Participantii La Procesul Civil

INM 2013 II.
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL 1. Instanta de judecata
1. Rolul activ al judecatorului 1.1. Principalele aspecte sub care se manifesta rolul activ al judecatorului: (1) Dreptul si obligatia instantei de judecata de a ordona dovezile pe care le socoteste utile pentru aflarea adevarului, in afara probelor propuse de parti si uneori chiar impotriva sustinerii comune ale partilor. Partea care nu a propus probele prin cererea de chemare in judecata, prin intampinare sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare, este decazuta din dreptul de a mai propune probe cu 3 exceptii: Cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea Cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii Cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat In cazurile 1 si 3 partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi aspect; in cazul amanarii partea este obligata sub pedeapsa decaderii sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.
INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
Pentru ca probele sa fie ordonate din oficiu de catre instanta de judecata este necesara indeplinirea mai multor cerinte: o Proba trebuie sa fie legala atat dpdv al normelor de drept material cat si al celor de drept procesual o Proba ordonata din oficiu de instanta trebuie sa ajute la solutionarea pricinii, adica sa fie concludenta o Proba trebuie , in prealabil, sa fie pusa in discutia partilor, pentru a se respecta contradictorialitatea si dreptul de aparare Cu respectarea acestor cerinte, instanta poate ordona in orice moment al dezbaterilor, nefiind limitata , ca partile, la prima zi de infatisare. Daca instanta constata ca probele propuse nu sunt suficiente, va dispune ca partile sa isi completeze probatoriile si va putea sa administreze probe din oficiu, chiar daca partile se impotrivesc, insa este obligata sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii acestora. In sistemul nostru procesual, cerera de chemare in judecata nu poate fi respinsa ca nedovedita ci eventual ca neintemeiata sau nefondata; atunci cand cererea ar fi respinsa ca neintemeiata ar exista putere de lucru judecat. (2) Punerea in vederea partilor a drepturilor si obligatiilor ce le revin in calitatea lor din proces: - presedintele/inlocuitorul sau ii va pune in vedere reclamantului lipsurile cererii de chemare in judecata pentru a fi implinite inainte de comunicarea acesteia - daca cererea de recurs este depusa personal de recurent si nu indeplineste conditiile cerute de lege, presedintele instantei poate sa o inapoieze partii pentru a fi refacuta prelungind termenul de recurs cu 5 zile - in hotarare trebuie sa se mentioneze calea de atac si termenul in care poate fi exercitata
(3) O a treia forma prin care se traduce rolul activ al judecatorului o reprezinta atenuarea unor dispozitii legale restrictive, prin aplicarea altor dispozitii legale : - inlaturarea decaderii prin repunerea in termen, cand instanta apreciaza ca partea nu a indeplinit actul procedural inauntrul termenului datorita unei imprejurari mai presus de vointa ei - incuviintarea probelor si dupa prima zi de infatisare in cele 3 cazuri prevazute de lege - administrarea probelor prin declaratiile martorilor daca exista un inceput de dovada scrisa sau daca partile au fost in imposibilitatea de a conserva aceasta proba - evitarea sanctiunii nulitatii recursului in situatia in care desi au fost indicate gresit motivele de recurs, dezvoltarea lor face posibila incadrarea intr-unul din motivele prevazute de lege (4) Posibilitatea judecatorului de a cere partilor explicatii cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, precum si punerea in discutia partilor a oricaror imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt cuprinse in cererea de chemare in judecata sau in intampinare. Judecatorul are dreptul de a invoca din oficiu incalcarea normelor juridice de ordine publica. Atunci cand nesocotirea unei norme de ordine publica a fost constatata dupa inchiderea dezbaterilor, cu ocazia deliberarii, instanta trebuie sa repuna cauza pe rol si sa citeze partile, dandu-le astfel posibilitatea sa discute imprejurarea respectiva. Instanta de recurs poate de asemenea sa invoce din oficiu motivele de recurs de ordine publica, cu punerea in dezbatere a partilor.
(5) Alte dispozitii legale prin care se concretizeaza rolul activ al judecatorului: - cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita - judecatorul va incerca impacarea partilor pe tot cursul procesului - instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor - judecatorul va putea indica partilor posibilitatea medierii Judecatorul are posibilitatea de a manifesta un rol activ in limitele prevazute de lege, insa, in principiu, neexercitarea acestei facultati nu reprezinta un motiv pentru desfiintarea hotararii. In schimb, daca textul de lege stabileste expres nu numai dreptul ci si obligatia judecatorului de a avea un rol activ, neindeplinirea acesteia poate duce la desfiintarea hotararii prin intermediul apelului sau dupa caz, al recursului.
1.2. Rolul activ al judecatorului si principiul disponibilitatii Principiul disponibilitii este consacrat n dispoziiile articolului 129 alin. 6 Codul de procedur civil i prevede c, n toate cazurile, judectorii hotrsc numai asupra obiectului cererii judecii. Prin principiul disponibilitii se nelege faptul c prile pot determina nu numai existena procesului prin declanarea procedurii judiciare i prin libertatea de a pune capt procesului nainte de interveni o hotrre pe fondul preteniei supuse judecii, ci i coninutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual n privina obiectului i a participanilor la proces, a fazelor i etapelor pe care procesul civil le-ar putea parcurge. Instana este obligat s se pronune doar asupra a ceea ce i s-a cerut i n limitele a ceea ce i s-a cerut de ctre pri. De asemenea, partea poate s renune la judecat sau chiar la dreptul dedus judecii, iar n anumite condiii poate ncheia o tranzacie care consfinete soluionarea amiabil a litigiului. ns principiul disponibilitii nu se oprete dup pronunarea unei hotrri definitive i irevocabile. Ultima etap a procesului civil, executarea hotrrii judectoreti, este de asemenea guvernat de acest principiu definitoriu. Astfel, etapa executorie ncepe numai dup ce partea interesat a nvestit hotrrea cu formul executorie i a solicitat organelor abilitate executarea ei. Principiul disponibilitatii nu are un caracter absolut, fiind, intr-o anumita masura, limitat de dispozitiile legale ce confera Ministerului Public, autoritatii tutelare, institutiilor de ocrotire a minorilor, altor institutii dreptul de a promova unele actiuni in interesul anumitor categorii de persoane (in special cele fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa). O alta limitare o constituie prerogativa judecatorului de a nu da curs acelor acte de dispozitie ale partilor prin care se urmareste atingerea unor scopuri ilicite
Prin definiia principiului disponibilitii rezult c acesta cuprinde urmtoarele drepturi: - Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul - Dreptul de a determina limitele cererii de chemare n judecat sau ale aprrii - Dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare i dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacie - Dreptul de a ataca sau nu hotrrea i de a strui sau nu n calea de atac exercitat - Dreptul de a cere executarea hotrrii judectoreti si n faza executrii silite, 1. Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul Pentru declanarea procesului civil este necesar ca partea care pretinde un drept mpotriva altei persoane s sesizeze instana competent prin formularea unei cereri de chemare n judecat. Partea care sesizeaz instana de judecat afirm, de regul, c este titularul dreptului subiectiv i solicit protecia judiciar n vederea exercitrii aciunii civile. Disponibilitatea nu este exclusiv, legea recunoscnd legitimarea procesual i altor persoane i organe. Astfel, Ministerul Public poate porni, , aciunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri prevzute de lege. Instana de judecat poate aciona din oficiu n urmtoarele situaii: cnd persoana vtmat este o persoan lipsit de capacitate de exerciiu, n acest caz instana este obligat s se pronune din oficiu i asupra reparrii pagubei cnd cel vtmat este o persoan cu capacitate de exerciiu restrns, caz n care instana se pronun din oficiu i asupra reparrii pagubei
cnd prin aciunea de divor nu s-a solicitat ncredinarea minorilor sau stabilirea contribuiei fiecrui printe la cheltuielile de cretere, educare, nvtur i pregtire profesional a acestora punerea sub interdicie i ridicarea acesteia n condiiile n care au ncetat cauzele care au provocat-o. 2. Dreptul de a determina limitele cererii de chemare n judecat sau ale aprrii Cadrul procesual este stabilit de ctre reclamant, care menioneaz n cererea de judecat persoanele cu care nelege s se judece i obiectul cererii, adic ceea ce pretinde. Instana nu poate introduce din oficiu o alt persoan n proces dect cele artate de reclamant prin cerere. Prile au posibilitatea de a lrgi sfera subiectiv a procesului sub forma chemrii n judecat a altei persoane, chemrii n garanie i artrii titularului dreptului. Posibilitatea de a largi cadrul procesual o au i alte persoane sub forma interveniei voluntare. 3. Dreptul de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare i dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacie Disponibilitatea procesual se realizeaz i prin posibilitatea prilor ca, n cursul procesului, s efectueze diferite acte de dispoziie, renunare la judecat, renunare la drept, achiesarea prtului la preteniile reclamantului, ncheierea unei tranzacii n vederea stingerii litigiului. Actul procesual de dispoziie cu privire la renunarea reclamantului este prevzut n cele dou forme ale sale, renunarea la judecat i renunarea la dreptul subiectiv dedus judecii. Reclamantul poate s renune oricnd la judecat, fie verbal n edin, fie prin cerere scris.
Dac renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat, instana, la cererea prtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli de judecat, iar cnd prile au intrat n dezbaterile fondului, renunarea nu se poate face dect cu nvoirea celeilalte pri. n situaia n care exist o participare procesual activ, renunarea unuia dintre reclamani nu produce nici un efect fa de ceilali reclamani, care doresc s continue judecata. De asemenea, renunarea reclamantului la judecat nu afecteaz soluionarea unei cereri de intervenie principal sau a unei cereri reconvenionale. Renunarea la dreptul subiectiv dedus judecii poate avea loc oricnd n cursul judecii fr consimmntul celeilalte pri. Achiesarea, ca act de dispoziie, se prezint sub dou forme, recunoaterea preteniilor reclamantului de ctre prt sau achiesarea prii care a pierdut procesul la hotrrea pronunat de instan. Achiesarea prtului la preteniile reclamantului are loc fie spontan, fie prin intermediul interogatoriului i i produce efectele fr a fi necesar acceptarea acestuia. Achiesarea prii care a pierdut procesul are loc cnd partea renun la dreptul de a ataca hotrrea pronunat de prima instan sau la apelul declarat, hotrrea devenind definitiv. n condiiile n care renun i la recurs sau retrage recursul, hotrrea devine irevocabil. Tranzacia este actul de dispoziie ce reprezint un contract prin care prile termin un proces nceput sau prentmpin un proces ce se poate nate, prin concesii reciproce, constnd n renunri reciproce la pretenii noi svrite ori promise de o parte n schimbul renunrii de ctre cealalt parte la dreptul care este litigios sau ndoielnic. Reclamantul poate renuna la cerere n tot cursul judecii, naintea instanelor de fond, chiar dac prtul se mpotrivete.
