Sunteți pe pagina 1din 12

/!

..,".",'...*-.:7

Modele experimentale realizate pe animale de laborator

Generalitati
Motto: Scienee is built up of focts, crs tz house is built of stones; but ant grccurnulortion offacts is no tnore a science thorn a heap of stones is c house. * Ilerwi
Poincard, Science and llgpothesis, 7go5

Cuprins

a. Stabilirea clard a obieotivelor experimentului b. Alegerea modelului experimental

c. Stabilirea

variabilelor independente gi dependente

d. Alegerea designului gi stabilirea programului experimental e. Randomizarea gi identificarea factorilor de variabilitate care $
investigat

putea influenia procesul

f.' Realizarea protocolului experimental


g. Efectuarea experimentului
gi colectarea datelor

h.

Analiza statisticE a rczultatelor experimentului

a. Stabilirea clari a obiectivelor

experimentului este foarte importantd pentru:


,,t'.

-oblinereainfomaiiil*o:"i-{Lt"r:r*.I0p-df ati-qnal-"X*e-cqugmiq-

- alegerea modelului

experimental care oTerd maximut 09 i$9-rryl-ii.-cu un numdr

minim-de*i-nvesligialil-e"fsaluatc=-

- realizareaunui num6r ntgillqg-fgpg!3Ii ale aceluiagi experiment


- utilizarea unui numdr minim necesar de gfrrqale de laborator - qqiUimahza,rcUdrSgAdg{Ulg-$u dwerii aq{nalului de laborator. Orice cercetdtor care planific6 un experiment pe animale de laborator ar trebui si ia in
considerare (1e5e):

in primul rdnd aspectele etice implicate utilizdnd cei 3 R stabiliti de Russell and Burch

replace

- oric6nd este posibil se recomandd inlocuirea animalelor de laborator cu

culturi celulare sau simuldri computerizate

- reJine - minimalizarea durerii qi stressului pentru animalul de laborator - reduce - folosirea numdrului minim de animale necesare pentru
obiectivelor studiului experimental.

atingerea

b.

Aleggrea modelulqi experimental

Conform Oxford English Dictionary un model este o reprezentare a unui obiect sau proces real care
este folosit6 pentru testarea unor ipoteze de lucru sau pentru simplificarea unor probleme complexe. Un

model experimental animal poate

fi definit

ca un organism

viu care prezintf un proces patologic natural

sau indus qi care este foarte asem6n6tor cu acelaqi proces patologic intdlnit la om (de ex. modele
experimentale animale fiilizate pentru studiul infl amaliei sau durerii).

Utilizarea unui model experimental are multipte.l-imilEri*Pot

fi

extrapolate rezultatele oblinute cu

ajutorul modelului

la situalia rea15 de la care s-a pornit? Ce probleme etice sau legale determind

utilizarea anumitor modele? Un model experimental animal trebuie sI indeplineascd mai multe criterii:
- o l9p--{9-d}pgre.-c-elq?-i9l-t?914 g_fepgmenulu! p{-o-!ogic observat la om

-posibilitateauneiggp{atglt[-.-lr:1:_.,ttig_etii__

cum

identificarea_factorilor carej!fu.e*4LeZg*s,odetul-pxperire$el-$1$qt-49f"99-:"*_l_19:g_1"
es.te".

"su

descris .la om-

!
{

tI

- posibilitateaIftApeldxildatelor - posibilitatea de a utilizagrgig1gllg*sp_qciideerimale pentru acelagi model

-1ga,h-A{gfu bh-lqqd"!4}iexperimentalanimal. Etapapremerg6toare alegerii unui model experimental implicd 3 pagi importanli:

1.

Identificarea3_eltt*4qg-p-o-1fi-vit

m*o*d-eJ- e--xp-"grfp1-e-nJa-t"pe

baza informatiilor

actuale in ceea ce. priveqte evolulia procesul patologic studiat la animalul


de laborator

2.

Efectuarea unor teste care sd valideze

3.

experimental I Stabilirea . relevantei rezultatelor -oblinute


posibilit6tii de extrapolare
a

fyy*

A* f*^-*"? ,yb_*!)
la
specia

gi sd standardizeze

modelul

utilizqtil$

rezultatelor la om
qi

Modelul experimental ales trebuie sd permit6 testarea corespunzdtoare a ipotezei de lucru


evaluarea unor partrmetri relevanti pentru obiectivele experimentului.

