Sunteți pe pagina 1din 3

Economia Frantei

Economia Frantei depinde de situatia economica conjuncturala si structurala a Frantei de azi. In 2008, Franta a fost a 5-a putere economica mondiala dupa Statele Unite, Japonia, China si Germania. In anul 2008, valoarea produsului intern brut a fost de 1950,1 miliarde de euro. Economia franceza este o economie de servicii: sectorul tertiar ocupa 77,6% din populatia activa, sectorul primar (agricultura si pescuitul) nu reprezinta mai mult de 2% si sectorul secundar (industria) 20,4% ( in 1999). Economia Frantei este din ce in ce mai deschisa, ocupa un loc important in schimbul de comert international. Incepand din anul 1990, in Franta, productia de servicii a inregistrat o crestere medie superioara cresterii economice, fapt care a permis crearea de catre sectorul serviciilor comerciale, pe parcursul a 10 ani de zile, a unui numar de peste 1.300.000 de locuri de munca. Dintre cele trei componente ale serviciilor comerciale (servicii ale intreprinderilor, servicii destinate particularilor si serviciile imobiliare), sectorul serviciilor intreprinderilor a continuat sa fie cel mai dinamic (+5,7%) si datorita activitatilor legate de noile tehnologii,respectiv serviciile de telecomunicatii (+17,3%), serviciile informatice (+8,5%) si activitatile din cinematografie si video. Sectorul serviciilor destinate persoanelor fizice (hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, etc) a cunoscut o crestere usoara (+1,5%), iar cel al serviciilor de promovare si gestiune imobiliara sia continuat tendinta de declin. Reducerea cresterii valorii adaugate pentru serviciile comerciale, in anul 2005 (+2,2%, fata de +4% in 2004), a fost mai mica, comparativ cu cea a economiei, in ansamblu (+1,7% in 2005, fata de +4,1% in 2004) si cea a industriei manufacturiere (+2% in 2005, fata de +5,1% in 2004). In ceea ce priveste serviciile necomerciale, datorita unei cresteri sustinute a cheltuielilor sanitare realizate de familiile franceze, anul trecut, acestea au cunoscut un ritm de crestere, situat in jurul procentului de 3%. Comertul si turismul: Desi, valoarea schimburilor comerciale de bunuri si servicii precum si fluxurile de investitii au cunoscut n 2004 un nou recul, urmare a conjuncturii economice interne si internationale nefavorabile.. Comertul exterior francez a atins un vrf n anul 2000, urmat n anii urmatori de un fenomen de diminuare att a exporturilor si ntr-o masura mai importanta a importurilor, reflectnd astfel ncetinirea cresterii economice n Franta. Sigurul rezultat pozitiv n 2002 a fost nregistrarea unui excedent comercial, de circa 2,8 miliarde Euro, n conditii FOB-CIF conform datelor EUROSTAT, si la aproape 10 miliarde Euro, n conditii FOB-FOB conform datelor vamale franceze. Aceasta se nscrie ntr-un context de repliere mai accentuata n 2002 a importurilor (-5,2% n conditii CIF si -3,5% n conditii FOB) fata de exporturi (-2,9%, conform datelor EUROSTAT si de -1,3% conform datelor vamale). In anul 2005, comertul cu amanuntul

