ARGUMENT

Este justificata si fireasca dorinta noastra,a tuturor,de a desfasura activitati bine gandite,proiectate si organizate in asa fel incat sa atingem de fiecare data scopul propus. Fiecare dintre noi este dator sa aplice in practica teoriile invatate.Orice activitate desfasurata intr-un atelier presupune pricepere,atentie,dar si preocupare. In timpul activitatii mi-au atras atentia utilajele,indeosebi masinile de frezat.Lucrarea prezinta clasificarea masinilor de frezat,masuri de tehnica a securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor la intretinerea utilajelor;repararea masinilor si utilajelor.

MASINI DE ALEZAT SI FREZAT CAPITOLUL 1 1.1 GENERALITATI

Masinile de alezat sunt folosite pentru prelucrarea fina sau semifinal a gaurilor,insemifabricate de forme si dimensiuni diferite. Dupa pozitia arborelui principal si dupa destinatia lor,masinile de alezat pot fi clasificate in urmatoarele grupe:masini de alezat verticale;masini de alezat orizontale universale;masini de alezat in coordonate. Masinile de alezat si frezat sunt masinile unelte cu caracter universal,care se utilizeaza la prelucrarea dintr-o singura prindere a pieselor de tip carcasa sau bloc,care sunt cutiile mecanismelor de masini-unelte,blocuri motoare,carcase de reductoare,batiuri etc.Aceste piese se prelucreaza aproape complet datorita multiplelor operatii care pot fi executate pe aceste masini,si anume:gaurire,alezare,frezare,strunjire,filetare etc.Masinile de alezat si frezat se caracterizeaza prin pozitia orizontala a arborelui principal si sunt destinate prelucrarii pieselor produse in serie mica. Acestea sunt masini unelte mari si chiar foarte mari sunt prevazute cu un numar mare de miscari de lucru si de reglare. Principiul de lucru pe aceste masini intruneste principiile de lucru de la procedeele de baza,respective,de la masinile de gaurit ,frezat si strunjit.

1.2 DESCRIEREA MASINILOR DE ALEZAT SI FREZAT ORIZONTALE

Aceste masini se prezinta intr-o mare varietate constructiva, atat din punctul de vedere al miscarii relative ale ansamblurilor componente cat si al dispunerii lor generale pe batiu. Masinile de alezat si frezat orizontale se impart in: -masini de alezat care lucreaza dintr-o singura parte (unilaterale); -masini de alezat care lucreaza din doua parti (bilaterale).

1.3MASINILE DESTINATE PRELUCRARII PIESELOR RELATIV MICI

La unul din capetele batiului 1 este fixate rigid coloana anterioara 2 .Pe ghidajele coloanei anterioare se deplaseaza in directie verticala papusa 3 a arborelui principal.Coloana posterioara serveste pentru sustinerea barei de gaurit,atunci cand se prelucreaza gauri de lungime mare. Masina de alezat universala orizontala,model AF-85,are 18 trepte de turatii cuprinse intre 15 si 1500 de rotatii pe minut iar diametrul arborelui principal este 50-150 mm

1.4 MASINILE PENTRU PRELUCRAREA PIESELOR DE DIMENSIUNI MARI

Aceste masini au batiul compus din trei parti separate:batiul 1,pe care se poate deplasa coloana anterioara 4,dupa o directie S3 paralela cu arboreal principal;batiul 2,pe care aluneca masa 5,in directie transversala fata de arboreal principal;batiul 3 care serveste la sustinerea coloanei posterioare 6 si asigura deplasarea acesteia intr-o directie paralela cu arborele principal. Masinile de alezat din aceasta categorie au diametrul arborelui principal cuprins intre 125-300 mm.

1.5 MASINILE PENTRU TRANSPORTAREA PIESELOR FOARTE GRELE SI DE DIMENSIUNI MARI

La aceste masini de alezat ,coloana anterioara 3 este deplasabila pe batiul 1,in directia transversala fata de arboreal principal.Piesa de prelucrat se fixeaza pe placa-batiu 2,ramanand nemiscata in timpul prelucrarii .Pe aceeasi placa-batiu se pot fixa coloana posterioara 4 si,eventual o masa rotativa demontabila .Aceasta masa rotativa poate servi pentru prelucrarea semifabricatelor de greutate mai mica ,care necesita prelucrari din mai multe parti. La aceste masini de alezat ,diametrul arborelui principal poate depasi 320 mm.