De exemplu, pentru

testarea

efectului hipoglicemiant

al unei

substante se poate folosi un model experimental care presupune

inducerea diabetului zaharat la qobolan sau pentru testarea efectului analgezic se folosegte un model

experimental care presupune inducerea durerii qi cuantificarea acesteia dup6 administrarea substanlei
presupus analgezice. DupE alegerea modelului experimental ce va

fi folosit,

se alege specia de animal de

laborator

pi.*.

se va aplica

respectivul model.

c.

Stabilirea variabilelor indenendente si

dependente
vafifiilizat,
se

DupS ce s-a stabilit modelul experimental care

identificd.variabilelr.rykps@:W:
deperde_Ulg__

factorii de.igflrpnJ{(de 9"rg{gg!9"t9_L*!ipfr*l de lratam"en(..-aplicag etc) qi variabilele


rdspunsurile sistemului

parametrii masurati (de ex. valoarea

ryqsl_yli131e{gllAl$lqli.ce .sau vol}qul

e{emului"-infl arnator, etc. )

Factori de influenti (substanta

administrati)

Rispunsuri (parametrii mdsura[i in timpul experimentului)

SISTEM (animalul de laborator)

in

general, variabilele independente sunt reprezentate de tratamentul aplicat (substanlele

administrate) fiec6rui lot de animale.

Variabilele dependente sunt reprezentate de parametrii evaluali in timpul experimentului gi pot

fi

de

tip cantitativ (date numerice ob(inute prin mdsurdtori) sap calitative (scoruri, aprecieri calitative de genul
0, +, ++, +++). Este de preferat ttilizarea parametrilor cantitativi deoarece numdrul necestu de animale

este mai sclzut decdt

in

experimentele care evalueazd parametrii calitativi.

Nu se recomandd

transformarea parametrilor calitativi


standard.

in parametri cantitativi gi astfel

calcularea de medii qi devialii

Caracteristicile parametrilor masurati:


p*g_s-.!!-j!iJ_atea

unui parametru este cu atet mai mare cu cdt respectivul parametru este capabil mici de varialie. Cu c6t sensibilitatea
este mai mare cu at6t existS un risc mai

sd

deceleze diferente mai

mic

de tezultate fals nesative. Cu alte cuvinte, cu cdt sensibilitatea este mai mare cu atdt exist6 un risc mai

mic ca pe baza acelui parametru s5 se spun6


eveniment.

ci nu s-a intdmplat nimic

cdnd de fapt s-a intdmplat un

Specificitatea unui parametru este cu atdt mai mare cu cdt acel

,*u*.,*

are calitatea de a varia

numai cdnd variazl boala evaluatd. Cu cdt specificitatea este mai mare cu atdt existl uE rEg n[ain[ig-ds-

Fiabilitatea se evalueazd

p,"irn aprecierea

pp[.o_E:lrbi!l1a1[

ti ca[_qgE4g4trLlzuodg.tibi]ig1e_?

se

referl la faptul ci acelagi parametru m6surat de mai multe ori in aceleagi condilii d" ry9lqg:lt.rttg{glfitmizeazd de fiecare datl peeasiJaloqe. se refer6 la faptul cE acglg;i pgaqrgqry m6surat Sggqrdegkr de mai multe origj99lggi conditii3e irc{9$g1-digug oferd gezultate aprepia[a.
Stabititatea se referd la faptut cE acelaqi parametru mdsurat-Ia inte]yale-di&ut-e de-Ulqp-fumizeazd
aceea$i valoare dacd boala nu a

evoluat.

infinevaliditateaapreciazdincem6sur6parametrulutilizatm6soaricu@
a se

m6srua-

Variabilele care vor

fi

analizate se stabilesc inainte de efectuarea fiecdrei experiente qi nu este

recomandat6 modificarea lor (de ex. modificareadozei in timpul experientei) sau introducerea de noi variabile in timpul experientei.

in afari

de variabilele independente gi dependente definite de experimentator,

in orice

studiu

experimentalintervineunanumitnum6rde,etc.)caretrebuie
luate in considerare cdnd se realizeazddesignul experimental qi analiza datelor (vezi randomizarca).

d.

