III.2.

MENTA

Menta

(Mentha

piperita),

fam.

Lamiaceae

(Labiatae), numita si izma buna, minta. Specia este un hibrid natural, aparut in Anglia si care are o plasticitate ecologica foarte mare, arealul sau de raspandire fiind cuprins din vestul Marii Britanii, regiunile nordice ale Europei, Rusia si prin Ural pana in Siberia. Se cultiva in aproape toate tarile de pe toate continentele. In tara noastra au existat suprafete destul de mari in Banat si Transilvania. Planta erbacee, anuala, considerata insa de multi autori ca fiind perena. Sistemul radicular este format din radacini adventive fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm. Tulpina este 4-unghiulara, erecta, puternic ramificata, inalta de cca 0,8-1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiune iignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii, care in functie de locul unde cresc, acestia sunt de doua feluri: aerieni si subterani. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa ce acestea se inradacineaza, mor. Dat fiind faptul ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an, s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani si de pe resturile de tulpini netaiate se formeaza o a doua recolta numita otava. Frunzele sunt opuse, ovatlanceolate pana la lanceoiate, cu marginea limbului serata, lungi de 3-12 cm si late 1-4(5) cm. Fata superioara a limbului este neteda iar cea inferioara are nervuri proeminente si de culoare verde cu diferite nuante, in functie de soi. Pe partea dorsala se vad, la lumina puternica, niste puncte mici aurii, acestea fiind glandele oleifere. Florile sunt grupate intr-un spic, campanulat, cu cinci dinti violacei si o corola violet deschisa, formata din patru lobi. Fructul este format din 4 nucule mici, acoperite de caliciul persistent. infloreste in perioada iulie - august. Se recolteaza frunzele - Folium Menthae - sau toata partea aeriana - Herba Menthae. Ambele produse au miros puternic, caracteristic asemanator mentolului. in tara noastra s-a incercat introducerea in cultura a speciei Mentha crispa (M. spicata var. crispa) - menta creata - care se deosebeste de M. piperita prin nenumarate insusiri, cea mai caracteristica fiind mirosul produsului,

care este total diferit (contine carvona, iar M. piperita - mentol). Atat in tara noastra, cat si in alte tari cultivatoare, la ambele specii au fost create nenumarate soiuri. Compozitie: Uleiul volatil - Oleum Menthae - este principalul principiu activ al mentei. Continutul acestuia in iarba proaspata, variaza foarte mult in functie de o serie intreaga de factori si este cuprins intre 0,15-0,5%. Principalii componenti al uleiului volatil de menta sunt: mentolul (4570%), mentona (8-24%) si mentofuranul. Pe langa acestia s-au mai identificat: hidrocarburi terpenice (pinen, felandren, terpinen, camfen, limonen etc), alcooli, compusi oxigenati si multe altele. in frunze, in afara uleiului volatil, s-au semnalat: lipide, taninuri, flavonoide, glucide, acizi organici, enzime, vitamine (D2, PP), saruri minerale si altele. La M. crispa continutul de ulei volatil al herbei prospete este de 0,15-0,45%, iar principalul component este carvona (45-60%) Cultivare: Menta se inmulteste exclusiv pe cale vegetativa folosind in acest scop stolonii. Fata de temperatura, menta nu are cerinte deosebite. Aceasta incepe sa vegeteze la temperaturi medii de 3-5C si rezista daca este bine protejata la temperaturi foarte scazute (-2530C). insa mugurii odata porniti, pier foarte usor la scaderi bruste de temperatura. Menta este o planta iubitoare de umiditate dar nu este specie de balta. Solurile preferate pentru aceasta cultura sunt cele afanate, permeabile, usoare si bine aprovizionate cu substante nutritive, cum sunt cele aluvionale si turboase, precum si cernoziomurile cu umiditate suficienta. Desi se poate cultiva ca o cultura perena, menta da cele mai bune productii atunci cand este tinuta in cultura numai un an. in acest fel, productia de ulei volatil este aproape dubla, desi in cele mai multe cazuri productia de masa verde este mai mica. De aceea, menta se va cultiva in asolament cu plantele anuale, ea urmand sa fie plantata dupa plante premergatoare care elibereaza terenul din vreme, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive si cu umiditate suficienta. Recoltare: Frunzele de calitate superioara se recolteaza manual de pe planta. Epoca de recoltare este atunci cand frunzele au ajuns la dimensiunile maxime. Aceasta metoda nu se mai practica. in cele mai multe tari menta se recolteaza prin cosire, atunci cand 50% din plante sunt inflorite. Toata masa vegetala se pune la uscat, la umbra, in poduri, soproane, suri, bine curatate si aerate sau in uscatoare cu aer cald la temperatura de 30-35C. Dupa uscare produsul se batozeaza si se obtine un amestec de frunze intregi sau sparte, de inflorescente si de segmenti de ramificatii.

In cazul obtinerii de ulei volatil, menta se taie si se lasa in brazde cu ajutorul vindroverului sau a masinii de recoltat mazare. Dupa o ofilire de 24-48 ore, plantele din brazde sunt tocate, cu ajutorul vindroverului pentru producerea de nutreturi. Utilizare: Produsul este un stimulent general al functiei digestive, este antiseptic, antidiaretic, antivomitiv si se foloseste pentru stoparea vomei, in balonari, dischinezie, litiaza biliara, afectiuni renale, astenii, urticarii etc. Intern se va utiliza sub forma de infuzie, care se prepara din 1-2 lingurite produs maruntit la o cana de apa si se beau 1- 2 cani zilnic. Uleiul volatil se foloseste in industria pastelor de dinti, a medicamentelor, bauturilor racoritoare, lichiorurilor, bomboanelor, gumei de mestecat etc.