1.6 MASINILE UNIVERSALE TRANSPORTABILE

Pot fi construite: cu papusa arborelui principal rotativa si cu coloana rotativa. Datorita acestor modificari constructive se pot prelucra gauri inclinate si suprafete plane neparalele.Masinile de alezat transportabile servesc pentru prelucrarea unor piese foarte voluminoase si grele.

1.7 MASINILE DE ALEZAT SPECIALE

Sunt construite pentru alezarea unor piese.Numarul arborilor principali si ale capetelor de alezat precum si amplasarea acestora sunt in functie de configuratia piesei de prelucrat.La aceste masini avansul este realizat de catre capetele de alezat de obicei hidraulic si mai rar mecanic. Nr crt . Tipul masinii Caracteristici U/M AF 85 Diametrul arborelui de alezare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Conul arborului de alezare Cursa axiala a arborelui de alezat Diametrul platoului Cursa saniei de pe platou Cursa verticala a papusii Dimensiunile mesei Cursa longitudinala a mesei Cursa transversala a mesei Cursa transversala a montanului Numarul treptelor de turatii Domeniul turatiilor Numarul treptelor de avans Domeniul avansurilor pe rotatie Domeniul avansurilor pe minut Avansul rapid Puterea motorului principal Greutatea masinii mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm rot/min mm/rot mm/min mm/min kW kg 85 Morse 5 700 500 180 1050 900x1100 1250 900 18 15-1500 16 0,025-4,8 6,3-1200 2500 13 11 000 100 Morse 5 800 550 220 1250 1100x1400 1250 1250 18 12,5-1250 18 0,025-9 6,3-2300 2300 13 16 000 125 Morse 6 1000 750 280 1.500 1500x1800 2000 2000 24 5-1000 18 0,03-6 10-2000 2000 13 33 000 150 Metric 80 1000 750 280 2.000 2200x2500 1500 3000 24 5-1000 18 0,03-6 10-2000 2000 18 28 500 AF 100 AF 125 AF 150

1.8 SCHEMA CINEMATICA DE PRINCIPIU A MASINILOR DE ALEZAT SI FREZAT ORIZONTALE

Masinile de alezat si frezat orizontale realizeaza gama de turatii ale arborelui principal si de avansuri prin intermediul cutiilor de viteza si de avansuri.Uneori se utilizeaza si roti de schimb. Miscarea de rotatie 1 a arborelui principal se realizeaza prin lantul cinematic format de motorul M1,cutia de viteze CV si transmisia 3-5, avand ca element final un angrenaj care pune in miscare arborele. m iscarea de rotatie 2 a platoului se obtine prin lantul cinematic format din motorul electric M1,cutia de viteze CV,elementele dintate 3-4 so coroana dintata 6. Miscarea de avans longitudinal 3 a arborelui principal se obtine prin cutia de viteze CV,cutia de avansuri CA,elementele 8-10 si surubul conducator care antreneaza piulita 11 a arborelui principal. Miscarea de avans radial 4 a saniei platoului se realizeaza prin cutia de avansuri CA,mecanismul diferential Df si pinionul 14,care angreneaza cu cremaliera 15 a saniei platoului. Miscarea de avans vertical 5 a saniei se obtine de la cutia de avansuri CA prin elementele 16-17 si surubul conducator care antreneaza piulita 18 a saniei de gaurit

CAPITOLUL 2 INTRETINEREA MASINILOR SI INSTALATIILOR 2.1 Generalitati.Tiputi de masini si instalatii