Dreptul de a renuna la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare i dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacie exist chiar dac procesul civil a fost pornit de o alt persoan dect titularul dreptului. Disponibilitatea n ceea ce privete actele de dispoziie nu este absolut, deoarece instana, n baza rolului activ, le va cenzura i nu le va da curs dac urmresc eludarea unor norme imperative. 4. Dreptul de a ataca sau nu hotrrea i de a strui sau nu n calea de atac exercitat Partea poate renuna n instan la calea de atac, fcndu-se meniune despre aceasta ntr-un proces-verbal semnat de preedinte i grefier. Renunarea se poate face i ulterior, prin nfiarea prii naintea preedintelui sau prin nscris autentic. Disponibilitatea sub acest aspect este uneori limitat, deoarece procurorul poate s exercite cile de atac mpotriva oricrei hotrri. 5. Dreptul de a cere executarea hotrrii judectoreti si n faza executrii silite, Partea care a exercitat procesul creditorul poate s renune la executarea nceput sau s atepte cu pornirea ei n limitele prescripiei dreptului de a solicita executarea silit. Creditorul i debitorul pot conveni, n cursul executrii silite, ca aceasta s se efectueze numai asupra veniturilor bneti ale debitorului. Prile pot stabili ca vnzarea bunurilor supuse urmririi s se fac n tot sau n parte prin bun nvoial. Ca o consecin a principiului disponibilitii, creditorul urmritor are dreptul, dac legea nu dispune altfel, s aleag bunurile debitorului, pe care vrea s le urmreasc, determinnd astfel i metode de urmrire. Art. 1042 C. civ. permite creditorului unei obligaii solidare s urmreasc pe oricare dintre debitori fr ca acesta s poat invoca beneficiul de diviziune.
Executorul judectoresc cu acordul creditorului poate s-i ncuviineze debitorului s procedeze el nsui la valorificarea bunurilor sechestrate. n acest caz, debitorul este obligat s-l informeze n scris pe executor despre ofertele primite, indicnd, dup caz, numele sau denumirea i adresa potenialului cumprtor, precum i termenul n care acesta din urm se angajeaz s consemneze preul propus. Termenul fixat de executorul judectoresc n materie de urmrire imobiliar pentru vnzarea la licitaie a bunurilor mobile urmribile la cererea att a creditorului, ct i a debitorului, va putea fi scurtat sau prelungit. Exist ns i situaii n care creditorul nu i poate valorifica titlul executoriu, fiind privat de dreptul de a alege modalitatea de executarea pe care o prefer. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaie de ntreinere sau de alocaie pentru copii, precum i n cazul sumelor datorate cu titlu de despgubire pentru repararea pagubelor cauzate prin moartea sau vtmarea integritii corporale sau a sntii, cnd executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, nfiinarea popririi se dispune de instana de fond, din oficiu, de ndat ce hotrrea este executorie potrivit legii. Atunci cnd debitorul i schimb locul de munc sau este pensionat, poprirea rmne n fiin, ns unitatea de la care pleac debitorul va trimite actele prin care s-a nfiinat poprirea unitii la care se afl noul loc de munc al debitorului sau organului competent de ocrotirea social care, de la data primirii acestor acte, devine ter poprit. Dac debitorul prsete unitatea fr ca aceasta s cunoasc noul loc de munc, ea l va ncunotina pe creditor despre atare mprejurare. Dup aflarea noului loc de munc al debitorului, creditorul l va aduce la cunotina unitii de la care debitorul a plecat, pentru ca aceasta s procedeze n condiiile menionate mai sus.
10
1.3. Rolul activ al judecatorului si principiul contradictorialitatii Contradictorialitatea consta in posibilitatea conferita de lege partilor de a discuta si combate orice element de fapt si de drept al procesului civil. Acest principiu domina intreaga activitate de solutionare a litigiului. Exigenta fundamentala a contradictorialitatii impune cerinta ca nici o masura sa nu fie dispusa de instanta inainte ca aceasta sa fie pusa in discutia partilor. Instanta trebuie sa asigure partilor posibilitatea de a-si sustine si argumenta dovezile, de a invoca probe, de a cunoaste dovezile solicitate de adversar, de a ridica si cunoaste exceptiile de procedura. In realizarea acestui principiu, instanta este obligata sa incuviinteze probele solicitate de parti numai in sedinta, dupa ce partile se pronunta asupra admisibilitatii lor. Nici o proba nu poate fi opusa celeilalte parti daca nu i s-a dat posibilitatea de a o discuta, astfel incat o hotarare nu se poate intemeia pe un act depus dupa inchiderea dezbaterilor fara a fi pus in discutie. Nerespectarea principiului contradictorialitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate.
11
2. Compunerea si constituirea instantei 2.1. Compunerea instantei Prin compunerea instantei se intelege alcatuirea sau formarea instantei de judecata cu numarul de judecatori prevazut de lege. Legiuitorul roman a optat pentru un sistem in care se face deosebire dupa cum judecata are loc in prima instanta sau intr-o cale de atac prin care se realizeaza controlul judiciar: - cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului, curtii se apel se judeca in complet format dintr-un singur judecator; cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale care se judeca de un complet format dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari ( asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia lor se consemneaza in hotarare iar opinia separata se motiveaza) - apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori - recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori * actiunea in anularea hotararii arbitrale se judeca de 1 judecator atat la tribunal cat si la curtea de apel (deci in prima instanta) si de 3 judecatori la ICCJ - sectia ICCj judeca in complet format din 3 judecatori ai aceleiasi sectii - completele de 5 judecatori ale ICCJ solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecata in prima instanta de sectia penala a ICCJ; alte cauze date prin lege in competenta lor si ca instanta disciplinara. * la inceputul fiecarui an in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul sectiei penale a ICCJ si doua complete de 5 judecatori pentru alte materii decat cea penala (compunerea completelor de 5 judecatori este aprobata de catre Colegiul de Conducere al ICCJ, judecatorii sunt desemnati de presedinte/vicepresedinte si nu pot fi schimbati decat pentru motive temeinice)
12
- ICCj se constituie in Sectii Unite, iar pentru aceasta trebuie sa fie prezenti cel putin 2/3 din numarul judecatorilor in functie, decizia putand fi luata cu majoritatea voturilor celor prezenti. - recursul in interesul legii este solutionat de un complet format din : presedintele ICCJ; presedintii sectiilor din cadrul ICCJ; 20 de judecatori (14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept si cate doi din cadrul
celorlalte sectii) . Fiind norme de ordine publica gresita compunere a instantei poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu. In cazul admiterii exceptiei privind gresita compunere a instantei, se va lua act prin incheiere iar transferul dosarului de la un complet la altul in cadrul aceleiasi instante se face pe cale administrativa, de catre presedintele instantei. Cand gresita compunere a instantei se invoca prin intermediul apelului sau al recusului, iar instanta de apel sau de recurs gaseste intemeiat motivul respectiv, hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. 2.2. Constituirea instantei Prin constituirea instantei se intelege alcatuirea ei complexa, cu toate organele si persoanele cerute de lege. Se are in vedere participarea, alaturi de judecatori si a grefierului, respectiv a magistratului-asistent la ICCj, precum si a procurorului.
13
2.3. Incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instantei A. INCOMPATIBILITATEA Incompatibilitatea este un incedent procedural care priveste doar compunerea instantei, si se intelege situatia in care un judecator este oprit sa ia parte la solutionarea unei pricini, in cazurile expres prevazute de lege. Incompatibilitatea se aplica doar judecatorilor! Exista trei cazuri de incompatibilitate, prevazute de lege: a) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau recurs b) judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la rejudecarea aceleiasi pricini dupa casare. Aceasta situatie vizeaza casarea cu trimitere, in cazul casarii cu retinere, judecatorii care au admis recursul pot rejudeca ei insisi fondul nefiind incompatibili. Nu este obligatoriu ca aceeasi judecatori care au solutionat recursul sa rejudece si fondul dupa casarea cu retinere, in acest caz s-ar putea imagina o ipoteza cand ar exista incompatibilitate si in situatia rejudecarii fondului dupa casarea cu retinere, anume daca hotararea recurata si casata a fost pronuntata de un judecator care ulterior a fost avansat la instanta de recurs si care ar intra in completul ce ar urma sa rejudece fondul, evident alt complet decat cel care a casat hotararea. c) nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina. - in situatia in care judecatorul a fost martor, pentru a deveni incompatibil nu este suficient ca judecatorul sa fi fost doar citat intro asemenea calitate, ci trebuie ca el sa fi fost efectiv audiat ca martor in procesul cu privire la care a avut cunostinta de unele imprejurari de fapt
14
Judecatorii care au solutionat un recurs nu sunt incompatibili de a judeca aceeasi cauza in fond dupa casare Nu exista incompatibilitate in cazul judecarii cailor extraordinare de atac de retractare (contestatia in anulare si revizuire - intrucat aceste cai de atac presupun ivirea unor imprejurari care nu au fost avute in vedere la judecata anterioara) Un judecator care a solutionat un recurs poate sa judece in aceeasi pricina, un al doilea recurs, declarat fie impotriva hotararii pronuntate la rejudecarea fondului dupa casare cu trimitere, fie chiar impotriva hotararii ce a fost deja atacata prin intermediul primului recurs Nu exista incompatibilitate in cazul contestatiei la executare, pentru judecatorul ce a participat la solutionarea litigiului in care s-a pronuntat hotararea ce se executa silit Nu exista incompatibilitate atunci cand judecatorul este sesizat cu aceeasi cauza dar nu in urma casarii ori a exercitarii apelului sau recursuui Judecatorul chemat sa solutioneze un litigiu care intr-o faza anterioara acestuia a fost avocatul uneia dintre parti nu este incompatibil Nu este incompatibil nici judecatorul care intr-o faza anterioara a procesului a pus concluzii in calitate de procuror Nu este incompatibil judecatorul care a pronuntat in cursul procesului doar unele incheieri preparatorii; daca insa printr-o incheiere au fost rezolvate unele situatii juridice care in urma apelului sau a recursului, se dezbat din nou in instanta de control judiciar, care prin efectul admiterii recursului si al casarii, se dezbat din nou la instanta de fond, atunci exista caz de incompatibilitate
15
Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absoluta a hotararii. Daca judecata este in curs de desfasurare, mijlocul procesual de invocare a incompatibilitatii este exceptia de incompatibilitate, care este o exceptie de procedura absoluta si dilatorie; ea poate fi invocata de orice parte interesata, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice faza a judecatii, chiar direct in apel sau in recurs. Exceptia se judeca de insasi instanta sesizata cu pricina respectiva, in a carei compunere va intra si judecatorul despre care se afirma ca s-ar afla intr-un caz de incompatibilitate. Daca exceptia de incompatibilitate este respinsa, se va pronunta o incheiere interlocutorie, care nu va putea fi atacata cu apel sau cu recurs, decat odata cu fondul. In cazul in care hotararea ce ar urma sa se pronunte pe fond nu este susceptibila de a forma obiectul recursului atunci nici incheierea prin care s-a respins exceptia de incompatibilitate nu este supusa recursului. Daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta cu nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea, partea interesata sau procurorul poate declara apel, fiind fara relevanta imprejurarea ca s-a invocat sau nu exceptia de incompatibilitate la judecata in prima instanta. In cazul in care se constata ca apelul este intemeiat, instanta de apel va trebui sa solutioneze pretentia pe fond. Daca s-a pronuntat o hotarare definitiva ce nu poate fi atacata cu apel, cu incalcarea dispozitiilor privind incompatibilitatea, aceasta poate fi desfiintata prin intermediul recursului (pe motiv ca instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale). Daca motivul de recurs este gasit intemeiat, iar recursul se judeca de un tribunal sau o curte de apel, se va casa cu retinere. ICCJ caseaza cu trimitere.
