Sunteți pe pagina 1din 203

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CIBERNETICA, STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA
























TEZA DE DOCTORAT:

ANALIZA STATISTICA SI MODELAREA PIETEI
MUNCII IN ROMANIA



















CONDUCATOR STIINTIFIC: DOCTORAND:
PROF. DR. CONSTANTIN MITRUT ANDREEA NICOLAE














- BUCURESTI
2004



MULTUMIRI!


In urma cu mai multi ani, cand imi incepeam ucenicia pe taramul cunoasterii,
l-am auzit pe Petre Tutea spunand ca: Profesorul este fabricant de oameni.
Profesorul seamana cu un tamplar care ia un lemn oarecare din padure, il ciopleste
si face din el obiect de lux.
Acum sunt in masura sa inteleg pe deplin aceasta afimatie. Fara
profesioanlismul si devotamentul domnului profesor universitar dr. Constantin
Mitrut, decanul Facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica din
cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti, nu ar fi existat astazi aceasta
teza de doctorat. De aceea doresc sa ii multumesc si sa ii dedic aceasta lucrare care
incununeaza intreaga mea activitatea profesionala de pana acum.
Totodata multumesc pe aceasta cale tuturor dascalilor mei, mentorilor
prezenti sau disparuti, care m-au ajutat sa evoluez si mi-au modelat personalitatea
de-a lungul anilor de studiu, contribuind la desavarsirea mea profesionala.
Ofer ca omagiu parintilor mei teza aceasta de doctorat si sper sa le aduca
bucuria si implinirea sufleteasca ca ceea ce au sadit intr-o viata a dat roade,
multumindu-le pentru toate eforturile si emotiile care le-au avut alaturi de mine.
In acest momemt de majorat in viata si carieira mea, vreau sa multumesc
familiei mele, sefilor, colegilor si tuturor celor care m-au sprijinit si incurajat in
munca mea si s-au dovedit plini de intelegere in momentele dificile pe care le-am
parcurs pana la finalizarea lucrarii. Ii rog sa accepte scuzele mele pe toti cei pe care
i-am omis din cauza intensitatii momentului, fara intentia de a-i neglija.
Deoarece consider cuvintele insuficiente pentru a le arata toata consideratia
mea, las intreaga munca pe care am adunat-o in aceaste pagini sa le fie multumire
adusa din tot sufletul.
Cu spernta ca am contribuit si eu cu o piesa la puzzel-ul stiintei si ca aduc
in fata dvs. lucruri interesante, multumesc tuturor celor ce vor lectura teza aceasta.

Autorul.




CUPRINS:


INTRODUCERE.

pag. 10
CAP I. PIATA MUNCII. CONCEPT. CARACTERISTICI. TENDINTE. . pag. 12
1.1. Piata muncii - concept, caracteristici, functii, mecanisme. ... pag. 12
1.2. Contextul teoretic al notiunii munca-factor de productie in gandirea
economica. ......

pag. 23
1.3. Sistemul informational al pietei muncii. ....

pag. 26
CAP. II. OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. .. pag. 35
2.1. Definirea resurselor de munca si a fortei de munca. Metode si
instrumente statistice de calcul si analiza ..

pag. 35
2.2. Analiza statistica a corelatiilor economico sociale vizand evolutia
resurselor de munca ...........................................................................

pag. 50
2.2.1. Modelul econometric - metoda de analiza a corelatiilor
economico sociale. Determinarea modelului econometric

pag. 50
2.2.2. Estimarea parametrilor modelului econometric....................... pag. 56
2.2.3. Validarea modelului econometric............................................ pag. 60
2.2.3.1. Verificarea semnificatiei estimatorilor parametrilor
de regresie...................................................................

pag. 60
2.2.3.2. Testarea semnificatiei modelului de regresie ............. pag. 64
2.2.3.3. Teste statistice ale factorilor neinclusi in model.
Regresia Ridge metoda de diminuare a influentei
variabilelor reziduale asupra semnificatiei modelului
econometric..................................................................



pag. 67
2.2.4. Modele econometrice unisectoriale liniare multifactoriale cu
influente sincrone pentru analiza evolutiei resurselor de
munca in Romania in perioada 1990 2001............................


pag. 71
2.2.5. Previziuni pe baza modelelor econometrice.

pag. 76
CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI
TENDINTE. ..

pag. 84
3.1. Tipuri de cerere de forta de munca. Capacitatea de absortie a fortei
de munca.

pag. 84
3.2. Caracteristici ale cererii de forta de munca in Romania. . pag. 92
3.3. Analiza gradului de ocupare a populatiei in Romania si comparatii
internationale. ............................................


pag. 101
CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII. ......... pag. 118
4.1. Echilibrul economic pe piata muncii. ............................... pag. 118
4.2. Somajul-distorsiune intre cererea si oferta de forta de munca. . pag. 125
4.3. Calitatea vietii - imagine a evolutiei pietii muncii. ............... pag. 140
4.3.1. Saracia- consecinta a dezechilibrelor pe piata muncii.............. pag. 168
CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. .....

pag. 175
ANEXE. ..

pag. 189
BIBLIOGRAFIE. ... pag. 198







ANEXE:




Anexa A: Rata de activitate a populaiei de 15 ani i peste, pe sexe
i grupe de vrst

pag. 187
Anexa B: Populaia ocupat pe grupe de vrst i pe sexe

pag. 187
Anexa C: Rata de ocupare a populaiei de 15 ani i peste pe sexe i
grupe de vrst

pag. 188
Anexa D: Populaia ocupat pe ramuri economice ............................

pag. 188
Anexa E: Structura populaiei ocupate pe ramuri economice.............

pag. 189
Anexa F: Specificarea si testarea modelelor econometrice cu
ajutorul programului SPSS 11.0.1 for WINDOWS '98........ pag. 190
















TABELE:


Tabel nr. 1.1.: Corelatiile intre piata muncii si piata bunurilor si serviciilor in
functie de starea acestor piete....................................


pag. 20
Tabel nr. 1.2. : Nivelul de organizare si colectare a informatiilor vizand forta
de munc......................................


pag. 33
Tabel nr. 2.1. : Evoluia raportului de dependen economic........................

pag. 44
Tabel nr. 2.2. : Populaia Romaniei dup participarea la activitatea economic
la sfritul anului 2000......................................................


pag. 48
Tabel nr. 2.3. : Schema de analiza ANOVA.......................................................

pag. 64
Tabel nr. 2.4. : Schema de decizie in cazul testului Durbin-Watson...................

pag. 69
Tabel nr. 3.1.: Evoluia populaiei ocupate n Romania inperioada 1990-2000..

pag. 102
Tabel nr. 3.2.: Modificarile absolute ale populatiei ocupate pe sexe, cu baza
1990.


pag. 103
Tabel nr. 3.3.: Indicii populatiei ocupate pe sexe cu baza 1990.

pag. 103
Tabel nr. 3.4.: Populaia ocupat, dup metodologia de nregistrare..................

pag. 104
Tabel nr. 3.5.: Structura pe sexe a populaiei ocupate totale...

pag. 104
Tabel nr. 3.6.: Structura pe grupe de vrst a populaiei ocupate

pag. 105
Tabel nr. 3.7.: Distribuia populaiei ocupate din mediul urban i din mediul
rural pe grupe de vrst, n anul 2000...


pag. 106
Tabel nr. 3.8.: Structura populaiei ocupate pe forme de proprietate, n
perioada 1992-2000...


pag. 108
Tabel nr. 3.9.: Structura populaiei ocupate dup statutul profesional, n
perioada 1992 2000...........................................................


pag. 109
Tabel nr. 3.10.: Modificari ale populatiei ocupate pe ramuri economice...........

pag. 111
Tabel nr. 3.11.: Evoluia ratei de ocupare n perioada 1990-2000......................

pag. 114
Tabel nr. 3.12.: Analiza populatiei ocupate in Romania si in cateva tari
dezvoltate economic in anii 1990 si 1999.............................


pag. 115
Tabel nr. 3.13.: Populatia ocupata pe ramuri economice in Romania si in alte
tari dezvoltate economic in anii 1990 si 1999......................


pag. 116
Tabel nr. 4.1.: Evoluia omajului n perioada 1991-2001( sfritul anului).....

pag. 134
Tabel nr. 4.2.: Rata omajului conform metodologiei BIM. ..............................

pag. 135


Tabel nr. 4.3.: Structura pe sexe a omajului nregistrat n perioada 1993-2001

pag. 135
Tabel nr. 4.4.: Structura omerilor indemnizai pe grupe de vrst, n anul
2001.......................................................................................

pag. 136
Tabel nr. 4.5.: Structura omerilor indemnizai, pe sexe, dup durata
omajului, n anul 2001.


pag. 137
Tabel nr. 4.6.: Structura omerilor pe nivele de pregtire n perioada 1991
2001.

pag. 137
Tabel nr. 4.7.: Rata somajului in tari dezvoltate economic.................................

pag. 139
Tabel nr. 4.8.: Indicatori vizand populatia..........................................................

pag. 147
Tabel nr. 4.9.: Indicatori vizand asezarile umane...............................................

pag. 149
Tabel nr. 4.10.: Indicatori vizand locuintele.......................................................

pag. 151
Tabel nr. 4.11.: Indicatori vizand mediul social.................................................

pag. 152
Tabel nr. 4.12.: Indicatori vizand familia............................................................

pag. 153
Tabel nr. 4.13.: Indicatori vizand calitatea vietii de munca................................

pag. 155
Tabel nr. 4.14.: Indicatori macroeconomici........................................................

pag. 155
Tabel nr. 4.15.: Indicii castigului salarial real.....................................................

pag. 158
Tabel nr. 4.16.: Indicatori vizand consumul populatiei.......................................

pag. 159
Tabel nr. 4.17.: Indicatori vizand serviciile prestate pentru populatie................

pag. 160
Tabel nr. 4.18.: Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata.........

pag. 161
Tabel nr. 4.19.: Indicatori vizand invatamantul..................................................

pag. 162
Tabel nr. 4.20.: Indicatori vizand asistenta sanitara............................................

pag. 163
Tabel nr. 4.21.: Indicatori vizand cultura............................................................

pag. 164
Tabel nr. 4.22.: Indicatori vizand asistenta sociala.............................................

pag. 165
Tabel nr. 4.23.: Indicatori vizand timpul liber....................................................

pag. 166
Tabel nr. 4.24.: Indicatori vizand mediul politic................................................

pag. 166
















FIGURI:


Fig. nr. 1.1.: Evolutia cererii si ofertei de forta de munca in functie de nivelul
salariului real......................................


pag. 21
Fig. nr. 1.2.: Sistemul de indicatori in domeniul fortei de munca......................

pag. 28
Fig. nr. 2.1.: Schema indicatorilor statistici ai fortei de munca......................

pag. 36
Fig. nr. 2.2.: Evolutia raportului de dependenta economica in Romania in
perioada 1996-2000....................................


pag. 44
Fig. nr. 2.3.: Structura populatiei totale in functie de participarea la activitatea
economica........................................


pag. 47
Fig. nr. 2.4.: Elaborarea modelului econometric si efectele utilizarii acestuia in
analizele economice....................................


pag. 52
Fig. nr. 2.5.: Schema succesiunii etapelor de previziune economica.....................

Pag. 81
Fig. nr. 3.1.: Evoluia populaiei ocupate n Romania inperioada 1990-2000.......

pag. 102
Fig. nr. 3.2.: Structura pe sexe a populatiei ocupate in Romania in anul 2000......

pag. 105
Fig. nr. 3.3.: Structura populatiei ocupate pe forme de proprietate in perioada
1992 2000


pag. 108
Fig. nr. 3.4.: Structura populatiei ocupate pe forme de proprietate in anul 2000...

pag. 109
Fig. nr. 3.5.: Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional in perioada
1992 - 2000.....................................................................................

pag. 110
Fig. nr. 3.6.: Evoluia ratei de ocupare n perioada 1990-2000..............................

pag. 114
Fig. nr. 4.1.: Evolutia ratei somajului in perioada 1991-2000...............................

pag. 134
Fig. nr. 4.2.: Structura pe sexe a somerilor in anul 2001

pag. 136
Fig. nr. 4.3.: Evolutia numarului de someri pe nivele de pregatire profesional
intre anii 1991 2001


pag. 138
Fig. nr. 4.4.: Structura somerilor pe nivele de pregatire profesionala in anul
2001................................................................................................


pag. 138
Fig. nr. 4.5.: Evolutia indicatorilor vizand populatia..

pag. 148
Fig. nr. 4.6.: Evolutia indicatorilor vizand asezarile umane...................................

pag. 149
Fig. nr. 4.7.: Evolutia indicatorilor vizand locuintele...

pag. 152
Fig. nr. 4.8.: Corelatii intre indicatorii calitatii vietii.............................................

pag. 167






FORMULE:


2.1. Populatia activa.. pag. 40
2.2. Rata generala de activitate..................... pag. 40
2.3. Rata de activitate a populatiei in varsta de munca. pag. 41
2.4. Rata specivica de activitate pe sexe... pag. 41
2.5. Rata specivica de activitate pe grupe de varsta.. pag.41
2.6. Rata de dependenta economica.. pag. 41
2.7. Rata de intretinere.. pag. 42
2.8. Rata bruta de ocupare.... pag.43
2.9. Rata de ocupare pe grupe de varsta.... pag.43
2.10. Rata de ocupare pe sexe... pag.43
2.11. Resursele de munca.. pag.46
2.12. Populatia apta de munca.. pag.46
2.13. Resursele de munca in functie de populatia apta de munca..... pag.46
2.14. Resurse de munca disponibile.. pag.46
2.15. Resursele de munca in functie de populatia ocupata... pag.47
2.16. Gradul de ocupare al resurselor de munca... pag.48
2.17. Ponderea rezervelor de munca in totalul resurselor de munca. pag.49
2.18. Forma generala a modelului econometric................... pag.51
2.19. Ecuatia de regresie liniara multifactoriala................................................... pag.56
2.20. Covariatia variabilelor reziduale.. pag.58
2.21. Forma ajustata a ecuatiei de regresie........................................................... pag.58
2.22. Ipoteza MCMMP pentru determinarea parametrilor de regresie................. pag.58
2.23. Sistemul de ecuatii normale pentru determinarea parametrilor de regresie. pag.59
2.24. Sistemul de egalitati pentru volumul n al observarilor............................. pag.59
2.25. Forma matriceala pentru determinarea parametrilor de regresie................. pag.59
2.26. Expresia matriceala pentru determinarea parametrilor de regresie............. pag.59
2.27. Expresia matriceala ajustata pentru volumul n al observarilor................ pag.59
2.28. Expresia matriceala pentru aplicarea ipotezei MCMMP............................. pag.59
2.29. Ecuatia matriceala de estimare a parametrilor modelului............................ pag.60
2.30. Densitatea de repartitie in cazul functiei normale........................................ pag.61
2.31. Variabila Student .. pag.61
2.32. Estimatorul abaterii standard a parametrilor de regresie. pag.63
2.33. Variabila standardizata t
calc
. pag.63


2.34. Intervalul de incredere pentru parametrii de regresie.. pag.64
2.35. Abaterea valorilor ajustate in raport cu media............................................. pag.65
2.36. Abaterea valorilor empirice de la valorile ajustate.. pag.65
2.37. Testul F. pag.65
2.38. Dispersia valorilor ajustate.. pag.66
2.39. Intervalul de incredere pentru valorile ajustate........................................... pag.66
2.40. Dispersia previziunilor obtinute pe baza modelului.................................... pag.66
2.41. Intervalul de incredere pentru previziunile obtinute pe baza modelului...... pag.66
2.42. Coeficientul de determinatie multipla. pag.67
2.43. Coeficientul de corelatie partiala. pag.67
2.44. Testul Durbin-Watson.. pag.69
2.45. Autocorelarea in modelele liniare multifctoriale......................................... pag.70
2.46. Ecuatia matriceala de estimare a parametrilor modelului in cazul regresiei
Ridge...........................................................................................................

pag.70
2.47. Estimatorii parametrilor ecuatiei de regresie in cazul regresiei ridge.......... pag.71
2.48. Modelul populatiei totale a tarii. . pag.72
2.49. Modelul populatiei ocupate a tarii............................................................... pag.74
2.50. Modelul ratei somajului... pag.75
2.51. Intervalul pentru valoarea variabilei previzionate....................................... pag.77
2.52. Abaterea medie patratica a erorii de previziune.......................................... pag.78
2.53. Testul Student pentru previziuni.. pag.78
2.54. Eroarea de previziune.. pag.82
4.1. Rata somajului pag.127
4.2. Rata reangajarilor... pag.132
4.3. Rata de vulnerabilitate... pag.132
4.4. Functia venitului populatiei....... pag.156
4.5. Functia venitului din munca al populatiei..................................................... pag.156
4.6. Functia veniturilor disponibile ale populatiei............................................... pag.156
4.7. Functia economiilor populatiei.. pag.157
4.8. Functia veniturilor din fonduri sociale.......................................................... pag.157
4.9. Functia veniturilor din proprietate. pag.157
4.10. Functia consumului populatiei. pag.159
4.11. Functia fondurilor necesare pentru protectia sociala................................... pag.164
4.12. Functia investitiilor pentru serviciile sociale............................................... pag.165
4.13. Indicatorul saraciei... pag.172






INTRODUCERE


Formarea si functionarea pietei muncii este unul din procesele fundamentale
si complexe ale tranzitiei la economia de piata in Romania. Aceasta necesita
reconsiderarea bazelor teoretice ale politicii de ocupare si folosire a fortei de
munca, ale mecanismelor de reglare a cererii si ofertei de forta de munca datorita
caracterului deosebit al marfii care circula pe aceasta piata, ceea ce o diferentiaza de
celelalte piete si o face sa indeplineasca functii importante in asigurarea si
mentinerea echilibrelor macroeconomice si a stabilitatii social-politice.
Acestea sunt unele din argumentele ce au stat la baza optiunii pentru tema
"ANALIZA STATISTICA SI MODELAREA PIETEI MUNCII IN ROMANIA" pe
care o vom trata in continuare.
Lucrarea pe care o supunem atentiei dvs. - departe de a raspunde intregii
problematici a pietei muncii - imbina abordarile de ordin teoretic cu cele analitice,
pentru caracterizarea starii pietei muncii, identificarea factorilor de formare a cererii
si ofertei de forta de munca si de echilibrare a acestora. Un loc aparte vom acorda
sistemului informational adecvat, circulatiei si transparentei informatiilor fara de
care nu se poate asigura gestionarea eficienta a resurselor de munca si solutionarea,
pe cat posibil, a problemelor sociale ce apar pe pieta muncii. (elaborarea
mecanismelor si politicilor de ajustare a cererii si ofertei de forta de munca si
combaterea somajului).
Teza este structurata in cinci capitole care dezvolta subiecte menite sa
intregeasca aspectele legate de evolutia piatei muncii in Romania in ultimii ani.
Primul capitol are rolul de a ne familiariza cu principalele notiuni teoretice ce
caracterizeaza in literatura de specialitate piata muncii.
Al doilea capitol trateaza oferta pe piata analizata din prisma principalilor
indicatori ai ofertei fortei de munca si propune trei modele econometrice, care
surprind principalele corelatiile existente pe piata muncii in Romania in perioada
1990 2001.


Capitolul al treilea se ocupa de oferta de forta de munca, mai intai din
perspectiva teoretica pentru ca in final sa ofere o analiza concreta pentru Romania si
comparatii internationale.
In cel de-al patrulea capitol se reunesc, intr-o sinteza, efectele negative
desprinse din evolutiile cererii si ofertei pe piata muncii, concretizate in
dezechilibre si cai de echilibrare a acestora, mai intati de ordin conceptual, teoretic,
pentru ca in final sa analizam date referitoare la somaj, distorsiune intre cererea si
oferta de forta de munca. Finalizarea studiului nostru se face printr-o dezbatere
asupra efectului direct al evolutiei corelatiei cererii si ofertei pe piata muncii si
implicatiile acesteia asupra vietii sociale, scopul in sine al tuturor eforturilor si
tensiunilor de pe aceasta piata si anume calitatea vietii cetatenilor si latura negativa
a calitatii vietii, si anume saracia, consecinta a unor dezechilibre socio-economice.
Incheierea demersului nostru se face in cel de-al cincilea capitol care ofera
consideratii generale si concluzii, in urma analizelor si sintetizarii rezultatelor
acestora legate de piata muncii in Romania in perioada de tranzitie si ofera totodata
cateva metode si solutii primare de redresare si echilibrare a acestei piete.
Speram ca prin lucrarea de fata am oferit, pentru specialistii in domeniu,
informatii interesante legate de piata muncii, iar pentru cei care sunt la inceputul
studiilor socio-economice am pus la dispozitie o sinteza, un punct de plecare si un
model de cercetare a temei propuse, tema de larg si major interes atat pentru simplii
cititorii cat si pentru factorii de raspunderea care pot lua decizii oportune. Fara a
considera ca am epuizat subiectul, lasam loc in continuare dezbaterilor viitoare pe
marginea temei abordate, care vor veni sa intregeasca imagimea pietei muncii.


CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 12


CAP I.: PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI,
TENDINTE.

Primul capitol este o introducere cu privire la principalele
notiuni teoretice ce caracterizeaza piata muncii in literatura
de specialitate.


1.1. Piata muncii - concept, caracteristici, functii, mecanisme.

Activitatea economica implica in mod obiectiv factorul munca menit sa
valorifice resursele naturale si monetare in interesul sau. Munca se tranzactioneaza
prin intermediul pietei muncii. Echilibrele sau dezechilibrele pe piata muncii pot fi
abordate pornind de la caracteristicile acestei piete si continuand cu mecanismul
intern al functionarii ei.
Studierea mecanismelor si a politicilor de reglare a cererii si ofertei de forta
de munca in perioada de tranzitie la economia de piata in Romania necesita ca punct
de plecare elucidarea unor probleme generale, de ordin conceptual, privind piata
muncii.
In contextul lucrarii noastre, demersul legat de pozitia pe care o detine piata
muncii in sistemul de piete se justifica prin faptul ca dreptul la munca, libera
alegere a profesiei, sunt drepturi fundamentale ale omului intr-o societate
democratica. Din aceasta perspectiva, asigurarea locului de munca este nu numai un
act economic ci si unul de echilibru social si politic. In consecinta, ocuparea nu
poate fi lasata numai pe sema mecanismelor de piata, ci trebuie implicata si
raspunderea societatii.
"Problema cheie a vietii economice - remarca economistul Lionel Stoleru -
este incercarea de a realiza in fiecare moment corespondenta dintre nivelul de
echilibru al bunurilor si serviciilor si nivelul ocuparii depline, niveluri pe care nici
un mecanism natural nu le face sa coincida. Dar nu se poate tolera un ecart deoarece

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 13

nu se glumeste cu ocuparea deplina; nici o civilizatie nu ar suporta ca o parte a
membrilor sai sa gaseasca o munca regulata si un venit normal in timp ce alta este
condamnata la mizerie pentru ca nu i se ofera nici o ocazie de a castiga un salariu;
aceasta este nu numai o problema de echilibru economic, ci si una de dreptate, de
echilibru social si politic.
(64)

Studierea si evaluarea proceselor pe piata muncii ca dimensiuni, structuri si
tendinte au importanta pentru definirea politicilor active de ocupare si protectie
sociala sub cele mai diferite laturi ale acestora.
In etapa de transformari prin care a trecut Romania dupa anul 1989, este
foarte importanta pregatirea populatiei pentru a intelege si accepta procesele noi
care se desfasoara in economie, precum si formarea unui comportament adecvat al
agentilor economici cu privire la ocupare si utilizarea eficienta a fortei de munca.
In definirea pietei muncii am avut in vedere faptul ca aceasta piata
tranzactioneaza munca, cel mai important factor de productie cu functii active in
procesul de dezvoltare. De aceea am analizat legitatile care guverneaza formarea
cererii si ofertei de forta de munca si raporturile dintre acestea, precum si
mecanismele care intervin in functionarea pietei muncii, fie ca mecanisme de piata
pure (salariul in calitate de pret al muncii, libera concurenta intre agentii economici)
sau ca mecanisme indirecte (utilizate de stat, colectivitati locale sau alte institutii).
In continuare vom analiza piata muncii in dubla ipostaza:
a) - ca entitate inchisa, in care se asigura ajustarea cererii si ofertei de forta de
munca prin mecanisme specifice, fiind o abordare necesara, dar nu si suficienta,
daca ne raportam la legitatile formarii cererii si ofertei de forta de munca, ca si la
relatiile pietei muncii cu intreg organismul economic si social;
b) - ca sistem deschis cu intrari si iesiri, in interdependenta cu toate
subsistemele sociale, care exprima totalitatea actiunilor care se "consuma" pe piata
muncii, a ansamblului de procese care prin interactiunea lor genereaza ocuparea
fortei de munca.
Literatura economica prezinta definitii nuantate ale conceptului de piata a
muncii. Dupa unii autori, piata muncii este un spatiu economic unde se incheie

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 14

tranzactii (se confrunta, negociaza) in mod liber intre detinatorii de capital in
calitate de cumparatori (cerere) si posesorii de forta de munca in calitate de
vanzatori (oferta), iar cererea si oferta de forta de munca se ajusteaza
.(57)
prin
mecanismele pretului fortei de munca, al salariului real, ale concurentei libere dintre
agentii economici. Alti autori considera piata muncii, intr-o formula mai
concentrata, un mecanism complex, care asigura reglarea cererii si a ofertei de forta
de munca
(20)
atat prin decizii libere ale subiectilor economici cat si prin intermediul
salariului real.
Experienta arata ca, in esenta, piata muncii implica intotdeauna stabilirea de
raporturi intre purtatorii ofertei si ai cererii de munca. Acestea determina anumite
specificitati referitoare la ajustarea ofertei si cererii, la formarea pretului muncii, la
existenta unui sistem de norme si valori sociale.
In aceasta acceptiune, piata muncii reflecta legaturile reciproce dintre
realitatile demografice care determina oferta de munca si cele ale dezvoltarii
economico-sociale care genereaza cererea de munca. Piata muncii are un rol esential
in cadrul interdependentelor care asigura dinamismul economiei. Dar nu trebuie
absolutizata aceasta relatie, deoarece nu intotdeauna exista o corelatie stransa intre
factorul munca si cresterea economica. Unele resurse de munca nu se manifesta pe
piata muncii ca atare, chiar daca ele sunt creatoare de bunuri economice. Exigentele
juridico-sociale, ca si cele privind ocuparea si protectia sociala nu solutioneaza
automat nici problemele pietei muncii si nici pe cele cu care se confrunta dezvoltarea
economiei. De aceea, piata muncii presupune negocierea permanenta intre purtatorii
ofertei de munca si cei ai cererii de munca sub aspect cantitativ, calitativ si structural.
Piata muncii este o piata cu concurenta imperfecta, care trebuie sa prezinte o
anumita flexibilitate care sa duca la o mai mare competitivitate si sa influenteze in
mod sistematic si favorabil cresterea economica.
In conditiile actuale ale economiei de piata se adanceste considerabil
diviziunea sociala a muncii, forta de munca fiind structurata pe varste, sexe, categorii
socio-profesionale, pe grade de calificare, pe zone geografice si pe oportunitati de
ocupare. In functie de parametrii de performanta pot fi delimitate piata principala a

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 15

muncii caracterizata prin niveluri ridicate de stabilitate si siguranta si piata secundara
a muncii caracterizata prin parametrii specifici periferiei activitatii economice. De
asemenea, piata muncii mai poate fi analizata ca piata a muncii caracteristica
nivelului macroeconomic si piata a muncii caracteristica nivelului microeconomic.
In acest context se impune precizarea ca limitele acestei segmentari sunt
variabile, nefiind chiar atat de restrictive. Intre cele doua tipuri de piete exista o
circulatie continua in ambele sensuri, existand posibilitatea ca prin interventia
tuturor agentilor economici si a partenerilor sociali unele disfunctionalitati ale
acestor tipuri de piate sa fie corectate.
Din aceasta perspectiva, piata muncii reflecta felul in care se asigura resursele
de munca pe ramuri, sectoare, profesii si niveluri de calificare. Aceasta se realizeaza
prin intermediul tendintei de egalizare pe ramuri, sectoare si profesii a costurilor si a
veniturilor factorilor de proiductie necesari activitatii economice. In stransa relatie cu
acest aspect, piata muncii are si o insemnata functie sociala, in sensul ca ea implica si
negocierea unor elemente ce tin de conditiile de munca si de ansamblul calitatii
vietii. Toate acestea se coreleaza cu functia formativ-culturala a fortei de munca,
asigurand o mai mare mobilitate si o mai usoara adaptare a fortei de munca.
Observam ca piata muncii s-a format si functioneaza in corelatie cu rolul
determinant al muncii in dezvoltarea economico-sociala si cu exigentele generale ale
pietei si pretului. Aceasta piata reflecta un complex de relatii in care se regasesc, in
cea mai mare parte, raporturile dintre oameni si evolutia lor in timp si spatiu,
punandu-si amprenta pe tipul de civilizatie.
In urma analizei acestor caracteristici, putem concluziona ca piata muncii
este ansamblul actelor de vanzare-cumparare a fortei de munca ce au loc intr-un
spatiu economic, relevand intalnirea cererii cu oferta de munca, stabilirea pe
aceasta baza a conditiilor pentru angajarea salariatiilor, negocierea si fixarea
salariilor in functie de performantele lucratorilor si realizarea mobilitatii salariilor
si fortei de munca.
Omul fiind mai mult decat o marfa,
(22)
piata muncii are un loc deosebit in
teoria si practica economica, fiind cea mai reglementata piata. Ca piata derivata, ea

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 16

primeste influentele celorlalte piete si totodata, genereaza efecte ce se regasesc in
toate sectoarele economico-sociale. Totodata, piata muncii, ca oricare alta piata, este
o institutie sociala cu limite si imperfectiuni, functionarea sa fiind dependenta de alte
institutii sociale, de restrictii ale mediului economic, de mentalitati, comportamente
le agentilor economici. Piata muncii - remarca Francoise Perroux - " este o
problema complexa, o manevra subtila prin care societatea incearca sa amenajeze
restrictii indispensabile productiei".
"Piata - arata economistul frncez Michael Didier - apare ca un ansamblu de
mijloace de comunicare prin intermediul carora vanzatorii si cumparatorii se
informeaza reciproc asupra a ceea ce poseda, asupra nevoilor pe care le au si a
preturilor pe care le cer sau le propun in scopul incheierii trenzactiilor".
(18)

Intr-o alta abordare, piata muncii poate fi vazuta ca ansamblul operatiunilor
care se deruleaza, la diferite niveluri de organizare macrosociala de catre diferiti
agenti economici, in legatura cu asigurarea echilibrului dintre oferta si cererea de
forta de munca. Aceaste operatiuni se realizeaza prin organizarea, reglementarea si
desfasurarea relatiilor de munca, a relatiilor profesionale in general, tinand cont de
estimarea si evidenta ofertei si respectiv a cererii de forta de munca.
In acest sens se are in vedere orientarea, recrutarea si angajarea fortei de
munca, inclusiv sistemul de institutii, organe si organisme specializate, dotarea
tehnica si cu cadre aferente acestor procese precum si durata muncii, inclusiv
normarea. De aceea se pune accent pe diversificarea si promovarea formelor de
ocupare a fortei de munca, in special a muncii cu timp partial, in scopul reconversiei
si recalificarii fortei de munca in vederea asigurarii insertiei rapide si eficiente a
fortei de munca intr-un mediu profesional adecvat. Toate acestea au drept scop
cresterea calitatii vietii de munca, umanizarea muncii, protectia si securitatea muncii,
ca si orientarea si formarea profesionala.
Nu este omisa nici protectia sociala a somerilor, incluzand evidenta acestora,
reintegrarea lor in activitate, gestionarea fondurilor de ajutor de somaj precum si
organizarea si sprijinirea mobilitatii fortei de munca, in special a celei profesionale.

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 17

De inters larg sunt si aspectele legate de desfasurarea proceselor de negociere
colectiva, crearea cadrului organizatoric necesar desfasurarii normale, cu eficienta
maxima a negocierii si stabilirea periodica a salariului minim garantat, a procedurilor
si periodicitatii indexarii acestuia.
Dupa unii autori, piata muncii este cea mai reglemntata si organizata dintre
piete. Alfred Marshall afirma: "Este normal ca piata muncii sa fie mai reglementata
decat oricare alta. Schimbarile care se produc aici privesc un bun care merita mai
multa protectie decat o simpla marfa".
(42)

Piata contemporana a muncii, desi isi pastraza atributele de piata libera a
muncii, a capatat totusi, in raport cu cea existenta in secolul trecut, o serie de
trasaturi noi. Piata muncii este cea mai imperfecta si mai rigida dintre piete, datorita
limitelor naturale ale mobilitatii fortei de munca, ale mecanismelor de reglare a
cererii si ofertei, dar si gradului tot mai inalt de organizare, reglementare si control a
proceselor de pe piata muncii.
Astfel, procesele de ocupare si utilizare a fortei de munca sunt ajustate si cu
ajutorul altor mecanisme de catre firme, colectivitati locale sau de catre puterea
publica. Mecanismele proprii pietei muncii par a nu mai actiona ca o "mana
invizibila" in reglarea volumului ocuparii in stransa corelatie cu miscarea cererii si
ofertei pe celelalte piete. In acest sens, in timp, au actionat cativa factori, dintre care
cei mai importanti sunt:
- extinderea, cu deosebire dupa aparitia Organizatiei Internationale a Muncii,
a sistemului de reglementari si legi care ordoneaza si disciplineaza, am putea spune,
raporturile dintre agentii economici pe piata muncii;
- sporirea gradului de organizare a agentilor economici, in speta a
intreprinderilor si a salariatilor, precum si gradul de sindicalizare a fortei de munca
care are un puternic impact asupra ocuparii.
Statul, in tripla ipostaza de agent economic (partener al celorlalti agenti
economici), de componenta a mecanismului de functionare a economiei, si de
arbitru al reglementarii raporturilor dintre cererea si oferta de forta de munca -
intervine activ pe piata muncii, sustinand, prin mijloace economice sau

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 18

extraeconomice, dupa caz, fie oferta, fie cererea de forta de munca, veghind la
asigurarea protectiei sociale a categoriilor temporar indepartate de pe piata muncii.
Privita astfel, piata muncii incorporeaza si combina trei tipuri de regulatori:
libertatea, restrictia si traditia (mecanismele de piata cu mecanisme de interventie si
corectare a unor efecte negative ale pietei, cu obieciuri).
(42)

Fiind o piata cu caracter contractual, pe piata muncii, relatiile dintre agentii
economici au evoluat de la confruntare si conflict spre cooperare, participare si
concertare sociala. Este o piata pe care institutia negocierii colective s-a impus ca
fundament si cadru al organizarii, reglementarii si derularii ansamblului relatiilor
colective de munca la orice nivel - de firma, sectorial, de ramura, interprofesional
sau national.
Datorita particularitatilor psiho-sociale ale fortei de munca precum si datorita
relatiilor de feed-back cu celelalte piete, piata muncii este si cea mai sensibila si mai
fragila dintre piete. Nu numai ca ea este depozitara unui potential conflictual, dar
capteaza si amplifica distorsiunile si disfunctiile de pe celelalte piete, formuland
propriile ei cerinte. Astfel, piata muncii este conditionata de echilibrul tuturor
celorlalte piete si conditioneaza totodata stabilitatea si echilibrul socio-politic.
In acceptiunea economistului francez Bernard Meriaux, " piata muncii
reprezinta un ansamblu de lucratori si de posturi pe care se aplica un sistem de
functionare care determina forma de alocare a unora la altii".
(43)

Intr-o formula simplificata, piata muncii poate fi asimilata cu " ansamblul
propunerilor si punctelor in care sunt distribuite grauntele in Piata San-Marco din
Venetia. Functionarea pietei este evident reprezentata prin regulile de
comportament ale porumbeilor si ale distribuitorilor de graunte".
(43)

Privita ca un sistem deschis de legaturi si comunicatii intre agentii economici,
piata muncii indeplineste importante functii dintre care amintim:
- functia productiva intrucat numai pe aceasta cale se asigura unirea fortei de
munca cu mijloacele de productie existente in proprietatea agentilor economici.
Alocarea fortei de munca prin mecanismele pietei ramane dependenta de cadrul
organizatoric necesar acestui proces de amploare care nu va de rezultate daca nu

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 19

este insotit de o organizare rationala, susceptibila de a ajuta patronii sa-si
procure lucratorii care sa convina cel mai bine nevoilor lor, de a ajuta lucratorii sa
gaseasca locuri de munca convenabile cel mai bine capacitatilor lor si, in general,
de a asigura ca lucratorii sa aiba capacitatile necesare si disponibile si sa fie
repartizati in fiecare moment de o maniera satisfacatoare intre diferite ramuri,
profesii si diverse regiuni.
(42)

- functia distributiva a pietei muncii. Participarea la productia sociala prin
intermediul mecanismelor de piata formeaza si repartizeaza veniturile fiecarui agent
economic, avand implicatii nu numai in remunerarea fortei de munca, ci si a
celorlalti factori de productie.
- functia sociala, prin asigurarea locurilor de munca, prin imbunatatirea
calitatii si securitatii mediului muncii, prin protectia sociala a somerilor si a
categoriilor de forta de munca defavorizate. Echilibrul de pe piata muncii,
satisfactia si motivatia muncii conditioneaza in buna masura stabilitatea si pacea
sociala
- functia educativa, care realizeaza reconversia si recalificarea fortei de
munca, generand mobilitatea, flexibilitatea si eficientizarea acesteia, cu puternice
rezonante in plan economic si social.
Ca marfa, forta de munca se afla in proprietatea fiecarei persoane care poate
dispune de ea cum doreste. Acesta apare pe piata drept vanzator al capacitatii sale
de munca, oferind-o spre cumparare si utilizare detinatorului de capital la un pret
(salariu) care se stabileste pe piata. In economia moderna remarca Raymond
Barre forta de munca manuala sau intelectuala este, contrar celor ce se intamplau
sub regimul sclavagist sau feudalist, in mod juridic la dispozitia celor care o
furnizeaza. Ea este oferita patronilor care o cer, prin mijlocirea unei remuneratii
(salariul).
(5)

In tabelul nr. 1 vom prezenta corelatiile dintre piata muncii si piata bunurilor si
serviciilor in functie de relatiile intre cerere si oferta pe fiecare tip de piata in
parte:
(22)




CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 20


Tabel nr. 1.1.: Corelatiile intre piata muncii si piata bunurilor si serviciilor in
functie de starea acestor piete


Piata bunurilor si serviciilor Piata muncii
Oferta > Cererea Oferta = Cererea Oferta < Cererea
Oferta > Cererea Somaj de tip keynesian,
respectiv cererea
efectiva nu acopera
oferta; trebuie stimulata
cererea.
Ocuparea deplina
corespunzator
postulatelor generale
ale teoriei lui Keynes.
Somaj in sens clasic.
Oferta nu acopera
cererea de produse.
Oferta = Cererea Ocuparea deplina cu
inflatie in scadere
Echilibru de tip
walrassian.
Ocupare deplina cu
inflatie continua.
Oferta < Cererea - - Ocupare deplina cu
inflatie continua.


Corelatiile intre piata muncii si piata bunurilor si serviciilor pot imbraca
diferite forme in dependenta stricta de starea celor doua piete si anume:
- ambele piete dezechilibrate, O>C si respectiv C>O;
- ambele piete echilibrate, (C=O)
- una din piete echilibrata (O=C), iar cealalta dezechilibrata (O>C, O<C).
Aceste dezechilibre au reverberatii pe piata monetar-financiara si invers.
Interactiunea dintre cererea si oferta de forta de munca si ajustarea acestora
pe piata muncii se regleaza prin intermediul salariului real (pretul muncii). Dar, in
raport cu nivelul si evolutia salariului, oferta si cererea de forta de munca se
comporta diferit.
In figura nr. 1 prezentam evolutia cererii si ofertei de forta de munca in
functie de nivelul salariului real
(22)







CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 21


Fig. nr. 1.1.: Evolutia cererii si ofertei de forta de munca in functie de nivelul
salariului real














O L


Oferta de forta de munca este crescatoare in functie de nivelul salariului real.
Aceasta are o limita inferioara stabilita in jurul minimului de trai (al costului de
subzistenta) reprezentat de salariul minim garantat. Pe masura ce salariul se
indeparteaza de acest minim, oferta de forta de munca tinde sa creasca. Aceasta este
regula generala. Dar, de la un anumit nivel al salariului exista si posibilitatea ca
oferta de munca sa ramana constanta sau chiar sa se reduca, salariatul preferand in
locul unei cresteri salariale sporirea timpului liber.
(81)

Dupa cum exista si situatii mai rare, ce-i drept in care, in conditiile
scaderii salariului real pentru a mentine nivelul anterior al venitului, oferta de
munca sa creasca. Este una din situatiile care se manifesta in Romania in perioada
de tranzitie.
Cererea de forta de munca este descrescatoare in functie de nivelul si evolutia
salariului. Limita inferioara a acesteia este determinata la nivelul fiecarei firme de
productivitatea marginala a muncii. Desi privita global, forta de munca este
omogena, in raport cu evolutia salariului, ea prezinta o seama de inelasticitati. Ca
urmare, intre cerere, oferta si salarii apare o anumita zona de indeterminare.
s
O
C
e

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 22

Salariul real ca pret al muncii actioneaza insa retrospectiv. In procesul de
negociere se lupta de fapt pentru salarii nominale, adesea si din neintelegerea
relatiilor dintre costul salarial si inflatie. Indexarea salariilor nu este decat o cursa de
minimizare a ecartului dintre salariul nominal si cel real si, din pacate, si de
alimentare a inflatiei.
In plus, acceptand ca piata muncii se echilibreaza prin pretul muncii, nu
putem sa nu observam ca salariul a incetat de mult sa fie singurul factor de reglare
al pietei muncii. Acesta actioneaza intr-un cadru precis delimitat si suficient de bine
controlat prin mijloacele economice si extraeconomice cu caracter legislativ,
institutional, financiar si fiscal. (salariul minim national sau international, politici de
austeritate, politici de moderare a cresterii salariilor, impozite, credite).
In consecinta, pretul (salariul de echilibru) la care cererea si oferta de forta de
munca se echilibraza, se formeaza nu numai dupa legile salariului, ci si in baza altor
mecanisme care intervin pe piata muncii.
Asa numitul pret de echilibru la care cererea si oferta de forta de munca se
ajusteaza este dictat nu numai de mecanismul formarii si evolutiei salariului, ci si a
altor mecanisme ale pietei muncii.
Zona in care cele doua curbe (a cererii si, respectiv, a ofertei de forta de
munca) se intersecteaza, marcheaza dimensiunea ocuparii de echilibru. Exprima
compatibilitatea dintre ocupare si folosirea eficienta a fortei de munca. Este zona de
granita intre ocuparea eficienta si sub si supraocupare. Fortarea ocuparii dincolo de
limitele acestei zone delimitata de costul fortei de munca si, respectiv, de
productivitatea marginala nu numai ca va consuma din eficienta, dar pe termen
mediu si lung pune in pericol ocuparea.
In raport cu pragul de echilibru amintit, este evident ca supraocuparea este
insotita de subutilizare, de scaderea eficientei, conservarea comportamentelor non
productive, favorizarea absenteismului, indisciplina. Si aceasta se intampla in toate
situatiile in care functionarea pietei muncii este in mod birocratic ingradita sau in
care functiile ei sunt preluate de alte mecanisme extraeconomice, cu caracter mai

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 23

mult sau mai putin dirijat, in care pretul muncii este controlat cu autoritate sau
mentinut in mod artificial sub nivelul celui de echilibru.
Constatam astfel, ca daca in economia clasica exista un singur nivel al
ocuparii, cel optim corespunzator utilizarii la cele mai inalte cote a resursei
considerate sau a tuturor resurselor, teoria si practica economica contemporana pun
in evidenta ca din jocul cererii si al ofertei de forta de munca, al salariului real si
respectiv al productivitatii marginale a muncii si al concurentei pe piata muncii pot
rezulta mai multe nivele de ocupare, dintre care insa, intr-o perioada data, doar unul
poate fi de echilibru si optim in acelasi timp, fara insa sa fie compatibil cu ocuparea
deplina.
(64)

Aceasta este una din ratiunile care ne conduc la concluzia ca in economiile
contemporane ocuparea fortei de munca, stabilizarea zonei de compatibilitate dintre
ocuparea deplina si cea eficienta, a mijloacelor de armonizare a acestora este in fapt
o optiune de ordin politic, fundamntata evident pe criterii economice, culturale,
socio-psihologice, umane. Practic, a incetat sa fie doar rezultatul mecanismelor de
piata. Asa ne explicam, printre altele, ca putem vorbi astazi de diferite modele de
ocupare: cel american, cel vest si respectiv cel nord-european sau cel japonez.


1.2. Contextul teoretic al notiunii munca-factor de productie in gandirea
economica

William Petty, precursor al economiei politice clasice engleze, afirma
metaforic ca munca este tatal iar pamantul este mama avutiei. Ulterior,
economistul francez Jean Baptiste Say a elaborat formula trinitara devenita
celebra, care definea, drept factori de productie, munca, pamantul si capitalul.
(22)

Functionarea oricarui sistem de productie este de neconceput fara prezenta si
interventia omului, acesta fiind nu numai purtator de nevoi ci si posesor de abilitati
care-i permit sa actioneze in scopul satisfacerii acestora.