a continuat tendinta de incetinire manifestata si in anul 2004. Ritmul de crestere al vanzarilor magazinelor nealimentare, specializate s-a redus la jumatate, cu exceptia farmaciilor care au inregistrat o crestere a volumului cu +2,2%. In privinta suprafetelor mari comerciale, de alimentatie generala (grandes surfaces), cresterea a fost de +1,3%, identica cu cea din 2004. Comertul privind reparatiile auto a stagnat, iar vanzarile de autovehicule s-au diminuat. Comertul en-gros a progresat in volum, in anul 2005, cu +2,6%, dupa incetinirea inregistrata anul precedent. La sfarsitul anului 2005, in sectorul comertului francez erau angajati un numar de 2.950.000 persoane. Exportul Frantei este dominat de produsele destinate utilizarilor industriale, respectiv bunurile de echipament si bunurile intermediare. Se remarca pozitia importanta detinuta de industria auto, care si-a mentinut cresterea n 2005, alaturi de bunurile de consum si cele agroalimentare. Structura importului francez este dominata de bunurile intermediare si bunurile de echipament, rezultat al nevoilor de materii prime, al actiunilor de subcontractare industriala si al specializarilor intraramuri; totusi, importurile acestor categorii de produse au nregistrat scaderi importante n 2002 reflectnd coonjunctura mai putin favorabila din economia franceza. Se reamarca, de asemenea, ponderea ridicata a importurilor de bunuri de consum si mentinerea tendintei de crestere a acestora, ca si a importurilor legate de industria auto. Orientarea geografica a comertului exterior francez: Comertul exterior al Frantei se desfasoara n proportie majoritara (peste 7/10) cu Europa, iar n cadrul acestei regiuni Uniunea Europeana detine peste 85%. Comertul cu tarile continentului amercian, de sud si de nord, reprezinta numai circa 1/10 din schimburile totale ale Frantei (din acesta, peste 70% se realizeaza cu SUA). Comertul este excedentar cu Europa (mai putin zona Euro), cu America, Africa si Orientul Apropiat si Mijlociu, si deficitar cu celelate zone din care se detaseaza zona asiatica (n special datorita importurilor de titei). In anul 2004, schimburile comerciale au scazut cu toate regiunile lumii (exceptie Africa la export), cele mai accentuate diminuari nregistrndu-se cu zona Americilor de Nord si Sud si, respectiv, Asiei. Comertul exterior francez se caracterizeaza printr-o puternica concentrare geografica. Jumatate din acesta se efectueaza cu numai cinci state, att la export ct si la import, respectiv Germania, Marea Britanie, Spania si Italia la export, si Germania, Belgia, Italia, Marea Britanie si Olanda la import. Primii 10 parteneri concentreaza 67,8% la export si 72,2 la import. Dintre acestia, la export, 7 sunt membri ai UE, 1 membru al Spatiului Economic European, la care se adauga SUA si Japonia; la import, situatia este relativ asemanatoare, numai ca n locul Portugaliei apare China intre primii 10 parteneri. In 2002, schimburile comerciale au scazut cu majoritatea acestor parteneri; fac exceptie, la exportul francez, Japonia, iar la importul francez China. Frana a salutat 79.1 milioane turiti n 2006 (1 mondial), aproximativ 10% din totalul mondial. In 2005 turismul international a generat 42,3 milioane de dolari ( al 3 lea loc mondial dupa SUA, Spania, in fata Italiei). Transportul: Frana are unul dintre cele mai dense reele terestre i cele mai puternice din lume, cu 146 km de drum i 6.2 km de linii de cale ferat pe 100 km2. Transportul de persoane cu alte ri este, n

principal n avioane,n timp ce prezena pe teritoriul de linii feroviare TGV face competitiv vis-vis de aeronave pentru timpul de transport. Sistemul de sanatate: Frana are unul dintre cele mai bune servicii Mondial a Sntii n ceea ce privete serviciile prestate(asigurare medicala, securitate soiala). Sectorul tertiar cuprinde sectorul non-lucrativ(asociatii) si administratia publica (anexa nr. 10, 11) Sistemul educativ:Capitalul uman are rol important in functionarea economica a tarii. Educatia din Franta are 1307000 muncitori . Sistemul educaional francez a suferit schimbri majore: Frana a fcut un efort major pentru creterea competenelor populaiei sale, rezultnd o cretere puternic a ratelor de acces la bacalaureat( 70% dintr-o generaie n 2005) i universitar (50%). Resursele naturale si energetic . Productia nationala de energie primara a atins, in 2004, un nivel record de 133,6 milioane tep, triplandu-se comparativ cu anul 1973, datorita contributiei sectorului nuclear care reprezinta aproximativ 82% din total, fata de 7% in 1973. Franta ocupa locul 2 pe plan mondial, in productia de energie nucleara, dupa SUA, dar inaintea Japoniei si Germaniei. Consumul de energie primara s-a cifrat, in 2005, la 269 milioane tep, factura energetica reprezentand 1,58% din PIB. In privinta productiei de energie electrica, aceasta a crescut de la 182 TWh (1TWh = 1 miliard KWh ) in 1973, la 550 TWh in 2005. Centralele nucleare franceze asigura 76% din productia nationala de energie electrica si 46% din totalul electricitatii nucleare produsa in Europa. Rezervele naturale de hidrocarburi ale Frantei, sunt estimate la 12 ani de exploatare, in ritmul actual si la mai putin de 2 luni de consum national. Productia nationala de petrol reprezinta aproximativ 2% din consumul national, ceea ce face ca Franta sa fie un importator net de petrol si gaze maturale. Cota de electricitate din surse regenerabile n consumul intern brut de energie electric este de 12,1% n 2006. Aceasta reprezint o producie de energie electric de 17.51 milioane de tone de echivalent petrol n 2006, din care 91% din sectorul apei. Dezvoltarea tehnologica. Franta aloca 2,2% din PIB pentru cercetarea-dezvoltarea ( R&D), situandu-se pe pozitia a 4-a intre principalele tari membre OCDE, dupa Japonia, SUA si Germania. In acest sector activeaza aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000 cercetatori. Activitatea de cercetare si dezvoltare din domeniul industrian este concentrata, in zonele: Ile-de-France, Rhne-Alpes, Province-Alpes-Cte dAzur, principalele sectoare fiind: automobile, farmacie, telecomunicatii, aeronautica si instrumente de precizie. Relieful variat al Frantei, permite practicarea unei agriculturi diverse ( in special cereale), precum si crestera animalelor: bovine si pasari. Varietatea reliefului si iesirile la mare sunt elemente foarte importante pentru economia franceza si pentru industria turistica foarte dezvoltata in Franta