16
B. ABTINEREA SI RECUZAREA Abtinerea si recuzarea sunt reglementate pentru a proteja partea in acele cazuri indicate de lege, in care se poate presupune ca judecatorul nu ar fi obiectiv. Abtinere = situatia in care un judecator stiind ca se afla intr-unul din cazurile de incompatibilitate prevazute de lege, solicita retragerea sa de la judecata unei anumite pricini Recuzare = situatia in care una dintre parti cere, in cazurile strict determinate de lege, indepartarea unuia sau a mai multor judecatori de la solutionarea unei anumite pricini Deosebiri intre cele doua institutii procesuale: - recuzarea este propusa de parti; abtinerea provine chiar de la cel aflat in vreunul din cazurile prevazute de lege - abtinerea este reglementata de norme imperative; recuzarea este reglementata de norme de ordine privata, partea interesata avand facultatea de a-l recuza pe judecator sau de a accepta sa fie judecata de catre acesta
17
Cazurile de recuzare (se aplica si procurorului, grefierului, magistratilor-asistenti): Cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti Cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia dintre aceste persoane Cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii Daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator Daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii Daca este tutore sau curator al uneia dintre parti ( cand o ruda sau un afin al judecatorului sta in judecata ca tutore, curator ori director al unei institutii publice sau societati comerciale, judecatorul nu poate fi recuzat daca persoanele respective nu au un interes personal in judecarea pricinii) Daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca (procurorul, grefierii, magistratii asistenti nu vor fi recuzati pt acest motiv) Daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri Daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv
18
Propunerea de abtinere trebuie facuta mai inainte ca partea interesata sa formuleze o cerere de recuzare, dar daca totusi cererea de recuzare a fost facuta mai intai, este permis judecatorului sa declare ca se abtine, caz in care instanta se pronunta asupra abtinerii. Recuzarea se propune de partea interesata, verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte. Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute, chiar daca ele existau de la inceputul procesului. Nerespectarea termenului in care trebuie propusa recuzarea atrage sanctiunea decaderii partii din dreptul de a-l recuza pe cel in cauza. Competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzarii se stabileste in favoarea instantei sesizate cu pricina in care au fost ridicate aceste incidente, in a carui alcatuire nu poate sa intre judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat. Participarea judecatorului recuzat la solutionarea cererii de recuzare atrage nulitatea hotararii de fond. Incheierea prin care s-a incuviintat recuzarea nu este susceptibila niciunei cai de atac. Cand , datorita recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, recuzarea se judeca de instanta ierarhic superioara. Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau sectii. Daca recuzarea se propune verbal, se va lua act despre aceasta in incheierea de sedinta, in care se mai mentioneaa motivele de recuzare si mijloacele de proba indicata de parte.
19
Cand cererea se face in scris ea trebuie sa cuprinda: - indicarea instantei - numele, domiciliul/resedinta ori dupa caz, denumirea si sediul partilor si ale reprezentantului, daca este cazul - obiectul cererii, inclusiv numele celui recuzat - semnatura - motivele de recuzare si probele pentru dovedirea acestora Cererea se depunde intr-un singur exemplar. Judecarea cererii de abtinere sau recuzare: Se face in camera de consiliu Fara citarea partilor Cu ascultarea judecatorului recuzat sau care s-a abtinut Se pronunta o incheiere care se citeste in sedinta publica Este interzis folosirea interogatoriului ca mijloc pentru dovedirea motivelor de recuzare, aceste motive pot fi dovedite prin inscrisuri, inceputuri de proba scrise completate cu declaratii de martori, ori in lipsa unor asemenea mijloace de proba cu declaratii de martori. Daca judecarea cererii este de competenta instantei ierarhic superioare, aceasta va trimite pricina pentru a fi judecata la o instanta de acelasi grad in cazul in care incuviinteaza recuzarea/abtinerea, respectiv va inapoia primei instante in cazul in care respinge cererea. Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacata numai odata cu fondul. Atunci cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa , reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.
20
C.
ALTE
INCIDENTE
PROCEDURALE
REFERITOARE
LA
ALCATUIREA INSTANTEI - instanta este gresit compusa si daca la judecata participa un numar mai mic sau mai mare de judecatori decat cel prevazut de lege pentru pricina respectiva - instanta este gresit compusa cand completul de judecata este alcatuit cu un judecator suspendat sau eliberat din functie - este gresit constituita si atunci cand la judecata nu participa procurorul in cazurile in care concluziile lui sunt obligatorii, ori cand participa un procuror suspendat sau eliberat din functie Mijloacele procedurale prin care pot fi puse in discutie aceste inclidente sunt: - exceptia procesuala (daca judecata este in curs de desfasurare) - apelul (daca exista o hotarare nedefinitiva) - recursul (cand a intervenit o hotarare definitiva, dar irevocabila)
21
2. Partile in procesul civil
1. Conditiile pentru a fi parte in process Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata. Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere. Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate conform legii. Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii. Actele procedurale indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile, reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa, confirma toate sau numai o parte din aceste acte. In caz de urgenta daca persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, nu are un reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate va putea numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal; de asemenea instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata nu are reprezentant legal. Numirea acestor curator se face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.
22
2. Drepturile procedurale ale partilor a) Dreptul de a adresa cereri instantei b) Dreptul de a participa la judecata, fiind necesara in acest scop cunoasterea termenului de judecata si a locului unde va avea loc judecata, ceea ce implica dreptul partilor de a fi citate conform legii c) Dreptul la aparare, care presupune: dreptul de a raspunde celeilalte parti, dreptul de a propune probe pentru dovedirea propriilor sustineri ori pentru combaterea afirmatiilor adversarului, dreptul de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii de pe actele aflate la dosar, dreptul de a folosi limba materna sau de a recurge la un interpret, dreptul de a fi asistat si reprezentat de avocat d) Dreptul de a indeplini actele de procedura si de a participa la raporturile procesuale personal sau prin mandatar e) Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori, magistratiasistenti, experti, interpreti si traducatori, si dreptul de a invoca incompatibilitatea unor judecatori si de a solicita stramutarea pricinii f) Dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata ori prin incheierea unei tranzactii g) Dreptul de a solicita cheltuielile de judecata avansate in cazul castigarii procesului h) Dreptul de a exercita caile de atac prevazute de lege i) Dreptul de a cere executarea silita
23
3. Indatoririle procesuale ale partilor a) De a indeplini actele de procedura in conditiile, in ordinea si in termenele stabilite de lege sau de judecator b) De a exercita drepturile procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege c) De a urmari desfasurarea si finalizarea procesului d) De a-si dovedi pretentiile si apararile e) De a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat potrivit legii
4. Abuzul de drept procedural Partea care deturneaza dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege si il exercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept procedural. In literature noastra de specialitate se apreciaza ca orice abuz de drept procedural presupune doua elemente: a) un element subieciv = ce consta in exercitarea cu rea-credinta a dreptului procedural, in scop de sicana, fara justificarea unui interes special si legitim, ci numai cu intentia de a-l vatama pe adversar, pentru a diminua sau intarsia posibilitatile de aparare ori de valorificare a drepturilor acestuia, pentru a-l constrange la abandonarea sustinerilor sale ori la concesiuni. b) un element obiectiv = care consta in deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala, actul savarsit neputand fi explicat printr-un motiv legitim.
24
Pentru a caracteriza un act de procedura ca abuziv este necesar sa fie indeplinite urmatoarele cerinte: - autorul actului sa fie titularul dreptului procedural in cauza si sa fie capabil sa il exercite - dreptul procedural sa fie utilizat in limitele sale externe, fixate de lege, adica sa respecte dispozitiile legale referitoare la conditiile in care se exercita dreptul procedural, la forma actului si la termenul in care trebuie efectuat acesta - dreptul procedural sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a fost acordat de lege, partea ce il foloseste urmarind un obiectiv ce nu corespunde justei si cat mai rapide solutionari a pricinii - dreptul procedural sa fie exercitat cu rea-credinta Sanctionarea abuzului de drept procedural: partea ce a suferit un prejudiciu patrimonial sau moral, ca urmare a exercitarii abuzive a unui drept procedural de catre partea adverse are dreptul de a fi despagubita. Pentru a nu se incalca principiul disponibilitatii, despagubirile vor fi acordate numai la cerere, nu si din oficiu; instanta competenta este instanta sesizata cu solutionarea pricinii in care s-a savarsit abuzul respectiv. Despagubirile se vor acorda indiferent de solutia ce se va pronunta cu privire la fondul pretentiei deduse judecatii. Daca nu se solicita despagubiri in procesul in care una din parti a folosit abuziv un drept procedural cel interesat, poate sa le pretinda pe calea unu proces separat, termenul de prescriptie extinctiva fiind de 3 ani de la data la care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel ce raspunde de aceasta.Actul de procedura abuziv va fi lipsit de efectele contrarii scopului pentru care dreptul procedural exercitat abuziv a fost recunoscut, iar daca acest act are o existenta de sine statatoare, sanctiunea va lovi numai actul abuziv, dar, in cazul in care el sta la baza altor acte de procedura, atat actul abuziv cat si cele ulterioare vor fi lipsite de eficienta.
25
5. Coparticiparea procesuala Cand in acelasi proces, doua sau mai multe persoane au calitatea de reclamant ori cand calitatea de parat este detinuta de doua sau mai multe persoane, avem o coparticipare procesuala (numita uneori si litisconsortiu procesual). Coparticiparea procesuala existenta la judecata in prima instanta poate continua si la judecata in caile de atac, dar poate sa ia sfarsit in cazul in care numai unul dintre coparticipanti exercita calea de atac, ceilalti achiesand la hotararea instantei sau neatacand-o in termenul prevazut de lege, respectiv atunci cand cererea de exercitare a caii de atac este introdusa numai impotriva unuia dintre coparticipanti. Este posibila coparticiparea procesuala si atunci cand intre obiect si cauza exista numai o stransa legatura, nu doar in cazul identitatii de obiect sau cauza. Clasificarea coparticiparii: a) dupa rolul vointei partilor in formarea coparticiparii: - coparticipare procesuala facultativa - coparticipare procesuala necesara sau obligatorie (atunci cand mai multe persoane se gasesc intr-un raport juridic civil unic si indivizibil) b) coparticipare procesuala subiectiva si obiectiva - coparticiparea procesuala este subiectiva in situatia in care exista o pluralitate de persoane cu aceleasi interese - coparticiparea prcesuala obiectiva rezulta din conexarea a doua sau mai multor cereri, daca in unele din acestea sunt si alte parti (nu se pune semnul egalitatii intre coparticipare procesuala obiectiva si conexitate, intrucat este posibil sa se reuneasca mai multe cereri in care figureaza aceleasi doua parti , fara a mai exista, cel putin in una din cereri, o a treia parte, astfel incat nu poate fi vorba de o coparticipare procesuala, litigiul opunand numai doua persoane)
26
c) coparticipare procesuala activa, pasiva, mixta - coparticipare procesuala activa = mai multi reclamanti si un singur parat - coparticipare procesuala pasiva = mai multi parasi si un singur reclamant - coparticipare procesuala mixta = mai multi reclamanti si mai multi parati Efectele coparticiparii procesuale: In cazul coparticiparii procesuale, raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale adica, actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre coparticipanti nu pot folosi dar nici vatama celorlalti. De la acest principiu exista o singura exceptie: in cazul in care, prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii legale, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele procedurale incuviintate unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura vor profita si celorlalti. Daca actele de procedura ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor facute de ceilalti coparticipanti, atunci se va tine cont de actele cele mai favorabile. (aceasta exceptie isi gaseste aplicarea numai in cazul in care intre coparticipanti exista raporturi obligationale de solidaritate sau indivizibilitate). Ex: efectele admiterii apelului/recursului declarat de un coparticipant se extinde si asupra celor ce nu au introdus apel/recurs, sau ale caror cereri au fost respinse ca tardive/netimbrate etc. Consecintele respingerii caii de atac, de exemplu plata cheltuielilor de judecata, vor fi suportate numai de coparticipantul care a exercitat-o. Consecinte ale coparticiparii procesuale: - atunci cand coparticipantii au aceleasi interese, ei pot avea un singur mandatar, caz in care se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata sau de pe intampinare
27
- daca unii dintre coparticipanti nu s-au prezentat inaintea instantei ori nu au indeplinit un act de procedura in termen, ei vor fi citati in continuare - actele de procedura facute in interes comun sau impotriva coparticipantilor cu aceleasi interese sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru - coparticipantii vor suporta cheltuielile de judecata, daca este cazul, in functie de interesul fiecaruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie in mod egal, fie proportional, fie solidar In procesele in care sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti, iar de catre parati odata cu intampinarea. Daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, presedintele instantei va numi un curator special pentru parati si un mandatar pentru reclamanti.
