Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCURESTI

RADIOGRAFIE DENTARA
-imagistica medicala-

student: tase andreea grupa 1041 b inginerie medicala

Imagistica Medicala

RADIOGRAFIE DENTARA

1. Natura si producerea razelor X in domeniul medical


1.1 Introducere Radiatia descoperita in 1895 la Universitatea Wurzburg de catre fizicianul Rntgen i denumita de el radiatia X, este o radiatie electromagnetica, cu lungime de unda extrem de mica,in medie de 10.000 de ori mai mica decat cea a luminii. Se produc raze X ori de cate ori electroni aflati in micare foarte rapida, se lovesc de corpuri materiale, unde produc dislocari de electroni de pe orbitele energetice ale atomilor acestor corpuri. Pentru a se mentine echilibrul, electronii de pe orbitele mai periferice, ale corpului izbit, vor lua locul electronilor dislocati de pe orbitele mai centrale. Din acest salt de pe un nivel energetic pe altul,in sensul mentionat mai sus, rezulta un plus de energie, care constitue razelele X. Modificarile suferite de energia radianta la diverse nivele in corpul omenesc alcatuiesc in ansamblul lor elemente utile, pe care fasciculul de raze X le poate transmite examinatorului sub forma de imagini radiologice, produse datorita modificarilor care au loc in fasciculul de raze X la nivelul tesuturilor i organelor de examinat. Coeficientul de absorbtie este proportional cu numarul atomic la puterea a patra din corpul traversat structurile cu numar atomic mare vor atenua mai mult fasciculul de razeX, iar din punct de vedere radiologic vor fi mai opace (exemplu: segment scheletic). Pentru a putea produce imagini medicale pe baza radiatiilor X, sursa acestora trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Sa poata produce o cantitate suficienta de raze x intr-un interval scurt de timp; Sa permita utilizatorului sa modifice energia razelor X; Sa produca razele X in maniera reproductibila; Sa indeplineasca standardele de securitate i economie corespunzatoare.
2

Imagistica Medicala In prezent, singurele surse de raze X viabile sunt izotopii radioactivi, reactiile nuclearefisiunea i fuziunea, i acceleratoarele de particule. Dintre acestea doar acceleratoarele de particule speciale, cunoscute ca tuburi de raze X, indeplinesc toate cerintele de mai sus. In aceste tuburi, razele X sunt produse ca rezultat al interactiunii dintre electronii cu viteza foarte ridicata i o tinta. 1.2 Producerea radiatiei X se facein tubul de raze-tubul Coolidge - un tub de sticla in care se afla un vid foarte avansat unde electronii emii de catod (un filament de wolfram ce a fost adus la incadescenta) sunt accelerati la diferente de potential de zeci de mii de volti, se ciocnesc cu materialul anodic (are in componenta metale greu fuzabile ca reniu, molibden, wolfram) unde cea mai mare parte din energia lor se pierde prin ionizari i excitari in straturile superioare ale materialului anodic, iar o parte produce radiatie Rntgen de franare i caracteristica. 1.3 Principalele componente ale unui tub de raze x modern sunt prezentate in figura de mai jos:

Filamentul incandescent elibereaza electroni care sunt accelerati de printr-o tensiune electrica ridicata spre o tinta. Fasciculul de electroni accelerati este numit curent de tub. Razele X sunt produse in momentul interactiunii acestui fascicul de electroni cu tinta. Razele X sunt emise de catre tinta in toate directiile dar sunt restrictionate de catre colimatoare pentru a forma un fascicul util. In interiorul tubului de sticla este mentinut vacuumul pentru a preveni interactiunea electronilor cu moleculele de gaz. 1.4 Principiul general al imagisticii cu raze X Fasciculul de raze X (fascicul incident) trece prin regiunea anatomicade examinat,este absorbit diferentiat in functie de compozitia chimica a structurilor (numarul atomic Z al atomilor componenti), densitate(),grosime(d) La ieirea din pacient,fascicululde radiatii (emergent) este atenuat energetic,neomogenitatea sa exprimand
3

Imagistica Medicala diferentele de absorbtie aleorganelor/tesuturilor strabatute; Fasciculul emergent intalnete apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori) care transformape baza efectelor ionizat i fotochimic -informatia latenta transportata de fotonii Xin imagine structurata, utila. Proprietatea Razelor X ce permite utilizarea lor in imagistica medicala este efectul fotochimic Acesta consta in faptul ca razele X pot produce anumite reactii chimice ca: impresioneaza emulsia fotografica ca si lumina solara actionand asupra sarurilor de argint si permit astfel obtinerea de radiografii.

