- 2009 -

Cuprins
Cuvant introductiv ................................................................................... .4 1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean ................................................ 4 2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj ................................ 5 2.1. Context ........................................................................................................................ 5 2.2. Consideratii generale ................................................................................................. 5 2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila ..................................... 6 Partea I Analiza socio-economica a Judetului Cluj................................................. 8 1. Judetul Cluj analiza teritoriala ................................................................................ 8 1.1. Pozitionare teritoriala ................................................................................................ 8 1.2. Relief ............................................................................................................................ 8 1.3. Clima ......................................................................................................................... 10 1.4. Apele .......................................................................................................................... 11 1.5. Resurse naturale ....................................................................................................... 12 1.6. Resursele subsolului ................................................................................................. 13 1.7. Resursele balneare.................................................................................................... 13 2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic ............................................. 14 2.1. Calitatea solurilor ..................................................................................................... 14 2.2. Calitatea aerului ....................................................................................................... 14 2.3. Calitatea apelor ........................................................................................................ 15 2.4. Gestiunea deseurilor menajere ............................................................................... 16 2.5. Arii protejate ............................................................................................................ 18 3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................... 25 3.1.Administrativ ............................................................................................................. 25 3.2 Particularitati ............................................................................................................ 26 3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................ 27 4. Demografie ................................................................................................................... 39 4.1.Structura localitatilor ............................................................................................... 39 4.2. Populatia ................................................................................................................... 40 4.3. Prognoze demografice .............................................................................................. 46 5. Mediul de afaceri ......................................................................................................... 47 5.1. Economie si mediu de afaceri .................................................................................. 47 5.2. Agentii economici ..................................................................................................... 52

5.3. Industria ................................................................................................................... 54 5.4. Comert exterior ........................................................................................................ 56 5.5. Constructii................................................................................................................. 58 5.6. Parcuri industriale ................................................................................................... 59 5.7. Fiscalitatea si fondurile publice .............................................................................. 64 5.8. Cercetare - dezvoltare ............................................................................................. 65 5.9. Agricultura ................................................................................................................ 65 5.10. Turism ..................................................................................................................... 70 6. Infrastructura .............................................................................................................. 88 6.1. Infrastructura rutiera si feroviara.......................................................................... 88 6.2. Infrastructura de comunicatii ................................................................................. 92 6.3. Infrastructura tehnico-edilitara .............................................................................. 94 7. Social ............................................................................................................................. 97 7.1. Sanatate ..................................................................................................................... 97 7.2. Resurse umane .......................................................................................................... 97 7.3. Protectia sociala ........................................................................................................ 99 8. Cultura ....................................................................................................................... 105 9. Educatie ...................................................................................................................... 110 10. Sport ......................................................................................................................... 115 Partea II a - Analiza SWOT ......................................................................................... 117 Prezentarea metodologica a analizei SWOT ............................................................. 117 Partea a III a - Perspective de dezvoltare a Judetului Cluj....................................... 133 Partea IV Concluzii .................................................................................................... 208 Anexa 1...208 Anexa 2...217 Anexa 3...221 Anexa 4.. 236

Cuvant introductiv 1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean Judetul Cluj reprezinta, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinta pe harta Romaniei, dinamica din ultimii patru ani avand ca locomotiva ritmul deosebit de dezvoltare care a caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a facut ca acesta sa devina un model de dezvoltare pentru multe regiuni din tara noastra. Din pacate, dezvoltarea judetului Cluj nu a tinut pasul cu dezvoltarea municipiului si a ramas tributara unor sechele inregistrate in trecutul mai indepartat sau recent al acestei zone. Puterea comunista, prin reorganizarea administrativa a teritoriului, a incercat sa inlature solidaritatile create de vechiul sistem de organizare. Astfel, judetul Cluj a inglobat zone care au apartinut altor judete (Somes, Aries), fara a oferi insa un program coerent de dezvoltare armonioasa, unitara. Nici perioada de dupa Decembrie 1989 nu a reusit sa dea argumente in plus fata de cele pe care aceasta regiune le mostenise din perioadele anterioare. S-a pus accentul pe anumite zone, altele, precum zona Turda Campia Turzii, sau Gherla Dej, reprezentand in acest moment adevarate repere ale defavorizarii. Investitiile realizate in ultimii ani se dovedesc a fi insuficiente pentru a rezolva problemele acumulate de judetul Cluj. S-a acordat atentie dezvoltarii marilor parcuri industriale, fapt insuficient pentru ridicarea nivelului de trai al tuturor cetatenilor judetului. Prin aceste proiecte s-a incercat sa se induca ideea ca s-a reusit ridicarea prestigiului zonei noastre, fapt care a creat o falsa perceptie asupra gradului de dezvoltare al Clujului. In continuare judetul are probleme deosebite in ceea ce priveste infrastructura si coerenta proiectelor destinate dezvoltarii durabile si unitare. In acest moment asistam, din pacate, la o polarizare nefasta intre diferite regiuni ale Clujului. Dezvoltarea judetului Cluj trebuie axata pe cateva criterii fundamentale care sa aduca trainicie la baza drumului pe care dorim sa-l urmam, trainicie care trebuie sa se fundamenteze pe cateva prioritati : 1. 2. 3. 4. 5. 6. depolitizarea reala a actului de administratie si apropierea acestuia de cetatean; transformarea cetateanului intr-un partener, nu intr-un subiect al promisiunilor; descentralizarea actului de administratie; depolitizarea banului public; armonizarea dezvoltarii judetului; aplicarea responsabila a principiilor dezvoltarii durabile.

Doar pornind de aici, urmatorii pasi vor duce Judetul pe drumul sigur al unei dezvoltari care sa ne garanteze performanta si durabilitatea .

Presedintele Consiliului Judetean Alin Tise

2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj 2.1. Context Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj pentru perioada 2007- 2013 a fost redactata in anul 2005 si a fost aprobata de Consiliul Judetean Cluj prin Hotararea nr. 210 din 28 septembrie 2005. La 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membra a Uniunii Europene, cu consecinte in toate domeniile: economico-politic, social, cultural, iar Consiliul Judetean Cluj a considerat necesara o evaluare si actualizare a strategiei judetene. Elaborarea proiectului strategiei actualizate a fost realizata de o Comisie formata din consilieri judeteni, functionari din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Cluj si echipa de consultanti ai S.C. Leader A.T.E.C. SRL. Comisia astfel formata a stabilit ca strategia actualizata sa analizeze si sa evalueze documentul existent, precum si Planul de Dezvoltare al Judetului Cluj, realizat in anul 2007, si sa realizeze actualizarea datelor, analizei socio-economice, precum si a planului de actiuni in conformitate cu discutiile si consultarile cu toti factorii locali implicati. Din acest punct de vedere s-au luat in considerare in analiza si viziune propunerile reprezentantilor institutiilor publice si agentilor economici. 2.2. Consideratii generale In timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai raspandit in intreaga lume, noi manifestari ale europenizarii isi fac simtita prezenta pe continentul european. Cetatenii din diferite tari vin in contact direct, iar comunitatile concureaza intre ele pe o scara globala. Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabila, siguranta cetatenilor, serviciile de sanatate, asistenta medicala, devin probleme din ce in ce mai sensibile pentru procesul de planificare. O provocare importanta o reprezinta dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi moduri de implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare si pentru a satisface interesele cetatenilor.

Participarea cetatenilor ofera o mai buna intelegere a necesitatilor oamenilor. Strategiile pe termen mediu si lung trebuie luate in considerare cu atentie, mai ales cu privire la viitoarele rezultate pe care acestea le vor produce. 5

Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural. 2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila Principii Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice, ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia statueaza urmatoarele principii directoare: Cultivarea unei societati deschise si democratice; Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii; Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional; Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional si national; Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesati; Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale; Aplicarea principiului - poluatorul plateste.

Obiective Obiectivul general al strategiei este imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele in mod eficient, sa valorifie potentialul de inovare ecologica si sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitaii, protectiei mediului si coeziunii sociale. Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine tuturor componentelor institutionale de la nivel judetean si local. Astfel, in conformitate cu prevederile art.36, alin.2 lit.b) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul local are atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului, exercitandu-si aceasta atributie prin aprobarea strategiei privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale respective. Potrivit aceluiasi act normativ, art. 91, alin.2, lit.b), Consiliul judetean are atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, exercitandu-si aceasta atributie prin faptul ca adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; totodata, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora. In acest context, este de o deosebita importanta stransa colaborare dintre autoritatile judetene si locale si societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile. In acest scop au fost identificate urmatoarele obiective- cheie: - Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel; Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite.

Obiectivele specifice ale Strategiei sunt: Dezvoltarea urbana durabila la nivel judetean prin regenerarea/revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica; Imbunatatirea infrastructurii judetene prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport; Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean si local; Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri judetean si local in scopul imbunatatirii competitivitatii activitatilor economice prioritare si inovatoare; Dezvoltarea turismului judetean prin cresterea competitivitatii serviciilor turistice si prezervarea valorilor culturale; Dezvoltarea rurala durabila la nivel judetean; Protectia mediului inconjurator.

Astfel, Strategia de dezvoltare durabila, este privita ca un proces de planificare care promoveaza parteneriatul in randul diferitilor actori de pe plan regional: 1.Consiliul Judetean si administratiile publice locale, 2. comunitatile locale, 3. sectorul privat, 4. reprezentantii societatii civile , cu scopul de a analiza impreuna problemele legate de dezvoltare, de imaginea creata pentru viitor/previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a proiectelor, precum si de implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora. Pentru actualizarea Strategiei de dezvoltare a judetului Cluj, s-au urmarit raspunsurile la 4 intrebari fundamentale: 1. Unde se situeaza judetul Cluj in acest moment? 2. Unde se doreste a se ajunge ? 3. Ce probleme trebuie rezolvate si cum se va ajunge la nivelul dorit? 4. Cum trebuie sa se actioneze pentru a se atinge acest nivel?

Partea I Analiza socio-economica a Judetului Cluj 1. Judetul Cluj analiza teritoriala

