidenfierea diferitelor sale aspecte in mod
sistematic Ai sistemic. Pe plan internalional, schimburile de populalie inter-!5ri, joacd un rol tot mat important, influenf6nd transferurile inter-cultura]e dintre state. Este de menfionat in acest caz gi impactul politic al fluxurilor migratorii at6t asupra statelor de origine cdt mai ales asupra celor primitoare. Globalizarea gi internalionalizarea pie[elor determind noi comportamente migratorii, o fluiditate sporitd a deplasdrilor teritoriale, fenomenele migratorii temporare avdnd o semnificafie aparte. Construclia Europei de mdine nu se poate realiza fdrd a obfine un consens in ceea ce privegte migrafia interna(ionald,fdrd a elabora o politici migratory comunS. Cunoagterea

fluxurilor migratorii efective,

a atributelor gi dinamicii acestora, permite definirea gi

ajustarea echilibrelor in mediu! economic ai social. De menfionat cd migralia nu poate fi apreciatd ca un fenomen instantaneu, imprevizibil, circulafia persoanelor avdnd determ indri multiple, istorice, comportamentale, economico-sociale etc. Constituirea AutoritSfii pentru strdini ca structurd separat5, direct subordonati Ministerului Administrafiei gi lnternelor, a reprezentat un proces complex de transformare

lt3

Tn plan institufional Migrdri.

al structurii existente initial Direc[ia perfrrl], Etr&*nF,:g[, r#@lemet*&"s *

Direclia pentru Strdini gi Probleme de Migrdri era o structuri speci alizatd, constituitd ca o direc[ie de linie in cadrul Direcfiei Generale de Evidenta lnformatizate a Persoanei, cU competenfe pe linia admisiei, gederii gi evidenlei strdinilor cu gedere legald in Rom0nia gi a cor.nbaterii gederii ilegale a striinilor. Prin Legea nr.4611991 , Rominia a aderat la Convenfia de Ia Geneva din 28 iulie 1951 gi la Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugialilor. Conform Constitufiei Romdniei , adoptatd in 1991, dreptul de azil se acordi gi se retrage in condi[iile legii, cu respectarea tratatelor gi a conven[iilor lnternafionale la care Romdnia este parte Actul normativ intern care reglementeazi problematica azilului este Ordonanla Guvernului nr. 102I2OOO privind statutul gi regimul refugiafilor aprobati cu modificiri prin Legea 32312001. Cadrul legislativ garanteazd solicitan[ilor statutului de refugiat accesul la proceduri gi, dupd caz,lateritoriu, cu respectarea dgplind a principiului ,,non-refoulement". Conform Ordonanlei Guvernului nr. 10212000, Oficiul Nalional pentru Refugiali din cadrul Ministerului de Interne este autoritatea centralS responsabilS de implementarea politicilor Romdniei Tn domeniul refugia[ilor, precum gi a dispozi[iilor noilor reglementiri privind statutul gi regimul refugialilor pe teritoriul Romdniei. Oficiul Nalional pentru Refugiafi se subordoneazd direct Secretariatului de Stat. Regulamentu! de organizare gi func[ionare a Oficiului Nalional pentru Refugiali a fost aprobat prin Hotdrdrea Guvernului nr. 73712001. Dupd 15 septembrie 2003, Oficiul Na[ional pentru Refugiali a inregistrat progrese in domeniul refomei institu[ionale, prin infiinlarea unor structuri gi deschiderea unor Centre de cazare gi proceduri, necesare mdririi capacitdfii de cazare gi preludrii unor obligafii, rezuttate de aparilia ultimelor acte normative Tn domeniul azilului. Prin deschiderea celor doui structuri teritoriale au inceput demersurile pentru descentralizarea sistemului de azil din Rom6nia, centrele din Timigoara gi Galafi fiind in mdsurd sd ofere toate serviciile neoesare acorddrii protec[iei solicitanlilor de azil gi refugia[ilor: Tnregistrarea gi procesarea cererilor de aztl, asistenfa sociald, cazare s.a. T.T.BIBLIOGRAFIE. Implementarea Tn Romdnia a instrumentelor juridice Internafionale privind statutul refugialilor, in Revista Romdnd de Drept Umanitar, nr.7-812005 Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008 Fuerea, A., Drept comunitar european, Bucuregti, Editura All Beck,2007 Purda, N., Protectia drepturilor omului mecanisme interne si internationale, Editura Lumina Lex, Bucuresti

Maxim loan

Lt4