Aleserea desisnului si stabilirea programului experimental

Designul experimental reprezint6 modalitatea de alc4tuirq. (randomizare, etc.) a loturilor utilizate in experiment, tratamentul aplicat fiecdrui

lot, momentul testErii/testdrilor fiecdrui lot.

in rcalizarea

designul experimental trebuie sE se lind cont de: obiectivele studiului, de datele existente privind
caracteristicile farmacodinamice gi farmacocinetice ale substanlelor folosite, de tipul de animal folosit in

experiment, precum qi de modelul experimental utilizat. Din motive etice qi economice este foarte important ca designul unui experiment realizat pe animale de

laboratotjlllgo1gqgi

sd foloseascd

numdrul minim necesar de animale pentru indeplinirea obiectivelor qtiintifice fbrd


observarea unor efecte biologice importante gi

impiedica

flre a fi

necesard

ln

general, o singurd experienlI nu este

,un.i*ffi*

*ingerea obiectivelor experimentale iar in

acest caz este necesar

un program experimental care -rE olgau4l]-SZe-_*$l__lq_struitul%g activitatea

experimental4. Acest program trebuie s[ includd o succesiune logicd gi economic6 de experiente care sd urmdreascl obiectivele experimentale. Pot

fi rcalizate experimente monofactoriale

in care

se variazd o

singurl variabilI independentd dar acest tip de experimente sunt neeconomice. Se preferd experimentele

pcJqrialecarepermitvariereasimultaniamaimultoritmcarepermite9i
studiul interactiunilor dintre factori.

Designul experimental depinde de obiectivele studiului qi trebuig-lllgggqdjn-dglafuujnaintea de


inceperea efectivi a experimentului, realiz6ndu-se protocoalele de experiment gi stabilindu-se metoda

statistici de aaalizda datelor. Un experiment cu un design corect evitd aparitia erorilor qi are suficientd
putere statisticd pentru detectarea efectelor biologice importante. Designul experimental nu trebuie sd fie

foarte complicat pentru a evita aparilia greqelilor in execulia sa.

in realizarea designul experimental trebuie


loturi 41{91/9-o4lp! n*egpliv cdrora nu

sE se

{ind cont de faptul c6 este obligatorie folosirea de

Ii

se aplicd factorul de influenf6 (tratamentul) testat

ci doar un

tratament placebo (de ex. excipientul medicamentului testat) sau niciun tratament. Uneori este necesard

qifo1osiread"lg1@c6rora1iseaplic5unfactordeinfluenfdcuefectdemonstrat
in modelul experimental tttilizat. De exemplu in testarea unei substanle cu presupus efect antidiabetic
folosegte un lot control negativ cEruia substanle
se

se administreazd, doar

excipienlii substanlei testate (excipienfii

flrd activitate biologicd) qi un lot control pozitiv cdruia i

se administreazd insulina (substan{d

cu efect hipoglicemiant clar demonstrat gi la animalele diabetice).


Se

pot folosi diferite tipuri de design experimental:

'

Desienul-^|tglL

este,gg,l*gr-g folqs-tt gi presupune testarea mai multor

loturi in paralel; pentru toate

loturile experienfa incepe gi se termind in aceleagi timp; succesiv, se folosegte qAp]g_Il.bi9ct_dfg !99are al doilea. etc ci primul subie_cl din pgpl| lg$ fg 1g*.3U1.t{q1lrr-lg!11pgi lqt apq-1p_+gy_l subiect din

lotul

2.*

etc.). Analiza statisticd a datelor oblinute intr-un experiment cu design paralel este simpl[ iar

rezultatele ob{inute pentru fiecare lot pot

fr

analizate mai intdi independent qi apoi comparate.

Lotul A Lotul
B

Lot control

Aplicarea diferitelor tratamente pentru fiecare lot in parte (factorul de influenftr -variabila independentl) Mlisurarea parametrilor prestabilifi (rispunsul sistemului - variabila dependent6)

-D3gi@,-presupuneutilizareaunorcriteriideg15g1a3-asl.40p-19l_o1inb]o'c'115t(deex-y6rsta
,s..{gl)

in cadrul blocurilor

se aplicd designul paralel. Acest

tip de design este simplu dar experimentele

suntmaidificildercalizat$inecesitentru,obun6randomizarc. - Designul de tip cross-over - presupune ca animalul de laborator si fie supus succesiv mai multor
Proceduri.

g -pP
'I
vry-'

o"T.msau

edq|

LotA:C LotB:T

d*,'

X:
Wash-out

LotB:C

lotA:T

De exemplu, in prima perioadd a experimentului lotul

A este lotul control (A:C) iar lotul B este


animalul de laborator revine la starea

lotul tratat (B:T). Dup[ o pavzdqg$haQ in care

se presupune cE

indialA, anterioard perioadei I, (fapt care nu se prea intdmpld in cazul animalelor de laborator!) incepe
perioada

II in care lotul B devine lotul control (B:C) iar lotul A, lotul tratat (A:T).

