Sunteți pe pagina 1din 10

MAPA LOGOPEDICA - Corectarea literei Z

Logopedie
[X]

+ Font mai mare | - Font mai mic

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Specializarea : Psihopedagogie Speciala MAPA LOGOPEDICA Corectarea literei Z CUPRINS: 1. Introducere 2. Simptomatologia pronuntiei corecte 3. Metode tehnici si procedee de emitere a sunetului 4. Etapele corectarii 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. Etapa emiterii Etapa consolidarii Etapa diferentierii Etapa automatizarii

DOCUMENTE SIMILARE Share on vk Share on facebook Share on mymailru Share on favorites More Sharing Services 0 SINONIMIA - Sinonimia lexicala si gramaticala EVOLUTIA SI FRECVENTA DISLALIEI - EVOLUTIA DISLALIEI Elemente de fonetica acustica: Inaltimea sunetelor DEFINIREA SI CLASIFICAREA TULBURARILOR DE LIMBAJ TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ (cu caracter general) MODALITATI DE DIAGNOSTICARE SI PLANIFICARE A TERAPIEI TULBURARILOR DE LIMBAJ Etiologie. Taxonomia tulburarilor de voce SUNETELE VORBITE - NOTIUNI DE FIZIOLOGIE A SUNETELOR VORBITE MAPA LOGOPEDICA - Corectarea literei Z EFICIENTA MUNCII LOGOPEDICE IN PREVENIREA SI CORECTAREA DISLALIEI LA PRESCOLARI SI SCOLARII MICI TERMENI importanti pentru acest document

1. INTRODUCERE:

logopedie : disc logopedic : logopedie Limbajul constituie una din cele mai exercitii : corectarea lui z : terapia logopedica complexe fenomene psihosociale. Este actul : fundamental de legitimare a omului si de situare a sa pe scara evolutiei si a progresului materiei

vii. Limbajul se realizeaza prin coordonarea unitara a unui complex de sisteme aferente si eferente. El este rezultatul activitatii unor organe de coordonare, care receptioneaza din exteriorul organismului o serie de semnale linguale, le descifreaza continutul semantic si, pe baza acestora, elaboreaza semnale verbale, inteligibile. Perturbarile in sfera limbajului se repercuteaza , negativ asupra personalitatii copilului. Acesta evita , cuvintele pe care nu le poate pronunta , intrerupe adesea actul vorbirii , manifesta nesiguranta si refuza sa comunice. Z este o consoana fricativa antero-linguala sonora , dental alveolara. Este o consoana care se invata relativ usor , daca perechea ei surda este pronuntata corect , deoarece se poate pierde usor. CAUZELE PRONUNTIEI DEFECTUOASE. Imitatiile unor modele de pronuntie neadecvate sau desfasurarea activitatii intr-un mediu social putin stimulativ din punct de vedere al vorbirii. Pozitia organelor fonatoare (in special a limbii) incorect fixata in antrenajul mecanismului articulator. Neexersarea aparatului de ventilatie. Nesincronizarea suflului si a vorbirii (intesitatea si presiunea interna fiind de proasta factura).

2. SIMPTOMATOLOGIA PRONUNTIEI CORECTE


La articularea acestei consoane iau parte aceleasi organe ca si la articularea perechii sale surde S.In general fate , precum si organele de fonare au aceeasi pozitie ca si in cazul articularii sunetului S.Doar buzele sunt mai putin contractate , iar limba are o curbura a spatelui , ceva mai pronuntata decat in cazul articulatiei sunetului S. Specificul emiterii consoanei z este data de vibratiile laringiene specifice inchiderii coardelor vocale (ceea ce le face sa vibreze si sa transmita aceste vibratii intregului laringe).

3. METODE ,TEHNICI SI PROCEDEE DE EMITERE A SUNETULUI


Invatarea corecta de catre elev a emiterii consoanei s va facilita invatarea perechii ei sonore , insotita de vibratiile laringiene. Aceasta opunere il ajuta pe elev sa diferentieze sunetele si sa le pronunte usor. In cadrul acestor exercitii , profesorul rosteste sunetul Z prelung , tinand in fata gurii sale dosul mainii drepte a elevului , in timp ce mina stinga (a elevului) este fixata pe laringele sau.Elevul intuieste emisia lui S si vibratiile laringiene , care nu exista la S. Vibratiile laringiene trebuie sa fie percepute intre barbie si marul lui Adam , unde , tactil , se inregistreaza o usoara presiune de sus in jos , datorita stramutarii tunelului dintre palatul dur si limba , prin care iese aerul expirat. In afara vibratiilor laringiene se vor intui si vibartiile dentale care au loc , cu deosebita intensitate , in regiunea incisivilor.

