Sunteți pe pagina 1din 19

Facultatea de Electronic, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei

ELEMENTE DE MECANICA SI MECANISME

Studii i cercetri privind echipamente de siguran n cadrul autovehiculelor

ABS, ASR si ESP


Student: Cordonator:
Page | 1

TIMIS PETREA IULIAN GRUPA 2115, AN I

RAZVAN VASIU

Page | 2

CUPRINS:
CAPITOLUL 1: Introducere..............................................................page 3 Sisteme de siguranta auto.......................................................page 3 CAPITOLUL 2: Sistemul ABS............................................................page 5 2.1 Schema i funcionarea sistemului de frnare ABS..........page 7 2.2 Avantaje i concluzii.............................................................page 9 CAPITOLUL 3: SISTEMUL ASR......................................................page 9 3.1 Sistemul ABS/ASR...............................................................page11 3.2 Diagnostigul sistemelor electronice.....................................page12 Capitolul 4: Sistemul ESP 4.1 Functionarea ESP-ului........................................................page12 4.2 Controlul Electronic al Stabilitii.....................................page 13 4.3 Senzorii ESC-lui..................................................................page 17 CAPITOLUL 4: BIBLIOGRAFIE....................................................page 18

Page | 3

www.referat.ro

Capitolul 1 Introducere Sisteme de siguranata auto:


1. ABS/ASR Analiza constructiv-funcional a sistemului de frnare ABS n a doua parte a secolului XX. producia de autovehicule s-a dezvoltat foarte mult crendu-se motoare foarte puternice, care sunt capabile s realizeze acceleraii i viteze foarte mari ale mainilor. Din aceast cauz a aprut necesitatea conceperii unor sisteme moderne (mecatronice), care s fac mai sigur circulaia pe drumurile publice. Paralel cu aceste sisteme de securitate s-au dezvoltat i sistemele pentru confortul pasagerilor i bineneles sistemele pentru managementul motorului, care au asigurat fore i performane i mai mari ale motoarelor. Totalul sistemelor clasice i mecatronice formeaz autovehiculul mecatronic. Unul dintre cele mai importante dintre aceste sisteme mecatronice este sistemul de frnare cu ABS, care face posibil oprirea autovehiculelor n condiii de siguran. Denumirea ABS vine de la Anti-Lock Braking System (sistem de frnare cu anti-blocare). Franarea este procesul prin care se reduce partial sau total viteza de deplasare a automobiului. Sistemul ABS (Antilock Braking System) a fost creat pentru a ajuta conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa impiedice vehiculul sa derapeze in timpul franarii. Aparut la mijlocul anilor 1980, ABS-ul echipeaza acum din ce in ce mai multe vehicule, tendinta fiind de a se impune ca echipament obligatoriu pe toate autovehiculele noi. Sistemul ABS are doua functii principale: - repartitia electronica a franarii intre fata si spate, prin reglarea alunecarii rotilor spate - prevenirea blocarii rotilor la franare, prin reglarea independenta a alunecarii celor 4 roti. Modularea franarii asigurate de sistemul ABS este independenta de efortul asupra pedalei de frana. De aceea, in caz de urgenta, este recomandat sa aplicati asupra

Page | 4

pedalei de frana o presiune puternica si continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei. Punerea in functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o pulsatie mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de frana. Pe carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta de oprire este aproape aceeasi ca in cazul franelor obisnuite. Pe gheata sau pe zapada, dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga. Va recomandam sa fiti preventivi si sa opriti la o distanta considerata sigura fata de celelalte autovehicule sau obstacole. Franarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de tractiune pe care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de iarna reduc, in conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui vehicul dotat cu sistem de franare ABS. Instaland patru pneuri de iarna in loc de doua, veti mentine o tractiune egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti si sa accelerati vehiculul in siguranta. Sistemul electronic de siguranta Ajuta soferul in situatii critice. Sistemul ABS previne blocarea rotilor la franare. ASR previne patinarea rotilor la pornirea de pe loc si lucreaza cumva invers ABSului. ESP recunoaste instabilitatea si tendinta de derapare, intervenind pentru a pastra traiectoaria dorita de sofer. Diferenta mare intre ABS, ASR si ESP este ca cel din urma lucreaz cu toate patru rotile ale masinii. Componente: Agregatul hidraulic ABS, Unitatea de comanda si Senzori de turatie, bracaj, rotatie si acceleratie. 2. ESP( sistemul electronic de control al stabilitatii) Unul dintre cele mai importante sisteme de siguranta din domeniul auto, cunoscut de cei mai multi sub numele de ESP, devine din ce in ce mai mult o obisnuinta a masinilor zilelor noastre, dar pretul inca mare si lipsa informatiilor pentru marele public fac ca raspandirea sistemului sa nu fie semnificativa. Chiar daca pilotii si amatorii de drifturi urasc acest sistem, el s-a dovedit a fi vital, numarul accidentelor evitate datorita functionarii ESP fiind extrem de mare. Denumirea tehnica a sistemului este ESC, adica Electronic Stability Control, denumire ce sugereaza destul de bine utilitatea sa.