Acest tip de design experimental prezint6 unele avantaje: sunt necesare mai P!4igg-anllode de

laboratoriarfiecareanimalestepropriuls6umartor,d*{zg@:-inperioadade wash-out@stare"?-'}u&rpre1ucrareastatistic6adatelorestePL9o{5,-1igaQ oblin..gl*jl r3:irlg!efru[l!g, iar loturile trebuie sE fie@

-designulfactorial_permitetestareaunorposibi1einteractiuniintrea,ti
diferite cgractgristic-ralg.erugtalulu_i--de'1&-ordgr.

De exemplu testarea efectului a 3 substante asupra

qoarecilor.@ezitabeluldemaijos).Num6ruldeqoarecinecesaripentrufiecare
lot va fi evaluat statistic (ecuafia Mead's) pentru a se putea evalua corect rezultatele obfinute.

Linia geneticl
Substanla I
Substanfa 2 Substanta 3

NMRl
4 4 4
4

C578
4
4

CB6F
4 4 4
4

4 4

Control

nu se folosegte in experimentele rcalizate pe animale de laborator ci doar i -$udi-il-e- -g-liniee-i&are nu este posibili recrutarea in acelaqi moment a unui num6r suficient pacienfi
de

desisnul secvential

ci succesiv.
DupE stabilirea unui design experimental, pot
3CI1$Qlg-(1-3llot) pentru testaxea -'d9

fi

efectuate

l14[ry]-otp

alizatepe un-n-u-mt_r_mit

logisticii experimentului gi pentru a obline eventuale date in ceea cr priveqte posibilul rdspuns care pot fi folosite in stabilirea numarului de animale /lot pentru urm6toarel experimente: exploratotil.:ag 4q*qolfr-Lmel% Experimentele exploratorii sunt rcalizateatunci
c6nd nr

existi date in ceea ce privegte un anumit tratament sau cdnd se testeaza toxicitatea unei substanle gi at un numdr mare de variabile dependente m6surate. Experimentele de confirmare folosesc date obfinute ir experimentele exploratorii 9i vizeazd,m5surarea unui numdr redus de variabile dependente care prezinti interes qi sunt menlionate in ipoteza de lucru a experimenfului.

investieat
In orice experiment intervin variabile care pot influenla rezultatul final, cele mai importante fiind:

- Variabilele ,,auxilialg" fi controlat"i.


partial

specia, rasa, tulpina, sexu{., condiliile de mediu care pot

- variabilgld-itiggg

"*poimentator ca ritmul circadian, erori de mrsurare care pot fi controlate


interindividuale,care- nu-pel

- Variabile aditionale ca diferentele


.*'.-,.,-,,-.

t '-

ft-_c*o-n_tr-olate,de

l.Sglq gi luate in considerar e la analizadatelor dar de cele mai multe ori, in mod gregit, sunt ignorate. Pentru a minimaliza intervenlia acestor tipuri de variabile asupra rezultatelor
experimentului, la formarea loturilor de animale se folosegte tehnica randomizdrii.
.Ran{9mi7ge-a*-presupune impSrfirea animalelor

Aceste variabile ar trebui

-..,"*p..i*.ntuto;.:"

de laborator

in loturi omogene

influenla diferenlelor interindividuale asupra procesului investigat (diferen(e genetice, de vdrst., greutate, etc')' Este recomandat ca animalele folosite intr-un experiment s6 fie din aceeagi rag6.c6t mai uniforme din punct de vedere fenotipic, fErd diferenfe semnificative in ceea ce priveqte v6rsta, greutatea 9i conditiile de mediu in care au fost crescute), sd provin5 4$-ace-eagi-sursf,-(crescrtorie), sd fig g6na-t-q?{e, (animalele bolnave nu trebuie folosite in proceduri experimentale). Animalele de laborator trebuie

minimalizand

gdzduite

in condilii de mediu standard pentru a evita stressul care reprezintd un alt factor important

de

variabilitate.

pentru randomizare se folosesc programe statistice care atribuie numere aleatorii fiecdrui subiect.
Loturile oblinute dup6 randomizarc trebuie sd fie pmogene4i, ideal, sE conlind acelagi nurntr-de-anfunale
de \<laborator.

