Sunteți pe pagina 1din 33

Atomul social

Obiective :

dezvoltarea capacitii de autocunoatere /intercunoatere; dezvoltarea capacitii de a comunica / interaciona ; creterea coeziunii grupului ;

Participanii vor desena trei cercuri concentrice, notnd individual: prietenii foarte buni (n cercul cel mai mic), prietenii buni (n cercul de mrime medie) i cunotinele/amicii (n cercul cel mai mare). n grupuri de cte 2 se vor trece n revist persoanele din cele trei cercuri, apoi se vor discuta criteriile de selecie pentru cele 3 categorii de persoane. De exemplu : ce caliti trebuie s ntruneasc prietenii foarte buni, prietenii buni etc, punctele /aspectele pe care le au n comun cu cele 3 categorii de persoane, durata relaiilor, debutul acestora, numrul persoanelor din cele 3 categorii etc. Aceast faz a exerciiului poate fi urmat de discuii n grupul mare.

iletele cu secrete
Obiective

intercunoastere, comunicare relationare in cadrul grupului

Fiecare participant primeste cate un biletel pe care primeste intructiunea de a scrie cate ceva despre propria persoana, mai exact un "secret", un lucru pe care ceilati membri ai grupului sa nu il cunoasca, dar pe care sa fie de acord sa il impartaseasca. Biletelele sunt stranse intr-o cutie sau plic, dupa care sunt desfacute pe rand, de catre profesor, toate afirmatiile fiind scrise pe tabla (sau pe o coala de flipchart). Sarcina fiecaruia va fi sa identifice cui ii apartine fiecare informatie, intrebandu-si colegii. Intrebarile trebuie sa fie inchise, tintite si adresate unei anumite persoane, si nu mai multor deodata. De exemplu, sa intreaba: "Tu ai scris ca iti place mancarea chinezeasca?" si nu "Cine a scris ca ii place mancara chinezeasca?". Jocul se intrerupe cand cineva a reusit sa asocieze fiecarei afirmatii cate o persoana din grup. Sugestii pentru profesori:

exercitul determina in general destula de multa "agitatie" in clasa, tinand cont de faptul ca elevii trebuie sa circule prin sala pentru a pune intrebari. Este deci indicat sa fie utilizat un grup mai mic, fie cu o clasa mai usor de stapanit. in cadrul discutiilor ulterioare exercitiului se poate porni de la intrebari de genul: "de ce ne-am dat seama mai usor cui apartin unele afirmatii si altele nu?", "de ce unii au fost mai usor identificati decat altii?" etc incercati sa nu comentati critic afirmatiile ("secretele") scrise pe biletele

Calatori in balon
Obiective:

dezvoltarea abilitatilor de argumentare autocunoastere, autoreprezentare

Exercitul de fata poate fi utilizat in doua forme. Prima varianta, care va fi prezentata mai pe larg in cele ce urmeaza , este mai usor de aplicat, fiind utila mai ales la elevii de varsta mica, dar si la elevii de liceu, imbinand relaxarea cu elemente foarte utile de argumentare, prezentare chiar documentare. Exercitiul porneste de la descrierea unei situatii ipotetice, care, in functie de varsta elevilor, poate fi prezentata simplu sau sub forma unei scurte povestiri. Instructiunile date elevilor ar putea suna astfel: "Astazi puteti sa alegeti sa fiti cine doriti voi. Alegeti un personaj fictiv (din filme, carti, povesti, legende) sau persoana reala, din trecut sau din prezent, pe care sa il/o reprezentati. Imaginati-va acum ca voi, fiind personajul ales, ati plecat intr-o calatorie cu un balon cu aer cald. Din cauza unei defectiuni (sau accident), balonul incepe sa se prabuseasca. Singura solutie este ca o parte dintre calatori sa fie aruncati din balon". Fiecare participant isi va prinde in piept un biletel cu numele personajului ales. Se poate stabili cati vor fi cei care pot ramane in "balon" fara ca acesta sa se prabuseasca (de exemplu cinci, trei sau unul singur). Sarcina elevilor este de a gasi cat mai multe argumente, pe care sa le impartaseasca apoi grupului, pentru care personajul lor ar trebui sa fie dintre cei care raman in balon. Exercitiul poate fi parcurs in continuare sau putem lasa cateva zile elevilor pentru a se documenta in legatura cu personajul ales. Dupa ce fiecare participant a avut ocazia sa isi prezinte argumentele, intreg grupul (sau un juriu format din 5 elevi care nu participa la activitate) va vota cine este eliminat si cine ramane. Elevii (sau dupa caz, juriul) vor trebui sa motiveze pe scurt fiecare decizie. Exemplu: Mihai alege sa fie Hagi. El va trebui sa argumenteze de ce acesta trebuie sa fie cel care va ramane in balon si nu Eminescu, Superman sau George Bush, alesi de alti elevi Cea de-a doua varianta a exercitiului, indicata a fi folosita la elevii mai mari, cu o oarecare capacitate de autoanaliza, are drept cerinta plasarea in "balon" a propriei persoane si gasirea de argumente pentru a ramane (calitati, abilitati,

posibilitati de afirmare etc). In rest, exercitiul se desfasoara ca mai sus. Sugestii pentru profesori:

incercati sa nu judecati critic alegerea personajului exprimata de fiecare elev, chiar daca aveti impresia ca acesta "nu se potriveste" sau nu este suficient de "valoros", nepermitandu-le nici celorlalti elevi sa o faca interveniti in deciziile "juriului" numai daca aveti impresia ca acestea sunt bazate pe simpatii personale si nu pe argumente aduse. Si in acest caz, aveti grija sa nu jigniti incercati sa-i stimulati pe elevi in a gasi argumente cat mai multe si mai puternice pentru a ramane in balon exercitiul poate fi folosit si in cadrul orelor de dirigentie , avand obiectivele mentionalte mai sus , dar si ca baza pentru desfasurarea lectiilor la materii, caz in care este posibil sa participe doar cativa dintre elevii clasei (de exemplu poate fi utilizat la orele de limbi straine, la limba romana pentru caracterizarea personajelor literare etc)

Cap sau pajura


Obiective:

autocunoastere/ intercunoastere explorarea "celeilate laturi" a punctelor tari si slabe ale fiecaruia

Pentru aceasta activitate clasa este impartita in grupe de 5-7 persoane, in functie de numarul elevilor (mai mult de 4 subgrupe sunt greu de urmarit). Spre deosebire de alte activitati, acum le permitem elevilor sa-si aleaga singuri partenerii cu care sa lucreze, avand insa grija sa nu fie prea multi in acelasi grup. Fiecare grup decide ordinea " de joc" si alege o persoana care va lua notite. Se stabileste regula conform careia la aruncarea cu moneda, "banul" inseamna "puncte tari" (calitati), iar "stema" inseamna "puncte slabe". Corespondentele pot fi stabilite si invers. Primul "jucator" arunca moneda. In functie de cum cade aceasta, trebuie intai sa spuna grupului o calitte sau un defect propriu, dupa care sa descrie "cealalta fata a monedei", referitor la calitatea sau defectul spus anterior. De exemplu: Calitate: Sunt creativ Cealalata fata a monedei: Nu prea imi organizez eficient munca, sunt dezordonat sau Defect: Vreau tot timpul sa fiu in centrul atentiei Cealalta fata a monedei: Am calitati de lider Fiecare grup trebuie sa ajunga sa dea cu banul de doua, trei ori, in functie de timpul disponibil. In final, dupa notitele luate va rezulta cate un poster cu puncte tari si slabe ale fiecarui grup, care va fi afisat sau prezentat. Sugestii pentru profesori:

utilizati acest exercitiu cu clase in care atmosfera intre colegi este mai relaxata, astfel elevii vor avea retineri in a-si spune defectele. Daca aceasta conditie este indeplinita, activitatea va fi una placuta pentru participanti, in cadrul ei punandu-se in discutie unele norme acceptate social, si privindu-se intr-o lumina mai buna trasaturi considerate ca fiind defecte. una dintre ideile de baza care este bine sa se desprinda dupa discutiile din finalul exercitiului este ca fiecare calitate ("punct tare") are in ea potentialul unui defect, la fel cum orice defect perceput ("punct slab") are in el potentialul unui viitor punct tare.

Ce cred eu, prietenii mei, majoritatea adolescentilor?