28
6. Participarea tertilor la judecata 6.1. Precizari introductive Notiunea de terti desemneaza persoanele care sunt introduse intr-un proces in curs de desfasurare s care, din acel moment, devin si ele parti, fiind numite terti, spre a fi deosebite de partile initiale. Spre deosebire de hotararile penale, care sunt opozabile erga omnes, hotararile civile (cu rare exceptii de ex in materie de stare civila), nu pot fi opuse tertilor. Pentru ca hotararea civila sa isi produca efectele si fata de alte persoane, este necesara introducerea acestora in proces. Necesitatea atragerii unui tert la judecata poate sa decurga din folosul practic pe care l-ar realiza una din partile initiale, sau interesul de a fi introdus intr-un proces in curs de desfasurare poate sa apartina si tertului, fie pentru a-si valorifica un drept al sau, fie pentru a apara pe una din partile in litigiu, cu care se gaseste in raporturi speciale. In anumite cazuri, expres prevazute de lege, tertii sunt obligati sa intervina intr-un proces in curs de judecata, sub sanctiunea de a nu isi mai putea valorifica ulterior drepturile sau interesele lor. a) Avantajele participarii tertilor la judecata - participarea tertilor la judecata permite reunirea intr-un singur proces a tuturor persoanelor interesate de pretentia supusa judecatii, instanta urmand a se pronunta nu numai asupra raportului juridic substantial dintre reclamant si parat, ci si asupra raporturilor juridice dintre terii intervenienti si partile initiale, preintampinandu-se posibilitatea aparitiei unor hotarari judecatoresti contradictorii, realizandu-se o economie de timp si cheltuieli
29
b) Dezavantajele participarii tertilor la judecata: - introducerea unor terte persoane intr-un proces aflat in curs de desfasurare poate intarzia solutionarea cererii principale sau poate ridica anumite probleme in ceea ce priveste competenta - tertul este obligat sa ia procedura in faza in care se gaseste in momentul introducerii sale in proces, fiindu-i opozabile actele de procedura anterioare interventiei Codul de procedura civila reglementeaza: interventia voluntara si trei forme de interventie fortata (chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, aratarea titularului dreptului). Atragerea unui tert la judecata din initiativa reclamantului sau a paratului (interventia fortata) nu este permisa decat in cazurile expres prevazute de lege. Participarea tertilor la judecata nu trebuie confundata cu institutia conexarii pricinilor, si nici cu coparticiparea procesuala subiectiva; oricare dintre formele participarii tertilor la judecata implica existenta unui singur proces in curs de desfasurare, in cadrul caruia se formuleaza cereri incidentale (de interventie voluntara sau fortata).
30
6.2. Interventia voluntara Interventia voluntara este acea forma de participare a tertelor persoane la judecata ce consta in introducerea unui tert, din propria sa initiativa, intr-un proces aflat in curs de judecata, putand fi definita ca cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti, pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din acel proces. Interventia voluntara prezinta doua elemente definitorii: - existenta unui proces civil in curs de judecata - introducerea unui tert, din initiativa acestuia, in procesul respectiv Cererea de interventie voluntara poate fi formulata de orice tert care ar putea fi prejudiciat in vreun fel de hotararea ce ar urma sa se pronunte intr-o pricina sau care pretinde un drept propriu, in stransa legatura cu obiectul acelei pricini, nu insa si de o persoana ce a dobandit deja calitatea de parte in acel proces. Cei care sunt considerati a fi reprezentati in proces (ex: creditorii chirografari ai partilor) pot interveni deoarece, in realitate ei nu sunt parti ci numai hotararea care se va pronunta le va fi opozabila. Reprezentantul legal sau conventional al unei parti, neactionand in nume propriu si deci fiind un tert fata de pretentia supusa judecatii, poate sa formuleze o cerere de interventie voluntara (in nume propriu). Interventia voluntara poate fi de doua feluri: - interventie voluntara principala = dupa cum terul invoca un drept propriu - interventie voluntara accesorie = dupa cum tertul apara drepturile unei parti Tertul trebuie sa justifice intotdeauna un interes propriu, indiferent de felul interventiei, interesul fiind o conditie ce trebuie indeplinita pentru exercitarea oricarei forme concrete de manifestare a actiunii civile, deci si a interventiei voluntare.
31
a) Interventia voluntara principala Cererea prin care un tert solicita introducerea sa intr-un proces in curs de judecata, pentru a i se recunoaste sau stabili un drept propriu, se numeste interventie voluntara principala. Ca natura juridica, interventia voluntara principala este o veritabila chemare in judecata, indreptata impotriva partilor initiale, deci atat a reclamantului cat si a paratului. Tertul intervenient poate sa isi formuleze pretentia pe cale principala, declansand un proces distinct, in care el ar figura ca reclamant, iar partile din celalalt proces ar fi parate. Daca insa tertul prefera sa invoce pretinsul sau drept in litigiul pendente, cererea sa dobandeste caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaza pe cererea principala, dar care poate fi solutionata si independent de aceasta. Interventia voluntara principala presupune invocarea de catre un tert a unui drept propriu, fara a fi necesar sa existe identitate intre dreptul pretins de tert si dreptul ce formeaza obiectul cererii de chemare in judecata; totusi intre cele doua drepturi subiective trebuie sa existe o legatura suficienta, care sa justifice rezolvarea impreuna a celor doua cereri. Sfera de aplicare a interventiei voluntare principale: de regula, interventia voluntara principala este admisibila in orice proces civil. Cu toate acestea se considera inadmisibila cererea de interventie voluntara in pricinile cu caracter strict personal, cum ar fi: desfacerea sau desfiintarea casatoriei, tagaduirea paternitatii, punerea sub interdictie sau ridicarea interdictiei etc. Atunci cand in litigiul declansat printr-o cerere cu caracter strict personal partile formuleaza si cereri accesorii sau incidentale care nu au un astfel de caracter, interventia voluntara principala devine admisibila daca vizeaza pretentiile formulate in cererile accesorii sau incidentale.
32
Nici in litigiile individuale de munca nu este admisa interventia voluntara principala, intrucat o alta persoana nu poate cere sa i se stabileasca drepturi decurgand dintr-un raport de munca in care subiect este persoana ce figureaza ca parte in cererea principala, caracterul personal al raportului de munca impunand o asemenea solutie In cazul litigiului arbitral, interventia voluntara principala este admisibila numai daca tertul a fost si el parte in conventia arbitrala sau daca, ulterior declansarii litigiului arbitral, se incheie un compromise intre tert si partile initiale, aceeasi fiind solutia pentru orice forma de participare a tertilor la judecata Cererea de interventie voluntara principala trebuie facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata. De asemenea, fiind vorba de o cerere incidentala, continutul acesteia trebuie sa se refere si la cererea principala. Interventia voluntara principala se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. - intr-un proces de partaj, cererea de interventie voluntra principala poate fi introdusa si dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu, pana la inchiderea dezbaterilor ce preced hotararea finala de partaj - cererea de interventie voluntara principala trebuie depusa cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor de fond, chiar si atunci cand instanta a amanat pronuntarea hotararii
33
Introducerea cererii de interventie voluntara principala este permisa in instanta de apel, insa numai cu invoirea partilor; daca la judecata in prima instanta au existat mai mult de doua parti, dar numai unele au fost atrase la judecata in apel, este nevoie doar de acordul acestora din urma, insa tertul intervenient nu se va putea prevala de hotararea pe care o va obtine si fata de partile pentru care hotararea apelata a ramas definitiva si irevocabila. Momentul pana la care tertul poate sa intervina in instanta de apel este acela al inchiderii dezbatrilor de fond inaintea instantei de apel. Interventia voluntara principala este inadmisibila in recurs. Admisibilitatea interventiei voluntare principale in cadrul rejudecarii fiondului dupa casare: a) daca s-a casat cu retinere, cererea este inadmisibila indiferent ca a fost recurata o hotarare pronuntata in apel sau o sentinta nesupusa apelului b) in cazul casarii cu trimitere la instanta de apel care a pronuntat hotararea recurata sau la instanta de apel competenta, cererea intervenientului voluntar principal poate fi primita numai cu acordul partilor c) in cazul in care casarea cu trimitere s-a facut pentru necompetenta atat a instantei de apel cat si a primei instante, rejudecarea fondului dupa casare echivaleaza cu o judecata in prima instanta asa incat cererea de interventie voluntara principala poate fi depusa pana la inchiderea dezbaterilor d) cand s-a casat cu trimitere intr-o pricina in care, potrivit legii, hotararea primei instante nu este supusa apelului, cererea de interventie voluntara principala poate fi depusa pana la inchiderea dezbaterilor
34
In cazul contestatiei in anulare, interventia coluntara principala devine admisibila daca se rejudeca fondul ca urmare a admiterii caii extraordinare de atac de retractare si numai atunci cand: - contestatia in anulare de drept comun a fost exercitata impotriva unei sentinte nesupuse apelului sau impotriva unei hotarari pronuntate in apel, insa in aceasta situatie, cererea intervenientului principal poate fi primita numai cu acordul partilor - contestatia in anulare speciala a fost exercitata impotriva unei hotarari pronuntate de judecatorie in ultima instanta In cazul revizuirii, problema admisibilitatii cererii intervenientului principal se pune numai daca are loc o rejudecare a fondului ca urmare a admitere a cererii de revizuire: - in cazul in care s-a atacat o hotarare de prima instanta, ramasa definitiva prin neapelare, iar cererea de revizuire a fost incuviintata in principiu, tertul isi poate formula pretentiile pana la inchiderea dezbaterilor - daca s-a admis in principiu cererea de revizuire a unei hotarari pronuntate in apel, cererea tertului poate fi primita pentru a fi judecata numai daca partile convin in acest sens - in situatia cand s-a cerut revizuirea unei hotarari pronuntata de o instanta de recurs, interevntia voluntara principala este inadmisibila Instanta se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie numai dupa ascultarea partilor si a celui care intervine.