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 24

Astfel, munca devine factorul originar si primar de productie, reprezentand
activitatea specific umana manuala si/sau intelectuala, prin care oamenii isi
folosesc aptitudinile, cunostintele si experienta, ajutandu-se de instrumente
corespunzatoare pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor lor
imediate si de perspectiva.
Munca a fost si a ramas factorul de productie activ si determinant. Astfel,
Adam Smith arata ca munca este sursa tuturor bogatiilor societatii, sursa unica a
avutiei natiunilor
(22)
. Referindu-se la rolul muncii in ansamblul vietii economice,
J.M.Keynes remarca:munca este cea care produce totul
(36)
.
Munca este un factor de productie originar in sensul ca este intrinsec asociata
personalitatii prestatorului ei, neputand fi creata sau reprodusa artificial si nici
disociata de persoana prestatorului.
Actiunea factorului munca este strans legata de dimensiunea temporara a
procesului de productie, fiind un factor neregenerabil. Perstatia de munca este
ireversibila, dupa cum timpul de munca neutilizat este irecuperabil.
Munca reprezinta un factor de productie activ si dinamizator. Ea detine in
mod exclusiv capacitatea de a pune in functiune ceilalti factori de productie si
transformarea lor in bunuri economice.
Daca munca nu ar actiona asupra celorlalti factori de productie, acestia ar
ramane cu desavarsire inerti.
Dimensiunea cantitativa a factorului munca se refera la volumul de munca
de o anumita natura prestat intr-un proces de productie. Acest volum poate fi
cuantificat prin numarul de unitati de timp de munca prestate, prin numarul de ore
de munca sau de locuri de munca aferente unei anumite cantitati de produse, prin
numarul de lucratori sau de ore-om de munca prestate. Cantitativ munca, trebuie
analizata in legatura cu populatia si factorii demografici, populatia reprezentand
conditia obligatorie a oricarei economii. Populatia se prezinta deci in dubla
ipostaza: ca suport al factorului munca si ca destinatar al rezultatelor productiei.
Astfel, populatia si economia unei tari nu evolueaza independent una fata de alta:
populatia, prin strucura, nivel de instruire, stare de sanatate influenteaza dezvoltarea

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 25

economica, iar dezvoltarea economica influenteaza principalele fenomene
demografice, deci dinamica si structura populatiei.
(21)

Dimensiunea calitativa a factorului munca abordat la nivel individual, se
refera la specializarea profesionala proprie fiecarui prestator de munca, la gradul
sau de calificare si de experienta de productie, la nivelul sau de productivitate.
Pentru ameliorarea unor caracteristici ale muncii prestate de o persoana trebuie sa se
intervina la nivelul abilitatilor si/sau motivatiei in munca ale celui vizat.
Progresul calitativ al factorului munca se concretizeaza in principal in
cresterea proportiei in care procesele de munca fac apel la abilitati intelectuale care
ajung sa prevaleze in raport cu cele fizice; in tendinta de ameliorare continua a
productivitatii muncii, in baza careia se reduce treptat timpul lucrat in favoarea
cresterii timpului liber si in amplificarea dimensiunii creative a proceselor de
munca.
Malthus a fost unul dintre primii autori care a cercetat legaturile dintre
evolutia populatiei, dezvoltarea economica si forta de munca, sintetizandu-si
concluziile intr-un concept denumit legea populatiei. Continutul acestei legi il
reprezinta legatura dintre populatie si veniturile rezultate din dezvoltaterea
economica. Dupa Malthus, ameliorarea veniturilor sub incidenta dezvoltarii
economice determina cresterea natalitatii, iar cand aceasta devanseaza dezvoltarea
economica va avea ca rezultat scaderea veniturilor. Faptele au infirmat relatia
respectiva, formularea unor concluzii convergente nefiind posibila inca.
Tendinta de ameliorare a nivelului de viata pe baza dezvoltarii economice si
cresterii veniturilor in tarile industriale in sec. XIX a determinat o modificare a
comporatmentului demografic, antrenand mai intai in Franta, apoi in toata Europa o
revolutie demografica prin reducerea importanta a natalitatii. Este totusi dificil de
afirmat ca se manifesta in mod clar o relatie inversa celei formulate de Malthus, ca
ridicarea nivelului de trai ar antrena, inevitabil, scaderea natalitatii.
Dupa al doilea razboi mondial, se constata din nou, pentru o perioada lunga,
cresterea natalitatii in conditiile unei cresteri economice evidente. In acelasi timp,
dupa 1964, a reaparut in Franta fenomenul scaderii natalitatii pe fundalul cresterii

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 26

nivelului de trai, rezultat din cresterea veniturilor. Fenomenul este apoi intalnit si in
alte tari dezvoltate din Europa si SUA.
Aceasta miscare a natalitatii arata ca nu numai situatia economica o poate
explica ci are si o cauza mai complexa cum ar fi fenomenul civilizatiei sau al
educatiei, care pe masura ce s-a generalizat a determinat modificarea
comportamentului demografic si sacderea evidenta a natalitatii, inclusiv la familiile
de intelectuali din tarile in curs de dezvoltare.


1.3. Sistemul informational al pietei muncii.

In economia de piata, informatia este o componenta deosebit de importanta in
desfasurarea optima a activitatii agentilor economici. De aceea, tranzitia la
economia de piata necesita construirea sistemului informational pe premise diferite
de cele anterioare, utilizand metode si tehnici noi.
Principalele elemente ale reproiectarii sistemului informational-statistic, dupa
1989, in concordanta cu principiile economiei de piata, s-au bazat pe alinierea la
metodologiile de calcul ale indicatorilor utilizati in tarile cu economie de piata.
Astfel, s-a trecut la:
- adoptarea indicatorilor si clasificarilor internationale, standardizate;
- implementarea Sistemul Conturilor Nationale;
- calcularea indicatorilor sintetici, specifici economiei de piata determinati
dupa SCN, si anume: P.I.B., P.N.B., cifra de afaceri, valoarea adaugata, realizarea
investitiilor din fondurile proprii ale populatiei, a celor cu participare straina sau din
fondurile unitatilor particulare sau de stat, indicii preturilor;
- adoptarea clasificarii ramurilor economiei nationale (CREN);
- adoptarea clasificarii unitare a produselor si serviciilor (CUPS);
- organizarea printr-un puternic sistem informatic registrul unitatilor
economice si sociale (SIRUES) si al celor administrativ-teritoriale (SIRUTA).

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 27

Nevoia modernizarii sistemului informational al gestionarii fortei de munca
se impune inainte de toate deoarce nu se poate previziona si manageria eficient
dezvoltarea economico-sociala a tarii fara a cunoaste situatia resurselor si a fortei de
munca, tendintele evolutiei acestora, precum si evolutia pietei muncii in ansamblu.
In procesul liberalizarii pietei, informatiile legate de forta de munca stau la baza
procesului decizional, al ajustarii cererii si ofertei de forta de munca pe viu, din
mers.
Pentru a fi util si eficient in realizarea informarii la orice nivel ierarhic,
sistemul informational-statistic in domeniul fortei de munca trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa acopere intreaga sfera de problematici a pietei muncii;
- sa raspunda nevoilor de informare ale tuturor agentilor economici prezenti
pe aceasta piata, sub aspectul cantitatii, calitatii si periodicitatii informatiei;
- sa fie coerent si sistematizat incat sa cuprinda toate informatiile primare si
sa permita culegerea si prelucrarea cu usurinta a acestora;
- sa realizeze corelarea cu informatii din alte domenii, in functie de scopul
urmarit;
- sa fie simplu, accesibil, usor controlabil;
- sa asigure un grad mare de circulatie a informatiei si de transparenta pentru
fiecare din agentii economici si respectiv partenerii sociali care se intalnesc pe piata
muncii (salariati, patroni, stat, sindicate, patronat);
- sa permita comparabilitatea internationala a datelor;
- sa se elimine procedurile, sursele de date si indicatorii cu utilitate redusa,
dar a caror culegere si raportare centralizata concentreaza un mare potential uman si
material.
In figura nr. 2 prezentam schematic sistemul de indicatori in domeniul fortei
de munca, urmand sa dezvoltam acest subiect in capitolul II:
(75)







CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 28


Fig. nr. 1.2.: Sistemul de indicatori in domeniul fortei de munca


Sistemul de indicatori ai fortei de
munca


Indicatori ai
resurselor de munca
Indicatori ai
conditiilor de
munca si
conflictelor de
munca

Indicatori ai ocuparii
fortei de munca
Indicatori ai
salarizarii


Indicatori ai
duratei muncii


Indicatori ai somajului




In conditiile reproiectarii sistemului informational statistic al fortei de munca
pe noi coordonate este evident ca si culegerea si organizarea informatiilor va trebui
sa raspunda anumitor cerinte. Astfel, sfera de cuprindere a operatiunii de culegere a
informatiilor, precum si a nivelurilor organizatorice la care acestea se situeaza va
tine seama de urmatoarele aspecte:
- caracteristicile demo-economice si psiho-sociale ale potentialului de
munca existent;
- gradul si eficienta de utilizare a fortei de munca;
- costurile prilejuite de ocuparea si folosirea fortei de munca.
Exista o serie de metode traditionale de organizare si culegere a datelor
statistice privind forta de munca, metode care si-au gasit o larga aplicabilitate de-a
lungul timpului. Dintre acestea cel mai important este considerat recensamantul
populatiei. Presupunand o inregistrare statistica totala dupa anumite caracteristici,
recensamantul populatiei ofera la momentul efectuarii sale o fotografie fidela a
realitatii studiate.

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 29

Utilitatea economico-sociala a recensamantului populatiei este dependenta de
periodicitatea cu care acesta este organizat (7-10 ani), viteza cu care datele sunt
prelucrate si urmarirea an de an pe baza unui esantion reprezentativ a unora din
principalele caracteristici ale colectivitatii umane inregistrate la recensamant.
Descentralizarea economiei romanesti a impuns un nou sistem de colectare si
organizare a datelor, prin inlocuirea sistemului greoi de raportari statistice cu
periodicitati si flux ierarhic cu un sistem flexibil, accesibil si adaptat nevoilor reale
ale agentilor economici. In aceasta transformare sunt interesati, in egala masura
patronii, statul cat si sindicatele.
Acestor nevoi raspund cercetarile selective, anchetele periodice prin sondaj
pe probleme bine alese dupa metodologii minutios si riguros elaborate. Un
asemenea tip de organizare si desfasurare a colectarii datelor privitoare la forta de
munca - incepand cu populatia activa si sfarsind cu utilizarea timpului de munca sau
costul salarial - sunt larg raspandite in practica internationala. Ele se desfasoara la
nivel de firma, sector (ramura), national sau chiar international.
Fara intentia descrierii amanuntite a acestor metode, vom incerca in
continuare sa precizam pe scurt unele din principalele moduri de organizare si
culegere a informatiilor si problemelor la care acestea raspund.
Anchetele prin sondaj asupra gospodariilor (menaj) si anchetele prin sondaj
asupra fortei de munca, pot oferi date necesare studiului mai multor probleme ale
fortei de munca.
Astfel, in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, in functie de obiectivul
si de caracteristicile urmarite, aceste anchete pot furniza informatii asupra
populatiei active, populatiei ocupate, somerilor, populatiei inactive pe principalele
caracteristici demoeconomice: statut profesional, profesie, nivel salarial sau de
remunerare, sex, varsta.
In ceea ce priveste somajul, anchetele furnizeaza in general cele mai
complete date de ansamblu - caracteristici ale persoanelor in somaj si ale somajului,
acoperind toate grupele de populatie care adesea nu sunt cuprinse in statisticile

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 30

somajului obtinute prin alte metode (de exemplu persoane in cautare de loc de
munca pentru prima data).
Tot cu ajutorul acestor anchete se pot obtine o parte din informatiile necesare
pentru studiul duratei muncii, a diferitelor forme de utilizare a timpului de munca.
In prezent se observa ca a inceput sa capete pondere sistemul de anchete pe
diferite probleme cum ar fi: ocuparea femeilor si respectiv a tinerilor; extinderea
muncii cu timp partial, mobilitatea profesionala, costul salarial si remunerarea
muncii.
Anchetele pot avea periodicitati diferite, lunare, trimestriale, semestriale sau
anuale, dupa cum pot fi efectuate la nevoie atunci cand o problema se impune
atentiei, necesitand solutii care nu pot fi imaginate in afara cunoasterii proportiilor
si caracteristicilor acesteia.
Periodicitatea anchetelor diferita si de la o tara la alta, in functie de cost,
traditii, interesul de cunoastere, posibilitati. Asa de pilda, anchetele privind
populatia activa au periodicitate lunara in Canada, S.U.A., Japonia, Finlanda,
Suedia, trimestriala in Australia, Italia, Norvegia, Portugalia, Spania si anuala in
Franta.
Anchete asupra intreprinderilor - pot caracteriza - prin informatiile pe care le
contin, ocuparea fortei de munca pe categorii socio-profesionale si ramuri de
activitate. Aceasta sursa de date acopera lucratorii inscrisi pe statele de salarii in
cursul unei perioade chenzinale determinate sau intr-o zi de munca din aceasta
perioada. In general, practica internationala prezinta doua tipuri de anchete la
nivelul intreprinderilor (pentru studii la nivel macroeconomic). Primul tip
inglobeaza toate intreprinderile de importanta determinanta, care raspund anumitor
criterii, de exemplu: intreprinderile care ocupa mai mult decat un anumit numar de
lucratori; acelea a caror productie anuala este superioara unei anumite valori; iar al
doilea tip, se bazeaza pe un esantion al intreprinderilor, situatie in care se pune
problema asigurarii caracterului de reprezentativitate al esantionului. Aceasta
deoarece trebuie avute in vedere variatiile structurii industriale, dezvoltarea sau

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 31

declinul intreprinderilor particulare, mobilitatea generala a populatiei sau
schimbarile marcante in activitatea anumitor sectoare economice.
Un alt instrument in cercetarile selective asupra fortei de munca sunt
evidentele birourilor de plasare a fortei de munca care sunt realizate in scopul
furnizarii numarului de solicitanti de locuri de munca ce vor fi cuprinsi in registrele
acestor birouri. Ele pot cuprinde si alte persoane fara loc de munca, persoane cu
incapacitate temporara de munca din cauza de boala si persoane ocupate in activitati
legate de securitatea somerilor.
De asemenea, statisticile asigurarilor sociale ofera informatii despre
persoanele ocupate sau cele in somaj, protejate prin asigurari pentru boala,
accidente.
Numarul cotizantilor si volumul cotizatiilor varsate furnizeaza informatii
asupra numarului persoanelor asigurate si a fondurilor de asigurare.
Totodata, cu ajutorul datelor privind regimurile de asigurari sociale se obtin
informatii necesare caracterizarii duratei muncii si a salariilor (privind orele de
munca efectiv lucrate si orele efectiv remunerate, precum si castigurile medii).
Statisticile castigurilor calculate plecand de la registrele de asigurare sociala
furnizeaza in general medii inferioare celor ce se obtin plecand de la borderourile de
salarii, caci orele suplimentare sau primele de stimulare sunt de regula excluse.
Statele de salarii ale intreprinderii furnizeaza date revelatoare pentru studiul
ocuparii fortei de munca, al duratei muncii si al salariilor.
In practica internationala statisticile duratei muncii se bazeaza pe
borderourile de salarii remise pe un esantion de intreprinderi si care cuprind date
privind numarul de ore de munca realmente efectuate si numarul orelor remunerate.
Bineinteles, aceste borderouri ofera informatii pentru statisticile salariilor, pentru ca
ele cuprind in general: platile in bani ale patronilor (inaintea deducerii impozitelor
pe salarii si cotizatiilor de securitate sociala care cad in seama lucratorilor),
remunerarea pentru orele normale de lucru, plata orelor suplimentare, remunerarea
pentru orele de munca platite dar nelucrate (zile de sarbatoare, concedii de odihna

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 32

anuale, concedii medicale si alte concedii platite), primele si gratificatiile, alocatiile
pentru scumpirea vietii (indexarea), varsamintele sociale.
Pentru statisticile accidentelor de munca si ale conflictelor de munca se
folosesc ca surse de date registrele regimurilor de indemnizare sau sistemele de
declaratie obligatorie, precum si statele de salarii, care reflecta si orele de munca
nelucrate pe diferite cauze.
Pentru studii de mare amploare, la nivel global se utilizeaza si evaluarile
oficiale furnizate de autoritatile nationale. Asemenea estimari sunt bazate in general
pe o combinare a informatiilor obtinute dintr-una sau mai multe surse mentionate
mai inainte.
Toate aceste modalitati de culegere si organizare a informatiilor sunt realizate
pe plan national de catre institutii specializate pe diverse domenii de studii, institute
afiliate la ministere ale muncii sau la institutii de invatamant superior, precum si ale
sindicatelor. Ele realizeaza anchete si statistici pe diverse probleme ale fortei de
munca, obtinandu-se astfel informatii vitale adoptarii de decizii in planul politicii
ocuparii fortei de munca, combaterii somajului, celei de salarii si venituri, ca si
politicii sociale.
Pe plan international, informatiile sunt asigurate de compartimente sau
departamente in cadrul unor organizatii internationale cum sunt O.N.U., C.E.E.,
O.C.D.E., cu sprijinul organismelor nationale. De remarcat ca in perspectiva
integrarii europene se fac eforturi in directia unificarii statisticilor nationale.
Din ratiuni economice si social-politice, pentru detensionarea relatiilor de pe
piata muncii, trebuie urmariti, cu o frecventa cat mai mare, urmatorii indicatori: rata
de activitate totala, pe sexe, grupe de varsta, nivele de instruire si pregatire; rata
somajului potential, efectiv, indemnizati dupa aceleasi caracteristici; fluxurile de
pe piata muncii (intrari-iesiri). Prin anchete, in mod special, se impune urmarirea
sectoarelor in declin precum si meseriile si profesiile care faciliteaza efectele
restructurarii economiei si ale retehnologizarii. Pe aceasta baza se pot lua din timp
masuri de orientare profesionala, de reconversie profesionala si recalificare incat
echilibrul ocuparii si folosirii eficiente a fortei de munca sa fie cat mai putin afectat.

CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 33

Pentru realizarea sistemului informational al fortei de munca trebuie sa existe
o viziune clara asupra informatiilor necesare la anumite nivele, asupra modului de
organizare si colectare a datelor, asupra modalitatilor de verificare, prelucrare,
stocare si difuzare a acestor informatii.
In tabelul nr. 2 prezentam o imagine schematica asupra acestor niveluri de
organizare si colectare a informatiilor vizand forta de munca.
(75)



Tabel nr. 1.2.: Nivelul de organizare si colectare a informatiilor vizand forta de
munca

Informatia (nevoia de cunoastere) Nivelul Sursa de date Periodicitat
ea
1. Oferta de forta de munca National; Regional
Local
Date
demografice
Anual
La nevoie
2. Cererea de forta de munca National; Regional
Local;
Intreprindere
Anchete, studii
speciale
Anual,
semestrial,
trimestrial
3. Bilantul ocuparii National; Regional
Local
Anchete Trimestrial
Semestrial
Anual
4. Evolutia conjuncturala a ocuparii si functionarii pietei
muncii
National; Regional
Local
Studii, anchete Periodic
5. Studii speciale pe zone de subocupare Regional; Local Anchete
Statistici
Periodic
6. Studii pe grupe de populatie (tineri, femei, persoane in
varsta)
National; Regional
Local
Anchete
Statistici
Periodic
7. Structura populatiei active. National; Regional
Local
Recensamantul
populatiei
Periodic
8. Populatia activa si respectiv ocupata dupa statutul
profesional
National; Regional
Local
Anchete si
statistici
Trimestrial
9. Structura fortei de munca ocupate pe ramuri economice National; Regional
Local
Anchete Trimestrial
10. Nivelul si structura salariilor si veniturilor din munca National; Local Anchete Trimestrial
11. Modalitati de recrutare a fortei de munca National; Regional Anchete Trimestrial
12. Durata efectiva a muncii in corelatie cu salariile National Anchete La nevoie
13. Utilizarea timpului de munca, absenteism Intreprindere Anchete La nevoie
14. Mobilitatea fortei de munca corelata cu salariul National; Regional Statistici
speciale
La nevoie
15. Munca cu tump partial, la negru, in echipa, s.a. Intreprindere Statistici
speciale
Periodic
16. Somaj subocupare National; Regional
Local
Anchete Lunar




CAP. I. PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE. 34

Astfel, prin intermediul acestei scheme obtinem o imagine a complexitatii
eforturilor de creare si sustinere a sistemului informational in domeniul fortei de
munca. Trebuie deci asigurata periodicitatea necesara precum si mijloacele
corespunzatoare de culegere, transmitere, verificare, prelucrare si prezentare a
datelor primare.
Pentru ca datele astfel obtinute sa fie cat mai operationale in procesul de
analiza si decizie trebuie rapid transmise si prelucrate prin mijloace si tehnici de
calcul electronice.
Sistemele de informatii automatizate au fost puse la punct gratie utilizarii
bazelor de date. Asfel, bazele de date se disting de vechile sisteme de culegere,
pastrare si prelucrare a informatiei, orientate spre dosare si obiective specifice,
direct definite, prin urmatoarele caracteristici:
- independenta aplicatiilor si calculelor speciale;
- absenta suprapunerilor de date prin intrebuintari si apelari multiple;
- acces si exploatare facile;
- flexibilitate structurala;
Toate acestea constituie un mare avantaj in practica statistica.
Retelele de calculatoare permit concentrarea datelor la diferite nivele,
exploatarea unor banci de date si folosirea rapida a informatiei necesare la analiza si
decizie. Programe, sisteme informationale si baze de date socio-economice sunt
puse la punct de doua decenii deja in Europa Occidentala si in S.U.A. (EURONET,
DIANE, EUROBASE).

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 35

CAP. II. OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA.

Capitolul doi analizeaza indicatorii ofertei de forta de
munca si propune trei modele econometrice ce vizeaza
principalele corelatiile existente pe piata muncii in Romania
in perioada 1990 2001.


2.1. Definirea resurselor de munca si a fortei de munca. Metode si
instrumente statistice de calcul si analiza.

Afirmatia ca omul este mai mult decat o marfa a lui Paul Samuelson, in
lucrarea Economics
(59)
justifica necesitatea fundamentarii actiunilor de politica
economica pe un sistem corelat de indicatori care sa permita analiza statica si
dinamica a proceselor complexe din societate, cu implicatii multiple, mai ales in
ceea ce priveste mutatiile structurale care intervin. Aceasta necesitate rezida din
fluxul circular si din evolutia dependenta dintre populatie si economie.
Daca inainte de primul razboi mondial corelatia era directa, dupa acesta,
corelatia a devenit indirecta, adica, nivelul ridicat de dezvoltare economica este
insotit de un ritm mai mic de crestere al populatiei si invers; de aceea, in tarile
dezvoltate a avut loc scaderea natalitatii si a mortalitatii, inducand fenomenul de
imbatranire a populatiei.
Analiza ofertei de forta de munca trebuie facuta in stransa legatura cu
numarul si structura populatiei, care, la randul ei este direct influentata de stadiul
dezvoltrii economice a unei tari, precum si de factori de natura sociala ce
caracterizeaza colectivitatea respectiva.
(14)

De aceea, vom folosi ca suport al prezentarii principalilor indicatori ai
resurselor si fortei de munca figura nr. 2.1. care schematizeaza legaturile intre
acesti indicatori.
(75)





CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 36

Fig. nr. 2.1.: Schema indicatorilor statistici ai fortei de munca


P
totala





Structuri:
- pe sexe
- varsta
- teritorial

Rata de
activitate pe
sexe si grupe
de varsta

P
inactiva






- pensionari care nu lucreaza
- populatia sub 16 ani
- persoane cu incapacitate de munca
- populatia casnica
- militari in termen
- studenti
- elevi peste 16 ani
- pensionari care lucreaza






Populatie activa




- pe sexe
- pe grupe de varsta
- pe profesii
- pe ramuri de activitate
- in profil teritorial








Rata
somajului




Someri si cei ce
cauta de locuri de
munca



Populatia
ocupata

- pe sexe
- pe grupe de varsta
- dupa experienta
profesionala
- pe ramuri de activitate
- dupa durata somajului
- pe profesii
- in profil teritorial
- indemnizatii









Durata
muncii
Productivitatea
muncii
Salariul Acidente de munca,
conflicate de munca

- pe grupe de
activitate
- pe sexe
- munca cu timp
complet
- munca cu timp
partial
- dupa statut
- pe locuri de
munca
- pe sectii,
intreprinderi
- minim garantat
- pe sexe,
categorii
profesionale
- pe statut
- in profil
teritorial
- rata de frecventa
- rata de gravitate
- zile pierdute



CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 37
Dupa cum reiese din fig. 2.1., numarul si structura pe sexe, grupe de varsta si
in plan teritorial al populatiei totale determina populatia activa si respectiv inactiva
segmentata dupa diferite criterii. La randul ei, populatia activa influenteaza numarul
populatiei ocupate si numarul de someri. Aspectele legate de rata de activitate, rata
de ocupare si rata somajului se reflecta in productivitatea muncii, salarizare,
conflicte de munca, grad de dezvoltare economica si nivel de trai.
Datorita acestor interconditionari este greu de asigurat un echilibru intre
formarea resurselor de munca, ocuparea si respectiv retragerea din viata activa.
Pentru flexibilizarea ofertei de forta de munca trebuie analizat fiecare segment cu
factorii sai de influenta specifici.
Neadaptarea ofertei de forta de munca la cerintele pietii provoaca in general
fenomene cum ar fi:
- cresterea sau diminuarea concurentei pe piata muncii;
- cresterea sau diminuarea salariilor;
- costuri mai mari sau mai mici pentru organizarea unor cursuri de reciclare si
reconversie profesionala;
- reorganizarea muncii interne in intreprinderi;
- cresterea sau descrestarea investitiilor;
- deplasarea unor activitati dintr-o zona in alta;
- dezvoltarea unor noi forme de activitate;
- implementarea de noi orare;
- ramanerea in nefolosinta a unor capacitati de productie;
- utilizarea pripita a unei forte de munca slab calificate si neadaptate
exigentelor muncii si productiei;
- exersarea unor meserii de catre indivizi de alta formatie decat cea necesara;
- bulversarea sistemelor de valori ale societatii;
- cresterea salariilor peste norma autorizata de productivitate;
- sporirea peste masura normala a somajului;
- accentuarea fenomenelor emigrationiste sau a imigrarilor.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 38
Pentru a se apropia de starea de echilibru sau pentru a minimiza
dezechilibrele si efectele acestora, societatea (statul, agentii economici, sindicatele)
trebuie sa inteleaga, sa accepte si sa adopte masuri pentru reglarea ofertei de forta
de munca. Aceasta este necesar pentru stabilitatea social-politica a oricarei tari.
Pornind de la afirmatia mercantilistilor care caracterizau resursele de munca,
drept adevarat izvor de bogatie, N. Georgescu-Roegen afirma ca: Japonia poate
plati si prospera datorita formidabilei ei valori umane si anume o forta de munca
extrem de eficienta, usor de calificat si cu talente tehnice pline de fantezie
(27)
.
Analizand resursele de munca din perspectiva populatiei apta de munca, vom
constata deosebiri intre tari din zone geografice diferite. Conform datelor furnizate
de Anuarul Statistic al Romaniei-2001, in tarile scandinave, ponderea populatiei
in varsta de munca in totalul populatiei depaseste, de regula, 65%, in timp ce in
tarile lumii a treia, ea oscileaza intre 52-59%. Explicatia deriva din cresterea
demografica accelerata in tarile slab dezvoltate, care a facut ca populatia lor sa fie
mai tanara, ceea ce constituie o problema pentru asigurarea locurilor de munca
pentru forta de munca excedentara provenita in special din mediul rural, orientata
preponderant catre sectorul tertiar si care formeaza o asa numita suprapopulatie in
cadrul unor economii lipsite de performante. Aceasta forma de somaj se intalneste
mai ales in randul tinerilor de sex masculin cu studii primare sau secundare,
coexistand cu o penurie de specialisti calificati.
In studierea resurselor de munca prezinta interes si structura pe grupe de
varsta a populatiei. Determinarea grupelor demoeconomice, in functie de
participarea la activitatea economica are importanta prin consecintele pe care le
determina asupra potentialului de munca al economiei la un moment dat si in
perspectiva, intereseand in mod deosebit grupele de varsta: 0-15 ani; 16-59 ani; 60
ani si peste. Limitele varstei apte de munca difera de la o tara la alta. In prezent, in
tarile subdezvoltate predomina grupa 0-14 ani, iar in tarile dezvoltate predomina
grupa 15-64 ani. Aceasta situatie reprezinta o premiza favorabila pentru tarile
subdezvoltate in care va ptredomina grupa a doua de varsta si nefavorabile pentru
tarile dezvoltate in care va creste ponderea grupei a treia. Efectivele populatiei din

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 39
grupa 0-15 ani in tarile dezvoltate economic au o pondere in totalul populatiei de
20-25%, pe cand in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare, aceasta pondere este
aproape dubla. Aceasta situatie prezinta unele avantaje economice si sociale dar si
dezavantaje. Asigurarea unui potential de munca se bazeaza pe efective tinere dar
aceasta implica investitii de scolarizare si asigurarea de noi locuri de munca, pe
cand in tarile dezvoltate va apare fenomenul de imbatranire demografica. Evolutia
populatiei ocupate pe cele trei sectoare de activiatae a aratat o diminuare in sectorul
primar, o dezvoltare in cel secundar, in timp ce cel tertiar a triumfat. Structura
populatiei ocupate poate fi urmarita pe ramurile si subramurile economiei nationale,
pe profesii, pe medii rural si urban, pe grade de calificare, in sectorul de stat si cel
privat.
(14)

In cele ce urmeaza, vom defini principalii indicatori pe care ii vom utiliza in
conturarea imaginii ofertei de forta de munca, si anume:
(4)

- Populatia totala ( P ) cuprinde persoanele prezente in mod obisnuit pe
teritoriul tarii si cetatenii acesteia aflati peste granita.
Populatia totala este rezultatul proceselor naturale (demografice), migratiei
internationale si dezvoltarii economico-sociale. Sub aspect economic, populatia
totala are o contributie majora la determinarea marimii si structurii fortei de munca.
Din cadrul populatiei totale, prezinta interes in analiza pietei muncii categoria
populatiei active. Oficiul de Statistica ONU recomanda doua variante de calcul a
populatiei active:
- Populatia obisnuit activa cuprinde toate persoanele ce au depasit 15 ani si
al caror principal statut in ceea ce priveste activitatea in cursul unei perioade de un
an a fost ocupat sau neocupat;
- Populatia curent activa sau forta de munca, in functie de participarea la
productia de bunuri si servicii in decursul unei saptamani.
- Populatia activa disponibila este compusa din persoanele care exercita o
profesie sau sunt in cautarea unui loc de munca.



CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 40
Populatia activa disponibila formeaza resursele de forta de munca ale unei
tari.
- Populatia potential activa reprezinta populatia cu varsta cuprinsa intre 15-
64 ani. Acest indicator are o larga utilizare in comparatiile internationale.
- Populatia activa este formata din totalitatea persoanelor care au varsta mai
mare decat o anumita limita si o sursa proprie de venit realizat din prestarea unei
munci utile societatii
O alta definitie a populatie active sustine ca aceasta cuprinde toate
persoanele de 14 ani si peste, care in perioada de referinta au constituit forta de
munca disponibila (utilizata sau neutilizata) pentru producerea de bunuri si servicii
in economia nationala; deci populatia activa cuprinde populatia ocupata si
somerii.

PA = PO + SOMERI ( 2.1. )

In tara noastra, populatia activa ( PA ) reprezinta totalitatea persoanelor
apte de munca care au varsta cuprinsa intre 16-60(62) ani pentru barbati si 16-
55(57) ani pentru femei (inclusiv persoanele care satisfac stagiul militar, elevii,
studentii la cursurile de zi si cei aflati in perioada schimbarii locului de munca).
Analiza populatiei active se detaliaza pe sex, varsta, sectoare de activitate,
ramuri, ocupatie, nivel de instruire, calculandu-se o serie de indicatori sub forma
unor marimi relative de structura, cum ar fi:
- Rata generala de activitate ( RA ) masoara proportia dintre populatia
activa( PA ) si populatia totala ( P )

100 =
P
PA
RA
( 2.2. )




CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 41
- Rata de activitate a populatiei in varsta de munca ( RA
PVM
)

100 =
PVAM
PA
RA
PVM
( 2.3. )

- Rata specivica de activitate pe sexe ( RA
Si
)

100 =
Si
Si
Si
P
PA
RA
( 2.4. )

- Rata specivica de activitate pe grupe de varsta ( RA
Xi
)

100 =
Xi
Xi
Xi
P
PA
RA
( 2.5. )

In care:
PVM = populatia in varsta de munca;
PA
Si
= populatia activa pe sexe;
PA
Xi
= populatia activa pe grupe de varsta.

In analiza populatiei active trebuie facute referiri si la partea de populatie
pasiva (inactiva). In acest sens se pot calcula urmatorii indicatori:
- Rata de dependenta economica ( R
d
)este raportul dintre populatia in afara
varstei de munca( PAVM ) si populatia in varsta de munca ( PVM ):

100 =
PVM
PAVM
R
d
( 2.6. )





CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 42
- Rata de intretinere ( R
i
) ca raport intre populatia inactiva ( P
i
) si
populatia activa ( PA ):

100 =
PA
P
R
i
i
( 2.7. )

Comparand aceste rate cu cele din perioada anterioara, obtinem indicatorii de
dinamica care masoara modificarile produse in cadrul populatiei active. Prin
extrapolarea acestor indicatori putem efectua calcule privind prognoza marimii si
structurii populatiei active in viitor.
- Populatia ocupata (sau populatia efectiv activa ) (PO) este formata din
totalitatea persoanelor care dispun de un loc de munca ce le permite exercitarea
unei activitati economico-sociale aducatoare de venit (indiferent de statutul
profesional: salariati, cei ce lucreaza pe cant propriu, in exploatari de tip familial
sau ca auxiliari familiali.).
De regula, in populatia ocupata nu sunt cuprinse cadrele militare neangrenate
in activitati economice, salariatii organizatiilor politice si detinutii.
Dinamica populatiei ocupate si ponderea ei in totalul populatiei active
depinde de capacitatea economiei de a crea noi locuri de munca si de motivatia
participarii la munca.
Dupa conceptul statisticii nationale, populatia ocupata este formata din
persoanele in varsta de munca, ocupate (fac parte intr-o anumita perioada din
categoriile angajat platit sau angajat in propria unitate) in una din ramurile
economiei nationale, precum si persoanele in afara varstei de munca dar care
lucreaza. Deci are sfera de cuprindere mai restransa decat populatia activa deoarece
nu cuprinde persoanele care satisfac stagiul militar, persoanele in curs de schimbare
a locului de munca, persoanele care desfasoara in exclusivitate activitate casnica,
elevii, studentii cursurilor de zi, personalul militar si cel din organizatii politice.
Persoanele care se incadreaza in categoria ocupat pot avea statut de: salariat, patron,

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 43
lucrator pe cont propriu, lucrator familial neremunerat, membru al unei societati
agricole sau al unei cooperative
In statistica internationala, populatia ocupata este alcatuita din totalitatea
persoanelor de 14 ani si peste care au desfasurat in perioada saptamanii de
referinta o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau servicii cel
putin o ora in scopul obtinerii de venituri sub forma de salarii, plata in natura sau
alte beneficii, excluzand somerii si in unele cazuri cadrele fortelor armate.
Criteriul de cel putin o ora a fost stabilit pentru a se putea cuprinde
activitatile cu timp redus, ocazionale sau sezoniere , pentru a se asigura corelatia
intre timpul de lucru si volumul productiei
Coreland populatia ocupata ( PO ) cu populatia totala ( P ) obtinem
indicatori sub forma de marime relativa de structura numita rata bruta de ocupare
(RO) (ponderea populatiei ocupate in populatia totala):.

100 =
P
PO
RO ( 2.8. )

Ratele specifice de ocupare pot fi:
- Rata de ocupare pe grupe de varsta:

100 =
Xi
Xi
Xi
P
PO
RO (2.9 )

- Rata de ocupare pe sexe:

100 =
S
Si
Si
P
PO
RO (2.10.)

Unde:
RO
xi
= rata de ocupare pe grupe de varsta;

PO
xi
= populatia ocupata pe grupe de varsta;

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 44
P
xi
= populatia totala pe grupe de varsta;
RO
si
= rata de ocupare pe sexe;
PO
si
= populatia ocupata pe sexe;
P
si
= populatia totala pe sexe.

Tendinele demografice negative au determinat niveluri sczute ale
participrii populaiei la activitile economice. La sfritul anului 2000, rata de
activitate ( proporia populaiei active n populaia de 15 ani i peste ) era de 52,4%
i rata de ocupare a populaiei ( proporia populaiei ocupate n populaia de 15 ani
i peste ) era de 46,9%. Pe sexe, n anul 2000, rata de activitate a populaiei de 15
ani i peste a fost de 70,6% pentru brbai i 56,4% pentru femei (anexa A).

Tabel nr. 2.1.: Evoluia raportului de dependen economic
- persoane neocupate/1.000 persoane ocupate -
1996 1997 1998 1999 2000
Raport de dependen economic 1070 1037 1076 1086 1085
Sursa: Institutul Naional de Statistic - Ancheta asupra forei de munc n gospodrii (Amigo), 2001

Fig. nr. 2.2.:
1010
1020
1030
1040
1050
1060
1070
1080
1090
1996 1997 1998 1999 2000
anii
EVOLUTIA RAPORTULUI DE DEPENDENTA ECONOMICA IN ROMANIA IN
PERIOADA 1996-2000
Raport de
dependenta
economica

De interes, in analize este si structura populatiei ocupate pe ramuri ale
economiei nationale, structura populatiei ocupate pe medii urban si rural, in profil
teritorial, numarul mediu al salariatilor pe ramuri ale economiei nationale cu
precizarea distincta a numarului de muncitori, numarul persoanelor ce urmeaza

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 45
cursuri de calificare si recalificare; numarul persoanelor pe categorii socio-
profesionale si numarul mediu al pensionarilor.
Pe baza acestor date se poate stabili repartizarea populatiei ocupate in
sectorul primar, secundar si tertiar; proportia salariatilor in totalul populatiei
ocupate; populatia ocupata in sectorul public, mixt si privat; numarul mediu de
personae active pe o familie; numarul mediu de salariati pe o familie; numarul
mediu de salariati la 100 persoane ocupate; numarul persoanelor inactive ce revin
unei personae active sau unei personae salariate.
Se mai urmaresc si aspecte legate de gradul de calificare a fortei de munca,
pe categorii de salariati, sectoare social-economice, ramuri de activitate.
Categoria neocupat cuprinde toate persoanele ce au depasit o anumita varsta
si care in timpul perioadei de referinta sunt fara loc de munca, disponibile pentru
munca, in cautarea unui loc de munca.
Populatia economic nonactiva cuprinde toate persoanele, indiferent de
varsta care nu sunt active.
Populatia obisnuit nonactiva cuprinde toate persoanele al caror statut
principal in cursul unei perioade de un an este nici ocupat nici neocupat, adica
casnicele, persoanele ce studiaza, persoanele ce primesc venituri din proprietate,
investitii, dobanzi, rente, pensii, ajutoare sociale.
Populatia curent nonactiva cuprinde persoanele ce nu sunt nici ocupate nici
neocupate in cursul unei perioade scurte de timp, din diferite motive.
Populatia inactiva include toate persoanele de 14 ani si peste care au
declarat ca nu au desfasurat o activitate economica sau sociala, nefiind ocupate si
care nu indeplinesc nici cele trei conditii pentru a putea fi considerate someri. Tot
in aceasta categorie au fost incluse si persoanele sub 14 ani (elevi si studenti, chiar
daca primesc burse sau pensii de urmas), pensionarii, beneficiarii de ajutoare
sociale, casnicele, persoanele cu incapacitate permanenta de munca.
- Resursele de munca se definesc ca numarul persoanelor capabile de
munca, respectiv acea parte a populatiei care dispune de ansamblul capacitatilor
fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 46
Volumul resurselor de munca ( RM )le determinam ca suma intre populatia
apta de munca ( P
am
) si populatia in afara limitelor varstei de munca ( PAVM ), dar
care lucreaza.

RM = P
am
+ PAVM ( 2.11. )

Populatia apta de munca ( P
am
) o determinam ca diferenta intre populatia
cuprinsa in limitele varstei apte de munca ( PVM ) (16-62 ani barbatii, 16-57 ani
femeile - pentru tarile slab dezvoltate, limita inferioara fiind mai mica, in timp ce in
tarile dezvoltate aceasta are un nivel mai ridicat datorita participarii la procesul de
invatamant ) si populatia cuprinsa in limitele varstei de munca dar inapta de munca
( PVM
inapt
).

P
am
= PVM - PVM
inapt
( 2.12. )

Pornind de la relatiile ( 2.11. ) si ( 2.12. ) putem defini resursele de munca ca
diferenta intre populatia cuprinsa in limitele varstei apte de munca si populatia
cuprinsa in limitele varstei de munca dar inapta de munca la care se adauga
populatia in afara limitelor varstei de munca ( PAVM ) dar care lucreaza:

RM = PVM - PVM
inapt
+ PAVM ( 2.13. )

Pentru caracterizarea resurselor de munca se mai foloseste si indicatorul
resurse de munca disponibile ( RMD ) care exprima potentialul de munca ce poate
fi folosit in activitatea economico-sociala, adica diferenta dintre resursele de
munca( RM ) si populatia in varsta de munca cuprinsa in invatamant, cursuri de zi
(PVM
i
).

RMD = RM PVM
i
( 2.14. )


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 47
Marimea resurselor de munca la un moment dat se poate determina pe baza
balantei resurselor de munca, pornind de la egalitatea dintre resursele de munca
(RM ) si suma intre populatia ocupata ( PO ) si rezervele de munca (elevi, studenti,
militari in termen, someri, casnice) ( Rz ).

RM = PO + Rz ( 2.15. )

Fig. nr. 2.3. : Structura populatiei totale in functie de participarea la activitatea
economica

Populatia totala a tarii

Populatia in varsta de munca (>15 ani)
Populatia in afara
varstei de munca (<16
ani si >57 respectiv 62
ani)

Populatia in varsta de munca, apta de munca
Populatia in
varsta de
munca cu
incapacitate
de munca
Populatia activa Populatia inactiva
Populatia ocupata Rezerve de
munca

Salariati
Alte categorii
de populatie
ocupata







CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 48
Principalii indicatori ce caracterizeaza resursele de munc se prezint astfel:

Tabel nr. 2.2. : Populaia Romaniei dup participarea la activitatea economic la
sfritul anului 2000

Indicatori Mii persoane Procente
Populaia total 22430,5 100,0
din care:
- resurse de munc 13358,4 59,6
- populaia n afara resurselor de munc 9072,1 40,4
Resurse de munc 13358,4 100,0
din care :
- populaia activ civil 9636,4 72,1
-populaie n pregtire profesional i alte
categorii de populaie n vrst de munc

3722,0

27,9
Populaie activ civil 9636,4 100,0
din care:
- populaie ocupat civil 8629.3 89,5
- omeri 1007,1 10,5
Populaie ocupat civil 8629.3 100,0
din care:
- salariai 4646,3 53,8
- alte categorii 3983,0 46,2
Sursa: INS Balana forei de munc, 2001

Tinand seama de faptul ca marimea si dinamica populatiei sunt determinate
nu numai economic, ci si biologic, psihologic, sociologic si demografic, se
analizeaza ca factori de influenta ai resurselor de munca gradul si durata de instruire
si pregatire profesionala, mobilitatea fortei de munca, atasamentul economico-social
precum si starea sanatatii, psihologia, cutumele si conditiile de munca.
Pentru caracterizarea gradului de utilizare al resurselor de munca, in analize
se utilizeaza urmatorii indicatori:
- Gradul de ocupare al resurselor de munca (K
ocup. RM
) ca raport intre
numarul populatiei ocupate ( PO ) si volumul resurselor de munca (RM ):

100
.
=
RM
PO
K
RM ocup
(2.16 )

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 49
Cu cat valoarea acestui raport creste, cu atat o parte mai mare din populatie
este capabila sa-si asigure un venit independent si sa participe la procesul de
dezvoltare sociala si economica a tari.
- Ponderea ( g
Rz / RM
) rezervelor de munca ( Rz ) in totalul resurselor de
munca ( RM ) :

100 =
RM
Rz
g
PRM
Rz
( 2.17. )

Acest indicator prezinta dezavantajul ca include global categorii de resurse de
forta de munca. Astfe, numarul elevilor, studentilor, militarilor in ternem trebuie
luat in evidenta atat pentru dezvoltarea invatamantului postliceal si universitar cat si
pentru asigurarea locurilor de munca.
- Numarul salariatilor exprima volumul fortei de munca (toate persoanele
care desfasoara activitate pe baza unui contract de munca).
Numarul de salariati se calculeaza in doua moduri:
- ca indicator de stoc (existent la un moment dat);
- ca indicator de flux (numar mediu de salariati).
Numarul de salariati la un moment dat se utilizeaza mai putin in analizele
statistice. Numarul mediu de salariati se foloseste pentru calculul unor indicatori de
eficienta si inzestrare, precum si pentru comparatiile acestora in timp.
De la caz la caz se utilizeaza media aritmetica simpla pe perioada de timp
analizata pentru muncitori, media intre numarul de persoane de la inceputul
perioadei si cel de la sfarsit, sau pe o perioada mai lunga de timp se face o medie
generala din medii partiale trimesrtiale.
Cunoasterea structurii fortei de munca la un moment dat este importanta pentru
interpretarea corelatiilor si proportiilor in functie de criteriile de grupare utilizate
(ramuri ale economiei nationale, categorii socio-profesionale, sexe, varsta, vechime,
in plan teritorial, dupa sezonalitate) si pentru corelarea acestora cu fondurile fixe in
vederea dimensionarii gradului de marime a agentului economic pentru care se face

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 50
analiza. Pe baza tabelelor statistice cu dubla intrare putem determina surplusul sau
deficitul de forta de munca, analiza ce poate sta la baza planurilor de scolarizare.
Forta de munca se mai poate corela in analize si cu existentul de fonduri fixe
in calculul inzestrarii tehnice a muncii ca raport intre fondurile fixe si volumul
fortei de munca.
Fondul de timp efectiv lucrat caracterizeaza volumul fortei de munca sub
aspectul utilizarii ei, exprimat in ore-om ,zile-om, luna-om, trimestru-om, ani-om.
Acest indicator se coreleaza mai bine cu rezultatele productiei. Timpul efectiv lucrat
este format din totalitatea orelor, respective zilelor lucrate de catre toti muncitorii
din intreprindere sau ramura.
n ultimii ani s-a redus amploarea fenomenului de subocupare. Potrivit
Anchetei asupra forei de munc, n anul 2000 fenomenul de subocupare s-a
manifestat n cazul a 54 mii persoane (care au lucrat mai puin dect durata
obinuit a sptmnii de lucru), fa de 60 mii n anul anterior. Ponderea acestora
n numrul total al persoanelor ocupate era de 0,5%, n 2000, mai mic dect n
1999 (0,6%). Din numrul total al persoanelor subocupate, 68,0% se afl n mediul
rural.


2.2. Analiza statistica a corelatiilor economico sociale vizand evolutia
resurselor de munca

2.2.1. Modelul econometric - metoda de analiza a corelatiilor economico
sociale. Determinarea modelului econometric.

Evolutia rapida a societatii ridica probleme pentru explicarea si controlul
evolutiei fenomenelor economice negative ce pot aparea. De aceea este necesara
elaborarea unor instrumente eficiente de explicare si corectare a efectelor negative
ale fenomenlor economice ce se manifesta intr-o anume perioada. Ca rezultat al
acestor nevoi se poate elabora modelul econometric. In general, comportamentul

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 51
economic descris de teoria economica sta la baza formularii ipotezelor pe care se
construieste un model teoretic al evolutiei economiei.
Pornind de la teoria economica care explica fenomenul cerecetat, prin
similitudinea formala cu aceasta se abstractizeaza definirea categoriilor economice
operationale, construind astfel modelul ca o veriga intermediara intre teorie si
realitate. El reprezinta o cale de confruntare a teoriei cu practica, singurul
experiment pe care teoria economica isi poate fundamenta ipotezele, din moment ce
obiectul lor de cercetare poate fi numai observat, nu si izolat si cercetat in laborator.
Prin aceasta experimentare, mijlocita de modelul econometric, stiintele economice
isi valideaza, renunta sau elaboreaza ipoteze noi, imbogatindu-si in felul acesta
sistemul de informatii privind structura si evolutia fenomenului economic.
Modelul reprezinta o imagine simplificata a relatiilor dintre variabilele
economice care priveste atat definirea variabilelor cat si relatiile, conditionarile
dintre acestea.
(49)

Redam schematic in fig. nr. 2.4. elaborarea modelului precum si efectele pe
care le genereaza utilizarea unui astfel de model intr-un sistem macroeconomic care
urmareste sa-si imbunatateasca performantele.
Prezentat prin ecuatii, modelul econometric reda esentialul fenomenului
economic studiat, globalizand transformarea cauzelor in efecte. Deci, demersul
econometric se bazeaza pe cunoasterea procesului de transformare a variabilelor
factori in rezultate (variabila efect). In acest scop, initial se au in vedere ipoteze
rationale cu radacini in teoria economica, alcatuind modelul din una sau mai multe
ecuatii. Pentru un astfel de model, solutiile se obtin in conditii de maxima
verosimilitate, pornindu-se de la un esantion de date privind evolutia variabilelor
factoriale si a variabilelor efect.
Intr-o forma sintetizata, modelul apare astfel:

f ( y, x
i
, a
i
, u
i
) = 0 ( 2.18. )


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 52
Fig. nr. 2.4.: Elaborarea modelului econometric si efectele utilizarii acestuia in
analizele economice

Teorie economica Metode utilizate Date statistice



Conditii si obiective Elaborarea
urmarite modelului



Apilcarea modelului Previziuni privind evolutia
factorilor din afara


Puterea de influenta Verificari
Valori simulate Reevaluari
Prognoze conditionate Obtinerea de noi
informatii



Decizii privind politica
economica pentru viitor

In relatia ( 2.18. ) am utilizat urmatorele simboluri:
f = functia pentru obtinerea variabilei endogene ( y ) in conditiile in care x
i
si
a
i
sunt cunoscute;
y = variabila endogena sau variabila dependenta (de iesire);
x
i
= variabila exogena sau independenta (de intrare);
a
i
= parametrii modelului de regresie;
u
i
= variabila aleatoare (perturbatoare).
In cazul in care se tine seama si de un anume moment, considerat drept baza
de comparatie, atunci pot exista in model si variabile intarziate (sau variabile Lag
-x
i
t-1
). In ceea ce priveste tipul de relatii dintre variabilele endogene si cele exogene,
acestea sunt relatii functionale, de regresie, de tip comportamental, tehnologic sau
institutional. Folosind un esantion de observatii se obtin estimatorii parametrilor de
regresie (
i
a ).

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 53
Metodele statistice trebuie sa ofere solutii de estimare a parametrilor a
i
,
adica regasirea estimatorilor
i
a in multimea A a estimatorilor posibili.
In afara celor prezentate mai sus, modelul econometric se extinde ai asupra
altor aspecte din economie pentru care cuantificarea aduce mai multa rigoare si un
plus de cunoastere, cum ar fi:
- efectul intarziat al unor factori socio-economici;
- oscilatiile sistematice ale diverselor variabile;
- sezonalitatea si ciclicitatea;
- evolutia in timp a anumitor variabile;
- simularea si prognoza proceselor socio-economice;
- actiunea variabilelor de tip calitativ (binare, de tip da/nu, 1si 0);
In continuare ne vom ocupa de aspecte teoretice si un exemplu practic vizand
modelul econometric bazat pe ecuatii de regresie, cautand sa reproducem
elementele esentiale din mecanismele de functionare ale pietei muncii in Romania.
Obiectivele pe care le vom urmarii sunt:
- sa evidentiem relatiile esentiale in multitudinea de cauze si efecte ce se
inlantuie si creeaza un adevarat hatis de conexiuni ce dezechilibreaza piata muncii;
- sa cuantificam manifestarile si relatiile intre fenomenele aparute pe piata
muncii dupa 1990, chiar daca este vorba de aspecte calitative, subiective sau
ambigue (fenomenele demografice, fenomenele naturale, aspecte psihologice, care
intervin);
- sa conturam evolutiile viitoare si implicatiile acestora pe piata muncii, chiar
daca in aceasta zona previziunile sunt dificil de realizat;
- sa gasim o cale de preantampinare a posibilelor aspecte negtive ce pot apare
pe piata muncii printr-o evaluare apriorica a comportamentului agentilor economici;
- sa anticipam efectul unor decizii in vederea alegerii celei mai bune politici
economice, cu efecte benefice maxime si cu implicatii nedorite minime;
- sa facilitam dezvoltarea teoriei economice, intrucat aceasta este argumentata
prin cuantificari si evaluari.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 54
Deoarece modelul econometric se bazeaza pe principiul cutiei negre, acesta
introduce in descrierea legitatilor de manifestare a unui fenomen sau proces
economic si o variabila reziduala.
Aparent, aceasta modalitate de formalizare a legaturilor dintre fenomene ar
contrazice teoria economica, fenomenele neproducandu-se la intamplare ci pe baza
unor legi proprii. Introducerea variabilei reziduale (de perturbatie) la explicarea
legitatii de variatie a unui fenomen economic se accepta deoarece, in timp si spatiu,
aparitia acestuia este determinata de un numar de factori calitativi si cantitativi,
uneori imposibil de cuantificat.
Pornind de la faptul ca fenomenele pe piata muncii se manifesta sub
forma de tendinta, vom analiza principalele dependente, prin exprimarea cantitativa
si determinarea tipului si intensitatii legaturilor dintre indicatorii care exprima
(descriu) piata muncii si factorii de influenta esentiali cu ajutorul modelului
econometric unisectorial liniar multifactorial cu influente sincrone pentru a
contura dependentele care determina evolutia populatiei totale a tarii, evolutia
populatiei ocupate si a ratei somajului. Acest tip de model este construit dintr-o
singura ecuatie de regresie bazata pe functia liniara cu mai multi factori de influenta
ce sunt observati la acelasi moment ( t ). Modelul este validat folosind analiza
dispersionala (ANOVA sau analiza de varianta).
Practica statistica dovedeste ca in procesul de producere a fenomenelor social
- economice de masa nu toate relatiile de cauzalitate se manifesta cu aceeasi
intensitate si in acelasi sens. Cu cat fenomenele pe care le studiem sunt mai
complexe, cu atat numarul factorilor este mai mare si relatiile de cauzalitate mai
dificil de identificat si masurat.
Complexitatea relatiilor de interdependenta din cadrul societatii romanesti
face ca in mod frecvent unii factori sa fie de natura calitativa si interdependenti intre
ei, ceea ce nu permite intotdeauna o masurare directa. In cadrul fenomenelor sociale
apare si influenta factorilor cu caracter subiectiv care pot modifica intr-o masura
mai mare sau mai mica tendintele de manifestare a relatiilor de interdependenta. De
aceea trebuie identificati, selectati si ierarhizati factorii de influenta, aceasta cu atat

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 55
mai mult cu cat in mod curent intalnim si factori care nu pot fi identificati direct sau
nu pot fi cuantificati. Practic, identificarea legaturii dintre fenomene se poate realiza
numai in urma unei analize calitative. In cadrul acestei analize, statistica se
dovedeste a fii o stiinta cu caracter interdisciplinar, care utilizeaza modelele sale in
raport cu particularitatile fenomenelor ce formeaza obiectul sau de studiu, in
concordanta cu rezultatele obtinute de catre stiintele de specialitate ce studiaza
acelasi domeniu. Cu ajutorul acestei analize se identifica factorii si gradul lor de
esentialitate.
Construirea modelului unisectorial precum si utilizarea lui implica
urmatoarele etape:
- analiza dependentei variabilei economice in raport cu posibilii factori, asa
cum admite teoria si practica economica pentru perioada si spatiul economic avut in
vedere, precum si de datele statistice existente sau de posibilitatea de obtinere a
acestora;
- verificarea prezumtiilor teoretice prin prisma comportamentului variabilelor
asa cum este el relevat de date, ceea ce implica utilizarea unor metode statistice
specifice cum ar fi reprezentarile grafice, testele de semnificatie;
- elaborarea propriu-zisa a modelului in conditiile in care se urmareste
retinerea unui numar restrans de factori, de maxima relevanta precum si respectarea
formei si legaturii asa cum este ea descrisa de evolutia paralela a variabilelor;
- estimarea parametrilor modelului si obtinerea in acest fel a unor
caracterizari numerice privind influenta exercitata asupra variabilei efect;
- verificarea calitatii modelului de reproducere a evolutiei fenomenelor in
raport cu cauzele, precum si verificarea semnificatie parametrilor;
- obtinerea de previziuni cu ajutorul modelului.
Aceste etape furnizeaza informatii legate de:
- forma legaturii dintre variabila efect si factorii de influenta utilizati in
model;
- masura in care modificarea unuia dintre factori genereaza schimbarea
efectului;

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 56
- daca modificarea generata de factor este semnificativa sau se datoreaza unor
situatii conjuncturale, aleatoare;
- nivelele la care va ajunge variabila efect in conditiile in care factorii vor
inregistra anumite nivele prestabilite;
- garantiile evaluate probabilistic ale semnificatiei parametrilor, calitatii
modelului si veridicitatii prognozelor.
Pentru parcurgerea etapelor prezentate anterior vom avea in vedere legitatile
pe care teoria economica le-a stabilit ca exista in evolutia pietei muncii. Metodele
analizei statistice realizeaza o sinteza a legaturilor studiate prin calculul mediei,
dispersiei, asimetriei, aplatizarii si pentru a sintetiza legaturile existente intre
variabile utilizeaza regresia statistica. Stabilirea formei functiei de regresie o
realizam reprezentand grafic dependenta variabilei efect in raport cu fiecare dintre
variabilele cauzale. Dintre functiile elementare vom alege acea functie care descrie
linia prefigurata de norul de puncte pe diagrama. In cazul corelatiei multiple, norul
de puncte determina un plan (in cazul in care variabilele factoriale sunt
independente, nu apare fenomenul de coliniaritate). Daca norul de puncte se
concentreaza de-a lungul unei drepte in planul descris, optam pentru modelul liniar
multifactorial, specificat astfel:

y = a
0
+ a
1
x
1
+ a
2
x
2
+ + a
k
x
k
+ u (2.19.)

2.2.2. Estimarea parametrilor modelului econometric

Parametrii modelului ( a
i
) vor fi determinati printr-o metoda de calcul
numerica ca estimatii, ceea ce reprezinta obiectivul principal al modelarii. Calitatea
estimatorilor se bazeaza pe:
- minimizarea abaterii dintre valorile empirice ( y
t
) si valorile rezultate din
aplicarea modelului (
t
y ), astfel incat
2
) (


t
t t
y y sa fie minima.
- estimarile sunt nedistorsionate (nedeplasate), consistente, eficiente;
- costul aplicarii metodei de estimare este minim.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 57
Metoda care indeplineste ( in anumite conditii ce privesc respectarea unor
ipoteze fundamentale ) toate aceste criterii este metoda celor mai mici patrate
(MCMMP).
Ipotezele aplicarii metodei celor mai mici patrate in cazul datelor statistice
privind variabilitatea unor fenomene considerate interdependente sunt:
1. datele privind variabilele ( y ) si ( x
i
) sunt obtinute fara erori de
observare sau masurare. (in special erorile sistematice afecteaza in mod deosebit
calitatea estimatorilor);
2. variabilele explicative ( x
i
) nu depind unele de altele, nu sunt
corelate intre ele, exercitandu-si influenta numai asupra variabilei efect;
3. variabila reziduala ( u ) este normal distribuita , de medie nula
(E(u))= 0 si dispersie diferita de 0 ( 0
2
), adica L( u
t
) = N( 0,
2
u
), avand in
vedere sursele de aparitie a perturbatiilor;
4. - variabila reziduala ( u ) urmeaza o distributie independenta de ordinea
in care apare in sirul termenilor ( u ) fiind totodata independenta de valorile
variabilei explicative. Deci, dispersia perturbatiei (
2
u
) nu difera semnificativ in
raport cu cu ( x
i
), ceea ce semnaleaza o relativa stabilitate a legaturii dintre
variabila efect ( y ) si variabila factoriala ( x ). Aceasta calitate a perturbatiei se
numeste omoscedasticitate;
5. - valorile variabilei reziduale nu sunt autocorelate (sunt independente
intre ele). Aceasta indica si corectitudinea realizarii observarii, adica inregistrarile
au fost realizate independent unele de altele. Absenta autocorelatiei valorilor
reziduale conduce, pentru un esantion suficient de mare, la o marime egala sau
foarte apropiata de zero a covariantei pentru valori reziduale aflate la distanta d
in sirul u
t
, deoarece covarianta se determina ca o medie aritmetica a produselor
abaterilor variabilelor fata de media lor, masurand intensitatea legaturii dintre
acestea. Semnul indicatorului arata directia legaturii (pozitiva pentru legatura
directa si negativa pentru legatura inversa). Pe masura ce creste intensitatea
corelatiei creste si covarianta. In cazul unei legaturi liniare functionale, valoarea

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 58
absoluta maxima a covariantei este egala cu produsul
d t t
u u

. Acest indicator
prezinta avantajul ca se calculeaza destul de usor dar are si dezavantajul ca depinde
de unitatile in care se masoara variabilele aleatoare. Deci nu este comparabil de la o
variabila la alta.

cov(u
t
, u
t-d
) = E[(u
t
E(u
t
))(u
t-d
E(u
t-d
))] = E(u
t
u
t-d
) = 0 ( 2.20)

Daca simbolizam
i
y valorile ajustate, rezultate in urma aplicarii
modelului unisectorial liniar multifactorial, atunci:

m m i
x a x a a y .....
1 1 0
+ + + = ( 2.21. )

Coeficientii de regresie multipla
i
a arata nivelul de influenta al variabilei
factoriale asupra variabilei rezultative, semnificand cu cat se modifica variabila y
atunci cand variabila x
i
se modifica cu o unitate, ceilalati factori ramanand
constanti. Semnul coeficientilor de regresie indica tipul de legatura intre variabile:
pozitiva in cazul legaturii directe si negativa in cazul legaturii inverse. Coeficientul
0
a indica influenta factorilor neinclusi in model, considerati cu actiune constanta.
In cazul in care
i
a = 0 rezulta ca variabila x
i
si y sunt independente.

Utilizarea MCMMP in vederea estimarii presupune conditia:


+ + + = =
i
m m i i i
i
i
x a x a a y y y U ] ) .... ( [ ) (
2
1 1 0
2 2
minim ( 2.22. )






CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 59
Prin derivare si anularea derivatelor partiale in raport cu
i
a obtinem un
sistem de ecuatii normale ( 2.23. ):

a
0
n+a
1
x
1
+ a
2
x
2
+..+ a
m
x
m=
a
1
y

a
0
x
1
+a
1
x
1
2
+ a
2
x
1
x
2
+..+ a
m
x
1
x
m=
x
1
y
a
0
x
2
+a
1
x
1
x
2
+ a
2
x
2
2
+..+ a
m
x
2
x
m=
x
2
y
.
a
0
x
m
+a
1
x
1
x
m
+ a
2
x
2
x
m
+..+ a
m
x
m
2
=
x
m
y

Pentru cele n observatii, modelul presupune egalitatile ( 2.24. ):

1 1 11 1 0 1
..... u x a x a a y
m m
+ + + + =
2 2 21 1 0 2
..... u x a x a a y
m m
+ + + + =
..
n nm m n n
u x a x a a y + + + + = .....
1 1 0


Matricial, aceasta poate fi exprimat astfel ( 2.25. ) :

|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
+
|
|
|
|
|
|
.
|

\
|

|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
=
|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
n k nm
m
m
n
n
u
u
u
a
a
a
x
x
x
x
x
x
y
y
y
2
1
1
0
2
1
1
21
11
2
1

. .......... .......... 1
1
1
.
.
......
......

n1 nk k1 n1
Deci,
Y = XA + U ( 2.26 )
Iar
A X Y

= ( 2.27 )
A X Y Y Y U

= = ( 2.28 )

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 60
Metoda celor mai mici patrate presupune minimizarea

i
i
u
2
adica, maticeal,
UU, dar
UU = (Y-XA

)(Y -XA

) = YY - 2 A

(XY) + A

XXA

= 0 2(XY) + 2(XX) A

= 0
(XX) A

= XY
(XX)
-1
(XX) A

= (XX)
-1
(XX)
-1
(XY)
de unde
(2.29.)

Pornind de la sistemul ( 2.23. ), relatia ( 2.29. ) poate fi scrisa astfel:
(XX) A

= XY
unde X = transpusa matricei X.
Relatia ( 2.29. ) conduce astfel la estimarea parametrilor modelului pe cale
matriceala.

2.2.3. Validarea modelului econometric.

2.2.3.1. Verificarea semnificatiei estimatorilor parametrilor de regresie.

Pentru verificarea semnificatiei parametrilor de regresie pornim de la
inlocuirea termenilor reali ( y ) cu valorile ecuatiei de regresie (valori teoretice y ),
operatie numita ajustare, folosind relatia:

=
i i
y y . Etapa de verificare a
rezultatelor obtinute prin teste statistice este necesara deoarece calculul parametrilor
modelului econometric se bazeaza pe un esantion de date. Deseori pornind de la un
esantion n (in care n<30) cautam sa ajungem la estimari bune pentru
colectivitati generale de sute de cazuri. De remarcat este faptul ca daca modificam
marimea esantionului obtinem valori diferite pentru estimatori.
Testele statistice determina:
A

= (XX)
-1
XY

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 61
- in ce conditii estimatiile pot fi generalizate;
- daca valoarea estimata a parametrului reprezinta o valoare semnificativa si
nu este rezultatul unei conjuncturi (esantion prea mic; variatii aleatoare);
- limitele intre care se poate modifica estimatia fara a afecta concluziile cu
privire la semnificatia ei;
- garantiile probabilistice cu privire la semnificatia estimatorului (intervalul in
care estimatorul poate lua valori fara ca aceasta sa afecteze aprecierea initiala.
Verificarea estimatiilor se bazeaza pe elemente de statistica matematica,
inferenta putandu-se realiza prin doua moduri:
- testarea unor ipoteze statistice;
- construirea unor intervale de incredere.
Elementul de baza il constituie cunoasterea repartitiei care caracterizeaza
comportamentul variabilei analizate (variabila efect, perturbatia, estimatorii). In
general, repartitia normala guverneaza valorile si frecventa aparitiei acestora.
Aceasta lege sta in atentie atat in cazul caracterizarii perturbatiei cat si in cazul
aprecierii distributiei conditionate a valorilor y pentru nivelul x.
Deoarece variabila u
i
urmeaza o repartitie normala iar estimatorii
i
a din
modelul liniar multifactorial sunt combinatii liniare ale variabilei u
i
, rezulta ca
acesti parametrii sunt normal distribuiti. Importanta in etapa testarii estimatorilor
este probabilitatea ca evolutia acestora sa fie cuprinsa intr-un interval in care
frecventele sunt simetrice in jurul mediei, asemanatoare clopotului lui Gauss.
Aceasta probabilitate este data de functia de repartitie ( F
x
). Densitatea de repartitie
este redata, in cazul functiei normale reduse pentru care media este 0 si dispersia
este 1, de relatia urmatoare:

f(x) =
2
2
2
1
t
e

( 2.30. )
unde:
t=
x
i
x x

( 2.31. )

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 62
Deoarece datele provin din esantioane de volum mic (n<30) utilizam
variabila t corespunzatoare repartitiei Student pentru care au fost calculate si
tabelate valori. Cum
x
este necunoscut il estimam cu
x
S


Astfel, deosebim urmatoarele etape in procesul de verificare statistica:
1. - stabilirea ipotezei nule H
0
: a
i
= 0 (nesemnificatie) si H
1
: a
i
0;
2. stabilirea repartitiei in baza careia efectuam testarea;
3. - calculul valorii variabilei standardsizate in raport cu marimea careia
apreciem calitatea estimarii t
cal
=
u
i
S
a
;
4. cautarea valorii tabelate a variabilei standardizate corespunzator
repartitiei stabilite in etapa a-2-a;
5. compararea valorii calculate cu cea tabelata.
In raport de marimea dintre aceste valori acceptam ipoteza nula ( H
0
) daca
nivelul calculat este mai mic decat cel tabelat, respectiv respingem ( H
0
) daca
nivelul calculat este mai mare decat cel tabelat.
In ce priveste modelul liniar multifactorial intereseaza cu deosebire
semnificatia parametrilor atasati variabilelor explicative, adica intereseaza daca
estimatorii
m
a a a ,...... ,
2 1
difera semnificativ de zero, data fiind importanta acestor
estimatori in masurarea rolului fiecarui factor asupra evolutiei variabilei efect.
Pentru a verifica daca estimatorul (
i
a ) difera semnificativ de zero pornim de la
calculul estimatorului dispersiei pentru estimatorul
i
a notat
i
a
. Dispersia
estimatorilor parametrilor a
i
depinde de dispersia perturbatiei
2
u
precum si de
dispersia variabilei explicative x
i
. Aceasta din urma dispersie este pusa in evidenta
de elementul de pe diagonala matricei inverse (XX)
-1
din relatia (2.29.) simbolizat
cu d
j
iar j = k + 1. Modalitatea de obtinere a dispersiei
2
) (
i
a
se bazeaza pe faptul ca
in modelul multifactorial, conditia de liniaritate presupune egalitatea

=
j j i
y d a
(d
j
= pondere care rezulta din calcul).
Media

+ + + = =
ij j i i j j j j a
x d a x d a d a y d E E
i
...... ) (
1 1 0 ) (

presupune, in conditiile absentei distorsiunii, ca
i i
a a E = ) ( ;

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 63
Dispersia
2
) (
i
a
=

=
j u j j j j
d y d E y d E
2 2
)] ( [
Elementul d
j
trebuie determinat astfel incat
j u
d
2
sa fie minim, in conditiile
presupuse de estimatia nedistorsionata. Utilizand metoda multiplicatorilor lui
Lagrange, obtinem minimizarea atunci cand d
j
sunt elementele matricei (XX)
-1
,
unde X este matricea valorilor variabilelor factoriale. Deci estimatorul abaterii
standard (abatera medie patratica) este definit de relatia:

j u a
d
i
2
) (
= ( 2.32. )

Aplicarea testului Student, pentru un esantion de volum mic (n<30),
presupune calcularea variabilei standardizate t :

j u
i
a
i
calc
d
a a
t
i

) (
= = ( 2.33. )

unde:
k n
y y
u

=

2
2
) (
,
- k reprezinta numarul de parametrii ai ecuatiei de regresie;
- n reprezinta volumul esantionului supus analizei.
Nivelul t
calc
il vom compara cu nivelul de referinta t
tab
(t
/2, n-k
) preluat din
tabelul repartitiei Student pentru pragul de semnificatie = 0,05 si n-k grade de
libertate.
Daca t
calc
< t
/2, n-k
se accepta ipoteza nula H
0
:
i
a = 0.
Daca t
calc
> t
/2, n-k
ipoteza nula este respinsa (cu riscul de a comite o eroare)
si se accepta ipoteza H
1
:
i
a 0, conform careia estimatia difera semnificativ de
zero, deci factorul x
j
nu are o influenta semnificativa asupra variabilei y. Ca urmare,
trebuie ales alt factor de influenta sau verificarea justetii optiunii pentru forma
liniara a functiei.


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 64
Stabilirea intervalului de incredere pentru parametrul a
i
este data de relatia:

i
a t
/2;n-k

i
a
a
i

i
a + t
/2;n-k

i
a
( 2.34. )

2.2.3.2. Testarea semnificatiei modelului de regresie

Pentru verificarea masurii in care modelul, asa cum a fost specificat, reuseste
sa conduca la reconstituirea valorilor empirice y
t
prin valori generate
t
y , apelam la
analiza de tip ANOVA si la testul Fisher ( F ). Acest test verifica global parametrii
modelului precum si ipoteza omoscedasticitatii din cadrul MCMMP.
Schema de analiza ANOVA este prezentata in tabelul nr. 2.3.:

Tabel nr. 2.3. : Schema de analiza ANOVA

Felul variatiei Suma
patratelor
abaterilor
(variatia)
Numarul
gradelor de
libertate
Estimatiile
dispersiilor
F
calculat
Variatia factoriala


2
) ( y y k-1
1 k
MSR

MSE
MSR
F
cal
=
Variatia reziduala


2
) (
x
y y n-k
k n
MSE


-
Variatia totala


2
) ( y y n-1 - -

Astfel vom compara valorile empirice ( y
t
) cu valorile generate de model (
t
y
- valori ajustate ), precum si valorile ajustate (
t
y ) cu media acestora, punand in
evidenta doua tipuri de abateri:
- abaterea valorilor ajustate in raport cu media, abateri pe care le consideram
datorate modificarii factorului. Existenta acestor abateri este caracterizata de
dispersia valorilor variabilei efect datorata factorului de influenta:


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 65
1
) (
2

=

k
y y
MSR
t
( 2.35. )


2
) ( y y arata influenta variabilelor factoriale x
i
incluse in model asupra lui y.
unde y sunt valorile ajustate rezultate din model folosind parametrii estimati si
valorile empirice x
i
.
- abaterea valorilor empirice de la valorile ajustate, urmare a perturbatiei care
exprima puterea de imprastiere a intamplarii:

k n
y y
MSE

=

2
) (
( 2.36. )


2
) (
x
y y arata influenta celorlalti factori neinclusi in model asupra variabilei y.
Testul F, bazat pe repartitia Snedecor se face calculand variabila F
calc
,
definita ca un raport de dispersii:

MSE
MSR
F
calc
= ( 2.37. )

In acest caz, ipoteza nula este H
0
: MSR = MSE (cele doua dispersii nu difera
semnificativ) iar H
1
: MSR MSE (dispersiile difera semnificativ).
Modelul este util analizei si prognozei daca F
calc
> F
; k-1; n-k
(unde F
; k-1; n-k
are
valori tabelate), deci dispersiile difera semnificativ, ceea ce semnifica eterogenitatea
rezidurilor ( u ) (eteroscedasticitate). Daca F
calc
< F
; k-1; n-k
acceptam ipoteza nula a
omogenitatii (omoscedasticitatii), modelul fiind neconcludent , incluzand parametrii
nesemnificativi sau o functie gresita.
In ce priveste intervalul de incredere pentru valorile ajustate, acesta
presupune estimarea prealabila a dispersiei valorilor ajustate. In cadrul modelului de
regersie liniar multifactorial, aceasta este data de relatia:


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 66
] ) ' ( ' 1 [
1 2 2

X X X X
u y

+ = ( 2.38 )

Rezulta intervalul:

t
y t
/2;n-k

y
y
t

t
y + t
/2;n-k

y
( 2.39. )

Previziunile se vor situa in intervalul rezultat in urma calculului dispersiei
acestora:

(

+ + =

) * ( ) ' ( )' * (
1
1
1 2 2
'
X X X X X X
n
u y
( 2.40. )
unde X = abateri de la medie;
X* = valori preconizate ale variabilelor exogene;
y = nivel previzionat al variabilei efect.
Intervalul devine astfel:

y
n+v
t
/2;n-k

' y
y
t
y
n+v
+ t
/2;n-k

' y
( 2.41. )

Acestor teste li se adauga coeficientul de detreminatie multipla care exprima
ponderea cu care influenteaza concomitent variabilele factoriale incluse in model
asupra variabilei rezultative. Cu cat coeficientul de detreminatie este mai apropiat
de 100% indica legaturi puternice, un grad ridicat de dependenta intre variabilele
factoriale si variabila rezultativa a modelului. Ponderea cu care influenteaza asupra
caracteristicii rezultative ceilalti factori neinclusi in model se obtine ca diferenta
intre unitate si R
2
, rezultand coeficientul de nedeterminatie multipla (1-R
2
). Calculul
coeficientului de determinatie se bazeaza pe descompunerea dispersiei totale a
variabilei dependente in dispersia valorilor empirice fata de valorile teoretice si
dispersia valorilor teoretice fata de medie:

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 67
R
2
=
2
2
) (
) (

i
i
i
i
y y
y y
( 2.42. )

Pe langa coeficientul de detreminatie multipla se pot calcula si coeficienti de
corelatie partiala care caracterizeaza intensitatea dintre doua caracteristici in ipoteza
ca celellalte caracteristici incluse in analiza raman constante (nu influenteaza asupra
legaturii caracteristicilor considerate). Coeficientii de corelatie partiala se
calculeaza pe baza coeficientilor de corelatie liniara simpla. Coeficientul de
corelatie partiala dintre caracteristicile y si x
k
, in conditiile in care este eliminata
influenta caracteristicii x
j
asupra acestei legaturi, se determina cu relatia:

) 1 )( 1 (
2 2
2 j k
j
x
k
x
j
x
j
yx k
j k
x x yx
r r r yx
x yx
r r
r
r

=

( 2.43. )

2.2.3.3. Teste statistice ale factorilor neinclusi in model. Regresia Ridge
metoda de diminuare a influentei variabilelor reziduale asupra semnificatiei
modelului econometric.

Variabila reziduala, spre deosebire de variabilele rezultative, nu este
introdusa in model. Valorile variabilei reziduale rezulta intr-o etapa ultrerioara
elaborarii modelului in urma compararii valorilor ajustate, generate de model, cu
valorile empirice.
Existenta variabilei reziduale (u) se datoreaza cunoasterii limitate in ce
priveste desfasurarea fenomenelor in timp, multiplele cauze ale acestora, precum si
manifestarea lor, generand riscul de a apare:
- erori de specificare a modelului concretizate prin includerea unui numar
prea mic de factori importanti, nesemnificatia unor legaturi sau aprecierea gresita a
formei legaturii;

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 68
- erori de masurare presupunand aprecieri numerice gresite sau
neconcludente, deseori referindu-se la fenomenele de natura calitativa;
- erori de esantionare inerente datorita accesului limitat la informatii privind
fenomenele desfasurate intr-o populatie numeroasa.
Valorile variabilei reziduale rezulta dupa ce fenomenul analizat a fost descris
de model, indicand in ce masura ecuatia adoptata descrie desfasurarea fenomenului
functie de factorii pe care i-am considerat importanti.
Ipotezele cu privire la perturbatie pot fi considerate baremuri in raport cu care
putem aprecia calitatea specificarii modelului, precum si calitatea solutiilor obtinute
prin metoda de estimare utilizata.
Pentru aprecierea valorilor variabilei rezultative (a perturbatiilor) se iau in
considerare ipotezele MCMMP, verificand modalitatea in care valorile variabilei (u)
sunt conforme acestor ipoteze, precum si efectele nerespectarii acestor ipoteze si
procedeele de eliminare sau diminuare a efectelor mentionate.
In cazul regresiei multiple, in care variabila efect depinde de mai multi
factori, apare riscul obtinerii unor estimatii deformate pentru parametrii de regresie
datorita multicoliniaritatii. Efectele dezastruoase ale multicoliniaritatii, in special
pentru analiza rolului fiecarui factor, pot fi atenuate prin procedee de curatire a
datelor de elemente comune. In acest scop, in locul datelor empirice sunt luate in
calcul diferentele de ordinu 1, indicii sau logaritmii sau se procedeaza la eliminarea
unor variabile repetitive sau adaugarea de informatii suplimentare.
Datorita specificului economiei de a evolua inertial, ipoteza conform careia
valorile variabilei reziduale nu sunt autocorelate este deseori infirmata de
comportamentul perturbatiei. Cauzele autocorelarii pot fi:
- in cazul in care avem in vedere evolutia unor serii cronologice privind
variabila endogena y care se poate autocorela in evolutia sa, urmare a unui efect
inertial, genereaza autocorelarea in timp a rezidurilor;
- omiterea introducerii unei variabile exogene x, cu influenta semnificativa
asupra lui y, adica a unei erori de specificare a modelului econometric.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 69
Testul cel mai des utilizat in econometrie in vederea verificarii independentei
perturbatiei in raport cu propriile valori il reprezinta testului Durbin-Watson cu
ajutorul caruia se determina autocorelarea rezidurilor prin calcularea valoarii d
calc

sau (D-W) si compararea acestei valori cu valorile tabelate:

) 1 ( 2
) (
1
,
2
2
2
1

=

t t
u u
t
t
n
t
t t
calc
r
u
u u
d ( 2.44. )

In cazul testului Durbin-Watson avem ipoteza nula ( H
0
): perturbatia nu este
autocorelata.
Avand in vedere ca modul de definire a variabilei d este in stransa legatura
cu formula de definire a coeficientului de autocorelatie, constatam ca domeniul de
definitie a variabilei d este cuprins intre 0 si 4, fiind calculate valori limita de
semnificatie (d-inferior, d-superior) in ipoteza repartitiei normale si publicate in
tabele pentru diverse praguri de semnificatie. In cazul in care d=4 avem
autocorelare negativa perfecta; pentru d=0 avem autocorelarea pozitiva perfecta iar
daca d=2 autocorelarea este total absenta.
In tabelul nr. 2.4. este prezentata relatia coeficient de autocorelatie variabila
d, mentinandu-se intervalele de acceptare ale ipotezei alternative H
1
de
autocorelare, intervalul acceptarii ipotezei nule privind cazul absentei autocorelarii
rezidurilor, precum si zonele de neconcludenta.

Tabel nr. 2.4. : Schema de decizie in cazul testului Durbin-Watson

Intervale 0 d
inf
d
sup
2 4- d
sup
4-d
inf
4
d
calc
<d
inf

Se accepta H
1
Autocorelare
pozitiva
indecizie d
sup
<d
calc
<4-d
sup

Se accepta H
0

Valorile u
t
nu
sunt corelate
indecizie d
calc
>4-d
inf

Se accepta H
1

Autocorelare
negativa

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 70
Eliminarea sau diminuarea efectelor autocorelarii in cazul modelelor liniare
multifctoriale se obtine prin determinarea parametrilor ecuatiei de regresie cu
ajutorul relatiei:

A

= (XV-1X
-1
)
-1
(XV
-1
Y) ( 2.45 )

unde:
X , Y sunt reprezintari matriceale care includ abateri de la medie
V este matricea variantelor-covariantelor rezidurilor.
Regresia ridge sau regresia delimitativa este destinata eliminarii
multicoliniaritatii.
(48)
Autorii A. Hoerl si R. Kinnard au propus in acest scop
adaugarea unui scalar pozitiv ( ) elementelor diagonale ale matricei XX din
relatia (2.29.). Ca urmare, estimatorii
j
b

rezulta din relatia:



Y X I X X B ' ) ' (

1
+ = ( 2.46. )

In acest fel, se considera ca
2
)

(
se diminueaza, iar ca o prima consecinta,
instabilitatea parametrilor se va diminua si ea. In ce priveste stabilirea nivelului
constantei , au fost propuse solutiile:
- alegerea arbitrara;
- alegerea acelei marimi pentru care abaterea medie patratica a erorii este
minima, conditie care presupune atribuirea de diverse valori (
(j)
) si prin incercari
repetate, depistarea acelui nivel care diminueaza in cel mai inalt grad imprastierea
erorii. Procedeul presupune o prealabila standardizare a datelor culese pentru
variabilele modelului (omogenizarea unitatii de masura prin calculul valorilor
(

x x
). Neajunsul este datorat nu atat obtinerii valorii extreme care se va situa in
vecinatatea celei minime privind
u
, cat faptului ca interpretarea parametrilor
devine discutabila.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 71
- legarea nivelului constantei de o restrictie privind parametrii. In cazul
existentei a m regresori ( x
m
), se introduce restrictia

=
=
m
i
i
b
1
0

, ceea ce se poate
scrie ( folosind simbolurile matriceale ) R B

= r, unde (r = 0). Vectorul


estimatorilor (

), pentru care

U U' =minim, cu restrictia R B

= r, se obtine
apeland la metoda multiplicatorilor Lagramge: L = (Y XB)(Y XB)+2 (r-RB

),
pentru care in urma anularii derivatelor partiale se obtine:

B

= A

(XX)
-1
R[R(XX)
-1
R]
-1
(r-RB

) (2.47.)

unde A

= (XX)
-1
XY.

2.2.4. Modele econometrice unisectoriale liniare multifactoriale cu influente
sincrone pentru analiza evolutiei resurselor de munca in Romania in perioada
1990 2001.

Avand in vedere notiunile prezentate anterior, ne propunem sa schitam
ecuatiile pentru elaborarea modelelor econometrice unisectoriale liniare
multifactoriale cu influente sincrone destinate simularii evolutiei resurselor de
munca in Romania in perioada 1990-2001, modele in care trebuie avut in vedere
specificul economiei in tranzitie, caracterizata indeosebi prin aparitia in ritm
accelerat de norme legislative noi care introduc momente de schimbare,
sensibilitatea deosebita, peste asteptari, a unor procese in raport cu modificarea
unora dintre variabile, sau, dimpotriva, absenta raspunsului la unele masuri de
politica economica.
Deoarece modelele pe care le propunem contin trei sau patru variabile
factoriale, si rezolvarea sistemului de ecuatii pentru estimarea parametrilor de
regresie este laborioasa am considerat utila folosirea unui program informatic
adecvat pentru prelucrarea datelor. In acest sens am apelat la programul SPSS

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 72
11.0.1 for WINDOWS '98. In anexa F am preluat informatiile furnizate de acest
program pentru fiecare model in parte.
Construirea modelelor se bazeaza pe serii de date statistice pentru perioada
1990-2001, furnizate de Institutul National de Statistica, preluate din Anuarul
Statistic al Romaniei din anul 2002.
I. Modelul populatiei totale considera ca evolutia acesteia este influentata de
factori demografici, reprezentati de sporul natural al populatiei si de numarul
emigrantilor, precum si de factori economici, concretizati prin indicele produsului
intern brut, care oglindeste evolutia macroeconomica. Pentru a asigura
comparabilitatea datelor si pentru a elimina aspectele inflationist accentuate pentru
orizontul de timp analizat, am utilizat indicele produsului intern brut cu baza de
comparatie anul 1990.
Dezvoltarea economica reprezentata de evolutia produsului intern brut va
avea impact direct asupra populatiei prin imbunatatirea calitatii vietii si reducerea
pragului de sarcie prin crearea posibilitatilor unor noi investitii care vor fi
generatoare de locuri de munca. Implicatiile sociale ale dezvoltarii economice se
vor reflecta in plan demografic prin reducerea emigrarilor, creandu-se un cadru
economic favorabil liberei initiative.
Din analiza datelor primare se constata o scadere a populatiei totale a tarii in
perioada 1990-2001 in conditiile in care dupa 1992 se inregistreaza un spor natural
negativ, in timp ce numarul emigrarilor s-a redus dupa anul 1993. De asemenea,
produsul intern brut a scazut pana in 1992, pentru ca dupa aceasta perioada sa
inregistreze o crestere.
Formalizarea matematica a acestui model este urmatoarea:

P
t
= f ( SN
t
, E
t
, I
90
PIB
) + u
P
t
= 21614700,11 + 3,69SN
t
5,17E
t
+ 9145,74I
90
PIB
( 2.48. )
(1,51) (-1,49) (2,25)
= 117666,21
(F
cal
= 16,32; R
2
= 85,95%)
(F
0,05;3;8
= 4,07; t
0,05;8
= 1,306)

unde:

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 73
P
t
= populatia totala a tarii la momentul t;
SN
t
= sporul natural al populatiei la momentul t;
E
t
= numarul emigrantilor la momentul t;
I
90
PIB
= indicele produsului intern brut fata anul 1990.

In urma determinarii estimatorilor si testarii modelului se constata o relatie
inversa de evolutie intre numarul populatiei totale si numarul emigrantilor precum
si o relatie directa intre populatie si sporul natural, relatii sustinute si de teoria
demografica. Populatia totala a tarii se afla, de asemenea, in relatie directa cu
indicele P.I.B., relatie justificata de teoria si practica economica care sustine ca la
randul ei cresterea economica este insotita de crestere demografica, deoarece
cresterea economica oglindita de P.I.B. are ecouri in cresterea calitatii vietii
populatiei.
Pe baza testului Fisher-Snedecor, modelul poate fi considerat util pentru
practica economica (cu o probabilitate de 95%), putand fi utilizat in previziuni si in
determinarea de politici economice si demografice datorita faptului ca F
calc
> F
tab
.
Raportul de determinatie (R
2
) indica o dependenta puternica intre populatia totala si
variabilele endogene incluse in model (peste 85%). Testul Student confirma faptul
ca populatia totale a tarii este influenta semnificativ de catre sporul natural si
indicele P.I.B. (prin comparatia t
calc
> t
tab
rezulta ca acesti estimatori difera
semnificativ de zero).
II. Modelul populatiei ocupate a tarii prezinta evolutia acestui indicator in
corelatie cu factorul demografic populatie totala a tarii la momentul t, cu rata de
activitate a populatiei la momentul t, precum si in functie de factori economici
reprezentati de rata de economie a gospodariilor populatiei definita ca raport
procentual intre economia bruta a gospodariilor si venitul disponibil brut al
acestora, deoarece populatia ocupata reprezinta acel segment al populatiei care
participa in mod direct la activitatea economica prin munca depusa, contribuind la
evolutia economiei. Prezinta interes pentru analizele economice si pentru conturarea
politicilor economice si de ocupare corelatia dintre populatia totala, segmentul de
populatie activa si cel al populatiei ocupate, deoarece intreaga populatie depinde de
volumul populatiei ocupate iar din categoria populatie activa este de dorit ca o parte

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 74
cat mai mare sa se incadreze in categoria ocupat pentru o destindere a tensiunilor
economice si sociale. Rata economiilor gospodariilor populatiei, asa cum a fost
definita indica proportia dintre economiile populatiei si venituri. Cu cat aceasta rata
este mai crescuta, indica o imbunataire a vietii economice a populatiei, veniturile
populatiei vor creste, puterea de cumparare va creste, creandu-se un surplus de bani
la populatie ce va fi economisit. Deci in mod normal, in conditiile unei cresteri
economice, daca populatia ocupata va creste, iar rata de activitate va creste si ea,
rata economiilor populatiei va avea un trend ascendent.

PO
t
= f (P
t
, RA
t
, R
Ec.pop.t
)
PO
t
= -52847,8 + 2,36P
t
+ 135,29RA
t
+ 29,16R
Ec.pop.
( 2.49. )
(4,16) (1,12) (1,36)
= 277,75
(F
cal
= 33,81; R
2
= 92,69%)
(F
0,05;3;8
= 4,07; t
0,05;8
= 1,306)
unde:
PO
t
= populatia ocupata la momentul t;
P
t
= populatia totala a tarii la momentul t;
RA
t
= rata de activitate la momentul t;
R
Ec.pop.
= rata de economii a gospodariilor populatiei.

Se observa ca intre populatia ocupata si populatia totala, rata de activitate si
rata de economii a gospodariilor populatiei exista o legatura directa de evolutie.
Coeficientul de determinatie (de 92%) indica o puternica dependenta intre
populatia ocupata si variabilele endogene (populatie totala, rata de activitate si rata
economiilor gospodariilor populatiei) incluse in model. De asemenea, testul F
arata ca modelul econometric ofera solutii valabile in analiza economica. Testul t
sugereaza ca populatia ocupata nu este influentata semnificativ de catre rata de
activitate.
III. Modelul ratei somajului are ca punct de plecare teoria economistului
englez Arthur Philips care surprinde relatia inversa intre nivelul si dinamica
salariilor si cererea si oferta de munca. Extrapoland, se constata ca pentru o crestere
economica durabila trebuie controlat un anumit nivel al inflatiei, considerat
moderat, pentru care somajul are un nivel scazut. Pornind de la aceasta teorie

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 75
economica am considerat ca rata somajului se afla in stransa dependenta cu indicii
preturilor de consum (care masoara nivelul inflatiei), indicii P.I.B. pe locuitor (ce
caracterizeaza evolutia economiei nationale in ansamblu), indicii castigului salarial
real si rata de presiune sociala (ponderea cotizatiilor sociale efective primite de
administratia publica in PIB), ca efort economic suportat de populatie. Pentru
asigurarea comparabilitatii datelor am luat ca baza anul 1990 in calculul IPC,
indicilor PIB pe locuitor si indicilor castigului salarial real, eliminand efectele
distorsionante ale inflatiei.

RS
t
= f (IPC
t
,
90
/ loc PIB
I ,
90
SR
I , R
pres.soc
. )
RS
t
= 29,68 - 0,00003IPC
t
-0,18
90
/ loc PIB
I

0,17
90
SR
I + 0,75R
pres.soc
. ( 2.50. )
(-1,68) (-1,69) (-2,76) (1,72)
=1,63
(F
cal
= 7,74; R
2
= 81.55%)
(F
0,05;4;7
=4,12; t
0,05;7
=1,365)
unde:
RS
t
= rata somajului la momentul t;
IPC
t
= indicii preturilor de consum fata de anul 1990;

90
/ loc PIB
I = indicii P.I.B. pe locuitor fata de anul 1990;

90
SR
I = indicii castigului salarial real fata de anul 1990;
R
pres.soc
= rata de presiune sociala.

Coeficientul de determinatie de peste 81% indica o corelare puternica intre
rata somajului si indicii preturilor de consum, indicii P.I.B. pe locuitor, indicii
castigului salarial real si rata de presiune sociala, modelul fiind corect specificat
intrucat F
calc
> F
tab
. Testul Student sustine ca rata somajului este influentata
semnificativ in evolutia sa numai de catre rata de presiune sociala. Aceasta impune
un studiu analitic asupra corelatiei avuta in vedere si aduse completari modelului in
ceea ce priveste analiza pe grupe de varsta, nivele de instruire, studii si categorii
socio profesionale, poate chiar introducerea unor variabile calitative cum ar fi
stabilitatea politica (da-nu) sau masuri fiscale sau legislative (permisive-
restictive).


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 76
2.2.5. Previziuni pe baza modelelor econometrice.

Previziunea statistica creeaza un evantai de situatii viitoare posibile, folosind
ipoteze ce rezulta din analiza aprofundata a situatiei concrete actuale si a tendintelor
ce se desprind din acestea.
Notiunea de predictie statistica trebuie inteleasa in sensul determinarii
variabilei rezultative in functie de anumite valori ale variabilelor factoriale care se
vor realiza in perioada viitoare, adica previziunea statistica este o ipoteza cu privire
la posibila dezvoltare viitoare a fenomenului cercetat.
De aceea, previziunea evolutiei fenomenelor economice reprezinta obiectivul
final in cadrul modelarii. Ea constituie totodata piatra de incercare a validitatii
modelului elaborat.
Predictiile generate de modelul liniar unisectorial multifactorial se bazeaza pe
extrapolarea functiei de regresie, urmarind sa prefigureze viitorul unor importante
variabile economice in raport cu influentele directe si indirecte exercitate asupra lor
de catre variabilele exogene. Conditia principala a utilizarii functiilor de regresie in
elaborarea de previziuni este aceea ca functia trebuie sa reflecte o relatie esentiala
iar variabilele factoriale sa influenteze definitoriu fenomenul cercetat.
Intrucat predictia se bazeaza pe un numar mare de elemente (variabile
exogene, influente intarziate, influente indirecte transmise prin ecuatia de
regresie), abordate in interactiune in contextul relatiilor cauza - efect, se poate
afirma ca modelul liniar unisectorial multifactorial reprezinta o modalitate
superioara de cunoastere anticipativa in economie. Este adevarat, si aceasta varianta
de modelare implica riscul comiterii de erori semnificative in pofida aparatului
statistic relativ complicat pe care se bazeaza. In acest sens, au existat unele pareri
critice exprimate de economisti din S.U.A., Franta si Anglia la adresa validitatii
prognozelor economice, pareri manifestate indeosebi dupa 1973 cand multe dintre
previziuni au omis declansarea crizei petrolului devenind astfel nerealiste.
Consideram totusi ca, la ora actuala, modelarea alaturi de alte metode reusesc
descrieri cantitative ce se apropie in cel mai inalt grad de complexitatea proceselor

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 77
economice, exprimand stilizat, prin ecuatii de regresie, mecanismele interne ale
acestor procese. Remarca este valabila cu deosebire in situatiile in care procesele
economice au loc in contextul unor conditii normale de desfasurare. Asigurarea
acuratetei previziunii presupune depasirea unei suite de etape care includ analize,
verificari, reevaluari. Toate aceste etape au ca scop final diminuarea erorilor de
prognoza.
(49)

In cazul previzionarilor valorilor variabilei (y
t
) corespunzatoare unor valori
cunoscute cert ale variabilelor (x
ip
) se va obtine o valoare
( )
p
t
Y
care va diferi de
valoarea adevarata, datorita perturbatiilor presupuse in model si erorilor de
estimatie specifice esantionarii.
Abaterea previziunii
( )
p
t
Y
in raport cu valoarea reala (y
t
) obtinuta sub forma
de diferenta
( )
p
t
Y
- y
t
= u
p
t
reprezinta eroarea de prognoza. Acest gen de eroare
poate fi atribuit urmatoarelor cauze:
- actiunea factorilor accidentali care determina perturbatii (abateri) aleatoare
urmand, de regula, o repartitie normala;
- distorsiunea estimatiilor obtinute pentru parametrii, urmare a faptului ca, de
regula, datele utilizate provin dintr-un esantion de volum mic, care in cazul seriilor
cronologice nu provine dintr-o extragere aleatoare, ceea ce face ca datele sa fie
rareori conforme, intrutotul, ipotezelor MCMMP sau altei metode de estimare;
- specificatiei incomplete in sensul ca sunt omisi factori relativi importanti
(cum sunt cei de natura calitativa) sau sunt adoptate, pentru a facilita prelucrarea
datelor, functii neadecvate;
- date eronate reprezentand supraevaluari sau subevaluari ale nivelelor
variabilelor exogene, prevazute pentru perioadele de prognoza.
Intervalul pentru valoarea adevarata a variabilei previzionate (Y
p
) este:

a
0
+ a
1
x
1p
+ .+ a
m
x
mp
+t
,n-2

p
( 2.51. )
unde:


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 78

p
= abaterea medie patratica a erorii de previziune data de relatia:

+ =
i
i
i
ip
r p
x x
x x
n 2 ) (
) (
1
2
( 2.52. )

iar
r
= abaterea medie patratica a caracteristicii y fata de Y
p
.
Eroarea de previziune este invers proportionala cu marimea esantionului care
a stat la baza estimarii si cu suma patratelor abaterilor valorilor variabilei factoriale
de la media sa. Ea este cu atat mai mare cu cat abaterea valorii stabilite pentru
perioada viitoare ( x
ip
) de la media variabilei factoriale in perioada in care s-a facut
estimarea este mai mare (un interval mai mare de incredere da o precizie mai mica).
Si in acest caz, pentru analiza sigurantei predictiei se poate utiliza testul
Student:

2

= n
Y y
t
p
p p
calc

( 2.53. )
unde:
y
p
= valoarea asteptata;
Y
p
= valoarea rezultata din estimare pe baza ecuatiei de regresie.
Daca t
calc
t
,n-2
se apreciaza ca abaterea solutiei modelului de la valoarea
adevarata a lui y este intamplatoare, iar trasaturile esentiale ale fenomenului
modelat sunt valabile si pentru perioada viitoare. In caz contrar, daca t
calc
> t
,n-2

modelul estimat pentru o anumita perioada viitoare este nesatisfacator pentru
previziuni si el trebuie ameliorat.
Calitatea previziunilor bazate pe utilizarea functiei de regresie depinde de o
serie de aspecte cum ar fi: stabilitatea fenomenului in evolutie, marimea seriei de
date care stau la baza construirii modelului (un plus de exactitate aduce in domeniul
previziunilor seriile cu un numar de termeni mai mare de 15), orizontul prognozei.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 79
In situatiile in care modelul este destinat obtinerii de previziuni cat mai
precise, se recomanda verificarea calitatii specificarii modelului in raport cu
precizia prognozelor ex - post. Acest gen de prognoze se refera la perioade pentru
care se cunosc date reale si, deci exista posibilitatea testarii preciziei prognozei. De
regula, ultimele s perioade din intreg intervalul de n perioade formeaza
segmentul de timp martor destinat verificarii preciziei prognozei. Previziunea de
proba se bazeaza, deci, pe estimatii obtinute pentru n - s valori si se refera la
evolutia viitoare a ultimelor s valori ale variabilei endogene.
Pentru un model bine specificat, neafectat de distorsiuni de natura
sistematica, ne putem astepta ca eroarea de prognoza care, desigur, nu poate fi in
totalitate eliminata, sa prezinte caracteristicile unei variabile aleatoare normal
distribuite si de dimensiune redusa. Ea s-ar datora erorii inerente de esantionare
precum si actiunii factorilor accidentali.
In continuare prezentam, pe scurt, etapele elaborarii de predictii performante
cu ajutorul modelelor.
(49)

Etapa I.: Pregatirea elaborarii prognozei: Aceasta etapa presupune
urmatoarele verificari si prelucrari:
- verificarea datelor in sensul eliminarii erorilor sistematice de observare;
- asigurarea omogenitatii datelor in ceea ce priveste unitatea de masura, aria
de cuprindere etc;
- verificarea modelului prin teste specifice, simulari, etc. De asemenea, se
procedeaza la stabilirea nivelelor preconizate pentru viitor privind variabilele
exogene.
Reusita acestei etape depinde de experienta si cunostiintele teoretice ale
statisticianului ca si de fondul de informatie la care are acces.
Etapa II.: Elaborarea prognozei in varianta initiala utilizandu-se forma redusa
a modelului. Intervalele de incredere privind predictiile reprezinta de asemenea, o
problema rezolvabila in aceasta etapa. Varianta initiala a prognozei se poate referi
la un interval pentru care cunoastem datele reale (previziuni ex - post) caz in care
etapa imediat urmatoare se refera la calitatea prognozei privita prin prisma erorilor.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 80
Etapa III.: Analiza erorilor pentru previziunile ex - post. Abaterile dintre
valorile previzionate si cele reale sunt analizate din punct de vedere al asemanarii in
ce priveste media si dispersia cu abaterile valorilor ajustate; al marimii lor si al
calitatii de a reproduce modificarile semnificative de tendinta; al calitatii abaterilor
dintre valorile previzionate si cele reale de a fi conforme ipotezelor MCMMP.
Daca erorile calculate pentru segmentul martor sunt de medie aproximativ
egala cu zero, avand dispersia constanta pe zone ale intervalului de comparare,
nefiind autocorelate, putem considera ca, din punct de vedere statistic, modelul este
apt pentru obtinerea de predictii de buna calitate.
In cazurile in care astfel de calitati ale erorii de previziune nu sunt regasite, se
cauta explicatia. Ea poate fi legata de existenta unor date eronate sau a unor ecuatii
care includ erori de specificare, identificare sau estimare. Daca nu pot fi puse in
evidenta astfel de motive, se recomanda introducerea unui element de ajustare
privind prognoza.
Un astfel de element de ajustare are rolul de a exprima sintetic efectele
nealeatoare ale unor cauze necunoscute. El poate fi reprezentat de o constanta sau
un sir de valori ce descrie o tendinta, ambele avand rolul de a modera o evolutie
in viitor sau, dimpotriva, de a amplifica asa incat sa se apropie de evolutia reala.
Etapa IV.: Analiza calitativa a prognozelor. Acestui gen de analiza i se
acorda in studiile recente o importanta deosebita. El consta in urmatoarele:
- aprecierea concordantei evolutiei in viitor a variabilelor in raport cu ceea ce
se cunoaste din teoria economica cu privire indeosebi la respectarea proportiilor si
legitatilor economice;
- luarea in considerare a unor informatii de ordin calitativ privind conjunctura
economica in viitor;
- parerea unor specialisti in viitorologie cu privire la predictiile elaborate
initial (in etapa III) si cu privire la valorile preconizate pentru variabilele exogene.
Din toate aceste confruntari cu ceea ce se cunoaste din teorie, experienta, alte
surse decat datele numerice de care am dispus initial, pot rezulta noi ajustari sau
chiar noi variante de prognoza.

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 81
Etapa V.: Adoptarea variantei de baza a predictiei bazate pe model. In urma
compararii variantei initiale din etapa II cu cea ajustata din etapa III, precum si cu
varianta / variantele rezultate in urma analizei calitative (etapa IV) se adopta o
varianta a predictiei de baza. In mod normal o astfel de varianta are cele mai mari
sanse de a fi confirmata de realitate. In raport cu ea se pot stabili: alternativa
optimista a predictiei, alternativa pesimista.
Etapa VI.: Intretinerea modelului in sensul actualizarii sale prin introducerea
de noi date, verificarea periodica a valabilitatii relatiilor descrise de ecuatii (tipul de
functie), introducerea de noi variabile daca este cazul, efectuarea de noi verificari
daca predictiile tind sa se indeparteze de valorile reale.
In figura nr. 2.5. este redata schematic succesiunea etapelor destinate
obtinerii de predictii cat mai precise.
(49)


Fig. nr. 2.5.: Schema succesiunii etapelor de previziune economica.


Teoria Date Fond de informatie
economica Experienta statisticianului
Analiza datelor
Simularea

Y
`
= AX
`



Prognoza ex-post
Analiza prognozei ex-post

Nu Modelul
corespunde Informatii privind
Introducerea conjunctura economica
coef. ajustare Da
Analiza calitativa Pareri si propuneri
ale specialistilor
Varianta I Varianta II
Noi Verificari privind constanta
date parametri si tipuri de functie
Adoptarea variantei de baza
Varianta optimista Varianta pesimista Intretinerea modelului


CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 82
Din cele expuse cu privire la etapele obtinerii de previziuni pentru care riscul
unor erori de amploare sa fie diminuat sau chiar eliminat, rezulta ca predictiile
obtinute se bazeaza in mare masura pe stiinta modelarii dar si pe arta de a aprecia si
corecta rezultatele obtinute in urma determinarilor cantitative.
In continuare prezentam valorile previzionate pentru anul 2001 ale
indicatorilor macroeconomici obtinuti cu ajutorul modelelor din paragraful 2.2.4.
precum si valorile observate ale acestor indicatori:

P
*
2001
= 22373,66 mii. pers. P
2001
= 22408,39 mii. pers
PO
*
2001
= 8609,24 mii. pers.; PO
2001
= 8563 mii. pers
RS
*
2001
= 5,42 %. RS
2001
= 6,6 %.
unde:
P
*
= populatia totala estimata; iar P = populatia totala;
PO
*
= populatia ocupata estimata; PO = populatia ocupata;
RS
*
= rata somajului estimata; RS = rata somajului.

Constatam ca intre cele doua tipuri de date exista anumite diferente care
reprezinta erorile rezultate in urma prelucrarii datelor primare din esantionul supus
analizei.
Eroarea de previziune pentru acesti indicatori este data de relatia:

100
Y
Y Y
ER
t
t
*
t

= ( 2.54. )
Deci:
ER
P2001
= -0,155 % 93 , 0 =
P
calc
t ;
ER
PO2001
= 0,54 % 002 , 0 =
PO
calc
t ;
ER
RS2001
= -17,83 % 61 , 1 =
RS
calc
t ;
unde:
ER
P2001
= eroarea de previziune pentru populatiei totale a Romaniei in anul
2001 exprimata in procente;

CAP. II: OFERTA DE FORTA DE MUNCA IN ROMANIA. 83
P
calc
t = variabila t calculata pentru previziunea populatiei totale in anul
2001;
ER
PO2001
= eroarea de previziune pentru populatia ocupata in anul 2001
exprimata in procente;
PO
calc
t = variabila t calculata pentru previziunea populatiei ocupate in anul
2001;
ER
RS2001 =
eroarea de previziune pentru rata somajului in anul 2001 exprimata
in procente;
RS
calc
t = variabila t calculata pentru previziunea ratei somajului in anul 2001.

Pentru caracterizarea corectitudinii previziunilor obtinute pe baza modelului
am testat gradul de precizie al acestora cu ajutorul testului Student. In urma testarii
razulta ca toate previziunile sunt corecte deoarece t
calc
t
,n-2
( t
0,05,10
= 2,228 ).
Se observa ca cea mai mica eroare se inregistreaza in cazul modelului
populatiei totale, fiind o eroare negativa de -0,155%, ceea ce inseamna ca aceasta
previziune este cea mai apropiata de realitate, urmandu-i ca precizie de previzionare
modelul populatiei ocupate cu o eroare pozitiva de 0,54%, iar cea mai slaba
previziune este oferita de modelul ratei somajului cu eroare de previziune de -
17,83%.
Motivarea demersului nostru este utilitatea finala a modelarii econometrice
pentru generarea de traiectorii relevante privind evolutia calitatii vietii intr-un
context socio-economic dat; anticiparea consecintelor pe termen scurt asupra
acesteia si gasirea unor stategii de conducere a economiei, precum si a unor masuri
de politica economica. In pofida numeroaselor dificultati legate de identificarea
relatiilor comportamentale specifice tranzitiei la economia de piata sau convertirea
in efecte economice a aspectelor ce definesc calitatea vietii, avem convingerea ca
modelarea econometrica reprezinta unul din instrumentele indispensabile in
abordarea domeniului pietei muncii. Toate aceste dificultati vor putea fi depasite
acceptand criteriul economic ca singurul posibil de luat in considerare in modelarea
domeniului social. Urmeaza sa gasim solutiile de conversie care sa asigure
compatibilitatea criteriului economic cu celelalte criterii (cultural, ecologic,
tehnologic, etc) avand ca principal obiectiv maximizarea nivelului de trai si
imbunatatirea calitatii vietii.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 84



CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI
SI TENDINTE

Capitolul trei trateaza oferta de forta de munca din
perspectiva teoretica, pentru ca in final sa ofere o analiza
concreta pentru Romania si comparatii internationale.


3.1. Tipuri de cerere de forta de munca. Capacitatea de absortie a fortei
de munca.

Spre deosebire de oferta de forta de munca, care, asa cum am aratat in
capitolul anterior, poate fi estimata (evident in lipsa unor evenimente catastrofale),
cererea de forta de munca este un fenomen cu caracter neliniar, fiind extrem de
susceptibila la modificari.
In sustinerea acestei afirmatii avem in vedere domeniul vast al meseriilor si
profesiilor care este deosebit de sensibil la schimbarile tehnologice, precum si in
ceea ce priveste conducerea si organizarea productiei, cu implicatii in politicile
economice si sociale. Totodata nu trebuie neglijat impactul unor factori
conjuncturali, interni si internationali care tin de psihologia si comportamentul
agentilor economici si a persoanelor cu o anumita experienta in exercitarea unei
ocupatii formale.
Cererea de lucratori va tinde sa se autonomizeze de oferta in momentul in
care se renunta la tiparul traditional al ocuparii fortei de munca in economia
casnica. Aceasta se datoreaza afirmarii si consolidarii unui nou tip de model
economic, bazat pe erodarea structurilor casnice, familiale de tip preponderent
agricol. Astfel vor intervenii mari deplasari in ocupare al unor insemnate
contingente de lucratori din mediul rural in activitati nonagricole ce aduc in centrul
atentiei problema atragerii si utilizarii fortei de munca pentru meserii noi, in special
cu caracter industrial si comercial.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 85


In acest sens, cererea de forta de munca are drept continut necesarul de
lucratori in diferite meserii si profesii, intr-un anumit areal geografic si interval de
timp. In termenii pietei, acest necesar ramane o notiune potentiala, atata timp cat nu
actioneaza instrumente sau parghii prin care sa o transforme in cerere efectiva.
(22)

Printre aceste parghii se afla:
- ritmul si amploarea aparitiei de noi locuri de munca pe cale investitionala;
- marimea salariilor si a altor stimulente materiale;
- motivatiile personale legate de continutul muncii, de calitatea conditiilor de
munca si de infrastructura creata;
- facilitati legate de modul de viata.
Avand in vedere ca intre un lucrator potential si ocuparea unui loc de munca
se interpune, de regula, un anumit agent economic (cu exceptia persoanelor care
lucreaza pe cont propriu ), putem afirma ca cererea de forta de munca este expresia
vointei si nevoii acestuia de a achizitiona factorul de productie munca.
Astfel, distingem urmatoarele tipuri de cerere de forta de munca:
Cererea economica care pune in evidenta necesarul de lucratori pentru a
realiza in conditii rentabile un anumit produs sau serviciu sau o gama a acestora.
Principalul element ce defineste cererea economica este achizitionarea si utilizarea
fortei de munca, in corelatie cu beneficiul care se obtine. Conditia esentiala de
manifestare a acestui tip de cerere rezida in existenta unor posibilitati alternative de
selectionare si utilizare a fortei de munca. Daca am presupune ca o economie solicita
numai un numar constant de lucratori si numai intr-o singura meserie (profesie),
atunci notiunea de cerere economica devine un non sens. Un exemplu in aceast sens
il constituie supraocuparea si subutilizarea fortei de munca. Supraocuparea poate sa
denote o cerere excesiva prin prisma unor costuri cu forta de munca care nu exced
beneficiul, dar pe care il atenueaza sensibil iar supradimensionarea capata aspectul
subutilizarii lucratorilor sau a somajului degizat.
O categorie cu totul aparte a cererii economice o reprezinta cererea solvabila
de forta de munca. Aici solvabilitatea, desi ne trimite la clasica acceptiune de cerere

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 86


acoperita de venituri (si de marfuri), ni se prezinta sub o forma specifica pietei
fortei de munca. Aceasta consta in manifestarea pentru anumite meserii sau profesii
a unei cereri cronice neacoperite cu lucratori, fie din motive generate de nivelul
salariilor practicate, fie datorate conditiilor grele sau periculoase de munca.
Cererea tehnologica. Un alt factor de care depinde consumul efectiv de forta
de munca este tehnologia si tehnica utilizata in vederea realizarii in conditii
rentabile a anumitor bunuri. Daca acestea sunt concepute si functioneaza prin
consumuri mari de forta de munca pe unitatea de output realizat, atunci cererea
economica de lucratori este direct influentata de cererea tehnologica.
Aceasta forma de cerere constituie elementul cel mai susceptibil la schimbare
si imprima un pronumtat caracter neliniar cererii de forta de munca. Un exemplu in
acest sens este dezvoltarea spectaculoasa in anii 50 a industriei de automobile,
bazata pe utilizarea a numeroase tehnici si tehnologii noi, ceea ce a condus la
crearea multor locuri de munca in diferite tari. Astazi, constatam ca modelul
tehnologic se afla in schimbare profunda si foarte rapida, datorita descoperirii si
largirii aplicatiilor ce au la baza microprocesorul. Astfel, intre principalii factori de
productie respectiv capitalul fix si forta de munca, se manifesta, cu precadere in
sectorul primar si secundar si partial in servicii, relatii de substitutie, forta de munca
fiind factorul substituit.
Cererea de protectie sociala deriva in principal din rolul jucat de stat in
activitatea economica si in cea sociala, fiind plasata istoric in perioada care a urmat
marii depresiuni din anii 30 si cunoscand o anumita revigorare dupa cele doua
socuri petroliere din deceniul al optulea.
Determinata atat de ratiuni de ordin protectionist in raport cu concurenta
internationala, cat si din motive de securitate sociala interna, statul este purtatorul
acestui tip de cerere in doua directii principale. Pe de o parte asigura un numar
important de locuri de munca in sectorul propriu prin subventionarea cererii insasi
de produse si servicii neprofitabil de realizat in sectorul privat si pe de alta parte

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 87


incurajeaza sectorul privat in achizitionarea fortei de munca aflate in cautare de
lucru.
Un alt agent important care intervine pe piata fortei de munca in sensul
exercitarii unei cereri de protectie sociala il constituie sindicatele. Acestea
actioneaza in sensul rezervarii dreptului la munca in eventualitatea ingustarii cererii
pentru anumite meserii si profesii. Totodata, modificarile cererii in acest sens
impune patronatului, sub presiunea sindicatelor, asumarea unor masuri financiare de
protectie sociala.
In raport cu nivelul cantitativ la care se refera, cererea de forta de munca,
poate fi de trei tipuri: cerere (simpla) de inlocuire, cerere progresiva si cerere
regresiva.
Aceste trei tipuri de cerere de forta de munca sunt legate de existenta
fluxurilor de lucratori, in sensul ca fata de un moment de referinta efectivul de forta
de munca se poate sau nu modifica in functie de intrarile si de iesirile de personal.
Evident, cererea se identifica cu intrarile de lucratori, sens in care ne referim
la capacitatea de absortie a fortei de munca. Totodata, pentru persoanele care
exercita deja o anumita ocupatie, cererea se poate asimila si cu capacitatea de
retentie a fortei de munca intr-un spatiu economic bine determinat.
In cazul in care, toate celelalte conditii considerate egale, din punct de vedere
numeric, intr-o perioada de timp data, intrarile de lucratori sunt strict egale cu
iesirile prin transfer, intreruperi temporare de activitate din motive de ordin
personal, pensionare sau deces ne vom situa in domeniul cererii de simpla
inlocuire.
In opozitie cu acest tip de cerere se afla cererea progresiva si respectiv
regresiva, care denota existenta unui dezechilibru intre intrari si iesiri.
Sporirea efectivelor de lucratori la nivel microeconomic este in esenta
rezultatul dezvoltarii productiei de bunuri materiale si servicii, ceea ce presupune o
ameliorare a ritmului investitional cu efect, de regula multiplicat asupra cererii de
forta de munca. Pe de o parte, se creeaza posibilitati de ocupare in activitatile in

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 88


care se obtin bunurile de investitii iar pe de alta parte este stimulata cererea de forta
de munca la utilizatorul investitiilor. In sectorul tertiar, cererea progresiva de
lucratori se afla sub incidenta directa a consumatorului final de bunuri si servicii.
Marile deplasari intervenite in structura sectoriala a fortei de munca, care in
prezent se caracterizeaza prin tertializarea economiei, evidentiaza cat se poate de
clar activitatile cu cerere progresiva, si respectiv regresiva de forta de munca.
(31)

Rolul esential il joaca modificarea tehnicilor si tehnologiilor folosite in
agricultura, industria extractiva, industria prelucratoare si constructii. In aceste
domenii au fost si continua sa fie aplicate tehnici si tehnologii puternic
economisitoare de forta de munca, realizandu-se niveluri de productivitate si
eficienta economica ridicate. Si in sectorul tertiar, pentru serviciile cu pronuntat
caracter manual, cererea de forta de munca se restrange drastic, chiar daca la nivel
global are totusi posibilitati de absorbtie a lucratorilor disponibilizati.
Parghia investitionala sustine cererea progresiva de forta de munca. Daca prin
actionarea acesteia se vine in intampinarea dorintelor reale ale consumatorilor,
atunci intre cererea economica si cea tehnologica se stabilesc suficiente puncte de
intersectie. In caz contrar, pomparea nemasurata a investitiilor consumatoare de
forta de munca in ramurile din sectorul primar si secundar aduc in prim planul
discutiei o cerere progresiva de lucratori, falsa sau de penalizare a economiei, o
supradimensionare a cererii care duce la subutilizarea fortei de munca, cum sunt:
absenteismul, fluctuatia majora a personalului angajat, utilizarea deficitara a
timpului zilnic de lucru.
Din punct de vedere al determinarii capacitatii de absorbtie al pietei muncii
intereseaza in mod special numarul total al fortei de munca necesara unui
macrosistem economic si detalierea acestui necesar pe meserii si profesii la nivelul
intregii economii nationale.
Desigur, existenta unui anumit numar de locuri de munca macroeconomic
disponibile indica prezenta unei cereri agregate insolvabile sau neacoperite. Acest
fapt poate fi considerat drept o oportunitate favorabila pentru persoanele aflate in

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 89


cautare de lucru. Dar, fara a preciza exact structura acestei cereri pe meserii si
profesii nu se poate obtine imaginea reala a solvabilitatii cererii.
Ca regula general-valabila, pe piata fortei de munca opereaza
incomparabilitatea de sens si intensitate intre cerearea integral-agregata si cererea
partiala, aceasta din urma fiind specifica anumitor segmente reprezentate de
sectoare, ramuri, subramuri, unitati economice, meserii si profesii.
Indiferent de caracterul progresiv, regresiv sau constant al cererii integral-
agregate, cererea partiala de forta de munca inregistreaza ca forma specifica de
manifestare permanente creari si respectiv suprimarii atat de locuri de munca, cat si
de lucratori. Din acest motiv rezultanta macroeconomica a acestor modificari nu
poate fi perfect compatibila nici ca sens si nici ca intensitate cu ceea ce se intampla
la nivel micro si chiar mezoeconomic.
Daca tinem cont de faptul ca resursele si factorii de productie inregistreaza o
serie de discrepante in profil regional, structura macroeconomica nefiind identica cu
cea a diferitelor zone teritorial - administrative, atat cererea partiala economica,
tehnologica, cat si cea de protectie sociala se diferentiaza sensibil in teritoriu,
precum si intre mediul urban si cel rural.
In zonele mai putin dezvoltate economic si in special in mediul rural, cererea
de lucratori pentru meserii si profesii moderne se impleteste organic cu cea aferenta
unor ocupatii de o vechime apreciabila si care degaja cel putin pentru generatiile
mai tinere un pronuntat iz arhaic.
De regula, ocupatiile in care traditia si intr-o anumita masura arhaismul joaca
un rol esential se confrunta cu o cerere sistematic insuficient acoperita sau, in unele
cazuri, neacoperita in totalitate, desi nevoia pentru anumite bunuri si servicii
continua sa se manifeste (de exemplu, in cazul meseriilor de potcovar, fantanar,
dogar, morar, etc).
Cererea de lucratori este puternic segmentata nu numai sub aspect cantitativ,
ci si sub aspect calitativ, adica al calificarii si competentelor.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 90


In acest sens exista o tendinta de intelectualizare a continutului activitatilor
de executie intr-un numar tot mai mare de meserii si profesii. Se detaseaza cu mare
claritate ingustarea drastica a cererii de forta de munca necalificata sau
semicalificata, fara insa ca aceasta sa poata fi vreodata suprimata integral.
In prezent dezvoltarea societatii este drastic conditionata de formarea si
afirmarea unei intelectualitati supercalificate, inclusiv in domeniul economic si in
cel tehnic, neintrevazandu-se inca limitele unei cereri calitative de forta de munca
puternic progresive in acest sens.
Pentru majoritatea meseriilor si profesiilor problematica cererii calitative de
forta de munca se transpune mai ales pe planul unei solide pregatiri furnizata de
disciplinele fundamentale, accentul cazand in primul rand pe atitudine si
comportament, apoi pe cunostintele propriu-zise si in final pe a sti sa faci ceva util
pentru tine si pentru semenii tai.
In cazul cererii efective de forta de munca, care se afla, deja in procesul
utilizarii sale, aspectul calitativ este conditionat si de indemanare, atentie
distributiva, ritm, precizie si corectitudine in executarea diferitelor sarcini de munca
sau operatiuni tehnologice.
Rezulta deci o evolutie a cererii fortei de munca inspre o mobilitate
profesionala ridicata. Capacitatea de a exersa in conditii economic performante o
gama marita de meserii (profesii) este generata de modificarile cererii de produse si
servicii si a tehnicilor si tehnologiilor de fabricatie.
Daca luam in considerare capitalul fix si forta de munca, este evident ca intre
aceste doua elemente se manifesta atat relatii de complementaritate (in sensul ca, la
un moment dat, cei doi factori contribuie simultan si in anumite proportii la
obtinerea unui nivel al outputului), cat si relatii de substitutie.
Orice modificare a preturilor de cumparare a fortei de munca si a fondurilor
fixe induce, asupra celui care doreste sa-si procure cei doi factori de productie, un
comportament specific, intemeiat pe aprecieri cu privire la scumpirea sau ieftenirea

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 91


celor doi factori, la abundenta sau, dimpotriva, la raritatea unui anumit factor de
productie, comparativ cu un altul.
Daca forta de munca este abundenta, in sensul ca un anumit sistem economic
(firma, subramura, ramura, economie nationala) isi poate satisface cererea
tehnologica pentru aceasta resursa la un pret convenabil, atunci, in lipsa unei
disponibilitati investitionale suficiente, intreprinzatorii se vor orienta cu precadere
asupra achizitionarii de lucratori, factorul uman substituind astfel fondurile fixe.
Apare pe piata un tip de cerere denumia cerere de tip substituitor.
Daca forta de munca este rara, atunci cererea potentiala se va transforma in
cerere efectiva la un cost salarial ridicat.
In functie de raportul intre pretul de cumparare al fortei de munca si cel al
fondurilor fixe, agentul economic va fi tentat sa se orienteze asupra substituirii
resurselor rare, respectiv deficitare in comparatie cu cererea sau va alege calea de
asteptare, manifestand o cerere amanata de forta de munca.
Un caz particular il reprezinta alegerea acelor tehnici si tehnologii puternic
economisitoare de forta de munca, fapt care se transpune intr-o cerere denumita
cerere de compensare.
De regula, raritatea absoluta sau (si) relativa a fortei de munca care poate
conduce la ocuparea cu salarii inalte sta la baza functionarii asa-numitei piete negre.
Aceasta ofera spatiul de miscare pentru cererea invizibila. Premisa esentiala pe
care se sprijina acest tip de cerere si care este o caracteristica a ocuparii mai ales
in mici unitati economice private o reprezinta diminuarea costului salarial si a
altor cheltuieli legate de securitatea sociala a angajatilor. In acest sens asistam la o
marginalizare a cererii in conditii de competitie neloiala.
In functie de durata participarii la munca, cererea se poate manifesta atat sub
forma permanenta sau temporara.
Pentru aceasta din urma distingem tipul legat de ocuparea cu timp partial si
care exercita o atractie deosebita mai ales in cazul fortei de munca feminine, ca si

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 92


cea sezoniera, frecvent utilizata in agricultura in perioadele de varf pentru
strangerea recoltelor.


3.2. Caracteristici ale cererii de forta de munca in Romania.

In continuare vom analiza particularitatile de manifestare ale cererii de forta
de munca in Romania, in perioada de tranzitie pe care o parcurgem.
Principalii factori care influenteaza cererea de forta de munca sunt:
- evolutia productiei ca expresie a cererii de consum previzibile sau dorite a fi
satisfacute de catre intreprinzatori si autoritatile de guvernare;
- productivitatea muncii;
- investitiile;
- sistemul de gestiune al resurselor umane;
- salariile;
- durata muncii;
- evolutia preturilor;
- puterea de cumparare a monedei care, prin raportul capital-munca, va
determina structura productiei, volumul si destinatia investitiilor precum si marimea
salariilor;
- progresul tehnic si tehnologic.
Teoria economica retine urmatoarele corelatiile intre cererea de forta de
munca si indicatorii economici:
- salariul real nu poate creste mai repede decat productivitatea muncii intrucat
s-ar ajunge la inflatie. Daca salariul real creste mai incet decat productivitatea, se
manifesta o dezinflatie, creste rentabilitatea intreprinderilor, acestea pot sa
investeasca si sa retehnologizeze aparatul productiv. Se accelereaza substitutia
dintre munca si capital desi este valabila si incetinirea substitutiei pentru ca munca
apare relativ ieftina; se inregistreaza o crestere a cererii de locuri de munca in alte

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 93


sectoare. Cresterea investitiilor sporeste cererea de capital, de mijloace de productie
care inseamna in final un spor de ocupare;
- intre ritmul de crestere a salariilor si rata somajului sau cea a ocuparii este o
relatie invers proportionala (Philips);
- salariile excesive conduc la incompabilitatea neoclasica a ocuparii;
- insuficienta cererii efective de consum si investitii este o cauza a
subocuparii (Keynes);
- cu cat salariul real si venitul vor creste, cu atat rata de participare la munca
scade, oferta nu mai exercita presiuni, iar cererea desi in mod direct este stopata,
indirect, ea poate sa sporeasca datorita necesitatii de a satisface un consum de
produse in crestere.
Pentru determinarea cererii de forta de munca este necesara cunoasterea
evolutiei productiei (cantitativ, calitativ si mai ales in structura: produs final,
stocuri, export, consum intermediar, materii prime si semifabricate) incepand de la
micro spre macroeconomie, facand posibila determinarea consumului de munca de
diferite calificari si profesii si investitiile necesare. Odata cunoscuta cererea de
munca a productiei, s-ar putea evalua si necesarul de forta de munca ce nu
evolueaza direct proportional cu productia (factorii inertiali ai sistemului, factorii
sociali, educationali si culturali care uneori au un efect important asupra consumului
si cererii de forta de munca). In anumite etape, cresterea productiei, a productivitatii
sau a investitiilor pot sa nu modifice cererea de munca decat in proportii reduse in
raport cu factorii din afara sistemului productiv.
In Romania, cererea de forta de munca trebuie analizata in contextul unor
schimbari fundamentale. Nivelul tehnic la care se afla economia romaneasca, dar si
productivitatea se situeaza undeva intre tarile dezvoltate si cele in curs de
dezvoltare, in timp ce nevoile si aspiratiile de consum sunt la nivelul unor tari
dezvoltate sau oricum se situeaza la parametrii europeni. Populatia romaneasca
manifesta cereri si nevoi similare cu ceea ce vede si stie ca au altii. Tarile
dezvoltate, atunci cand s-au situat la nivelul actual al Romaniei, nu cunosteau

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 94


probabil o rata a somajului similara tarii noastre si aveau piata si resurse in colonii.
Bagajul cultural-stiitific de pregatire si calificare a fortei de munca de la noi,
inclusiv sistemul mass-media, de circulatie si vizualizare a informatiilor este cu
totul altul fata de cel cunoscut de tarile dezvoltate atunci cand se situau cu
productivitatea la nivelul nostru actual.
Inainte de 1990, in economia romaneasca exista un inalt grad de ocupare si
subutilizare a fortei de munca si a capacitatilor de productie, un excedent de
numerar la populatie si o lipsa de fonduri perntru investitii.
Cererea de forta de munca se manifesta in conditiile unei restructurari
profunde ce presupune atat conservarea unor segmente ale productiei, cat si o
veritabila revolutionare a altora. Masurile si parghiile de stimulare, echilibrare si
consolidare a cererii de forta de munca presupun concomitent: sustinerea,
dezvoltarea si mentinerea motivatiei economice de a muncii in intreaga economie,
modernizarea capacitatilor de productie in sectoarele viabile, recalificarea fortei de
munca in alte domenii de activitate.
Prin intermediul investitiilor se reaseaza raportul intre capital si munca.
Modificarea volumului si structurii capitalului atrage perfectionarea tehnologiilor de
productie si dezvoltarea factorul uman in sensul perfectionarii calificarii acestuia.
Pe termen lung, investitia in om apare ca cea mai sigura si mai rentabila,
transformand omul in cel mai valoros capital si anume "capitalul uman".
Pentru Romania, dupa o perioada de peste douazeci de ani in care eforturile
de acumulare au fost deosebite in raport cu posibilitatile economiei noastre, viitorul
cresterii economice si al ocuparii fortei de munca raman dependente de investitii.
De aceea se impune necesitatea unei politici in domeniul investitiilor din ratiuni
vizand atat cererea de forta de munca cat si cererea de bunuri. Indiferent de
structura pe ramuri, sectoare si repartizarea lor in teritoriu, investitiile vor fi
destinate pe de o parte retehnologizarii si modernizarii, iar pe de alta parte, pentru
noi capacitati privind satisfacerea cererii de bunuri.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 95


Economia romaneasca poate raspunde unor ample lucrari in domeniul
constructiilor si transporturilor, deoarece dispune de utilaje, de matriile prime si
materialele necesare, prcum si de forta de munca bine calificata.
Corelatia dintre investitii si cererea de forta de munca trebuie analizata si din
perspectiva schimbarii structurii proprietatii in urma privatizarii, a participarii
capitalului strain, a dezvoltarii sectorului tertiar si a retehnologiazrii si restructurarii
economiei.
Dezvoltarea sectorului de servicii productive si pentru populatie ar putea fi o
solutie in ocuparea fortei de munca deoarece solicta investitii relativ scazute, si sunt
extrem de necesare pentru functionarea in special a unitatilor din domeniul culturii,
cercetarii si invatamantului. Totusi extinderea sectorului de servicii, desi nu solicita
un capital initial prea mare, presupune existenta unor venituri care sa le cumpere
(agentii economici sa aiba cu ce le plati si populatia sa posede salarii si venituri
pentru a se folosi de ele). Se impune deci analiza raportului intre venituri si
investitii.
In paralel se desfasoara procesul de retehnologizare si privatizare si cel de
dezvoltare a unor sectoare mari consumatoare de forta de munca. Pentru sustinerea
acestor procese este necesara departajarea clara si stimulativa a valorii adaugate in
salarii, profit si acumulare, investitii pe sectoare si o impozitare stimulativa pentru
mentinerea si crearea de locuri de munca.
Mentinerea si consolidarea cererii de forta de munca in economia romaneasca
se poate realiza si prin atragerea unor surse de investitii externe.
Sursele externe de investitii sau capital pot fi folosite si reglementate fie ca
investitii directe, fie in regim de credit. In urmatorii ani, raportul intre investitii si
credite externe este de mare importanta. Creditele pot afecta posibilitatile viitoare
de ocupare a fortei de munca in cazul unei conjuncturi proaste a perioadei de
rambursare, in timp ce investitiile directe exclusive sau prin coparticipare a
agentilor economici romani pot raspunde lipsei actuale de fonduri interne si pot

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 96


facilita mentinerea sau chiar cresterea ocuparii atat in prezent, cat si pe termen
mediu.
O alta modalitate de solutionare a presiunii cererii de forta de munca si de
evitare a cresterii bruste si de proportii a somajului o constituie concesionarea sau
eventual inchirierea pe termen limitat a unor capacitati interne de productie la care
nu sunt asigurate toate conditiile de exploatare. Imposibilitatea asigurarii surselor de
materii prime si energie pentru functionarea unor capacitati de productie atrage, pe
langa somaj necesitatea recalificarii si reconversiei profesionale a fortei de munca,
ceea ce implica costuri aditionale.
Investitiile interne sau externe, publice sau private, constituie cea mai sigura
baza de sustinere a cresterii economice, a modificarii structurii productiei, a
retehnologizarii economiei, a realizarii, mentinerii si consolidarii unui raport
necesar intre cererea si oferta de forta de munca. Politica de acumulari si investitii
este fundamentala pentru echilibrul socio-economic viitor.
De aceea investitiile raman principala parghie de echilibrare economica
generala.
Exista situatii cand o parte a populatiei ocupate are locuri de munca diferite
de cele pentru care sunt pregatiti sau nu gaseasc locuri de munca corespunzatoare
pregatirii si aspiartiilor lor. Din ratiuni diverse, o parte a celor cu pregatire
superiaora, de pilda pot renunta la un moment dat la un loc de munca ce solicita o
asemenea calificare si se orienteaza spre posturile cu exigente mai mici. Evident ca
in asemenea situatii salariile, nivelul productivitatii, durata muncii si alti factori
devin mecanisme principale de reglare a cererii si ofertei de forta de munca.
Intre cresterea salariilor si cea a productivitatii muncii exista un decalaj. Este
necesar ca productivitatea sa creasca mai rapid decat salariile pentru a nu genera
inflatie, asigurand totodata cresterea ocuparii.
Cresterea salariilor (a veniturilor in general) conduce, de regula, la scaderea
ratei de participare la munca. In aceste conditii are loc o reducere a ratei de
activitate. Pe de alta parte, veniturile mici duc la cresterea ratei de activitate in

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 97


special pentru persoanele aflate in grupele de varsta extreme ale populatiei active
(tineri sub 20-24 ani si persoane peste 55-59 ani) si la presiuni asupra cererii de
locuri de munca. Cresterea preturilor, la randul ei, afecteaza mai ales veniturile mici
(salariile si pensiile anumitor categorii) si detremina accentuarea presiunii asupra
nevoilor de locuri de munca.
Nivelul redus al costului muncii (insotit de o slaba organizare sindicala si
revendicativa) constituie un factor de stimulare a investitiilor intrne si in special
externe si respectiv un impuls favorabil in ocuparea fortei de munca.
Salariile mari sunt incompatibile cu o ocupare completa a fortei de munca
atat datorita costului pe care il genereaza, dar si prin asigurarea unui venit suficient
pe un menbru de familie care satisface cererea de consum si deci nu presupune
participarea la munca a categoriilor extreme din structura demografica.
Reducerea duratei legale a muncii (saptamanale, de pilda) este permisa de
mentinerea volumului productiei prin cresterea productivitatii care asigura
mentinerea salariului in anumite sectoare si conditii de organizare. Aceasta conduce
la crearea de noi posibilitati de ocupare. Cresterea timpului liber este urmata de o
tendinta de crestere a consumului (in concediu, de pilda, se pot cheltui usor 3-4
salarii) care solicita deci mai multe produse si mai multa munca; cu alte cuvinte,
reducerea duratei muncii aplicata cu respectarea ansamblului de conditii absolut
necesare are dublu efect pozitiv asupra cererii de munca: pentru compensarea
scaderii timpului de munca individual si pentru cresterea productiei in vederea
satisfacerii nevoilor suplimentare de consum.
In realitate, functionarea pe principii strict economice a pietei muncii este
limitata de multiple constrangeri ce impiedica fluiditatea si flexibilitatea pe care
parghiile economice (investitii, salarii, preturi, productivitate) le-ar permite. Astfel,
apar limitari sau cresteri ale productiei si respectiv ale preturilor. Ajutorul de somaj
poate avea uneori si efecte negative in afara celor de protectie, in sensul ca acesta
odata primit il determina pe beneficiar sa nu mai accepte orice munca,
multumindu-se cu respectiva sursa de subzistenta. Opozitia dintre factorii sociali si

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 98


economici se manifesta si prin piedici la concediere. Se adopta uneori masuri care
evita mobilitatea si migratia fortei de munca. Formarea profesionala nu este
intotdeauna dictata de nevoile reale si cunoscute ale sistemului economic sau se are
in vedere structurile actuale care nu vor mai fi asemanatoare peste ani. Cresterea
duratei medii de viata este un rezultat al factorilor economici care evolueaza invers
in raport cu durata muncii si cu perioada activa. Reducerea natalitatii nu concorda
cu fortele ce reglementeaza piata muncii.
De multe ori echilibrul intre cererea si oferta de forta de munca la nivel de
agent economic sau sector de activitate se realizeaza prin dezechilibrul altora la fel
cum exista tendinte de a echilibra cererea la unele profesii prin dezechilibrarea
altora. Tot astfel, nevoile unor ramuri pot fi incompatibile cu solicitarile sau oferta
altora.
In ceea ce priveste salarizarea, desi productivitatea ramane permanent un
arbitru sever, in tarile cu economie de piata se impune tot mai mult conceptul de
remunerare globala. De la politici salariale se trece la politici de venituri. In
conceptul de remunerare globala se merge pe ideea ca preferintele oamenilor de a
muncii intr-un domeniu nu se bazeaza numai pe avantajele monetare imediate,
salariul propriu-zis fiind ajustat cu o serie de alte avantaje.
Pentru a modifica optiunea individului fondata pe baza remuneratiei directe,
aceste avantaje joaca un rol din ce in ce mai important, care il pot determina pe
viitorul salariat sa nu aleaga ramura sau profesia ci interprinderea. Trebuie insa
recunoscut ca asemenea elemente devin preponderente de la un nivel minim
asigurat al salariului si de la o anume productivitate. Gestiunea factorilor economici
preturi, salarii, productivitate- constituie o conditie esentiala a profitului si a
cresterii economice dar tot la fel de importanta este si gestiunea resurselor umane,
subordonarea lor unui anume scop economic individual si colectiv.
In materie de ocupare si utilizare a fortei de munca exista trei modele:
modelul occidental de inspiratie nord-americana, modelul japonez si modelul de
tip est-european. Acestea nu functioneaza in forma pura. Ele se bazeaza pe traditii si

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 99


tipuri culturale proprii, adaptate la specificul strict national. Concomitent cu aceste
modele, in tarile subdezvoltate se regasesc si alte forme de ocupare si salarizare.
In continuare vom prezentga pe scurt aceste modele:
(11)

Modelul traditional american de gestionare a resurselor umane acorda
importanta proprietatii ca sursa de obligatii pentru actionari. Modelul traditional
taylorist a fost permanent readaptat in conformitate cu miscarea sindicala, accentul
fiind pus pe distinctia intre conducatori si condusi. In ultimul timp, modelul
american pare a se destrama datorita controlului asupra eficacitatii utilizarii
resurselor umane, dar si datorita concurentei externe care a generat marimea
semnificativa a normelor de performanta.
Se trece astfel de la control la stimularea angajarii pe baza de motivare a
personalului in indeplinirea obiectivelor. Multe elemente ale noului model american
sunt foarte apropiate de sistemul japonez de gestiune a resurselor umane. Adesea
echipa, si nu individul, este unitatea responsabila de rezultate. Se insista asupra
diverselor elemente cum ar fi: definirea sarcinilor in functie de evolutia productiei;
structura organica orizontala bazata pe mecanisme de influentare reciproca;
prioritate acordata celor ocupati pentru formare si reciclare; participarea salariatilor
la o gama larga de probleme si decizii; garantia locului de munca; reciprocitatea
relatiilor de munca; modalitati de gestiune prin care nu numai proprietarii, dar si
salariatii, clientii si publicul in general au interes pentru bunul mers al afacerilor. Cu
toate acestea, in S.U.A. si Canada, salariatii nu sunt dispusi inca sa stea sa discute
chestiuni de productie sau de etica profesionala dupa programul de lucru, fara
remuneratie; salariatii inca nu se identifica cu firma; numai conducerea acesteia se
ocupa de calitate si productivitate, fapt ce duce adesea la rezistenta personalului la
unele masuri.
Modelul japonez de gestiune a resurselor umane, cunoscut sub denumirea
de ringi, este in esenta dominat de angajarea pe viata sau scopul ocuparii
permanente. Acest model semnifica si un sistem de comunicare intre individ si
colectivitatea firmei. Telul acestora este asigurarea si conservarea angajarii pe viata,

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 100


accesul la o formatie polivalenta, remunerarea si promovarea fondate pe vechime,
acordarea unor prime semestriale, a pensiilor la retragere, a alocatiilor familiale;
beneficierea de alocatii si subventii pentru locuinte, de indemnizatii pentru naveta,
de alocatii pentru concediu, ingrijiri medicale, activitati sportive, culturale.
Un mare numar din aceste avantaje sunt acordate si familiei celui angajat;
conform unor aprecieri (35% din lucratorii industriei private japoneze beneficiaza
de acest regim). Japonezii sustin ca pentru a fi eficiente, ocuparea, satisfacerea
cererii de munca si gestionarea resurselor umane este necesar ca acestea sa fie
conforme cu cultura si traditia nationala. Japonezii in general au gustul
colectivitatii si manifesta dorinta de a evita incertitudinea.
Sistemul japonez de relatii profesionale si de munca aduce accente particulare
si contributii insemnate in domenii ca: angajarea, formarea, promovarea,
reprezentarea si licentierea personalului, dar si in ce priveste luarea deciziilor prin
consens, lupta pentru calitae si solutionarea conflictelor si doleantelor.
Directia firmei informeaza anticipat si se consulta cu salariatii pe probleme
cum sunt: situatia intreprinderii, planul de investitii, implantarea sau deplasarea
anumitor intreprinderi, adaptarea mainii de lucru la noile cerinte ale tehnicii,
repercursiunile posibile ale acestora asupra ocuparii si conditiilor de munca.
Consultarile nu se marginesc numai la productie si gestiune; ele vizeaza probleme
de personal, angajare, transfer, mutatii, orare de lucru, disciplina, formare si
reciclare. In general, in cadrul firmelor japoneze, relatiile profesionale sunt
neantagoniste, armonioase, orientate spre solutionarea in comun a problemelor ce
apar sau isi fac simtita prezenta. Daca in Occident, atunci cand personalul nu mai
corespunde, firmele recurg frecvent la licentiere si angajarea altora de pe piata
muncii, cele japoneze acorda primordialitate calificarii si recalificarii personalului
angajat. Firma japoneza nu ia decizii pana nu obtine avizul salariatilor, in timp ce la
firmele occidentale, de regula, decizia este atributul exclusiv al directiei sau al
consiliului de administratie, desi in ultimul timp s-a extins sistemul de consultare a
salariatilor, de concertare sociala. Firma japoneza se bazeaza pe loialitatea

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 101


personalului, in vreme ce in cele occidentale mai preleveaza inca secretul,
neincrederea si de aici antagonismul in relatiile dintre conducatori si condusi;
loialitatea si identificarea salariatilor cu firma sunt fundamente ale eticii in Japonia.


3.3. Analiza gradului de ocupare a populatiei in Romania si comparatii
internationale.

Nivelul total al ocuparii fortei de munca ofera o prima masura a cererii de
forta de munca la nivel macroeconomic.
Analizand in context macroeconomic evoluia pieei muncii n perioada
1990-2000, observam ca tranziia la economia de pia a influenat puternic gradul
de ocupare a populaiei sub aspectul volumului, structurii, i a determinat adaptarea
politicilor pieei muncii, n paralel cu procesul de reform instituional.
n condiiile accelerrii restructurrii i sporirii insecuritii locului de munc,
pe piaa muncii s-au acumulat un mare numr de probleme sociale. Ocuparea forei
de munc a devenit una din zonele cele mai tensionate ale tranziiei. Romnia s-a
confruntat cu o criz a ocuprii forei de munc, n condiiile declinului economic
instalat n ultimul deceniu. Privatizarea i restructurarea economiei romneti au
influenat semnificativ piaa muncii, determinnd masive disponibilizri i apariia
fenomenului de omaj. Involuiile din economie au restrns posibilitile de ocupare
a forei de munc; numrul populaiei active i ocupate, respectiv rata de activitate
i de ocupare s-au redus iar omajul s-a cronicizat.
Din punct de vedere demografic, n aceast perioad, s-a nregistrat un spor
natural negativ, fapt ce a generat efecte negative i asupra resurselor de munc. La 1
ianuarie 2000, populaia activa era cu circa 1.200 mii persoane mai mica dect la
sfritul anului 1990, cnd numra 10.840 mii persoane.
In continuare, vom analiza structura populatiei ocupate in Romania in
perioada 1990-2000 dupa caracteristici demografice si economice.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 102


Din punct de vedere al structurii pe sexe, populaia ocupat este majoritar
masculin (circa 54,0 % sunt brbai). n ultimii ani, aceasta s-a redus, crescnd
rolul forei de munc feminine n activitile economice.

Tabel nr. 3.1.: Evoluia populaiei ocupate n Romania inperioada 1990-2000

- mii persoane -
Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Pop. ocup.
din care:
10840 10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8420 8629
- masculin 5839 5727 5570 5415 5342 5189 5116 4865 4827 4658 4765
- feminin 5001 5059 4880 4647 4670 4304 4263 4158 3986 3762 3864
Sursa: Institutul Naional de Statistic Balana forei de munc , 2001
Ancheta asupra forei de munc n gospodrii (Amigo ) realizat de INS


Fig. nr. 3.1:
EVOLUTIA POPULATIEI OCUPATE IN ROMANIA IN PERIOADA
1990-2000
0
5000
10000
15000
20000
25000
1
9
9
0
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
anii
m
i
i

p
e
r
s
.
Pop. ocup. fem.
Pop. ocup. masc.
Pop. ocup.


Se observa ca populatia ocupata totala, cat si pe sexe a cunoscut aceeasi
evolutie pe orizontul de timp analizat si anume, a scazut pana in anul 1999, pentru
ca in anul 2000 sa prezinte o usoara crestere.
In cifre absolute cat si in cifre relative, aceasta evolutie este prezentata
conform tabelului nr. 3.2. si tabelului nr. 3.3.:



CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 103



Tabel nr. 3.2.: Modificarile absolute ale populatiei ocupate pe sexe, cu baza
1990.
- mii persoane -
91/90 92/90 93/90 94/90 95/90 96/90 97/90 98/90 99/90 2000/90
Pop.
ocup.
din care:
-54 -382 -778 -829 -1347 -1461 -1817 -2027 -2420 -2211
masculin -112 -269 -424 -497 -650 -723 -974 -1012 -1181 -1074
feminin 58 -121 -354 -331 -697 -738 -843 -1015 -1239 -1137
Sursa: Calcule pe baza Anuarului Statistic al Romaniei 2001 I.N.S..


Tabel nr. 3.3.: Indicii populatiei ocupate pe sexe cu baza 1990.
(%)

91/90 92/90 93/90 94/90 95/90 96/90 97/90 98/90 99/90 2000/90
Pop.
ocup.
din care:
99,50 96,48 92,82 92,35 87,57 86,52 83,24 81,30 77,68 79,60
masculin 98,08 95,39 94,55 95,91 95,83 95,77 93,76 94,35 95,75 98,72
feminin 101,16 97,58 91,86 95,70 92,62 91,28 96,61 93,50 90,48 96,94
Sursa: Calcule pe baza Anuarului Statistic al Romaniei 2001 I.N.S..

n ultimul deceniu, n Romnia populaia ocupat a sczut continuu.
Pentru nregistrarea statistic a informaiilor privind ocuparea populaiei, n
Romnia se utilizeaz dou metodologii:
- nregistrrile curente n documentele oficiale privind ocuparea, ale
persoanelor care lucreaz cu contract de munc, sau independent, pe baza crora se
ntocmete Balana forei de munc, de ctre Institutul Naional de Statistic (a);
- anchet selectiv asupra forei de munc n gospodrii (Amigo), realizat de
INS pe un eantion, dup metodologia Biroului Internaional al Muncii (b).
Conform Balanei forei de munc, n care sunt nregistrate persoanele care
muncesc n baza unui contract de munc sau pe cont propriu, populaia ocupat s-a
redus cu 2,2 milioane de persoane.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 104


Cifrele referitoare la populaia ocupat din cele dou statistici difer, dup
cum arat tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3.4.: Populaia ocupat, dup metodologia de nregistrare.

- mii persoane -
1996 1997 1998 1999 2000
(a) 9.379 9.023 8.813 8.432 8.629
(b) 10.936 11.050 10.845 10.776 10.764
Sold 1.557 1.927 2.032 2.344 2.135
% soldului n (b) 14,2 17,4 18,7 21,7 19,8
Sursa: Institutul Naional de Statistic Balana forei de munc , 2001
Ancheta asupra forei de munc n gospodrii (Amigo ) realizat de INS


Soldul dintre cele dou serii de date reprezint persoanele care muncesc fr
forme legale. Att mrimea cifrei care reprezint persoanele care lucreaz neoficial,
dar mai ales creterea puternic a soldului, att n termeni reali ct i relativi,
reflect amploarea economiei neoficiale.
Avnd drept cauz principal restructurarea sectorului industrial, reducerea
populaiei ocupate a fost un fenomen prezent pe ntreg teritoriul rii, difereniat
ns ca amploare i profunzime de la o regiune la alta, de la un jude la altul.

Tabel nr. 3.5.: Structura pe sexe a populaiei ocupate totale.

1996 1997 1998 1999 2000
Ponderea (%) n
populaia ocupat a
populaiei de sex:
-masculin
-feminin
54,7
45,3
54,3
45,7
54,3
45,7
53,8
46,2
53,6
46,4
Raportul dintre brbai i
femei n populaia ocupat

120/100

119/100

118/100

116/100

115/100
Sursa: Calcule pe baza datelor din AMIGO, INS, 2001



CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 105


Fig. nr. 3.2.:
STRUCTURA PE SEXE A POPULATIEI OCUPATE IN ROMANIA
IN ANUL 2000
53.6
46.4
Pop. ocup. masc
Pop. ocup. fem.


Creterea, n perioada 1997-2000, a populaiei ocupate feminine cu 40 mii de
persoane nu a putut compensa scderea numrului persoanelor de sex masculin. Ca
urmare, a avut loc scderea populaiei ocupate totale cu aproape 172 mii de
persoane. Sporul de persoane de sex feminin a fost asigurat n special de grupele de
vrst de 25-34 de ani i de cele de peste 65 ani (anexa B).
Din punct de vedere al structurii pe grupe de vrst, populaia ocupat este
dominat de populaia matur, cu vrsta ntre 25 i 50 de ani. Ponderea acesteia se
apropie de 60% din ntreaga populaie i este n uoar cretere dup 1995.

Tabel nr. 3.6.: Structura pe grupe de vrst a populaiei ocupate.

- % -
Grupa de
vrst
1996 1997 1998 1999 2000
Total populaie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
15-24 ani 13,8 13,6 13,0 12,3 11,8
25-34 ani 23,3 23,3 24,0 24,8 26,1
35-49 ani 35,6 35,4 35,0 34,3 33,3
50-64 ani 19,1 19,2 18,7 18,9 18,9
65 ani+ 8,2 8,5 9,3 9,7 9,9
Sursa: calcule pe baza Anchetei Amigo, INS, 2001


CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 106


Fenomenele cele mai semnificative sunt reducerea grupelor foarte tinere de
vrst (15- 24 ani) de la 13,8% la 11,8%, paralel cu creterea ponderii, pn aproape
de 10%, a persoanelor care au depit vrsta de 65 ani.
Din punct de vedere al structurii pe medii i grupe de vrst, conform
Anchetei statistice asupra forei de munc n gospodrii, n anul 2001, 53,2% din
populaia ocupat se afla n mediul rural, n condiiile n care populaia rural
reprezint mai puin de jumtate din ntreaga populaie (45%). Ponderea ei este n
cretere fa de anul anterior, cnd era 52,7%.

Tabel nr. 3.7.: Distribuia populaiei ocupate din mediul urban i din mediul
rural pe grupe de vrst, n anul 2000.

- ( % ) -

Total
populaie
ocupat
15-24
ani
25-34
ani
35-49
ani
50-64
ani
65 ani i
peste
TOTAL 100,0 11,8 26,1 33,3 18,9 9,9
Urban 100,0 9,7 31,0 45,2 13,1 1,0
Rural 100,0 13,7 21,7 22,9 24,0 17,7
Sursa: I.N.S. - Ancheta asupra forei de munc n gospodrii (Amigo).

n mediul rural, populaia ocupat matur (25 - 49 ani) este deficitar,
reprezentnd mai puin de jumtate din totalul ocupailor (44,6%), n timp ce n
mediul urban aceast grup de vrst reprezint peste trei sferturi din total (76,2%).
n schimb, fora de munc rural este constituit n mare msur din persoane
vrstnice, acestea fiind n activitate nc mult timp dup vrsta de 65 de ani. n
mediul urban, numai 1,0% din populaia activ au peste 65 ani, n timp ce n rural
ponderea acestora se apropie de 20% din populaia ocupat.
Din punct de vedere al structurii populaiei ocupate pe ramuri ale economiei
nationale, in perioada 1990-2000 s-au produs deplasri ale populaiei ntre aceste

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 107


ramuri, structura populaiei ocupate pe activiti ale economiei naionale suferind
modificri semnificative (anexa D i E).
Restrngerea activitii n industrie, cu precdere n unitile economice mari,
nerentabile, a determinat scderea populaiei ocupate civile n aceast ramur cu
2.001 mii persoane, n perioada 1990-2000. Ponderea acestei ramuri s-a redus de la
37% n 1990 la 23,2% n 2000.
n anul 2000, ponderea populaiei ocupate civile n activiti de servicii
comerciale (comer, hoteluri, restaurante, transport i depozitare, pot i
telecomunicaii, activiti financiare, bancare i de asigurri i tranzacii imobiliare)
i sociale (administraie public, nvmnt, sntate i alte servicii) a ajuns la
35,4% din populaia ocupat, fa de 27,5% n 1990.
Schimbrile n structura ocuprii pe sectoare relev un proces concomitent de
dezindustrializare i reorganizare a economiei, fr a avea loc un progres real n
sectorul serviciilor. Practic, persoanele disponibilizate din ramura industriei nu se
regsesc n celelalte ramuri ale economiei, ci au contribuit la creterea numrului
omerilor.
Creterea numrului de persoane ocupate n agricultur, n condiiile n care
gospodriile dein, n medie, suprafee mici de teren agricol, a determinat o scdere
a capacitii de utilizare a forei de munc n aceast ramur. Potrivit anchetelor
realizate de INS, n anul 2000, din totalul populaiei ocupate cu program parial de
lucru 88,5% lucrau n agricultur.
Datele din anexele D i E ilustreaz modificrile survenite n ocuparea forei
de munc n Romnia n perioada 1990-2000, n distribuia pe activiti ale
economiei naionale.
Din punct de vedere al structurarii pe forme de proprietate, populaia ocupat
n sectorul public s-a redus continuu, de la 7.903 mii persoane n anul 1990 la 1.628
mii n anul 2000, ca urmare a afirmrii tot mai puternice a sectorului privat n
economie. Ponderea persoanelor ocupate n sectorul public s-a redus cu peste 35
puncte procentuale n 2000 fa de 1992.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 108



Tabel nr. 3.8.: Structura populaiei ocupate pe forme de proprietate, n perioada
1992-2000.

- Total populaie ocupat = 100% -
Forme de
proprietate
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
- public 54,2 51,6 46,8 44,2 40,8 29,2 23,9 20,8 18,9
- mixt 1,8 2,0 1,9 3,2 5,4 11,6 12,7 10,6 9,1
- privat 40,9 43,8 49,2 50,7 51,5 57,4 61,8 66,7 70,4
- cooperatist 3,0 2,5 2,0 1,8 2,2 1,6 1,4 1,7 1,4
- obteasc 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2
Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic


Fig. nr. 3.3.:

0
10
20
30
40
50
60
70
80
(%)
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
anii
STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE FORME DE
PROPRIETATE IN PERIOADA 1992-2000
- publica
- mixta
- privata
- cooperatista
- obsteasca





CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 109


Fig. nr. 3.4.:
STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE FORME DE
PROPRIETATE IN ANUL 2000
1%
71%
19%
9%
prop. Publica
prop. mixta
prop. privata
prop. cooperatista
prop. obsteasca



In functie de statutul profesional se constata anumite mutaii intervenite n
structura populaiei ocupate, mutatii care au urmat aceleai tendine ca i populaia
ocupat. Numrul salariailor din economie s-a redus de la 8.156 mii n 1990 la
4.646,3 mii, n 2000, respectiv cu 3.510 mii persoane, majoritatea acestei reduceri
localizndu-se n industrie (1.973 mii persoane). A crescut cu 10 puncte procentuale
ponderea celorlalte categorii de populaie ocupat: patroni, lucrtori pe cont propriu,
lucrtori familiali neremunerai.

Tabel nr. 3.9.: Structura populaiei ocupate dup statutul profesional, n
perioada 1992 2000.

- Total populaie ocupat =100% -
Statut
profesional
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
- Salariai
63,4 63,5 61,9 63,7 62,8 59,8 58,8 55,3 53,8
- Patroni,
lucrtori pe cont
propriu,
lucrtori
familiali
neremunerai

36,6 36,5 38,1 36,3 37,2 40,2

41,2

44,7 46,2
Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic, AMIGO



CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 110


Fig. nr. 3.5.:

0
10
20
30
40
50
60
70
(%)
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
anii
STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE DUPA STATUTUL
PROFESIONAL IN PERIOADA 1992-2000
- Salariati
- Patroni,
lucratori pe
cont propriu,
lucratori
familiali
neremunerati

Putem afirma ca sursele demografice ale creterii cantitative a forei de
munc vor fi limitate. Populaia total se va reduce. n continuare, rata de activitate
va crete uor, ca urmare a intrrii n vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, prin care perioada de via
activ se va prelungi treptat pentru femei de la 57 la 60 de ani i pentru brbai de
la 60 la 65 de ani. Se acord o atenie deosebit valorificrii superioare a capitalului
uman, att prin perfecionarea profesional a salariailor, ct mai ales prin creterea
productivitii muncii.
Evoluia ocuprii va fi influenat de civa factori. Pe de o parte, fluxul de
investiii strine va genera noi locuri de munc. ntreprinderile mici i mijlocii se
ateapt s aib, de asemenea, o contribuie pozitiv asupra creterii gradului de
ocupare, localizat mai ales sub aspectul muncii nesalariale. Pe de alt parte,
continuarea procesului de restructurare i privatizare va induce presiuni asupra
ocuprii, genernd noi disponibilizri. De asemenea, n ciuda unei creterii
economice relativ ridicate, piaa locurilor de munc rmne tensionat, n principal
din cauza structurii pe vrste i profesii a omerilor, care nu este identic cu cererile
din economie. Din aceste considerente se acord o atenie deosebit recalificrii i
reconversiei forei de munc.

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 111


Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomic
evideniaz posibilitatea reducerii pronunate a ratei omajului.
La nivel macroeconomic, cererea de forta de munca este rezultataul unor
fenomene care difera in functie de ramurile economiei.
Examinarea mutatiilor produse in perioada 1990-1999 in structurarea cererii
pe sectoare mari ale ocuparii arata ca in aproape zece ani intensitatea modificarilor
structurale ale cererii a fost aproape de limita minima, structurile evoluand extrem
de lent, manifestandu-se mai curand o tendinta de conservare. Daca acest ritm se
pastreaza inseamna ca vom fi condamnati la inapoiere economica, cu toate
consecintele ce decurg de aici.
In tarile dezvoltate din punct de vedere economic se inregistreaza o ingustare
a cererii in sectorul primar si in mod cu totul deosebit in industrie si constructii,
serviciile fiind cele care castiga.

Tabel nr. 3.10.: Modificari ale populatiei ocupate pe ramuri economice.

-mii persoane-
Modificari
1995/1991 1999/1995 2000/1991
Total economie, din care: -475,1 -595,6 -1070,7
- industrie -1401,3 -490,9 -1892,2
- constructii -89,4 +90,9 +1,5
- agricultura +1800,5 +35,8 +1836,3
- silvicultura -19,8 -4,5 -24,3
- transporturi -272,5 -445,5 -318,0
- telecomunicatii -23,5 -1,9 -25,4
- comert -192,8 -29,0 -221,8
- gospodarie comunala -85,3 -142,7 -228,0
- invatamant, cultura -65,6 +57,7 -7,9
- cercetare stiintifica -52,1 -42,9 -95,0
- asistenta sanitara -56,4 -10,6 -67,0
- administratie -5,2 +11,0 +16,2
- alte ramuri -21,5 -23,6 -45,1
Sursa: Calcule pe baza Anuarului Statistic al Romaniei 2001 I.N.S..


CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 112


Astfel se observa o scadere a cererii de forta de munca in ramurile invatamant
si asistenta sanitara, urmate de cercetare stiintifica. Principala cauza a acestor
dezechilibre asupra cererii de forta de munca rezida in politica investitionala. Pe de
o parte orientarea gresita a investitiilor pe ramuri si domenii de activitate, iar pe de
alta parte promovarea unor tehnici si tehnologii mari consumatoare de resurse, cu
precadere in ramurile neagricole. Rezulta astfel o neconcordanta intre cererea
economica si cea tehnologica de forta de munca.
In consecinta, actuala structura de ramura a cererii de forta de munca se
caracterizeaza printr-o distorsiune: prin supradimensionarea cererii in industrie,
comparativ cu activitatile din servicii.
Din punct de vedere al distributiei relative a cererii efective de forta de
munca, actualmente, agricultura este puternic imbatranita si feminizata.
In constructii, la 1 decembrie 1990, cererea de forta de munca se situa la un
nivel comparabil cu cel din tarile dezvoltate (Suedia, Franta, Belgia) dar si aceasta
ramura a inregistrat tendinte regresive, intorcandu-se o parte a fortei de munca din
sectorul secundar in sectorul primar. Toate acestea se desfasoara pe fondul unor
proportii reduse ale populatiei ocupate in telecomunicatii (0,7%), cercetare
stiintifica (1,3%), ocrotirea sanatatii (2,7%) si in invatamant (3,4%), fapt care ne
pune in situatia de a fi cu circa 15-20 de ani in urma tarilor dezvoltate, neexistand
deocamdata alternativa la stimularea cererii de forta de munca pentru aceste ramuri
de activitate.
Din punct de vedere al cererii de forta de munca in domenii productive de
bunuri si servicii se constata un declin al cererii in industrie datorat restructurarii si
investitiilor in tehnica si tehnologie de varf care antreneaza consumuri sensibil
diminuate de forta de munca.
Incursiunile cu privire la stadiul, caracteristicile si tendintele cererii de forta
de munca converg spre concluzia esentiala ca ne aflam in prezent intr-o situatie de
criza structurala a cererii. Modificarile pe care le asteptam solicita timp, eforturi si

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 113


informatii cu privire la starea generala a economiei si a interconditionarilor din
interiorul ei.
Analiza ratei de ocupare pe sexe i grupe de vrst a populaiei evidentiaza
faptul ca in anul 2000, rata de ocupare, calculat ca raport ntre populaia ocupat i
populaia care a depit vrsta de 15 ani, este relativ sczut, n raport cu media UE
care este de 63% pe total populaie ocupat. n ara noastr aceasta este de peste
65% la brbai i peste 52% la femei (anexa C).
Rata de ocupare a fost n scdere dup anul 1997, reducndu-se mai sever
gradul de ocupare a brbailor (de la 68,3% la 65,1%) i mai puin gradul de
ocupare a femeilor (de la 54,0% la 52,8%).
Pe grupe de vrst, s-a manifestat o reducere puternic a ratei de ocupare a
populaiei tinere, de 15-24 ani, i o cretere a activitii n rndul persoanelor
vrstnice, de peste 65 ani. Ca urmare, n decurs de numai 5 ani, a avut loc o
inversare a intensitii activitii n rndul tinerilor i vrstnicilor. n anul 1996, din
100 de tineri (de 15-24 ani), 46,4 erau ocupai, dar numai 38,4 din 100 de vrstnici
de peste 65 ani erau prezeni pe piaa muncii. n schimb, n anul 2000, din 100 de
tineri erau ocupai numai 39,5 iar dintre vrstnici erau mai muli, 40,8 persoane,
devenind astfel superioar rata de ocupare a vrstnicilor.
Aceasta arat instalarea unui fenomen de prelungire a vieii active pn la
vrste naintate, nsoit de o lips de pe piaa muncii a populaiei tinere, ceea ce
conduce la o scdere a vitalitii forei de munc i o mbtrnire a acesteia. n cazul
forei de munc feminine, creterea participrii persoanelor vrstnice (peste 65 ani)
este chiar mai puternic dect n cazul brbailor, situaie plin de semnificaii dac
avem n vedere c vrsta de pensionare a femeilor este mai mic dect a brbailor.






CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 114


Tabel nr. 3.11.: Evoluia ratei de ocupare n perioada 1990-2000.

- ( % ) -
Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Rata de
ocupare
(total)
82,0 82,5 79,6 76,1 75,6 76 60,4 60,9 59,6 59,1 58,1
Rata de
ocupare
(masc.)
71,6 70,8 69,6 67,3 67,4 67,8 68,1 68,3 66,8 65,7 65,1
Rata de
ocupare
(fem.)
57,2 58,0 59,2 57,8 56,4 53,8 54,3 53,2 54 52,9 51,7
Sursa: INS Balana forei de munc, 2001


Fig. nr. 3.6.:
EVOLUTIA RATEI DE OCUPARE IN PERIOADA 1990-2000
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
anii
Rata de
ocupare
(total)
Rata de
ocupare
(masc.)
Rata de
ocupare
(fem.)


In continuare vom incerca sa realizam o comparatie pe plan international in
ceea ce priveste populatia ocupata. In acest sens vom analiza datele structurate in
tabelele 3.12. si 3.13.:





CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 115


Tabel nr. 3.12.: Analiza populatiei ocupate in Romania si in cateva tari dezvoltate
economic in anii 1990 si 1999.

POPULATIA
TOTALA
(mil. loc.)
NUMARUL POPULATIEI
OCUPATE (mii pers.)
DINAMICA
(%)
1999/1990
TARA
in anul 1999 1990 1999
PONDEREA
POPULATIEI
OCUPATE IN
TOTAL
POPULATIE in
anul 1999
Romania 22,46 10840 8637 79,68 38,46
Canada 30,49 10708 14531 135,70 47,66
S.U.A. 273,13 99303 133488 134,42 48,87
Japonia 126,51 55360 64620 116,73 51,08
Franta 59,1 21334 22110 103,64 37,41
Germania 82,09 25797 36402 141,11 44,34
Italia 57,34 20313 20864 102,71 36,39
Suedia 8,86 4232 4068 96,12 45,91
Elvetia 7,13 3170 3862 121,83 54,17
Marea Britanie 59,5 25004 27442 109,75 46,12
Sursa: a) Balanta resurselor de munca 2000, INS;
b) Labour Force Statistics, 2000, O.C.D.E., Paris.

Comparativ cu tarile prezentate mai sus, Romania cu o pondere de 38,46% a
populatiei ocupate in populatia totala se incadreaza aproximativ in vecinatatea
evolutiilor din Franta (37,41%) si Italia (36,39%). Din punct de vedere al dinamicii
populatiei ocupate, Romania inregistreaza valoarea minima comparativ cu toate
celelalte state, detaseandu-se net S.U.A. si Canada, a caror populatie ocupata creste
cu 35,7% si respectiv 34,42%, datorita in principal unei absorbtii de forta de munca
emigranta, si politicii active de ocupare.
In ceea ce priveste tara noastra, se constata o anumita insuficienta a cererii de
forta de munca legata de prezenta pe piata a unor mari contingente de proaspat
absolventi ai invatamantului de diferite forme.






CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 116


Tabel nr. 3.13.: Populatia ocupata pe ramuri economice in Romania si in alte tari
dezvoltate economic in anii 1990 si 1999.

- % -
1990 1999 Tara
I
(agricultura)
II
(industrie si
constructii)
III
(alte
ramuri)
I
(agric.)
II
(ind. si
constructii)
III
(alte
ramuri)
Romania 29,8 43,8 26,4 27,9 45,1 27,0
Canada 5,4 28,5 66,0 4,5 25,6 69,9
S.U.A. 3,5 30,5 66,0 2,9 26,9 70,2
Japonia 10,4 35,3 54,3 7,9 34,1 58,0
Franta 8,7 35,9 55,4 6,8 30,3 62,9
Germania 5,6 44,0 50,4 4,0 39,8 56,2
Italia 14,3 37,9 47,8 9,8 32,4 57,7
Suedia 5,6 32,2 62,2 3,8 29,5 66,7
Elvetia 6,9 39,6 53,5 5,7 35,0 59,3
Marea
Britanie
2,6 37,6 59,8 2,3 29,7 68,0
Sursa: a) Balanta resurselor de munca 2000, INS;
b) Labour Force Statistics, 2000, O.C.D.E., Paris.

In anul 1999, in Romania cererea de lucratori se distribuia in urmatoarea
structura sectoriala: 27,9% pentru agricultura (inclusiv silvicultura), 45,1% pentru
industrie si constructii si 27,0% pentru servicii.
Comparatiile intersectoriale cu alte tari ne arata ca populatia ocupata in
agricultura in Romania are ponderi de peste 8-10 ori mai mari decat in Marea
Britanie (2,3%) sau S.U.A. (2,9%).
In sectorul secundar (industrie si constructii) cererea de forta de munca este
mult peste nivelurile din tarile dezvoltate, in care ponderea persoanelor ocupate in
acest sector oscileaza, de regula, intre 25 si 35%. Astfel tara noastra inregistra in
sectorul secundar ponderea populatiei ocupate in apropierea celei a Germaniei din
anul 1990.
In mod aproape similar cu agricultura si cererea de forta de munca in servicii
este puternic retardata comparativ cu tarile considerate. Decalajele sunt ca ordin de
marime de circa 2-2,5 ori in raport cu S.U.A. (70,2%), Canada (69,9%), Marea
Britanie (68,0%) sau Franta (62,9%).

CAP. III. CEREREA DE FORTA DE MUNCA. CARACTERISTICI SI TENDINTE 117


Abordata simultan pentru toate cele trei sectoare ale ocuparii, cererea efectiva
de forta de munca in Romania apare sub forma unui triunghi isoscel, la baza
situandu-se industria si constructiile, iar laturile egale fiind reprezentate de
agricultura si de servicii. Aceasta configuratie ne determina sa apreciem traiectoria
cresterii economice ca o linie franta, pe cand in cazul tarilor dezvoltate, pornind de
la sectorul primar, cresterea economica apare sub forma unei linii drepte,
ascendente si cu o panta tot mai accentuata. Aceasta este determinata mai ales, de
cererea progresiva de forta de munca pentru sectorul servicii.


CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 118



CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA
MUNCII.

Capitolul patru sintetizeaza evolutia cererii si ofertei pe
piata muncii atat teoretic cat si concret, cu date pentru
Romania in perioada 1990 2000, urmarind implicatiile
acestor evolutii asupra calitatii vietii cetatenilor.


4.1. Echilibrul economic pe piata muncii.

Echilibrul ocuparii fortei de munca este un segment al echilibrului general al
economiei, de aceea, pentru a contura mai bine problematica echilibrului ocuparii
fortei de munca in contextul actual al economiei romanesti, este necesara o scurta
incursiune in teoria echilibrului economic.
Conceptul de echilibru semnifica starea a unui sistem care, in absenta unor
perturbatii externe, isi poate mentine starea avuta initial, ca o rezultanta a corelarii
unor factori care temporar nu se mai modifica.
Echilibrul economic este o problema foarte complexa, greu de masurat si
cuantificat, definit drept acea stare a sistemului pe care nici un agent economic nu
doreste sa o schimbe sau starea pe care fiecare agent economic o considera
multumitoare, stare care sub actiunea factorilor interni si externi ramane
invariabila.
(20)
Dar economia de piata este un sistem adaptiv, in continua
metamorfozare.
Primul model matematic al echilibrului economic general ii apartine lui
Walras si a fost elaborat la sfarsitul secolului trecut; dupa acesta, preocuparile s-au
accentuat si au intrat in sfera economiei matematice ai carei exponenti de frunte
au fost, intre altii, si Arrow si Debreu.
(44)

Experienta economica a demonstrat ca teoria echilibrului general nu este
decat o constructie logica ideala, fara o legatura imediata cu practica.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 119


In continuare prezentam premisele de la care au pornit intemeietorii teoriei
echilibrului economic general, premise care, de cele mai multe ori, sunt inoperante:
- toate variabilele economice sunt stationare, ele raman nemodificate, se
refera la un moment dat, fara a considera antecedentele si consecintele ulterioare;
- sistemului economic are o structura organizationala constanta (numarul si
compozitia organizatiilor nu se modifica in timp);
- sistemul economic se compune exclusiv din producatori si consumatori;
- numarul produselor nu se modifica in timp;
- cererea si oferta coincid atat la producator, cat si la consumator, iar preturile
nu le influenteaza;
- randamentul factorilor este constant si deci nu se schimba nici ratele de
substitutie;
- profitul producatorului si utilitatea consumatorului sunt maxime;
- preferintele nu se modifica;
- producatorului ii este indiferent unde ajung produsele, iar pe consumator
nu-l intereseaza de unde isi procura cele necesare;
- preturile sunt mereu aceleasi.
Teoria echilibrului general vehiculeaza notiuni cum sunt: preferinte, utilitate,
optim, cerere, oferta, pret, profit si evident, echilibru. Echilibrul devine o rezultanta
dependenta de miscarea unor forte ce actioneaza pro si contra unei anumite stari a
fiecarei din categoriile mentionate.
Ceea ce trebuie sa nu pierdem din vedere este faptul ca notiunile folosite de
teoria echilibrului sunt fiecare la randul lor veritabile procese si sisteme ce contin o
increngatura de forte si variabile care actioneaza in sensuri convergente sau
divergente, cu viteze si intensitati diferite. In cea mai mare parte acesti factori sunt
definiti vag, iar economia nu are inca instrumente potrivite pentru a le masura.
Efectele singulare si mai ales cele de interactiune sistemica sunt greu de cuantificat.
In cazul echilibrului, cei mai importanti factori sunt cererea, oferta,
pretul si notiunea deoptim. Un echilibru optim in sens paretian defineste o stare
a economiei careia nu i se poate opune alta care sa satisfaca in aceeasi masura toti

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 120


consumatorii. In conditiile optimului paretian orice incercare de a ameliora situatia
unui agent economic fata de o stare anume de echilibru se face prin inrautatirea
situatiei altuia sau altora (fapt cu atat mai valabil in conditiile penuriei de resurse).
Norbert Wiener afirma ca o stare de echilibru nu este neaparat optima tot
astfel cum nu tot ce este optim ar fi si echilibrat. In economie echilibrul sau
dezechilibrul se reduc la raportul cerere-oferta. Daca cererea este egala cu oferta sau
daca cererea depaseste putin oferta, se spune ca exista echilibru.
(24)

Echilibrul ocuparii fortei de munca este o problema atat de interes social cat
si de interes economic, de aceea trebuie dezvoltata problematica metodelor si a
instrumentelor de echilibrare a pietei muncii.
Pentru aceasta trebuie definit conceptul de ocupare deplina a fortei de munca
si conceptul de echilibru al ocuparii.
Notiunile de ocupare si ocupare deplina sunt mai noi in sfera categoriilor
echilibrului economic. Pana la Keynes se utiliza mai ales termenul de mana de
lucru, acest factor nefacand obiectul unor abordari in contextul echilibrului
macrosocial. Conceptul de ocupare deplina a fost introdus de Beveridge in
conditiile specifice ultimului razboi mondial.
(51)
Continutul acestuia este discutabil.
Atunci cand abordeaza ocuparea, unii autorii fac referiri numai la cei ce cauta un
loc de munca si lasa la o parte problemele adaptarii la cerintele locurilor de munca
existente. Intr-o economie se vor gasi permanent persoane intr-una din situatiile
urmatoare:
- cei care doresc o activitate remunerata si pot sa o indeplineasca avand
capacitatea fizica si intelectuala necesara;
- cei care doresc un loc de munca remunerat dar nu au fie capacitatea fizica,
fie intelectuala, necesare sa raspunda unor nevoi ale societatii sau dorintelor
acestora;
- cei ce poseda capacitati dar nu doresc (inca) sa gaseasca un loc de munca;
- cei care consuma dar nu au inca venituri proprii si care se pregatesc pentru
viata activa;

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 121


- cei ce au capacitate de munca dar nu participa la munca si consuma din
venitul oferit de sistemele de asistenta sociala (someri), asteptand un loc de munca;
- cei ce consuma un venit rezultat in urma muncii anterioare (pensionari).
In general, cu totii doresc sa consume produse pe care societatea nu le poate
obtine decat prin munca. Pentru a consuma permanent sunt necesare venituri
permanente. Echilibrul dintre masa de munca, masa de bunuri si venituri, privite ca
fluxuri in timp si spatiu si evident in structura, este o cheie a economiei ce trebuie
permanent ajustata la variate efecte de inchidere sau blocaj.
Echilibrul dintre munca necesara in societate si venituri nu se face numai prin
preturile de consum, prin cresterea sau micsorarea acestora, intrucat in acest caz
consumul fizic nu ar evolua sensibil. Este necesara mai ales cresterea permanenta a
cantitatii si calitatii muncii si respectiv productiei, in termeni fizici, ca veritabile
parghii de echilibru. O societate care ar urmari numai echilibrul prin valori (preturi
si salarii), probabil ca s-ar confrunta permanent cu dezechilibre, cu presiuni si
penurie, chiar daca numarul locurilor de munca ale societatii depinde de marimea
veniturilor si modul in care se utilizeaza acestea. Ajustarea care intervine prin valori
este imperfecta. Ar fi necesar un hazard extraordinar pentru a se asigura o
coincidenta generala intre cererea si oferta fizica si valorica de munca si produse,
dar si o cautare permanenta a unui loc mai bine remunerat si cu o activitate mai usor
de exercitat.
Marfurile si preturile sunt supuse legilor pietei, comparativ cu munca si
salariile, iar rezultatul neajustarilor ii afecteaza direct mai ales pe cei ce cauta
anumite ocupatii.
In concluzie, ocuparea deplina este de fapt o situatie de echilibru precar.
Starea de echilibru sau raportul intre cerere si oferta impune urmatoarele
cerinte:
- toti oamenii doresc si au posibilitatea de a muncii si castiga din ce in ce mai
mult;
- toti oamenii desfasoara munca pe care o doresc atat cat le este necesar;

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 122


- toti oamenii efectueaza munca pe care le-o cere societatea, in masura in care
o cer interesele acesteia (respectiv ale pietei);
- timpul individual afectat muncii se micsoreaza si creste timpul liber;
- veniturile pentru timpul de munca prestat sunt din ce in ce mai mari sau, nu
scad in termeni reali;
- timpul unitar pentru un produs oarecare se reduce mai rapid decat creste
costul salarial;
- nimeni nu are posibilitatea obtinerii de venituri fara munca (cu exceptia
titlurilor de proprietate si a veniturilor provenite din mostenire);
- in permanenta cei ce ies din activitate trebuie inlocuiti cu indivizi pregatiti
care sa dea acelasi randament in munca.
Piata muncii este cea mai imperfecta dintre piete, cumuland toate defectiunile
sistemului economic, toate distorsiunile celorlalte piete. De aceea, echilibrul
ocuparii nu poate fi judecat numai prin teoriile clasice, prin marginalism, prin
keynesism, prin behaviorism, ci acestea se cer analizate in contextul evolutiilor
actuale.
Daca cererea nu s-ar misca continuu, daca toti oamenii unei tari ar ajunge la
un moment dat sa fie pe deplin satisfacuti in cele mai inimaginabile dintre dorintele
lor incat sa nu mai simta nici o nevoie, s-ar ajunge la un echilibru perfect si chiar la
ceea ce ar insemna practic stagnarea. In asemenea situatie "ideala" nu ar mai avea
nici un sens sa se mai vorbeasca de cresterea economica. O astfel de ipoteza ar
presupune intre altele ca nimeni nu se mai naste, nimeni nu imbatraneste, nimeni nu
moare; cu alte cuvinte, mediul natural si economic, factorul demografic, spatiul si
timpul s-ar opri in loc. Totodata, resursele necesare productiei bunurilor ar fi in
cantitati ce nu se modifica sub nici o forma, iar toate conditiile de desfasurare a
muncii si a consumului nu sunt supuse la nici o schimbare. O astfel de stagnare a
cererii este imposibila. Tot astfel se poate argumenta si imposibilitatea unei oferte
rigide, mereu aceeasi.
In realitate, dezechilibrele permanente intre cerere si oferta, intre nevoi si
resurse, intre dorinte si posibilitatile de indeplinire, constituie motorul cresterii

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 123


economice, sensul logic si pragmatic al acestui concept si de altfel singurul suport al
vietii si al muncii.
In permanenta oamenii incearca sa depuna un efort in munca din ce in ce mai
mic pentru a realiza produse din ce in ce mai multe si mai bune.
Daca egalitatea intre cerere si oferta este exclusa, nu inseamna ca o societate
poate sa accepte timp indelungat mari presiuni ale cererii asupra ofertei.
Pentru o anume populatie, la un anumit grad de dezvoltare tehnologica, la un
anumit nivel al cunostintelor si in raport de resursele naturale existente, de calitatea
si cantitatea acestora, posibilitatile de satisfacere a cererii sunt direct dependente de
munca omeneasca pe care respectiva societate o depune structurat in diferite scopuri
si de randamentul sau productivitatea acesteia.
De regula, daca cererea de consum este mare si exista resurse de munca si
materiale corespunzatoare, oferta de forta de munca are tendinta de a depasi
solicitarile. O asemenea economie tinde ca prin productivitate tot mai inalta sa duca
la diminuarea cererii de munca si la aparitia somajului. Daca societatea nu poate
satisface in totalitate cererea de bunuri, creste cererea de munca si se reduce
somajul. Astfel, intre piata bunurilor de consum, a bunurilor de capital, piata
monetar-financiara si piata fortei de munca regulile jocului au adeseori sensuri
inverse si determinari invers proportionale. Logica economica impune ca pentru o
unitate de cerere din bunurile primelor doua piete sa se foloseasca o parte tot mai
mica dintr-o unitate a ofertei de munca.
Actualmente in Romania se manifesta concomitent urmatoarele fenomene:
a) oferta de forta de munca depaseste cererea cu cifre care oscileaza de la
cca. 120000 la aproximativ un milion persoane; chiar daca maximul este poate
supraevaluat;
b) cererea de produse inregistreaza la anumite bunuri cote insemnate, fapt ce
ar solicita inainte de orice o cantitate de munca suplimentara. Desi exista o
asemenea cerere, munca depusa la nivelul intregii natiuni, ca volum total in ore s-a
diminuat sensibil, cu cca. o cincime;

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 124


c) desi investitiile sunt un factor esential al cresterii economice si al ocuparii,
ele au scazut. Scaderea este pusa pe seama lipsei de fonduri si pe imposibilitatea
existentei unei orientari rapide in raport cu cererea.
Piata muncii, in comparatie cu celelalte piete, contine mai putine elemente
stabile, de echilibru. La toate acestea se adauga dorinta, motivatia si psihologia
oamenilor ca subiecti ai pietei ce reactioneaza de cele mai multe ori divergent in
raport cu teoria, cu legislatia sau cu programele de guvernare.
Echilibrul ocuparii fortei de munca este acea stare ideala sau dorita prin
care cererea corespunde cu oferta, judecata la diferite nivele.
Adaptarea factorului uman la cererea sectorului productiv sau neproductiv
este dependenta de un complex de factori ce tin de calitatea sistemului educational,
ca si de sistemele de recrutare-orientare si selectie profesionala.
Daca populatia creste, in conditiile in care productivitatea si consumul per
capita raman neschimbate, numarul celor ocupati va spori. In cazul in care populatia
cunoaste accentuate procese de imbatranire sau de feminizare, in anumite activitati
se manifesta deficit de forta de munca, se cer investitii si crestere de productivitate.
Fiecare dintre acestea inseamna un anume gen de munca, de alta calitate si
calificare. Daca populatia creste si creste si consumul iar productivitatea ramane
constanta sau chiar scade, in mod necesar cantitatea de munca va creste.
Asemenea alternative de miscare spre echilibru a cererii de forta de munca se
leaga strans si de factorii ofertei. In conditiile amintite, apare ca o certitudine faptul
ca toate variantele se lovesc de limite tehnice, economice, biologice si ecologice de
sustinere la un moment dat si previzibile pe un termen relativ scurt sau mediu.
Tranzitia tehnica, economica, ecologica si demografica se afla intr-un anume
echilibru sau dezechilibru in fiecare spatiu geografic si temporal.
Echilibrul ocuparii fortei de munca, acoperirea, acceptarea si valorificarea
ofertei de catre posibilitatile de ocupare ale sistemului economic si chiar cresterea
cererii, este in plan general o conditie a echilibrului social-politic. Daca o societate
nu este capabila sa raspunda permanent cu o cerere de forta de munca, in conditiile
in care exista si o masa de tineri (rezultat al unei politici demografice), acestia au la

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 125


indemana trei posibilitati: sa migreze - ceea ce este o pierdere pentru tara; sa isi
iroseasca timpul in activitati inutile sau chiar daunatoare (consum de droguri si
alcool, prostitutie si coruptie, furturi, comert la negru); sa ceara - ca o alternativa
limita ce nu solutioneaza problemele. Cresterea demografica in sine apare
primordial ca un factor al ofertei. In fapt, prin inertie si prin nevoi este si un factor
al cererii de forta de munca. Daca aceasta depaseste ritmul natural de miscare a
tehnicii, a resurselor, a productivitatii si a posibilitatilor de retentie si absorbtie a
sistemului economic, se vor crea presiuni asupra sistemului de invatamant, al
alocatiilor ce fac obiectul politicii sociale pe piata muncii.
Daca cerintele unei societati cresc mai rapid decat capacitatea de sustinere a
sistemelor sale, respectiva entitate este sortita prabusirii. Cererea de forta de munca
reflecta vitalitatea si viabilitatea unei economii, corectitudinea functionarii
mecanismelor sale. Cresterea economica privita ca factor al ocuparii functioneaza in
corelatie cu tehnica, ecologia si demografia.
Asigurarea locurilor de munca pentru toti cetatenii apti, in conformitate cu
oferta si disponibilitatea de a munci este un element fundamental al strategiilor de
dezvoltare. Aceasta constituie nu numai o conditie a echilibrului social-politic, dar
si o transpunere in practica a principiului si dreptului de proprietate.


4.2. Somajul-distorsiune intre cererea si oferta de forta de munca

Existenta si progresul societatii este asigurat de evolutia populatiei si
economiei cat si de interactiunea dintre acestea in conditiile in care intrunesc
anumite caracteristici calitative si dimensionale. Lipsa acestor caracteristici sau
distorsionarea lor au efecte negative, ducand la dezechilibre ale corelatiei populatie-
economie.
Somajul este astazi unul dintre aceste dezechilibre care afecteaza in proportii
diferite toate tarile. Acest fenomen negativ din economie a crescut in perioada
1960-1970 si a devenit tot mai putin acceptat de populatie si de politicieni. Asa cum

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 126


demonstreaza rezultatele obtinute in SUA intre anii 1985-1986 si 1990-1991,
precum si de unele tari vest-europene, evolutia somajului nu este de necontrolat si
nici nu are sens unic (de crestere), daca se promoveaza masuri adecvate.
Definirea si masurarea somajului formeaza obiectul unor vii controverse.
Exista mai multe definitii ale somajului si in functie de ele, mai multe forme de
masurare a acestui fenomen. Prin ceea ce au comun aceste definitii, putem
caracteriza somajul ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din
populatia activa disponibila prin negasirea locurilor de munca.
(57)

In termenii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul ofertei fata de
cererea de munca. Somerii sunt toti cei apti de munca dar care nu gasesc de
lucru
(22)
...

Ei formeaza suprapopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de
forta de munca in raport cu numarul celor angajati.
O alta definitie a somajului, considera ca sunt someri toti cei care au
inregistrate cereri de angajare la oficiile de plasare a fortei de munca sau toti cei ale
caror cereri n-au fost satisfacute, indiferent daca solicita locuri de munca
permanente sau temporare, cu timp de munca partial sau deplin, daca au loc de
munca dar cauta altul adecvat cu aspiratiile proprii.
In aceasta acceptiune, somajul apare ca rezultat exclusiv al cererii de forta de
munca, oferta pietei muncii nefiind luata in consideratie. Corelarea cererii cu oferta
de forta de munca permite apercierea mai corecta daca exista sau nu somaj.
Cresterea ofertei, concomitent cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei
ocuparii fortei de munca. Somajul, daca n-a existat apare, iar daca exista, creste.
Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o
diminuare a somajului. De asemenea, pe baza aceleiasi definitii, somajul este
apreciat ca o marime omogena, nediferentiata, ceea ce nu corespunde realitatii. Se
impune, deci, delimitarea somajului pe domenii de activitate, de pregatire,
specialitati, meserii, sezonalitate, varsta, sexe.
Foarte cunoscuta este si definitia somajului data de Biroul International al
Muncii organizatie ONU. Potrivit acestei definitii este somer oricine are mai mult
de 15 ani si indeplineste simultan urmatoarele conditii:

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 127


- este apt de munca;
- nu munceste;
- este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata;
- cauta un loc de munca.
Aplicarea acestor criterii aduce multe clarificari, dar nu inlatura total riscul de
a exclude din randul somerilor anumite persoane care de fapt n-au unde muncii.
In Romania, Legea nr. 1/1991, republicata in urma modificarilor aduse prin
legea nr. 86/1992 precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apete de munca
ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.
Desi nu se face nici o referinta expresa cu privire la varsta acestor persoane, din
continutul legii reiese ca varsta respectiva este de peste 16 ani.
Tinand seanma de limitele unor asemenea definitii, devine clar ca masurarea
somajului nu este decat o problema de estimare cat mai aproape de realitate.
Somajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte dupa cum urmeaza:
I. Nivelul somajului care se determina atat absolut ca numar cat si
relativ ca rata a somajului exprimata procentual prin relatia:

100
.
=
PA
Som
RS ( 4.1. )
unde:
RS = rata somajului;
Som = numarul absolut al somerilor;
PA = populatia potential activa.
Acesti indicatori difera pe tari, perioade de timp, sexe, grupe de varsta, grad
de pregatire profesionala, domenii de activitate. In prezent, cel mai ridicat somaj se
inregistreaza in tarile slab dezvoltate.
S-a constatat ca desi somajul a devenit o permanenta, cu nivel si sensuri de
evolutie diferite pe tari si perioade, aceasta nu exclude existenta starii de ocupare
deplina a fortei de munca, echivalenta cu un somaj scazut (cu o rata de cateva

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 128


procente), dupa cum spunea si J.M.Keynes ca folosirea deplina a fortei de munca
este compatibila cu somajul voluntar si frictional
(36)
.
Un exemplu in acest sens este cel al Germaniei, Frantei, Canadei si SUA,
dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand numarul angajatilor depasea oferta
interna de forta de munca si se recurgea la emigranti. Cu toate acestea exista in
tarile respective si un numar de someri format din: persoane aflate in cautarea
primului loc de munca sau in cautarea unui loc de munca dupa ce il abandonasera
pe cel pe care l-au avut; persoane care nu acceptau locurile de munca libere pentru
ca erau nemultumite de salariul real pe care-l obtineau angajandu-se; persoane cu
probleme sociale complexe; persoane care doreau sa-si traiasca viata altfel decat
fiind salariati sau realizand activitati lucrative proprii.
Deci ocuparea deplina a fortei de munca a devenit echivalenta cu un somaj de
nivel scazut.
In aceste conditii, nivelul somajului pentru situatia de ocupare deplina a fortei
de munca in Anglia anilor 20-30 ai acestui secol se ridica la circa 3% din
populatia activa. Pentru alte tari europene se admite ca imediat dupa al doilea razboi
mondial avea o rata de 1-2%. Ulterior in SUA nivelul ratei somajului a crescut la
5% dar s-a limitat in anii 80, pe cand in Europa occidentala a crescut.
Pentru a acoperii situatii extrem de diferite, se estimeaza ca, in prezent,
ocuparea deplina a fortei de munca presupune un somaj de 1,5 4%.
De asemenea, se considera ca scaderea somajului sub minimul indicat
anterior caracterizeaza o stare de supraocupare a fortei de munca. Dupa Denise
Flouzaur (Economie Contemporaine, Paris, P.U.F., 1992), un asemenea nivel
echivaleaza cu o rata a somajului in jur de 1%. Criteriul economic al supraocuparii
devine momentul cand pentru noii angajati se inregistreaza o crestere mai mare a
salariului decat a productivitatii.
Pornind de la permanentizarea somajului, pe baza cercetarilor economistului
englez de origine neozeelandeza A.W.Phillips, - autorul celebrei curbe ce-i poarta
numele celor doi indicatori ce caracterizeaza nivelul somajului, li se adauga al
treilea, si anume, rata naturala a somajului. Aceasta este rata somajului care

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 129


corespunde unei rate stabile sau inertiale a somajului. Marimea sa este o variabila
dependenta.
Premisa pentru determinarea ratei naturale a somajului o constituie existenta
inflatiei in economie, exprimata printr-o anumita rata si realizarea simultana a doua
conditii care fac sa nu se modifice dimensiunile inflatiei si anume:
(1)

- sa nu se formeze excedent al cererii;
- sa nu se produca someri in oferta.
II. Intensitatea somajului este o alta caracteristica care determina somajul
total . Acesta presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii.
Somajul partial consta in diminuarea activitatii depusa de o persoana, in special
prin reducerea saptamanii de lucru cu scaderea remunerarii. Somajul deghizat, este
specific tarilor salab dezvoltate, unde numeroase persoane au o activitate aparenta,
cu eficienta mica.
III. Un alt element ce caracterizeaza somajul este durata somajului sau
perioada de somaj de la momentul pierderii locului de munca pana la reluarea
activitatii. In timp, acest element a avut o tendinta de crestere. Nu exista o durata a
somajului legiferata, dar in numeroase tari exista reglementari care precizeaza
durata pentru care se plateste indemnizatie de somaj si aceasta a avut tendinta de
crestere, atingand in unele cazuri 18-24 luni. De regula, somajul de lunga durata
este condiderat un somaj continuu de mai mult de 12 luni. Acest somaj de lunga
durata duce la aparitia problemelor de sanatate, deteriorarea situatiei materiale,
scaderea calificarii profesionale prin inactivitate.
IV. Structura somajului sau componentele acestuia, formate prin clasificarea
somerilor dupa: nivelul calificarii, domeniul in care au lucrat, categorie socio-
profesionala, sex, varsta. In ultimul deceniu s-a constatat ca cei mai afectati de
somaj sunt femeile si tinerii pana la 25 ani, precum si varstnicii peste 50 ani.
Pe plan mondial, in ultimii ani, somajul are tendinta sa se agraveze.
Somajul poate fi rezultatul mai multor cauze care deriva din: marimea
salariului, cererea si oferta de bunuri, rigiditatea preturilor.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 130


Somajul, asa cum este prezentat astazi, a fost explicat prima data in a doua
jumatate a sec. al XIX-lea. Potrivit acestei abordari neoclasice, punctul central este
existenta echilibrului general pe piata bunurilor si pe piata muncii, in comditiile in
care preturile sunt flexibile, astfel incat prin oscilatiile lor se restabilesc automat
echilibrul si folosirea deplina a fortei de munca. Pe aceasta baza, somajul imbraca
doua forme:
- somaj voluntar clasic oamenii nu accepta sa se angajeze la salariul format
pe piata;
- somaj tranzitoriu format in decursul perioadei de adaptare a ofertei la
nivelul cererii de locuri de munca.
Din punct de vedere macroeconomic, somajul clasic are la baza insuficienta
ofertei in raport cu cererea determinata de pretul mai mic al bunurilor pe piata fata
de pretul de echilibru. De aceea o cerere mare de bunuri poate coincide cu formarea
sau cresterea somajului.
In perioada anilor 30, J.M. Keynes remarca existenta unui somaj involuntar,
cunoscut in litertura de specilitate si ca somaj keynesian. Somerii din aceasta
categorie nu refuza sa se angajeze la un anumit salariu si nu gasesc de lucru pentru
ca cererea de munca este insuficienta in raport cu oferta.
Somajul actual este considerat ca fiind predominant involuntar, insa este
deopotriva compus si din somaj voluntar si tranzitoriu.
Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese economico-sociale:
- pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
- cresterea ofertei de munca prin incadrarea noilor generatii in limitele varstei
apte de angajare si - afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte dar inactive in
conditiile unei cereri de munca inferioare acestei cresteri.
In cadrul primului proces se disting urmatoarele tipuri de somaj:
somaj ciclic sau conjunctural cauzat de diverse crize. Acest somaj poate fi
resorbit total sau partial in perioade de avant economic.
somaj structural determinat de tendinte de restructuare economica,
geografica, sociala. In aceasta categorie se include somajul din tarile sarace cu

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 131


crestere demografica dar lipsite de capital si de competentele necesare exploatarii
resurselor umane. Acest somaj este diminuat printr-un proces lung si dificil
deoarece presupune cresterea investitiilor, recalificare si reorientarea
invatamantului.
- Somaj tehnologic determinat de progresul tehnic prin aparitia de noi
tehnologii performante. Si acest somaj este dificil de resorbit intrucat presupune
recalificarea fortei de munca si largirea activitatilor economice pentru a putea
asimila forta de munca disponibila.
somajul intermitent care apare ca urmare a practicarii contractelor de
angajare cu durata scurta. Unii autori denumesc aceasta somaj frictional.
Cu privire la somajul frictional, J.M.Keynes spunea ca acesta are caracter
permanent pentru ca, in economie exista intotdeauna resurse de munca nefolosite
intre doua ocupari. Spre deosebire de celelalte forme de somaj, acesta nu se poate
restrange sub un anumit nivel. Economiile dinamice, cu o numeroasa populatie
activa disponibila, ca cea a SUA de exemplu, au somaj frictional la un nivel relativ
important, explicabil prin mobilitatea muncitorilor americani.
somaj de discontinuitate care afecteaza in special femeile, cauzat de
intreruperea activitatii din motive familiale si de maternitate.
somaj sezonier cauzat de intreruperi ale activitatilor dependente de factori
naturali.
Cel de-al doilea proces generator de somaj are doua aspecte majore. Unul
priveste noile generatii care ajung pe piata muncii si celalalt se refera la
esantioanele de populatie activa disponibila care n-au mai lucrat si sunt nevoite sa
se incadreze pe un loc de munca. Astfel apar diferente intre ciclul reproductiei fortei
de munca si cel al activitatilor economice sub incidenta factorilor naturali-biologici,
demografici si economici. Formarea somajului prin intrarea acestor categorii pe
piata muncii au cauze directe ca diminuarea posibilitatilor de trai si cresterea
inflatiei. Pentru unele tari, un rol foarte important in explicarea somajului revine
migratiei internationale a fortei de munca.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 132


Pe langa urmarirea in expresie absoluta a nivelului somajului, defalcat in
functie de nivelul studiilor, se urmareste si numarul persoanelor ce beneficiaza de
ajutaor de somaj sau alocatie de sprijin. Pentru caracterizarea intensitatii
fenomenului de somaj se calculeaza si urmatorii indicatori:
- Rata reangajarilor:

100
.
.
=
PO
P
R
reangaj
reangaj
( 4.2. )
unde:
R
reangaj
. = rata reangajarilor;
P
reangaj
= nr. persoanelor reangajate;
PO = populatia ocupata.

- Rata de vulnerabilitate:

100 =
PA
P
R
is
v
( 4.3. )

unde:
R
v
= rata de vulnerabilitate;
P
is
= numarul persoanelor intrate in somaj;
PA = populatia activa la inceputul anului

Politicile de diminuare a somajului pot fi grupate in :
- Masuri care privesc direct somerii, remarcandu-se: masuri de organizare
a pregatirii profesionale si calificarii somerilor; facilitati acordate de stat pentru
crearea de noi intreprinderi care ofera noi locuri de munca. In ultimii ani au
dobandit o mare importanta masurile pentru trecerea la noi forme de ocupre cu timp
partial sau cu orar atipic;
- Masuri care privesc populatia activa ocupata si au ca scop prevenirea
cresterii somajului printr-o calificare adecvata a nevoilor si totodata tind sa

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 133


diminueze somajul prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare care se
asigura prin reducerea timpului de munca si a duratei vietii active, precum si
indepartarea emigrantilor si revenirea lor in tarile de origine.
Studiile realizate in tari care au reusit in ultimii ani sa creeze un numar
considerabil de locuri de munca reflecta urmatoarele:
A) crearea noilor locuri de munca se realizeaza odata cu sporirea activitatilor
economice;
B) activitatile care concura la crearea noilor locuri de munca sunt mai ales de
natura industriala;
C) cu cat piata muncii este mai flexibila, cu atat se diversifica oferta de locuri
de munca;
D) are loc o reconsiderare a ocuparii nesalariale si neagricole.
La noi in tara, fenomenul omajului a fost recunoscut oficial ncepnd cu anul
1991, odat cu intrarea n vigoare a Legii nr. 1/1991 privind protecia social a
omerilor i reintegrarea lor profesional.
Declinul i dezechilibrele provocate de trecerea la economia de pia au
determinat o adevrat explozie a omajului n primii ani ai tranziiei, culminnd n
anul 1994 cnd s-a nregistrat o rat a omajului de 10,9% (sfritul anului). Dup
acest an a urmat o perioad de reducere, iar de la sfritul anului 1997 rata
omajului nregistrat a crescut, ca urmare a procesului de restructurare sau de
lichidare a unitilor economice neperformante (n mod special a sectorului minier),
culminnd cu o rat de 11,8% la sfritul anului 1999.
omajul a devenit un fenomen tot mai amplu, cu tendine de scdere n
ultimii ani. Rata omajului nregistrat de ANOFM n anul 1999 a fost de 11,8%, n
2000 a fost 10,5%, iar n anul 2001 a sczut la 8,6%.






CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 134



Tabel nr. 4.1.: Evoluia omajului n perioada 1991-2001( sfritul anului).
-%-
Anii 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Rata
omajului
nregistrat

3,0

8,2

10,4

10,9

9,5

6,6

8,9

10,4

11,8

10,5

8,6
masc 2,2 6,16 8,13 9,03 7,93 7,5 6,03 5,7 6,5 5,8 5,7
fem 3,96 10,33 12,86 11,36 11,08 10,27 9,46 10,35 10,64 9,9 9,7
Sursa: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc


Fig. nr. 4.1.:

EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI IN PERIOADA 1991-2001
0
2
4
6
8
10
12
14
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
anii
(
%
)
Rata som.
Rata som. masc.
Rata som. fem.

Exist diferene n sfera de cuprindere a indicatorului rata omajului
nregistrat la ageniile de ocupare a forei de munc i rata omajului calculat
dup metodologia Biroului Internaional al Muncii (BIM) din Ancheta asupra
forei de munc n gospodrii (AMIGO). Diferenele dintre cele dou serii de date
arat c exist persoane care, n timp ce sunt nscrii ca omeri la ageniile de
ocupare, ei lucreaz n afara cadrului legal.




CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 135



Tabel nr. 4.2.: Rata omajului conform metodologiei BIM.

-%-
Anii 1996 1997 1998 1999 2000
Rata
omajului
6,7 6,0 6,3 6,8 7,1
Sursa: Institutul Naional de Statistic - Ancheta asupra forei de munc n gospodrii, AMIGO

In incercarea de a surprinde caracteristicile structurale ale omajului ne vom
ocupa mai intai de somajul n rndul femeilor. La nceputul deceniului, femeile au
constituit partea cea mai numeroas dintre omeri. n ultimii ani ai deceniului trecut,
ponderea femeilor n rndul omerilor s-a redus, deoarece disponibilizrile colective
ncepute n 1997, au vizat activitile de construcii, minerit, metalurgie, ramuri cu
personal preponderent masculin. Un alt factor care a contribuit la diminuarea
omajului n rndul femeilor l-a constituit dezvoltarea industriei de confecii
mbrcminte i nclminte, unde fora de munc n mare majoritate este feminin.
n perioada 1993-2001 se constatat c ponderea femeilor n numrul total de
omeri a sczut continuu astfel nct de la 58,9% n 1993, a ajuns la 46,1% n 2001.

Tabel nr. 4.3.: Structura pe sexe a omajului nregistrat n perioada 1993-
2001

Total omeri = 100,0
Anul Femei Brbai
1993 58,9 41,1
1994 56,6 43,4
1995 55,2 44,8
1996 54,0 46,0
1997 48,6 51,4
1998 47,3 52,7
1999 46,9 53,1
2000 46,8, 53,2
2001 46,1 53,9
Sursa: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 136



Fig. nr. 4.2.:

STRUCTURA SOMERILOR PE SEXE IN ANUL 2001
46,1
53,9
som. Fem.
som. Masc.

In ceea ce priveste somajul pe grupe de vrst, se constata ca populaia tnr
sub 25 ani reprezint cea mai numeroas grup de populaie din categoria omerilor.
Urmtoarea grup de vrst afectat major de omaj este grupa 40-49 ani, fiind
urmat de grupa 30-39 ani, care constituie principala categorie de populaie vizat
de restructurrile industriale.

Tabel nr. 4.4.: Structura omerilor indemnizai pe grupe de vrst, n anul 2001.

- %-


Total
Sub 25
ani
25-29
ani
30-39
ani
40-49
ani
50-55
ani
Peste 55
ani
TOTAL 100,0 29,4 11,4 23,9 24,4 9,6 1,7
- femei 100,0 29,2 11,3 24,9 25,8 7,9 0,9
- brbai 100,0 29,5 11,4 22,3 23,4 11,1 2,3
Sursa datelor: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc

Despre somajul de lung durat putem afirma ca in anul 2000, mai mult de
jumtate dintre omeri (60%) se aflau n omaj de lung durat (peste 9 luni). n
trimestrul IV 2000, durata medie a omajului a fost 19,1 luni, perioada de
inactivitate fiind n cretere sensibil fa de anul anterior cnd era de 16,2 luni. n
anul 2000, mai mult de jumtate din omeri (50,6%) se aflau n inactivitate de peste

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 137


1 an, fa de un procent de numai 43,2% n 1999. Cea mai lung durat a omajului
se nregistreaz la brbaii de peste 50 de ani.

Tabel nr. 4.5.: Structura omerilor indemnizai, pe sexe, dup durata omajului, n
anul 2001

-%-
Durata omajului cuprins ntre:
Total
1 zi -
3 luni
3-6
luni
6-9
luni
9-12
luni
12-15
luni
15-18
luni
18-21
luni
21-24
luni
24-27
luni

peste
27
luni
TOTAL 100,0 25,6 12,8 11,1 8,4 10,4 6,9 7,9 7,6 8,5 0,7
femei 100,0 22,5 13,7 11,8 8,0 10,6 7,5 8,4 8,0 8,8 0,7
brbai 100,0 28,2 12,1 10,6 8,8 10,3 6,5 7,4 7,2 8,2 0,7
Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic

In functie de categoriile profesionale, se observa ca in perioada de tranziie au
fost afectai mai ales muncitorii. Ponderea lor ns s-a redus treptat de la 84,1% n
1991 la 72,1% n 2000, deoarece i alte categorii au nceput s fie afectate de omaj.
omerii cu studii medii reprezentau 24,7% dublndu-se ponderea acestora fa de
1991. Ponderea omerilor cu studii superioare a fost destul de schimbtoare n
aceast perioad, oscilnd ntre 1,5% i 3,2%.

Tabel nr. 4.6.: Structura omerilor pe nivele de pregtire n perioada 1991 2001

- % n total -
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Muncitori 84,1 87,0 85,6 83,5 81,1 79,6 75,9 74,7 73,0 72,1 72,5

-din care femei: 82,6 85,8 84,4 82,2 79,6 76,2 69,7 67,8 65,3 65,5 65,0
Pers. cu studii
medii
12,9 11,1 12,8 14,9 17,4 18,8 21,7 22,8 24,1 24,7 24,1
-din care femei: 14,8 12,5 14,1 16,3 18,8 22,1 27,7 29,3 31,4 30,8 31,1
Pers. cu studii
super.
3,0 1,9 1,6 1,6 1,5 1,6 2,4 2,5 2,9 3,2 3,4
-din care femei: 2,6 1,7 1,4 1,5 1,6 1,7 2,7 2,8 3,3 3,7 4,0
Sursa datelor: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc



CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 138



Fig. nr. 4.3.:

EVOLUTIA NUMARULUI DE SOMERI PE NIVELE DE PREGATIRE INTRE
ANII 1991-2001
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
anii
(
%
)
Muncitori
Pers. cu studii medii
Pers. cu studii super.


Fig. nr. 4.4.:

STRUCTURA SOMERILOR PE NIVELE DE PREGATIRE IN ANUL 2001
72.5
24.1
3.4
Muncitorii
Pers. st. med.
Pers. st. sup.


In ceea ce priveste comparatia pe plan international, redam in tabelul urmator
rata somajului in cateva tari dezvoltate economic:






CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 139


Tabel nr. 4.7.: Rata somajului in tari dezvoltate economic.

RATA SOMAJULUI (%) TARA
1991 1999
Romania 3,0 11,8
Canada 8,1 7,6
S.U.A. 5,6 4,2
Japonia 2,1 4,7
Austria 3,2 3,8
Belgia 7,2 8,6
Italia 11 11,4
Spania 16,3 15,9
Suedia 1,6 5,6
Marea Britanie 6,8 6
Sursa: I.N.S. Anuar Static al Romaniei, 2001.

Putem afirma ca, in afara de S.U.A., Canada, Spania si Marea Britanie care
au inregistrat o scadere a ratei somajului in anul 1999 fata de anul 1991, toate
celelalte state au inregistrat cresteri ale ratei somajului. O relativa stabilitate din
punct de vedere al evolutiei ratei somajului s-a manifestat in Austria si Italia,
cresterea fiind de numai 0,8%, respectiv 0,4%. Comparativ cu aceste state, Romania
are cea mai pronuntata crestere a ratei somajului (8%). O motivatie a acestui aspect
este cu siguranta discrepanta dintre nivelurile de dezvoltare socio-economica intre
tarile luate in discutie, concretizate in instabilitatea politica si stagnarea economica
datorata tranzitiei din tara noastra comparativ cu celelalte state cu o democratie
solida, precum si in fragilitatea sistemului de protectie si asigurari sociale





CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 140


4.3. Calitatea vietii - imagine a evolutiei pietii muncii


Nevoile de consum ale populatiei constituie elementul principal in
determinarea activitatilor umane iar evolutia lor a avut loc in stransa dependenta cu
nivelul si structura productiei de bunuri materiale si servicii.
In perioade caracterizate prin schimbari radicale, ca cele pe care le cunoaste
tara noastra in prezent, nevoile de consum nesatisfacute contribuie, alaturi de alte
fenomene asupra starii de spirit in sens negativ, provocand relatii contradictorii,
nelinisti sociale.
Actuala stare de lucruri din tara noastra se distinge printr-o serie de fenomene
iesite din comun, greu de suportat de unele categorii de populatie. Societatea
romaneasca cunoaste de mai multi ani o situatie deosebita in ceea ce priveste gradul
de satisfacere a nevoilor individuale de consum. Intre aceste nevoi si posibilitatile
de satisfacere s-a manifestat o discrepanta evidenta, ale carei proportii au crescut
continuu ca rezultat al ineficientei economiei centralizate care a diminuat continuu
atat satisfacerea nevoilor biologice de baza cat si a celor psiho-sociale, populatia
fiind frustata de posibilitatile satisfcerii aspiratiilor si preferintelor oferite de
actualul nivel european de civilizatie.
Calitatea vietii reprezinta un domeniu de cea mai mare importanta in
societatea contemporana. Metodologia de cercetare, indicatorii de operationalizare,
precum si concluziile de ordin teoretic privitoare la calitatea vietii au o semnificatie
deosebita si pentru exprimarea inegalitatilor sociale existente, a dimensiunilor
acestora.
Conceptul de calitate a vietii a fost definit pentru prima data de sociologul
Arthur Schlesinger si economistul John Kenneth Galbraith, fiind ulterior dezvoltat
de viitorologul Bertrand de Jouvenel.
Discutiile pe marginea acestui concept nu au fost epuizate, acceptandu-se
totusi ideea ca, in principal, calitatea vietii cuprinde, ca una din componentele
organice, nivelul de trai material si cultural al populatiei.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 141


Una din definitiile care se apropie in mare masura de ceea ce ar trebui sa
intelegem prin calitatea vietii exprima continutul acesteia prin totalitatea
conditiilor naturale, tehnico-economice, social-politice si culturale care permit
fiintei umane sa foloseasca bunurile si serviciile pentru asigurarea integritatii sale
biologice, sociale si spirituale, sa-si organizeze existenta in conformitate cu
aspiratiile sale.
(63)

Categoria calitate a vietii are, dupa cum se poate constata din cele de mai
sus, o arie mai larga de investigare comparativ cu notiunea nivel de trai, abordand
deopotriva calitatea mediului inconjurator, starea demografica, calitatea conditiilor
de munca si odihna, nivelul si evolutia veniturilor, nivelul si structura consumului,
calitatea conditiilor de locuit, satrea de sanatate, instruirea si nivelul de educatie si
cultura, ca si conditiile mediului social-politic.
Intalnim paralel si notiunea de mod de viata, intelegand prin aceasta modul
in care oamenii isi organizeaza viata cotidiana in activitatea de munca, in familie, in
viata civica si timpul liber, cu alte cuvinte, modul de a se hrani, a se imbraca, a
locui si a-si realiza aspiratiile personale in raport cu sistemul de valori si norme
dominante in comunitatea respectiva.
Unii cercetatori inclina sa defineasca calitatea vietii prin elementele
cuantificabile.
In literatura ultimelor decenii a devenit pe deplin argumentat faptul ca, pentru
intelegerea adecvata a modului cum traiesc oamenii, calitatea vietii lor, este
necesara utilizarea unui set cat mai diversificat de indicatori, iar acestia trebuie sa
surprinda nu numai elementele globale, ci si aspectele care privesc gospodariile,
familiile si viata personala, inclusiv dimensiunea subiectiva de perceptie a starilor
existente, precum si gradul de satisfactie resimtit, eventual de frustare.
Primele preocupari in domeniul calitatii vietii au aparut in societatile
dezvoltate. S-a pornit de la constatarea ca abundenta materiala nu reprezinta totul
pentru ca oamenii sa fie multumiti de viata lor. Prin lansarea conceptului de calitate
a vietii se trece la analiza conditiilor diverse care afecteaza vietile oamenilor si se
incearca o ameliorare printr-o politica sociala.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 142


John Kenneth Galbraith afirma in lucrarea New Industrial State - Boston,
Haughton Mifflin Company 1967, ca ceea ce conteaza nu este cantitatea de bunuri
pe care le avem, ci calitatea vietii. Prin urmare o economie dezvoltata, cu valori
inalte ale P.I.B. per capita nu indica automat o calitate inalta a vietii pentru toti
cetatenii si in privinta tuturor aspectelor inplicate.
Bazandu-ne pe imaginea integralista a omului si coordonandu-se cu
economia, cu demografia si cultura, conceptul de calitate a vietii se formuleaza in
raport cu bunastarea individului si societatii. Numai ca aceasta se face intr-o suita
de imagini mai precise, cuantificabile si corelate cu obiectivele atat de variate ale
proceselor social-economice.
Problema egalitatii sanselor, alaturi de problemele mediului social, au generat
o noua conceptie asupra calitatii vietii. Premisa teoretica a modului de abordare a
problematicii calitatii vietii se bazeaza pe urmatoarele trei considerente: 1) oamenii
difera fundamental intre ei din punct de vedere al nevoilor si prioritatilor; 2)
oamenii nu trec in mod obligatoriu la nevoi superioare, atunci cand cele inferioare
sunt satisfacute; 3) numarul celor care prefera sa-si foloseasca forta bratelor in loc
de puterea mintii este inca foarte mare.
Conditia umana, pozitia sociala, stilul de viata, cultura, valorile si aspiratiile
se cer deci abordate in contextul calitatii vietii, fara insa a fi desprinse din conceptul
nivelului de trai. De aceea, conexiunea care se realizeaza obligatoriu intre calitatea
vietii si nivelul de trai are menirea de a ilustra legatura puternica care exista intre
variabilele calitatii vietii si indicatorii de apreciere a nivelului de trai.
Cercetarea si cunoasterea calitatii vietii porneste de la o serie de principii
dintre care amintim:
a) Calitatea vietii nu trebuie apreciata doar prin masuratori ale veniturilor,
beneficiilor sociale, bunurilor de capital. Ea trebuie apreciata printr-o lista completa
de indicatori.
b) Pentru obtinerea unui tablou cat mai fidel al calitatii vietii, trebuie
comparate conditiile de viata ale diferitelor grupuri de populatie. Acest fapt

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 143


presupune existenta unor date la nivel individual, care apoi sunt agregate la nivel
national pentru a compune grupe de populatie dupa calitatea vietii lor.
c) Calitatea vietii trebuie descrisa ca un tot unitar, specificandu-se insa
raporturile dintre diferite segmente ce caracterizeaza domenii diverse. Cu toate
acestea, este imposibila descrierea normativa a calitatii vietii, deoarece nu se poate
calcula un indice al calitatii vietii la baza caruia sa stea o metoda general acceptata
si care sa permita combinarea unor factori diversi si contradictorii.
d) Analiza comparata a calitatii vietii pe plan international impune asigurarea
unitatii metodologice de calcul printr-o corelare a definitiilor si analizelor. Acestea
trebuie sa prezinte diferentele din fiecare tara privind grupurile socio-economice,
diferitele categorii de familii si grupe de varsta.
Cu toate impedimentele pe care le ridica reflectarea cifrica a dimeniunilor
calitatii vietii, totusi, eforturile de a gasi formulari cat mai aproape de realitate sunt
concertate atat la nivelul fiecarei tari, cat si la cel al organizatiilor internationale.
Sistemul indicatorilor de apreciere a calitatii vietii se bazeaza, in general, pe
trei elemente de comparabilitate:
- conceptual, masuratorile referindu-se la acelasi concept;
- statistic, ceea ce presupune utilizarea acelorasi metode de inregistrare si de
cuantificare;
- interpretativ, folosindu-se acelasi sistem de valorizare.
Aceste rigurozitati teoretice, avand profunde implicatii practice, vor
fundamenta promovarea pe o perioada indelungata a unei politici sociale cu o larga
arie de cuprindere. Ea se va manifesta pe urmatoarele coordonate: alocarea de
fonduri mari pentru educatie; existenta unui important sector public (necesar
sistemului social); restrangerea inegalitatilor intre categoriile sociale; rata inalta a
mobilitatii fortei de munca; o cat mai completa inzestrare a gospodariilor populatiei
cu inventar casnic.
Indicatorii calitatii vietii sunt de nivel individual dar se manifesta la nivelul
resurselor publice si al investitiilor.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 144


In general, ilustrarea unei inalte calitati a vietii se face prin trecerea in revista,
cu multa rigurozitate, a unor fenomene, cum ar fi:- dezvoltatrea economica;
descresterea ocuparii fortei de munca in sectorul agricol; cresterea puternica a
sectorului serviciilor; existenta unui sector public puternic, care va asigura
premisele mentinerii in limite decente a calitatii vietii in perioadele critice;
complexa dezvoltare a invatamantului, ca sursa a cresterii economice; nivelul
relativ inalt al cheltuielilor pentru binele social (ca procente din produsul social
brut).
Exprimarea acestor fenomene este deseori greoaie si incorecta, dand nastere
la deficiente ce se manifesta atat la nivel national cat si international. Dintre acestea
mentionam:
- la nivel national, dificultatea determinarii venitului se declanseaza odata cu
necesitatea definirii conceptului de venit, indicarea surselor lui de formare,
determinarea venitului ilegal. La nivel international, dificultatile legate de conceptul
venit se vor repercuta asupra dificultatilor de comparabilitate intre tari, decurgand
din variatiile ratelor de schimb, din transferul de siguranta sociala, diferit de la o
tara la alta.
- dificultatile ce provin din modul de analiza a inegalitatilor sociale se reduc
la comparatii intre categoriile de muncitori-salariati, intre situatiile materiale ale
minoritatilor. Aici nu se ia in calcul fenomenul multidimensional al saraciei. Una
dintre limitele teoriei economice a calitatii vietii este aceea ca ea nu ia in
considerare elementele ce caracterizeaza saracia, considerata prin natura sa un mod
de viata, ale carei aspecte variate nu pot fi apreciate separat de calitatea vietii. Se
impune deci, integrarea notiunii de saracie sub forma unui grup de indicatori
specifici ce caracterizeaza aceasta stare. Reconceptualizarea saraciei presupune
insa abordarea ei astfel incat sa incorporeze un model al omului si al
comportamentului sau, atunci cand se afla in aceasta situatie.
Printre preocuparile de solutionare a dificultatilor mentionate se inscriu si cele
referitoare la perfectionarea sistemului de indicatori care reflecta calitatea vietii.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 145


Astfel, s-a ajuns la inlocuirea indicatorului produs intern brut cu alti indicatori.
Se apreciaza ca PIB nu furnizeaza nici o informatie asupra distribuirii bunastarii. Pe
de alta parte, se contureaza si opinia conform careia pretul platit de populatie pentru
cresterea PIB a devenit deosebit de ridicat.
- O alta dificultate de exprimare a calitatii vietii decurge din faptul ca nu toate
componentele calitatii vietii pot fi masurate in bani. Pentru rezolvarea unora din
aspectele aratate, pe langa contabilitatea nationala s-a dezvoltat si un sistem de
contabilitate sociala, care este axata pe cercetarea calitatii vietii, cu scopul de a
furniza descrieri amanuntite si simultane asupra conditiilor de viata ale indivizilor si
gospodariilor lor.
In toate aceste masuri se poate observa preocuparea pentru trecerea de la
evaluarile cantitative ale calitatii vietii la cele de ordin calitativ. Ilustrarea o face
insusi faptul ca, diferite organizatii internationale (inclusiv O.N.U.) au elaborat un
sistem de indicatori sociali ai calitatii vietii, iar O.E.C.D.-ul face recomandari
precise privind fundamentarea si nominalizarea unui numar de 33 de astfel de
indicatori.
La baza acestor fundamentari, au stat studii si masuratori la nivel individual si
la cel de gospodarie, la care se adauga totalitatea aspectelor legate de populatie,
economie, educatie, conditii de munca, locuinta, mediu inconjurator, transport, timp
liber, relatii sociale si mobilitate sociala.
Problematica calitatii vietii contine urmatoarele obiective teoretice si
practice:
a) formularea scopului calitatii vietii, scop subordonat satisfacerii
armonioase si simultane a nevoilor umane;
b) evidentierea cat mai precisa a resurselor si multiplicarea lor, ceea ce
vizeaza asigurarea fondurilor necesare atingerii scopurilor calitatii vietii;
c) cresterea eficientei programelor sociale;
Tranzitia de la economia supercentralizata la cea a liberei initiative aduce
elemente noi in ceea ce priveste calitatea vietii, inclusiv posibile implicatii negative,

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 146


ceea ce face necesara o politica sociala, de protectie generala si pe grupuri de
populatie.
Indicatorii calitatii vietii se ocupa de reactiile subiective ale oamenilor la
procesele economice si sociale, afective si cognitive, atitudinile, modelele
comportamentale, evaluarile.
O caracteristica importanta a calitatii vietii o constituie faptul ca elementele
sale componente sunt puternic individualizate. De exemplu, conditiile precare de
munca nu pot fi suplinite printr-un nivel inalt al veniturilor pentru a se ajunge astfel
la valori medii in ceea ce priveste calitatea vietii de munca. Un venit inalt nu poate
compensa lipsa unei locuinte bune, starea negativa de sanatate sau un mediu social
patologic, pentru ca in ansamblu sa rezulte valori medii acceptabile.
Intr-o exprimare sintetica, domeniul calitatii vietii este definit ca valoarea
pentru om a vietii sale, masura in care conditiile vietii ofera omului posibilitatea
satisfacerii multiplelor sale necesitati, gradul in care viata este satisfacatoare pentru
om.
Conform Manualului ONU care isi propune sa fie un ghid pentru construirea
indicatiilor sociali au fost elaborate o serie de lucrari romanesti de catre diverse
institutii avizate in acest sens, vizand sistemul de indicatori ai calitatii vietii, luand
in considerare faptul ca domeniul calitatii vietii se defineste prin ansamblul
conditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice, de sanatate, in care traiesc
oamenii, continutul si natura activitatilor pe care le desfasoara, caracteristicile
relatiilor si proceselor sociale la care participa bunurile si serviciile la care au acces,
modelele de consum adoptate, modul si stilul de viata, evaluarea gradului in care
imprejurarile si rezultatele corespund asteptarilor populatiei, starile subiective de
satisfactie, insatisfactie, fericire, frustrare cat si elemente ca: participare, afectum,
status, respect, putere, securitate, libertate, autorealizare, frumusete, creativitate.
In aceasta aceptiune ne propunem in continuare sa prezentam construirea
unui set de indicatori relevanti si operationali ai calitatii vietii, care sa reflecte
intreaga problematica, fara a fi insa foarte numerosi si cu adevarat operationali,
relativ usor de acoperit cu date. Selectia noastra cuprinde circa 100 de indicatori,

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 147


chiar daca domeniul de care ne ocupam se dovedeste a fi extrem de complex, si
totodata vom evidenitia si factorii calitativi si cantitativi de influenta ai acestora.
(63)

I. POPULATIA - constituie subiectul oricarei analize sau cercetari sociale,
fie ca interesul se indreapta spre cunoasterea modului in care traieste aceasta sau
spre nevoile, aspiratiile, optiunile sau alte aspecte ce o pot caracteriza. Din
multitudinea indicatorilor din domeniul populatiei, pentru calitatea vietii au o
relevanta deosebita aceia care exprima procese cumulative, de aceea retinem in
analiza noastra urmatorii indicatori vizand populatia:
- Populatia totala a Romaniei;
- Rata anuala de crestere a populatiei Romaniei;
- Durata medie a vietii;
- Mortalitatea infantila;
- Gradul de imbatranire al populatiei.

Tabel nr. 4.8.: Indicatori vizand populatia.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Rata sporului natural al populatiei la 1000
locuitori (%)
-2.5 -1.9 -1.5 -1.4 -0.9 -1.8
Durata medie de viata (ani) 69.05 68.95 69.24 69.74 70.53 71.19
Mortalitatea infantila 22.3 22.0 20.5 18.6 18.6 18.4.
Ponderea populatiei de peste 60 ani in
populatia totala (%)
15.65 16 16.58 16.89 17.16 17.46
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.









CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 148


Fig. nr. 4.5.: Evolutia indicatorilor vizand populatia.

-10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
1996 1997 1998 1999 2000 2001
Spor nat.
al pop. la
1000 loc.
Durata
medie a
vietii (ani)
Mortalit.
infantila


II. MEDIUL NATURAL. Impactul negativ al dezvoltarii asupra mediului
natural a facut ca acesta sa fie considerat o componenta a calitatii vietii, fiind inclus
in cercetarile acestui domeniu prin intermediul urnatorilor indicatori:
- Proportia din populatia tarii ce locuieste in zone puternic poluate;
- Calitatea conditiilor naturale de viata (evaluare).
III. ASEZARILE UMANE, calitatea mediului construit, asigurarea unor
conditii optime de viata, echiparea cu mijloace tehnice, deplasarea de la o localitate
la alta sunt elemente ce se iau in considerare la analiza modului cum traiesc
oamenii, de ce facilitati dispun. In acest sens vom tine seama in analizele noastre de
urmatorii indicatori:
- Proportia populatiei urbane;
- Proportia localitatilor electrificate;
- Proportia K.M. strazi asfaltate;
- Dotari si echipament edilitar (evaluare);
- Suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (m.p.);
- Calitatea transportului de calatori (evaluare);
- Gospodaria comunala.



CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 149


Tabel nr. 4.9.: Indicatori vizand asezarile umane.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Proportia populatiei urbane (%) 54.9 55.02 54.87 54.78 54.58 54.64
Suprafata spatiilor verzi in mediul urban
la 1000 locuitori (m.p.);
1.67 1.68 1.67 1.67 1.64 1.65
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.



Fig. nr. 4.6.: Evolutia indicatorilor vizand asezarile umane.

0
10
20
30
40
50
60
1996 1997 1998 1999 2000 2001
Proportia
populatiei
urbane
Spatii
verzi in
med.
urban la
1000 loc.



IV. LOCUINTELE. Conditiile de locuit ale populatiei constituie una din
cele mai importante componente ale calitatii vietii populatiei.
Statistica locuintelor si a conditiilor de locuit urmareste sa caracterizeze
gradul de asigurare a populatiei cu locuinte, pe total populatie, pe categorii sociale,
in profil teritorial, pe medii (urban-rural), etc, caracteristicile tehnice si de confort
ale locuintelor in raport cu normele igienico-sanitare si cerintele unui trai civilizat si
gradul de inzestrare edilitara, sistematizarea centrelor populate si inzestrarea
acestora cu unitati de deservire social-culturala.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 150


Indicatorii asigurarii populatiei cu locuinte sunt de asemenea importanti in
caracterizarea calitatii vietii populatiei. Acesti indicatori urmaresc sa caracterizeze
baza materiala, ce determina in masura hotatratoare conditiile de locuit. In cadrul
acestora amintim: fondul de locuinte existent la sfarsitul fiecarui an calendaristic, cu
indicarea numarul locuintelor, numarul camerelor de locuit si suprafata locuibila
exprimata in m
2
, numarul locuintelor nou construite (terminate) in cursul anului.
Baza materiala reprezentata prin indicatorii fondului de locuinte trebuie
corelata cu populatia ce beneficiaza de acest fond locativ. Ca urmare se determina o
serie de indicatori medii sau structurali, care intregesc imaginea conditiilor de locuit
ale populatiei. In cadrul acestora enumeram:
- Suprafata medie de locuit ce revine unei persoane (m.p.);
- Numar mediu de persoane ce revin pe o camera de locuit;
-Proportia populatiei ce traieste in constructii cu destinatie de locuinta in total
populatie;
-Proportia persoanelor ce locuiesc in constructii improvizate, cu grad avansat de
uzura sau in cladiri cu alta destinatie;
- Proportia locuintelor in care revin 3 sau mai multe persoane pe o camera fata de
total locuinte;
- Proportia locuintelor (apartamentelor) ocupate de doua sau mai multe gospodarii
in totalul locuintelor;
- Proportia populatiei ce dispune de suprafata locativa sub norma sanitara admisa
fata de total populatiei;
- Consum de energie electrica in sectorul casnic;
- Proportia locuintelor care dispun de instalatie de apa potabila;
- Confortul locuintelor (evaluare).
Acesti indicatori, pentru a fi concludenti, trebuie stabiliti separat pe medii
(urban-rural) si in profil teritorial, precum si pe categorii sociale, in functie de venit,
marimea familiilor si structura pe varste si sexe a acestora.
Un loc important in analiza conditiilor de locuit il ocupa si indicatorii privind
cheltuielile pentru construirea, intretinerea si folosirea locuintelor.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 151


Conditiile de confort si starea igienico-sanitara a locuintelor completeaza
imaginea formata prin analiza bazei materiale si cheltuielilor pentru utilizarea
locuintei. De altfel, gradul de confort al locuintei este un indicator foarte sugestiv al
nivelului de civilizatie. Analiza conditiilor de confort si starea igienico-sanitara
apeleaza la un sistem de indicatori meniti sa oglindeasca materialele din care sunt
construite locuintele, suprfata locativa disponibila, accesul la facilitatile care asigura
conditiile decente de locuit.
Calitatea si confortul locuintei, gradul sau de echipare cu mijloace tehnice
reprezinta o alta serie de indicatori.


Tabel nr. 4.10.: Indicatori vizand locuintele.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Fondul de locuinte (mii) 7811 7837 7860 7885 7908 8110
Suprafata locuibila pe persoana (mp) 11.8 11.92 12.02 12.12 12.21 13.58
Camere de locuit ce revin unei persoane 0.85 0.86 0.87 0.87 0.88 0.92
Indicii investitiilor in constructii
(1990=100) (%)
180.2 230.7 177.8 168.4 206.5 181.9
Indicii investitiilor in administratia
publica (1990=100) (%)
475.1 720.7 417.4 582.3 488.5 398.1
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.








Fig. nr. 4.7.: Evolutia indicatorilor vizand locuintele.

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 152



0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
1996 1997 1998 1999 2000 2001
Fondul de
locuinte (mii)
Indicii
investitiilor in
constructii
(1990=100)
(%)
Indicii
investitiilor
in
administratia
publica
(1990=100)
(%)


V. MEDIUL SOCIAL. In practica sociala se analizeaza si o serie de
indicatori care vizeaza calitatea relatiilor sociale, cum ar fi:
- Calitatea relatiilor sociale (evaluare pe categorii religioase, etnice, etc);
- Increderea in oameni (evaluare);
- Numarul omuciderilor la 100.000 locuitori;
- Numarul condamnatilor prin privare de libertate la 100.000 locuitori;
- Proportia minorilor delicventi in grupele de varsta respective.

Tabel nr. 4.11.: Indicatori vizand mediul social.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Rata criminalitatii
(pers. condamnate/100000 locuitori)
460 496 472 390 336 370
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 153


VI. FAMILIA, situatia acesteia, solidaritatea si coeziunea ei, precum si
individul ca entitate sunt elemente relevante pentru calitatea vietii populatiei. De
aceea, supunem atentiei in continuare urmatorii indicatori vizand FAMILIA:
- Starea de sanatate a membrilor de familie (evaluare);
- Starea de multumire fata de situatia familiei;
- Numar divorturi la 1000 de casatorii;
- Numar de copii abandonati la 1000 de copii sub varsta de 16 ani;
- Proportia familiilor monoparentale;


Tabel nr. 4.12.: Indicatori vizand familia.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Numar divorturi la 1000
casatorii
236.63 236.24 275.18 245.75 226.24 239.63
Numar copii abandonati
la 1000 de copii sub
varsta de 16 ani
15.26 18.55 16.27 16.77 15.72 15.10
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


VII. PERSOANA:
- Starea de sanatate a persoanei;
- Rata deceselor din cauze externe (accident violenta);
- Numar sinucideri la 100.000 locuitori;
- Starea de multumire fata de viata de zi cu zi;
- Securitatea persoanei (evaluare).
VIII. OCUPAREA:
Un alt domeniu vizat in analiza calitatii vietii este ocuparea, prin statutul de
ocupat individului asigurandui-se un confort si o stabilitate materiala relativa care-i

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 154


confera o alta perspectiva si atitudine asupra mediului social si economic in care
traieste. Pentru aceasta retinem urmatorii indicatori ce caracterizata de gradul de
ocupare, locuri de munca disponibile, somaj, etc:
- Proportia populatiei ocupate in total populatie;
- Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate;
- Proportia somajului in totalul fortei de munca;
- Securitatea locului de munca (evaluare).
IX. CALITATEA VIETII DE MUNCA SI ODIHNA
Conditiile de munca si odihna constituie o latura importanta a investigatiilor
in domeniul calitatii vietii populatiei. Acest interes se datoreaza faptului ca munca
reprezinta sursa principala de venit si deci este baza materiala a standardului de
viata. Principalele aspecte ce fac obiectul statisticii conditiilor de munca si odihna
vizeaza gradul de ocupare a fortei de munca si pregatirea profesionala, studiul
conditiilor asigurate la locul de munca, conditiile de odihna si de refacere a
capacitatii de munca, studiul bugetului de timp al salariatilor si altor categorii de
populatie. Propunem in acest sens urmatorii indicatori pentru analiza calitatii vietii:
- Numarul mediu al orelor de lucru pe saptamana;
- Proportia celor care lucreaza in schimbul de noapte;
- Distributia salariilor pentru timpul normal de lucru;
- Proportia populatiei ocupate care lucreaza in conditii vatamatoare;
- Numar zile de greva la 1000 salariati;
- Numar zile concediu si nelucratoare pe an;
- Calitatea conditiilor de munca (evaluare organizare, conducere, recompense);
- Satisfactia fata de munca;
- Numarul accidentelor de munca pe cauze;
- Cheltuieli totale pentru protectia muncii.





CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 155



Tabel nr. 4.13.: Indicatori vizand calitatea vietii de munca.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Conflicte colective de munca 285 260 352 653 141 103
Greve declansate 15 15 54 85 10 5
Numarul persoanelor cu accidente de
munca
7842 7431 7010 6827 6508 6799
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


X. RESURSE MACROECONOMICE PENTRU CALITATEA VIETII
pot fi exprimate, de exemplu prin nivelul de dezvoltare atins de societate concretizat
in valuarea P.I.B. anual ca expresie sintetica a clitatii vietii. Propunem ca indicatori
de analiza:
- Valoarea P.I.B. pe locuitor (lei, $);
- Valoarea fondului de consum pe locuitor (lei);
- Ponderea P.I.B. a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru domeniul social si
cultural.


Tabel nr. 4.14.: Indicatori macroeconomici.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Indicii investitiilor totale (1990=100) (%) 114.9 108.7 104.2 98.1 101.5 111.2
Indicii PIB utilizat pentru consumul final
al popultiei (1990=100) (%)
98 94.4 90 97.5 98.9 104.9
Indici PIB pe locuitor (%$) 91.9 95.8 90.2 86.1 99 100.9
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.



CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 156


XI. VENITURILE din punct de vedere al surselor de formare, distributia lor
si nivelul minim sau pragul de saracie sunt principalele aspecte care ne intereseaza
in analiza calitatii vietii.
De aceea, veniturile populatiei obtinute intr-o anumita perioada de timp
constituie unul din elementele esentiale pentru caracterizarea calitatii vietii
populatiei.
De nivelul veniturilor depinde in mare masura nivelul si calitatea consumului
de produse alimentare, nealimentare si servicii. Trebuie sa observam totusi ca
nivelul consumului dintr-o anumita perioada este in functie si de acumularile de
venituri din perioadele precedente, regasite in cea mai mare parte sub forma
bunurilor de folosinta indelungata si alte bunuri personale ale populatiei, dupa cum,
o parte a consumului se poate efectua si pe seama unor venituri ce se vor realiza
ulterior (imprumuturi, credite, etc cu rambursarea din veniturile viitoare).
Ca factori de influenta ai venitului populatiei care ne intereseaza in demersul
nostru amintim: veniturile din munca (w), veniturile din fonduri sociale (U
w)
si
veniturile din proprietate (I
p
), putand

sa modelam veniturile totale ale populatiei (V
t
)
ca o functie de aceste variabile, unde
Vt
este marimea reziduala aferenta venitului
total:
(71)

( )
V f w U I
t w p Vt
= , , , ( 4.4. )

iar salariile le consideram functie de populatia ocupata (N
e
), durata medie a muncii
(D
w
) si marimea reziduala aferenta venitului din munca (
w
)
( ) W f N D w
e w w
= , , , ( 4.5. )

Totodata mai exprimam veniturile disponibile ale populatiei (Q
p
) in functie
de platile obligatorii ale populatiei (T
p
), economiile populatiei ( S ) si marimea
reziduala aferenta veniturilor disponibile ale populatiei (
Qp
)
( )
Q f V T S
p t p Qp
= , , , ( 4.6. )


CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 157


iar economiile populatiei le exprimam in functie de veniturile totale ale populatiei,
rata inflatiei (i
i
), rata somajului (n) si marimea reziduala aferenta economiilor (
S
).

( ) S f V i n
t i S
= , , , ( 4.7. )

In demersul nostru vom exprima veniturile din fonduri sociale in functie de
(r
T
) rata de dependenta totala a populatiei, (T
x
) contributiile si taxele populatiei,
(T
s
) cotizatii sociale salariale, (O
s
) costul serviciilor sociale, (S
b
) cheltuieli pentru
protectia sociala si (
Uw
) marimea reziduala aferenta veniturilor din fondurile
sociale.
( ) U f r T T O S
w T x S s b Uw
= , , , , , ( 4.8. )

iar veniturile din proprietate in functie de (A
p
) active materiale, ( r ) rata dobanzii,
(p ) rata profitului si (
ip
) marimea reziduala aferenta veniturilor din proprietate.

( )
I f A r,p
p p ip
= , , ( 4.9. )

In studiul veniturilor populatiei se folosesc o serie de indicatori sintetici si
analitici care permit caracterizarea nivelului, structurii si dinamicii veniturilor
populatiei.
In cadrul indicatorilor sintetici prezinta importanta pentru cunoasterea
indeosebi indicatori macroeconomici cum ar fi: PIB, venit national intern brut,
venituri reale ale populatiei, salariul real, venituri din fonduri sociale de consum.
Indicatorii analitici isi propun fie sa aprofundeze cunoasterea volumului
veniturilor pe categorii sociale si surse de formare, fie sa detalieze veniturile dupa
continutul acestora.
Ca indicatori pentru analiza retinem:
- Distributia veniturilor nete lunare pe o persoana din gospodarie;
- Veniturile reale pe o persoana (lei);

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 158


- Nivelul veniturilor raportat la necesitatile gospodariei (evaluare).


Tabel nr. 4.15.: Indicii castigului salarial real

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Indicii castigului salarial real (1990=100)
(%)
72.7 56.3 58.2 56 58.6 61.5
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XII. CONSUMUL poate fi considerat ca o componenta finala a calitatii
vietii, de aceea, in caracterizarea calitatii vietii, un rol privilegiat revine studiului
laturilor cantitative si calitative ale consumului de bunuri materiale si servicii. Daca
veniturile populatiei, prin cuantumul lor, evidentiaza partial potentialul de consum,
trebuie retinut faptul ca acesta nu se confunda cu veniturile obtinute intr-o perioada
de timp, din moment ce el se poate realiza pe seama unor valori acumulate sau in
contul unor venituri viitoare (din credite, imprumuturi, etc).
In sens larg, prin "consum al populatiei" se intelege utilizarea, pentru
nevoi individuale sau colective, a bunurilor materiale (alimentare sau nealimentare)
si servicii (transport, servicii casnice, reparatii si intretinere, servicii P.T.T.R.,
servicii de gospodarie comunala, etc). Consumul populatiei reflecta, asadar, un
aspect esential si direct al conditiilor de viata. In aceasta acceptiune propunem
exprimarea consumului populatiei ( C ) in functie de indicele preturilor (i
p
), rata de
economisire (r
s
), controlarea serviciilor sociale de care beneficiaza populatia (i
S
) si
marimea reziduala aferenta consumului final al populatiei (
C
):
(71)


( )
C f Q i r I
p p S S C
= , , , , ( 4.10. )

Mai tinem seama, in analize si de urmatorii indicatori:

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 159


- Consumul total pe locuitor (lei);
- Structura consumului populatiei (lei);
- Consumul principalelor produse alimentare pe locuitor kg. carne (si produse din
carne), lapte (si produse din lapte), legume, fructe, cereale;
- Consumul de calorii pe locuitori ;
- Oferta de produse alimentare (evaluare);
- Oferta de produse nealimentare (evaluare);


Tabel nr. 4.16.: Indicatori vizand consumul populatiei.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Consumul mediu zilnic de calorii pe
locuitor
2953 2933 2959 2981 3020 3092
Consumul mediu anula de carne pe
locuitor (kg)
47.2 45.1 48.0 47.3 46.2 48.0
Consumul mediu anula de cereale (in
echivalent faina) pe locuitor (kg)
160.6 169.8 166.7 166.3 165.8 166.9
Consumul mediu anula de fructe pe
locuitor (kg)
50.5 44.5 45.8 43.4 44.5 48.1
Ponderea cheltuielilor banesti de consum
ale gospodariilor populatiei cu produsele
alimentare
45 46 44.1 40.5 41.3 42.2
Ponderea cheltuielilor banesti de consum
ale gospodariilor populatiei cu produsele
nealimentare
38 34.7 34.1 34 31.8 30.7
Ponderea cheltuielilor banesti de consum
ale gospodariilor populatiei cu serviciile
17 18.9 21.8 25.5 26.9 27.1
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.





CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 160


XIII. SERVICIILE PENTRU POPULATIE. Pe langa bunuri materiale,
alimentare si nealimentare, populatia apeleaza pentru asigurarea existentei la o
gama variata de servicii, ale caror volum si calitate ilustreaza calitatea vietii sau
standardul de viata de care beneficiaza colectivitatea umana.
De altfel ponderea activitatilor desfasurate in sfera serviciilor ca si ponderea
populatiei ocupate in afara serviciilor sunt indicatori esentiali ce ilustreaza gradul de
dezvoltare al societatii. Ca indicatori vom avea in vedere:
- Structura pe categorii a serviciilor;
- Calitatea serviciilor pentru populatie (evaluare diversitate, calitate, pret, timp
alocat).


Tabel nr. 4.17.: Indicatori vizand serviciile prestate pentru populatie.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Indicii serviciilor de piata prestate pentru
populatie (1993=100) (%)
155.1 123.3 108.9 110 123.6 116.7
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XIV. INZESTRAREA GOSPODARIEI
Pentru analiza inzestrarii gospodariilor propunem urmatorii indicatori in
analiza calitatii vieii:
- Aparate de radio la 1000 locuitori;
- Televizoare la 1000 locuitori;
- Frigidere la 1000 locuitori;
- Masini de spalat rufe la 1000 locuitori;
- Autoturisme la 1000 locuitori;
- Proportia locuintelor cu telefon;
- Confortul din gospodarie (evaluare conditii materiale, bunuri de folosinta
indelungata).

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 161



Tabel nr. 4.18.: Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Numar de autoturisme la 1000
locuitrori
101 109.9 118.8 125.5 131.5 135
Numar de aparate TV la 1000
locuitrori
231.6 233.7 247.8 259.4 270.8 292.2
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XV. INVATAMANTUL SI NIVELUL CULTURAL AL POPULATIEI
Nivelul cultural al populatiei in ansamblul sau este unul din elementele
esentiale ale progresului. Pentru caracterizarea nivelului cultural se urmaresc doua
aspecte definitorii: nivelul cultural dobandit - oglindit in principal prin nivelul de
instruire - si actiunile promovate pentru raspandirea in mase si ridicarea nivelului de
cultura genereala, a cunostintelor tehnico-profesionale ale populatiei.
In cadrul indicatorilor utilizati pentru caracterizarea nivelului cultural
deosebim indicatorii nivelului de instruire, indicatorii procesului de invatamant si
indicatorii actunilor cu caracter cultural-educativ.
Studierea aspectelor legate de procesul de invatamant se realizeaza cu
ajutorul unui sistem de indicatori ce se refera pe de o parte la baza materiala a
invatamantului si de cadrele didactice disponibile, iar pe de alta parte, la activitatea
de educatie si instruire propriu zisa prin urmarirea pe forme de invatamant, a
populatiei ce urmeaza cursurile scolilor de diverse grade ca si a numarului anual de
absolventi.
Dintre acesti indicatori amintim:
- Numarul si capacitatea unitatilor de invatamant;
- Gradul de inzestrarea a populatiei cu unitati de invatamant;
- Gradul de incarcare al unitatilor de invatatmant;
- Gradul de dotare al unitatilor de invatamant;

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 162


- Proportia cuprinderii in scoli a copiilor de varsta scolara;
- Stocul de invatamant;
- Numarul studentilor la 10.000 locuitori;
- Ponderea cheltuielilor pentru invatamant in P.I.B.;
- Calitatea invatamantului.


Tabel nr. 4.19.: Indicatori vizand invatamantul.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Numarul de studenti la 1000 locuitori 15.68 15.99 18.12 20.15 23.76 25.98
Indicii investitiilor in invatamant
(1990=100) (%)
317 350.9 258.8 135.8 12.8 78.8
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XVI STAREA DE SANATATE A POPULATIEI SI SISTEMUL DE
ASISTENTA MEDICALA SI DE OCROTIRE A SANATATII POPULATIEI
Starea de sanatate a populatiei cumuleaza influente mai mult sau mai
putin indepartate, directe sau indirecte ale modului de viata, motiv pentru care acest
aspect are o importanta majora in aprecierea calitatii vietii atinsa de o anumita
colectivitate.
Pentru aprecierea conditiilor materiale ce influenteaza starea de sanatate, a
influentei factorilor social-economici si sanitari, in analiza calitatii vietii se
foloseste un sistem de indicatori, grupati in functie de aspectele specifice pe care le
sesizeaza si anume: indicatorii accesibilitatii populatiei la asistenta sanitara,
indicatorii starii de sanatate si indicatorii bilantului vital al populatiei. Dintre acestia
amintim:
- Numar locuitori la un medic;
- Paturi de asistenta medicala la 1000 locuitori;
- Morbiditatea (numar imbolnaviri la 1000 persoane);

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 163


- Ponderea cheltuielilor cu sanatatea in P.I.B.;
- Calitatea asistentei sanitare (evaluare).


Tabel nr. 4.20.: Indicatori vizand asistenta sanitara.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Paturi in spitale la 1000 locuitori 7.6 7.4 7.3 7.3 7.4 7.5
Numar de medici la 1000 locuitori 18.1 17.9 18.4 19.1 18.9 18.9
Indicii investitiilor in domeniul
sanatatii (1990=100) (%)
126.5 120.8 141.3 75.2 19.2 22.6
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XVII CULTURA
In afara unitatilor de invatamant, atat in mediul urban cat si in mediul rural
exista o retea de unitati cu caracter cultural ce desfasoara actiuni ce se adreseaza
intregii populatii cum ar fii: cluburi, case de cultura, camine culturale, biblioteci,
edituri, cinematografe, radioul, televiziunea, etc.
Ca si in cazul procesului de invatamant, indicatorii procesului de raspandire a
culturii pot fi grupati in doua categorii: indicatorii bazei materiale si a factorilor ce
mijlocesc procesul de raspandire a culturii si indicatorii activitatilor culturale si
bugetul de timp alocat de populatie pentru activitati cultural-educative.
Dintre acesti indicatori amintim:
- Numarul si capacitatea unitatilor culturale;
- Gradul de asigurare al localitatilor cu unitati culturale;
- Gradul de accesibilitate al populatiei la unitati culturale;
- Cheltuieli de la bugetul statului pentru dezvoltarea si sustinerea culturii;
- Numar ore de emisie T.V. pe saptamana;
- Gradul de acoperire a teritoriului cu transmisie radio;
- Numar de exemplare carti editate anual ce revin pe un locuitor;

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 164


- Numar exemplare ziare si reviste ce revin la un locuitor;
- Ponderea cheltuielilor pentru cultura in P.I.B.;
- Facilitati de ordin cultural (evaluare).


Tabel nr. 4.21.: Indicatori vizand cultura.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Numarul unitatilor de cercetare-
dezvoltare
616 645 643 626 601 609
Carti si brosuri tiparite 7199 6471 6231 7874 10159 10478
Ziare si reviste (nr. titluri) 1313 1855 1550 1986 1932 1923
Emisiuni TV (ore program) 13095 14501 14670 14197 15296 21810
Ponderea cheltuielilor totale de
cercetare-dezvoltare in PIB (%)
0.71 0.58 0.49 0.40 0.37 0.39
Numar de cercetatori la 10000
persoane ocupate
33.9 34.0 34.9 31.5 26.9 27.6
Numar salariati din cercetare-
dezvoltare la 10000 persoane ocupate
66.4 64.0 57.1 43.2 44.0 42.1
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XVIII. ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA. La acest capitol amintim
urmatorii indicatori si propunem modelarea fondurilor necesare pentru protectia
sociala (S
b
) in functie de cheltuielile pentru protectia sociala (Ch
PS
) si rata de
dependenta a populatiei postactive (r
Pa
):
(71)

( )
S f Ch r n S
b PS Pa p
= , , , ( 4.11. )

precum si investitiile pentru serviciile sociale (I
S0
)in functie de stocul de capital fix
din serviciile sociale (K
S
) si marimea reziduala aferenta pentru investitiile pentru
servicii sociale (
Iso
).

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 165


( ) I f K P r, I
S S S 0 0
= , , ( 4.12. )

- Proportia populatiei ocupate cuprinsa in sistemele de asigurari sociale;
- Proportia populatiei varstnice beneficiind de pensie;
- Proportia populatiei beneficiare de ajutor social;
- Proportia studentilor care beneficiaza de burse de stat;
- Proportia copiilor sub 16 ani cuprinsi in sistemul alocatiei de stat;
- Ponderea cheltuielilor de asistenta sociala si familiara in P.I.B.;
Calitatea serviciilor de asistenta sociala (evaluare).


Tabel nr. 4.22.: Indicatori vizand asistenta sociala.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Indicii pensiei medii reale a
pensionarilor de asigurari sociale de
stat (%)
62.8 49.7 48.8 47.6 43.9 46.3
Bilete de tratament balnear si de
odihna acordate pensionarilor de
asigurari sociale de stat (mii)
163 188.4 225.2 258.7 297.8 390.5
Ajutorul de somaj in % fata de salariul
minim net pe economie
112.9 135.8 103.8 118.9 96.6 72.5
Numar de pensionari de asigurari
sociale de stat la 1000 locuitori (fara
pensionarii din agricultura)
165.43 171.87 178.64 186.17 194.29 202.78

Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XIX. TIMPUL LIBER caracterizat prin urmatorii indicatori:
- Numarul locuitorilor cu cazare turistica la 100.000 locuitori;
- Numarul orelor de timp liber pe saptamana;

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 166


- Cheltuieli de la bugetul de stat pentru odihna, tratament, educatie fizica, sport pe
locuitor;
- Facilitati pentru petrecerea timpului liber (evaluare).


Tabel nr. 4.23.: Indicatori vizand timpul liber.

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Numarul locuitorilor cu cazare
turistica la 100.000 locuitori
25.8 21.71 21.07 19.21 18.07 17.67
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XX. MEDIUL POLITIC conturat cu ajutorul indicatorilor urmatori:
- Procent de participare la vot;
- Proportia populatiei adulte incadrate in partide politice;
- Calitatea conducerii societatii (evaluare);
- Participarea la luarea deciziilor (evaluare).


Tabel nr. 4.24.: Indicatori vizand mediul politic.

Anul 1992 1996 2000
Procentul participarii populatiei la vot
(%)
76.29 76.01 65.31
Sursa: I.N.S. - Anuarul statistic al Romaniei-2001.


XXI. INSTITUTII DE STAT SI ORDINE PUBLICA specificate prin
indicatorii:
- Proportia infractiunilor cu autori cunoscuti;

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 167


- Activitatea institutiilor administratiei de stat (evaluare);
- Rezolvarea problemelor populatiei (evaluare).
Schematic, interdependenta dintre indicatorii analizati mai sus se prezinta
astfel:
(71)


Fig. nr. 4.8.: Corelatii intre indicatorii calitatii vietii.


A. Conditii materiale de trai B. Conditii sociale de trai
A
1.
Venituri B
1.
Starea de sanatate si
asigurarea asistentei medicale
A
2.
Consumul
populatiei B
2.
Instruire si educatie
B
3.
Cultura
A
3.
Conditii de locuit
A
3.1.
A
3.2.
Mediu B
4.
Conditii de odihna si recreere


Locuinte de locuit


B
5.
Mediul socio - politic

A
4.
Mediul ambiant
D. Protectie sociala
D
1.
Somaj

D
2.
Asigurari sociale
D
2.1.
Pensii
D
2.2.
Ajutoare sociale
C. Conditii de munca D
2.3.
Indemnizatii

D
3.
Asistenta sociala
D
3.1.
Ocrotirea minorilor
D
3.2
Prestatii familiale
D
3.3.
Ocrotirea batranilor
D
3.4.
Ocrotirea handicapatilor

D
4
Saracia



CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 168



4.3.1. Saracia- consecinta a dezechilibrelor pe piata muncii.

Principalele tendinte in sistemul de nevoi ale populatiei in etapa pe care o
parcurgem se manifesta in domeniul alimentatiei, imbracamintei si incaltamintei si
in domeniul locuintelor ca numar, dotare si confort, in viitor evoluand sub aspect
cantitativ, calitativ si structural cu accente pe confortul calatoriilor, asistenta
medicala, satisfacerea hobby-urilor si cresterea nevoii de destindere care in
conditiile economiei de piata - va determina cresterea cererii in domeniul
serviciilor, crescand astfel nevoile spirituale.
Incercari de a defini saracia au fost facute de specialisti din diferite domenii:
sociologi, psihologi, economisti. Unii dintre acestia au sfarsit prin a ajunge la
concluzia ca saracia nu reprezinta decat un cuvant cod. Saracia, in sensul sau
absolut, se refera la conditile acute de privatiune. Saracia primara (absoluta) sau
nivelul de subzistenta este atins atunci cand castigurile totale sunt insuficiente
pentru satisfacerea nevoilor minime de mentinere a randamentului fizic.
(63)

Conceptul de saracie relativa pune in discutie pozitia unui individ comparativ
cu altii. Acest concept apare in doua forme diferite:
- o abordare obiectiva: conditii ale privatiunii
- o abordare subiectiva: sentimente ale privatiunii
Versiunea economica a abordarii relative a saraciei este introdusa prin
notiunea de decalaj (prapastie a saraciei). Saracia in aceasta viziune este
considerata ca decalaj intre grupul cel mai sarac si restul comunitatii.
Abordarea saraciei cuprinde doua elemente: individul cu problemele sale si
mediul in care acesta traieste.
Incercand o definire intr-un cadru mai larg al saraciei in relatie cu nevoile,
dorintele si sentimentele individuale, precum si interactiunea dintre individ si
societate, saracia apare drept o conditie care implica o privatiune aspra,
intensificata de evenimente potrivnice, de obicei asociata cu resurse economice
neadecvate. In aceste conditii saracia nu inseamna numai venituri mici si lipsa

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 169


averii, ci inseamna de asemenea lipsa accesului la venituri mai mari si la sanse de a
acumula avere, la o educatie mai buna, sau la sanse sporite de a gasi un loc de
munca. Desconsiderarea propriei persoane precum si interactiunea dintre saraci si
mediul in care traiesc au un rol esential in generarea tensiunilor pe care acestia le
resimt. De aceea, de regula definirea saraciei se face prin specificarea unui standard
de comparatie. Se ajunge astfel la notiunea de nivel minim de trai sau prag
(linie) al saraciei care reprezinta nivelul de venit care imparte familiile de o
anumita marime, dintr-un anume loc si timp, in sarace si non-sarace. Stabilirea unui
astfel de prag al saraciei este considerat adesea incarcat de mult subiectivism.
Prin natura sa, saracia se contureaza ca o consecinta simultana a inegalitatii
sanselor (in sens material-valoric) si a unei dreptati sociale insuficient controlate si
verificate din punct de vedere al procedurilor sociale de redistribuire. Ingradirea
saraciei si imbunatatirea conditiilor de viata devin posibile numai datorita unei
cresteri suficiente a veniului national, incurajarea productivitatii fiind sursa de
combatere si diminuare a inegalitatilor sociale.
Saracia prin esenta reprezinta un mod de viata, iar aspectele sale variate nu
pot fi considerate separat.
Variabilele care descriu saracia se pot grupa in trei seturi cuprinzatoare:
- nivelul tuturor veniturilor;
- mecanismul de distribuire a veniturilor;
- nivelul si tipul transferurilor realizate de stat prin sistemul de protectie sociala.
Aceste variabile pot fi exprimate la randul lor prin doua categorii de indicatori:
a) indicatori privind standardul de viata propriu-zis, economici prin natura lor,
adica indicatori ai resurselor standardului de viata: veniturile si consumul
b) indicatori privind caracteristicile calitative ale vietii popolatiei: speranta de
viata si sanatatea, calitatea hranei, educatia, participarea culturala.
Cu ajutorul acestor indicatori se pun in evidenta nu numai numarul de saraci dar
si gradul de saracie. Coordonatele majore dupa care se dimensioneaza saracia sunt:
nivelul venitului, necesitatile minime de viata si situarea venitului sub nivelul
minim de trai. Dintre acestea, minimul de viata se cere definit si caracterizat in

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 170


functie de interesele practicii din fiecare tara si obiectivele fiecarei etape de
dezvoltare, fiind considerat ca esential in aprecierea fenomenului de saracie.
Minimul de subzistenta, sau venitul presupus a satisface necesitatile esentiale
pentru supravietuire, este considerat adesea ca prag absolut al saraciei pe cand
minimul social reprezinta venitul pretins a satisface la nivel minim nevoile
presupuse pentru o functionare sociala normala.
Nevoile minime de viata sunt in primul rand nevoile fiziologice ale omului,
adica tot ce este necesar pentru mentinerea in viata si pentru conservarea capacitatii
de munca. Exprimarea cantitativa a nevoilor minime se face prin determinarea
naturii si cantitatii de bunuri si servicii, considerate necesare acoperirii acestor
trebuinte minime. In ceea ce priveste nevoile sociale, ele se formuleaza in raport cu
anumite norme sociale ale colectivitatii.
Nevoile cantitative minime sunt de asemenea o definitie utila pentru precizarea
dimensiunilor saraciei deoarece in functie de aceasta coordonata este posibil sa se
compare situatia saraciei la diferite momente, sa se determine mijloacele de
combatere a acestui fenomen precum si eficacitatea unor masuri de eradicare.
Important in problematica abordarii si dimensionarii corecte a saraciei ca
fenomen multidimensional este ansamblul de criterii in functie de care se stabileste
pragul de saracie. Pentru Romania, pe baza informatiilor provenite din anchetele
asupra bugetului de familie, minimul social oscileaza intre 45-60% din salariul
mediu, iar minimul de subzistenta intre 30-40% din acesta. In general se foloseste
criteriul cheltuielilor minime de trai care pot fi determinate ca minimul de
subzistenta ceea ce nu exclude si utilizarea combinata a procesului de combatere a
saraciei cu procesul de dezvoltare economica.
Conform definitiei O.N.U. saracii sunt acei oameni care nu se bucura de
nivelul minim de trai compatibil cu demnitatea umana.
Banca Mondiala defineste saracia drept incapacitatea de a avea un
standard de viata adecvat. Deci, definirea economica a saraciei permite distinctia
intre saraci si non-saraci prin raportare la nivelul veniturilor, reflectand de fapt
posibilitatile de consum ale familiilor. Identificarea saracilor presupune un mijloc

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 171


de evaluare a venitului sau consumului care sa poata fi aplicabil intregii populatii a
unei tari si care sa permita comparatii internationale. Incapacitatea de a asigura un
anumit nivel al consumului si nu consumul scazut in sine caracterizeaza saracia. Cel
mai simplu mijloc de identificare a saraciei este folosirea unui singur nivel al
venitului ca linie de demarcatie intre saraci si non-saraci. Alte metode ar fi stabilirea
de praguri diferentiate pentru diverse categorii de populatie sau plecarea de la un
nivel minim al consumului si transformarea acestuia in niveluri corespunzatoare de
venit.
Saracia se mai poate analiza pornind de la supozitia ca satisfactia
(insatisfactia) asociata unui nivel dat al venitului este o functie a relatiei dintre venit
si unele norme sociale.
In analiza saraciei se poate lua ca punct de plecare, modelul neoclasic al
posibilitatilor economice de alegere. Asociind saracia cu limita constrangerilor
extreme, definitia incorporeaza o regiune mai larga a constrangerii economice
derivata din teoria lui Milton Friedman privind venitul permanent. Conform acestui
punct de vedere, saracia este o proprietate a situatiei individului si mai putin o
caracteristica a sa sau a modului sau de comportament, saracia fiind asociata cu o
severa restrangere a posibilitatilor de alegere.
Conceptul cultural asupra saraciei se concentreaza asupra atitudinilor si
modelelor de comportament pe care o persoana le are fata de un anumit set de
circumstante.
In contextul actual al trecerii la economia de piata, tara noastra se confrunta
cu o situatie economica precara, context in care trebuie sa fie asigurat un nivel
minim de trai care arata cantitatea, calitatea si structura bunurilor materiale si
spirituale pentru o viata decenta si civilizata, corespunzator veniturilor necesare
pentru procurarea bunurilor respective.
Asigurarea unui nivel minim de trai presupune satisfacerea, in primul rand a
nevoilor fundamentale ca: cerinte minime de hrana, vestimentatie, locuinte, servicii
de instruire, sanatate si cultura. Nevoile fundamentale nu se interpreteaza numai din
punct de vedere fiziologic ci si subiectiv, ele reprezentand satisfactia

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 172


consumatorului vis-a-vis de nevoile de consum, ceea ce inseamna ca el trebuie sa
aiba posibilitatea de a castiga veniturile necesare pentru acoperirea consumului de
bunuri si servicii de baza.
Cea mai simpla modalitate de a masura saracia este, dupa opinia autorului
Amartya Sen, Premiul Nobel pentru economie 1998, ponderea H in totalul
populatiei a celor cu venituri sub o valoare minima (pragul de saracie).
Aceasta apreciere ignora insa gradul de saracie si, in plus, declanseaza o alta
stare de lucruri: chiar o marire a veniturilor celor saraci nu va afecta marimea lui
H, veniturile se situeaza chiar si la acest nivel sub pragul de saracie.
In scopul remedierii acestor deficiente, Amartya Sen a postulat un numar de
cinci axiome in urma carora a rezultat un indicator al saraciei, descris astfel:

P = H [I + (1 I ) G] ( 4.13. )

Unde:
P = indicatorul saraciei (powerty);
H = ponderea celor cu venituri sub pragul saraciei in totalul populatiei;
I = indicatorul de distribuire a veniturilor a carui valoare 0<I<1;
G = coeficientul Gini, G=0 cand veniturile sunt totale si in mod egal distribuite
Standardul de viata al populatiei se refera la stari de lucruri legate strict de
conditiile in care populatia tarii traieste, incluzand un evantai larg de aspecte intre
care cele privind sanatatea, alimentatia, veniturile, locuinta, educatia si calitatea
mediului detin un loc determinant.
Intrucat obiectivul final al programelor guvernelor care se succed este
imbunatatirea calitatii vietii, prezinta interes masurarea realizarilor in acest domeniu
ca si evaluarea efectelor diverselor actiuni si strategii de crestere a standardului de
viata. Domeniul fiind deosebit de diversificat, intereseaza atat cuantificarea
stadiului atins pe componente cat si evidentierea acelor indicatori sintetici care
reusesc sa concentreze un maximum de informatii cu privire la efectul final al
strategiilor de imbunatatire a traiului populatiei. Optiunea intre astfel de indicatori

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 173


trebuie sa tina seama si de posibilitatile de asigurare a comparatiilor in timp sau in
spatiu (intre tari).
In conditii normale, efectul actiunii instrumentelor de politica economica
trebuie sa se rasfranga, in ultima instanta asupra standardului de viata. Astfel,
politica guvernamentala de crestere economica reprezinta, totodata, si politica de
imbunatatire a traiului populatiei prin multiplele efecte benefice: ocuparea fortei de
munca, sporirea veniturilor, cresterea veniturilor bugetare si posibilitatile sporite de
utilizare a acestora in directia imbunatatirii starii de sanatate, educatie, cultura. De
asemenea, veniturile suplimentare la buget permit sporirea cheltuielilor pentru
obiective de suprastructura.
O alta directie de actiune a guvernului cu repercursiuni immediate asupra
calitatii vietii o constituie initierea si punerea in practica a unor legi privind
protectia consumatorului, protejarea mediului inconjurator si siguranta cetateanului.
Pentru a diminua decalajele intre diversele categorii de populatie in privinta
standardului de viata, guvernul poate recurge la actiuni de factura economica
precum:
- stabilirea de preturi in favoarea celor saraci privind produsele oferite de
productia de stat;
- aplicarea diferentiata a TVA in vederea favorizarii celor cu venituri mici;
- exceptarea de la plata impozitelor a unor categorii de persoane
defavorizate (handicapate, veterani de razboi).
- cresterea nivelului salariului minim din economie, in paralel cu aplicarea
unor masuri de prevenire a somajului in randul celor cu salarii mici
(batrani, necalificati, foarte tineri)
In acest context, putem face precizarea ca fata de media europeana,
PIB/locuitor de 8200$/loc. si cea mondiala de cca. 3400$/loc, Romania are un nivel
de 4 ori mai scazut decat cel european si se situeaza sub nivelul mediu mondial;
ponderea cheltuielilor de consum alimentar in totalul cheltuielilor de consum in
Romania in anul 2000 a variat intre: 49,8% si 73,8% (pe categorii socio -

CAP. IV. ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE PE PIATA MUNCII 174


profesionale). Analizand bugetele de familie pentru anul 2000 constatam o sporire a
consumului caloric fata de 1999 cu 3,8% la toate categoriile socio - profesionale.
Cheltuielile totale de consum reprezinta intre 77 - 89% din veniturile totale
banesti ale populatiei.
In lucrarile de specialitate ale Bancii Mondiale se calculeaza pragul de
saracie din punct de vedere al consumului de calorii, ca fiind nivelul minim al
veniturilor la care cheltuielile de consum permit satisfacerea cerintelor nutritionale
si asigurarea unui consum de calorii stabilit ca absolut necesar conform
recomandarilor F.A.O. in materie.
Revolutia din decembrie 1989 a marcat o importanta cotitura in viata politica,
economica si sociala a tarii noastre, avand consecinte multiple in modul si nivelul
de viata al populatiei. Aceasta se poate observa din analiza veniturilor populatiei, ca
indicator sintetic, transparent al calitatii si standardului de viata dar si al rezultatelor
obtinute. Astfel, veniturile populatiei apar ca mijloace de trai la dispozitia
posesorului lor, sub forma sumelor banesti, a bunurilor sau serviciilor obtinute din
munca, din proprietatea sau din fondurile sociale de consum, pe care acesta le poate
utiliza in scopul dorit fara nici o restrictie sau obligatie. Conform unui studiu
organizat de I.C.C.V. in 2000 , 64% dintre subiecti au apreciat ca veniturile
familiilor lor sunt la limita sau chiar sub necesitati, doar 4,4% considerand ca
veniturile depasesc clar trebuintele.

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 175



CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA.

Capitolul cinci ofera concluziile rezultate in urma
demersului sustinut in aceasta teza vizand piata muncii in
Romania in perioada de tranzitie si ofera totodata cateva
sugestii de echilibrare a acestei piete.


In actuala perioada de tranzitie anevoioasa si lenta, Romnia este un exemplu
clar a ceea ce se poate numi cercul vicios al resurselor de munca. Reformele
angajate n diverse sectoare (economie, educatie, sanatate, ocupare, sistemul politic,
administratie) nu pot fi duse pna la capat fara resursele de munca adecvate. Att
tranzitia spre economia de piata ct si aderarea la Uniunea Europeana nu se pot
realiza fara anumite competente si fara anumite standarde sociale si profesionale.
Incetinirea sau amnarea reformelor economice mpiedica generarea de resurse
materiale si financiare necesare pentru investitia n resursele de munca. Din
limitarea reciproca a capitalului uman si a capitalului fizic, ambele n declin, poate
rezulta o situatie periculoasa de stagnare si blocare a capacitatii de dezvoltare
sociala.
Pentru a iesi din cercul vicios al resurselor de munca a carui perpetuare
risca sa produca o tranzitie nesfrsita, este necesara o politica globala care sa
reconsidere rolul resurselor de munca n ansamblul reformelor. Aceasta politica
trebuie sa plece de la doua premise:
- resursele de munca trebuie ntr-adevar sa devina o prioritate nationala, dincolo
de masurile cosmetice, de managementul reactiv sau de declaratiile retorice
inspirate de oportunism politic;
- realizarea concreta a acestei prioritati nu se poate face dect printr-o
reprezentare clara a obiectivelor si o politica realista avnd la baza consensul si
dialogul social.
Desi resursele de munca sunt parte a vietii fiecarui individ, modul lor de
folosire precum si efectele acestei utilizari sunt direct legate de viata unei
comunitati sau chiar a societatii n ansamblul ei. Integrarea sociala a resurselor de

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 176


munca ne determina sa luam n considerare o forma esentiala de capital, capitalul
uman, cu toate caracteristicile definitorii asociate unui bun public: beneficiaza de el
n mod direct sau indirect chiar si cei care nu participa la crearea si mentinerea lui.
Interesul tuturor este ca aceste resurse sa nu fie doar conservate ci si dezvoltate n
concordanta cu aspiratiile noastre de bunastare, stabilitate si coeziune sociala, cu
atat mai mult cu cat Romnia este bogat n resurse de munca.
Obiectivele strategiei de dezvoltare a resurselor de munca trbuie sa se bazeze
pe contribuia global a acestora la schimbarea social.
Pentru mobilizarea i dezvoltarea potenialului uman necesar n perspectiva
ncheierii tranziiei i aderarii la Uniunea European, trebuie avute n vedere
urmtoarele aspecte:
- includerea problematicii resurselor de munca n toate programele de reform,
indiferent de domeniu; aceasta nseamn c orice program trebuie s aib n vedere
activiti de formare, management, inovaie, dezvoltare comunitar, participare
civic, contientizare, socializare politic, educaie permanent, ameliorarea calitii
muncii i a vieii;
- folosirea centrelor de excelen i a sectoarelor eficiente ca suport pentru
transformarea ntregii societi;
- dezvoltarea capacitilor instituionale, ndeosebi a celor cu potenial de
inovare, influen direct i multiplicarea schimbrilor sociale;
- formarea competenelor de adaptare ntr-un context nesigur i problematic, n
perspectiva creterii capacitilor de competitivitate, ocupare i dezvoltare durabil;
- concilierea calitii i a echitii, prin realizarea unor noi standarde ale vieii
sociale i distribuirea mai echitabil a serviciilor publice i consumului;
- asigurarea unei formri continue, n perspectiva educaiei permanente, care s
cuprind att dimensiunea profesional ct i socializarea politic i educaia civic;
- susinerea potenialului biologic al resurselor de munca, prin msuri care s
amelioreze starea de sntate, igien public, asisten social i echilibrul
demografic;

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 177


- asigurarea unor standarde minimale de formare a resurselor de munca: educaie
de baz pentru toi, formare iniial minim, integrare social i profesional,
participare civic, coeziune social, capacitate de inovaie, sntate fizic i
mental, contiin ecologic, moralitate public etc.;
- considerarea competenelor i a formrii drept criterii obligatorii pentru selecia
profesional, promovarea managerial i recunoaterea social; formarea unor noi
elite manageriale i politice;
- relansarea activitii de cercetare tiinific i tehnologic, grav afectat de
declinul economic;
- descentralizarea, dezvoltarea regional i centrarea pe nevoi specifice;
mobilizarea comunitilor locale n identificarea i utilizarea propriilor resurse de
munca;
- formarea pentru mobilitate geografic, social i ocupaional, pentru a face
fa tendinelor de globalizare;
- combaterea marginalizrii i excluderii sociale, prin protecie social eficient,
susinerea prioritar a zonelor defavorizate i includerea populaiei vulnerabile;
ncurajarea participrii sociale a tuturor persoanelor, grupurilor sau organizaiilor,
stimularea responsabilitii comune i a dialogului social;
- asigurarea unei culturi civice minimale pentru toat populaia i folosirea
drepturilor omului ca principiu de baz al relaiilor sociale;
- formarea capacitilor de anticipare, de rezolvare a unor situaii neprevzute, de
comunicare, spirit critic, dezvoltare personal, nvare permanent, negociere
colectiv, coexisten ntr-un mediu multicultural, toleran i solidaritate;
- formarea culturii organizaionale, stimularea spiritului antreprenorial, a
competenelor de munc n echip i de asumare a riscului, precum i preocuparea
pentru calitate, care s favorizeze creterea productivitii i competitivitii;
- completarea legislaiei naionale n dubla perspectiv a accederii la structurile
europene i creterii eficienei valorificrii resurselor de munca.
Aceste obiective trebuie susinute prin obiective strategice, definite pe
domenii i sectoare de activitate pentru identificarea unor direcii de aciune

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 178


specifice care s ntreasc contribuia diverselor sectoare (educaie, formare
profesional, sntate, demografie, protecie social, cercetare tiinific i
tehnologic) la dezvoltarea resurselor de munca n urmtorii ani. Aceasta se va
putea realiza prin urmatoarele modalitati:
- sectoarele care contribuie direct la dezvoltarea resurselor de munca trebuie s
devin ntr-adevr o prioritate naional, att din punctul de vedere al susinerii
financiare ct i din cel al interesului public;
- sporirea contribuiei sectorului privat, interesat s-i asigure propriile resurse
de munca, astfel nct s devin competitiv i s se adapteze la cerinele societii
informaionale;
- valorificarea judicioasa a aportului donatorilor externi (Banca Mondial,
Fondul Monetar Internaional, Uniunea European, Fondul Social al Consiliului
Europei) care aduc o important infuzie de capital i asisten n domeniul
resurselor de munca.
Pentru ca strategia de dezvoltare a resurselor de munca sa fie eficace trebuie
pornit de la identificarea problemelor prioritare i definirea unor direcii de aciune.
n aceast perspectiv, n cele ce urmeaz, prezentm att problemele prioritare, ct
i obiectivele strategice ale principalelor sectoare de dezvoltare a resurselor de
munca.
Schimbrile economice i politice ale tranziiei au avut consecine importante
asupra resurselor de munca. Cetenii au trebuit s-i asume noi responsabiliti, noi
roluri sociale, economice i politice, s-i valorifice cunotinele, experiena i
competenele ntr-un context cu totul diferit. Acest context rezult din aciunea
convergent a iniiativei private, a concurenei i a insecuritii sociale dar i din
dificultile inerente oricrei schimbri de regim. n noile circumstane economice
i sociale, capitalul uman existent a cunoscut o puternic eroziune, dar i procese de
valorificare alternativ prin adaptare i creaie, fapt care a asigurat n mare parte
satisfacerea nevoilor unei piee incerte. Aceast situaie contradictorie, care mbin
declinul i apatia cu apariia unor noi competene, instituii i centre de excelen,
trebuie valorificat n strategia de dezvoltare a resurselor de munca. Noile focare de

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 179


inovare i expertiz trebuie s devin prghia principal a schimbrii sociale. Pentru
aceasta, ele nu trebuie doar protejate sau conservate, ci identificate, ncurajate i
valorificate ca centre de decizie, management i influen social.
Simpla schiare a problemelor cu care se confrunt domeniul resurselor de
munca ca urmare a impactului negativ al costurilor ridicate ale reformei economice
indic discrepana existent ntre orizontul urgenelor i orizontul perspectivelor,
ntre msurile care trebuie luate pentru prentmpinarea erodrii i subutilizrii
resurselor de munca i necesitatea dezvoltrii acestora intr-o structur de cunotine,
competene i atitudini corespunztoare noilor cerine economico-sociale. n acest
sens, este necesar ca politicile n domeniul resurselor de munca s mbine politicile
sociale de protecie a capitalului uman. n aceast perspectiva, sunt necesare:
- continuarea reformei i ncurajarea evoluiilor economice;
- crearea unui mediu economic favorabil dezvoltrii muncii;
- susinerea dezvoltrii muncii a grupurilor vulnerabile;
- consolidarea cadrului instituional i legislativ al dezvoltrii muncii;
- realizarea unei protecii sociale active pentru persoane disponibilizate i aflate
n omaj;
- dezvoltarea de programe compensatorii ("a doua ans") pentru populaia
defavorizat.
Accelerarea reformei economice i instituionale, inclusiv finalizarea i
consolidarea reformelor sociale, ca i a instituiilor pieei constituie axul principal al
sporirii capacitii de rspuns la criteriile de aderare la Uniunea European. n
consecin, crearea unei economii de pia funcionale, eficiente i competitive,
capabile s fac fa concurenei pe piaa Uniunii Europene, devine principala
prioritate a politicii economice i sociale. Din aceast perspectiv, principalele
obiective strategice sunt:
- stabilizarea macroeconomic i accelerarea transformrilor din economia
real, astfel nct accelerarea restructurrii/privatizrii s contribuie la atenuarea
dezechilibrelor structurale (reducerea inflaiei, a deficitului comercial i de cont
curent, a celui bugetar );

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 180


- reglementarea regimului proprietii private si, respectiv, a celei publice;
- coordonarea politicilor economice globale i a celor sectoriale, astfel nct
s nu mai apar disfunciie in economie;
- corelarea politicilor, a obiectivelor i mecanismelor de realizare cu resursele
reale i poteniale, ambele fiind centrate pe rezultate vizibile;
- crearea unei culturi manageriale i organizaionale performante la toate
nivelurile; stimularea primatului competenei n recrutarea i promovarea forei de
munc;
- ncurajarea dezvoltrii mediului de afaceri n general, a produciei pentru
export i respectiv a exportului de bunuri i servicii cu grad nalt de complexitate;
- ncurajarea unitilor economice mici i mijlocii care s foloseasc eficient
resursele locale i regionale;
- asigurarea tranziiei ctre economia serviciilor, printr-o mai mare focalizare
asupra valorificrii informaiei, circulaiei bunurilor, valorii adugate de creaie i
inteligen uman;
- sporirea capacitii de absorbie i valorificare a finanrii externe;
- refacerea echilibrului dintre consum i resursele disponibile, dintre
performana economic i venituri;
- creterea capacitii de negociere a reprezentanilor Romniei n contactele
economice internaionale;
- ntrirea, pe baza relansrii creterii economice, a coeziunii sociale;
dezvoltarea parteneriatului dintre actorii sociali, dintre sectorul public si cel privat,
dinte guvernare i societatea civil.
Pentru ca aceste obiective strategice ale reformei economice i sociale s fie
realizate, este nevoie de demersuri simultane n sectoarele neproductive precum
educaia, formarea profesional, sntatea, ocuparea, cercetarea tiinific i
protecia social. Cercul vicios al resurselor de munca nu poate fi depit dect
printr-o politic concertat, care s mobilizeze deopotriv investiiile n capitalul
uman i n capitalul fizic. n ultim instan, ntrzierea reformelor economice i
problemele sociale se explic, dincolo de indecizia politic i startul defavorabil al

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 181


tranziiei, printr-un deficit cronic n domeniul competenelor i al atributelor de
munca precum cultura organizaional, coeziunea social, calitatea vieii,
participarea ceteneasc, socializarea politic, moralitatea public, echitatea,
dezvoltarea durabil. Capitalul instituional i cel cultural trebuie incluse n orice
ecuaie a dezvoltrii durabile.
Evident, analizele prezentate nu vor putea da soluii sau orientri pentru
rezolvarea tuturor problemelor legate de deficitul n resurse de munca al societii
romneti. Acest deficit este rezultatul unor procese istorice, care nu pot fi nici
ignorate, dar nici invocate ca o scuz.
Vor trebui revizuite prioritile sectoriale, punndu-se accentul pe acele
domenii care dispun de condiii propice, au o anumit tradiie, sunt mai flexibile la
cerere, au capacitate de formare i instituii adecvate, permit creterea produciei
naionale i au mai multe anse pe pieele externe. Dintre aceste prioritati amintim:
- dezvoltarea i modernizarea infrastructurii naionale i locale; investiiile n
infrastructur creeaz locuri de munc cu efecte dinamizatoare i asupra altor
sectoare;
- incurajarea cercetrii tiinifice naionale, n special n domeniile n care
este deja competitiv; formarea unei piee a tiinei;
- adncirea i consolidarea reformei administraiei locale; sporirea rolului
comunitilor locale n gestionarea resurselor economice ale zonei (regiunii) sunt ;
- asigurarea stabilitii legislative n domeniul economic, ca fundament al
atragerii capitalului autohton i strin necesar dezvoltrii;
- reforma sistemului bancar, inclusiv privatizarea, i reducerea semnificativ
a creditelor neperformante acumulate n acest sistem;
- realizarea cu mai mult curaj a politicii de lichidare a ntreprinderilor
nerentabile, generatoare de pierderi;
- acompanierea aciunilor de restructurare/lichidare a unor ntreprinderi, cu
programe sociale i politici active;

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 182


- reducerea ratei de fiscalitate, deopotriv la nivel de agent economic i
salariat, concomitent cu aciuni concertate i eficiente de colectare a veniturilor
bugetare, de combatere a evaziunii fiscale, a economiei subterane n general;
- ncurajarea formrii de noi ntreprinderi mici si mijlocii, concomitent cu
orientarea lor spre sectoarele productive, cu operaionalizarea sistemului de relaii
dintre acestea - n calitate de subcontractani - i marile ntreprinderi;
- revizuirea sistemului de protecie social n cazul concedierilor colective.
Sistemul plilor compensatorii, aplicat din 1997, cu toate modificrile pe care le-a
suferit, este mult prea costisitor, puin eficient din optica politicilor active ale pieei
muncii, ale motivaiei pentru cutarea unui alt loc de munc, pentru mobilitatea
profesional etc.; mai mult dect att, acest sistem nu a reprezentat dect o soluie pe
termen scurt cu potenial de destabilizare social;
- susinerea sistematic prin finanare public i, respectiv, alternativ, a unor
sectoare vitale pentru dezvoltarea resurselor de munca: educaie, sntate, protecia
mediului, condiii de munc, odihn i timp liber etc;
- elaborarea unor programe prioritare de dezvoltare a mediului rural; sporirea
rolului comunitilor rurale n aceste aciuni concomitent cu gsirea unor surse
alternative de finanare; valorificarea n msur sporit a potenialului economic, a
tradiiilor, istoriei i culturii diferitelor zone rurale.
Din punct de vedere demografic exist o serie de tendine negative cu efect
direct asupra potenialului uman:
- reducerea populaiei ca urmare, n special, a scderii ratei natalitii;
- meninerea la niveluri ridicate a ratelor mortalitii infantile i generale i
deteriorarea potenialului biologic al populaiei;
- reducerea duratei medii a vieii;
- mbtrnirea populaiei, n special n mediul rural, apariia unor dezechilibre
ale structurii pe vrste, cu efecte directe, att asupra vieii economice i sociale, ct
i asupra perspectivelor evoluiei demografice;
- modificarea raportului de dependen economic, creterea numrului
persoanelor dependente de populaia care contribuie la asigurrile sociale i

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 183


constituirea resurselor statului, consecin att a fenomenului demografic, ct i a
celor nregistrate pe piaa forei de munc (creterea omajului);
- riscul depopulrii unor localiti rurale sau a celor subdezvoltate, prin decese
sau migraie;
- fluxuri de migraie urban-rural ca soluie pentru supravieuire, fr efecte
semnificative vizibile asupra dezvoltrii satelor
- instalarea unor dezechilibre n distribuia densitii populaiei n plan teritorial;
- creterea scurgerilor de competene profesionale, mai ales tinere, n afara rii,
fr anse de recuperare;
- reducerea nupialitii i creterea divorialitii.
Politicile economice i sociale isi vor dovedi eficienta, daca in mod concret
vor pune accent pe:
- creterea standardului de via, a prosperitii prin: sporirea productivitii forei
de munc, cu efect direct asupra ridicrii nivelului real de salarizare; acordarea de
locuine sociale sau facilitarea construirii de locuine pentru familiile tinere; crearea
posibilitii ntreinerii unei familii prin activitatea depus numai de unul dintre
partenerii cuplului familial;
- descurajarea unor tendine ale angajatorilor de a practica un tratament
discriminatoriu n recrutarea forei de munc, de a pune bariere n accesul femeilor
la anumite locuri de munc, n special a viitoarelor mame sau a femeilor cu copii;
realizarea unei schimbri de atitudine fa de rolul i funcia femeii, n general;
- punerea n practic a programelor de dezvoltare regional, cu efecte stimulative
n plan demografic, al dezvoltrii resurselor de munca i securitii demografice a
Romniei;
- prelungirea vrstei de pensionare n scopul contracarrii consecinelor negative
ale actualei rate de dependen economic, ale numrului mare de persoane
dependente de resursele publice;
- ameliorarea treptat a structurii pe vrste a populaiei din mediul rural
(fenomenul mbtrnirii fiind mai accentuat n aceste arii) i favorizarea stabilitii
acesteia; evitarea riscului reducerii forei de munc n aceste zone i al creterii ratei

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 184


omajului n orae ca urmare a migraiei populaiei dinspre mediul rural spre urban;
avem n vedere urmtoarele msuri:
- diversificarea activitilor economice i a posibilitilor de ocupare a forei de
munc;
- mbuntirea calitii infrastructurilor i serviciilor;
- crearea de oportuniti de dezvoltare personal prin sporirea anselor de acces la
educaie i mbuntirea calitii serviciilor educaionale din zonele rurale;
- integrarea populaiei tinere disponibilizate din zone industriale ntr-o agricultur
modern, eficient realizat pe suprafee mari; stimularea unei piee a arendei care
s produc transferuri pentru folosina eficient a terenurilor de ctre persoanele cu
capacitate de munc;
- dezvoltarea programelor de educaie sanitar n scopul adoptrii metodelor
moderne de contracepie i planning familial (n locul practicii ntreruperii de
sarcin la care apeleaz nc un numr mare de femei), al evitrii mbolnvirilor i
reducerii riscului sterilitii; creterea numrului centrelor de planning familial;
- mbuntirea calitii serviciilor de tratament i asisten medical, n general,
n scopul ameliorrii strii de sntate a populaiei, reducerii mortalitii infantile i
generale.
Piaa muncii n general i ocuparea forei de munc n special trece printr-o
situaie de criz. Evoluiile din ultimul deceniu nu au condus n acest domeniu la o
transformare, compatibil cu exigenele unei economii de pia. n loc s fie
valorificat ca un factor primordial de relansare, fora de munc tinde s devin din
ce n ce mai mult o supap prin care se elibereaz temporar - sau se atenueaz
dezechilibre i disfuncionaliti de pe alte piee ale economiei. Reducerea absolut
i relativ a numrului mediu de salariai, creterea absolut i relativ a ocuprii n
sectorul primar, determin o periculoas i nedorit alunecare a economiei spre
activiti slab productive. n acest sens, se impune reconsiderarea rolului industriei
pentru relansarea i creterea performanelor economiei naionale i luarea n
considerare a ponderii pe care o vor avea serviciile n preurile de vnzare a
majoritii bunurilor. Evoluia structurii sectoriale a forei de munc de pn acum

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 185


vine n contradicie cu necesitatea eficientizrii i rentabilizrii economice, ntruct
deplasrile forei de munc au loc dinspre sectoarele n care productivitatea muncii
progreseaz nspre sectoare mai puin productive.
Restructurarea este cel mai adesea neleas ca o desfiinare a firmelor
productoare de pierderi i nu ca o imens oportunitate de relansare i recucerire a
pieei interne i externe. Instituiile nou create se afl la nceput, fiind necesar o
perioad de timp astfel nct s poat funciona cu adevrat.
Pentru a remedia rapid aceast situaie se impune:
- mbuntirea raportului de dependen economic, pentru a putea fi
realizat o protecie social bazat pe autoprotecie i ocuparea unui loc de munc;
- perfecionarea statisticii pieei muncii, a sistemului de colectare a datelor cu
privire la resursele de for de munc, care s nu piard din eviden categoriile
de populaie descurajat, exclus de pe piaa muncii;
- conceperea i implementarea unei strategii naionale n domeniul
agriculturii i mediului rural, axat pe reconversia treptat a forei de munc din
acest sector; eficientizarea fermelor agricole, mbuntirea structurii ocuprii n
mediul rural pe sectoare economice i grupe de vrst;
- reconsiderarea rolului sectoarelor economice, restructurarea cu accent pe
rectigarea pieei interne i externe, care poate conduce la mbuntirea ocuprii
forei de munc;
- elaborarea unor programe speciale pentru ocuparea forei de munc tinere;
- eliminarea discriminrilor i creterea anselor de ocupare a unor poziii
manageriale a forei de munc feminine.
Dezvoltarea regional este una din prioritile politicilor sectoriale i generale.
Din perspectiva resurselor de munca, urmtoarele intervenii sunt considerate
prioritare:
- declararea unor zone cu probleme socio-economice drept zone defavorizate
sau zone prioritare din perspectiva dezvoltriide munca;

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 186


- realocarea resurselor la nivel local i regional, astfel nct politica resurselor de
munca s ia n considerare nevoile i potenialul specific zonelor, regiunilor i
comunitilor.
- combaterea parial a omajului pe termen lung;
- ncadrarea parial n munc a populaiei tinere si a celor exclui de pe piaa
muncii;
- facilitarea adaptrii muncitorilor la schimbrile industriale si la cele din
sistemele de producie;
- realizarea unor proiecte i programe regionale pe termen mediu;
- valorificarea avantajelor comparative ale zonelor cu deficit economic,
stimularea activitilor n folos comunitar;
- susinerea agriculturii i dezvoltrii rurale;
- asigurarea i protecia investiiilor n exploataiile agricole;
- dezvoltarea agro-turismului;
- protecia mediului;
- dezvoltarea lucrrilor de interes public local;
- stimularea i sprijinirea dezvoltrii comunitare i a capacitilor locale;
- dezvoltarea capacitilor manageriale ale personalului administrativ local;
- stimularea inovaiei i iniiativei locale.
Dezvoltarea resurselor de munca presupune, ntre alte condiii, asigurarea
potenialului de sntate pentru toi membrii societii. Aceasta implic promovarea
i protejarea sntii fiecrui individ de-a lungul ntregii viei. n contextul
dezvoltrii durabile a societii, sntatea este privit din perspectiva
responsabilitii multisectoriale i individuale.
Din punct de vederea al protectiei i securitatii sociale se impune creterea
gradului de ocupare a populaiei prin urmatoarele masuri:

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 187


- stimularea patronilor n vederea angajrii omerilor provenii din grupurile
defavorizate (omeri de lung durat, persoane cu handicap, tineri din casele de
copii);
- creterea gradului de ocupare a femeilor n anumite sectoare specifice de
activitate;
- adoptarea unei noi legi privind ocuparea forei de munc i protecia social a
persoanelor n cutarea unui loc de munc;
- adoptarea unui nou cadru legislativ privind ocuparea i protecia social:
- alinierea legislaiei muncii la legislaia european n privina proteciei
drepturilor angajailor n cazul transferului de ntreprinderi, afaceri sau pri de
afaceri i a proteciei drepturilor angajailor n cazul insolvabilitii angajatorului;
- integrarea principiului egalitii ntre femei i brbai n toate domeniile i la
toate nivelurile vieii sociale;
- adoptarea unei legislaii care s garanteze dreptul femeilor la securitate i
integritate fizic i psihic, precum i eliminarea oricror forme i manifestri de
violen mpotriva femeilor, att n sfera familial ct i n afara ei, promovarea
programelor educaionale n spiritul respectrii drepturilor omului i a democraiei.
- reforma asigurrilor sociale prin transformarea sistemului public de pensii i
asigurri sociale, administrarea privat a fondurilor universale de pensii,
introducerea asigurrilor suplimentare.
- dezvoltarea serviciilor de recuperare a capacitii de munc n cadrul sistemului
public de pensii n vederea reinseriei socio-profesionale.
- implementarea Legii privind asistena social a persoanelor vrstnice; ridicarea
nivelului cantitativ i calitativ al serviciilor i prestaiilor sociale pentru persoanele
vrstnice. Reamenajarea cminelor pentru vrstnici prin nfiinarea a trei secii:
pentru persoane dependente, semidependente i pentru persoane care nu sunt
dependente.
- combaterea srciei extreme prin msuri de protecie social activ (angrenarea
n aciuni de interes local i comunitar), mijloace educaionale, sprijin material i
financiar punctual.

CAP. V. CONCLUZII VIZAND PIATA MUNCII IN ROMANIA. 188


Evoluia indicatorilor macroeconomici ilustreaz faptul c activitatea
economic a Romniei s-a caracterizat dup 1990, printr-o evoluie sinuoas,
msurile de reform economic aplicate nefiind ntodeauna cele mai adecvate.
Experiena tranziiei Romniei prezint dovezi ale ciclurilor de cretere i
descretere economic. mpreun cu tensiunile structurale i fragilitatea
instituional, aceasta fiind determinat i de inconsecvena politicilor urmrite.
Recesiunea din primii ani ai tranziie, asemntoare tendinelor din celelalte
ri central i est europene, are o motivaie preponderent obiectiv, decurgnd din
trecerea brusc de la un sistem economic la altul. n schimb, recesiunea din
perioada 1997-1999 nregistrat de economia Romniei, n condiiile n care
contextul internaional era favorabil i majoritatea economiilor n tranziie
nregistrau ritmuri de cretere economic importante, i are drept explicaie
principal inconsecvena politicilor macroeconomice.
Msurile de politic macroeconomic ntreprinse n anul 2000, au stopat
declinul economic nceput n anul 1997 i au asigurat o cretere a produsului intern
brut, n condiiile revigorrii procesului investiional i a exportului. Totui,
procesul de reform nu a avut ritmul dorit, ceea ce a determinat persistena unor
dezechilibre macroeconomice reflectate n evoluia structural a unor indicatori i,
mai ales, n evoluia eficienei la nivel macroeconomic.
ncepnd cu anul 2001, s-a adoptat o viziune pragmatic, deschis spre
economia real. Relansarea creterii economice a devenit o prioritate a politicii
macroeconomice, pornindu-se de la importana sa, att pentru asigurarea condiiilor
de realizare a criteriilor de aderare la UE, ct i pentru creterea nivelului de trai.

ANEXE 189



ANEXE:


Anexa A: Rata de activitate a populaiei de 15 ani i peste, pe sexe i grupe de
vrst.


- % -
1996 1997 1998 1999 2000
M F M F M F M F M F
Total 72,7 57,4 72,5 57,7 71,4 56,3 70,9 56,4 70,6 56,4
15-24 ani 56,2 43,4 54,2 42,1 52,0 39,4 50,6 37,1 49,1 36,8
25-34 ani 92,7 78,3 92,1 77,5 90,9 75,8 90,8 76,6 91,4 77,3
35-49 ani 93,5 80,6 93,6 80,9 92,5 79,1 91,9 78,7 91,6 78,6
50-64 ani 67,0 49,7 68,4 51,5 67,1 50,0 66,3 50,8 65,7 50,8
Peste 65 ani 38,4 28,3 39,6 29,6 40,7 30,6 41,7 31,9 40,8 32,1
Sursa: Institutul Naional de Statistic; AMIGO


Anexa B: Populaia ocupat pe grupe de vrst i pe sexe.


- persoane -
Total 15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani +
1996 Masculin 5979355 898409 1412222 2085741 1140568 442416
Feminin 4956178 613389 1138116 1805003 945711 453959
1997 Masculin 6004228 883510 1418037 2090059 1146670 465951
Feminin 5045790 615344 1156244 1819763 969911 484528
1998 Masculin 5885135 828701 1433987 2034599 1099739 488109
Feminin 4959780 580370 1171412 1767397 929197 511405
1999 Masculin 5799056 778622 1459281 1955387 1097227 508539
Feminin 4976581 543387 1213404 1740300 937389 542101
2000 Masculin 5772192 733949 1536454 1910231 1084906 506652
feminin 4991570 540783 1267922 1676975 949359 556531
Sursa: Institutul Naional de Statistic - Ancheta asupra forei de munc n gospodrii (AMIGO)

ANEXE 190



Anexa C: Rata de ocupare a populaiei de 15 ani i peste pe sexe i grupe de vrst


- % -
1996 1997 1998 1999 2000
Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem.
Total 68.1 53.2 68.3 54.0 66.8 52.9 65.7 52.9 65.1 52.8
15-24
ani 46.4 33.0 45.6 33.4 43.0 31.6 41.0 30.2 39.5 30.5
25-34
ani 86.9 71.9 86.5 71.9 84.6 70.6 83.7 71.2 84.1 71.5
35-49
ani 89.6 76.9 89.9 77.4 87.9 75.4 86.4 74.4 85.7 73.7
50-64
ani 65.7 49.1 67.1 51.0 65.7 49.6 64.5 50.3 63.5 50.1
65 ani
i peste 38.4 28.2 39.6 29.6 40.7 30.6 41.7 31.9 40.8 32.1
Sursa: Institutul Naional de Statistic - Ancheta asupra forei de munca n gospodarii (AMIGO)



Anexa D: Populaia ocupat pe ramuri economice


- mii persoane -
Ramuri ale
economiei
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
TOTAL 10840 10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8420 8629
Agricultur,
silvicultur

3144

3205

3443

3614

3647

3265

3320

3384

3349

3466

3570
Industrie -
din care:
- extractiv
- prelucr.
-energ.
4005

259
3613
133
3803

277
3372
154
3301

272
2865
164
3030

259
2606
165
2882

256
2456
170
2714

250
2293
171
2741

250
2302
189
2450

184
2079
187
2317

169
1964
184
2054

146
1734
174
2004

140
1691
173
Construcii 706 501 579 574 563 479 475 439 391 338 353
Comer 538 699 754 585 636 865 772 802 835 756 776
Turism 186 213 175 131 136 123 116 130 98 100 93
Transport 667 594 556 497 462 458 448 405 361 310 326
Pot - telec. 97 96 93 95 94 98 99 100 100 95 93
Finante-banci 39 44 57 66 59 71 71 73 76 69 74
Tranzac.
imob.
388 421 441 417 438 324 257 199 243 238 271
Adm. Pub. 88 99 113 117 125 131 125 130 134 141 147
nvmnt 411 426 432 432 437 437 441 426 426 429 421
Sntate
asist. soc.
320 311 306 308 333 333 337 315 317 277 341
Alte activ. ec. 251 374 208 196 199 195 177 170 166 147 160
Sursa: Institutul Naional de Statistic Balana forei de munc


ANEXE 191



Anexa E: Structura populaiei ocupate pe ramuri economice

-%-
Ramuri ale
economiei
1990 1991 199
2
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
TOTAL 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Agricultur
i
silvicultur 9,0 9,7 2,9 5,9 6,4 4,4 5,4 7,5 8,0 1,2 1,4
Industrie-
total, din
care:
- extractiv
- prelucr.
-energie
electric,
termic,
gaze, ap
36,9


2,4
33,3
1,2
35,3


2,6
31,3
1,4
31,6


2,6
27,4
1,6
30,1


2,6
25,9
1,6
28,8


2,6
24,5
1,7
28,6


2,6
24,2
1,8
29,2


2,7
24,5
2,0
27,2


2,0
23,1
2,1
26,3


1,9
22,3
2,1
24,4


1,7
20,6
2,1
23,2


1,6
19,6
2,0
Construcii 6,5 4,6 5,5 5,7 5,6 5,0 5,1 4,9 4,4 4,0 4,1
Comer 5,0 6,5 7,2 5,8 6,3 9,1 8,2 8,9 9,5 9,0 9,0
Hoteluri i
restaurante

1,7

2,0

1,7

1,3

1,4

1,3

1,2

1,4

1,1

1,2

1,1
Transport i
depozitare

6,1

5,5

5,3

5,0

4,6

4,8

4,8

4,5

4,1

3,7

3,7
Pot i
telecom.

0,9

0,9

0,9

0,9

0,9

1,1

1,1

1,1

1,1

1,1

1,1
Activiti
financiare,
bancare, i
de asigurare


0,4


0,4


0,6


0,6


0,6


0,7


0,8


0,8


0,9


0,8


0,8
Tranzacii
imobiliare

3,6

3,9

4,2

4,2

4,4

3,4

2,7

2,2

2,8

2,8

3,1
Administrai
e public

0,8

0,9

1,1

1,1

1,3

1,4

1,3

1,4

1,5

1,7

1,7
nvmnt 3,8 3,9 4,1 4,3 4,4 4,6 4,7 4,7 4,8 5,1 4,9
Sntate i
asisten
social.

3,0

2,9

2,9

3,1

3,3

3,5

3,6

3,5

3,6

3,3

4,0
Alte activit.
ec.
2,3 3,5 2,0 2,0 2,0 2,1 1,9 1,9 1,9 1,7 1,9
Sursa: Institutul Naional de Statistic Balana forei de munc















ANEXE 192



Anexa F: Specificarea si testarea modelelor econometrice cu ajutorul
programului SPSS 11.0.1 for WINDOWS '98.



P
t
= f ( SN
t
, E
t
,
90
. . . B I P
I )



INPUT RANGE

Populatia
totala a tarii
P
t
(pers)
Sporul
natural al
populatiei
SN
t

(pers)
Numarul
emigrantilor
E
t
(pers)
Indicii
P.I.B.
(1990=100)
90
. . . B I P
I
(%)
Anul
(Y) (x
1
) (x
2
) (x
3
)
1990 23206720 67660 96929 100
1991 23185084 23515 44160 87.1
1992 22788969 -3462 31152 79.4
1993 22755260 -13329 18446 80.6
1994 22730622 -19365 17146 83.8
1995 22680951 -35032 25675 89.8
1996 22607620 -54810 21526 93.4
1997 22545925 -42424 19945 87.7
1998 22502803 -31869 17536 83.5
1999 22458022 -30594 12594 98.8
2000 22435205 -21299 14753 101
2001 22408393 -39235 9921 106.8
Sursa: INS - Anuarul Statistic al Romaniei, 2002




SUMMARY OUTPUT


Regression Statistics

Multiple R 0.927103378
R Square 0.859520673
Adjusted R Square 0.806840926
Standard Error 117666.2066
Observations 12







ANEXE 193




ANOVA

df SS MS F
Significance
F
Regression 3 677699869154.47 225899956384.82 16.31596 0.000903
Residual 8 110762689483.19 13845336185
Total 11 788462558637.67





Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
Intercept 21614700.11 490640.6775 44.054032 0.00 20483280 22746120
X Variable 1 3.687840182 2.446049912 1.507671681 0.170068 -1.95276 9.328445
X Variable 2 -5.167343866 3.472371698 -1.488130971 0.175036 -13.1747 2.839965
X Variable 3 9145.736892 4071.071951 2.246518117 0.054865 -242.178 18533.65







RESIDUAL OUTPUT

Observation Predicted Y Residuals
Standard
Residuals
1 23279658.54 -72938.5361 -0.726869823
2 22962163.27 222920.7313 2.22151912
3 22865881.77 -76912.76914 -0.766475088
4 22752862.69 2397.305368 0.023890374
5 22694618.99 36003.01379 0.358788449
6 22626039.45 54911.55143 0.547221699
7 22498737.38 108882.6171 1.085070977
8 22588376.1 -42451.10106 -0.423046937
9 22653265.22 -150462.2178 -1.499432967
10 22492500.43 -34478.42616 -0.343595154
11 22517814.57 -82609.57489 -0.823246672
12 22373655.59 34737.40614 0.346176022














ANEXE 194




PO
t
= f ( P
t
, RA
t
, R
Ec.pop.
)



INPUT RANGE

Populatia
ocupata
(mii pers.)
PO
t

Populatia
totala a
tarii (mii
pers) P
t

Rata de
activitate
(fata de
populatia
peste 15
ani) (%)
RA
t

Rata de
economie
a gosp.
pop. (%)
R
Ec.pop

Anul
(Y) (x
1
) (x
2
) (x
3
)
1990 10840 23206.720 66.7 5.2
1991 10786 23185.084 65.8 1.6
1992 10458 22788.969 65.5 3.4
1993 10062 22755.260 65.4 4
1994 10011 22730.622 65.3 7.3
1995 9493 22680.951 66.0 7.6
1996 9379 22607.620 64.8 5.5
1997 9023 22545.925 64.8 1.2
1998 8813 22502.803 63.6 0.6
1999 8420 22458.022 63.4 -8.5
2000 8629 22435.205 63.2 -0.6
2001 8563 2240.8393 62.2 5.5
Sursa: INS - Anuarul Statistic al Romaniei, 2002




SUMMARY OUTPUT



Regression Statistics

Multiple R 0.962755
R Square 0.926897
Adjusted R Square 0.899484
Standard Error 277.7496
Observations 12










ANEXE 195




ANOVA

df SS MS F
Significance
F
Regression 3 7825204 2608401 33.81175 0.0001
Residual 8 617158.6 77144.82
Total 11 8442362






Coefficients
Standard
Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
Intercept -52847.8 7936.268 -6.65903 0.000159 -71148.9 -34546.8
X Variable 1 2.359905 0.567543 4.158104 0.003173 1.051146 3.668663
X Variable 2 135.2893 120.4805 1.122915 0.29404 -142.539 413.118
X Variable 3 29.1636 21.46543 1.358631 0.21133 -20.3358 78.663






RESIDUAL OUTPUT

Observation Predicted Y Residuals
Standard
Residuals
1 11093.26 -253.264 -1.06923
2 10815.46 -29.4556 -0.12436
3 9892.57 565.4303 2.387135
4 9816.989 245.0111 1.034389
5 9841.556 169.4435 0.715357
6 9827.789 -334.789 -1.41341
7 9431.144 -52.1444 -0.22014
8 9160.147 -137.147 -0.57901
9 8878.537 -65.5374 -0.27669
10 8480.412 -60.4119 -0.25505
11 8629.901 -0.90053 -0.0038
12 8609.235 -46.2354 -0.1952
















ANEXE 196




RS
t
= f ( IPC, I
PIB/LOC
, I
SR
, R
pres.soc
)



INPUT RANGE


Rata
somajului
(BIM: fata
de
populatia
de>15 ani)
RS
t

IPC
(1990=100)
Indicii
PIB
/locuitor
I
PIB/LOC

(1990=100)
(%)
Indicii
castigului
sarial real
I
SR

(1990=100)
(%)
Rata de
presiune
sociala
R
pres.soc

(%)
Anul
(Y) (x
1
) (x
2
) (x
3
) (x
4
)
1990 0 100 100 100 9
1991 3 270.2 106.7 81.7 10.3
1992 8.2 838.8 92.9 71.3 10.6
1993 10.4 2987 84.8 59.4 9.5
1994 10.9 7071.9 86 59.4 8.1
1995 9.5 9353.4 89.4 66.5 8
1996 6.7 12983.4 91.9 72.7 7.5
1997 6 33076.9 95.8 56.3 7
1998 6.3 52624.2 90.2 58.2 9
1999 6.8 76728 86.1 56 8.8
2000 7.1 111767.1 99 58.6 11.1
2001 6.6 150290.7 100.9 61.5 12
Sursa: INS - Anuarul Statistic al Romaniei, 2002




SUMMARY OUTPUT



Regression Statistics

Multiple R 0.903064
R Square 0.815525
Adjusted R Square 0.71011
Standard Error 1.629288
Observations 12









ANEXE 197




ANOVA

df SS MS F
Significance
F
Regression 4 82.14711 20.53678 7.736357 0.010393
Residual 7 18.58206 2.65458
Total 11 100.7292







Coefficients
Standard
Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
Intercept 29.68024 7.37667 4.023529 0.005037 12.2372 47.12329
X Variable 1 -0.00003 0.00002 -1.67755 0.13734 -0.00006 0.00001
X Variable 2 -0.18488 0.109277 -1.69184 0.134515 -0.44328 0.07352
X Variable 3 -0.17223 0.062405 -2.75985 0.028102 -0.31979 -0.02466
X Variable 4 0.752609 0.436784 1.723069 0.128541 -0.28022 1.78544






RESIDUAL OUTPUT

Observation Predicted Y Residuals
Standard
Residuals
1 0.740263 -0.74026 -0.56955
2 3.627176 -0.62718 -0.48255
3 8.180176 0.019824 0.015253
4 10.84157 -0.44157 -0.33974
5 9.456203 1.443797 1.11085
6 7.468169 2.031831 1.563281
7 5.46422 1.23578 0.950803
8 6.651032 -0.65103 -0.5009
9 8.33862 -2.03862 -1.5685
10 8.676742 -1.87674 -1.44396
11 6.632645 0.467355 0.35958
12 5.423181 1.176819 0.905439

BIBLIOGRAFIE 198



BIBLIOGRAFIE


1. Bacescu A.,
Bacescu M
Corelatii si proportii macroeconomice de baza in sistemul
economiei de piata, Revista Romana de statistica nr. 1,
3/1992;

2. Bacescu
Angelica
Posibilitati de perfectionare a analizei statistico-economice
a pietei muncii, Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1996;

3. Baredit Nicolas Pietele fortei de munca si politici sociale in Europa
centrala si de est, Oxford U.P., 1994;

4. Baron T. Biji
E. si colectiv
Statistica teoretica si economica, Editura Didactica si
Pedagogica R.A. , Bucuresti, 1996;

5. Barre Raymond Leconomie politique, tome 2, P.U.F., Paris, 1976;

6. Barro J. R. Macroeconomics, John Wiley and Sons, New York, 1987
Bucuresti, 1993;

7. Becker G. S. Capitalul uman, Editura All, Bucuresti, 1993;

8. Begg D.,
Fischer S.,
Dornbuch R.

Economics, 2-nd ed., Mc Grow - Hill Book Company,
1987;

9. Botez C. M. Curs de prognoza, Universitatea Bucuresti CIDSP, 1972;

10. Brown Lester Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnica, Bucuresti,
1994;

11. Brown M. B. Models in political economy, Harmondsmorth Penguin,
1990;

12. Bruno M. Stability and macroeconomic of transition in East Europe
The Economics of Transition 1\1993;

13. Bucur Ion Probleme actuale ale ocuparii in Romania, Teza doctorat,
Bucuresti, ASE, 1997;

14. Capanu I.,
Wagner P,
Mitrut C
Sistemul conturilor nationale si agregate macroeconomice,
Editura All, Bucuresti, 1994;

BIBLIOGRAFIE 199


15. Caracota D Aspecte fundamentale ale economiei de piata, Editura
Andrei Saguna, Constanta, 1993;

16. Constantinescu
N. N
Reforma economica in folosul cui?, Editura Economica,
Bucuresti, 1995;

17. Cosa M Jurnal in tranzitie, Editura Expert, 1994;

18. Didier Michael Les regles du jeu, Ed. Economica, Paris, 1989;

19. Dobrescu E Macroeconomic modelling and transition to free market
economy, Revista romana de stiinte economice, ian. -
dec./1991;

20. Dobrota Nita
(coord.)
Dictionar de Economie, Editura Economica, Bucuresti,
1999;

21. Dobrota N. ABC-ul economiei de piata moderne, Ed. Viata Rom.
Buc. 1991;

22. Dobrota Nita
(coord.)

Economie politica, A.S.E. Bucuresti, 1995;

23. Dumitru Dan Restructurari in ocuparea fortei de munca in perspectiva
transformarii aparatului de productie pe plan mondial,
Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1996;

24. Enache Liana Piata muncii si echilibrul economic, Teza doctorat,
Bucuresti, ASE, 1998;

25. Filip Radu Managementul resurselor umane in context intercultural,
Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 2000;

26. Foster David Innovation and Employment, Ed. Pergamon, Press, 1980;

27. Georgescu-
Roegen
Nicholas

Legea entropiei si procesul economic, Edit. Politica,
Bucuresti,1979;
28. Gheorghe
Ruxandra
Modele de analiza si prognoza sistemica cu aplicatii la
resursele umane , Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1994;

29. Ghinararu
Catalin
Corneliu
Eficienta pietei muncii, cai si metode de ameliorare a
eficientei pietei muncii, Teza doctorat, Bucuresti, ASE,
1997;
BIBLIOGRAFIE 200


30. Giurgiu Natalia Metode statistico-matematice de cercetare a resurselor de
munca, Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1972;

31. Goga Petre
Andrei
Restructurarea economiei nationale si impactul ei asupra
ocuparii si somajului, Teza doctorat, Bucuresti, ASE,
1999;

32. Grigore Liliana Tendinte pe piata muncii pe plan mondial, Teza doctorat,
Bucuresti, ASE, 1999;

33. Grigorescu
C-tin (cord.)
Nivelul dezvoltarii economico-sociale a Romaniei in
context european, Editura Expert, Bucuresti, 1993;

34. Ionita Mihaela Politici de reconversie profesionala a fortei de munca,
Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1999;

35. Keyfitz N Applied Mathematical Demography, John Wiley and Sons,
1977;

36. Keynes J.M. Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a
banilor, Editura Stiintifica, 1970;

37. Kornai J. Antiequilibrium, Editura Stiintifica, Bucuresti 1974;

38. Lavoire Marc Chomage classique et chomage keynesien: un pretexte aux
politiques dausterite, Econoie appliquee, Archives de
LI.S.M.E.A., tome XXXIX, 1986, nr. 2, Libraire Droz,
Geneve ;

39. Lemnij Ihor Pasul si drumul: Eseu despre randamentul uman, Editura
Humanitas, Bucuresti, 1992;

40. Maillard Ph.
Jean

Le nouvel marche du travail, Ed. Du Seuil, Paris, 1968 ;

41. Malthus
Thomas Robert
Eseu asupra principiului populatiei, Editura Stiintifica
Bucuresti 1992;

42. Marshall
Alfred
Principles of Economics, Eighth Edition, McMillan Press,
London, 1992;

43. Meriaux
Bernard
Point de vue sur les recherghes francaises en economie du
travail, Revue economique nr. 1/1978;


BIBLIOGRAFIE 201


44. MihocGH.
Craiu Virgil
Tratat de statistica matematica vol. IV, Editura
Academiei, Bucuresti, 1981

45. Nanes Ovidiu Progresul tehnic si structura fortei de munca, Teza
doctorat, Bucuresti, ASE, 1998;

46. Onicescu O Statistica si sociologia, Revista de sociologie, nr.4/1931;

47. Oprescu
Gheorghe
Dimanici pe piata muncii in perioada de tranzitie catre
economia de piata, Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1998;

48. Pecican Eugen
Stefan

Macroeconometrie, Editura Economica, 1996;

49. Pecican Eugen
Stefan

Econometrie, Editura All, 1994;

50. Pert Steiana Cu privire la contributia formarii profesionale a fortei de
munca la cresterea economica, Bucuresti, Editura
Academiei, 1974;

51. Pert Steliana Flexibilitate, ocupare, dezvoltare umana, Editura
Economica, 1990;

52. Pert Steliana Ocuparea deplina si folosirea eficienta a fortei de munca in
Romania, Editura Politica, Bucuresti, 1988;

53. Pierre
Serniclay
Informatique et Securite sociale, Revue Francaise des
Affaires Sociales, nr.3/198;

54. Pirciog
Speranta
Ocuparea fortei de munca si inflatia in conditiile
modernizarii economiei romanesti, Teza doctorat,
Bucuresti, ASE, 1997;

55. Popescu C. si
colectiv

Tranzitia la economia umana, Editura Economica, 1994;
56. Predosanu
Gabriela
Adriana
Ocuparea si utilizarea fortei de munaca feminine in
activitatea economico-sociala in conditiile economiei de
piata, Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1995;

57. Raboaca Gh. Piata muncii. Teorie si practica; Munca si progres social,
Bucuresti, 1990;


BIBLIOGRAFIE 202


58. Roy B.
Helfgott

Labor Economics, Random House, New York, 1980;
59. Samuelson
Paul
W. Nordhaus, Economics, Mcgrow-Hill Book Company,
International Editrion, 1989;

60. Simon Ilie Mecanisme si politici ale echilibrului pe piata muncii,
Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 1996;

61. Sonnenbery
Gabriela
Melania

Tendinte si perspective in managementul resurselor
umane, Teza doctorat, Bucuresti, ASE, 2000;

62. Sora V.
(coord.)

Demografie matematica, editura A.S.E. Bucuresti 1998;

63. Sora V. si
colectiv

Demografie si statistica sociala, Editura Economica 1996;

64. Stoleru Lionel Lequilibre et la croissance economique, Dunod, Paris,
1969;

65. Suciu Marta
Christiana
Formarea si adaptarea profesionala a fortei de munca in
conditiile economiei de piata, Teza doctorat, Bucuresti,
ASE, 1995;

66. Trebici
Vladimir
Populatia Terrei:Demografia mondiala, Editura Stiintifica,
Bucuresti, 1991;

67. Wagner P.,
Mitrut C
Fluxurile si agregatele macroeconomice in statistica
economiei de piata, Tribuna Economica, 35, 36, 38,
40/1990;

68. Wilkinson
Frank
The Dynamics of Labour Market Segmentation, Academic
Press, London, 1981;

69. *** Anuarul statistic al Romaniei pe anul 2001 - INS;

70. *** Buletin Statistic Trimestrial 1999, 2000, 2001;

71. *** Buletin trimestrial Academia Romana - INCE - Centrul de
informare si documentare economica, Bucuresti, 1992;

72. *** Raportul dezvoltarii umane in Romania, INS, Bucuresti
2000;
BIBLIOGRAFIE 203


73. *** Revista Calitatea vietii, anul 1999, 2000, 2001, 2002,
Editura Academiei;

74. *** Revista Romana de Statistica 1999, 2000, 2001, 2002;

75. *** Starea sociala si economica a Romaniei in anul 1999, INS,
Bucuresti, 1999 ;

76. *** Statistica sociala - INS, Bucuresti, 2000;

77. *** Implicatii economice ale reducerii saptamanii de lucru,
"Studii si cercetari economice, nr. 5,/1990;

78. *** Dictionar de matematica si cibernetica in economie,
Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1979;

79. *** Dictionar statistico-economic, DCS, Bucuresti, 1969;

80. *** Dictionarul de cibernetica, Editura Stiintifica, Bucuresti,
1990;

81. *** Les problemes du temps de travail dans les pays
industrialises, B.I.T., Geneve, 1988;

82. *** Mica enciclopedie de statistica, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1974;

83. *** Pregatirea si folosirea rationala a fortei de munca, MEI,
ICE, IES, Univ., Galati, 1978;

84. *** Revue Francaise des Affaires Sociales, nr.3,1991;

85. *** Specification and Use of Econometric Models, North Hall
Publ., 1987.

86. *** Employment and labour market in Central European
countries European Commission; no. 1/2003 Theme 3
Population and social conditions Eurostat.