Obiective:

identifcarea unor convingeri personale compararea acestora cu alte perspective comunicarea de informatii despre sine

Acest exercitiu permite compararea a diverse perspective asupra aceleiasi probleme. Este un bun prilej de a identifica anumite idei care sunt vehiculate in grupurile de adolescenti si de aobserva situatii in care grupul exercita presiuni asupra opiniilor sau comportamentelor personale. Puteti sa alegeti si alte comportamente pe langa sau in locul celor incluse in fisa. Profesorul distribuie fisele si fiecare elv va completa fisa din cele trei perspective (ce cred majoritatea adolescentilor, ce cred prietenii mei, ce cred eu) click dreapta pe imagine --> open link in new window

O data ce toti au completat exercitiul, elevii vor impartasi colegilor de grup ce au scris fiecare din cele 8 situatii, dupa care se face o sinteza pe fiecare subgrup. Un elev din fiecare subgrup va nota pe scort pe o coala A3 parerea grupului sau si eventual purtatorul de cuvant va prezenta clasei aceasta sinteza. Dupa ce fiecare subgrup isi va prezenta opinia, se poate incepe o discutie cu privire la asemanarile si diferentele de opinii observate atat intre subgrupuri cat si intre cele trei perspective. Se poate incerca o negociere a celui mai bun punct de vedere, dar nu trebuie neaparat aduse la un numitor comun toate aceste opinii. Sugestii pentru profesori:

compararea diferitelor perspective poate conduce la descoperirea unor presiuni pe care grupul de prieteni le exercita asupre unui elev. in acest caz se paote discuta despre influenta pe care o au ceilati asupra noastra, despre stabilirea "granitelor personale", despre sustinerea punctului de vedere, despre "cum sa spunem nu" atunci cand simtim ca ceilalti ne imping sa facem ceva ce nu dorim.

Cum m vd eu, cum m definesc ceilali?


OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitiv NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tabl/flipchart DURATA: 50 min. DESCRIERE: Acest exerciiu ofer elevilor posibilitatea de a-i defini caliti personale care contribuie la dezvoltarea armonioas a personalitii lor. Elevii sunt mprii n grupe de 5 i primesc cte o foaie A4 i creioane colorate. Fiecare elev deseneaz conturul propriei palme pe foaie, pe care i va trece numele. Pe degetul mare i va trece o calitate proprie (trsturi de caracter, nsuiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciiul se continu cu precizarea altor caliti de ctre colegii de grup fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului su pe celelalte degete ale conturului palmei acestuia. n felul acesta, la sfrit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripionat cu caliti identificate att de el, ct i de colegii si. n final se afieaz toate colile cu desene pe tabl sau pe foaia de flipchart. O variant a exerciiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se insist ca elevii s identifice caliti (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personaliti. Sugestii pentru profesori: Accentul se pune pe valorizare. Dac profesorul observ c sunt elevi care nu reuesc s identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate degetele doar de ceilali membri ai grupului. n felul acesta, elevul respectiv va reui, cu ajutorul celorlali, s se cunoasc i s autovalorizeze propriul potenial.

Deseneaza dupa instructiuni


Obiective:

dezvoltarea capacitatii de ascultare activa identificarea rolului intrebarilor lamuritoare atunci cand cineva explica ceva

Unul dintre elevi care se ofera voluntar este chemat in fata clasei si i se inmaneaza fisele de mai jos.

(click dreapta pe imagine --> open link in new window) (click dreapta pe imagine --> open link in new window) Sarcina lui este sa incerce sa explice cat mai bine colegilor desenul de pe fisa, astfel incat ei sa poata desena dupa explicatiile date. Intr-o prima faza colegii nu au voie sa-i adreseze nici intrebare, indiferent daca au inteles sau nu, ei trebuie sa deseneze exact ce au inteles.

In faza a doua le este permis sa puna intrebari si sa ceara lamuriri colegului care explica pentru a intelege ce vrea sa spuna. Cel care explica desenul nu are voie sa "contureze formele in aer", ci poate doar sa dea explicatii verbale. De data aceasta se utilizeza a doua fisa cu desene. In final se discuta usurinta si corectitudinea cu care au executat desenele dupa instructiuni in cele doua situatii. Se poate face o analogie cu situatii de viata in care cineva ne vorbeste, incercand sa ne explice ceva, iar noi, adesea tragem concluzii fara sa intelegem prea bine ceea ce spune si de aceea il intelegem gresit. Sugestii pentru profesori:

accentuati importanta dezvoltarii abilitatilor de a asculta activ la elevi, explicati-le rolul reformularilor celor spuse de cel ce vorbeste, al confirmarilor intelegerii corecte a mesajului. modelati contactul vizual cu vorbitorul, feed-back-ul si eventual puteti face apel si la intelepciunea populara care ne spune ca "Avem o gura si doua urechi pentru a vorbi o data si a asculta de doua ori"

Eu sunt cineva care...


Obiective:

identificarea caracteristicilor personale comunicarea de informatii despre sine sudarea colectivului

Acest exercitiu face parte din gama exercitiilor care-i ajuta pe elevi sa-si identifice anumite caracteristici pe care apoi le vor observa si la altii. Preocuparile si caracteristicile comune sunt baza pa care se initiaza contacte interumane si pe care se pot cladi prietenii. Exeritul ii pune pe elevi in ipostaza de a initia un contact cu un alt elev cu care a gasit ceva in comun si de a purta o discutie care-i permite sa dezvolte legatura initiala. Este foarte posibil ca elevii sa nu stie cate lucruri comune au colegii lor de clasa. Acest exercitiu este un prilej de a sude colectivul si de a escoperi pasiuni comune. Fiecare elev primeste o fisa.

click dreapta pe imagine --> open link in new window

Elevii bifeaza afirmatiile care-i descriu, dupa care compara ce au ales cu ce au marcat colegii din grupa. O data identificate elementele comune, se discuta pe perechi sau cate trei (in functie de cati elevi din grupa au marcat afirmatia respectiva) despre afirmatia marcata, fiecare expunand experienta sa personala. De exemplu, daca doi elevi au bifat "a castigat un trofeu", vor discuta despre situatia in care au castigat trofeul, ce fel de trofeu, cum s-au simtit etc. Se poate incerca gasirea colegului cu care are cele mai multe caracteristici in comun, respectiv o scurta discutie despre aceastea. Daca elevii nu-si gasesc puncte comune, fiecare va alege o afirmatie din cele pe care le-a marcat si va da colegilor cateva detalii in legatura cu ea. Sugestii pentru profesori:

mediati discutia astfel incat elevii sa-si descopere preocupari sau aspecte comune; ceea ce avem in comun sunt lucrurile care leaga prietenii intre oameni, le ofera teme de discutie si motive pentru a petrece timp impreuna. discutati si importanta deosebirilor dintre oameni, faptul ca fiecare sutnem unici si "altfel", dar tocmai aceasta face interesanta descoperirea unei alte persoane.

Cum reacionm la presiunea grupului?


OBIECTIV: marcarea propriei personaliti; expunerea deschis, ferm a propriului punct de vedere fr a se teme de consecine (de judecata grupului) NIVEL: liceal MATERIALE NECESARE:DURATA: 50 min. DESCRIERE:

Conversaie introductiv pentru acomodare La aceast vrst, a voastr, avei curajul s v exprimai dorinele, punctul de vedere? Dac prinii v cer s facei ceva, acceptai sau nu? Avei curajul s zicei ,,nu dac nu suntei de acord? Argumentai. Elevii vor fi ndreptai spre o conversaie care s elucideze aceste probleme. Ce nelegei prin lupta ntre generaii? (cauze, soluii) Spunei ,,nu prinilor? De ce? n ce situaii? Elevii vor da exemple, situaii concrete care vor fi supuse dezbaterii colective. Cunoatei situaii n care tinerii spun prinilor ,,nu doar pentru a-i marca personalitatea? Dac spunem ,,nu familiei /prinilor, spunem ,,da prietenilor ntotdeauna? Vi s-a ntmplat s spunei ,,nu prietenilor? Dar s gndii ,,nu i s spunei ,,Da? n ce situaii? - dezbateri pe aceste probleme. Unde te simi mai bine? n familie sau cu grupul de prieteni? Elevii vor exprima opiniile lor i vor argumenta. Prezentarea opiniei psihanalistului francez Gerard Severin Cnd ajungi s nu-i mai consideri familia ca unic punct de referin, ,,gaca ia o importan enorm. Elevii particip la comentarii. A spune ,,nu grupului de prieteni, a nu te conforma regulilor acestuia, nseamn s-i asumi nite ,,riscuri enorme- cele de a fi exclus: te gseti n situaia de a fi singur, fr familie, fr grupul de prieteni. Elevii particip la comentarii.

Concluzii: La finalul orei vor fi citite destinuirile unei tinere de 17 ani, publicate n ianuarie 1999 de Revista Phosphore din Frana: ,,Mult timp am fcut pe amabila, am spus ,,da tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru igri sau pentru orice altceva; bieilor care nu ndrzneam s spun ,,nu, chiar dac nu-mi plceau cu adevrat( asta de teama c nimeni nu va mai vrea s ias cu mine)i apoi, ntr-o zi, mi-am dat seama c n jurul meu erau doar nite ,,parazii care m luau drept fraier. Atunci m-am simit o nulitate, un nimeni. i am explodatDe atunci spun ,,nu atunci cnd gndesc acest lucru i m simt foarte bine, excelent, ca i cnd a fi scpat de o povar ce m copleea. Elevii sunt invitai s exprime preri, reflexii, concluzii i sunt ntrebai dac au trit aceast experien vreodat.

Ghici cine sunt?