35
Inainte de a decide cu privire la incuviintarea in principiu a cererii de interventie voluntara principala, instanta de judecata trebuie sa verifice: - daca exista o legatura suficienta intre cererea principala si cererea de interventie care sa justifice solutionarea impreuna a celor doua cereri - daca tertul a formulat cererea sa inauntrul termenului stabilit de lege - pentru cererea formulate in apel, instanta va verifica daca partile cu privire la care se judeca apelul respectiv sunt de acord cu primirea cererii - daca, in raport cu natura litigiului dintre partile initiale, ar fi admisibila o interventie voluntara principala Asupra admisibilitatii in principiu a interventiei voluntare principale, instanta de judecata se va pronunta printr-o incheiere, prin care va incuviinta in principiu cererea tertului sau, dupa caz, o va respinge ca inadmisibila. Aceasta incheiere nu poate fi atacata decat odata cu fondul, deci este supusa acelorasi cai de atac ce pot fi exercitate impotriva hotararii de fond. - incheierea poate fi atacata in cazul incuviintarii in principiu a cererii de interventie, de oricare dintre partile initiale - incuviintarea poate fi atacata in cazul respingerii ca inadmisibila de catre tertul care a formulat cererea Incheierea asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie voluntara principala are caracter interlocutoriu, astfel incat instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni supra ei.
36
Efectele introducerii cererii de interventie voluntara principala Acestea se produc numai daca instanta de judecata pronunta o incheiere de incuviintare in principiu, nu insa si atunci cand cererea tertului este respinsa ca inadmisibila. Aceste efecte sunt: a) investirea instantei cu judecarea pretentiei tertului intervenient b) prorogarea legala de competenta daca este cazul c) tertul devine parte in proces, cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie d) dreptul subiectiv pretins de tert devine un drept litigios e) partile initiale sunt puse in intarziere fata de tertul intervenient f) intreruperea prescriptiei extinctive Prescriptia se intrerupe de la data introducerii cererii de interventie voluntara principala, iar nu de la data pronuntarii incheierii de incuviintare in principiu a acesteia. Intreruperea este numai provizorie si conditionata, in sensul ca prescriptia se considera a nu fi fost intrerupta in cazul in care cererea de interventie voluntara este respinsa, anulata, se perima sau tertul intervenient renunta la judecata. Dupa incuviintarea in principiu a cererii de interventie, instanta va dispune comunicarea acesteia catre partile initiale si va fixa un termen in care poate fi depusa intampinarea. Daca partile convin, iar in aceeasi sedinta de judecata pot fi administrate toate probele necesare solutionarii cauzei, instanta poate trece la judecarea fondului. Inpotriva cererii de interventie voluntara principala, oricare din partile initiale ar putea sa formuleze o cerere reconventionala, deoarece interventia voluntara principala este o adevarata cerere de chemare in judecata, in care pozitia de reclamant este detinuta de catre tertul intervenient, iar cea de parat revine partilor initiale.
37
Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, asa incat, in termenul stabilit de instanta pentru depunerea intampinarii, cel interest poate sa formuleze si o cerere reconventionala. Partile pot conveni ca si cererea reconventionala introdusa dupa acest termen sa fie judecata cu cererile deja formulate. Prin introducerea unei cereri reconventionale la cererea de interventie voluntara principala, partea trebuie sa tinda la realizarea unei compensatii judiciare intre creanta sa si creanta pretinsa de tertul intervenient, urmarind sa obtina neutralizarea obligatiei pretinse de tert impotriva sa ori atenuarea acestei obligatii sau, dupa caz, condamnarea tertului intervenient fata de ea. Din momentul incuviintarii in principiu a cererii de interventie voluntara principala, tertul devine parte in proces avand toate drepturile procedurale dar si indatoririle procesuale. Tertul va lua procedura in starea in care aceasta se afla in momentul incuviintarii in principiu a cererii de interventie, insa, pentru viitor toate actele de procedura se vor indeplini si fata de el. Tertul nu ar putea sa solicite refacerea unora dintre actele de procedura indeplinite anterior interventiei ori sa invoce nulitatile relative acoperite intre timp. Probele aflate la dosar desi au fost administrate in contradictoriu numai cu partile initiale sunt opozabile tertului intervenient asa incat acesta nu va putea solicita readministrarea lor. Legea nu prevede obligativitatea comunicarii tertului intervenient a unor copii de pe actele aflate la dosar, ceea ce inseamna ca tertul trebuie sa si le procure singur, tertul nu poate obtine un termen spre a lua la cunostinta de actele dosarului deoarece s-ar intarzia solutionarea cererii de chemare in judecata.
38
Intervenientul principal are posibilitatea sa introduca o cerere de chemare in judecata a altei persoane, precum si o cerere de chemare in garantie, nu insa si o cerere de aratare a titularului dreptului, deoarece aceasta poate fi formulata numai de catre parat. Cererea de interventie voluntara principala se judeca odata cu cererea principala, insa daca ar duce la intarzierea solutionarii acesteia se permite instantei sa dispuna disjungerea. Masura disjungerii se ia printr-o incheiere ce nu este supusa vreunei cai de atac. Pentru situatia in care s-a dispus disjungerea este necesar sa se constituie un dosar separat pentru cererea tertului intervenient. Instanta nu isi va declina competenta, deoarece efectul prorogarii de competenta subzista chiar si atunci cand cele doua cereri nu mai sunt solutionate prin aceeasi hotarare. In cazul in care cererea de chemare in judecata si cererea de interventie voluntara principala s-au solutionat impreuna, se pronunta o singura hotarare, care va fi opozabila tuturor partilor. Nu pot fi admise in intregime atat cererea de chemare in judecata cat si cererea de interventie voluntara principala, daca acestea au acelasi obiect si deci se exclud reciproc. Admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata atrage in mod automat respingerea celeilalte cereri si invers. Este posibil ca ambele cereri sa fie respinse, iar in aceasta situatie paratul din cererea introductiva de instanta este cel care a castigat procesul, asa incat el are dreptul la acoperirea cheltuielilor de judecata avansate care vor fi recuperate atat de la reclamant cat si de la tertul intervenient. Este posibil ca ambele cereri sa fie admise numai in parte sau ca una din cereri sa fie admisa in parte iar cealalta respinsa, in ambele situatii cheltuielile de judecata urand a fi suportate de toate partile.
39
Daca identitatea de obiect este numai partiala, solutiile por fi: - respingerea ambelor cereri - admiterea in parte atat a cererii de chemare in judecata si a cererii de interventie voluntara principala - respingerea unei cereri si admiterea integrala sau in parte a celeilalte cereri - admiterea in intregime a unei cereri si admiterea in parte a celeilalte cerei - admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata cat si a cererii de interventie voluntara principala, insa numai pentru situatia in care intre pretentia reclamantului initial si cea a tertului intervenient exista doar o legatura de conexitate fara a exista si identitate de obiect, nici macar partiala Soarta cererii de interventie voluntara principala in ipoteza cand, dupa incuviintarea acesteia in principiu, s-ar stinge judecata referitoare la pretentia din cererea introductive de instanta fara a se pronunta o hotarare pe fond in acest caz instanta va solution in continuare cererea intervenientului principal, indiferent de cauza pentru care nu s-a mai judecat pe fond cererea de chemare in judecata. In situatia in care cererea principala este respinsa ca inadmisibila pe motiv ca ar fi de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau este respinsa ca nefiind de competenta instantelor romane, deoarece, nefiind competenta sa judece cererea principala, instanta nu devine competenta nici in privinta cererii inccidentale.
40
b) Interventia voluntara accesorie Cererea prin care un tert ce justifica un interes solicita introducerea sa intr-un litigiu in curs de desfasurare, pentru a apara drepturile uneia din partile initiale, se numeste interventie voluntara accesorie. Interventia voluntara accesorie are un scop limitat, deoarece tertul nu invoca si o pretentie proprie si nu urmareste obtinerea unei hotarari prin care partile initiale sa fie condamnate fata de el, ci tinde, prin apararile pe care le face, ca instanta sa pronunte o solutie in favoarea partii pentru care a intervenit. Interventia voluntara accesorie este o simpla aparare, constituinad o cerere incidentala prin care tertul nu invoca un drept propriu ci doar sprijina pe reclamant sau dupa caz, pe parat, interventia voluntara accesorie duce la largirea cadrului procesual numai sub aspectul partilor, nu si al obiectului litigiului. Interventia voluntara accesorie este admisa in orice materie; in litigiile individuale de munca, se poate formula o cerere de interventie accesorie astfel: - daca se contesta decizia de desfacere a contractului de munca, intervenient poate fi cel care a luat aceasta masura - in litigiile pentru stabilirea despagubirilor poate interveni salariatul care a inlesnit producerea pagubei - cand s-a facut o plata nelegala, intervenient poate fi cel care a dispus plata respectiva - posibilitatea sindicatului de a interveni pentru a apara drepturile unui membru al sau In pricinile cu caracter strict personal interventia voluntara accesorie este inadmisibila, exceptand situatia cand o norma juridica speciala ar dispune in sens contrar, precum si situatia in care interventia ar privi o cerere accesorie sau incidentala ce nu are un astfel de caracter.
41
Intervenientul accesoriu trebuie sa justifice intotdeauna un interes propriu. Chiar daca nu pretinde un drept propriu in cadrul procesului in care intervine tertul trebuie sa urmareasca obtinerea unui folos pentru sine, iar nu pentru partea a carei pozitie o sustine. Intervenientul accesoriu are un interes personal, distinct de cel al partii pe care o apara, iar aceasta se datoreaza faptului ca drepturile sale ar putea fi afectate prin pronuntarea unei hotarari de condamnare a partii respective. Deci, intervenientul accesoriu are un interes preventiv, care se apreciaza in functie de posibila incidenta asupra drepturilor sale a hotararii ce ar urma sa se pronunte cu privire la cererea principala. Asadar, in cazul interventiei voluntare accesorii, este vorba de un interes actual pentru a preveni un prejudiciu eventual. Tertul va obtine un folos practic direct si imediat prin pronuntarea unei hotarari in favoarea partii pe care o apara, deoarece hotararea respectiva va stabili sau va confirma o situatie ce confera intervenientului accesoriu certitudinea ca drepturile sale, conexe cu aceasta situatie juridica, nu sunt cu nimic afectate. Interesul intervenientului accesoriu poate sa nu fie numai de ordin patrimonial, ci este suficient si un interes moral. Dat fiind ca este o simpla aparare, cererea de interventie voluntara accesorie nu trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, ci este suficient sa cuprinda: - aratarea instantei - numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, ori denumirea si sediul lor - numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul - obiectul cererii si semnatura - mijloacele de comunicare utilizate de parti, precum si numarul de telefon/ fax daca este cazul
42
- justificarea interesului tertului - indicarea partii in favoarea careia se intervine - individualizarea procesului in care tertul solicita sa fie introdus Cererea de interventie voluntara accesorie se poate face chiar si inaintea instantei de recurs! Precum si in cadrul cailor extraordinare de atac de retractare. In cazul recursului in interesul legii, interventia voluntara accesorie este inadmisibila deoarece hotararea ce se va pronunta nu va produce efecte fata de partile din proces care nici nu trebuie citate. Instanta de judecata va asculta partile si pe cel care intervine, doar dupa ce va verifica daca tertul justifica un interes propriu, daca exista legatura intre cererea principala si cererea tertului si daca, in functie de natura pricinii, aceasta din urma cerere ar fi admisibila, va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei voluntare accesorii, printr-o incheiere interlocutorie, care nu poate fi atacata decat odata cu fondul. In cazul cand incuviinteaza in principiu cererea de interventie voluntara accesorie, instanta va dispune comunicarea acesteia catre partile initiale, iar acestea din urma au posibilitatea sa formuleze intampinarea, inauntrul termenului acordat de instanta in acest scop. Se admite ca intampinarea poate fi facuta nu numai de partea adverse celei in favoarea careia s-a intervenit, ci si de aceasta din urma parte, in masura in care ar aprecia ca interventia accesorie este potrivnica intereselor sale. Partile initiale nu pot sa formuleze insa cerere reconventionala impotriva intervenientului accesoriu, deoarece acesta nu supune judecatii o pretentie proprie. Tertul intervenient va lua procedura in starea in care aceasta se gaseste in momentul incuviintarii in principiu a cererii sale, insa actele de procedura ce urmeaza vor fi indeplinite si fata de el.