Intuirea se poate face cu degetul (invelit intr-o fisie de hirtie) sau cu ajutorul minerului unei sonde de articulatie , apasat pe incisivi in timpul emisiei consoanei. ETAPELE CORECTARII 1) Emiterea Exercitiu de pronuntare a consoanei Z. Se recomanda ca la inceput consoana Z sa fie asociata (corlata) cu vocala i si a , timbrul acestor vocale intarind perceperea sunetului respectiv. Pentru identificarea sunetului Z se foloseste material verbal dat in silabe , in care , consoana este asociata cu vocale , de la vocala cea mai indepartata din punct de vedere fonetic la cea mai asemanatoare. Exemplu: za , ze , zi ,zo ,zu , za , za

Silabele prelucrate si automatizate se includ in cuvinte si propozitii: a) pozitie initiala: zori , zorele , zid , zugeav , ziar , zina , zece , zar , zebra , zavoi.

b) pozitie mediana: paza , buza , raza , oaza , vaza , viteza , obraznic , obraznicatura.

c) pozitie finala: viteaz , necaz , botez , miez , mimez , auz , organizez , ornez , pariez , parfumez , patinez , rulez.

d) alcatuire de propozitii:

Un omviteaz treaz 2) Consolidarea a) Repeta concomitent cu mine silabele: zi izi iz ziz zizi zizi zizi zizo zmi izmi ze eze ez zez zeze zize zezi zeza zme ezme za iza iz zaz zaza ziza zazi zazu zma izma

za aza az zaz zaza ziza zazi zaze zma azma za aza az zaz zaza ziza zazi zazizaze zma azma zo ozo oz zoz zozo zizo zozi zoza zmo ozmo zu uzu uz zuz zuzu zizu zuzi zuza zma zmu uzmu
v+c v+c+v v+c c+v+c c+v+c+v c+v+c+v c+v+c+v c+v+c+v c+c+v v+c+c+v c-const cons c-const c-dubl c-dubl v- c-dubl c-dubl c-dubl v1- c1,2-cons c1,2-cons v-se v-dubl v-se v-se dubl v1-const v1-sch se v-se v- dubl v2-se v2-const v2-op

NOTA: c-consoana; v- vocala; const-constanta; se-serie; dubl-dubla; op-opuse.

b) Pronunta dupa mine cuvintele: zi , zic , zec , zeu , zar , zac , zor , zori; azi , sezi , razi , cozi; miez , breaz , vaz , gaz , haz , roz , loz , uz.

Tine minte in cate pozitii se aude sunetul Z. c)Din cate silabe sunt formate cuvintele de mai jos?Citeste-le. zidar , zimbru , ziar , zece , zero , zestre , zina , zavor , zare , zona , zurliu , zumzet; azil , bazin , mezin , trezit , frizer , muzeu , criza , frunza, bluza , poza , priza , scuza; aviz , botez , chinez , fumez , brodez , votez , trapez , ovaz , izlaz , necaz , obraz , moloz , refuz , amuz. c) Pronunta singur cuvintele si construieste scurte propozitii cu acestea. zidita , zemoasa , zambeste , zapada , zacusca , zambila , zoologica , zugravit; muzica , ocazie , perfuzie , propozitie , urzica , uzina , vizita , buldozer , jaluzele , amiaza , batoza , mazare , dormeza , pauza , proteza , razatoare , repriza , valiza , viteza , crizantema , difuzor , prizonier , rezolvat; desenez , japonez , cubanez , cucuruz. d) Citeste dupa mine cuvintele: zbor , zvon , zbir , zvelt , zlot , zdup; prinz , orz , orez.

e) Ce cuvinte obtii daca inlocuiest liniutele din urmatoarele cuvinte , cu litera Z. bra-da , brin-a , bron-at , ci-ma , i-vor , pa-nic ,pin-a , ra-boi , var-a , ben-ina , de-bracat , obra-nic , fran-ela. f) Completeaza propozitiile urmatoare cu cuvinte care contin sunetul Z. Zapada s-a .. peste izlaz. . a mincat brinza cu zer. Azi desenez un g) Alcatuieste si alte propozitii. Se vor face exercitii de consolidare cu joc se poate organiza jocul stupul de albine. Clasa constituie stupul: un elev vrea sa umble la stup in timp ce albinele se agita bizaind. Elevii care joaca rolul albinelor , emit astfel consoana Z in onomatopeea bzzzz. Profesorul va pune , pe rind , cate un elev sa joace rolul albinei urmaritoare , pentru a putea controla emiterea corecta a consoanei. Se fac exercitii de pronuntie scurta si prelungita a consoanei Z , in silabe directe si inverse. Exemple: a) za-za-zu-ze-zi za-zo-zu-ze-zi b) az , oz , uz , ez , iz 3) Diferentierea ZD