Obiective

autocunoastere/intercunoastere dezvoltarea abilitatii de autoprezentare

Pentru inceput, fiecare elev primste cate un biletel (este bine ca aceste biletele sa fie identice), pe care isi va face o scurta caracterizare, de cateva randuri, evitand insa enumerarea unor trasaturi/caracteristici fizice. Fiecare isi scrie numele pe biletel. Aceasta prima erapa nu trebuie sa depaseasca 10 minute, pentru a ramane timp suficient pentru faza urmatoare. Intr-o prima varianta, biletelel sunt adunate si introduse intr-o cutie . Profesorul va extrage cate un bilet si va citi continutul cu voce tare, fara a spune insa si numele de pe bilet. Clasa are rolul de a ghici cine a scris biletelul si de a argumenta alegerea. O alta varianta a jocului s-ar desfasura in felul urmator: clasa este impartita in doua grupe fiind puse in cutii separate . Cei care trebuie sas ghiceasca cui ii apartine fiecare bilet sunt cei din grupa cealalta, care au un anumit timp (de exemplu 1 minut) pentru a se consulta asupra alegerii. castiga grupa care a ghicit cui apartin cele mai multe caracterizari. Sugestii pentru profesori:

cand cititi biletele extrase din cutie incercati sa nu sugerati daca este vorba despre o fata sau un baiat; spuneti clasei ca veti citi biletele utilizand acelasi gen (masculin de exemplu) discutiile ulterioare jocului pot porni de la intrebari de genul: "de ce credeti ca la unii colegi ati stiut despre cine era vorba si la altii nu?", "cum v-ati simtit daca ati fost identificat? Dar daca nu?", "Cum credeti ca putem recunoaste mai bine pe cineva?"etc nu permiteti clasei sa critice sau sa comenteze carcaterizarile facute de colegi - acest lucru ar avea un efect deosebit de negativ asupra stimei de sine a unora dintre elevi in cazul in care alegeti varianta concursului, spuneti clasei acest lucru doar dupa ce au terminat de scris caracterizarile - altfel, pot incerca sa induca deliberat in eroare "grupa adversa", denaturand astfel scopul exercitiului.

Joc de rol
Obiective:

dezvoltarea empatiei acceptarea punctelor de vedere alternative

Ceea ce se prezinta in aceasta activitate e mai mult o metoda, se poate folosi pentru un numar foarte mare de teme. Exemplificam: Ideea activitatii este de a plasa elevii, in plan imaginar, in diferite situatii ipotetice sau reale, in care sa fie obligati sa priveasca lucrurile si sa actioneze din punctul altcuiva de vedere. Se pot gasi multe variante de desfasurare a acestui tip de activitate, din care prezentam aici doua. Pornind de aici se pot face modificari si se pot crea noi variante de exercitii. Varianta I Se lucreaza cu un numar de 5-7 elevi, restul clasei fiind observatori. Dupa un anumit timp rolurile pot fi schimbate, fiind implicati si alti elevi din clasa. Acest lucru este indicat mai curand daca v-ati rezervat mai mult de o ora pentru activitate. Se da o situatie (reala sau imaginara din viata clasei sau chiar viata personala a elevilor), elevii participanti asumandusi fiecare rolul unei persoane implicate in respectiva situatie. Discutiile care vor urmavor fi purtate de fiecare participant din punct de vedere al persoanei pe care o reprezinta. De exemplu, se prezinta situatia unui elev care risca sa fie exmatriculat pentru ca a batut un coleg. In acest caz, pot exista rolurile : elevul "problema", mama/tatal acestuia, dirigintele, directorul scolii, elevul agresat, mama/tatal elevului agresat. 6 elevi din clasa isi vor asuma aceste roluri, purtandu-se o discutie intre cele 6 personaje, pe tema

situatiei create. Varianta II Se lucreaza cu toata clasa, impartita pe grupe de 5-6 persoane. Se lucreaza tot pe o situatie -problema, aleasa de comun acord cu clasa, diferenta fataa de prima varianta aparand in distribuirea rolurilor: fiecare grup din clasa va primi cate un "rol", avand sarcina de a raspunde la cateva intrebari din punct de vedere al personajului respectiv: "Care este cauza aparitiei acestei probleme?", "Ce puteam eu sa fac pentru a o preveni?", "Ce pot sa fac acum pentru a rezolva problema?". Evident, pot fi gasite si alte intrebari, in functie de situatia aleasa. De exemplu, pentru aceeasi situatie-problema prezentata inprima varianta , un grup va primi rolul elevului agresor, din punctul caruia de vedere va trebui sa raspunda la cele trei intrebari, alt grup, rolul dirigintelui etc Discutiile se vor axa pe diferentele care apar intre punctele de vedere ale personajelor si pe motivele aparitiei acestor diferente. Sugestii pentru profesori:

alegeti situatiile in colaborare cu clasa, astfel incat acestea sa fie de interes pentru ei, discutarea lor fiind de asemenea utila in rezolvarea unor problemam comune nu impartiti rolurile pe considerente care tin de disciplina, elocventa sau potrivire cu "personajul". Incercati sai lasati pe elevi sa-si aleaga ei insisi un rol. este posibil ca unii sa isi ia rolul foarte in serios, "ambalandu-se" in discutii. Acesta este lucru pozitiv si nu este indicat sa intrerupeti prea repede discutia sau sa sutilizati o ironie excesiva - s-ar putea sa apara niste discutii interesante. oferiti sanse de participare si elevilor mai slabi sau cu probleme disciplinare. Un elev agresiv poate fi pus de exemplu in rolul celui agresat, al unui parinte al acestuia sau al parintelui agresorului. Aveti in vedere faptul ca scopul este de a-i determina pe elevi sa vada lucrurile si din punctul altcuiva de vedere.

laneta mea
Obiective:

exprimarea unor nevoi, dorinte, aspiratii personale, legate de mediu si stilul de viata dezvoltarea creativitatii

Fiecare elev va fi indemnat sa incerce sa-si imagineze si sa descrie o "planeta personala", respectiv o lume noua, realizata dupa propriile preferinte, careia sa-i dea un nume, sa o populeze si sa o construiasca astfel incat aceasta sa reprezinte idealul sau. In functie de tema pe care dorim sa o discutam, instructiunile il pot indemna pe "creator" sa puna accentul pe un anumit aspect. De exemplu, sa descriem mai in amanunt viata de familie pe planeta X, cum sunt copii, cum sunt relatiile itre oameni, intre profesori si elevi etc. "Planetele" fiecaruia vor fi apoi reprezentate grupului de elevi (fie intr-un grup de 6-7 elevi, fie intregii clase). Aceasta descriere il poate ajuta pe copil sa-si exprime opiniile legate de diferite aspecte in mod indirect, cu o mult mai mare libertate decat in cazul unor intrebari sau discutii directe de tipul "Cum ai vrea tu sa se poarte colegii cu tine?". Tocmai de aceea, este bine sa lasam o cat mai mare libertate in imaginarea "planetei personale" si sa evitam judecarea critica a descrierilor obtinute. Exercitiul poate fi util la orice varsta, dar in special la clasele mici (II-IV), la care capacitatea de explicitare directa a nevoilor si aspiratiilor este mai redusa. La aceasta varsta putem cere copiilor sa si ilustreze grafic aspecte ale planetei, daca timpul alocat este mai mare decat o ora. Sugestii pentru profesori:

in multe cazuri, gradul si modul in care un copil isi va pune imaginatia la contributie pentru a obtine "planetele" cat mai complexe si mai interesante tine si de modul de prezentare initiala a exercitiului. Incercati sa faceti o prezentare cat mai interesanta si incitanta, pentru a-i motiva pe copii sa participe cu adevarat.

o idee interesanta sau controversata care apare in prezentarea unui copil merita in general urmarita . De exemplu, cineva poate afirma : "Pe planeta mea nu se face scoala!". In loc sa desconsideram din start aceasta afirmatie, putem aprofunda discutia: "Haideti sa ne imaginam cum ar fi intr-adevar daca nu s-ar face scoala. Ce s-ar intampla?" etc.