43
Tertul are o pozitie procesuala subordonata partii pe care o apara, si nu poate face decat acele acte de proceduta care profita partii respective. In cazul in care tertul ar face un act de procedura potrivnic intereselor partii a carei pozitie o sustine, instanta de judecata va considera un asemenea act ca si cum nu ar fi fost indeplinit, deci neavenit. Cererea de interventie voluntara accesorie, se judeca intotdeauna impreuna cu cererea introductiva de instanta. Hotararea ce se va pronunta va fi opozabila tuturor partilor din proces deci si a intervenientului accesoriu. Solutia ce se va da cu privire la cererea de interventie voluntara accesorie, depinde de solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in judecata, urmand a se distinge dupa cum tertul a intervenit in favoarea reclamantului sau a paratului: - interventia voluntara accesorie in sprijinul paratului se va admite daca se respinge cererea de chemare in judecata, deoarece paratul nu a cazut in pretentii, asa incat apararea tertului urmeaza a fi considerata utila - in cazul in care se admite cererea principala, deci cand paratul cade in pretentii, cererea de interventie in favoarea acestuia se respinge - interventia voluntara accesorie in favoarea reclamantului se va admite in situatia in care instanta admite cererea de chemare in judecata, intrucat reclamantul are castig de cauza, deci apararea tertului i-a profitat - daca se respinge cererea principala, vatrebui sa fie respinsa si interventia in sustinerea reclamantului, apararea tertului neducand la castigarea litigiului de catre partea pentru care s-a intervenit
44
Intrucat intervenientul accesoriu nu pretinde un drept propriu, stingerea judecatii cu privire la cererea introductiva de instanta antreneaza in mod inevitabil si stingerea judecatii cu privire la cererea de interventie voluntara accesorie: a) daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, atunci cererea de interventie facuta in favoarea sa ramane lipsita de obiect b) daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului, va ramane lipsita de obiect cererea prin care tertul a intervenit in apararea paratului c) daca partile initiale sting litigiul printr-o tranzactie judiciara, in regula generala, tertul nu va putea sa solicite continuarea judecatii (daca este cazul, tertul ar putea sa invedereze instantei imprejurarile ca partile initiale au incheiat tranzactia respectiva pentru a-i frauda interesele, ipoteza in care instanta va refuza sa ia act de tranzactia intervenita intre partile initiale si va continua judecata pe fond d) perimarea cererii de chemare in judecata isi produce efectele si fata de cererea de interventie voluntara accesorie Cheltuielile de judecata:Intervenientul accesoriu nu poate fi obligat la plata acestora; daca partea pentru care a intervenit cade in pretentii, numai aceasta va suporta cheltuielile de judecata avansate de adversar. In cazul in care partea ce a avut castig de cauza a facut o serie de cheltuieli numai pentru a combate sustinerile intervenientului accesoriu, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor respective. Se admite ca intervenientul accesoriu trebuie sa suporte intotdeauna cheltuielile propriei cereri, indiferent daca hotararea s-a pronuntat ori nu in favoarea partii pentru care a intervenit. Apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs. Recursul intervenientului accesoriu devine inadmisibil si atunci cand recursul (apelul) partii a fost respins ca tardiv, anulat ca netimbrat sau atunci cand partea in favoarea careia s-a intervenit si-a retras apelul (recursul).
45
6.3. Chemarea in judecata a altor persoane Chemarea in judecata a altor persoane este definita ca fiind mijlocul procesual prin care una din partile initiale solicita introducerea in proces a unei terte persoane ce ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. - tertul este introdus in proces nu la cererea sa ci la cererea uneia din persoanele ce au deja calitatea de parte in procesul respectiv - poate fi atrasa la judecata, prin intermediul acestei forme de interventie fortata numai persoana ce ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi subiective civile ca si reclamantul Interesul de a formula o cerere de chemare in judecata a altor persoane, care pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul aparine de cele mai multe ori paratului, care doreste obtinerea unei hotarari opozabile tuturor potentialilor reclamanti, in legatura cu acea situatie juridica. Reclamantul are posibilitatea sa formuleze cererea de chemare in judecata (cererea introductiva de instanta) impotriva oricarei persoane ce ar avea legatura cu raportul juridic substantial dedus judecatii si careia vrea sa ii faca opozabila hotararea. Este posibil ca reclamantul sa afle despre existenta unui tert care ar fi in masura sa pretinda aceleasi drepturi ca si el dupa declansarea procesului, de aceea legea acorda si reclamantului dreptul sa introduca o cerere de chemare in judecata a altor persoane insa, in acest caz, tertul atras la judecata pe aceasta cale nu va dobandi calitatea de parat ci va dobandi calitatea de intervenient in interes propriu.
46
Termenul in care se poate depune cererea de chemare in judecata a altor persoane ce ar putea sa invoce aceleasi drepturi ca si reclamantul difera dupa cum cererea este formulata de catre parat sau de catre reclamant: - cererea facuta de parat se depune odata cu intampinarea sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare - cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante In legatura cu termenul de depunere a cererii de chemare in judecata a altor persoane, se ivesc unele dificultati in cazul in care este deja formulate o cerere reconventionala sau o cerere de interventie voluntara principala, deoarece, in litigiul respective, o parte poate sa detina atat calitatea de reclamant cat si calitatea de parat: - daca tertul ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi precum cele pretinse prin cererea reconventionala, termenul pentru depunerea cererii se determina prin raportarea la cererea reconventionala, deci reclamantul din aceasta din urma cerere ( paratul din cererea principala) ar putea sa cheme in judecata o alta persoana pana la inchiderea dezbaterilor, iar paratul din cererea incidentala (reclamantul din cererea principala) ar putea sa solicite introducerea in proces a altei persoane pana la implinirea termenului acordat de instanta spre a depune intampinare la cererea reconventionala.
47
Daca s-a formulat o cerere de interventie voluntara principala, trebuie sa distingem dupa cum: - exista identitate intre obiectul cererii de chemare in judecata si obiectul cererii de interventie voluntara principala (caz in care atat reclamantul din cererea introductiva de instanta cat si intervenientul voluntar principal pot chema in judecata alte persoane pana la inchiderea dezbaterilor, iar paratul poate solicita introducerea unei alte persoane in proces odata cu intampinarea la cererea introductiva de instanta sau pana la prima zi de infatisare dupa caz), - intre obiectul cererii de chemare in judecata si obiectul cererii de interventie voluntara principala exista doar o legatura de conexitate (caz in care, daca tertul ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi ca si intervenientul principal, acesta din urma il poate chema in judecata pana la inchiderea dezbaterilor, iar partile initiale pana la implinirea termenului acordat de instanta in vederea depunerii intampinarii la cererea de interventie voluntara principala) Desi termenul de depunere a cererii de chemare in judecata a altei persoane este un termen legal preemptoriu, nerespectarea lui nu atrage sanctiunea decaderii, deoarece este stabilita o sanctiune specifica: judecarea separata a cererii indreptate impotriva tertului, afara de cazul in care partile consimt sa se judece impreuna cu cererea principala. Numai in privinta cererii formulate de parat partile pot conveni ca aceasta sa fie primita dupa implinirea termenului nu insa si in ceea ce priveste cererea facuta de reclamant. Tertul chemat in judecata intrucat ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul dobandeste calitatea de intervenient principal, iar hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila.
48
Cererea de chemare in judecata a altei persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul se comunica atat tertului introdus in proces, cat si partii adverse. La exemplarul destinat tertului, de vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, daca este cazul si de pe alte acte de procedura ce au aceeasi natura juridica, de pe intampinare, precum si de pe inscrisurile aflate la dosar. Spre deosebire de interventia voluntara, legea nu mai prevede ca instanta ar trebui sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii de chemare in judecata a altei persoane ce ar putea pretnde aceleasi drepturi ca si reclamantul, ceea ce inseamna ca instanta va lua act de depunerea cererii, iar apoi o va solution pe fond odata cu cererea principala. Daca insa cererea formulata de parat este tardiv introdusa, instanta va lua act de aceasta imprejurare si va dispune, prin incheier, judecarea separata cu exceptia situatiei in care partile convin judecarea impreuna a celor doua cereri. Cand cererea nu poate fi primita instanta va pronunta o incheiere de respingere a cererii ca inadmisibila; incheierea nu poate fi atacata decat odata cu hotararea pronuntata asupra fondului pretentiei formulate de reclamant prin cererea de declansare a procesului respectiv. Tertul chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient principal, asa incat el se bucura de independent procesuala, si poate uza de toate drepturile procedurale recunoscute de lege partilor, inclusiv de dreptul de a incheia acte procesuale de dispozitie: - tertul introdus in cauza devine parte in proces - are loc o prorogare legala a competentei - hotararea ce se va pronunta va avea putere de lucru judecat si fata de tert - tertul chemat in judecata poate exercita caile de atac prevazute de lege, indiferent daca partile initiale au atacat sau nu hotararea
49
- tertul va lua procedura in starea in care aceasta se gaseste in momentul introducerii sale in proces, actele de procedura indeplinite anterior fiindu-i opozabile Un efect specific consta in scoaterea din proces a paratului, insa numai in cazul in care paratul este chemat in judecata pentru o datorie baneasca si recunoaste pretentiile banesti formulate impotriva sa, declarand ca vrea sa isi achite datoria fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, depunand totodata suma respective. Intr-o asemenea ipoteza judecata va continua intre reclamant si tertul chemat in judecata.
50
6.4. Chemarea in garantie Chemarea in garantie ca mijloc procesual de atragere a unui tert la judecata este admisibila nu numai in czul drepturilor reale sau de creanta garantate legal ori conventional, ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii ar avea posibilitatea sa solicite de la o alta persoana despagubiri pentru dreptul pe care l-a pierdut, respectiv pentru obligatia ce a fost stabilita in sarcina sa prin hotarare judecatoreasca. Cererea de chemare in garantie poate fi formulata impotriva garantului, precum si a succesorilor universali ori cu titlu universal ai acestuia, precum si de catre dobanditorul cu titlu particular. Desi in cele mai multe cazuri cererea de chemare in garantie este formulata de catre parat, o asemenea cerere incidentala poate fi introdusa si de catre reclamant. Cererea de chemare in garantie poate fi formulata si de intervenientul voluntar principal, precum si de tertul chemat in judecata intrucat ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. Tertul chemat in garantie are permisiunea sa cheme in garantie, la randul lui, o alta persoana. Posibilitatea chemarilor in garantie in lant este limitata la doua, adica prima chemare facuta de una din partile initiale si a doua cerere facuta de cel astfel chemat in garantie, asa incat cel de al doilea chemat in garantie nu ar putea sa mai cheme in garantie o alta persoana ci ar trebui sa isi verifice pretentiile pe cale principala (aceasta concluzie se deduce nu este expres prevazuta de lege).