Page | 5

3. Sistemul inteligent cruise-control Permitei-ne s v prezentm ACC (Adaptive Cruise Control - sistemul automat de control al regimului de croazier), unul din cele mai moderne dintre noile noastre sisteme de bord, conceput pentru a reduce factorii de stres i pentru creterea confortului dvs. n calitate de ofer, prin utilizarea unor noi sisteme electronice inteligente. Sistemul ACC dispune de senzori care determin dac v-ai apropiat prea mult de vehiculul din fa. Viteza vehiculului este reglat n funcie de partenerul de trafic din fa prin diminuarea alimentrii cu carburant i prin activarea retarderului i a frnei de motor. n cazul n care retarderul i frna de motor nu pot asigura o frnare suficient de mare pentru a preveni o apropiere prea rapid a autocamionului de vehiculul din fa, se emite un semnal de avertizare pentru ofer, care i permite acestuia s acioneze el nsui sistemul de frnare. Prin aceasta se reduce riscul anumitor accidente datorate acestei cauze. Mai exist de asemenea i funcia de ajutor la pornirea n pant, care i permite oferului s menin presiunea de frnare n timp ce i deplaseaz piciorul de pe pedala de frn pe cea de acceleraie la pornirea de pe loc n pant. Acesta nu numai c este comod i relaxant, dar crete de asemenea i sigurana 4. Airbag-urile inteligente Inca din anul 2006 producatorii au fost obligati sa creeze airbag-uri inteligente care sa fie capabile sa detecteze prezenta pasagerilor pe locurile din fata. Au fost create airbag-uri care sa aiba doua pozitii de deschidere, cu volum de aer diferit in functie de datele oferite de senzori. Marimea airbag-ului si presiunea din el depinde de gravitatea accidentului sau de persoana care ocupa locul respectiv. 5. Protectia pentru rasturnare. Este un sistem foarte util in cazul SUV-urilor sau a masinilor decapotabile unde pasagerii sunt mult mai expusi in cazul rasturnarilor. Majoritatea acestor sisteme folosesc senzori care daca o intoarcere a fost executata prea rapid sau daca masina si-a pierdut traiectoria pentru a evita un obstacol. Sistemul ESP intervine si incearca corectarea traiectoriei vehicolului prin cresterea tractiunii la rotile care necesita acest lucru si actionarea franelor pentru a repozitiona autoturismul pe traiectoria dorita. In plus, in caz de nevoie, se

Page | 6

declanseaza o serie de airbag-uri de tip cortina amplasate in tetierele scaunelor pentru a preveni eventualele raniri cu cioburi provenite de la geamurile laterale sau alte obiecte.

Capitolul 2
SISTEMUL ABS Avantajul sistemului de frnare ABS fa de sistemul de frnare convenional Frnarea const n consumarea energiei cinetice (prin frecare), acumulate de autovehicul, ceea ce se realizeaz cu ajutorul discurilor i a plcuelor de frn i a unor fore (presiuni) acionnd asupra lor cu ajutorul unor actuatori hidraulici. (figura 1).

figura 1 Formula urmtoare reprezint relaia energiei cinetice: unde: - m reprezint masa autovehiculului i v reprezint viteza autovehiculului. Din formula de mai sus se poate observa c energia cinetic crete exponenial cu ptratul vitezei, ceea ce nseamn c distana de oprire la o vitez de 100 km/h este de 4 ori mai mare, dect la o vitez de 50 km/h (bineneles, la o for de frnare identic). Ec = 0,5 m v2 ,

