Sunteți pe pagina 1din 2

Osho Meditatia - prima si ultima libertate

Sa privesti inseamna meditatie. Este irelevant la ce privesti. Poti privi copaci, poti privi raul, poti privi norii, poti privi copiii cum se joaca. Sa privesti inseamna meditatie. Nu este important ceea ce privesti; obiectul nu este important. Calitatea observatiei, calitatea de a fi prezent si in alerta despre acestea este vorba in meditatie. Tine minte un singur lucru: meditatia inseamna constiinta. Orice ai face cu aceasta constiinta inseamna meditatie. Nu actiunea este aici elementul important, ci calitaea pe care tu o aduci in acea actiune. Sa mergi poate fi meditatie, daca mergi cu atentie. Sa stai poate inseamna meditatie, daca stai fiind prezent. Sa asculti pasarile poate fi meditatie, daca asculti constient. Sa asculti zgomotul interior al mintii tale poate fi meditatie, daca ramai prezent si atent. Cel mai important lucru este sa nu te misti adormit. Orice altceva ai face este meditatie. Primul pas pentru constientizare este sa-ti observi foarte bine corpul. Incet incet, sa devii atent la fiecare gest, la fiecare miscare. Si, in timp ce devii constient, un miracol incepe sa se intample: multe lucruri pe care obisnuiai sa le faci inainte puri si simplu dispar; corpul tau devine mai relaxat, mai armonios. O pace adanca incepe sa-ti cuprinda corpul, iar o muzica subtila o acompaniaza. Apoi incepi sa devii constient de gandurile tale; acelasi lucru trebuie sa fie facut cu gandurile. Ele sunt mai subtile decat corpul si, bineinteles, mai periculoase. Iar cand devii constient de ganduri, vei fi surprins de ceea ce se intampla in interiorul tau. Daca vei scrie tot ce iti trece prin cap intr-un anumit moment, vei avea o mare supriza. Nu vei crede ceea ce se petrece in interiorul tau. Iar dupa treizeci de minute citeste inca o data vei vedea ca ai o minte de om nebun in interior! Pentru ca nu suntem constienti, aceasta intreaga nebunie merge in continuare ca un curent de adancime, care afecteaza orice ai face, afecteaza orice nu ai face; afecteaza tot. Iar suma acestuia este viata ta! Asadar, acest nebun trebuie sa fie schimbat. Iar miracolul starii de a fi constient este faptul ca nu trebuie sa faci nimic altceva decat sa devii prezent. Chiar fenomenul observatiei schimba aceasta stare de fapt. Incet incet, nebunul dispare; incet, incet, gandurile se incadreaza intr-un anumit model; nu mai este vorba de haosul lor, acesta devine mai degraba cosmos. Iar apoi va triumfa pacea. Iar cand corpul si mintea ta sunt in pace, vei observa ca ele sunt acordate si exista un pod. Acum ele nu mai merg in directii diferite, nu mai calaresc cai diferiti. Pentru prima data exista un acord, iar acesta ajuta imens sa lucram la cel de-al treilea pas de a deveni constient de sentimentele, emotiile si starile tale. Acesta este stratul cel mai subtil si cel mai dificl, dar, daca poti fi constient de gandurile tale, mai ai doar un pas. Este nevoie doar de mai multa prezenta si vei incepe sa reflectezi starile, emotiile, sentimentele.

Osho Meditatia - prima si ultima libertate


Odata ce esti prezent la cele trei niveluri, ele se vor uni intr-un fenomen. Iar atunci cand aceste trei devin una functionand perfect impreuna, pline de energie vei simti muzica lor; ele au devenit o orchestra iar atunci are loc al patrulea pas, cel pe care tu nu il poti produce. Acesta se produce de la sine. Este un dar al intregului, este o recompensa pentru cei care au facut acesti trei pasi. Iar al patrulea este starea ultima a constiintei pe care o poate face un om constient. Atunci cand omul devine prezent la propria prezenta acesta este al patrulea pas. Acesta devine un Buddha, cel prezent. Numai in acea stare de constienta omul poate afla ce este fericirea. Corpul stie placerea, mintea stie bucuria, inima stie veselia, a patra stie fericirea. Fericirea este scopul lui sannya, al celui care cauta, iar constiinta este drumul catre ea. Lucrul cel mai important este acela sa fii observator, ca nu ai uitat sa observi, ca nu ai uitat faptul ca observi...observi...observi. Iar incet incet, cu cat observatia devine din ce in ce mai solida, mai stabila, mai ferma, atunci se va intampla o transformare. Lucrurile pe care le observai dispar. Pentru prima data, cel care observa devine cel care este observat. Si atunci ai ajuns acasa.