Povestea unui succes


Obiective

cresterea stimei de sine constientizarea unor abilitati si modalitati de actiune eficiente

Aceasta activitate este mai usor de realizat, rolul profesorului este mai putin vizibil, insa impactul asupra elevilor poate fi semnificativ. Fiecare elev primeste fisa de lucru, fiind indemnat sa se gandeasca la o situatie de reusita, de succes din viata, fie ea mai marunta sau mai importanta. click dreapta pe imagine --> open link in new window

De exemplu, un succes poate fi considerat orice , de la o nota meritata, de 10, la o materie dificila sau o lauda primita de la parinti sau profesori, pana la participarea la un concurs sportiv, un premiu la olimpiada sau o rezolvare inspirata gasita pentru un conflict iminent. Orice poate reprezenta un succes, depinde doar de punctul de vedere al fiecaruia! Cu respectiva situatie in minte, fiecare va completa fisa de lucru. In faza urmatoare, fisele vor fi discutate in perechi (de exemplu intre colegii de banca), dupa care cativa elevi voluntari vor prezenta "succesele" in fata integului grup. Sugestii pentru profesori:

exercitiul este utilizat in principal pentru cresterea sentimentului de autoeficienta, de capabilitate, mai ales pentru elevii care tind sa se desconsidere, dar si pentru rememorarea si generalizarea pentru alte situatii a actiunilor si abilitatilor specifice utilizate pentru atingerea succesului in aceasta idee, nu minimizati "succesul" ales de fiecare elev pentru a fi prezentat. Ceea ce pentru unii nu reprezinta un fapt notabil poate fi deosebit de important pentru altii (o nota de 10 este obisnuita pentru un elev premiant, dar poate fi perceputa ca un real succes pentru un elev mediocru sau slab).

incercati sa incurajati gasirea unor 'succese" de catre toti elevii, acordand o atentie sporita celor care afirma ca nu au despre ce sa scrie. O gandire de tipul "mie nu imi reuseste niciodata nimic!" este foarte destructiva pentru dezvoltarea armonioasa a copilului.

Sentimente
Obiective :

identificarea, exprimarea sentimentelor (verbal /nonverbal), descrierea sentimentelor; extinderea vocabularului; dezvoltarea capacitatii de lucru in echipa ; cresterea coeziunii grupului ; dezvoltarea imaginaiei ; detensionarea atmosferei.

Participantii sunt impartiti in patru grupe, dupa care li se vor prezenta cele patru categorii de sentimente: fericire, tristete, suparare, frica. Fiecare grupa va avea in vedere una din cele patru categorii de sentimente, avand doua sarcini de lucru: gasirea cat mai multor sinonime pentru sentimentul respectiv, iar apoi realizarea unei scenete in care cel putin un personaj sa fie dominat de acel sentiment. Rezultatele activitii pe grupuri vor fi prezentate apoi grupului mare (clasei).

Stiu cum te simti


Obiective:

analizarea si comunicarea sentimentelor produse de diverse situatii de viata empatizara cu o alta persoana aflata intr-o situatie neplacuta comunicarea de tip empatic, impartasirea sentimentelor celuilalt

Fiecare elev isi alege un partener, unul va fi ascultatorul, celalalt vorbitorul. Se alege o situatie ipotetica din cele prezentate mai jos, dar nu neaparat acestea, iar "vorbitorul" trebuie sa isi imagineze ca se afla in acea situatie si sa-i povesteasca colegului cum se simte. Dupa ce primul dintre ei discuta situatia ipotetica, ascultatorul trebuie sa incerce sa ii raspunda utilizand expresii cum ar fi : "vad ca acest lucru te-a ranit", "simt ca esti foarte manios fata de aceasta situatie", "simt ca...". Cateva perechi mai indraznete vor fi rugate sa joace rolurile in fata clasei, insa nu insistati daca elevii gasesc acest lucru prea dificil. Incercati sa focalizati raspunsurile "ascultatorului" pe emotia pe care o simte cel ce se afla in situatia ipotetica modeland acest lucru cu unul dintre elevi. De multe ori cand povestim cuiva despre o situatie neplacuta nu ne asteptam neaparat sa ne ofere ceilalti solutii. Simtim doar nevoia sa ne asculte cineva, sa ne recunoasca dreptul de a ne simti tristi , maniosi, jenati, respinsi. Atunci cand cineva ne vorbeste despre o suferinta si noi ii dam sfaturi, ii spunem ca ii va trece cu timpul sau ii povestim cum si noi am trecut prin ceva similar si ne-a trecut, ii negam emotia pe care o simte in acel moment si dreptul de a simti acea emotie. De aceea este util ca elevii sa exerseze aceasta "reflectare" a emotiilor celuilat ca prim pas in intelegerea si comunicarea cu altii. Situatii ipotetice: 1. 2. 3. 4. 5. 6. esti invinovatit pentru ceva ce nu ai facut tatal tau a fost dat afara de la serviciu esti hartuit pe coridorul scolii elevii rad de tine pentru ca ai dat un raspuns gresit la o intebare cel mai bun prieten se intalneste cu fosta ta prietena intri intr-o clasa, te asezi si deodata observi ca nu esti in clasa care trebuie

7. fratele tau mai mic iti mazgaleste referatul in seara dinaintea zilei in care trebuie predat 8. elevii au scris cu vopsea pe banca ta "esti un tocilar" 9. aflii ca elevii din clasa ta merg la sfarsit de saptaman la film si tu n-ai fost invitat 10. se aleg echipe pentru fotbal/bashet si nici o echipa nu te vrea

Sugestii pentru profesori:


puteti gasi si alte situatii care se preteaza poate mai bine la colectivul clasei cu care lucrati, situatii in care elevii au dificultati, nu stiu cum sa se comporte sau sa reactioneze daca elevii pot gasi situatii de acest gen din viata lor personala este cu atat mai bine cereti elevilor din pereche sa explice cum s-au simtit, cat de greu le-a fost sa gaseasca cuvintele prin care sa redea starea celuilat, iar ascultatorului cum s-a simtit la remarcile vorbitorului.

Povestea prenumelui
Informaii utile pentru coordonator: numele difereniaz, scoate persoana dintr-o mas amorf de indivizi (anonimi), are o ,,vibraie special pentru fiecare persoan n parte. Oamenii sunt puternic identificai cu numele lor, iar a-l auzi echivaleaz cu a fi recunoscui psihologic. Oamenii au nevoie s fie recunoscui i s conteze (adic s li se atribuie o anumit importan). A cunoate i a reine numele oamenilor este unul dintre simplele secrete ale dezvoltrii relaiilor interumane. Rostirea numelui cuiva nseamn recunoaterea unicitii, personalizeaz comunicarea. OBIECTIV: autoacceptarea, afirmarea de sine, intercunoatere i creterea coeziunii grupului. DURAT: 50 minute NIVEL: gimnazial, liceal (exerciiu indicat mai ales la clasele iniiale, a V-a, a IX-a) MATERIALE: ecusoane, carioci METOD: e preferabil ca elevii s fie dispui n cerc DESCRIERE: fiecare elev i va scrie numele pe ecuson (cu culoarea preferat) un simbol personal i se va prezenta grupului spunndu-i prenumele i ,,istoria prenumelui su (cine l-a mai purtat din familie, cine i l-a ales, care este motivul alegerii, cum se simte cu numele su, cum este alintat, cum este apelat de persoane diferite din familie sau din grupul de prieteni- cum prefer s fie numit n grup, motivul pentru care a ales o anumit culoare, ce exprim simbolul desenat etc.).

Portret
OBIECTIV: Creterea stimei de sine NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA:15 min. DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecrui elev o foaie de hrtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilali i va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera c posesorii hrtiei o au. Dup 10 min. fiecare elev va avea o list cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi i vor reflecta asupra lor.

Reacii la stres
OBIECTIV : Contientizarea reaciilor la stres NIVEL: gimnazial;liceal MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA : 40 min. DESCRIERE: Se mparte clasa n grupuri de cte 4-5 elevi. Fiecare grup noteaz timp de 15 min. reaciile avute ntr-o situaie considerat stresant (test, tez, examen etc.),dup care le vor prezenta ntregii clase. Se vor nota reaciile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inim, transpiraii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gndit), emoionale (ce au simit), comportamentale (cum s-au comportat) .n final se vor identifica cteva modaliti de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gndirii pozitive.

vineri, 19 noiembrie 2010

Vreau s lucrez n echip!

Spune-mi i voi uita, arat-mi i poate mi voi aduce aminte, implic-m i voi nelege

Proverb chinezesc Deseori, pe traiectoria vieii noastre colaborm cu alte persoane pentru a realiza diverse activiti, cooperm pentru a obine anumite rezultate. Putem chiar considera c n orice moment al vieii noastre suntem (sau nu) membrii unei echipe care ncearc s triasc mpreun.

Ce nseamn o echip?

Rspunsul cel mai sugestiv l ofer imaginea celor 5 degete ale minii care, funcionnd laolalt, fac ntreaga mn un instrument fr de care adaptarea nu ar fi posibil. Un alt exemplu l reprezint mecanismul unui ceasornic, cu multiplele sale roi dinate, nvrtindu-se una prin cealalt, una lng alta, i numai toate msurnd timpul. Echipa nseamn ansamblul de elemente/ persoane care funcioneaz mpreun pentru atingerea anumitor obiective, n virtutea unor roluri specifice, a unor reguli de comunicare i comportament i ntre care se stabilesc relaii de respect, cooperare, toleran, diversitate n unitate. Echipa este necesar, oportun, servete atingerii unui scop precis, obinerii unor rezultate. Contextul general n care membrii ei i desfoar activitatea este unul de motivaie pentru atingerea scopului.

Cum se formeaz o echip?