2.1 Schema i funcionarea sistemului de frnare ABS


Schema de distribuie (n plan) a sistemului de frnare ABS este prezentat n figura urmtoare:

Page | 7

figura 1

figura 2 Sistemul de frnare ABS este compus din senzori, o unitate ECU, o unitate HCU i din actuatori hidraulici. Deci din 4 senzori, cte unul pe fiecare roat (n acest caz, pentru c sunt variante, n care la roile din spate se pune doar un singur senzor, mai ales cnd acetia sunt roile tractoare), care au rolul de a msura turaia roilor i de a trimite informaiile obinute la o unitate central ECU (Electronic Control Unit). Unitatea de comand (ECU + HCU) este prezentat n figura urmtoare:

Page | 8

figura 3 Sistemul de frnare ABS nu funcioneaz dect la o vitez mai mare de aproximativ 7 km/h. La o frnare brusc, atunci cnd turaia uneia dintre roi atinge un anumit nivel minim, care este prea sczut faa de viteza mainii i roata tinde s se blocheze, presiunea de la frnele aferente se scade cu ajutorul actuatorului hidraulic comandat de unitatea de control HCU (pentru o secven i la perioade de timp bine stabilite). n figura urmtoare este prezentat schema cu componentele sistemului de frnare ABS:

figura 4 unde: 1 - este becul de semnalizare; 2 - senzorii spate-stnga i spate-dreapta;

Page | 9

3 - unitatea de control; 4 - senzorii fa-stnga i fa-dreapta.

2.2. Avantaje i concluzii


Avantajele sistemului de frnare ABS: - mpiedic blocarea de lung durat a roilor; - controlul asupra direciei la frnare puternic; - protejarea cauciucurilor; - asigur aderena roilor pe osea (dac amortizoarele sunt bune); - oprirea n condiii de siguran i scurtarea distanei de frnare; - destinderea oferului n timpul conducerii ( sigurana activ); - evitarea deraprii n cazul frnrii pe carosabil umed sau alunecos; - reduce distana de frnare n condiii defavorabile de drum (acoperit cu zpad). Tehnologia modern are un rol foarte important n dezvoltarea autovehiculelor i a diferitelor sisteme mecatronice, dar sunt unele cazuri rare, cnd nici sistemul de frnare ABS i nici alte sisteme de securitate nu pot asigura sigurana maxim. n aceste cazuri extreme, cum ar fi: viteze foarte mari, condiii de drum i de trafic foarte rele, nu trebuie s ne asumm riscul, deci trebuie s conducem prudent, adaptndu-ne la condiiile de trafic i de drum.

Capitolul 3
SISTEMUL ASR ASR ul asigur reglarea patinrii rotii, impiedic rotirea n gol a roilor motoare n regim de traciune prin frnarea selectiv a unor roi sau prin reducerea momentului motor furnizat. ABS / ASR: Cu sistemul ABS, frnarea cadenat este folosita in cazul frnrilor brute, pentru a preveni blocarea roilor. Ca rezultat, se poate ocoli un obstacol chiar i n cazul celor mai dure frnri. ASR garanteaz pstrarea direcie autovehicului pe osele alunecoase i reduce pericolul rsturnrii vehiculului atunci cnd, pe drumuri cu polei, soferul ia curbele cu vitez sau se angajeaz n manevre de schimbare a benzii, situaii n care ansele