51
Dupa cum garantia este valorificata pe cale principala sau pe cale accesorie avem: garantie principala si garantie incidentala: a) garantia principala = garantia este principala daca beneficiarul acesteia a asteptat sfarsitul procesului in care este parte, iar, in masura in care a cazut in pretentii, il cheama in judecata pe garant prin intermediul unei cereri principale, declansand un proces distinct. b) garantia incidentala = garantia este incidental daca, fara a astepta sfarsitul procesului dirijat impotriva sa, beneficiarul garantiei il introduce in procesul respectiv pe garantul sau, astfel incat cererea principala si cererea de chemare in garantie sunt solutionate prin aceeasi hotarare. Dpdv al atragerii tertilor la judecata, prezinta interes numai garantia incidentala; judecata garantiei principale se face potrivit dispozitiilor de drept comun. Chemarea in garantie pe cale incidentala este preferabila introducerii unei cereri principale in garantie sau in despagubire, deoarece: - ofera posibilitatea chematului in garantie, devenit parte in proces, sa administreze probele necesare si sa faca toate apararile in sprijinul partii pe care o garanteaza - in cazul in care cel garantat pierde procesul, prin aceeasi hotarare se va admite si cererea de chemare in garantie, daca instanta o gaseste intemeiata, evitandu-se astfel un proces ulterior Desi chemarea in garantie constituie o simpla facultate si nu o obligatie pentru parti, in cazurile anume aratate de lege, daca nu alege calea incidentala, garantul se expune riscului de a nu mai putea sa isi valorifice ulterior pretentiile impotriva garantului.
52
Conditii de admisibilitate a chemarii in garantie: - existenta unui proces civil aflat in faza judecatii in prima instanta - existenta unei legaturi suficiente intre cererea principala si cererea de chemare in garantie, in sensul ca trebuie sa fie o legatura de dependenta si de subordonare intre cele doua cereri, asa incat solutia ce se va pronunta cu privire la cererea principala sa poata influenta solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in garantie Ca natura juridica, cererea de chemare in garantie este o veritabila chemare in judecata, astfel incat ea trebuie sa indeplineasca toate cerintele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata; cererea de chemare in garantie se face cu respectarea conditiilor de forma stabilite de lege pentru cererea de chemare in judecata. Cat priveste termenul in care poate fi depusa cererea de chemare in garantie legea dispune dupa cum cererea este formulata de catre parat sau de catre reclamant: - paratul trebuie sa depuna cererea de chemare in garantie odata cu intampinarea, iar daca intampinarea nu este obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare - reclamantul poate sa depuna cererea in tot cursul judecatii in prima instanta pana la inchiderea dezbaterilor Nedepunerea cererii de chemare in garantie in termen nu atrage sanctiunea decaderii partii respective din dreptul de a-l actiona in judecata pe garant, ci, cererea de chemare in garantie tardiv formulata se va judeca separat de cererea principala, afara de cazul in care reclamantul si paratul consimt ca aceste cereri sa se judece impreuna. Daca reclamantul si-a modificat sau intregit cererea de chemare in judecata, in functie de situatia concreta din speta, paratul va putea sa formuleze o cerere de chemare in garantie pana la termenul de judecata urmator.
53
Cererea de chemare in garantie poate fi primita, in msura in care nu s-ar incalca principiul dublului grad de jurisdictie in fond, cu ocazia rejudecarii fondului dupa casarea cu trimitere. Nu exista text de lege care sa prevada ca instanta trebuie sa se pronunte asupra incuviintarii in principiu a cererii de chemare in garantie ci se stabileste doar ca instanta va dispune comunicarea cererii de chemare in garantie tertului si va fixa un termen in care acesta din urma sa poata depune intampinarea. Nefiind necesar sa se discute admisibilitatea in principiu a cererii de chemare in garantie, rezulta ca instanta va lua act prin incheiere de formularea unei astfel de cereri iar din acel moment tertul devine parte in proces. Cererea de chemare in garantie nu este admisibila in materia ordonantei presedintiale. Inadmisibilitatea va fi solutia si in cazul in care: - cererea este depusa tardiv si partile nu convin sau in cazul cerereii formulate de reclamant, nu pot conveni judecarea impreuna - in cazul in care cererea de chemare in garantie se face direct in apel sau in recurs, instanta va da o incheiere prin care o va respinge ca inadmisibila Unul dintre cele mai importante efecte juridice ale cererii de chemare in garantie il constituie dobandirea de catre tertul chemat in garantie a calitatii de parte in procesul in care este formulate o asemenea cerere. Tertul va avea drepturile procedurale si ii vor reveni indatoriri procesuale prevazute de lege pentru partile principale, iar hotararea ce urmeaza a se pronunta va fi opozabila. Chematul in garantie nu devine o parte subordonata celei ce l-a introdus in proces ci se bucura de independenta procesuala.
54
In functie de situatia concreta din speta, tertul poate sprijini partea care l-a chemat in garantie dar se poate apara si impotriva acesteia: a) tertul sprijina partea care l-a chemat in garantie = chematul in garantie poate sa combata ori dupa caz, sa sustina pretentia dedusa judecatii prin cererea principala, iar in acest scop, el poate folosi toate mijloacele de aparare, putandu-se substitui, sub acest aspect, in toate drepturile procedurale ale garantatului. b) tertul se apara impotriva partii care l-a chemat in garantie = tertul, fara a pune in discutie cererea principala, poate formula aparari numai in ceea ce priveste cererea incidentala, invocand de exemplu, faptul ca nu datoreaza garantie sau ca partea ce l-a introdus in proces nu s-ar putea indrepta impotriva sa cu o cerere in despagubire, daca ar cadea in pretentii Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Daca insa judecarea cererii principale ar fi intarziata prin solutionarea cererii de chemare in garantie, este permisa disjungerea, ipoteza in care se va constitui un dosar distinct. Efectul eventualei prorogari de competenta in privinta solutionarii cererii de chemare in garantie subzista si dupa ce s-a dispus disjungerea, astfel incat nu se poate declina competenta. In situatia in care s-a dispus disjungerea, judecarea cererii de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale.
55
Solutia ce se va da asupra cererii de chemare in garantie depinde de solutia ce se va pronunta cu privire la cererea principala. Este necesar sa distingem dupa cum cererea de chemare in garantie este formulata de catre parat sau de catre reclamant: a) in cazul in care cererea principala este admisa, inseamna ca paratul a cazut in pretentii, astfel incat se va admite si cererea de chemare in garantie formulata de parat, daca este intemeiata. Tertul chemat in garantie nu poate fi insa obligat direct fata de reclamant, deoarece intre ei nu exista nici un raport juridic procesual, si eventualitatea insolvabilitate a tertului chemat in garantie nu va trebui sa fie suportata de reclamant ci de catre parat. Instanta va trebui sa solutioneze litigiul in doua etape, pronuntandu-se mai intai asupra raportului juridic procesual, iar apoi asupra raportului juridic dintre parat si tertul chemat in garantie. Cand cererea principala se respinge, inseamna ca paratul nu a pierdut procesul, asa incat cererea prin care acesta a chemat un tert in garantie se va respinge ca lipsita de obiect sau de interes b) cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamant, in masura in care este intemeiata, se va admite daca se respinge cererea de chemare in judecata, deoarece reclamantul este cel care a pierdut procesul cu paratul, avand astfel dreptul sa se indrepte impotriva celui pe care l-a chemat in garantie. Daca cererea de chemare in judecata se admite, atunci cererea de chemare in garantie formulate de reclamant se va respinge ca lipsita de obiect sau interes.
56
In ceea ce priveste exercitarea apelului, daca paratul a introdus o cerere de chemare in garantie, iar prima instanta a admis atat cererea de chemare in judecata cat si cererea de chemare in garantie, paratul poate declara apel impotriva reclamantului, iar chematul in garantie poate intent apel contra paratului, dar si contra reclamantului, invocand netemeinicia cererii de chemare in judecata si, pe cale de consecinta, lipsa de obiect a cererii de chemare in garantie. Cand prima instanta a admis cererea de chemare in judecata si a respins cererea de chemare in garantie, formulate de parat, acesta din urma are interes sa declare apel fie impotriva reclamantului, fie impotriva chematului in garantie, fie impotriva ambilor. Daca ambele cereri au fost response, reclamantul va introduce apel impotriva paratului, nu si a chematului in garantie, intrucat intre ei nu exista raporturi juridice substantiale; insa reclamantul poate introduce apel atat impotriva paratului cat si a chematului in garantie, daca respingerea cererii de chemare in judecata este urmarea apararilor formulate de tert in favoarea paratului. Daca prima instanta a respins cererea de chemare in judecata si a admis cererea de chemare in garantie formulate de reclamant, reclamantul poate declara apel impotriva paratului, iar chematul in garantie fie contra reclamantului fie contra paratului. Daca ambele cereri au fost response, reclamantul poate face apel, atat contra paratului cat si a chematului in garantie. Daca prima instanta a admis cererea de chemare in judecata si a respins cererea de chemare in garantie formulate de reclamant, hotararea poate fi apelata de parat, care isi va indrepta cererea de apel impotriva reclamantului, iar uneori chiar si a chematului in garantie, daca Solutia referitoare la cererea de chemare in judecata este rezultatul activitatii procesuale a tertului, in sprijinul partii garantate.
57
In ceea ce priveste recursul, daca instanta de apel a admis atat cererea principala cat si cererea de chemare in garantie formulate de paratul de la prima instanta, recursul chematului in garantie, daca nu priveste exclusive raportul de garantie, va repune in discutie si cererea principala, astfel incat efectele admiterii lui se vor extinde si fata de cel ce a formulat cererea de chemare in garantie, cigar daca acesta nu a declarat recurs. Daca in urma admiterii recursului celui care a formulat cererea de chemare in garantie, se va respinge cererea principala, efectele admiterii recursului se vor extinde si asupra chematului in garantie, chiar daca acesta din urma nu a declarat recurs. Daca insa initial, instanta de apel a respins cererea principala, sip e cale de consecinta cererea de chemare in garantie a paratului de la prima instanta a fost respinsa ca lipsita de obiect sau interes, iar recursul reclamantului de la prima instanta se admite, cu ocazia judecarii fondului dupa casare, instanta trebuie sa repuna in discutie si cererea de chemare in garantie. In cazul in care cerrea de chemare in garantie a fost formulate de catre reclamantul de la judecata in prima instanta, iar in apel s-a admis cererea principala si s-a respins ca lipsita de obiect sau de interes cererea de chemare in garantie, la judecarea fondului ce urmeaza admiterii recursului, paratului de la prima instanta, se va repune in discutie si cererea de chemare in garantie. Daca cererea principala a fost respinsa, iar chemarea in garantie admisa, recursul tertului chemat in garantie de catre reclamant repune in discutie si cererea principala, cu excepria cazului in care vizeaza exclusive raportul de garantie. Daca in urma admiterii recursului celui care a formulat cererea de chemare in garantie, instanta ce judeca fondul dupa casare, admite cererea principala, atunci va trebui sa constate ca ramasa fara obiect cererea de chemare in garantie.
58
6.5 Aratarea titularului dreptului Este cea de-a treia forma de interventie fortata si consta in aceea ca paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru, va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. Aratarea titulatului dreptului poate fi facuta numai de catre parat si numai in cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real, in masura in care intre parat si tertul aratat ca titular al dreptului real exista un raport juridic cu privire la lucrul ce formeaza obiectul cererii. Deci, aceasta forma de interventie fortata este limitata numai la actiunile (cererile) reale, folosirea lui fiind exclusa in cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept de creanta (personal). Cererea de aratare a titularului dreptului va trebui sa indeplineasca inafara cerintelor comune tuturor formelor de participare a terilor la judecata, si urmatoarele cerinte specific: - prin cererea introductiva de instanta, reclamantul sa urmareasca valorificarea unui drept real - paratul sa detina cu titlu precar sau sa exercite in numele altuia un drept asupra lucrului care formeaza obiectul dreptului real invocat de reclamant - paratul sa il indice pe titularului dreptului (legea nu impune paratului obligatia de a indica pe adevaratul titular al dreptului) Paratul poate face aratarea titularului dreptului printr-o cerere motivata, depusa odata cu intampinarea sau, daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata persoanei indicate ca titular al dreptului real, impreuna cu copiile de pe cererea de chemare in judecata si inscrisurile depuse la dosar.