Echipa nu se formeaz de la sine, are un lider formal i unul informal; nseamn un proces de construcie, care trece prin diferite faze i care necesit timp pentru a fi finalizat. Formarea echipei eficiente are n vedere c fiecare individ trebuie s aib un rol precis, specific, o anumit responsabilitate care s l diferenieze de ceilali. Ca parte a unei echipe, prin interaciunea cu ceilali, individul nva ceva nou: despre el nsui, despre ceilali, comunic, ascult, primete feedback. Astfel, nvm s ne socializm ntr-o lume a individualitilor, nvm s cerem sprijin i s oferim ajutor, s comunicm eficient i s explorm noi modele relaionale. Echipa ofer siguran, cldur pentru c apartenena la un grup, ca i apariia n sine a grupurilor rspund unor motivaii fundamentale, bazale ale comportamentului uman - nevoia de siguran i afiliere condiie eseniala a evoluiei umane. Lucrnd mpreun cu alii, alturi de ei, avnd un scop comun i atingndu-l, ai treptat sentimentul propriei valori, a unicitii tale, a ncrederii de sine.

Faze n dezvoltarea unei echipe:

1. Confuzie - legat de nevoia de management, responsabiliti i scopuri 2. Relaii de tip atracie-respingere 3. Nemulumire 4. Formarea de minigrupuri 5. Autoacceptare i empatie 6. Coeziune

7. Feedback i relaii suportive 8. Autenticitate i eficien Roluri posibile ale membrilor unei echipei: - Conductorul echipei: atribuie sarcini, controleaz rezultatele - Organizatorul: impune modele, administreaz, stabilete drumul pn la atingerea obiectivelor - Promotorul: vine permanent cu idei noi, inoveaz (Dar dac am face n alt fel!) - Supraveghetorul: evalueaz activitatea colegilor si pentru a-i aduce pe calea cea bun (Ei, cum stm?) - Executantul: face tot ce i se cere, aplic efectiv - Susintorul: ridic moralul celorlali n situaii dificile - Investigatorul: exploreaz ideile pe toate prile, n toate amnuntele - Finalizatorul: trage concluziile, retueaz rezultatul final

ACTIVITI

1. REVISTA: LUMEA N CARE TRIM (Ziarul despre carier) Obiectiv: - experimentarea situaiei de a fi parte a unei echipe, de a colabora cu ceilali pentru realizarea unui scop comun. Concepte - cheie: - echip - responsabiliti - organizare - motivaie - scop comun Materiale necesare: foi de flipchart, markere

Durata: 30 min.

Scenariul activitii: Se organizeaz ase grupe i se mpart materialele necesare: Imaginai-v c alctuii colectivul de redacie al unei reviste i c avei de realizat pentru mine ediia special Lumea n care trim/ Ziarul despre carier. Putei redacta revista aa cum dorii, scriind articole, realiznd desene sugestive sau reportaje imaginare. Obligatoriu este ca fiecare dintre voi s-i aduc contribuia ntr-un fel sau altul.

Analiza activitii:

- Cum s-a organizat echipa? - A ncercat cineva s preia rolul de lider? - Cum v-ai simit ca parte component a echipei? - Care a fost poziia ta n grup? - Cum credei c v-au privit ceilali? Uneori ne este foarte greu s lucrm mpreun cu alii, s ne adaptm stilului de munc n grup. Exist persoane care se simt bine de la nceput i funcioneaz cu mare eficien n compania celorlali, iar alii care coopereaz mai dificil. Ca eficien, lucrul n echip depete rezultatele unei activiti solitare, de aceea este necesar s nvm, s exersm i s experimentm ct mai des colaborarea cu ceilali.

2. ARANJAREA NUMERELOR

Obiectiv: - s se recunoasc faptul c pentru a funciona eficient ndeplinindu-i obiectivul, o echip/ un grup trebuie s gseasc i s stabileasc o regul de comunicare i un limbaj propriu. Cuvinte cheie: - comunicare - necesitate - limbaj nonverbal - regul Durata: 10 min.

Scenariul activitii: Jumtate dintre participani sunt observatori, iar ceilali voluntari sunt rugai s extrag dintr-o urn cte un numr de la 1 la 30 pe care s nu-l comunice celorlali. Timp de 1 minut, participanii la joc se plimb unul lng cellalt prin spaiul ncperii, dup care, la ndemnul formatorului: Acum aezai-v n ordinea numerelor extrase, dar fr s vorbii ntre voi, ncearc si gseasc locul printre ceilali, cutnd un mod - nonverbal, de a se face nelei.

Analiza activitii:

- Ct de greu a fost pn ai gsit modalitatea de comunicare cu ceilali? - Ai fost originali sau ai imitat limbajul celor de lng voi? - Cum v-ai simit n timpul exerciiului? Comunicarea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale lucrului n echip. Cnd membrii unui grup au de ndeplinit un scop comun, ncearc s devin o echip, care pentru a fi eficient i creeaz o regul proprie de comunicare, un stil.

3. COLAJ IAT DE CE SUNTEM IMPORTANI!

Obiectiv: - experimentarea lucrului n echip n condiiile unei motivaii legate de stima de sine ca rol i statut, a unei comunicri optime datorate aceluiai nivel social al participanilor (de vrst, profesional etc).

Concepte - cheie: - egalitate - difereniere - comunicare - motivaie - stim de sine - echip Materiale necesare: foi de flipchart, markere, hrtie colorat, reviste, foarfece, adeziv

Durata: 15 min

Scenariul activitii: V rugm s formai cinci echipe omogene grupndu-v n funcie de statutul vostru social (dou echipe de cte 15 elevi, o echip de 10 profesori, dou echipe de cte10 prini). Realizai cu ajutorul materialelor puse la dispoziie, un colaj n care s exprimai importana social a grupului din care facei parte.

Analiza activitii: - Ce anume -a motivat s lucrai ? - Ai simit c suntei n competiie cu celelalte echipe? - Cum v-ai simit lucrnd mpreun? - Cum ai comunicat cu cei din grupul vostru? - Ai recunoscut n comportamentul vostru unul din cele opt roluri distincte prezentate mai sus? Asemenea comunicrii, motivaia este un vector foarte important al cooperrii dintre membrii grupului, coeziunea ducnd la convergena prerilor, ideilor originale, necesare atingerii onorabile a scopului propus. Toate afacerile se pot reduce la trei cuvinte: oameni, produse, profit. Oamenii sunt primii. Fr o echip bun, celelalte sunt egale cu zero- Lee Iacocca

4. DISCUII de COAL

Obiective: - observarea modului de funcionare a unei echipe: responsabiliti, comunicare, motivaie etc. - identificarea rolurilor membrilor n cadrul unei echipe

Concepte - cheie: - joc de rol - rol n echip - comunicare - responsabilitate - dezbatere Durata: 15 min.

Spaiul: se va ncerca reproducerea cabinetului unui director (birou i scaune) Scenariul activitii: Cinci voluntari vor participa la un joc de rol avnd ca tem situaia la nvtur i posibilitile de viitor pe care le are un elev cu multe absene, i n pragul corigenei, din clasa a XI-a a unui liceu. Cele cinci personaje care discut sunt: directorul liceului, elevul, mama, tata (prinii lui), dirigintele clasei a XI-a, un coleg - eful clasei. Ei vor constitui o echip care ncearc s gseasc soluii pentru reabilitarea elevului. Observatorii sunt rugai s discute observaiile fcute, la sfritul exerciiului. Analiza activitii: - Cum a decurs discuia? - Care a fost maniera de comunicare? - Cine a fost liderul echipei? - Cum s-au distribuit rolurile membrilor? - Au reuit ei s fie o echip care lucreaz mpreun pentru atingerea unui scop? Concluzii: . (fiecare observator este rugat s-i noteze propriile concluzii n urma observaiilor fcute)

The best teachers teach from the heart, not from the book.

vineri, 19 noiembrie 2010

Vreau s rezolv un conflict!


"- Ce s fac cu buruienile din faa casei mele?" Radio Erevan rspunde: - "Foarte simplu. Le transformi n florile tale preferate!"

Fiecare persoan a trit o situaie conflictual sau poate chiar acum o triete. Ceea ce este normal. Chiar dac majoritatea dintre noi nu recunoatem acest lucru. Auzim de multe ori eu nu am nici un conflict, nu am nici o problem..., dar vedem comportamentul care contrazice. De asemenea, cunoatem prieteni, membrii ai familiei, vecini care mai tot timpul sunt n conflict cu cineva i la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am vzut implicate n conflicte. Aminitii-v c uneori ai fost adui ntr-un conflict iar alteori, ai provocat un conflict. Dar de fiecare dat v-ai implicat.

Ce anume ne face s intrm n conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente motive pentru care ne trezim deja implicai n miezul unui conflict? Ce anume predispune i chiar genereaz conflictele? Rspunsurile sunt:

- interpretarea diferit a realitii, subiectivismul - insuficiente informaii sau chiar lipsa lor, confuzii - prejudecile, stereotipiile preluate necritic - neimplicarea efectiv n clarificarea ideilor - dezinteresul manifestat fa de cineva - comunicare defectuoas - frustrri repetate - lipsa de ncredere n sine i n ceilali - insuficient rbdare cu ceilali - toleran sczut - presiunea timpului, - situaiile stresante, de criz - diferene de temperament, de ritm sau stil personal - diferene de valori - invadarea spaiului personal Adaug i altele care i vin acum n minte!

ntr-o situaie conflictual m simt... - surprins, luat prin surprindere de reaciile cuiva - vinovat pentru c din neatenie am iscat o nenelegere, un conflict - vulnerabil, la dispoziia celuilalt/ celorlali - nepregtit s fac fa -puternic, gata s rezolv o situaie dificil

n ultimul conflict cum te-ai simit?