Page | 10

oferului de a redresa maina prin simpl frnare sunt foarte mici. Dispozitivul angreneaz un senzor pentru unghiul de vitez, unghiul volanului, acceleraia transversal, viteza roilor i presiunea la frnare. ASR acioneaz astfel: senzorii de acceleraie transversal montai n EBS msoar distribuia puterii n semiremorc i verific stabilitatea la drum. n plus, sistemul nregistreaz parametrii micrii dorii de conductorul auto i parametrii micrii reale a vehiculului, le compar, i dac acestea nu sunt n concordan, ESP percepe diferena i transmite roilor impulsuri de frnare. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ASR este viteza de reacie. Sistemul nregistreaz situaiile cnd oferul roteste prea mult sau prea putin de volan i transmite automat impulsurile de frnare n cteva fraciuni de secund. De exemplu, dac axa-spate a vehiculului este mpins prea brutal spre extremitatea curbei n timpul mersului cu vitez, frnele acioneaz asupra roilor din fa, din exterior, suficient de mult ct s reduc deraparea. Fora de frnare contracareaz ntoarcerea, stabiliznd vehiculul. Dac impulsul de frnare nu este suficient, sistemul mrete fora pe axa motoare, ajustnd cuplul motor conform situaiei. Sistemul prin propria greutate de 1,6 Kg este cu mult mai uor fa de primul sistem de ABS lansat n anul 1978, care avea 6,9 Kg. Fa de variantele utilizate acum inginerile au reuit s mai reduc din greutate cu 900 de grame i 40% din volum. Sistemul asigur toate funciile asigurate pn acum de exemplu: distribuirea electronic a momentului de frnare, care fa de oricare sistem mecanic asigur mult mai bine reducerea blocri a roii si vibrarea pedalei n timpul frnri este mai puin sesizabila.

3.1.Sistemul ABS/ASR
Asigur o frnare fr blocarea roii i pornirea de pe loc fr patinare a autovehiculelor grele. Caracteristici: - Frnarea fr blocarea roii; - Pornirea i demararea fr patinarea roii. Construcie asemntoare 4s/2M de la ABS pn la ABS/ASR 6s/6M. Toate sisteme de pe autovehicule se poate acoperii cu o folie elctronic. Sisteme de legare asemntoare se fac prin cabluri si ruptori modulari.Volumul redus i anticorosiv.

Page | 11

Frnare fr blocare: ABS ul ajut pe conductorul auto n momente critice de frnare. Prin interzicerea blocri roii astfel autovehicolul rmne stabil. Pornirea i demararea fr patinarea roii : ASR ul prin intermediul elementelor componente din sistemul ABS asigur ca roile n timpul porniri sau demarri s nu patineze. Indiferent de ce sistem de comand utilizm, ABS sau ABS/ASR se poate utiliza sisteme de cabluri i de legturi asemntoare. Aceastea asigur o uurare a productivitii,o montare foarte corect, iar acestea duc la o economisire la depozitare. Teoria construiri sistemului de comand: Indiferent c este vorba de sistemul ABS sau ABS/ASR sistemul de comand are aceleai carecteristici. -Sistem de prize asemantoare modulare. - Toate mecanismele de conducere au acelai sistem de prindere. Avantaje: - PLC (Powerline carrier); - Sistem de 12 sau 24 V; - Diagnostigarea frnei : recunoaterea necorespondenei frnrii; - Turometru - Distribuirea momentului de frnare. Cel mai performant sistem de ABS ASR Sistemle ABS se pot transforma cu cheltueli reduse n sisteme de aniti-derapaj ASR care prin dou metode pot intra n sistemul de transmitere a momentului motor de la motor la roat: - Dac numai una dintre roile patineaz, atunci prin frnarea acesteia folosindu-ne de simetria diferenialului avem posibilitatea de transmitere a unui moment mai mare la cealalt roat. - Dac ambele roi patineaz sau viteza este prea mare pentru a intra n funciune sistemul de frnare, atunci sistemul electronic reduce capacitatea motorului (indiferent de voina conductorului). Pentru intervenia anterioar sistemul electronic are nevoie numai de o supapa de frnare ASR. n acesti ani au fost introduse sistemul control al frnelor ABS i sistemul de antipatinare ASR .

Page | 12

n noul sistem numrul elementelor a fost redus aproximativ la jumtate fa de variantele mai vechi i astfel s-a dat posibilitatea completarii sistemelor cu elemente de ultima generatie .