2.Radiografia dentara
2.1 Aspecte de anatomie dentara radiologica Structurile dentare apar vizibile radiologic si diferentiate ca si grad de opacitate datorita absorbtiei diferite a razelor X determinata de densitatea si gradul particular de mineralizare al straturilor dentare. Imaginea radiologica obtinuta evidentiaza forma de ansamblu a coroanei si a radacinii, dar nu permite vizualizarea canaliculelor aberante, a deltei apicale sau a limitei dentina-cement (dentina si smaltul au un grad apropiat de mineralizare). Smaltul dentar, bogat in saruri minerale, are un grad important de absorbtie a razelor X, fiind totodata cel mai radioopac tesut din organism. In mod exceptional se poate remarca pe filmele radiologice si abraziunea interdentara, produsa datorita microdeplasarilor dentare in alveoli sub presiunea masticatorie. Radiologic se depisteaza transformarea punctelor de contact in suprafete plane de contact. Stratul de cement ce inveleste radacina si se gaseste in continuarea smaltului coronar are o imagine radiologica net delimitate si conturata spre exterior. Spre deosebire de smalt, care are un continut de 96% in saruri minerale, cementul are o mineralizare de 73%, apropiata de compacta osoasa. Pe cement se fixeaza ligamentele periodontale ce fixeaza dintele in alveola dentara. Delimitarea dintre cement si dentina nu este decelabila radiologic, dentina avand o mineralizare de 76%, foarte apropiata de cea a cementului.
2.2 Aparatul roentgen dentar

Orice instalatie radiologica se compune din doua parti: aparatul propriu-zis si accesorii. Aparatul se compune din: -tubul radiogen -transformatorul de inalta tensiune
4

Imagistica Medicala -transformatorul de incalzire - de joasa tensiune -cablurile sau troleele -masa de comanda

Aparat roentgen dentar

2.3 Tehnici de radiografie intraorala RIO) 2.3.1 Incidenta endobucala, retroalveolara izometrica si ortoradiala(Incidenta

Incidenta a fost propusa de Cieszynschi in 1907 si perfectionata de Dieck in 1911. Furnizeaza date complete despre: -dinti -crestele alveolare -formatiunile anatomice adiacente Principala deficienta: -este parcelara, fapt ce necesita uneori completarea ei cu incidente extraorale sau axiale cu film ocluzal pentru a putea aprecia corect leziunile mai intinse. Incidenta este retroalveolara deoarce filmul se localizeaza endobucal in spatele alveolelor unui grup de 2-3 dinti de examinat. Se utilizeaza filme speciale pentru radiografii dentare de cm. Aceste filme contin un strat de bromura de argint sensibil la radiatii mai dens, pentru a putea fi impresionat direct de fasciculul incident de raze X. Filmele vin in contact pe una din fete cu o folie de staniol opaca la radiatiile X, sunt ambulate apoi intr-o hartie neagra, opaca si intr-un invelis exterior din material plastic impermeabil la umiditatea din cavitatea bucala. Folia de staniol are un rol dublu rol: -protejeaza filmul radiologic de radiatiile secundare, care, venind din spate, il pot voala, alterand in mod nedorit calitatea imaginii . -protejeaza de iradiere corpul pacientului , oprind o parte din razele incidente.
5

Imagistica Medicala Filmul propriu-zis este sensibil la radiatii pe ambele fete dar fata care vine in contact cu folia de staniol nu va pemite patrunderea razelor X, astfel incat filmul va trebui pozitionat intotdeauna cu fata catre fasciculul de radiatii . Izometria proiectiei se obtine prin inclinarea fasciculului de radiatii astfel incat raza centrala sa fie perpendiculara pe bisectoarea unghiului format de axul dintelui si film. Pentru orientarea corecta, planul ocluzal al maxilarului de radiografiat se aseaza orizontal. Dieck a introdus un sistem standard de inclinare a razei centrale, masurat in grade: -pentru maxilar, inclinarea craniocaudala de 40 la incisivi si canini si de 35 la premolari si la 30la molari. -pentru mandibula, inclinarea craniocaudala de 20 la incisivi si canini, de 15 la premolari si la 10 la molari. Principiul ortoradialitatii presupune orientarea fasciculului incident catre centrul imaginar al semicercului pe care este inscrisa fiecare arcada. Raza centrala va fi indreptata spre apexul dintelui. Astfel, ortodontalitatea este comparabila in plan orizontal cu izometria aplicata in plan vertical. 2.3.2 Procedeul Le Master(tehnica periapicala paralela) Uneori, in incidenta RIO, apexul molar apare mascat de osul molar. Procedeul Le Master corecteaza incidenta RIO clasica prin indepartarea dintelui de coroana dentara si modificarea unghiului dintre axa dintelui si film, formandu-se aproape un paralelism intre ele. Pentru ca raza centrala sa fie perpendiculara pe bisectoarea noului unghi format de axa dintelui si film, aceasta trebuie inclinata craniocaudal doar cu 15, iar fasciculul incident va trece pe sub proeminenta malara si se va inlatura suprapunerea radiologica a imaginii acesteia peste apexul molarilor maxiliari.