Despre conflicte se spun multe lucruri, cum ar fi: evit-le, nu aduc nimic bun sau dimpotriv, creaz-le, fr ele nu se poate. Oricum, este de preferat s rezolvi i nu s ocoleti sau s te prefaci c lucrurile merg excelent. Este de preferat s nvei dintr-un conflict de la cellalt despre care nu tiai prea multe i mai ales, s ncerci dificila bucurie de a nvaa despre tine. Ia-o ca pe o ans de a te observa i de a folosi experiena personal anterioar. Dar nu te mira dac gseti obstacole noi, pentru c lor li se potrivesc soluii noi. i nu cuta reete sau soluii standard.

i propunem o strategie simpl de clarificare a situaiei conflictuale:

- apropie-te de conflict i afl detalii despre situaia n care te afli

Este nou sau parc l recunoti? Care este istoria lui, cum a aprut? Ctre ce se ndreapt? Ce se afl dincolo de el?

- apropie-te de cellalt (sau ceilali) i afl cum se simte el


Care este contribuia celuilalt la conflict? Cum poate contribui la rezolvarea conflictului?

- apropie-te de tine i afl cum te simi n acest conflict


Ct de confortabil sau nu trieti acest conflict? Crei nevoi personale i rspunde acest conflict? Ce pierzi? Dar ce ctigi? Eti singur? Cine te poate ajuta? Ce vei nva din aceast experien?

ACTIVITI

1. ACROSTIHUL CONFLICTULUI Obiective: - Clarificarea noiunii de conflict, prin evidenierea notelor definitorii - Explicarea noiunii de conflict prin analiza experienelor personale Concepte cheie: - conflict - analiz - nevoi - ncredere n sine - rezolvare de probleme Materiale necesare: coli de scris, coli de flipchart, markere

Durata: 15 min.

Scenariul activitii:

Participanii la program se mpart n echipe, dup continente i fiecare grup - continent are sarcina s gseasc acrostihul conflictului, cuvinte cheie care i ajut la nelegerea noiunii de conflict.

C O N F L I C T

- Gsii definiia conflictului printr-o metafor, apoi desenai-o printr-o caricatur! - Conflictul pentru mine este ca i -Ce imagini, gusturi, mirosuri v vin n minte cand auzii cuvntul conflict? - Transformai cuvintele gsite n mesaje pozitive, din perspectiva: conflictul este o oportunitate! - Creai din cuvintele identificate un scurt eseu, o poveste sau o legend personal a conflictului din care s reias o soluie, o metod de rezolvare a conflictelor. - Apoi dezbatei n grupul mare ceea ce ai lucrat. Analiza activitii: - Ce nseamn conflictul pentru voi? - Ce rol joac conflictul n viaa voastr? - Cine/ ce v determin s intrai n conflict cu cineva/ ceva? (ce atitudini, sentimente, cuvinte, imagini, gnduri) - Asupra cui v revrsai conflictele? - n preajma cui simii c nu exist conflict? - Ce v face s simii mai puin stri conflictuale? - Cum v autodiminuai strile conflictuale? - Ce metode personale de rezolvare a conflictelor avei? - Ce fel de conflicte se pot nate n legtur cu cariera voastr? (meseria de elev, viitoarea carier) - V implicai? Cutai soluii de rezolvare? Care sunt acestea?

2. "BUCHETUL"

Obiective: - Identificarea modalitilor personale de rezolvare a conflictelor - Experimentarea lucrului n echip i a unei atitudini deschise, pozitive, fa de opiniile celorlali Concepte - cheie:

- analiza conflictelor - soluii - oportunitate - conflict pozitiv - atitudini Durata: 10 min.

Scenariul activitii:

Se tie c uneori sau de cele mai multe ori conflictele pot fi i pozitive. Cu toate acestea, puini dintre noi contientizm acest lucru.

S descoperim mpreun la ce este bun conflictul! La ce ajut el? Suntem ntr-o grdin a soluiilor, unde conflictul poate fi i pozitiv. Fiecare floare reprezint o modalitate personal de a spune: Conflictul este bun pentru c ajut la. Completai pe floarea pe care ai primit-o la ce este bun conflictul pentru voi. Apoi se discut n grupul mare ideile notate, florile.

Sau ntr-o alt variant, fiecare participant face parte dintr-o echip (soluii, negociere, mediere, comunicare, compromis, ctig) i primete cte o floare din carton. Individual se d cte un nume florii, prin care s arate c i conflictul poate ajuta la ceva. Apoi se formeaz buchetul fiecrei echipe, care se discut n grupul mare.

Analiza activitii: - La ce poate fi bun conflictul? - Din ce situaii de via ai observat c uneori conflictul poate avea i o latur pozitiv? - Ce caliti ale tale pot transforma un conflict ntr-o ans sau o oportunitate? - Cum poate deveni un conflict personal, interpersonal o oportunitate n cariera ta?

3. FLUTURII. MPREUN VOM ZBURA

Obiective:

- Identificarea modalitilor comune de rezolvare de a conflictelor - nelegerea propriilor valori i a celorlali. Importana lor n rezolvarea conflictelor Concepte- cheie:

- modaliti de rezolvare a conflictelor - imagine de sine - stim de sine - lucru n echip Materiale necesare: coli de hrtie colorat n form de aripi de fluture, creioane colorate, carioci, markere Durata: 20 min. Scenariul activitii:

n fiecare diad unul este A, i cellalt va fi B. Fiecare primete o bucat de hrtie colorat, care reprezint o arip de fluture, fr s tie acest lucru. Pe bucata de hrtie colorat primit, care are forma unei aripi de fluture, scrie un paragraf, un scurt eseu n care s te descrii pe tine i situaiile tale conflictuale, care te fac s te simi inconfortabil, n nesiguran, chiar furios. ncepe prin a-i da numele i continu cu este o persoan care , la persoana a III-a, fr a folosi pronumele eu. Aceasta i va da o distan obiectiv i o libertate de a scrie ct mai sincer. n timp ce scrii, poi desena, pe foile colorate primite idei referitoare la modalitile personale prin care poi rezolva conflictele, le poi transforma n anse de progres. Simte-te liber n a scrie sau a desena aa cum i doreti. Dup ce ai scris povestea, te rog s schimbi foile i s gseti pentru colegul/ colega cu care ai lucrat n diad metodele comune de rezolvare a conflictelor, pentru ca mpreun s putei zbura! Pe corpul fluturelui, pe care l vei primi ulterior, putei nota punctele comune de soluionare a situaiilor conflictuale.

Analiza activitii: - Ce a fost dificil/ uor? - Cum v-ai simit n aceast activitate, de la nceput pn la sfrit? - Ce corelaii se pot face ntre ceea ce sunt eu, imaginea mea de sine i modalitatea de a rezolva un conflict? - Ce soluii ai gsit mpreun? Activitatea se ncheie cu o sarcin pentru grupul mare: ce gndete un grapefruit despre tine n situaii conflictuale, n situaii limit? Dar un trector de pe strad, un clugr tibetan, o broasc estoas?

4. FERESTRELE CONFLICTULUI

Obiective: - Explorarea tuturor aspectelor care intervin n analiza conflictelor - Identificarea cauzelor care genereaz un conflict, dar i a modalitilor de rezolvare - Exersarea unei atitudini conciliante, deschise, de parteneriat Concepte- cheie: - Cauze, efecte n conflict - Rezolvarea conflictelor - Modaliti de rezolvare

Materiale necesare: fie de lucru

Durata: 20 min.

Scenariul activitii: Fiecare participant va primi o fi de lucru cu ferestrele conflictului. Acesta va completa cele patru ferestre, dup ce s-a gndit n prealabil la ultimul conflict din viaa personal, familial sau social, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Cele patru ferestre sunt: - Cu ce am generat eu conflictul? - Cu ce a generat cellalt conflictul? - Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului? - Cu ce a contribuit cellalt la rezolvarea conflictului? n final, fiecare va da o sugestie celor ce triesc stri conflictuale i vor desena conflictul rezolvat.