Dup6 randomizarea animalelor utilizate intr-un experiment ar trebui rcalizatd,#9prqtiz3{d astfel

inc6t s6 fie evitata intervenlia unor elemente subiective

in

mSsurarea rezultatelor. ,,Secretizarcd'

presupune codificarea tratamentelor (substanfelor) aplicate, animalelor folosite qi a diferitor probe (cdnd este cazul) gi necunoaqterea acestei codificdri de cStre persoanele carc realizeazd efectiv experimentul.

Ulterior, dupd inregistrarea rezultatelor gi analiza lor, schema de codificare este dezvdluitd, qi are loc
interpretarea finald a datelor.

f.

Realizareaprotocoluluiexpgrimental

protocolul experimental trebuie realizatobligatoriu inainte fiecdrei experiente/experiment efectuat 9i


presupune descrierea detaliatl a materialelor necesare qi a modului de lucru.

se

reali zeazb

o listi

completr a-$!r--ar* materiatedr


(animalele de laborator

necesare desfbqurdrii corespunzdtoarc

a experienJelor

necesare, substantele administrate, eprubete, pahare Berzelius, baghete sticll,

seringi, cronometre, etc.

absolut toate materialele care vor fi utilizate)

- Mod.ut de lucru
bune condilii:

se descrie foarte d"taliat $i cu p$,rozitate pa$ii-care vor

fi

parcurgi in timpul experimentului astfel incdt acesta sd se desftqoare in cele mai

1. Preoararea solutiilor de administrat 2. Modul de administrare - se descrie in amdnunt tehnica folositi pentru
L.'

administrarea substanlelor la animalul de laborator

3.

Identificarea

fieg@-

de obicei prin realizarea unor

marcaje standard de culori diferite caracteristice fiecIrui lot utilizat in


experiment qi fiecErui animal de laborator, modalitatea de randomizare aplicatd

4. 5.

Cdntdrirea animalelor de laborator inainte de experiment

- o etapd foarte

importantd deoarece de obicei se administreazd dozelkg corp O:dinea gi i$ervplu! de administrare al substanlelor

se realizeazd,un orar

in care se noteazi fiecare animal de laborator folosit in

experiment in

funclie de ordinea de administrare a substanlelor (de ex.primul qoarece din

lotul A, dupr 5 minute primul soarece din lotul B, dup6 inc6 5 minute al doilea $oarece din lotul A, etc. intr-un experiment cu design paralel care
foloseqte 2 loturi de goareci, A gi B).

6. 7.
8.

Descriereag$34Uqt1![.qtestului care va fi efectualDefinirea modului de mdsurare a parapetrilor evaluafi

Qr.d-iu-e.a dq 1e$T9_3

animalelor de laborator qi intervalul dintre testari

- se

rcalizeazd,un orar in care se noteaz6 fiecare animal de laborator in ordinea

testdrii.

Ex. de orar de administrare: experiment cu design paralel ilalirat p- 2 loturi de $oareci; substa r se efectueazl din 5 in 5 minute.

"ami"irtrail'

Ex.deorardetestare:experimentcudesignparaleIrea|izatpe@oareciIorse
realizea;zi la o
ceea ce

orI dupi administrarea substan{elor cu urmirirea a2 parametri; testul dureazfl 5 minute justifici alegerea intervalului de 5 minute in cazul administririi substanfelor.
10

Pentru a obline rezultate corecte gi pentru a reduce numdrul factorilor care ar putea influenla
desftqurarea experimentului (experientelor), protocolul experimental trebuie sd fie.compl"lr_tigrpt_qi,s5-. ,
aa{ggpU4q6 _d_edgg_f&Li g}p9grn9_44_!1@i1_i} Toate persoanele

implicate in efectuarea experimentului

trebuie sE cunoascd protocolul experimental qi sarcinile care le revin (pentru a evita incurcdturile @!!! )

g. Efectuarea

experimentului si colectarea datelor

DupI stabilirea designului qi protocolului experimental, se poate trece la realizarca efectivd a experimentului/experientei. Experimentele trebuie rcalizate in condilii standard de mediu in camere
special amenajate

in acest scop. Toate manevrele (administrarea substantelor, mlsurarea parametrilor,


Animalele de laborator trebuie manipulate
,"--_vr\-'--

etc.) trebui e realizate de--p-ersoane calificate care cunosc bine protocolul experimental qi este recomandat ca o anumitd manewd sd fie

a nu le indlce ,ru.!,lgn4gl1(pentru de laborator. Mdsurarea par.tmetrilor trebuie realizatd cu rigurozitate

un stress suplimentar) de persoane c6rora le place lucrul cu animale

gi conform definitiilor din

protocolul experimental.