1.1. Pozitionare teritoriala Judetul Cluj, cea mai importanta unitate administrativ-teritoriala a Romaniei din zona Transilvaniei, se situeaza in jumatatea de Nord Vest a tarii, la contactul a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind situat intre paralele 47 28' 44" si 46 24' 47" latitudine nordica si 23 39' 22" si 24 13'46" longitudine estica. Intins pe o suprafata de 6674,4 km, judetul Cluj reprezinta 2,8% din teritoriul tarii. 1.2. Relief Relieful judetului Cluj este in majoritate deluros, restul (mai putin de o treime) fiind constituit din munti. Lipsesc campiile propriu-zise, in compensatie fiind prezente vaile larg terasate si luncile Somesului (Mic si Mare) si Ariesului inferior. Campia Transilvaniei prezinta trasaturile unei regiuni de podis cu aspecte colinare, toponimul de campie fiind legat de exploatarea preponderent agricola a terenurilor. Muntii sunt situati in vestul si sud-vestul judetului si apartin Apusenilor. Acestia sunt inconjurati de zone mai joase, bazinete si culoare depresionare, care au prezentat in evolutia lor paleogeografica subsidente importante. Muntii Apuseni sunt cunoscuti ca un mozaic petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologica, amplificata in parte si de un tectonism accentuat. O parte din acest mozaic se afla inclus in teritoriul judetului Cluj: Muntele Mare, Muntii Gilaului, Muntii Vladeasa, Muntii Trascaului. Treapta montana se desfasoara altitudinal deasupra izohipsei de 700 m si inscrie catenele muntoase ale Muntilor Apuseni, respectiv Masivul Muntele Mare (1826 m), Muntii Gilaului, Muntii Vladeasa (1839 m), Muntii Trascaului si se defineste din punct de vedere petrografic, ca o structura constituita din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de Muntele Mare si Gilau), magmatite laramice: granodiorite, granodiorite porfirice, diorite (Muntii Vladeasa), ofiolite jurasic inferioare, calcare cristaline, calcare tithonice recifale in facies de Stramberg (Muntii Trascaului). Relieful specific este argumentat de interfluviile largi si netede, despartite de vai adanci si inguste. Muntii Gilau Muntele Mare reprezinta un compartiment monolitic al Muntilor Apuseni si unitatea orografica centrala a treptei montane pe teritoriul Judetului Cluj, avand ca limita in nord Depresiunea Huedin, iar in sud Valea Ariesului, in timp ce in est ajung pana la Culoarul Iara Savadisla, iar in vest se delimiteaza de Muntii Batrana si Vladeasa. In spatiul geografic al judetului Cluj, aceasta grupa montana se desfasoara intre vaile Ariesului si Somesului Mic cu afluentul lui Capus si se prelungesc spre est, dincolo de vaile Fenesului si Hasdatelor, in Dealul Feleacului. Spre vest, legatura cu Bihorul este mai stransa, separarea fata de acest masiv facandu-se prin intermediul vailor Belisului si Ariesului Mare. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitul de Muntele Mare), acesta din urma prezentandu-se, relativ central, sub forma literei L, la care se alatura, in sud-vest, sedimentarul cretacic, in care vaile s-au adancit puternic. Relieful se prezinta sub forma unor culmi largi si netede, separate de vai adanci si inguste. Altitudinile cele mai mari se afla in partea sudica in varful Muntele Mare (1826 m) si scad spre nord si spre est (Balomireasa 1632 m; Dumitreasa, 1638 m).

Anumite suprafete ale celor doua masive sunt ocupate de calcare, in care s-a format reliful carstic: chei (Runcului, Valea Ocolis), izbucuri, cum sunt cele ale Bujorului (intermitent) si Feredeului, ambele pe Valea Posaga. Muntii Vladeasa fac parte din prelungirea zonei inalte a Bihorului. Acest compartiment muntos se desfasoara (in perimetrul judetului Cluj) de la nord la sud, de la Crisul Repede pana la Somesul Cald, continuandu-se limita printr-un aliniament peste Platoul Padis pana la Crisul Pietros. Limita estica este reprezentata de Podisul Huedin Paniceni si culoarul depresionar Huedin Ciucea - Capus. Prezinta un relief greoi, cu dezvoltarea clasica a celor trei suprafete de nivelare, iar versantii puternic inclinati (>550) prezinta procese active de meteorizare, demonstrate de prezenta grohotisului. Rocile caracteristice sunt cele magmatice, dar apar si roci cristaline ori sedimentare (calcare). Diversitatea rocilor determina o relativa varietate a formelor de relief. Partea centrala reprezinta o uriasa cupola prelungita spre nord si est cu niste culmi prelungi si relativ inguste. In aceasta regiune se inregistreaza si altitudinile cele mai mari de pe teritoriul judetului (Vf. Vladeasa, 1836 m). Muntii Trascaului sunt reprezentati in spatiul geografic al Judetului Cluj prin compartimentul lor nordic ariesan si bara calcaroasa a Culmii Petrenilor dintre vaile Hasdate si Turenilor. In munte s-au format o serie de bazinete depresionare: Racatau, Somesul Cald, Giurcuta, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe cele doua Somese s-au construit numeroase lacuri de acumulare. Treapta dealurilor si depresiunilor (sau deluroasa), conturata altitudinal de izohipsele de 400 m si 700 m este reprezentata prin: Dealul Feleacului, Culmea Petrenilor; unitatile de Coline joase si inalte ale Campiei Transilvaniei si depresiunile Vlaha Savadisla si Huedin. Aceasta treapta morfogenetica se constituie ca o unitate de tranzitie spre zona montana. Altitudinile medii se situeaza intre 500-700 m, in timp ce energia de relief inregistreaza valori de 30-200 m, demonstrand maturitatea vailor si implicit a reliefului. Zona deluroasa este incadrata in Podisul Someselor, Podisul Huedin - Paniceni, Campia Transilvaniei si ocupa nordul, nord-vestul, nord-estul si estul judetului, extinzandu-se intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali. Interfluviile au altitudini de 500 - 650 m si mai rar ajung la 850 - 900 m. Inclinarea stratelor si alternanta acestora (cu rezistente diferite la eroziune) au determinat formarea a numeroase cueste cu frontul spre Apuseni si spre interiorul bazinului transilvanean. Sunt foarte frecvente alunecarile de teren de tip glimee, cum sunt cele de pe Valea Chintaului si Borsei. Vaile raurilor sunt in general largi, cu ingustari acolo unde apar roci mai dure. Energia reliefului creste spre periferie spre valori de 250 300 m, in Dealurile Dejului si Clujului. Se remarca urmatoarele subunitati: Dealurile Ciceului, Dealurile Dejului si Clujului, Dealurile Ungurasului, Dealurile Sicului, Campia Fizesului si Masivul Feleacului, cu aspect insolit, o zona de trecere spre Muntii Apuseni. Ca aspect se apropie mai mult de ce al Podisului Somesan caruia ii apartine. Altitudinile urca pana la 756 m in varful Feleac, 833 m in varful Peana si 872 m in Magura Salicii. Versantul nordic e mai abrupt si margineste bazinul depresionar subsecvent al Clujului. Procesele de alunecare sunt favorizate de prezenta marnelor, argilelor si nisipurilor sarmatiene. Versantul nordic este mult mai prelung si cu pante domoale. In spatele barierei culmii Sandulestilor s-au format o serie de depresiuni (Depresiunea Hasdatelor), iar pe valea Fenesului un uluc depresionar asimetric (Vlaha Savadisla). Campia Transilvaniei, prezinta aspect colinar cu relief monoton legat de prezenta rocilor sedimentare putin rezistente (argile, argile carbonatice, argile marnoase, gips, sare). Numele de campie e legat nu de formele de relief, ci de folosintele agricole. Inaltimile nu depasesc decat in putine locuri 500 m, iar energia reliefului se mentine intre 40 m si 100 m. Campia Inalta (Dealurile Ungurasului, Dealurile Sicului, Dealurile Gadalinului) ocupa partea din vecinatatea culoarului Somesului si are inaltimi in jur de 500

550 m, trecand uneori chiar de 600 m, fragmentarea este accentuata, iar reteaua hidrografica puternic ramificata. Specifice sunt cuestele pe care se dezvolta organisme torentiale active si alunecari de teren (Jucu de Sus). Versantii Coastei Grindului prezinta numeroase organisme torentiale active, dar si pante partial stabilizate. Depresiunea Vlaha - Savadisla situata in bazinul mijlociu al raului omonim este legata genetic de fracturile tectonice locale, dar mai ales de eroziunea diferentiata datorata varietatii petrografice, eroziune amplificata mult dupa taierea defileului de la Surduc. Depresiunea Huedin este mai extinsa decat prima si reprezinta fundul unui vechi golfpaleogen. Este marginita in sud-vest de Masivul Vladeasa. La limita muntelui prezenta liniilor tectonice o contureaza clar, in schimb trecerea spre Podisul Paniceni Huedin se realizeaza treptat. Morfologia culoarului depresionar este definita de confluentele largi ale vailor si dezvoltarea monolaterala a luncilor, datorita meandrarilor puternice ale Crisului Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele doua trepte, iar nivelul terasei a III a este doar partial conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a orasului Huedin. Treapta culoarelor depresionare si luncilor se inscrie altitudinal intre 200300 m si 350 -600 m. Se remarca subunitati joase (200-300 m): Culoarul Somesului (Dej-Vad), Culoarul depresionar al Somesului Mic (Dej-Apahida), Depresiunea Turda Campia Turzii,Culoarul depresionar Poieni Negreni, luncile raurilor Fizes si Valea Batinului sau Ungurasului si subunitati mai inalte (350-600 m): Culoarul depresionar Huedin - Capusu Mare; Depresiunea Vlaha Savadisla; Culoarul Somesului Mic (sectorul Apahida Gilau, ce prezinta altitudini cuprinse intre 350 m si 500 m), luncile raurilor: V. Florilor, V. Morii, V. Ariesului, V. Racilor, V. Sarata, V. Fenesul, V. Ierii, V. Hasdate, V.Turenilor, V. Larga, V. Tritenilor, V. Lata. Aceste culoare depresionare reprezinta arii de convergenta ale fluxurilor energetice (curenti de aer, apa), materiale (cai de comunicatie rutiera, feroviara) sau umane (frecventa si densitatea asezarilor, concentrarea populatiei). Morfometric, depresiunile amintite se definesc printr-o altitudine moderata 200-300m, energia reliefului mica (0.1-10 m), iar peisajele geografice se inscriu prin reflexele canalizarii curentilor aerieni si hidrici, cu o nota de discordanta in raport cu treapta deluroasa si montana. 1.3. Clima La nivelul intregii tari clima este temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei Centrale, cu patru anotimpuri bine definite. Datorita pozitiei sale, clima judetelui Cluj exprima etajarea reliefului, beneficiind de un climat continental moderat. In medie temperatura anuala se situeaza in jurul valorilor 8 9C, fiind usor mai ridicata decat temperatura medie anuala din nordul tarii (8C). Media precipitatiilor se situeaza intre valorile de 670 1000 mm, peste media pe tara care este 677 mm. Circulatia aerului este predominant vestica. Aceasta circulatie a aerului este evidenta numai pe varfurile inalte, respectiv la Statia Meteorologica Vladeasa (1836 m). In podisul Somesan si Campia Transilvaniei, ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase, vanturile se canalizeaza de-a lungul vailor. La Cluj-Napoca frecventele maxime apartin directiilor nordvest (12,6 % ), vest (10,5 %), nordest (8,5%), sudest (8%). Vitezele medii ale circulatiei aerului sunt cuprinse intre 20 si 30 m/s, aceleasi viteze inregistrandu-se si in cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, in centrul si nordul Campiei de Vest si pe Culoarul Muresului. Durata de stralucire a soarelui la nivelul judetului se incadreaza in valorile corespunzatoare zonei deluroase si de munte a Romaniei, unde ceata si zilele cu cerul noros

10

sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare. In aceste cazuri numarul mediu anul de ore de stralucire a Soarelui fiind de 1800 2000. Valori extreme ale unor elemente climatice inregistrate la statiile meteorologice din Judetul Cluj Temperatura aerului Primul si Temp. Temp. ultimul min. max. inghet absoluta absoluta (decada, (C) (C) luna) 3,IX3,V -25,3 29,2 I Precipitatiile atmosferice Cant. Cant. Prec. anuala anuala max. in max. de min. de 24 h precipitatii precipitatii (mm) (mm) (mm) 966,9 876,0 1007,1 940,1 865,0 1360,1 655,2 360,3 446,7 325,3 295,3 689,9 56,5 81,5 70,0 92,6 120,0 97,3

Nr . crt . 1

Statia meteo

Baisoar a Cluj2 -34,2 37,0 1,IX3,V Napoca 3 Dej -31,4 36,2 1,IX3,V 4 Huedin -29,4 35,4 1,IX3,V 5 Turda -30,5 38,5 1,IX3,V Vladeas Posibil tot 6 -30,0 29,4 a - varf anul Sursa: Centrul regional de meteorologie