2.3.3 Incidenta Bite-Wing Se utilizeaza un film special cu aripioara, orientat vertical pentru dintii interiori si orizontal pentru cei posteriori. Pacientul tine filmul in ocluzie, muscand pe aripioara. Imaginea obtinuta evidentiaza coroanele dintilor antagonisti, treimea coronara a radacinilor si septul osos interdentar. Pe aceste incidente se pot decela:
6

Imagistica Medicala -cariile interdentare incipiente; -carii de colet incipiente; -recidive de carie; -depistarea unor anomalii congenitale s.a. Un dezavantaj major ar fi acela ca nu ofera informatii despre cele doua treimi apicale ale radacinii.

2.3.4 Incidenta endobucala izometrica si ortoradiala cu film ocluzal (Incidenta Belot) Se intrebuinteaza filme de 4/5 cm, care sunt tinute de pacient in ocluzie, cu 2/3 endobucal si 1/3 la nivelul coridorului bucal. Fasciculul incident se centreaza perpendicular pe bisectoarea unghiului format de axul dintelui si planul ocluzal. Se utilizeaza la : -pacientii cu trismus sau anchiloza; -decelarea prezentei calculilor salivari; -studierea regiunii mentoniere; -studierea molarilor de minte inferiori. Ca dezavantaj, aceasta tehnica este mai putin exacta pentru parodontiul marginal. 2.3.5 Incidenta endobucala axiala cu film ocluzal (Incidenta Simpson) Se realizeaza o proiectie a dintilor in axul lung al lor, acestia aparand ca niste cercuri care au in mijloc canalul radicular vizibil ca un punct. Incidenta este perpendiculara pe RIO si realizeaza practic explorarea suprafetelor alveolare vestibulare si orale, precum si raportul dintre dinti si formatiunile anatomice vecine. Dificultatile intampinate la efectuarea acestei tehnici pot fi: -obtinerea unei proiectii axiale corecte la dintii arcadei superioare. -la mandibula se obtin proiectii axiale corecte, dar pe grupe reduse de dinti.
7

Imagistica Medicala 2.4 Formatiuni anatomice vizibile pe ortopantomograme Pe ortopantomografii (OPG) sunt vizibile trei tipuri de imagini: imagini reale unice, imagini reale dublate si imagini fantoma. Imaginea reala unica este rezultatul proiectiei pe filmul radiologic a unei structuri anatomice strabatute o singura data de fasciculul de raze X. Marea majoritate a imaginilor imprimate pe OPG se incadreaza in acest tip. Imaginea reala dublata apare in cazul formatiunilor anatomice situate pe linia mediana a corpului (palatul dur, palatul moale, osul hioid, coloana vertebrala cervicala). Formatiunile respective vor fi strabatute de doua ori de raze X in timpul efectuarii OPG. Imaginea fantoma se formeaza datorita obiectelor dense surprinse intre fasciculul de raze incidente si filmul radiologic si reprezinta umbra unui obiect radioopac (cercel, mandibula) localizat in realitate in partea opusa si proiectata pe film. Imaginea fantoma se produce doar pe acele obiecte localizate in zona din care isi incepe si isi incheie rotatia tubul radiogen.

Imaginea fantoma a unui obiect comparata cu imaginea sa reala este: -localizata pe partea opusa; -de aceasi forma; -mai putin clara ; -de dimensiuni mai mari; -proiectata mai sus pe film; Avantajele efectuarii OPG: -se poate examina printr-o singura expunere o suprafata anatomica mare -la efectuarea ei se utilizeaza o doza relativ scazuta de radiatii (echivalenta cu expunerea la 4 radiografii in incidenta retroalveolara) -usor de efectuat
8

Imagistica Medicala

Dezavantaje OPG: -claritatea scazuta a imaginii si marirea (20-30% in sens orizontal si vertical) limiteaza acuratetea diagnosticului. Exista un raport in ceea ce priveste dimensiunea unui obiect pe OPG si dimensiunea reala a sa de aproximativ 125/100; -cost relativ mare. Ca si principiu general de functionare, ortopantomograful se bazeaza pe deplasarea unui fascicul de radiatii eliberat printr-o fanta, pentru a fi proiectat asupra ambelor arcade dentare printr-o parcurgerea continua de la un capat la altul. Filmul radiologic de dimensiune corespunzatoare se aplica in interiorul unei casete metalice rigide sau a unei casete flexibile din vinilin, astfel incat cele doua ecrane amplificatoare ale casetei sa fie in contact strans cu filmul si se pozitioneaza caseta in aparat.

Imagistica Medicala

BIBLIOGRAFIE
1. "Notiuni de radiologie dentara", E. Despa,Ed. Printech, Bucuresti, 2010. 2. "Radiologie dentara", R. Comaneanu,Ed. Printech, Bucuresti,2011. 3. "Radiologie si imagistica medicala, Manual pentru incepatori", sub redactia S. Georgescu, Ed. Universitara "Carol Davila", Bucuresti,2009. 4. "Tehnicile radio-imagistice", ghid al practicilor radiologice, Comisia de radiologie, S. Georgescu. 5.www.scribd.ro/tehnici.de.radiografie.intraorala.

10