Analiza activitii: - ncearc s analizezi cauzele conflictului nu numai din perspectiva ta, ci i din perspectiva celeilalte persoane implicate! - Cum a fost s identificai cauzele care au generat conflictul i din propria perspectiv? - Dar s vedei contribuia celuilalt n rezolvarea conflictului? - Cum se ntmpl de cele mai multe ori: s generai un conflict, s contribuii la rezolvarea lui, s ateptai ca cellalt s gseasc soluii, etc.? - Ce stil abordai n rezolvarea conflictelor? Renunare, compromis, negociere, rezolvare de probleme, ctig-ctig?

ari, 16 noiembrie 2010

Vreau s comunic!
Dac faci ceea ce ntotdeauna faci, vei avea rezultatele pe care ntotdeauna le ai. Dac i doreti alte rezultate, trebuie s faci ceva nou.
Proverb danez

Este important s studiem comunicarea cnd noi comunicm de cnd ne tim? Iat cteva motive pentru care cineva ar studia comunicarea: - Pentru a m nelege mai bine cu cei apropiai - Pentru a ctiga mai muli bani fcnd vnzri prin telefon - Pentru a afla cum pot s cuceresc o fat/ un biat - Pentru a fi privit cu respect de ctre oamenii de vaz - Pentru a deveni faimos i reconoscut n public - Pentru a putea convinge pe cineva (prini, profesori, posibili angajatori)

Care sunt motivele tale pentru care ai studia comunicarea? Cineva ns ar putea s nu gseasc nici un motiv, a comunica nsemnnd pentru el ceva firesc, precum respiraia: eu tiu deja cum s comunic, bunul sim mi spune cum trebuie s procedez, nu? Comunicarea este baza tuturor relaiilor noastre. Viaa personal, viaa profesional i o msur considerabil a fericirii noastre depind de felul n care comunicm. Cu ct reueti s comunici mai bine, cu att e mai probabil s ai succes n relaiile cu familia, cu prietenii sau n cele de afaceri. Pentru c eti nevoit s intri n contact cu oamenii, trebuie s te faci neles, s ncerci s nelegi ce doresc alte persoane pentru a te putea relaiona cu ele i pentru a putea rezolva anumite situaii de via. Orict ar prea de ciudat, chiar i rezolvarea unei probleme tehnice presupune bune abiliti de comunicare. Spre exemplu, pentru a construi un pod, trebuie s negociezi cu diverse instituii, cu proprietarii terenului, s discui cu furnizorii, s organizezi echipa cu care vei lucra etc. Achiziionarea unor abiliti de comunicare nseamn mai mult dect nvarea i aplicarea strict a unor reguli. Nu exist o reet, o formul magic. Nu devii un dansator mai bun desennd nite pai pe o podea, n ordinea corect i petrecndu-i restul vieii pind pe acei pai. Pentru a fi bun, trebuie s te adaptezi ritmului muzicii, dar i ritmului partenerului tu. Similar, o bun comunicare presupune stpnirea solid a cunotinelor despre comunicare, dar i capacitatea de a te adapta caracteristicilor mereu n schimbare ale partenerului de comunicare (receptivitate, deschidere). Ai nevoie, aadar, de cunotine, dar i de abiliti de comunicare. Comunicarea d o form vieii noastre. nainte de a afla cum funcioneaz comunicarea, trebuie s tim ce este comunicarea. Comunicarea este procesul de trimitere, receptare i interpretare a mesajelor prin care noi ne relaionm unii cu ceilali i ne adaptm la mediul nconjurtor.(Robert Smith, 1992) Virginia Satir descrie "comunicarea ca pe "o umbrel uria care acoper i influeneaz tot ceea ce se ntmpl ntre fiinele umane. O dat ce fiina uman a sosit pe pmnt, comunicarea este cel mai important factor i singurul care determin ce fel de relaii realizeaz ea cu alii i ce se ntmpl cu ea n lume." Omul nseamn comunicare, prin tot ceea ce spune, face, gndete i simte. Chiar din zorii unei zile obinuite, de la ritualul igienii zilnice, la rugciunea de diminea, la firescul unei urri de "Bun dimineaa!" adresat persoanelor apropiate sau necunoscute, la vrtejul accelerat al ritmului de la coal sau de la locul de munc, i pn la momentele de linite, relaxare i somn. Oamenii comunic zilnic, eficient i ineficient, verbal i nonverbal, artistic i tiinific. Componentele comunicrii Comunicarea pornete de la o surs numit i emitor. De obicei, sursa este o fiin uman care dorete s transmit ceva, un mesaj, altei persoane. ntr-un dialog, rolurile de emitor i receptor se schimb alternativ. ntre emitor i receptor se realizeaz un schimb de mesaje, alctuite din idei, simboluri, coduri. Canalul este un purttor al mesajului. Receptorul este cel care primete mesajul transmis de emitor, l decodific i l supune unei interpretri personale. Orice comunicare are loc intr-un context. Procesul comunicrii implic: - corpurile noastre - valorile personale - ateptri

- simuri - experiene

Ai mai aduga i alte elemente?

Formele comunicrii: * Verbal 7% * Paraverbal 38% - expresivitate - accent - intonaie - topic - timbru * Nonverbal 55%

- mimic - gesturi - postur

Proxemica este tiina folosirii spaiului n relaiile dintre oameni. Au fost descrise patru tipuri de distane: - zona intim: 15 - 46 cm - zona personal: 46 - 1,22 cm - zona social: 1,22 - 3,60 cm - zona public: peste 3,60 cm

Stiluri de comunicare sunt: - cooperant - rezolutiv - bazat pe negociere - asertiv - directiv - agresiv

Feedback-ul este un ecou ce d de veste partenerului dac este acceptat, neles sau nu. Lumea nconjurtoare reprezint o oglind toate reaciile acesteia nseamn feedback, care ne ajut s ne nelegem pe noi nine. A da i a primi feedback pozitiv: A da

-ncepei ntotdeauna cu ceva pozitiv - Fii concret - Referii-v ntotdeauna la ceva ce poate fi schimbat - ncercai s oferii alternative - Fii descriptiv i mai puin evaluativ - Oferii feedback-ul la persoana nti - Feedback-ul pe care l oferii spune ntotdeauna ceva i despre voi

A primi - Nu fii defensiv, ncercai s ascultai i s nelegei ceea ce vi se transmite - Cerei/ ascultai prerea mai multor persoane nainte de a accepta/respinge feedback-ul

Regulile ascultrii active - Focalizeaz-te pe vorbitor - Pstreaz contactul vizual - Acord atenie sentimentelor vorbitorului - Ia n considerare att sentimentele prietenoase, ct i cele neprietenoase - Arat c nelegi ce i se spune - Fii un asculttor dificil - Nu eticheta vorbitorul - Cnd asculi activ, trimii urmtorul mesaj celuilalt: eti important pentru mine; vreau s te neleg. Asertivitatea Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoiile i convingerile fr a afecta i ataca drepturile celorlali, fr a fi agresiv sau pasiv. A fi asertiv presupune : - a spune NU fr s ai sentimentul vinoviei - a avea ncredere n tine i n ceilali - a comunica opiniile i experienele personale cu ceilali - a face complimte i a ti s le accepi - a recunoate i a respecta drepturile celorlali

Este dreptul fiecruia de a avea valori, convingeri, opinii proprii. Este dreptul de a fi acceptat ca imperfect. Este dreptul de a spune NU sau NU TIU sau NU NELEG sau NU M INTERESEAZ. Este dreptul de a te schimba, de a-i dezvolta viaa aa cum i doreti.

Puncte de sprijin pentru o comunicare eficient: - ine cont de discrepanele dintre comunicarea verbal i de cea nonverbal! - Respect unicitatea celorlali! - Fii pozitiv n comunicare!

- Fii un bun asculttor! - Renun la idei preconcepute! - Comunicarea se face n ambele sensuri: dai, primeti i invers!

ACTIVITI

1. "CE ESTE COMUNICAREA?"

Obiective: - realizarea unei liste cu posibile cuvinte sugerate de conceptul de comunicare - exersarea brainstorming-ului ca metod activ-participativ

Concepte-cheie: - creativitate - deschidere - originalitate - libertatea exprimrii - imaginaie Materiale necesare: markere, flipchart Durata: 10 min. Scenariul activitii: Formatorul propune afirmaia: Cnd aud cuvntul comunicare m gndesc la Timp de 5 minute, participanii vor spune toate cuvintele care le trec prin minte, tiind c nu vor fi criticai, fr teama de a grei. Toate ideile se vor nota pe flipchart. Acestea se discut pentru a fi contientizate notele definitorii ale comunicrii. Se fac precizri teoretice.

2. "GHICETE HOBBY-UL!" Obiective:

- Folosirea ntrebrilor deschise pentru a ghici hobby-ul mimat - Comunicarea nonverbal, ct mai expresiv - Contientizarea importanei comunicrii nonverbale

Concepte-cheie:

- comunicare nonverbal - autocunoatere - intercunoatere - atitudini Durata: 20 min. Scenariul activitii: Participanii se mpart n grupuri, dup componentele comunicrii: emitorii, receptorii, canalele, feedback-urile, mesajele, contextele. Fiecare participant din grup se gndete timp de un minut la hobby-ul personal, pe care-l va mima n faa celorlali ntr-o manier ct mai original i plin de umor. Ceilali membri vor ncerca s ghiceasc ceea ce s-a mimat. Se face o list comun cu hobbyurile grupului. Apoi, timp de apte minute, se discut despre istoriile acestor pasiuni. Rezultatele se comunic grupului mare. Se analizeaz punctele comune i diferenele dintre membrii grupului.