Activitatea industriala,dar si activitatea curenta efectuata in diferite unitati industriale,necesita utilizarea unui numar mare de masini,utilaje si instalatii. Acestea trebuie sa functioneze la parametrii optimi ,fara intreruperi si fara a produce accidentari.Aceasta este de altfel conditia esentiala a unei activitati de calitate. In timpul functionarii,masinile si instalatiile sufera un proces de uzura ce poate afecta buna functionare a acestuia, dar poate produce si importante erori de prelucrare sau chiar accidente de munca. In momentul predarii utilajului sau instalatiei catre beneficiar,acestea au prevazute o serie de norme si reglementari pentru asigurarea functionarii in parametrii normali INTRETINEREA:este ansamblul de operatii ce urmareste sa mentina masinile,instalatiile si utilajele in conditii normale de functionare intre doua reparatii consecutive ,reducand posibilitatea aparitiei unor reparatii occidentale . Lucrarile de intretinere se pot executa: a)permanent,de catre personal de deservire; b)periodic,de catre personal calificat in acest sens. REPARATIILE:sunt operatii realizate in scopul remedierii defectiunilor aparute in timpul exploatarii. Un indice de calitate al unei masini este durata perioadelor dintre reparatii.Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale masinii,dar se de modul de intretinere si exploatare,precum si de calitatea reparatiei anterioare.

2.2Uzarea masinilor si instalatiilor Uzarea este procesul de distrugere a suprafetelor aflate in contact ,datorita frecarii.Ea este urmata de shimbarea geometriei ,calitatii,precum si a propietatilor stratului superficial al materialelor.
Notiuni generale;cause si etape ale uzarii Fenomenul de uzare este strans legat de fenomenul de frecare .Uneori.,chiar in statul incipient,uzarea poate duce la erori de functionare.In constructia de aparate,de multe ori uzarea este incompatibila cu destinatia produselor caracterizate prin precizie si fidelitate in transmiterea semnalelor. Procesul de uzare se desfasoara in timp si este insotit de pierdere de energie calorica si de material prin desprindere de material. Tipuri de uzura: In functie de factorii care contribuie la uzarea suprafetelor,dar si dupa aspectul suprafetelor uzate,uzarile pot fi: -de aderenta;

-de abraziune; -de oboseala; -de impact; -prin coroziune; -prin oxidare;

1.Uzarea de aderenta
Aceasta uzare apare ca urmare a interactiunii mecano-moleculare intre straturile superficiale ale suprafetelor.Ea se manifesta prin distrugereacontinua ,datorita deformatiilor plastice,zgarierii suprafetelor si distrugerii puntilor de sudura formate.

2.Uzarea abraziva
Este uzarea care apare in urma unui proces mecanic de degradare provocat prin aschierea si zgarierea suprafetelor in contact de catre diferite particule dure provenite din mediul exterior sau desprinse chiar din suprafetele in miscare relativa. Poate fi produsa de particule de praf, aschii metalice sau span patrunse accidental intre suprafetele in contact.

3.Uzarea de oboseala a stratului superficial

Uzura prin oboseala este cauzata de: a)modificarile structurale provocate in straturile superficiale ale suprafetei de variatia ciclica a eforturilor unitare de contact. b)energia de deformare transformate in caldura si acumulata in cantitati mici in material,care produce variatii bruste locale de temperature,deci tensiuni nedorite,ceea ce are drept urmare aparitia microfisurilor; c)actiunea presiunii hidrodinamice mari a uleiului patruns in aceste microfisuri.

4.Uzarea de impact
Apare ca urmare a unor lovituri repetate.Ea este o uzura mecanica si apare la ciocane,masini de scris,masini de perforat.De regula ea poate fi considerate ca o uzura compusa,pentru ca in aceasta situatie apar si se manifesta toate tipurile de uzura.

5.Uzura prin coroziune

Apare ca rezultat al reactiilor chimice dintre substantele agresive din lubrifiant sau dintre mediul inconjurator si suprafetele pieselor.Ea se explica prin formarea de compusi care micsoreaza rezistenta stratului superficial ,facandu-l fragil.De ,multe ori stratul superficial care s-a corodat se desprinde.