59
In functie de pozitia tertului si a reclamantului fata de cererea de aratare a titularului dreptului, se disting urmatoarele situatii: a) cel aratat ca titular al dreptului real se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial = tertul aratat ca titular al dreptului va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata b) cel aratat ca titular al dreptului real se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea paratului = in aceasta situatie parerile sunt impartite, intr-o opinie solutia ar fi ca si in acest caz tertul aratat ca titular al dreptului real sa ramana in proces ca si intervenient principal, iar in alta opinie s-a apreciat ca judecata va continua fara sa se modifice raportul procesual stabilit prin cererea de chemare in judecata, iar daca in urma dezbaterilor se va stabili ca titularul dreptului este tertul indicat atunci se va respinge cererea ca gresit indreptata, mai exact, ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva c) tertul se infatiseaza dar tagaduieste sustinerile paratului = tertul dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila; asadar judecata va continua intre reclamant, parat si tertul indicat ca titular al dreptului real, in calitate de intervenient principal d) cel indicat ca titular al dreptului real, deci legal citat nu se infatiseaza = tertul dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila; asadar judecata va continua intre reclamant, parat si tertul indicat ca titular al dreptului real, in calitate de intervenient principal
60
7. Reprezentarea partilor in procesul civil In frecvente cazuri, partile participa la procesul civil prin intermediul unui reprezentant. Reprezentarea in procesul civil este acea situatie in care o persoana numita reprezentant, indeplineste acte de procedura in numele si in interesul altei persoane, care este parte in proces. Partile in proces pot exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Sunt insa unele cazuri in care dreptul de a fi reprezentat in justitie este restrains, in sensul ca partea este obligata sa se prezinte personal in instanta: la judecata in fata instantelor de fond a cererilor de divort (cu exceptiile prevazute de lege: in fata instantelor de fond partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate, in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar) in cazul raspunsului la interogatoriu (cu unele derogari: statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica; se excepteaza societatile comerciale de persoane ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu; Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare).
61
Reprezentarea poate fi: - reprezentare legala = care intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate procesuala de exercitiu, in cazul persoanelor juridice, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege - reprezentare conventionala a partilor a) Reprezentarea persoanelor fizice prin mandatar neavocat In ipoteza in care mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic, care, potrivit legii reprezinta partea. - mandatarul care nu are calitatea de avocat poate sa formuleze cereri in fata instantei, sa propuna probe, sa indeplineasca alte acte de procedura in numele si in interesul partii pe care o reprezinta insa nu are dreptul de a pune concluzii - exceptii: doctorii in drept si licentiatii in drept, care sunt mandatari in pricinile sotului ori rudelor pana la gradul 4 inclusiv, pot pune concluzii in fata oricaror instante - mandatarul care reprezinta pe sot sau ruda pana la gradul 4 inclusiv nu poate pune concluzii decat la judecatorie Daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre avocat nu este obligatorie, deci reprezentantul poate pune concluzii. Atunci cand cererea in justitie se face prin reprezentant conventional, trebuie ca incerere sa se specific aceasta si sa se alature procura. Mandatul dat sub forma unei procuri generale nu da dreptul de a reprezenta pe mandant in fata justitiei, fiind deci nevoie ca procura sa prevada expres acest lucru cu 2 exceptii: cand mandantul locuieste in strainatate, si cand mandatul este dat unui prepus.
62
Continutul mandatului judiciar: trebuie sa fie o procura ad litem, adica o procura data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in judecata. Actele de procedura de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei procuri speciale. Sub aspectul formei: procura pentru exercitarea dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata. Dreptul de reprezentare poate fi dat si prin declaratie verbala facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta. Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil, ci dainuie pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului. Retragerea mandatului, precum si renuntarea la mandat nu pot fi opuse celeilalte parti decat de la o comunicare, afara de cazul in care au fost facute in sedinta publica si in prezenta partilor. Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor de introducere a cailor de atac. b) Reprezentarea prin avocat Avocatul are dreptul sa reprezinte in temeiul unui contract de asistenta juridica incheiat in forma scrisa de avocat si clientul ori mandatarul acestuia. Contractul prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului, iar, in baza acestui contract, avocatul se legitimeaza prin imputernicirea avocatiala.
63
In lipsa unor stipulatii contrarii in contract, avocatul este imputernicit sa efectueze orice act, specific profesiei, pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului. Procura speciala nu mai este necesara daca in contractul de asistenta juridica s-a stipulat in mod expres dreptul avocatului de a face acte procesuale de dispozitie. Cand reprezentarea la prima instanta s-a facut prin avocat, acesta, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date, dar, in acest caz, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. Actele facute de avocat in aceste conditii nu trebuie ratificate de parte, el s-a intemeiat pe o imputernicire izvorata din lege. Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de avocat In cazul in care reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, instanta poate acorda un termen pentru implinirea acestei lipse, iar daca in termenul acordat lipsa nu se implineste, se va anula cererea. Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice stare a pricinii, iar titularul dreptului poate ratifica actele facute de persoana ce nu avea calitatea de reprezentant. Lipsa dovezii calitatii de reprezentant presupune situatia in care cererea este introdusa in numele titularului, iar la dosar nu exista dovada din care sa rezulte abilitatea celui care a formulat cererea de a-l reprezenta pe titular. Daca din cuprinsul cererii nu rezulta ca aceasta este introdusa in numele altei persoane, deci nu se mentioneaza in cerere ca persoana care a formulat-o este doar un reprezentant al titularullui, atunci se va invoca exceptia lipsei calitatii procesuale, intrucat, cel care a introdus cererea in nume propriu, in loc sa o formuleze in numele reprezentatului, nu este titularul dreptului.
64
8. Participarea procurorului la procesul civil In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Atributiile Ministerului Public in materie civila sunt urmatoarele: - exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege - participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata - exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege - apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii - exercita orice alte atributii prevazute de lege Procurorul este parte in proces, formele concrete de participare a procurorului la procesul civil sunt urmatoarele: a) pornirea procesului civil b) participarea la judecata procesului civil prin punerea de concluzii c) exercitarea cailor de atac d) cererea de a se pune in executare anumite hotarari
65
A. Pornirea procesului civil Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Procurorul ar putea sa declanseze actiunea civila prin introducerea oricarei cereri de chemare in judecata, inclusiv cele care ar avea caracter strict personal, acele cereri care sunt strans legate de vointa exclusiva a celui interesat, insa numai daca pornirea procesului civil in interesul acestor persoane sau daca o norma speciala confera expres dreptul procurorului de a declansa procesul civil. Pentru ipoteza in care procurorul a pornit actiunea, titularului dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces, avand posibilitatea sa uzeze de dreptul sau de dispozitie, sub forma renuntarii la judecata sau la dreptul subiectiv, ori a tranzactiei, iar daca procurorul ar retrage cererea, titularul va putea sa solicite continuarea judecatii. Actele procesuale de dispozitie facute in orice proces de reprezentantii minorilor, persoanelor puse sub interdictie, disparutilor, nu impiedica judecata daca instanta apreciaza ca nu sunt in interesul acelor persoane.
66
B. Participarea la judecata procesului civil Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Pentru cateva materii anume prevazute de lege, participarea procurorului la judecata si punerea concluziilor de catre acesta sunt obligatorii: a) solutionarea cererilor de punere sub interdictie si de ridicare a interdictiei b) judecarea de catre instante a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror alte cereri pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru alegerea Presedintelui Romaniei c) solutionarea cererii de expropriere d) procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere e) solutionarea cererilor privind regimul juridic al adoptiilor f) cauzele privind drepturile copiilor privind stabilirea masurilor de protectie speciala g) rezolvarea cererii de inregistrare tardiva a nasterii, a cererii de declarare in tara (dupa trecerea unui an de la data nasterii) a nasterii unui cetatean roman nascut in strainatate, precum si judecarea cererilor cu privire la anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila si mentiunilor inscrise pe acestea h) rezolvarea cererilor prin care se solicita acordarea personalitatii juridice unei asociatii sau fundatii, in cazul in care se constata neregularitati cu privire la asociatii si fundatii
67
i) solutionarea cererii de inregistrare a unui partid politic sau a unei aliante politice ori a cererii de incuviintare a modificarii statutului sau a programului partidului politic, precum si a cererilor referitoare la reorganizarea partidelor politice, la dizolvarea ori la incetarea existentei acestora j) solutionarea cererilor formulate de persoanele condamnate penal in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 pentru a solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al condamnarilor k) solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unei legi sau odonante l) judecarea recursurilor in interesul legii In toate cazurile in care legea prevede ca participarea procurorului la judecata este obligatorie lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii. Nu este obligatoriu ca unul si acelasi procuror sa fie prezent la toate termenele de judecata, ci diversele acte de procedura in cadrul aceluiasi proces civil pot fi indeplinite de mai multi procurori, deoarece o caracteristica a Ministerului Public este si indivizibilitatea acestuia.
68
C. Exercitarea cailor de atac Procurorul poate, in conditiile prevazute de lege, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari. Procurorul poate sa exercite caile de atac si impotriva hotararilor pronuntate intr-o cerere cu caracter strict personal, chiar daca nu ar fi vorba despre drepturile si interesele legitime ale persoanelor mentionate conform legi, deoarece in privinta exercitarii cailor de atac, textul de lege nu face nicio distinctie in acest sens. Procurorul poate sa exercite calea de atac indiferent daca a participat sau nu la judecarea pricinii in care s-a pronuntat hotararea atacata. Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazul cand procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul de apel curge de la comunicarea hotararii. Recursul in interesul legii poate fi introdus de procurorul general de la Parchetul de pe langa ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, de colegiul de conducere al ICCJ, de colegiile de conducere ale Curtilor de Apel precum si de Avocatul Poporului.
69
D. Cererea de punere in executare a hotararilor Procurorul poate sa solicite punerea in executare numai a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdictie, a disparutilor , precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Deci, procurorul poate sa declanseze executarea silita numai in acele cazuri in care ar putea sa porneasca procesul civil, si numai daca hotararea este favorabila persoanelor respective. Procurorul nu poate sa ceara punerea in executare a altor titluri executorii decat hotararile, afara de cazul cand legea speciala ar prevedea in mod expres acest drept pentru procuror. Procurorul poate sa declanseze executarea silita indiferent de faptul ca a participat sau nu la judecarea cauzei in care s-a pronuntat hotararea respectiva. In cazul in care procurorul a cerut punerea in executare a hotararii, creditorul are posibilitatea sa efectueze acte procesuale de dispozitie. Procurorul poate exercita si contestatia la executare, cererea de intoarcere a executarii silite , poate pune concluzii in contestatiile la executare introduse de parti sau de terti, in cererile de intoarcere a executarii introduse de parti.
70

Participantii La Procesul Civil

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Participantii La Procesul Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INM 2013 II.

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL 1. Instanta de judecata

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

2. Partile in procesul civil

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INM 2013 II. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL