Sunteți pe pagina 1din 9

MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA(1547-1616) ISCUSITUL HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA TRADUCERE DE ION FRUNZETTI SI EDGAR PAPU

PARTEA 1 CAP.1-FIREA SI FELUL DE VIATA AL VESTITULUI HIDALGO-nume dat micilor proprietari agrari Intr-un satuc din La Mancha,de al carui nume nu tin sa-mi aduc aminte,nu-i mult de cand traia un hidalgo,din cei cu lance in panoplie,scut vechi,cal ogarjit si ogar de haituit vanatul. Avea in casa o chelareasa trecuta de 40 de ani,o nepoata care nu implinise inca 20,un argat bun si la plugarie si ca fecior in casa,... Ani sa tot fi avut hidalgul nostru ca la vreo 50:era bine legat si vanos la trup,uscativ la fata,se scula cu noapte-n cap si era vanator patimas. porecle-Quijada(falca),Quesada(branzoaica),Quejana(plangere) ...in rastimpurile lui de ragaz(care tineau mai tot anul),se dedase la cititul romanelor cavaleresti cu atata foc si cu atata placere,ca-si uita aproape cu totul de vanatoare si chiar de gospodarirea avutului sau..isi vandu sfoara de mosie cu sfoara de mosie,...ca sa-si cumpere carti de cavalerie pt.citit. ...de indata ce nu mai fu in toate mintile...incepu sa i se para ...neaparat trebuincios ...sa se faca ...cavaler ratacitor si s-o porneascaprin lumea intreaga,calare si cu armele in maini,in cautare de aventuri. Cel dintai lucru pe care-l facu fu sa-si curete o armura ce slujise stramosilor sai,si care,mancata de rugina si mucegaita...n-avea casca de batalie cu aparatoare ..ci un simplu coif...injgheba din cartoane un soi de aparatoare. calul Rocinante-Rocin=martoaga/antes=inainte Quijote=partea din armura care acperea piciorul/ote-sufix argumentativ-lucruri sau persoane ridicole Dulcinea del Toboso=o taranca tanara,foarte chipesa,de care el fusese o vreme indragostit-Aldonza Lorenzo CAP.2-PRIMA PLECARE ...fara sa spuna nimanui nimic,pleaca intr-o dimineata dar nu apuca sa se vada in camp deschis ,ca si incepu sa-i vina ganduri atat de infricosetoare ca era cat pe-aci sa renunte nu era armat cavaler si a hotarat sa se lase armat de cel dintai venit Merse aproape toata ziua fara sa se intample nimic ceea ce-l scotea din sarite 1 aventura=cea de la Puerto Lapice(de care nu mai pomeneste nimic)sau cea cu

morile de vant ajunge la han/la poarta erau 2 prostituate/hanul i se parea castel/prostituatele erau domnite gazda=castelan Ii pusera masa la poarta hanului,ca sa-i fie racoare,si hangiul ii aduse o portie de morun,rau desarat si si mai rau gatit,o paine neagra si murdara ca si armura lui;si aveai de ce rade vazandu-l cum mananca pt.ca,asa cum ramasese,cu casca in cap si cu viziera lasata,nu putea sa duca nimic cu mana lui la gura daca nu-i dadea altul imbucatura,asa ca una din cele doua doamne ii implinea aceasta nevoie.Dar sa-i dea de baut nu putu si hangiul a scobit de maduva o trestie,pe care i-a varat-o cu un capat in gura si ii turna pe celalalt. Don Quijote isi inchipuia ca se afla la un castel faimos si ca-i adusera la cina muzicanti,ca morunul era pastrav proaspat,painea- cozonac il roaga pe hangiu sa-l armeze cavaler/hangiul il intreaba de bani,Don Q.ii spune ca nu are/totusi accepta Ii fagadui sa-i indeplineasca dorinta si fura date poruncile pt.veghea lui de arme.si adunandu-si don Q.toata armaria,si-o cladi deasupra teucei de langa o fantana,apoi,trecandu-si scutul pe dupa brat,stranse lancea cu pumnii si incepu sa se plimbe maret incoace si incolo un caraus de la han s-a dus sa-si adape catarii,dar nu avea cum decat dand la o parte armele lui Don Q.don Q.ii spune sa renunte daca nu vrea sa fie omarat.pe caraus nici nu-l duru capul de vorbele lui,apuca armele si le arunca.Atunci don Q.isi lepada scutul si ridica lancea cu amandoua mainile si-i arse carausului una in cap de l-a trantit la pamant Nu mult dupa asta vine un alt caraus care nu stia nimic de cele intamplate,dar cand se pregatea sa dea la o parte armele,don Q.fara a mai spune ceva,l-a lovit Tovarasii celor raniti,vazandu-i in ce hal erau,incepura a azvarli de departe o ploaie de pietre asupra lui don Q.,care se apara cu pavaza si nu indraznea sa se departeze de jgheab.Hangiul tipa la ei sa-l lase-n pace,doar le-a spus ca e nebun;don Q.tipa si el la ei,spunandu-le sa arunce ce vor si sa-l atace ca are sa vada ei.Rostea toate acestea cu atata infocare ca a reusit sa-i sperie Hangiul se hotari sa-l faca o data cavaler,apropiindu-se de el,isi ceru iertare pt.necuviinta cu care il infruntaseprostimea,fara stirea lui,si l-a facut cavaler don Q. pleaca de la han f.fericit si ,amintindu-si de sfaturile gazdei in privinta lucrurilor necesare,mai ales bani si haine,s-a hotarat sa se intoarca acasa sa-ai ia de toate,chiar si un scutier Nu merse prea mult cand auzi niste tipete in padure,s-a dus sa vada ce s-a intamplat,vazu legata de un stejar o iapa,iar de altul,legat un baiat de vreo 15 ani,gol de la brau in sus,caruia ii cara la curele pe spinare o namila de taran.Don Q.tipa la taran,care s-a speriat si i-a spus ca baiatul e un argat de-al lui,care-i pazeste oile,dar in fiecare zi ii lipseste cate una.Don Q.ii spuse sa-l plateasca,daca nu o s-o pateasca.Apoi pleaca,iar taranul l-a altoit bine pe baiat(Andres),de-l lasa mai mort.

Pe drum,se intalni cu niste negustori toledani,plecati sa cumpere matase din Murcia.Erau 6 si umblau cu umbrelele deschise,cu alti 4 oameni calari in urma,slugile lor,si cu 3 catargii umbland pe jos.Don Q.i-a pus sa marturiseasca ca domnita Dulcinea e cea mai frumoasa.Unul din ei,ii ceru sa le-o arate,dar don Q.zise ca trebuie sa creada fara sa vada.Negustorul i-a cerut sa le arate macar o fotografie,fapt care-l enerva la culme pe don Q.,napustindu-se cu lancea asupra lui.Insa pe la jumatatea drumului,Rocinante a cazut.Don Q.stiga la ei sa nu fuga,iar unul dintre ei,s-a intors si l- a batut bine pe don Q.i-a rupt si lancea. Ramas singur,don Q.incerca sa se ridice,dar nu reusi si ramse pe jos gandindu-se la ispravile citite in romanele cavaleresti.Trecu pe acolo un plugar din satul vecin,pe care don Q.il lua drept marchizul de Mantua,unchiul sau,(imaginar)si i-a raspuns in stihul cantecului batranesc,unde trebuia sa-i dea socoteala de toata nenorocirea lui si de dragostea dintre fiul de imparat si nevasta-sa.Taranul se uita uluit,dar dupa ce i-a ridicat viziera si i-a sters fata plina de pamant,l-a recunoscut. SENIOR QUIJADA*CA ASA TREBUIE SA-L FI CHEMAT CAND ERA IN TOATE MINTILE* l-a ridicat de pe jos,l-a suit pe magarul lui,i-a adunat armele de pe jos si le-a suit pe Rocinante,si a pornit spre casa /acolo erau adunati preotul din sat si barbierul(NICOLAS),prieteni buni cu don Q.carora chelareasa le stiga:"Ce spui dumneata,dl.licentiat PERO PEREZ(caci asa-l chema pe preot)de nenorocirea stapanului meu?Iaca-s trei zile de cand ia-l de unde nu-i,si pe el,si calul ,si scutul,si lancea,si armura...cartile de cavalerie...l-au scos din minti. PREOTUL A PROPUS SA SE ARDA CARTILE/Cand don Q.a intrebat de ele i-au spus ca le-a luat un vrajitor. Il dusera repede in pat si cauta sa-i vada ranile,dar nu gasira nici una.El le spuse ca n-are decat vanatai,pt.ca il busise zdravan de pamant calul sau pe cand se lupta cu 10 uriasi. a 2-a plecare In vremea asta don Q.intra la tocmeala cu un taran din vecini,om vrednic de toata cinstea,dar cam sarac....atatea ii tot indruga si fagadui,atata statu pe capul lui,ca bietul taran se hotari sa plece cu elsi sa-i slujeasca drept scutier/SANCHO PANZA(BURTA,PANTECE) A FACUT ROST DE BANI-vanzand si amanetand lucruri fara sa-si mai ia ramas bun Panza de la copii si nevasta,nici don Q.de la nepoata si de la chelareasa,iesira intr-o noapte din sat nevazuti de nimeni. mergea Sancho Panza pe magarul lui ca un patriarh,cu desagii si cu plosca,arzand de dorinta sa se vada mai repede guvernator al insulei fagaduite.Don Quijote gasi cu cale s-o apuce tot pe campia Montielului,ca prima data. MORILE DE VANT Vorbind ei asa,zarira deodata vreo 30-40 de mori de vant. "Norocul ne calauzeste pasii mai bine decat ne-am putea-o noi dori,caci ai in fata,prietene Sancho Panza,o priveliste care ne descopera 30 si mai bine de

uriasi,nemasurat de mari,cu care am de gand sa ma lupt. Si spunand asta dete pinteni lui Rocinante,fara sa mai ia seama ce-i tot indruga scutierul sau. "Nu dati bir cu fugitii,miseilor si lepadaturilor,ca nu-i decat un singur cavaler cel ce vrea sa dea piept cu voi!" Starnindu-se chiar atunci un pic de vant si incepand aripile uriase sa se miste,don Quijote spuse:"Chiar daca ati vantura voi mai multe brate decat uriasul Briareu,mie tot aveti sa mi-o platiti!" ...se acoperi cat putu mai bine cu pavaza si legandu-si lancea in cumpanire,se napusti in galop,sa dea piept cu cea dintai moara.Si arzandu-i una cu lancea in aripa,vantul o roti cu atata furie,incat calul si calaretul fura azvarliti pe camp.Sancho s-a dus sa-l ajute. "Taci,prietene Sancho...caci treburile razboinice sunt mai supuse decat oricare altele necontenitelor schimbari.Cu atat mai mult cu cat eu cred,ca magul FRESTON i-a preschimbat pe uriasi in mori de vant,ca sa ma lipseasca de gloria rapunerii lor,atata vrajmasie imi poarta.Dar pana in cele din urma n-au sa aiba cine stie ce putere vrajitoriile lui afurisite impotriva spadei mele viteze." "Faca Domnul asa cum are El putere",raspunse Sancho Panza si,ajutandu-l sa se ridice,il urca din nou pe spinarea lui Rocinante,care era pe jumatate desalat. Si tot vorbind ei de patania lor,luara drumul catre Puerto Lapice. petrecura noaptea sub un palc de copaci si don Quijote rupse dintr-unul o creanga uscata,care aproape ca i-ar fi putut servi drept lance,si-i puse in varf fierul luat de la cea care se fransese. a doua zi ajug la Puerto Lapice unde se intalnesc cu 2 calugari,calarind 2 camile(catari).Purtau ochelari de drum si umbrele deschise.In urma lor venea o careta,cu 4-5 calareti imprejur,si 2 slujitori pe jos.In careta era o cucoana din Biscaya,care se ducea la Sevilla,unde ii era barbatul,ce urma sa plece in Indii(Indiile Oceanice,adica pamanturile proaspat descoperite peste Atlantic,de care Columb crezuse ca ar fi India)cu o insarcinare de mare incredere.Calugarii nu calatoreau impreuna cu ea,cu toate ca aveau acelasi drum.Don Quijote a crezut ca domnita e dusa cu forta de calugri,dar acestia i-au raspuns ca ei nu stiu ce e cu careta.Don Quijote nu i-a crezut si s-a napustit cu lancea asupra unuia dintre ei,insa monahul sa aruncat de pe catar,iar celalalt a fugit.Sancho s-a dus repede la monahul cazut si a inceput sa-l dezbrace.intre timp sosesc cei 2 slujitori ai calugarilor si-l intreaba pe Sancho de ce-l dezbraca,Sancho le raspunde ca e dreptul lui,deoarece a castigat batalia.Slujitorii,care nu stiau de gluma,l-au batut zdravan pe Sancho. Don Quijote a intrat in vorba cu doamna din careta,spunandu-i ca e libera,dusmanii ei fiind doborati de bratul sau puternic.Drept multumire le-a cerut sa se abata pe la Toboso si sa se infatiseze din partea lui inaintea doamnei Dulcinea,spunandu-i ce-a facut el pentru a-i libera.Un scutier,vazand ca este cineva care nu lasa careta sa mearga mai departe si care o tine zor-nevoie,ca aveau de facut un ocol pe la Toboso,se duse mai langa don Quijote si,apucandu-i lancea in pumni,ii spuse sa-si vada de treaba.Cei doi se iau la bataie.Aici Cervantes intrerupe povestirea "I-am lasat,in prima parte a acestei istirii pe cutezatorul vizcain si pe faimosul don Quijote

cu spadele goale in maini,ridicate deasupra capului,de parca aveau de gand sa-si traga 2 lovituri infricosatoare si asa de grele,incat de-ar fi fost sa nimereasca in plin,s-ar fi taiat unul pe altul in doua,...si,ajunsa la acest punct,ce lasa atata loc tuturor indoielilor,se opreste povestea de fata,atat de plina de miez,si ramane trunchiata,fara sa ne mai dea autorul ei de stire unde s-ar putea cumva afla ceea ce-i lipseste ca sa fie incheiata.Multa bataie de cap mi-a pricinuit lucrul acesta,fiindca placerea putinului cat putusem citi se prefacea in neplacere cand ma gandeam ce drum greu mai e de batut pt.a da de urma multului...Mi s-a parut lucru cu neputinta si in afara oricarui obicei cuviincios ca un cavaler atat de tare in virtute sa-i fi lipsit vreun intelept care sa-si ia sarcina depanarii nemaivazutelor sale ispravi,lucru care n-a lipsit nici unui cavaler ratacitor... Aflandu-ma eu intr-o zi pe(strada) Alcana de Toledo,se apropie un baiat,sa vanda niste caiete si hartii vechi unui tesator de matase,si cum eu ma dau in vant dupa citit,...pusei mana pe un caiet din cele pe care le vindea baiatul si-l vazui scris cu litere din care-mi dadui seama ca-s arabice.Si cum ...habar nu aveam sa le citesc,incepui sa ma uit daca nu se iveste prin preajma vreun maur aljamiad(arab care vb.castiliana),care sa le citeasca,si nu-mi fu greu sa gasesc un asemenea talmaci..." Arabul incepand sa citesca a inceput sa rada,spunand ca pe marginea caietului era scris"Despre aceasta Dulcinea del Toboso,pomenita de atatea ori in cursul istoriei de fata,se pomeneste ca era neintrecuta intre toate femeile intregii provincii La Mancha cand era vorba de sarat carnea de porc." "Cum auzii rostit numele Dulcineei del Toboso,ramasei prostit si cu gura cascata,caci imi fulgera numaidecat in minte ca in caietele acelea nu era altceva dacat istoria lui don Quijote....Statea scris:ISTORIA LUI DON QUIJOTE DE LA MANCHA,SCRISA DE CIDE HAMETE BENENGELI,cronicar arab(=Cervantes,fiul cerbului,ales de scriitor care cunostea bine araba) A cumparat de la baiat toate hartoagele si terfeloagele pe o jum.de real,apoi s-a retras cu maurul mai la o parte,inspre coridoarele manastirii vechii catedrale,plata ceruta pt. traducere fu 2 banite de stafide si 2 mertice de grau. "Se afla in cel dintai caiet,zugravita cu multa dibacie,batalia lui don Q.cu vizcainul,prinsi chiar in postura in care-i lasase povestirea,cu spadele ridicate adica,cel dintai acoperindu-se cu pavaza,iar cel de-al doilea cu perna de trasura;....cu sabiile lor taioase ridicate in vazduh,...cel dintai care se usura dand lovitura fu artagosul de vizcain,si izbitura veni cu atata stasnicie si furie,incat,daca spada n-ar fi ratacit drumul,n-ar mai fi fost nevoie de alta ca sa puna capat tuturor aventurilor cavalerului nostru,precum si falosenia lui,...dar spada se rasuci lovindu-l in umarul stang,nefacandu-i nici un rau decat sa-i zboare cat colo armura dintr-o parte a corpului,usurandu-l in drumul lui si de o parte de coif,dimpreuna cu o jumatate de ureche,si toate acestea cazura la pamant cu zgomot infricosator,lasandu-l ca vai de el. Don Q.se manie,se ridica din nou in scari si strangand si mai vartos cu amandoua mainil spada,o repezi asupra vizcainului,nimerindu-l din plin in perna si-n teasta,dandu-i sangele pe nas,pe gura si pe urechi,incerca sa fuga,dar catarul l-a

trantit la pamant.Don Q.s-a dus la el spunandu-i sa se dea batut,altfel ii taie capul. INTAMPLAREA CU PASTORII DE CAPRE Pastorii de capre ii primira cu draga inima,si Sancho,dupa ce-si rostui cat putu mai bine magarul si calul,se lasa imbiat de mirosul pe care-l raspandeau niste ciozvarte de ied ce clocoteau pe foc intr-un ceaun.Apoi mancara,dupa care un flacau fu pus sa cante(Antonio). povestesc despre Marcela,care s-a facut pastorita si umbla pe coclauri, si flacaii indragostiti de ea ,mai ales Grisostomo,care s-a sinucis din dragoste pt.ea. AVENTURA CU YANGHEJII indata ce se desparti de gazdele sale ...don Q.si scutierulsau apucara prin codrul unde vazusera ca le-a pierit din ochi pastorita Marcela;si umbland ei mai bine de 2 ore prin padure,fara sa o gaseasca,iesira la luminis,pe o pajiste,langa care curgea un parias,lasand animalele sa pasca linistite.Tot acolo se afla la pascut si o herghelie de iepe ale unor carausi yangheji(locuitori din Yanguas).Se intampla sa-i vina lui Rocinante sa se aiba bine cu iepele,insa iepele l-au intampinat cu potcoavele si cu dintii,lasandu-l fara sa,iar carausii vazand ca vrea sa le siluiasca iepele l-au batut cu ciomegele pana l-au lasat lat la pamant.Don Q. si Sancho se napustira asupra yanghejilor:don Q.ii trase unuia o lovitura de spada,spintecandu-i cojocul si zburandu-i o parte din umar,apoi yanghejii i-au inconjurat si i-au batut cu batele,apoi au fugit.Apoi Sancho se ridica cu chiu cu vai,il cocota pe don Q.pe magar,il lega pe Rocinante de coada acestuia si a pornit la drum ajungand la un han. INTAMPLARILE DE LA HAN Sancho ii spuse hangiului ca peste don Q.se pravalise o stanca,rupandu-i coastele.Nevasta hangiului,impreuna cu fata acesteia il ingrijira pe don Q.Mai era la han o sluga, o tanara asturiana,cu falci mari,cu ceafa groasa,cu nas carn,zbanghie de-un ochi,dar avea un corp plini de nuri.Aceasta mandra fecioara ajuta si ea la ingrijirea lui don Q.si i-a asternut un pat ca vai de el intr-o camara din pod;acolo dormea si un caraus.Langa isi facu si Sancho un pat dintr-o rogojina si-o acoperitoare.Carausul o astepta pe Maritornes.Don Q.isi imagina ca hanul e un castel,fiica hangiului era fiica stapanului castelului,indragostita de frumusetea lui,si ca-i fagaduise sa vina in noaptea aceea pe furis,sa se culce cu el.Sosi asturiana,desculta si numai in camasa,intra in incapere sa-si caute carausul.Dar nici n-ajunse bine la usa,ca don Q.o simti si,deschise bratele sa o primeasca.Asuriana,care-si cauta ibovnicul,nimeri in bratele lui don Q.,care o apuca de o mana,tragand-o spre sine,fara ca ea sa indrazneasca a scoate un cuvant,o sili sa se aseze pe pat.Ii pipai camasa din panza de sac,care lui i se parea a fi din cel mai subtire si domnesc borangic.Purta pe brate niste margele de sticla,dar el le vedea perle,parul il lua drept beteala stralucitoare de aur,rasuflarea ei i se paru ca imprastie o mireasma de ambra...Si intr-atata era de orbit incat i se parea ca tine in brate pe zeita frumusetii.Incepu sa-i sopteasca vorbe dulci,ramanand totusi credincios domnitei Dulcinea.Auzind si carausul vorbele lui don Q.se aprinse de

gelozie .Vazand ca fata se zbatea sa scape,iar don Q.se lupta s-o tina,ridica un brat si-i trase un pumn de-i dete sangele.Apoi s-a urcat pe el,calcandu-l in picioare,dar cazu din pat,facand un zgomot nemaipomenit,trezindu-l pe hagiu.Hangiul pricepu ca e vreo isprava de-a slujnicei,si o stiga.Slujnica,vazand ca vine stapanul nervos,infricosata se vari in patul lui Sancho P.care dormea dus.Intra stapanul,o striga,trezindu-l pe S.P.Simtind S.P.mogaldeata aceea aproape calarindu-l,crezu ca viseaza si incepu sa bata cu pumnii in toate partile.Marionetes incepu sa dea si ea in S.P.Carausul sari s-o apere,stapanul s-o bata,incepand sa se bata intre ei fara a mai sti care in cine da.Se intampla ca in acea noapte sa fie la han,dimpreuna cu oamenii lui,un sef de patrula ai Sfintei Fratii(Sfanta Fratie,recunoscuta in 1220 de San Fernando se bucura de multe privilegii si avea nu numai dreptul de a-i aresta pe banditi,dar si drept de a ucide).Auzind si el acea ciudata galagie,arcasuk puse mana pe baston si intra in incapere,strigand la ei sa se opreasca.Dadu mai intai peste don Q.pe care il apuca de barba la intamplare,dar vazand ca nu misca,crezu ca-i mort si tipa sa se zavorasca portile hanului.La strigatul lui toti ,in afara de don Q.si de S.P.dadura bir cu fugitii.Arcasul s-a dus dupa lumina.Intre timp isi reveni don Q.si-i spuse lui S.P.va acel castel e vrajit.Cand veni arcasul si-l vazu pe don Q.viu,il intreba"Ei,om bun,cum iti merge?"Don Q.raspunse "Eu,sa fiu in locul dumitale,as vorbi mai cuviincios.Asa o fi obiceiul prin partea locului,sa vb.necuviincios cu cavalerii ratacitori,nerodule?" La asemenea raspuns primi un lampas plin cu ulei in cap,care-i facu 2 cucuie.S.P.a zis ca e maurul fermecat.Don Q.l-a trimis pe S.dupa vin,ulei,sare si rozmarin,cu care sa-si faca balsamul vindecator.Hangiul i le-a adus,iar don Q.le-a amestecat si le-a fiert,le descanta,apoi bau.Si nu apuca sa termine de baut ca si incepu a varsa,trecandu-l toate naduselile,dupa care adormi.Dupa vreo 3 ore se trezi,simtindu-se mai bine.S.P.bau si el,dar stomacul lui fu mai sensibil,asa ca,pana sa apuce a i se intoarce pe dos,il gasira toate bataielile si tremuriciul,il trecu toate naduselile si sughiturile,incat crezu ca i-a sunat ceasul.Varsa apoi,dupa vreo 2 ceasuri lasandu-l tremuratul.Don Q.,simtindu-se mult mai bine,avu chef sa plece,ajutandu-l si pe S.sa se suie pe magar.hangiu ii ceru plata,dar don Q.ii spuse sa-l ierte de plata pt.ca nu poate sa strice randuiala cavalerilor ratacitori.Hangiul ii spuse sa lase mofturile cavaleresti si sa plateasca,dar don Q.il facu gusat si precupet si,tinand prajina ce-i servea drept lance,a dat pinteni lui R. uitand de Sancho.Vazand hangiul ca pleaca fara sa plateasca,se apropie de S.Ii cere lui plata,dar acesta raspunde ca daca stapanul lui nu i-a platit,el nu avea nici atata sa-i plateasca fiind scutier de cavaler ratacitor.Oamenii de la han l-au luat pe S.de pe magar,l-au pus pe o patura si au inceput a-l salta in sus.Strigatele lui le auzi don Q.care nu putu sa-l ajute si doar striga la ei sa-l lase-n pace.Nu-l lasara insa in pace decat cand au obosit,apoi i-au adus magarul,Maritornes i-a adus apa,dar el i-a cerut vin.Apoi a plecat. AVENTURA CU BERBECII Pe drum ,don Q.se batu cu berbecii,crezand ca sunt 2 tabere dusmane.Ciobanii si

bacii arucara in el cu bolovani.Don Q.continua lupta,pana cand o piatra i-a rupt 2 coste,iar alta il lovi peste mana,varsandu-i balsamul si doborandu-l la pamant.Ciobanii au crezut ca l-au omorat,si-au luat oile moarte(peste 7) si au fugit.Aici si-a pierdut don Q. si cateva masele. AVENTURA CU UN RAPOSAT ...ii gasi noaptea pe drum si mureau de foame.Se intampla ca noaptea sa fie destul de intunecata;cu toate acestea ei mergeau mai departe,caci S.era sigur ca vor gasi un han.Mergand ei asa vad deodata multe lumini.cercetand ei ce e cu luminile alea,vad o multime de oameni in camasi albe(vreo 20)toti calare,cu torte aprinse in maini.Don Q.ii intreba cine sunt,ei au raspuns ca sunt grabiti si hanul e departe.Don Q.a inceput sa-i loveasca,iar ei,fiind neinarmati,au fugit.Unii dintre ei,indoliatii nu au putut fugi,fiind rau batuti.in sfarsit,unul din ei,Alonzo Lopez,diacon,i-a spus ca vin din cetatea Baeziei,cu alti 11 preoti,si se indreapta spre cetatea Segoviei,intovarasind un mort.Intre timp,S.s-a aprovizionat cu mancare din sacii PREOTILOR .Il numeste pe don Q.CAVALERUL TRISTEI FIGURI. Apoi,umbland ei printre 2 dealuri,au ajuns intr-o vagaioara tainuita si larga.Au mancat,dar nu aveau apa.S-au dus sa caute apa,dar n-au facut prea multi pasi,cand au auzit un vuiet mare-erau 6 maiuri de piua AVENTURA DESPRE CASTIGUL COIFULUI MAMBRINO:i-a luat ligheanul unui barbier pe care don Q.il vedea un coif de aur CUM A SLOBOZIT DON Q.O MULTIME DE PUSCARIASI: Don Q.i-a atacat pe paznici,slobozindu-i pe ocnasi.Printre ei se afla si Gines de Pasamonte. AVENTURA DIN SIERRA MORENA Aici G.de P.ii fura magarul lui S.,pe cand ei dormeau. au gasit aici o boccea cazuta pe jos in care se afla 4 camasi,un caiet de amintiri si bani. s-au intalnit cu un pastor de capre povestea lui CARDENIO cu LUSCINDA DON Q.IMITA PENITENTA LUI BELTENEBROS PREOTUL SI BARBIERUL-Intalnirea cu DOROTEA-PRINTESA MICOMICONA NUVELA CURIOSULUI NESTAPANIT:ANSELMO ,LOTARIO SI CAMILA BARBATUL(VIEDMA/DON PEDRO DE AGUILAR) SI FEMEIA IN PORT ARABESC ZORAIDA/MARIA DON LUIS SI DONA CLARA JUANA PANZA-sotia lui Sancho Panza barbierul si coiful lui Mambrino Povestea pastorului de capre cu Leandra si Vicente de la Roca,fiu de taran sarac din partea locului,care a venit din Italia si a convins-o pe Leandra sa fuga cu el.Dupa 3 zile satenii au gasit-o pe Leandra intr-o pestera,numai in camasa si pradata de o

multime de bani si bijuterii. Don Q.s-a batut si cu pastorul de capre pt.ca acesta nu a crezut ca e cavaler ratacitor. In timp ce ei inca se bateau,au auzit un zgomot de trambita si vazut o multime de oameni,imbracati in alb,care mergeau in pelerinaj la pestera unui sihastru evlavios,pt.ca era o seceta mare la ei in sat.Don Q.s-a dus la ei,poruncindu-le sa dea drumul doamnei frumoase (chipul Fecioarei Maria).Satenii au inceput sa rada,iar Don Q.i-a atacat cu spada.Unul dintre ei,l-a lovit peste umar cu un ciomag,iar don Q.cazu jos.pelerinul a crezut ca l-a omorat,apoi apropiindu-se toti cei care era cu don Q.,pelerinii s-au strans in jurul Fecioarei.Din fericie unul din preoti,l-a cunoscut pe preotul care era cu don Q. PARTEA A DOUA INCHINARE CATRE CONTELE DE LEMOS PRECUVANTARE CATRE CITITOR CAP 1-cum preotul si barbierul isi dau seama ca boala lui don Q.nu are leac cap2-cearta lui Sancho cu chlereasa cap3=convorbirea dintre Sancho,don Q.si bacalaureatul Samson Carrasco convorbirea lui Sancho cu Tereza Pancha,sotia lui don Q.se duce s-o vada pe Dulcinea ciudata intamplare cu carul"Alaiul Mortii"(era o trupa de actori) aventura cu cavalerul oglinzilor-cavalerul padurii(era bacalaureatul Samson) aventura cu leii prietenia cu Cavalerul cu Mantia Verde nunta lui Camacho cel bogat si ce s-a intamplat cu Basilio cel sarac aventura din pestera lui Montesinos intalnirea cu papusarul(mesterul Pedro) si maimuta ghicitoare intamplarea cu luntrea fermecata don Q.si frumoasa vanatorita-ducesa cum poate fi dezlegata de vraji Dulcinea-vrajitorul Merlin