Sunteți pe pagina 1din 5

Liceu Tehnologic Radu Cernatescu Iasi

Noiembrie 2012

Mapa Tematica
(activitate suplimentara)

Lectia de limba si comunicare in cadrul disciplinei Limba si Literatura romana


Notiuni de limba si comunicare

Expresii si locutiuni
Elev : Tabaranu Andrei Clasa: a XII-a A Profesor-coordonator: Mateiciuc Oana

Diferente
Locutiunea este o expresie fixa : Cu sens global In care cel putin un element si-a pierdut autonomia gramaticala Care functioneaza ca un singur cuvant Expresia este o locutiune cu o pronuntata incarcatura afectiva Dupa opinia noastra, cu cat o imbinare stabile de cuvinte este mai expresiva ( deci are o mai pronuntata incarcatura afectiva), cu atat suntem mai indreptatiti s-o consideram expresie [] Cand, insa , expresivitatea a disparut complet ( ori in cea mai mare masura) si grupul frazeologic a devenit impietrit sau cu cat mai bine sudat ( ca in a baga de seama, a-si adduce aminte etc.), atunci putem vorbi de locutiuni fara teama de a gresi. (Th. Hristea, Sinteze de limba romana, Ed. Albatros, Buc., 1984)

Locutiunile se grupeaza dupa clasele morfologice ale caror caracteristici morfosintactice le preiau. De cele mai multe ori locutiunea / expresia poate fi inlocuita cu un singur cuvant, al carui continut semantic il acopera pe cel al sintagmei ( a baga de seama a observa). Sunt situatii in care aceasta operatie nu este posibila ( a bate campii ), asa cum, de exemplu, sintagma ne trec fiorii nu este locutiune, desi poate fi echivalata cu verbul ne infioram. Unele constructii pot functiona ca locutiuni sau pot fi descompuse, caracterul de unitata frazeologica fiind dat de context ( coada de topor, a pierde trenul, a spala putina). Unitatile frazeologice intra in relatii de sinonimie si de antonimie, unele sunt polisemantice, iar altele au putere derivative (a-si bate joc > bataie de joc > batjocura). Cele mai multe dintre locutiunile si expresiile dintr-o limba sunt intraductibile (idiomatice ). Lor li se pot gasi expresii echivalente in alte limbi Pentru recunoasterea locutiunilor verbale se pot avea in vedere urmatoarele cristerii: - substantivul din componenta locutiunii nu-si poate schimba numarul fara a fi afectata sintagma ( a bate campii a bate cumpul !

Exemple

a bate campii a avea da cuiva de furca a taia frunze la caini a face cu ou si cu oet

a-i lua inima-n dini

astrica orzul pe gte, a-l trage pe cineva in teapa a vedea steleverzi a nu vedea lumea in fata ochilor cu varf si indesat

Definitie :
Locutiunea verbal este un grup de cuvinte cu nteles unitar care contin n mod necesar un verb si au valoare morfologic a unui verb, analiznd-o ca un verb. Locutiunile verbale au functie sintactic de Predicat Verbal si pot fi conjugate la majoritatea modurilor personale.