Exemple

de modele experimentale utilizate pentru t.rt"r., a diferitor clase de

medicamente

Conform definitiei, modelul experimental presupune inducerea unui prgces patologic la animalul de
laborator. Cu ajutorul modelelor experimentale se testeaza diferite efecte ale medicamentelor.

Medicamentele analgezic - testarea acestei clase de medicamente presupune inducerea durerii la animalul de laborator prin diferite procedee si observarea efectului medicamentului testat asupra
durerii.

Testul torsiunilor presupune inducerea durerii prin aplicarea unui stimul chimic Injectareo intraperitoneala la Soareci, a unei substanle iritante (fenilquinonq sau acid acetic diluat), provoacd miscdri reflexe de contorsionare a trunchiului animalului ca manifestare a durerii profunde. In acest test, efectul analgezic al unei substan{e administrate tn prealabil, se manifestd prin scdderea numdrului de torsiuni efectuate de animalele testate sau chiar inhibarea completd a producerii lor. Se considerd torsiune : tntinderea animalului, urmatd de torsiunea trunchiului, retraclia abdomenului Si opistotonus, astfel incdt trenul posterior apasd suprafala pe care se aJld animalul. O substonta cu efect analgezic scade nurnarul de torsiuni efectuate.
11

placii incalzite presupune inducerea durerii prin aplicarea unui stimul termic. Animalul este plasat pe o placd tncdlzitd la aproximativ 55"C, temperatura ce trebuie menlinutd constantd tn timpul
Testul

experimentului. Timpul de reactie se mdsoard tn momentul tn care animalul atinge placa Si pdnd cdnd incepe sd-Si lingd labele sau sd sard. Un medicament analgezic creste timpul pana la aparitia primelor semne de disconfort.

Medicamente antiinflamatorii
zone de inflamatii prin diferite metode.

testarea acestor medicamente presupune producerea unei

Testul cu caragenina - metoda pletismometrica - inflama(ia este produsd prin injectarea de carageenina la nivel plantar. Se mdsoard volumul edemului inflamator cu aiutorul unui pletismometru. Administrarea unui medicament antiinflamator va scadea volumul zonei in/lomate.

Medicamente sedative pentru testarea acestor medicamente se poate folosi un test care permite mimurarea activitatii locomotorii stiindu-se ca sedativele scad acest tip de activitate. Testul de explorare simpla - permite mdsurarea activitd{ii-motrice in situalii libere a fiecarui animal de laborator (Soareci). Se foloseste o cutie de plexiglas, transparenta pe a carei podea sunt marcate 20 de carouri cu latura de I cm (4 x 5 carouri). Fiecare soarece estet pus intr-un coll al cutiei (acelasi coll pentru to[i Soarecii) Si timp de 5 minute se numdrd carourile prin care Soarecele trece cu toate cele 4 ldbule. Un medicament sedativ scade numarul de carouri parcurse de soarecele tratat. Medicamente anxiolitice - animalul
de laborator este pus

in situatii cunoscute

a induce o stare

Testul labirintului suspendat se bazeaza pe frica de inaltime si spatii deschise a soarecilor. Se foloseste un dispozitiv alcatuit din 4 brate perpendiculare. 2 brate sunt inchise au o platforma inconjurata de pereti, iar celelalte 2 brate sunt deschise - sunt forrnate doar din platftrma. In mod normal un soarece va explora mult mai mult timp bratele inchise decat cele deschise. Un medicament anxiolitic scade anxietote produse de spatiile deschise si inaltime astfel incat soarecele va petrece un timp mai mare in bratele ,

deschise.

se induc conwlsii animalului de laborator prin stimulare cerebrala electrica sau chimica (pentetrazol). Antiepilepticele impiedica producerea convulsiilor induse electric sau chimic.

Medicamentele antiepileptice

- testarea lor presupune inducerea diabetului zaharat (DZ) la In prezent exista modele experimentale atat pentru diabetul zahwat de tip I cat si animalul de laborator. pentru cel de tip II. Evaluarea antidiabeticelor urmareste efectul acestora asupra simptomelor DZ (polifagie, polidipsie, poliurie, scadere ponderala, etc.) sau asupra modificarilor metabolice ce apar caracteristicinDZ. De dxemplu, administrarea de aloxan la sobolan determina distrugerea selectiva a \ celulelor beta-pancreatice cu producereaDZ de tip I.

Medicamentele antidiabetice

72