6.Uzarea prin oxidare

Este coroziunea la care predomina reactia chimica a materialului suprafetelor cu oxigenul sau mediul inconjurator oxidant. Caile de micsorare a uzurii. Principalii factori care conduc la reducerea uzurii sunt: -starea de ungere si natura lubrifiantului; -cuplul de materiale; -tehnologia si calitatea suprafetelor in contact;

2.3LUCRARI DE INTRETINERE EXECUTATE DE PERSONALUL CARE FOLOSESTE MASINILE SI UTILAJELE

Exploatarea rationala a masinilor,utilajelor,si instalatiilor necesita: -intretinerea si curatarea zilnica; -efectuarea la timp a reparatiilor planificate; -remedierea rapida a defectelor accidentale aparute;

-verificarea cu regularitate a preciziei de prelucrare si detectarea neconcordantelor aparute. Pentru prevenirea uzurii,pastrarea duratei de exploatare,dar si a preciziei de prelucrare,este necesar ca personalul ce foloseste utilajul sa realizeze o serie de operatii de intretinere ,si anume: a)supravegherea si curatarea zilnica,saptamanala sau lunara; b)reglarea functionarii subansamblurilor; c)ungerea regulate a utilajului; d)remedierea imediata a defectelor

1.Lucrari de intretinere executate de personalul specializat

Intretinerea masinilor,utilajelor si instalatiilor contribuie in mod decisive la cresterea productivitatii.Intretinerea masinilor si utilajelor este o modalitate de mentinere a acestora in limitele de precizie cerute .

2.Lucrari de intretinere propri-zisa

Personalul de intretinere are obligatia de a efectua zilnic sau la anumite perioade de timp stabilite prin normative verificari pentru stabilirea starii tehnice si a modului de functionare a masinilor si utilajelor .Prin aceasta activitate,parametrii masinilor sunt pastrati in limite care asigura precizia de prelucrare si functionare,se pot depista in timp util deficientele si anomaliile de functionare, se poate preveni agravarea lor,se evita aparitia de avarii,creste gradul de siguranta in exploatare si durata de functionare. INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI HIDRAULIC Instalatiile hidraulice componente ale masinilor au nevoie de o supraveghere atenta a functionarii lor,atat din partea utilizatorului,dar si a personalului calificat in intretinere. Intretinerea echipamentului hidraulic are doua componente principale. a)intretinerea agentului hidraulic; b)intretinerea elementelor componente ale instalatiei. INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Instalatiile electrice ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor cuprind elemente de actionare propriu-zisa,electromagneti de actionare,mase magnetice. Aparatele electrice folosite ptr comanda si protectia acestor elemente se grupeaza,dupa functia lor,astfel: 1.aparate de comanda si programare; 2.aparate de conectare,automate si neautomate; 3.aparate de protectie; 4.aparate de pornire si reglare. UNGEREA ORGANELOR DE MASINI Pentru masinile si instalatiile avand organe de masini in miscare se folosesc materiale lubrifiante avand rolul sa diminueze frecarea,sa inlature caldura rezultata din frecare si sa impiedice coroziunea. Se utilizeaza lubrifianti si acestia pot fi: a)lichizi(uleiuri); b)semilichizi(unsorile); c)solizi(grafitul,bisulfura de molibden); d)gazosi(lagare gazodinamice si gazostatice); Uleiurile folosite pot fi de natura vegetala, animala sau minerala. ULEIURI VEGETALE:se folosesc mai ales ca aditivi pentru uleiurile minerale(aditivii sunt substante care adaugate uleiurilor le imbunatatesc proprietatile).Uleiurile vegetale mai folosite sunt:uleiul de rapita si uleiul de ricin. ULEIURI ANIMALE:sunt folosite la ungerea laminoarelor si pentru fabricarea unsorilor consistente.

ULEIURI MINERALE:se produc prin distilarea titeiului. Ele sunt alcatuite din hidrocarburi de natura aromatica,naftenica si parafinica si se folosesc in amestec cu uleiuri vegetale sau animale. Ungerea se poate realize manial,semiautomat si automat. Ungerea manuala se face folosind cani de ungere cu ajutorul carora uleiul se toarna in locul de ungere prin intermediul unei tevi de picurare.