1.4. Apele Judetul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat constituit din retele hidrografice de suprafata, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri sarate si cu apa dulce, cascade. Reteaua hidrografica a judetului Cluj este reprezentata de bazinele a trei rauri principale: Somesul, Crisul Repede si Ariesul. Configuratia reliefului imprima retelei hidrografice caracter radiar pe versantii muntosi si o scurgere subsecventa in perimetrul depresionar. Densitatea retelei de rauri este mai ridicata la munte (0,7 0,9 km/km), fata de deal (0,4 0,6 km/km) sau campie (0,1 0,3 km/km). Teritoriile cu resurse de apa moderate corespund regiunilor limitrofe spatiului montan (4-8 l/s.km) si ariilor depresionare intramontane (5 10 l/s.km). Spatiile aferente Campiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului si Dejului reprezinta teritorii cu resurse de apa deficitare ( 1 2 l/s.km), mult sub valoarea medie a tarii (4,57 l/s.km). Necesarul de apa potabila a judetului este asigurat prin lacuri de acumulare cu functii complexe (Belis Fantanele, Tarnita, Somesu Cald, Gilau, Floresti, Dragan) precum si o salba de lacuri pe raul Fizes afluent al Somesului, si afluentii sai cu utilitate piscicola dar si mici lacuri pe paraul Chinteni, Hasdate, Valea Racilor. O categorie aparte o constituie lacurile sarate utilizate in scopuri balneare si de agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe lacustre (Cojocna). Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apa potabila, industriala si tratament balnear. Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apa regenerabile in lunca si terasele Somesului Mic din care se alimenteaza numeroase localitati urbane si rurale ale judetului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal si campie nu au calitati potabile datorita mineralizarii si duritatii ridicate, cat si proprietatilor biologice si bacteriologice necorespunzatoare. 11

Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului avand in vedere faptul ca reprezinta rezerva de apa pentru viitor. Acest lucru impune evaluarea resurselor de apa potabila disponibila in cazul extinderii retelei de alimentare cu apa potabila a tuturor satelor din judet. In acest sens este necesara introducerea in portofoliul de proiecte a unor analize si studii privind resursele de apa subterana existente si posibilitatea extinderii gradului de exploatare intr-un mod sustenabil. 1.5. Resurse naturale Resursele biogeografice Pe teritoriul judetului Cluj se regasesc urmatoarele formatiuni de biocenoze zonale: - Zona silvostepei continentale transilvane prezenta in Podisul Mahaceni, estul Dealurilor Clujului, in sud-est si centrul judetului este reprezentata de graminee stepice, palcuri de gorun si stejar. Productivitatea pajistilor si a padurilor de silvostepa este redusa. - Zona nemorala inferioara are caracter subcontinental si se extinde in Dealurile Clujului si Dejului, vestul podisului Mahaceni, Campia Transilvaniei pana la altitudinea de 650 m. Este reprezentata in special de gorunetele si carpenetele transilvane cu productivitate mare (7,5 11,5 mc/ha/an). - Etajul nemoral atlantic (al fagetelor) este regasit in Muntii Apuseni, dar si pe dealurile inalte la altitudini cuprinse intre 650 1 200 m. Productivitatea fagetelor este cea mai ridicata din toate formatiunile forestiere nemorale fiind intre 7,8 12 mc/ha/an. - Etajul boreonemoral de tranzitie este caracterizat prin prezenta padurilor de amestec de molid si fag situate in principalele masive muntoase la altitudini de 1200 1400m. - Etajul boreal sau al taigalei montane carpatine este caracterizat prin predominanta padurilor de molid la altitudini de 1400 1600 1800 m regasit in Muntele Mare, Vladeasa. Pe vaile montane poate cobori pana la 1000 m datorita inversiunilor termice. Principala asociatie este a molodisurilor carpatine si se caracterizeaza prin productivitate mare 11,7 17 mc/ha/an. - Etajul subalpin ocupat de tufarisuri criofile se afla fragmentar in Muntele Mare si Vladeasa la altitudini intre 1600 1800m. Principala asociatie este cea de ienupar pitic, jneapan sau rododenron fara importanta economica din punctul de vedere al productivitatii. Unele areale sunt grav afectate prin pasunat, turism salbatic, iar zona Parcului Natural Muntii Apuseni , chiar si prin extragerea vegetatiei forestiere de pe asa numitele pasuni impadurite. Cele mai periclitate (!) zone protejate sunt: Paraul Dumbrava, Valea Legiilor, Valea Morilor, Lacul Stiucilor, Fagetul Clujului si Cheile Turenilor. Rezervatia Fagetul Clujului este pe cale de disparitie in urma taieturilor realizate in perioada 2004-2005. Soluri Categoriile majore de soluri prezente in Judetul Cluj se grupeaza in felul urmator: - argilovisolurile sunt solurile dominante in judetul Cluj foarte afectate de procese de degradare; - molisolurile sunt solurile cu cea mai mare productivitate, desi sunt dispuse pe o suprafata mai restransa; - cambisolurile grupeaza soluri specifice etajului forestier mijlociu si inferior avand o larga extindere la nivelul treptei orografice intermediare (dealuri inalte si munti josi).

12

Alaturi de gruparile majore mentionate, o larga extindere o au solurile cu caracter azonal si intrazonal, cu productivitate redusa. Marile unitati pedografice din Judetul Cluj sunt urmatoarele: - Muntii Apuseni se caracterizeaza printr-o diversitate mare de soluri data de marea varietate litologica; - Zona deluroasa si depresionara se caracterizeaza prin prezenta luvisolurilor, pondere mare detinand si solurile cu caracter intrazonal; - Zona campiei Transilvaniei se caracterizeaza prin prezenta cernoziomurilor cambice si a celor argiloiluviale; Din punct de vedere a claselor de calitate a solurilor: - clasele superioare (I-II) cu potential de productie ridicat ocupa suprafete mai restranse in Campia Transilvaniei, Depresiunea Turda Campia Turzii, precum si in luncile raurilor Somesul Mic si Somes; - clasele medii (II IV) cu potential de productie medie sunt cele mai mari suprafete la nivel de judet; - clasele slabe (IV V) cu potential de productie scazuta. Aici sunt incluse regiunile montane (factori limitativi climatici), cat si unele suprafete din regiunile de deal si podis (factori limitativi datorati eroziunii, hidromorfismului, etc.). 1.6. Resursele subsolului Judetul Cluj detine o gama variata de resurse, precum minereurile neferoase exploatate la Baisoara Cacova Ierii, Valea Lita, minereuri de fier exploatate la Capus, Vlaha, Savadisla, Masca, Baisoara, Buru. Minereurile nemetalifere se exploataeaza la Turda, Dej. Sarea se extrage la Ocna Dej. Se remarca modestia resurselor energetice (petrol, carbuni si gaze) care sunt departe de a satisface necesarul. Exploatarea nerationala in cariere a calcarului (Sandulesti), tufului vulcanic si a altor roci de constructie conduce la apartitia unor grave dezechilibre in versanti, precum si la schimbarea partiala sau totala a fizionomiei unei regiuni (Bologa Poieni, Aschileu). De-a lungul principalelor cursuri de apa exista un numar mare de balastiere (Buru, Mihai Viteazu, Luna, Luncani, Floresti, Bontida, Iclod, Catcau, etc). In toate aceste zone, pe langa modificarea esentiala a albiei, flora si vegetatia sunt puternic perturbate, iar apa raurilor este poluata cu produse pertoliere. La nivel judetean resursele subsolului reprezinta potential de dezvoltare, eficienta sau profitabilitatea exploatarii acestor resurse poate fi subiectul unor evaluari sau studii efectuate de institutii abilitate. 1.7. Resursele balneare Judetul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere preponderant clorosodice si cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legate existenta izvoarelor, lacurilor sarate si a namolurilor terapeutice. Intre acestea mentionam: Baile Sarate Turda, un complex de lacuri si bazine artificiale, completate cu o salina uriasa; Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea afectiunilor reumatismale; Baile Baita, langa Gherla;

13

Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare si marire a capacitatii prin decolmatarea izvoarelor minerale si suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime; Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate si de o salina amenajata. 2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic 2.1. Calitatea solurilor In stransa corelatie cu relieful s-a format, in timp, o cuvertura de sol in care se disting: solurile montane (Vladeasa, Gilau, Muntele Mare), pe care se dezvolta o vegetatie forestiera (fagaceae si conifere) si de pajisti subalpine. Fondul pedologic este dominat de cambisoluri si spodosoluri, cu un potential scazut datorat chimismului global defavorabil si prezentei unei cantitati ridicate de schelet. solurile din unitatile depresionare submontane, Campia Transilvaniei, Dealurile Clujului, culoarele de vale sunt dominate de luvisoluri si cernoziomuri, cu potential de fertilitate ridicat, pretabile la o gama larga de folosinte agricole; ambele areale se remarca prin prezenta, pe suprafete relativ mari, a unor soluri cu caracter intrazonal (hidrisoluri, protisolurisoluri neevoluate, salsodisoluri, histisoluri), care pun mari probleme pedoameliorative; principalele procese care contribuie la degradarea cuverturii de sol sunt: eroziunea in suprafata si adancime; hidromorfismul (exces de umiditate); poluare cu depuneri (in vecinatatea centrelor urbane). In judetul Cluj degradarea solului este in general o consecinta a producerii si depozitarii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate din activitatile menajere si industriale, ca urmare a exploatarii nerationale a resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin folosirea in practica agricola a unor substante chimice. Din datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu au fost semnalate afectari ale starii si calitatii solului pe areale semnificative in perimetrul judetului. Fenomenele legate de poluarea solului se manifesta in general punctual in jurul surselor. Orice unitate economica activa isi aduce aportul sau la poluarea solului, fie prin imprastierea de pulberi, hidrocarburi, uleiuri minerale, substante chimice toxice, emisii de noxe in aer care apoi se depun pe sol, toate acestea constituind surse de poluare care se insumeaza. Deoarece poluarea solului nu este luata in observatie sistematica, pentru masuratori periodice, datele de care dispunem sunt sporadice si se refera doar la situatia salubrizarii localitatilor, in special depozitarea deseurilor menajere, industriale si agricole si calitatea solurilor urbane. Un risc major este reprezentat de depozitarea celor aproximativ 15.000 tone de HCH (hexaclor ciclohexan) continute in cca. 60.000 tone de amestec neomogen de HCH, pamant si alte reziduuri din zona Turda, pentru care inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de neutralizare sau eliminare. Tot in asteptare se afla si situatia celor 3.566 kg Hg si 1,5 tone deseu cu continut de mercur, cca. 70 tone rodanura de potasiu si cca. 20 tone acrilat de butil toate provenind de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Turda, cu deosebirea ca acestea se afla in paza si sub supravegherea agentilor economici. 2.2. Calitatea aerului Principalele surse de poluare a aerului din judetul Cluj sunt legate de activitatile antropice si pot fi grupate pe 3 categorii: - activitati industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi) specifice in functie de procesele tehnologice; 14

traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor; activitati urbane specifice datorate in principal arderii combustibililor (in sistem centralizat sau individual) In judetul Cluj, activitatea industriala care genereaza fenomene importante de poluare a aerului este concentrata in patru mari zone industriale situate in municipiile Cluj-Napoca, Dej, Turda si Campia Turzii. Aceasta situatie influenteaza evolutia calitatii aerului, in aceste zone existand o concentrare mai mare a noxelor evacuate decat in restul teritoriului judetului. De altfel si reteaua de monitoring este cu precadere amplasata pentru a surprinde evolutia parametrilor calitatii aerului in aceste areale. 2.3. Calitatea apelor Monitorizarea apelor subterane se face in special pentru cele freatice in vederea evaluarii potentialului de potabilizare al acestora. In judetul Cluj calitatea apelor subterane este urmarita prin intermediul laboratoarelor: DAST (Directia Apelor Somes-Tisa), Cluj (cinci foraje de retea: Gherla, Iclod, Jucu, Reteag si Dej), APM Cluj, DSP Cluj si SC Terapia SA. Analizele efectuate au evidentiat frecvente depasiri la indicatorii NO2 si CCOMn si la cei bacteriologici. Depasirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se datoreaza: lipsei sistemelor de colectare, transport si epurare a apelor uzate menajere, in localitatile rurale; existenta rampelor neamenajate si neorganizate de deseuri menajere, precum si cele rezultate din activitatile zootehnice; lipsa in unele localitati rurale a puturilor seci, amenajate, pentru animalele moarte; grupurile sociale din gospodariile individuale, in majoritatea cazurilor, sunt construite impropriu in apropierea fantanilor sau a surselor de apa, nefiind protejate prin betonarea peretilor; Impurificarea chimica cu NO2, se datoreaza compozitiei chimice a solului, respectiv cantitatilor prea mari de ingrasaminte aplicate. Se constata numeroase cazuri de continut peste concentratia maxima admisibila (CMA) la NO2, de exemplu in zona Urisor, Coplean, Salatruc, Turda, Caseiu, Chiuesti, Mintiul Gherlei, Fizesu Gherlei. Depasirile la indicatorii regimului de oxigen (CCOMn) si indicatori bacteriologici se datoreaza inundatiilor din lunile de primavara, precum si neigienizarii periodice a acestor surse de apa potabila. S-au luat masuri de reconditionare a fantanilor, izvoarelor, dezinfectia apei si refacerea perimetrului sanitar de protectie a acestora. Calitatea apelor de suprafata este redata cel mai bine prin intermediul categoriilor sintetice de calitate atribuite unor sectoare de retea pe baza indicatorilor de calitate determinati in sectiunile de control. Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe grupe de indicatori prin raportarea concentratiilor determinate la CMA. Cele mai importante surse de poluare a apelor in judetul Cluj sunt: S.C. Terapia S.A Cluj, S.C. Somes Dej, R.A.G.C.L. Gherla, Agroflip Bontida, R.A.G.C.L. Campia-Turzii. Exista inca si numeroase cursuri de apa care sunt afectate de depozitari ilegale de deseuri industriale sau menajere. Bazinul hidrografic Somes Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe baza indicatorilor fizico-chimici determinati in sectiunile de control de catre laboratorul Directiei Apele Romane Somes-Tisa in cadrul monitorizarii in flux lent. Astfel majoritatea sectiunilor de control se incadreaza in categoriile I si II conform STAS 4706/1988.

15

Incadrarile in categoria a III-a de calitate semnalate pe cursurile Somesului Mic si Somesului sunt datorate unor factori conjuncturali si mai putin fenomenelor de poluare antropica directa: - debite mari datorate topirii zapezilor care au provocat cresteri ale cantitatilor de aluviuni in suspensie (depasiri la gradul de mineralizare); - scaderea debitelor in perioadele de vara cu depasirea indicatorilor la regim de oxigen O dizolvat, CCO-Mn. Bazinul hidrografic Crisuri Calitatea apelor raului Crisul Repede pe teritoriul judetului Cluj, pe tronsonul de 54 km de la izvor pana la limita judetului se incadreaza in general in categoria I de calitate sau a II-a in sectorul aval. Situatiile in care categoria de calitate este inferioara sunt in general produse de aparitia concentratiilor importante de metale (zinc) care provin din fondul natural. Bazinul hidrografic Mures Bazinul hidrografic al raului Aries (afluent de dreapta al raului Mures) in judetul Cluj cuprinde un numar de 36 cursuri de apa codificate, cu lungime totala de 500 km si suprafata de 1542 km2 . Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,32 km/km2. Raul Aries este incadrat in categoria degradat aproape pe toata lungimea sa in aval de confluenta cu paraul Abrud, din cauza deversarilor de ape incarcate cu metale grele provenite de la exploatarile miniere din arealele Rosia Montana, Abrud si Baia de Aries. Aceasta incadrare se pastreaza in multe intervale de timp si pana la confluenta cu Muresul. Paraul Hasdate se incadreaza in categoria a II-a de calitate din cauza continutului in fenoli. 2.4. Gestiunea deseurilor menajere In orase, municipii, cat si in sapte comune depozitarea deseurilor menajere se face centralizat, fara a dispune de rampe de gunoi ecologice autorizate. In judetul Cluj sase regii de salubritate deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste 700 de mii ai judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in cele 6 rampe de deseuri menajere urbane, insa nici una dintre aceste rampe nu are autorizatie de mediu. Suprafata totala ocupata de aceste depozite este de peste 20 ha si toate au durata de functionare depasita. In judetul Cluj colectarea deseurilor se realizeaza in amestec, fara a dispune de rampe ecologice de depozitare autorizate.In judetul Cluj 14 societati au ca obiect de activitate serviciul de salubritate si deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste 700 de mii ai judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in 6 depozite neconforme de deseuri menajere urbane.Suprafata totala ocupata de aceste depozite este de peste 20 ha si toate au durata de functionare depasita. Prin HGR nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor se impune ca depozitele neconforme situate in Judetul Cluj sa isi sisteze activitatea , dupa cum urmeaza:Pata Rat si Cetan Dej pana la data de 16 iulie 2010, iar depozitele de la Gherla, Campia Turzii, Huedin, Turda pana la data de 16 iulie 2012. Dupa inchiderea depozitelor existente neconforme, depozitarea deseurilor se va realiza intr-un depozit conform, judetean, care este prevazut a se realiza pana la data de 16 iulie 2010. La nivelul Judetului Cluj se afla in derulare pregatirea proiectului privind SISTEMUL INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR, proiect finantat de catre M.M.D.D. prin Masura ISPA 2005/RO/16/P/PA 001-05 si derulat prin P.O.S.Mediu in cadrul Axei prioritare 2- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea

16

siturilor istorice contaminate- , care este prevazut a se finanta prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. Prin proiectul sus mentionat se prevede realizarea unui Centru de Management Integrat al Deseurilor ( prevazut cu Statie de Sortare, Statie de Compostare si Celule pentru depozitare) si a trei statii de transfer, dupa cum urmeaza: - depozitul ecologic la nivel judetean se va amplasa in Municipiul Cluj-Napoca , zona Postata sub Paduri; - statiile de transfer vor fi amplasate in Municipiul Gherla, orasul Huedin si in comuna Mihai Viteazu. In vedrea optimizarii transportului deseurilor la Centru de Management Integrat al Deseurilor, judetul Cluj a fost impartit in 4 zone de gestiune, dupa cum urmeaza - Zona 1- pentru Centru de Management Integrat al Deseurilor compus din zona tehnica; - Zona 2- pentru statia de transfer Huedin; - Zona 3 - pentru statia de transfer Mihai Viteazu; - Zona 4 - pentru statia de transfer Gherla. Gruparea localitilor judeului Cluj n zone de gestiune a deeurilor

Pentru modernizarea infrastructurii in domeniul deseurilor, in judetul Cluj se afla in curs de derulare urmatoare proiecte, care au obtinut finantare prin programul Phare Coeziune Economica si Sociala 2004 si 2005 si de la fondul pentru mediu si care, dupa realizarea lor, vor fi integrate in proiectul judetean de gestionare a deseurilor.

17

Nr crt.

Beneficiar Consiliul Judetean CJ

Tip proiect Msura ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05 PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2005 SP Publici PHARE CES 2005 -SIPublici PHARE CES 2005 -SIPublici

Titlul proiectului Managementul integrat al deeurilor , n vederea finanrii de la Fondul European de Dezvoltare Regional Colectare selectiva si transport a deseurilor menajere din municipiul Gherla si localitatile inconjuratoare Imbunatatirea calitatii si cresterea capacitatii de colectare a deseurilor in regiunea Huedin si Cluj prin prisma programului Phare 2004 CES ECO Campia Turzii Statie regionala pentru reciclarea deseurilor din constructii si demolari Platforma zonala de compost Dezvoltarea sistemului de Management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate in regiunea Mihai Viteazu, incluzand statie de compostare, punct de transfer si statie de sortare Proiect de colectare selectiva a deseurilor si transport in microregiunea Gilau Eco-sistem Baciu-Aghiresu, proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor municipale si asimilate Managmentul integrat al deseurilor, depozit ecologic pentru deseuri nepericuloase-clasa B

1 2 Consiliul Local Gherla Consiliul Local Huedin 3 4 5 6 Consiliul Local Campia Turzii Consiliul Local Dej Consiliul Local Dej Consiliul Local Miahi Viteazu

7 8 Consiliul Local Gilau Consiliul Local Baciu

S.C. ECOPRISAL FM 2008 S.R.L. CLUJNAPOCA 10 FM-fondul de mediu ; SP schema pregatitoare; SI-schema de investitii

2.5. Arii protejate Biodiversitatea biologica include toate speciile de plante, animale si microorganisme, ca si ecosistemele si procesele ecologice din care ele fac parte. Importanta biodiveristatii este esentiala atat pentru stabilitatea (homeostaza) mediului natural, cat si pentru stabilitatea sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea imperioasa de conservare a acestora. Conservarea biodiversitatii este o conditie fundamentala a dezvoltarii durabile. Valorificarea tuturor resurselor naturale (biotice si minerale) si intensificarea exploatarilor materiilor prime, au determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic). Pe teritoriul judetului Cluj, procesul de despadurire (cea mai profunda interventie asupra mediului natural) a determinat restrangerea arealului forestier cu efecte in lant asupra tuturor componentelor mediului: modificarea conditiilor microclimatice si topoclimatice, modificarea regimului de scurgere a apelor, rarirea (disparitia) unor specii de plante si animale. Dezechilibrele in cadrul mediului natural au repercusiuni asupra calitatii acestuia, crescand riscul disparitiei unor specii de plante si animale devenite rare. Aceste efecte profunde au determinat adoptarea unor masuri cuprinse intr-un corp legislativ a carui aplicare sa conduca la: diminuarea presiunii antropice asupra mediilor afectate, ocrotirea unor specii de plante si animale, realizarea unor areale de protectie complexa (asupra unor ecosisteme vegetale, animale, componente morfo-peisagistice) de interes stiintific sau de interes general.