a) citeste cu mine silabele urmatoare si spune cand auzi Z si D. zi-di ze-de za-da za-da za-da zo-do izi-idi eze-ede aza-ada aza-ada aza-ada ozo-odo iz-id ez-ed az-ad az-ad az-ad oz-od ziz-did zez-ded zaz-dad zaz-dad zaz-dad zoz-dod zidi zede zada zada zada zodo

zu-du

uzu-udu

uz-ud

zuz-dud

zudu

b) Citeste alternativ , cu voce tare , urmatoarele cuvinte: zac-dac , zor-dor , zero-dero , zare-sare , pinza-pinda , bidon-bizon , caz-cad. c) Citeste cuvintele si subliniaza cu o linie pe cele in care auzi sunetul Z si cu doua linii pe cele in care auzi sunetul D. gandac , gard , tare , zero , necaz , buzunar , frizer , astupat , zestre , drumet , presedinte , durere , minz. d)Desparte in silabe cuvintele urmatoare si spune in care silaba se aude sunetul Z si D. desenez , dansez , dizolvat , dormeza , prizonier; zid , zdreanta , brinza , brazda , gazda. Diferentierea SZ a) Citeste cu mine silabele urmatoare si pronunta S si Z. si-zi se-ze sa-za sa-za so-zo su-zu isi-izi ese-eze asa-aza asa-aza oso-ozo uzu-uzu is-iz es-ez as-az as-az os-oz us-uz sis-ziz ses-zez sas-zaz sas-zaz sos-zoz sus-zuz sizi seze saza saza sozo suzu

b) Descopera prin ce sunet se deosebesc si construieste singur propozitii cu aceste cuvinte: c) sac-zac , vase-vaze , sare-zare. c) Citeste si sublinieaza-le cu o linie pe cele in care auzi sunetul S si cu doua linii pe cele in care auzi sunetul Z. d) disc , zid , sapa , salopeta , desert , zdrobitor , acuzatie , ascuns , azur , aspru , izma , buza , zuluf , surcele , siguranta , ziar , zar. d) Citeste alternativ , cu voce tare , urmatoarele cuvinte: e) seu-zeu , spor-zbor , sare-zare , scama-zeama , varsa-varza , oase-oaze , groasagroaza. e) Desparte in silabe cuvintele urmatoare si spune in care silaba se aude sunetul S si Z. f) zacusca , desenez , scuza , sezon , senzatie;

g) zestre , solzi , dansez.

4. ETAPA DE AUTOMATIZARE
1) Citeste textul , scoate apoi pe o coloana toate cuvintele care contin sunetul S , iar pe alta cele care contin sunetul Z. Gospodina isi trezea lucratoarele cu noaptea-n cap si le punea la treaba indata ce cocosul canta zorii de zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afara sa se scoale asa devreme si se gandira sa-i ia viata cocosului , ca sa n-o mai trezeasca pe stapina.Facura intocmai , numai ca nimerisera mai prost: temindu-se sa nu doarma mai mult decat trebuie , stapina le scula si mai devreme pe lucratoare. 2) Citeste si memoreaza: a. Toata-n alb , ca o poveste Iarna vine fara veste, Nici colet si nici scrisoare N-a trimis din lumea mare. Pina sa ne dumirim Noi , copii , s-o primim , S-a-nnorat asa , deodata , Fara noima zarea toata , Si-apoi a-nceput sa cada Cate un mic fulg de zapada Iar daca privesti acum Este totul alb pe drum. 3) Citeste si ghiceste: a. Ci-n se afla-n orice casa Sta cu oaspetii la masa. (scaunul) b. Toata ziua el vopseste Peretii ii impodobeste. (zugravul) c. Plinge , plinge de necaz Omul de zapada gras: -Cine m-a muscat de nas? Iepurasul face haz Si maninca morcov ras. b. Azi , e ziua mamei mele , Desenez un cos cu mere , Crizanteme mari si prune Si-apoi struguri si alune.

Exercitii de consolidare si diferentiere a pronuntiei: Pune semnul (+) in casuta corespunzatoare cuvintului care include sunetul S si semnul (x) in casuta corespunzatoare cuvintului care include sunetul Z.

case vaze cules orez sfoara zboara spate zbate pasare mazare bizaie sisaie

meu zmeu facut cazut las iaz iepure viezure cazma basma zebra febra

Gaseste cuvintele decupate. Pronunta-le corect! Ma ologica de ciz pa zbur zi zo seneaza

gazin deste tineaza me dalnica

Claseaza cuvintele in doua grupe: cele care contin S si cele care contin Z.

Garza Birza , Sade pe garzoi , Birzoi , Dar garzoi Birzoi Nu sade pe garza Birza.

BIBLIOGRAFIE 1. EMIL VERZA GHID LOGOPEDIE

2. VASILE TIRDEA METODA PREDARII PRONUNTIEI IN SCOLI SPECIALE DE SURZI 3. EMILIA SI NICOLAE JURCAU INVATAM SA VORBIM CORECT