RECOMANDARI PENTRU UNGEREA UNOR MASINI SI INSTALATII Ungerea masinilor electrice -la masinile electrice de putere mica si mijlocie,cuzinetii se ung prin sistemul cu inele,iar rulmentii cu gresoare,bai de unsoare sau ungatoare cu capace; Ungerea masinilor de ridicat si transportat -pentru macarale care lucreaza in aer liber se folosesc vara uleiuri viscoase ,primavara si toamnauleiuri medii iar iarna-uleiuri cu vascozitate mica. -la ungerea automata se folosesc dispozitive de ungere sub presiune,alimentate de la o statie de pompare. Ungerea masinilor unelte -la masinile cu productie individuala,ungerea se face de catre lucrator folosind metode manuale de care ori este nevoie; -in ateliere cu productie de serie exista personal specializat de intretinere care inlocuieste uleiul din instalatiile de ungere. -se acorda o atentie deosebita ungerii lagarelor,ghidajelor,cutiilor de viteze; Ungerea compresoarelor -compresoarele moderne se ung prin sisteme de ungere cu circulatie sub presiune,cu filtrul intercalate in system; -la compresoarele frigorifice,datorita prezentei amoniacului sau a acidului carbonic,uleiul se descompune,vascozitatea se micsoreaza,uleiurile au un continut mare de umiditate,deci devin corozive.

Masuri de stingerea

tehnica

securitatii

muncii

si

prevenirea

si

incendiilor la intretinerea utilajelor

In ateliere de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si masurile de tehnica a securitatii muncii sunt diverse in functie de locurile de munca. Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor urmatoare: -uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri,macarele,poduri rulante,etc.) utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in stare buna. -inainte de inceperea lucrarilor de intretinere si reparatii la un utilaj maistrul sau seful de echipa trebuie sa fie atenti ca masina respectiva san u poata fi pusa accidental in miscare,iar pentru orice eventualitate ,pe intrerupatorul electric principal se vor pune indicatoare cu inscriptia :NU CUPLATI ! SE LUCREAZA ! -la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestuia ; -dupa terminarea operatiilor,masina nu poate fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie ; -inainte de punerea in functiune se vor controla daca sculele folosite la reparatii au fost inlaturate de pe masina; -darea masinii in gunctiune nu se va face dacat dupa executarea receptiei ; -in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichid inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;

-la degresarea pieselor cu solventi organici ,care sunt si toxici si inflamabili,se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor ; -soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita ; -piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare eloctrolitica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; -la acoperiri galvanice muncitorii isi vorunge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a preveni actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici ,si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectie a muncii ; -nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii; -cat nu se lucreaza ,baile vor fi acoperite cu un capac ,pentru a impiedica evaporarea electrolitului; -in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea alimentelor precum si fumatul; -in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor care sa contina antidoturile specifice otravurilor si arsurilor; -temperatura in interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii(temperature ridicata micsoreaza atentia si perceptia,iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor); -masuri de mecanizare si automatizare,in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari; -curatarea aerului de gaze,praf,aburi prin ventilatie; -atelierele de reparatii si intretinerea trebuiesa fie bine illuminate,atat ziua cat si noaptea; -protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea instalatiilor la pamant; -verificarea inainte de utilizare a instalatiilot de ridicat(cabluri,lanturi,scripeti); -ancorarea masinilor si instalatiilor in timpul transportului; -evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor; -mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personal calificat in acest scop; -respectarea regulilor precise pentru personalul calificat in acest scop; -respectarea regulilor precise pentru personalul care manevreaza substantele necesare spalarii pieselor (manusi,masti de gaze,interzicerea folosirii flacarii deschise,departarea de locurile de sudare); -verificarea starii utilajelor si dispozitivelor folosite; -indepartarea aschiilor de pe masini; -respectarea regulilor de depozitare a pieselor.

BIBLIOGRAFIE
GH. Zgura, E. Ariesanu, GH. Peptea -Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice;

N. Huzum, G. Rantz G.A. Alexev I.Sandulescu,S. Bucur,G.Georgescu

-Masini,utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini; -Calculul si constructia sculelor aschietoare Bucuresti 1953 -Repararea si intretinerea masinilor unelte

LICEUL TEHNOLOGIC "PETRU RARES" VETRISOAIA

TEMA PROIECTULUI MASINI DE ALEZAT SI FREZAT

COORDONATOR

CANDIDAT