18

Valorificarea habitatelor si a speciilor identificate in urma unor cercetari stiintifice sistematice, a fost certificata la nivelul judetului Cluj si prin infiintarea unui numar important de rezervatii naturale, insa suprafata ariilor protejate ocupa doar 1% din totalul suprafetei judetului Cluj. Aceasta proportie situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara (4.8 %). Ariile protejate de interes national de pe teritoriul judetului Cluj
Nr Cod 1 2 3 2.324 2.325 2.326 Denumire arie protejata Cariera Corabia Pestera Varfurasu Fanatele Suatu (I si II) Fanatele ClujuluiCoparsaie Fanatele ClujuluiValea lui Craiu Valea Morilor Paraul Dumbrava Cheile Turzii Lacul Stiucilor Valea Legiilor Stufarisurile de la Sic Fagetul Clujului Pestera Mare (de pe Valea Firei) PN-F Pestera din Piatra Ponorului PN-F Gipsurile de la Leghia Locul fosilifer Corusu Molhasu Ammplasament com.Gilau com. Margau com. Suatu Valoare geologica speologica botanica Categorie Monument al naturii Monument al naturii Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Supr. (ha) 2,0 1,0 11,30 Anul infiintarii 1966 1974 1932

2.327

Cluj-Napoca

botanica

97,0

1932

2.328

Cluj-Napoca

botanica

2,20

1932

6 7 8 9 10 11 12

2.329 2.330 2.331 2.332 2.333 2.334 2.335

com. Feleacu com. Ciurila

botanica botanica

Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Monument al naturii

1,0 0,5 324,0 140,0 125,0 505,0 10,0

1974 1974 1938 1966 1966 1974

com. Mihai Viteazu mixta com.Petresti com. Fizesu zoologica Gherlii com. Geaca com. Sic Cluj-Napoca zoologica zoologica mixta

13

2.336

com. Margau

speologica

(2,0)

14

2.337

com. Margau

speologica

Monument al naturii Monument al naturii Monument al naturii Rezervatie

(2,0)

15 16 17

2.338 2.339 2.340

com. Aghiresu com. Baciu com. Belis

botanica paleontologica botanica

1,0 2,0 8,0

19

18 19 20

2.341 2.342 2.343

21

2.344

22 23

mare de la Izbuc Cheile Baciului Cheile Turenilor Saraturile si Ocna Veche Parcul Natural Muntii Apuseni Dealul cu fluturi Rezervatia de orbeti

naturala com.Baciu com. Tureni Turda mixta mixta botanica Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Parc natural Rezervatie naturala Rezervatie naturala 3,0 25,0 10,0 1977

com. Belis

mixta

(6200,0)

Com.Viisoara Apahida

zoologica zoologica

20,0 31,11

2004 2007

Multe dintre ariile naturale protejate de importanta judeteana declarate de-a lungul timpului de autoritatile judetene au fost preluate de catre Legea 5/2000 ca fiind de importanta nationala. In 1994, la sugestia organizatiilor neguvernamentale ecologiste prin Decizia 147/1994 a Consiliului Judetean Cluj au fost puse sub protectie o serie de arii naturale. Fiind declarate pe baza legislatiei de amenajarea teritoriului, zonele protejate naturale au fost tratate comun cu cele construite, balneare, sau cinegetice. Din cauza ca o serie dintre acestea din urma contin elemente naturale valoroase a fost mentinuta lista initiala. Arii naturale protejate de importanta judeteana
Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Obiectiv/Zona 1 ACUMULARE SOMESU CALD GILAU ACUMULARE TARNITA ACUMULARE FANTANELE ACUMULARE VALEA DRAGANULUI ACUMULARE BONDUREASA VALEA SOMESULUI RECE VALEA IERII VALEA CAPUSULUI intre Bedeciu si Capusu Mic VALEA CAPRIOARELOR DEFILEUL SOMESULUI CALD DEFILEUL ARIESULUI DEFILEUL SURDUC DEFILEUL SOMESULUI RECE amonte de Racatau DEFILEUL RACATAULUI Amplasament oras/comuna 2 Comuna Gilau Comuna Gilau Comuna Rasca Comuna Belis Comuna Poieni Comuna V. Ierii Comuna Gilau Mariselu, Rasca Comuna V. Ierii Comuna Capusu Mare Comuna Feleacu Comuna Rasca, Mariselu Comuna Iara Comuna Iara Comuna Maguri Racatau Comuna Maguri Valoare 3 p p p p p p p p p m m m m m

20

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

DEFILEUL HASDATELOR CHEILE BORZESTI CHEILE OCOLISELULUI CHEILE VAII STANCIULUI SI CASCADA RACHITELE CHEILE DUMITRESEI CHEILE PANICENI PIETRELE ALBE PIATRA BANISORULUI MUNTELE BAISORII ZONA LACURILOR GEACA-TAGA FAGETUL CLUJULUI BAILE SOMESENI BAILE TURDA BAILE BAITA BAILE OCNA DEJ BAILE COJOCNA OBARSIA SOMESULUI RECE SI V. RACATAU MUNTII VLADEASA PIATRA ARSA VALEA SOIMULUI LUNCA VISAGULUI VALEA DRAGANULUI LUNCA CU LALEA PESTRITA

Racatau si Marisel Comuna Mihai Viteazu Comuna Iara Comuna Iara Comuna Margau Comuna Maguri Racatau Comuna Capusu Mare Comuna Margau Comuna Sacuieu Comuna Baisoara Comuna Geaca Comuna Taga Cluj-Napoca Cluj-Napoca Turda Gherla Dej Comuna Cojocna Comuna Muguri Racatau Comuna Rachitele Comuna V. Ierii Comuna Poieni Valea SarduluiCom.Sanpaul

m p p p p p p p m m m ba ba ba ba ba ci ci ci ci m

Sursa: Consiliul Judetean Cluj NOTA: p = valoarea peisagistica; m = valoarea mixta (peisagistica + cinegetica + geologica + botanica, etc.) ba = resurse balneare; ci = rezervatii cinegetice (urs, cerb, mistret)

Categoriile de arii naturale protejate In conformitate cu clasificarea Uniunii Nationale pentru Conservarea Naturii (UICN), ariile protejate, in special cele de importanta nationala, pot fi incadrate la urmatoarele categorii: A. UICN III Monumente ale naturii: Pestera Varfurasu (Muntii Vladeasa); Pestera Mare de pe Valea Firii (Dealul Humpleului); Pestera din Piatra Ponorului; Cariera Corabia; Gipsurile de la Leghia; Zona Fosilifera Corus; B. UICN IV Rezervatii Naturale: Fanatele Clujului Coparsaie; Fanatele Clujului Valea lui Craiu; Suatu I si II; Valea Morilor; Paraul Dumbrava; Molhasul Mare de la Izbuc; Turbaria Capatana; Lacul Stiucilor; Lacul Legii; Rezervatia Sic; Cheile Baciului; Cheile Turzii; Cheile Turenilor; Saraturile si Ocna Veche (Turda); Dealul cu Fluturi. C. UICN V Peisaje protejate:

21

Fagetul Clujului; Parcul natural Muntii Apuseni.

Ariile protejate din judetul Cluj Identificarea zonelor de risc natural si antropic a. Procese geomorfologice de risc factorul geologic. S-au identificat sase clase de structuri litologice (roci foarte dure, roci dure, roci compacte, roci sedimentare, slab consolidate si roci sedimentare neconsolidate), cu comportament geotehnic diferentiat. Pentru fiecare clasa stabilita s-au indicat procesele generatoare de riscuri (conform harta scara 1: 400000). factorul relief. S-au separat pante prag si domenii de inclinare specifice pentru procese de modelare (harta pantelor). Apoi, au fost analizate fragmentarea (orizontala si verticala) si hipsometria. Functie de acesti parametri s-au evidentiat prezenta si intensitatea proceselor. Toti acesti parametri au fost calculati pentru unitatile teritorial-administrative si s-au reprezentat pe harti speciale. factorul climatic - regimul precipitatiilor. S-au remarcat perioadele cu ploi consecutive de trei zile suficiente pentru declansarea eroziunii in suprafata si a celei torentiale, a alunecarilor de teren si chiar a inundatiilor a fost, in medie, intrun an, de 9.4 perioade la Cluj-Napoca si de 8.0 perioade la Dej. factorul antropic. Interventia umana la nivelul ecosistemelor naturale este deosebit de agresiva in ultimele decenii. Antropicul tinde sa se extinda tot mai mult in dauna naturalului datorita cresterii populatiei si a dezvoltarii economice. Interventia antropica cauzeaza dezechilibre la nivelul celorlalte sisteme si

22

subsisteme, care conduc la sporirea frecventei evenimentelor extreme cu efecte dezastruoase asupra societatii.
6

cantitatea medie de precipitatii/zi

2 y = -0.0269x2 + 0.4631x + 2.6683 1

Series1 Linear (Series1) Poly. (Series1)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

nr. zile consecutive cu ploi

Analiza de frecventa a precipitatiilor la statia Cluj-Napoca (1961-2000) Cele mai dramatice situatii sunt inregistrate intr-un areal delimitat de comunele Cornesti, Iclod, Bontida, Caianu, Mociu, Geaca, Buza in nord; Borsa, Apahida, Aiton, Sandulesti, Mihai Viteazu, Calarasi in vest. Aceasta situatie vine sa marcheze presiunea antropica exercitata asupra teritoriului prin defrisari masive si prin dispersia zonelor rezidentiale. O alta zona critica o consideram pentru comunele care-si dezvolta vatra in ariile de contact unde se practica o agricultura de subzistenta neperformanta, ce se extinde ca areal in dauna suprafetelor de padure (Huedin, Sancraiu, Manastireni, Aghires, Chinteni, Ciurila, Tureni, Petrestii de Jos) sau in interiorul Dealurilor Somesene (Recea Cristur, Bobalna, Alunis) si Campiei Transilvaniei (Sic, Palatca, Taga). In concluzie, consideram ca frecventa proceselor cauzatoare de riscuri este mai ridicata in arealele cu peisaje foarte puternic si puternic degradate acolo unde padurea, ca element de protectie si de filtrare a elementelor climatice, lipseste sau este prezenta intr-o proportie foarte scazuta. Luand in considerare vulnerabilitatea si celelalte elemente, dar si evenimentele produse, am intocmit o harta a riscurilor naturale pe judetul Cluj. Din analiza acesteia reiese clar ca pentru comunele amplasate in Campia Transilvaniei, Dealurile Clujului si Dejului si partial in cele din spatiile depresionare, riscul se extinde pe o plaja de la mediu (36 de comune, 2 municipii) spre mare (14 comune si 2 municipii) si foarte mare (1 comuna). In spatiul montan riscul este mic si foarte mic.

23

Harta riscurilor naturale Nota:o pondere mare o au riscurile mici la nivelul comunelor. Factorii restrictivi sunt roca, folosinta terenurilor si faptul ca zonele rezidentiale sunt dispersate astfel incat probabilitatea afectarii unui numar mare de spatii locuite se reduce. - riscul mediu este prezent in spatiul montan si submontan in Margau, Sancraiu, Savadisla, Ciurila, Turda, Campia Turzii, Calarasi. - acelasi risc mediu se inregistreaza in 31 de comune situate in spatiul deluros al Dealurilor Somesene si Campia Transilvaniei. - intr-o singura comuna riscul se inscrie in categoria foarte mare (Sanmartin), prin evenimentele multiple produse si pierderi materiale. b. Procese hidrice de risc Inundatiile reprezinta fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri. Apele mari au o frecventa ridicata primavara, cand conditile climatice de formare a lor sunt cele mai favorabile, imprimand o regularitate in aparitia lor. Apele mari de la inceputul verii au o frecventa mai redusa si sunt generate de ploile frontale, care se combina cu cele de natura convectiva. Apele mari din timpul iernii sunt caracteristice pentru paraurile din nordul Campiei Transilvaniei. Viiturile au o geneza diferita. In intervalul mai-noiembrie frecventa maxima revine viiturilor de origine pluviala.

24

% 30 25 20 15 10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI

XII

Bonida

Fizeu Gherlii

Rusu de Jos

Chirale

Frecventa lunara a viiturilor de pe paraurile din nordul Campiei Transilvaniei (1980 2000) Modul de folosinta al terenurilor in judetul Cluj si implicatiile pe care le induce Modul de folosinta al terenurilor reprezinta un indicator important pentru caracterizarea proceselor geomorfologice de risc care pot apare intr-un anumit areal. Suprafetele antropizate: includ spatiile urbane continue (111) sau discontinue (112), unitatile industriale sau comerciale (121), retele de sosele, cai ferate si terenurile adiacente (122), aeroportul (124), cariere (131), gropi de gunoi (132), spatii urbane verzi (141), facilitati pentru sport si agrement (142). Terenurile agricole cuprind terenurile arabile neirigate (211), vii (221), pomi fructiferi si arbusti pentru fructe de padure (222), pasuni (231), suprafete cultivate complexe (242), terenuri ocupate in principal de agricultura, cu areale importante de vegetatie naturala (243). In general, terenurile agricole ocupa mai mult de o treime din totalul suprafetei judetului Cluj, cu diferentieri in functie de treptele de relief (creste odata cu altitudinea) si de tipul localitatilor (rurale sau urbane). 3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare 3.1.Administrativ Organizarea administrativ teritoriala a judetului Cluj s-a pastrat, in linii mari, neschimbata din anul 1968, cuprinzand 81 unitati administrativ - teritoriale: - un municipiu resedinta de judet - Cluj-Napoca; - municipiile Turda, Dej, Campia Turzii, Gherla; - orasul Huedin; - 75 de comune.

25

3.2 Particularitati In vederea dezvoltarii economico-sociale armonioase a fost realizata o analiza stiintifica directionata spre identificarea potentialului si a vocatiei de dezvoltare economicosociala locala, utilizand metodologia delimitarii unitatilor teritoriale de planificare (sau microregiuni de dezvoltare). Acestea nu corespund in mod obligatoriu cu conturul unitatilor administrativteritoriale, ci cuprind un teritoriu coerent din punct de vedere geografic si functional, in care functioneaza inter-relatii traditionale si viabile intre localitati. Studiul include analiza comparata teritoriala si sectoriala axata pe activitati economice, pe identificarea disfunctiilor, dar si a ofertei spatiale si umane. Directiile de investigare pornesc de la macro-teritoriu spre micro-regiuni, dar si de la unitatile teritorial administrative actuale spre micro-regiuni. Demersul nu aduce sub nici o forma atingere delimitarii unitatilor administrativteritoriale si nici formei actuale de administrare, ci identifica posibilitatile de asociere pe plan economic, investitional, avand ca obiectiv crearea cadrului de implementare a unor proiecte care spatial si financiar depasesc limitele geografice si posibilitatile unei singure unitati administrativ teritoriale.

26

Demersul se inscrie in prevederile obiectivului prioritar al aderarii la U.E.: convergenta, conturand structuri asociative compatibile cu cele existente in tarile membre. Studiul fundamenteaza necesitatea extinderii analizei asupra intregii regiuni de Nord-Vest, identificand relatii intre localitati situate in judete invecinate ca exemplu: Dej Beclean (judetul Bistrita-Nasaud), Campia Turzii Unirea (judetul Alba) etc. Analiza este aprofundata pana la identificarea unor unitati teritoriale locale de planificare formate prin asocierea a 2 3 comune. Specializarile functionale au fost stabilite pe baza indicatorilor CAEN, a ponderii activitatilor economice in teritoriul Unitatilor Teritoriale de Planificare, identificand coeficienti de crestere prin aplicarea metodei mediei ponderate. 3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare
Relief conditii 1. naturale punctaj Resurse naturale 2. punctaj Structura si dinamica populatiei si resursele 3. de munca punctaj Dezvoltarea asezarilor 4. umane punctaj Dezvoltarea infrastructurilor 5. tehnico-edilitare punctaj Protectia si valorificarea mediului 6. natural si construit punctaj zona favorizata 3 mari in zona 3 crescator 3 rang 1+2+3 centre polarizatoare 3 buna 3 grad poluare minim 3 obiective naturale si construite protejate 3 urban-rural 1 dezvoltate 3 dezvoltate 3 dezvoltate 3 zona medie 2 satisfacator in zona 2 stagnare 2 rang 2+3 centru polarizator 2 medie 2 grad poluare mediu 2 obiective numai naturale sau numai construite protejate 2 rural-rural 1 medie 2 satisfacator 2 satisfacator 2 zona nefavorizata 1 deficitare 1 descrescator 1 rang 3 1 insuficient 1 grad poluare maxim 1 fara obiective 1 urban-urban 1 slabe 1 nesatisfacator 1 nesatisfacator 1

punctaj Stabilirea relatiilor 7. punctaj Sectoare economice 8. punctaj Sectoare sociale (invatamant, sanatate, 9. cultura, etc.) punctaj 10. Accesibilitate punctaj

27

28

Judetul CLUJ Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale fiecarui sector prioritar Unitatea Sectoare prioritare Nr. teritoriala Motivatie pentru fiecare UTP Acces la forta crt. de delimitare UTP (ierarhizate in ordinea Acces la de munca Structura economiei planificare importantei) resurse adecvat locale calificata Invatamant superior 11 universitati Universitate si S.C.Electrosigma UTP1 Zona de interes major pentru specialisti S.C.Electrometal Informatica si activitati retea licee si Clujinvestitii straine conexe S.C.Brinel S.A. scoli Napoca Forta de munca Centre de S.C.Terapia profesionale Cercetare Apahida de inalta cercetare si S.C.Napolact pozitie Transporturi aeriene Cojocna specializare cercetatori S.C.Bonas Industrie de masini si geografica Suatu supercalificati S.C.Prodvinalco Retea de servicii aparate electrice strategica Caianu S.C.Ursus bine dezvoltata (zona centrala Gospodarirea Jucu Licee de cultura S.C.Napoca S.A. a Accesibilitate resurselor de apa, Palatca Transilvania Transilvaniei) generala facila captarea, tratarea si Sic specializate Constructii Zona aflata pe Existenta distributia apei Bontida S.C.Remarul 16 Transporturi terestre; axul de Dabaca aeroportului Scoli Februarie dezvoltare al international transporturi prin Borsa profesionale S.C.Armatura Somesului conducte Chinteni transporturi S.C.Unirea internationale Alunis Scoli post S.C.Carbochim Hoteluri si restaurante Retea aeriene persoane feroviara Cornesti liceale si de S.C.ACE S.A. Productia, transportul Retea aeriana maistri Panticeu si marfa S.C.Sanex S.A. si distributia energiei Magistrala de Retea rutiera Vultureni S.C.Somesul electrice Aschileu cale ferata S.C.Leotex Autostrada in Industria de mijloace Retea autostrazi de tehnica de calcul si lucru Sanpaul S.C.Jolidon S.A. si drumuri Baciu S.C.Libertatea S.A. Nod comercial de birou europene Garbau R.A. Aeroportul de transporturi Aghiresu Retea comerciala Internationa Clujsi depozite Capusu bine dezvoltata Napoca Acces la Mare S.C.Turism Infrastructura si resurse

Puncte slabe sau amenintari care Pol(i) de afecteaza dezvoltare dezvoltarea propus(i) sectorului in UTP Incapacitatea de Cluja retine intreaga Napoca forta de munca Floresti inalt calificata Gilau Apahida Cresterea Baciu numarului persoanelor de sex feminin in totalul populatiei Tendinta de reducere a sporului natural de imbatranire a populatiei

29

Gilau Floresti Savadisla Ciurila Feleacu Aiton Recea Cristur

echipare tehnicoedilitara dezvoltate Industrii specializate si diversificate

balneare si climaterice Centre de cercetare in toate domeniile Productie in lohn Sector productie dezvoltat Parc industrial de inalta tehnologie Structura spitaliceasca universitara

Transilvania S.A. S.C.Turism NapocaS.A. S.C.ContinentalS.A S.C.Onix S.R.L. S.C.Melody S.A.

Nr. Unitatea Motivatie crt. teritoriala de delimitare UTP planificare

Sectoare prioritare pentru fiecare UTP (ierarhizate in ordinea importantei)

Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale fiecarui sector prioritar Acces la resurse

2.

UTP2

Zona situata pe Industria

Viitoare

Acces la forta Structura de munca economiei locale adecvat calificata Colegii Societati Imbatranirea

Puncte slabe sau Pol(i) de dezvoltare amenintari care propus(i) afecteaza dezvoltarea sectorului in UTP

Dej 30

Gherla culoarul raului Dej Somes Mociu Camarasu Zona dezvoltata Catina in lungul Geaca drumurilor Buza nationale si Taga europene Sanmartin Fizesu Gherlii Zona de interes Mintiu Gherlii pentru investitii Unguras straine Becleanu (BN) Branistea (BN) Mica Bobalna Vad Catcau Caseiu Cuzdrioara Petru Rares (BN) Jichisu de Jos Uriu (BN) Ciceu Giurgesti (BN) Chiuesti

celulozei hartiei si cartonului

populatiei Feminizarea Licee de populatiei Apropierea de specialitate Existenta unor Productia de Aeroportul S.C. Sortilemn SA areale mobilier si International Scoli cu riscuri alte activitati Cluj-Napoca postliceale si de SC Somvetra SA geomorfologice industriale maistri SC Prodvinalcool n.c.a. Magistrala SA cale ferata si Scoli Industria drumuri profesionale SC Produse alimentara si a nationale ceramice SA bauturilor Retea de SC Covoare Extractia societati manuale Gherla petrolului si a comerciale SC RomCons SA gazelor specializata si naturale diversificata SC ExproGaz SC Transgaz Agricultura Existenta de lacuri si iazuri Exploatatii agricole Piscicultura piscicole SC Piscicola SA SRL specializat Industria Zacaminte de SC Turism Someshoteliera gaze naturale Dej (turism, Ape minerale SC Turism Gherlacomert, turism Retea hoteliera Baita balenear) Teren agricol de calitate buna (lunca raului Somes) Sector pomicol dezvoltat)

parcuri industriale

industriale

comerciale specializate: SC Samus S.A.

Gherla

31

Nr. crt.

3.

Acces la forta de Acces la munca resurse adecvat calificata Zona de Industria Mediu Colegii Societati Existenta unor Turda UTP3 Turda interes pentru metalurgica atractiv pentru Universitare comerciale areale cu riscuri Campia-Turzii Campia-Turzii investitii Industria investitii Licee specializate: geomorfologice Moldovenesti Zona constructiilor straine de specialitate S.C. Industria Imbatranir Calarasi dezvoltata in metalice si a Existenta de Scoli Sarmei Campiaea populatiei Luna arealul raului produselor din materii prime Postliceale si Turzii Viisoara Aries metal in zona de Maistri S.C. Holcim Turda Faramitare Tritenii de Jos Zona Materii prime Scoli S.C. Turdeana a terenului agricol Constructi pentru Ceanu Mare dezvoltata in Profesionale S.C. i materiale de Ploscos lungul fondanti in Centre Electroceramica constructii Mihai Viteazu drumurilor zona de Cercetare S.C. Chimica Industria Locuri de Sandulesti nationale si Agricole S.C. Sticla Turda chimica si a Tureni europene agrement: S.C. Cominex fibrelor sintetice - Baisoara Petrestii de Jos Nod de Nemetalifere si artificiale Iara cale ferata -Valea Ierii S.C. Turism Hoteluri si Turism Baisoara Viitoare Ariesul restaurante Valea Ierii autostrada balnear: S.C. Iara Min Frata Salinele Agricultur Turda si Bai a Sarate Teren agricol Silvicultur de buna a calitate Extractia Zacaminte, si prepararea

Unitatea teritoriala de planificare

Sectoare prioritare pentru fiecare Motivatie UTP delimitare UTP (ierarhizate in ordinea importantei)

Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale fiecarui sector prioritar

Puncte slabe sau amenintari care afecteaza Pol(i) de dezvoltare dezvoltarea propus(i) Structura sectorului in economiei locale UTP

32

minereurilor metalifere Alte activitati extractive

minereuri feroase si complexe Existenta ariilor protejate naturale Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale fiecarui Puncte slabe sau sector prioritar amenintari care afecteaza Acces la forta de dezvoltarea Structura Acces la resurse munca adecvat economiei locale sectorului in calificata UTP Existenta in zona a unui potential ridicat de turism Materie prima pentru industria lemnului si mobilier Materii prime pentru industria materialelor de constructii Zacaminte minerale nemetalifere Fond forestier bine reprezentat Potential hidroenergetic Apropierea de - Exploatare si centrul universitar prelucrare lemn Cluj-Napoca Societati comerciale de Liceu specializat in prelucrare lemn turism (gatere) sector Scoli profesionale particular - Productie mobilier S.C.Vladeasa SA SC Gloria Bucea - Societati de prelucrarea laptelului sector particular 1. riscuri biogeografice despaduriri 2. imbatranirea populatiei 3. decalaje ale dezvoltarii rurale intre satele din zona montana

Nr. crt.

Unitatea teritoriala de planificare

4.

UTP4 Huedin Maguri-Racatau Belis Marisel Rasca Calatele Margau Sacuieu Sancraiu Sancraiu Manastireni Izvoru Crisului Poieni Fildu de Jos (SJ) Negreni Ciucea

Sectoare prioritare Motivatie pentru fiecare delimitare UTP UTP (ierarhizate in ordinea importantei) Zona situata in Industria de depresiunea prelucrare a Huedin lemnului (exclusiv Zona de productia de influenta mobila) asupra arealului Activitati anexe Muntilor si auxiliare de Apuseni transport, Zona situata in activitati ale agentiilor de lungul turism drumurilor nationale si Industria europene alimentara si a bauturilor Zona situata partial in Silvicultura culoarul raului Productia de Cris mobilier si alte

Pol(i) de dezvoltare propus(i)

Huedin

33

activitati industriale n.c.a. Gospodarirea resurselor de apa, captarea, tratarea si distributia apei Hoteluri si restaurante Alte activitati extractive Constructii

ridicat Materii prime pentru industria de prelucrare a laptelui Viitor Parc industrial

S.C.Hidroelec trica SA S.C. Grandemar SA Carierele Poieni S.C.Cominex nemetalifere l S.A. S.C.Turism Transilvania Statiune Fantanele Baza de primire turistica UBB Pensiuni turistice si agropensiuni

34

35

Prin Hotararea nr.415/2008 s-a constituit Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj din care fac parte: - Municipiul Cluj Napoca - Judetul Cluj ( Consiliul Judetean) - Comuna Aiton - Comuna Apahida - Comuna Baciu - Comuna Bontida - Comuna Borsa - Comuna Caianu - Comuna Chinteni - Comuna Ciurila - Comuna Cojocna - Comuna Feleacu - Comuna Floresti - Comuna gilau - Comuna Girbau - Comuna Jucu - Comuna Petrestii de Jos - Comuna Tureni - Comuna Vultureni Obiectivele generale ale asocierii sunt: - dezvoltarea economica si investitionala zonala, urbana si rurala; - protectia mediului inconjurator; - ameliorarea si dezvoltarea infrastructurilor; - dezvoltarea serviciilor oferite cetatenilor in scopul cresterii bunastarii acestora. De asemenea, se considera ca asocierea va contribui la dezvoltarea durabila locala, la coeziunea economica si sociala, precum si la atragerea de fonduri comunitare si nationale avand in vedere ca municipiul Cluj Napoca a fost declarat pol de crestere. Obiectivele cu caracter specific sunt: - incurajarea dezvoltarii socio-economice, cu abordare integrata a cresterii economice, dezvoltarii sociale si protectiei mediului in Zona Metropolitana Cluj, exploatand statutul de pol de crestere al municipiului Cluj-Napoca; - coordonarea dezvoltarii spatiale a unitatilor administrativ teritoriale membre corelat cu dezvoltarea infrastructurii; - incurajarea dezvoltarii in Zona Metropolitana Cluj a unei economii de piata competitive international; - cresterea calitatii vietii si promovarea coeziunii teritoriale, economice si sociale din Zona Metropolitana Cluj; - inlaturarea disparitatilor dintre localitati in conditiile indicatorilor si a nivelului de dotare prevazut in Legea nr.351/2001; - promovarea protectiei mediului, cu utilizarea rationala a resurselor naturale, conservarea biodiversitatii; - stimularea inovarii si a folosirii tehnologiei informationale si a comunicatiilor in dezvoltarea durabila a polului de crestere; - imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie si a coordonarii dezvoltarii serviciilor publice.

36

Asocierea se directioneaza catre urmatoarele activitati principale: elaborarea,mentinerea si implementarea unui concept strategic coerent de dezvoltare durabila a zonei metropolitane; dezvoltarea de proiecte si programe proprii si in regim de parteneriat cu alte persoane fizice si juridice din tara si strainatate, pentru dezvoltarea zonei metropolitane; elaborarea de documentatii tehnico-economice pentru atragerea de fonduri de finantare nerambursabila in vederea dezvoltarii zonei metropolitane, luand in considerare toate obiectivele specifice precizate; promovarea strategiei de dezvoltare economica a zonei si realizarea marketingului acesteia in relatiile cu investitorii; atragerea de investitii directe pentru zona, atat din categoria celor straine cat si a celor autohtone; promovarea si sustinerea activitatii sectorului de intreprinderi mici si mijlocii, incluzand facilitarea acestora de a accede la finantari de pe pietele de capital sau din surse provenite din fonduri internationale; alte activitati relevante pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj; orice alte activitati care vizeaza generarea resurselor proprii de functionare; elaborarea, pe baza Planurilor Urbanistice Generale ale fiecarei unitati administrativteritoriale ale zonei, a Planului de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Zonei Metropolitane Cluj; imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie a unitatilor administrativ-teritoriale care compun Asociatia si a intregii zone metropolitane; dezvoltarea, modernizarea si imbunatatirea serviciilor publice; dezvoltarea turismului si a sectorului tertiar; dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea excluziunii sociale si a dezechilibrelor sociale; promovarea de solutii integrate si eficiente in vederea constructiei de locuinte sociale, participarea activa la programe privind crearea de locuri de munca si imbunatatire a nivelului general de trai; elaborarea de strategii, programe, studii si anchete de specialitate in scopul inventarierii problemelor cu care se confrunta populatia si diferitele categorii de cetateni din zona metropolitana; prevenirea si combaterea infractionalitatii si a diferitelor comportamente de risc in randul populatiei din unitatile administrativ-teritoriale care compun Asociatia; incurajarea si promovarea participarii scolare si a cresterii nivelului de educatie si cultura in randul tinerilor si al altor categorii vulnerabile; organizarea de colecte publice si strangere de fonduri; acordarea de consultanta si consiliere persoanelor interesate, in domeniile respectarii drepturilor omului, dezvoltarii constiintei civice, dezvoltarii economice durabile, protectiei mediului, precum si in alte domenii de interes general ce privesc viata publica; alte activitati prevazute de lege, potrivit scopului asociatiei. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj s-a constituit pe termen nelimitat si este persoana juridica fara scop patrimonial, de drept privat si de utilitate publica, apolitica.

Principiile asociatiei Unitatile administrativ-teritoriale membre au pornit la constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara ZONA METROPOLITANA CLUJ determinate de nevoia de colaborare, pentru a realiza un teritoriu solidar din punct de vedere social si competitiv din punct 37

de vedere economic, avand ca baza principiile expuse in Carta Europeana a autoguvernarii locale: Principiile dezvoltarii durabile ; Principiul coeziunii economice si sociale: unitatile administrativ-teritoriale membre vor sustine promovarea unei dezvoltari generale armonioase a zonei, in vederea formarii unui teritoriu unitar coeziv si competitiv; Principiul specializarii: unitatile administrativ-teritoriale membre pot transfera catre asociatie unele activitati specifice intrand in sfera lor de competenta, cu acordul consiliului deliberativ al unitatii respective. Ca un principiu general, activitatile cu arie de aplicatie la nivelul zonei metropolitane pe care autoritatea nu le poate adresa singura se vor transfera asociatiei, ramanand ca activitatile cu impact mai restrans, local, din cadrul aceleiasi competente sa ramana a fi in continuare la latitudinea unitatii administrativteritoriale respective. Asociatii fondatori au hotarat de comun acord delegarea urmatoarelor competente legate de: Actualizarea Planului integrat de dezvoltare pentru ZONA METROPOLITANA CLUJ; Adaptarea si dezvoltarea continua a Planului integrat de dezvoltare pentru ZONA METROPOLITANA CLUJ tinand cont de evolutia demografica, economica si culturala locala si de contextul macro-economic; Amenajarea teritoriului; Sustinerea activitatii directiilor de urbanism ale municipiului si judetului in vederea armonizarii planurilor urbanistice (PUG, PUZ, PUD) ale zonei de referinta cu strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane, prin furnizarea documentatiilor solicitate; Initierea si realizarea de planuri de amenajare teritoriala de interes comun; Promovarea ZONEI METROPOLITANE CLUJ; Crearea unui concept de marca ('brand') a ZONEI METROPOLITANE CLUJ, respectiv promovarea acesteia pe piata conform unui plan coerent si viabil, cu efectuarea, direct sau prin servicii contractate, de actiuni de atragere a investitorilor privati, cu precadere a investitiilor directe. Gestionarea investitiilor atrase se transfera de catre asociatie in beneficiul unitatilor administrative membre care detin teritoriile respective; Servicii si utilitati publice; Elaborarea studiilor necesare pentru realizarea de cereri de finantare nerambursabila in vederea reabilitarii si modernizarii elementelor de infrastructura urbana si metropolitana, necesare sustinerii dezvoltarii economice: sisteme de apa, canalizare si epurare, salubritate, termice, infrastructura de transport etc.; Organizarea transportului metropolitan al zonei, respectiv organizarea si gestionarea serviciilor publice comune ale zonei, ca activitati care se transfera ulterior unitatilor administrativ-teritoriale membre; Managementul finantarilor pentru proiecte de dezvoltare; Programe si proiecte de impact pentru zona, care beneficiaza de finantari si co-finantari internationale; Programe si proiecte realizate prin finantari proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale membre; Subventiile si contributiile membrilor pentru sustinerea activitatilor zonei; Reprezentarea ZONEI METROPOLITANE CLUJ; Reprezentarea ZONEI METROPOLITANE CLUJ ca si zona de dezvoltare economica si spatiu urbanistic, in scopuri care privesc interesele generale ale zonei (promovarea ZMC ca destinatie pentru investitori, promovarea unor sectoare economice specifice, cum ar fi turismul, sectorul manufacturier etc);

38

 Alte competente ( se stabilesc in baza aprobarii Adunarii generale sau Consiliului Director si de administratie, dupa caz). 4. Demografie 4.1. Structura localitatilor Potrivit datelor de la Directia Regionala de Statistica Cluj, la nivelul anului 2008, judetul Cluj are o populatie de 692.021 persoane, 67% dintre acestia traiesc in mediul urban si 33% in mediul rural. 45% din populatia judetului locuieste in municipiul Cluj - Napoca, care reprezinta mai mult de 67% din locuitorii mediului urban. Mediul urban, cu o populatie de 463.719 locuitori are in componenta 5 municipii si un. oras, cu o densitate medie de 66,3% locuitori-km2, ceea ce inseamna ca la fiecare 3 persoane, 2 traiesc in mediul urban. Municipii si orase Cluj - Napoca Campia Turzii Dej Gherla Turda Huedin Populatia la data de 1 ianuarie 2008 309.338 26.358 38.639 22.129 57.548 9707

In mediul rural densitatea medie este de 33,7% locuitori-km2. Conform datelor statistice de la recensamantul din anul 2002, din punct de vedere etnic, judetul Cluj se prezinta astfel: Romani Judetul Cluj Urban Rural 557.891 380.660 177.231 Maghiari 122.301 80.681 41.620 Rromi 19.834 8744 11.090 Germani 944 893 51 Alte nationalitati 1785 1644 141

Populatia majoritara este de etnie romana, reprezentand 79,38%. Populatia de nationalitate maghiara reprezinta 17,4%., etnicii germani reprezinta 0,13%, iar populatia de etnie rroma este in procent de 2,82%. Locuinte Suprafata locuibila a judetului Cluj in anul 2007 este de 10.599 km2 Numarul locuintelor inregistrate in acelasi an este de 276.631. Fondul de locuinte Total Camere de locuit (numar) 618915 622129

Anii Cluj 2002 2003

Locuinte (numar) 269288 270110

Suprafata locuibila (mii m) 10088,7 10161,0 39

2004 2005 2006 2007 2008

271479 272826 274562 276631 283562

626271 630574 636113 642342 658587

10260,8 10349,7 10467,9 10599,07 10858,67

4.2. Populatia Evolutia populatiei La recensamantul din anul 2002, populatia judetului Cluj era de 702.755, iar la nivelul anului 2008, populatia este de 692.021. Evolutia populatiei in perioada 2002 - 2008 2002 Urban Rural 702.755 472.622 230.133 2006 683.550 454.158 229.392 2007 693.691 466.012 227.679 2008 692.021 463.719 228.302 Modificare 2008/2002 Absoluta Relativa - 10.734 -1,53% - 8903 -1,88% - 1831 -0,80%

2008

2007 Rural Urban 2006

2002

100000

200000

300000

400000

500000

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Dupa cum se observa din diagrama de mai sus, populatia a scazut in anul 2008 relativ la anul 2002 cu 10.734.Scaderea nu a fost semnificativa, marcand o stabilitate a ritmului de fluctuatie a populatiei. De asemnea, daca urmarim evolutia populatiei dupa anul 2006, observam o crestere atat in anul 2007, fata de 2006 cat si in anul 2008 fata de 2007.