3.2.Diagnostigul sistemelor electronice


Automobilele au mai multe sisteme de diagnostigare electrice. Cea mai simpl diagnostigare este prin intermediul unei lampi de avertizare. De exemplu la sistemul ABS ASR se folosete o lamp de culoare roie si una de culoare galben la ASR pentru informarea conductorului despre funcionarea acestor sisteme. Lampa sistemului ASR rmne aprinsa mai mult timp dup punerea in functiune a stemului, dup care se stinge. Arderea lampii n timpul funcionri mainii are dou lucruri de nsemnat : - sistemul ASR lucreaz, acesta este o avertizare pentru conductor de main c drumul este lunecos sau n circuitul motorului a aparut o defeciune. Pentru detectarea acestor defeciuni se folosete un instrument special de control numit i geant de control pentru sistemul ABS ASR .

Capitolul 4
4.1 Functionarea ESP-ului Derapajul este principala cauza a accidentelor, in special a celor cu urmari grave. ESP sprijina conducatorii auto activ la manevrele periculoase cu risc de derapaj si pastreaza masina stabila pe traiectoria dorita.Un obstacol neprevazut sau un blocaj pe sosea dupa o curba fara vizibilitate - ESP actioneaza instantaneu si pastreaza masina stabila, sub control in timpul manevrelor bruste de evitare. O curba apreciata gresit, abordata cu viteza prea mare, autoturismul risca sa piarda controlul - ESP reactioneaza instantaneu si mentine masina stabila, sub control. ESP = (ABS + ASR)2 Cea mai buna protectie la accidente este chiar evitarea acestora. Sistemele de securitate activa, ca Sistemul Anti-Blocare (ABS), Sistemul Anti-Patinare (ASR) sau Programul Electronic pentru Stabilitate (ESP) actioneaza inaintea unui potential accident. ESP-ul actioneaza atunci cand situatia devine cu adevarat critica si evita pierderea controlului asupra masinii. ESP integreaza sistemele ABS si ASR si potenteaza

Page | 13

avantajele acestora: sunt imbunatatite astfel nu doar dinamica longitudinala, ci si cea transversala a vehiculului fiind asigurata o stabilitate ridicata in orice situatie. Electronic Stability Control este de fapt un sistem destul de inteligent, care lucreaza insa integrat cu dispozitivele electronice computerizate ce controleaza un automobil. Respectand legile ciberneticii, ESC-ul foloseste ca surse de informatii o serie de senzori amplasati pe diferite componente dinamice ale unui vehicul. In acest fel, in fiecare moment sunt cunoscute viteza de rotatie a fiecarei roti, directia imprimata de volan si masura in care caroseria masinii respecta intocmai aceasta directie. Pentru componenta de tractiune exista si sisteme mai simple care doar impiedica una sau mai multe roti sa derapeze. Un ESC integrat va verifica nu doar diferentele dintre viteza unghiulara a rotilor, ci si deplasarea laterala a masinii. Timpul de raspuns este de obicei de ordinul milisecundelor, astfel ca interventia poate fi considerata destul de prompta. Numai pentru tractiune, actiunea se rezuma la impiedicarea rotii/rotilor care patineaza sa se mai invarta, astfel fiind posibil un control al directiei, similar cu ceea ce face un ABS la franare. In cazul ESC, in clipa in care se constata derapajul masinii, sistemul proceseaza informatiile si actioneaza acolo unde trebuie: franele intervin pe una sau mai multe roti, individual, pentru a corecta traiectoria, iar motorul este impiedicat sa mai genereze cuplu, eliminandu-se astfel fortele care au generat deplasarea. n figura urmtoare este prezentat schema cu componentele sistemului ESP:

figura 5

Page | 14

ESP combin ntr-un singur ansamblu sistemul de frnare anti-blocare ABS cu ASR (controlul acceleraiei la derapare). De 25 de ori pe secund, ESP monitorizeaz i compar micarea real a vehiculului cu manevrele oferului i la primele semne de instabilitate, atunci cnd oferul roteste prea mult sau prea puin de volan, senzorii ESP detecteaz aceast micare ntr-o fraciune de secund i ajut la restabilirea poziiei vehiculului prin aplicarea selectiv a presiunii de frnare asupra uneia sau a mai multor roi i prin intervenia asupra sistemului motorului. Cuplul ideal: RSP-ESP RSP este un sistem din dotarea semiremorcilor, care previne rsturnarea ansamblului tractor-remorc n situaii critice, chiar atunci cnd camionul nu este echipat cu ESP. RSP este integrat n EBS - ul modulului de frn a automobilului. El msoar acceleraia lateral cu ajutorul senzorilor de acceleraie integrai i utilizeaz diferii parametri pentru a defini limita la care autovehiculul e n pericol s se rstoarne. Cnd aceasta este atins, RSP iniiaz frnarea obligatorie a autovehiculului i reduce viteza ansamblului pn la un nivel aflat sub valoarea critic. De exemplu, daca rotile din fata incep sa derapeze in timpul virajului, producand ceea ce numim subvirare (deplasarea catre exteriorul curbei), ESC franeaza roata spate de pe interior, astfel ca traiectoria se corecteaza. Daca derapeaza rotile din spate, adica masina supravireaza (incepe sa se rasuceasca spre interiorul curbei), ESC franeaza roata fata din exterior, ajustand traiectoria. De fiecare data acceleratia este redusa automat pana la atingerea scopului. Simultan, la bordul vehiculului se aprinde intermitent becul corespunzator ESC, care avertizeaza soferul ca sistemul se afla in plin proces de functionare. 4.2 Controlul Electronic al Stabilitii (en Electronic Stability Control - ESC; Electronic Stability Programme - ESP) este unul din sistemele de siguran activ pentru automobile. Tehnologia mbuntete stabilitatea autovehiculului prin detectarea i minimizarea derapajelor. ESC-ul intervine atunci cnd detecteaz pierderea controlului asupra autoturismului acionnd sistemul de frnare astfel nct oferul recapt controlul asupra autovehiculului. Frnarea este acionat automat, selectiv i independent pe oricare dintre roi (de ex., pe roata exterioar din fa pentru contracararea supravirrii

Page | 15

sau pe roata interioar din spate pentru contracararea subvirrii). Unele sisteme ESC reduc i putearea motorului pn cnd este recptat controlul asupra autovehiculului. Sistemul ESC se bazeaz pe mai muli senzori care detecteaz diferenele de vitez de rotaie ntre roile fa i spate precum i deplasarea asiului n lateral fa de traiectoria impus de sistemul de direcie. Reacia ESP este foarte prompt, de ordinul milisecundelor. n timpul conducerucerii autovehiculului, ESC-ul lucreaz n fundal, monitoriznd continuu direcia i virarea autovehiculului. ESC-ul compar direcia dorit de ofer (prin msurarea unghiului de virare) cu direcia real a vehiculului (prin msurarea acceleraiei laterale, a rotaiei vehiculului i a vitezei de rotaie a fiecrei roi, individual). ESC-ul intervine cnd detecteaz pierderea controlului asupra direciei, de exemplu atunci cnd autovehiculul nu se ndreapt acolo unde oferul comand vehiculul prin direcie. Acest lucru se poate ntmpla n timpul manevrelor urgente de evitare a unui obstacol, n supravirare sau subvirare la viraje judecate prost sau pe drumuri alunecoase, n hidroplanare. ESC-ul estimeaz direcia derapajului i apoi frneaz individual roile asimetric pentru a crea cuplu referitor la axele verticale ale vehiculului, opunndu-se derapajului i aducnd vehiculul napoi pe linia dorit de ofer. Suplimentar, sistemul poate reduce puterea motorului sau s intervin asupra transmisiei pentru a ncetini vehiculul. ntradevr, toi productorii de sisteme ESC subliniaz c ESC-ul nu este un accesoriu de performan i nici nu nlocuiete practicile unui condus preventiv, ci este mai degrab o tehnologie de siguran pentru a asista oferul s revin din situaii periculoase. ESC-ul nu mrete traciunea, deci nu permite o cretere a vitezei n viraje (cu toate c faciliteaz o virajare cu un control mai bun). Mai general, ESC-ul funcioneaz n limitele inerente ale manevrabilitii vehiculului i n limitele aderenei dintre roi i drum. O manevr imprudent poate depi aceste limite, avnd drept consecin pierderea controlului. De exemplu, n scenariul unei hidroplanri severe, roile pe care ESC-ul le-ar folosi pentru a corecta derapajul pot s nici nu fie n contact cu asfaltul, reducndu-i eficiena.