Analiza activitii: - Cum i-ai descoperit hobby-ul? - i-a fost greu sau uor s mimezi hobby-ul? - Cum te-ai simit exprimndu-te nonverbal n faa grupului? - Cum a fost s descoperi c i ali colegi au acelai hobby ca i tine? - Ce elemente ale exprimrii nonverbale te-au ajutat s-i construieti jocul de mim?

3. "SPATE N SPATE"

Obiective: - Contientizarea comunicrii nonverbale de tipul face to face n alegerea carierei - Optimizarea comunicrii verbale i nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbal - mimic, gestic - comunicarea fa n fa - atitudine - comportament Durata: 20 min. Scenariul activitii:

Participanii se mpart n diade, se aleg persoane care nu s-au cunoscut foarte bine pn atunci. Acetia vor sta pe dou scaune, spate n spate i fiecare va povesti, timp de cinci minute, cea mai frumoas experien a lui: un film drag, o ntmplare sau ceea ce doresc membrii diadei. Apoi, timp de cinci minute, scaunele se vor aeza fa n fa i se va repeta povestirea reciproc despre cea mai reuit experien trit din ultima sptmn.

Analiza activitii:

- Cum te-ai simit n cele dou situaii? - Care tip de comunicare i-a plcut mai mult? De ce? - Ce consecine are primul tip de comunicare? n familie? La coal? La viitorul loc de munc? - Care sunt avantajele comunicrii fa n fa,fa de comunicarea spate n spate? - Ce este mai important n comunicarea dintre doi sau mai muli oameni? - Care sunt punctele tari ale comunicrii n alegerea unei cariere? - Cum poate fi antrenat comunicarea fa n fa pentru a fi eficient? - n ce situaii de via se ntmpl s ntlneti comunicarea fa n fa? Dar cellalt tip de comunicare?

4. "CE POATE FACE UN ZMBET?"

Obiective: - Contientizarea importanei modalitilor de comunicare interpersonal - Optimizarea comunicrii verbale i nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbal - mimic, gestic - mesaj - atitudini - imagine de sine Materiale necesare: oglind, un coule, coli de hrtie Durata: 10 min. Scenariul activitii:

Formatorul activitii are o oglind ascuns ntr-un coule. Acesta se plimb pe la fiecare membru al grupului i i solicit s priveasc n interiorul couleului n tcere i s observe ce vede acolo, s constate cum este ceea ce vede. Timp de 2 minute fiecare scrie pe o foaie de hrtie ce a vzut n coule, dac i place ce a observat. Apoi este rugat s zmbeasc la colegul din stnga i din dreapta sa, dar i la colegul din el nsui. Remarc efectul pozitiv produs de zmbetul tu asupra celorlali. Spune un banc, o glum grupului mare!

Analiza activitii:

- Am fcut acest exerciiu i am constatat c - Ce poate face un zmbet n cariera ta? - Ce modaliti putem folosi pentru a armoniza starea noastr interioar cu cea exterioar pentru a fi ct mai autentici?

mbt, 5 ianuarie 2008

Scrisori la redactie
Obiective:

dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziei si de rezolvare de probleme in situatii de criza confruntarea de idei si solutii diferite, dezvoltarea abilitatilor de argumentare

Elevii sunt impartiti in 4 grupe, fiecare primind cate una din "scrisoarile catre redactie" de mai jos. Elevii din grupa trebuie sa-si asume rolul de a raspunde la aceste scrisori. In fiecare grupa va aparea o confruntare de idei, punerea de acord fiind foarte dificila. De fapt, acestea nu reprezinta scopul exrcitiului; se intentioneaza aducerea la suprafata si discutarea unor probleme specifice adolescentei, analizarea indirecta a unor prejudecati existente, formarea unor abilitati de rezolvare de probleme si luare de decizii. Fiecare grupa va nota pe foaia de flipchart rezultatele discutiiilor, fie ca acestea reprezinta o "solutie" unitara a grupuluim fie doar sugestii de rezolvare a dilemenlor si un reprezentant ales al grupului le va prezenta clasei. Urmeaza faza de incheiere, constand in discutarea rezultatelor si a modului in care s-a ajuns la acestea. Scrisoarea 1 "Stimata redactie, Ma numesc Mihai si sunt elev in clasa a IX-a. Va scriu pentru ca sunt pus intr-o situatie dificila in clasa si nu stiu ce ar trebui sa fac. Saptamana trecuta cineva din clasa a lipit pe perete un afis jignitor la adresa unuia dintre profesori, respectivul profesor l-a vazut si scandalul a fost gata. Nimeni idn clasa nu a vrut sa spuna cine este vinovat (de fapt, cred ca numai eu si inca doua persoane stim cine a fost), ca urmare ni s-a spus ca vom fi pedepsiti cu totii : ni se va scadea nota la purtare (ceea ce nu-mi convine - vreau sa dau la o facultate unde se cere media 10 la purtare) si in plus nu mai avem voie sa participam la Balul Majoratului pe care noi l-am organizat si la care multi din clasa am lucrat destul de mult. Nu cred ca e cinstit sa suferim toti din cauza unui coleg care nu are curajul sa recunoasca. Pe de alta parte, daca se afla cine a fost, colegul nostru ca fi exmatriculat si cred ca parintii l-ar pedepsi foarte rau. Ce credeti ca ar trebui sa fac?" Scrisoarea 2 "Dragi prieteni din redactie, Ma cheam Alina, am 16 ani ... si nu stiu cum sa ma mai descurc. Poate ca problema mea nu vi se pare destul de serioasa, dar pe mine ma supara mult. Pe scurt, nu stiu cum sa-i refuz pe oameni, nu stiu cum sa spun "nu". Uneori mi se pare ca prietenii mei profita de mine, ca sunt "fraiera" grupului, dar poate ca daca i-as refuza m-ar respinge. De cateva luni a, un prieten pe care il iubesc, cu care ne intelegem bine dar din nou sunt confruntata cu problema mea: prietenul meu vrea sa facem dragoste, spune ca doar asa ne putem dovedi sentimentele adevarate, si ca daca nu accept inseamna ca nu tin destul la el. Totusi, eu nu ma simt inca pregatita pentru asta... Chiar nu stiu ce pot sa fac, nu vreau sa-l pierd... Ma puteti ajuta cumva?" Scrisoarea 3 "Ma numesc Lavinia si nici nu-mi vine sa cred ca scriu scrisoarea aceasta ... dar sunt intr-o situatie din care nu mai stiu pe unde

sa ies. De fapt, nu e vorba de mine, nu eu sunt cea despre care vreau sa va povestesc. Parca ar fi intr-o telenovela ... adevarul este ca ma aflu intr-o dilema. Cineva, prietena mea cea mai buna, mi-a impartasit un secret si m-a pus sa jur ca nu mai spun la nimeni. Eu stiu ca un prieten adevarat nu trebuie sa tradeze secretele pe care i le spune cineva, dar situatia este mult mai complicata. Ea, prietena mea, a fugit de acasa pentru ca s-a indragostit de un baiat si s-a mutat cu el. A facut asta pentru ca il iubea foarte mult si stia ca parintii i-ar fi interzis sa fie cu el. In afara de mine, nimeni nu stie unde este. Parintii ei sunt ingroziti, nu stiu nimic despre ea de o saptamana, si se gandesc sa anunte politia. Ce ma sfatuiti sa fac?" Scrisoarea 4 "Am un prieten foarte bun, ne cunoastem de cand eram mici si va spun drept , ca intotdeauna l-am considerat mai bun decat mine, intotdeauna l-am privit ca pe un model. El se descurca intotdeauna la scoala, chiar dac anu invata, fetele il placeau si ii dadeau sa copieze temele, stia cum sa-i ia pe profesori pentru ca sa obtina ce vrea. Eu nu prea am curaj sa vorbesc ca el si nici nu stiu cum sa ma comport in special cu fetele. Stiu ca de multe ori ma lua cu el doar pentru ca ii era jena sa-mi spuna "ne veni" , dar eu cred ca totusi suntem prieteni pentru pentru ca de multe ori imi face confidente despre fetele cu care se intalneste, despre problemele pe care le are. Acum o saptamana am chiulit de la ultima ora si ne-am dus intr-un local. Ne-am intalnit acolo cu niste prieteni de-ai lui care mi s-au parut cam dubiosi. I-am vazut cand i-au dat niste tigari ciudate si am stiut ca nu e ceva curat acolo. Cand am plecat , l-am intrebat daca erau droguri. Mi-a raspuns sa nu-mi fac griji ca e ceva "foarte usor", asa doar pentru distractie. N-am putut sa-i zic nimic atunci, dar ma preocupa mult faptul si ma tem sa nu pateasca ceva grav din cauza asta. Habar nu am ce sa fac? S spun cuiva? Cui?"

Publicat de Camyk la 21:53