Page | 16

Utiliznd schimbarea electric a vitezelor, acest sistem mai avansat poate chiar s modifice treptele de vitez i nivelele cuplului direciei pentru a asista oferul n manevrele de evitare. ESC-ul utilizeaz o serie de senzori pentru a determina directia pe care oferul dorete s o urmeze (intrri). O parte din senzori indic starea actual a autovehiculului (rspunsul). Algoritmul de control compar intrrile date de ofer cu rspunsul autoturismului i decide, atunci cnd este necesar, activeaz frnele i/sau reduce acceleraia conform calculelor fcute n spaiul strilor (set de ecuaii folosite pentru modelarea dinamicii vehiculului). Controlerul ESC poate primi i trimite informaii i de la / ctre alte controlere ale vehiculului: sistemul de direcie, sistemul activ de suspensie pentru a mbuntii stabilitatea i manevrabilitatea. Senzorii ESC-ului trebuie s trimit date continuu, fr ntrerupere, pentru a detecta posibilele abateri imediat. Senzorii trebuie s fie independeni de interferene (ploaie, gropi, etc.). ABS,ASR i ESR toate trei sisteme de siguran sunt sisteme de baz a mainilor noi. Sistemele care acioneaz asupra sistemul de frnare a automobilului cum ar fi ABS,ASR i ESP mresc stabilitatea automobilului i asigur o siguran mai mare n condiii critice de circulaie.

4.3 Senzorii ESC-ului


Cei mai importani senzori sunt:

senzor pentru unghiul de virare: determin intenia de virare a oferului; (senzori magnetoretistivi) senzor de viraj unghilar n jurul axei verticale: msoar ct de mult vireaz autoturismul; datele de la senzorul pentru rotaia mainii sunt comparate cu datele de la senzorul pentru unghiul de virare i se determin mrimea de comand pentru reglare

senzor pentru acceleraia lateral: este bazat de obicei pe efectul Hall; msoar acceleraia laterala a vehiculului senzor pentru viteza roilor

Ali senzori pot fi:

Page | 17

senzori pentru acceleraia loongitudinal; constructiv similari senzorilor pentru acceleraia lateral, dar pot oferi i informaii referitoare la tipul de asfalt de pe drum i pot oferi deasemenea informaii referitoare la vitez i acceleraie

senzor de rotaie: constructiv similar celui de viraj unghilar n jurul axei verticale, dar mbuntete precizia modelului de controler al vehiculului i corecteaz erorile care pot aprea de la estimrile date de ceilali senzori

ESC folosete un modulator hidraulic pentru a asigura c fiecare roat primete fora de frnare corect. Un modulator similar este folosit la ABS. ESC-ul, spre deosebire de ABS care trebuie doar s reduc presiunea din timpul frnrii, trebuie ca n plus s mreasc presiunea n anumite situaii i pentru acesta, pe lng pompele hidraulice, se poate utiliza o un aplificator cu vacuum de fnare pentru a ndeplini aceste criterii de presiune ridicat. ESC-ul este construit pe sistemul de frnare cu anti-blocare (ABS) i toate vehiculele echipate cu ESC sunt dotate cu sisteme de control al aciunii. ESC-ul are drept componente un senzor pentru unghiul de virare, un senzor de acceleraie lateral, un senzor de direcie i o unitate integrat de control. Puterea de calcul a ESC-ului poate facilita activarea sistemelor de siguran active i pasive, abordnd o parte din cauzele coliziunilor. De exemplu, senzorii pot detecta cnd un vehicul se apropie prea mult i ncetinete vehiculul, ndreapt sptarele scaunelor i strnge centurile de siguran, evitnd i/sau pregatind impactul.

Page | 18

CAPITOLUL 4 BIBLIOGRAFIE Sursele folosite la realizarea acestui prioiect sunt: - http://www.spuse.ro/despre-franare-in-genere-articol-de-sezon/ -http://www.referate.ro/ - http://newpartsauto.wordpress.com/2012/07/07/sistemul-de-franare/ - http://www.volvotrucks.com/trucks/romanian-market/ro-ro/aboutus/Safety/Preventing %20Accidents/pages/Intelligent_electronics.aspx - http://www.e-transport.ro/ESP___ELECTRONIC_STABILITY_CONTROL___ SISTEMUL_DE_S-i44-news11253-p82.html

Page | 19