40

Populatia pe grupe de varsta Evolutia populatiei pe grupe de varsta (anii 2006, 2007, 2008) Grupa de 2006 2007 2008 Diferenta 2008-2006 varsta Absoluta Procentuala 0-14 ani 15-64 ani Peste 65 ani 92210 487730 103610 91393 497610 104688 90644 495636 105741 -1566 7906 2131 -1,70% 1,016% 1,02%

Populatia judetului pe grupe de varsta in mediul urban Grupa de 2006 2007 2008 varsta 0-14 ani 15-64 ani Peste 65 ani 57829 340992 55337 57254 352298 56460 56667 349723 57329

Diferenta 2008-2006 Absoluta - 1162 8731 1992 Procentuala - 2,01% 1,025% 1,036%

Peste 65 ani 2008 15-64 2007 2006 0-14 ani 0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Populatia judetului pe grupe de varsta in mediul rural Grupa de 2006 2007 2008 varsta 0-14 ani 15-64 ani Peste 65 ani 34381 146738 48273 34139 145312 48228 33977 145913 48412

Diferenta 2008-2006 Absoluta -404 -825 139 Procentuala -1,18% -0,56% 1,003%

Peste 65 ani 2008 15-64 2007 2006 0-14 ani 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000

41

Asa cum observam din diagramele de mai sus, evolutia populatiei in general stabila, nu se inregistreaza fluctuatii mari de la un an la altul, chiar mici cresteri, mai ales in mediul urban a populatiei cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani. De asemenea este de remarcat faptul ca se inregistreaza o usoara scadere a natalitatii atat in mediul urban cat si in mediul rural (cu procente ce nu depasesc 1%), dar este o scadere ce se mentine de la un an la altul. Si pentru categoriile de varsta de peste 64 de ani se constata o crestere usoara mentinuta la pragul de 1% in fiecare an, luand ca referinta anul 2006. Nu este vorba de o imbatranire accelerata a polulatiei tinand cont de faptul ca numarul acestora este cu mult sub numarul populatiei in varsta de munca. Cifrele inregistrate sunt imbucuratoare, stabilitatea populatiei si chiar cresterea numarului de persoane in varsta de munca insemnand o economie stabila, chiar in crestere la nivelul regiunii, in conditiile migrarii puternice la nivel national a fortei de munca spre tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. Miscarea naturala a populatiei Evolutia populatiei este influentata de sporul natural si de cel al migratiei. Sporul natural reprezinta diferenta dintre numarul nasterilor si cel al deceselor inregistrate pe parcursul unui an. MISCAREA NATURALA A POPULATIEI la nivel national 2007 2008 aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. Nascuti-vii 19163 18941 18545 17263 17582 20098 17708 17514 16820 17597 17566 21054 18912 Decedati 18192 18104 20931 21535 23098 24438 21825 21982 21387 20740 19845 18900 18721 Spor natural +971 +837 -2386 -4272 -5516 -4340 -4117 -4468 -4567 -3143 -2279 2154 191 Casatorii 24622 22168 16706 10353 6351 5328 7255 7202 4817 13354 14267 18429 29151 Divorturi 1799 2507 3014 3645 3206 1508 3301 3033 3150 3519 2780 2594 3063 Decedati sub 202 216 206 184 223 218 194 219 189 234 214 177 201 1 an Miscarea naturala a populatiei, pe medii in anul 2007 Judetul Cluj Total Urban Date absolute (numar) Nascuti-vii 6277 4230 Decese 7832 4245 Sporul natural -1555 -15 Casatorii 5249 3765 Divorturi 1053 861 Nascuti-morti 18 13 Decese la o varsta sub 1 an 51 30 Rate (la 1000 locuitori) Nascuti-vii 9,3 9,5 Decese 11,6 9,5 Sporul natural -2,3 0 Casatorii -7,8 -8,4 Divorturi 1,56 1,93 Nascuti-morti la 1000 nascuti (vii+morti) 2,9 3,1 Decese la o varsta sub 1 an la 1000 nascuti-vii 8,1 7,1 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Rural 2047 3587 -1540 1484 192 5 21 8,9 15,6 -6,7 -6,5 0,84 2,4 10,3 42

Nascuti vii

Decedati

Spor natural

2006 6601 8347 2007 6277 7832 Sporul natural in mediul urban si mediul rural 2006 -52 -1694 2007 -15 -1540

-1746 -1555

Rata sporului natural (la 1000 de locuitori) -2,5 -2,3

Urban Rural

Dupa cum se observa din datele obtinute de la Directia Regionala de Statistica a judetului Cluj, sporul natural nu are valori semnificative in mediul urban, ceea ce inseamna ca nu joaca un rol decisiv in diminuarea populatiei. In schimb in mediul rural sporul natural are valori mari atat in anul 2006 cat si in anul 2007, chiar daca creste un pic in 2007.
Rata spor natural la 1000 locuitori

Spor natural 2007 Rural Urban Spor natural 2006

-8

-6

-4

-2

Deci numarul nasterilor in zonele rurale este mult mai mic decat cel a deceselor, ceea ce implica, daca este sa analizam aceste date o tendinta de imbatranire a populatiei mediul rural. Sigur, cifrele arata o oarecare crestere a numarului de nasteri in anul 2007 fata de anul 2006, dar nesemnificativa. In ceea ce priveste mediul urban s-a ajuns la o egalitate aproximativa in anul 2007 a numarului nasterilor in comparatie cu numarul deceselor, ceea ce implica o omogenitate la nivelul sporului natural si mentinerea echilibrului populatiei in ceea ce priveste media de virsta. Migratia populatiei in judet Soldul migratiei reprezinta diferenta dintre numarul persoanelor care si-au stabilit domiciliul in localitate si cel al persoanelor care au plecat din localitate in decursul unui an. Sositi in localitate Plecati din localitate Soldul migratiei 7680 8274 -594 2002 8927 9037 -110 2003 11330 10920 410 2004 7535 6880 655 2005 9681 7734 1947 2006 10900 8969 1931 2007

43

Dupa cum se observa, dupa un sold negativ, insignificant ca valoare, incepand cu anul 2004 numarul persoanelor care parasesc localitatile judetului este din ce in ce mai mic in raport cu persoanele care se stabilesc in judetul Cluj. Si de aceasta data, cifrele arata cresterea nivelului de trai si stabilitatea economico-sociala din regiune. Populatia activa din punct de vedere profesional Resursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o munca utila intr-una din activitatile economiei nationale. Acesta categorie cuprinde: populatia in varsta de munca, apta de lucru barbatii cu varsta cuprinsa intre 16 si 62 de ani, femeile intre 16 si 57 de ani precum si persoanele sub si peste varsta de munca si care desfasoara o activitate. La nivelul judetului Cluj, balanta fortei de munca raportata la data de 1 ianuarie 2008, pe anul 2007, ilustreaza faptul ca, din totalul populatiei judetului de 692.021 de persoane, resursa de munca reprezinta 66,53% fiind distribuita astfel (mii persoane) Femei 211,6 0,7

Resursa de munca Populatia in varsta de munca Salariati sub si peste varsta de munca Alte persoane sub si peste varsta de munca

Total 439,3 1,2

Barbati 227,2 0,5

22,2

7,8

14,4

Din populatia in varsta de munca se exclud persoanele cu incapacitate permanenta de munca, precum si pensionarii in varsta de munca ce nu lucreaza, aceste categorii reprezentand 18,9 mii persoane la nivelul anului 2007. Din totalul celor care reprezinta resursa de munca, raportata la data de 1 ianuarie 2008 pentru anul 2007 (459,4 mii persoane), 71,83 sunt persoane active ocupate. Distributia resursei de munca
400 300 200 100 0 Populatia civila Someri Pregatire profesionala, alte categorii

Populatia civila Someri Pregatire profesionala, alte categorii

Populatia civila ocupata, distribuita pe domenii de activitate la nivelul anului 2007 Total (mii pers) % din populatia ocupata 72,9 22,09 Industrie 26,8 8,12 Constructii 44

Servicii Comert Administratie publica Sanatate Invatamant Agricultura

60,2 53,5 5 17,8 20,6 73,2

18,24 16,21 1,52 5,39 6,24 22,18

Industrie Construcii Servicii Comer Administraie public Sntate nvmnt Agricultur

Dupa cum se poate observa agricultura (cu un procent de 22,18% ) si industria (cu un procent de 22,09%) se situeaza in domeniile cu cel mai mare numar al populatiei active. Numarul mare al fortei de munca distribuita in aceste domenii demonstreaza mentinerea si chiar dezvoltarea acestor ramuri in localitatile din judetul Cluj. Somajul Rata somajului este raportata la populatia civila activa. Numarul somerilor inregistrati la nivel judetean este in scadere, asa cum se poate vedea si din datele statistice la nivel judetean: NUMARUL SOMERILOR INREGISTRATI (mii persoane) - la sfarsitul perioadei 2007 2008 Dec. Ian. Feb. Mart. April Mai Iunie Iulie 10,20 10,40 10,33 10,37 10,16 10,33 9,88 9,60 Total judet 4, 94 5,13 5,17 5,10 4,97 4,99 4,74 4,57 Barbati 5,26 5,27 5,16 5,27 5,19 5,34 5,14 5,03 Femei Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca RATA SOMAJULUI INREGISTRAT (%) - la sfarsitul perioadei 2007 2008 Dec. Ian. Feb. Mart. April Mai Iunie Iulie Total judet 3,0 3,2 3,2 3,2 3,1 3,2 3,0 2,9 Barbati 2,7 2,9 2,9 2,9 2,8 2,8 2,7 2,6 Femei 3,4 3,6 3,5 3,6 3,5 3,6 3,5 3,4 Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Evolutia somajului in judetul Cluj 2002 Numar someri 33 157 Rata somajului 10% 45 Aug. 2,8 2,4 3,3 Sept. 2,6 2,3 3,1 Oct. 2,7 2,4 3,1 Nov. 2,8 2,4 3,2 Dec. 2,9 2,6 3,4 Aug. 9,25 4,31 4,94 Sept. 9,01 4,17 4,84 Oct. 9,22 4,42 4,80 Nov. 9,36 4,34 5,02 Dec. 9,99 4,74 5,25

24 822 7,6% 2003 16 307 5,1% 2004 14 373 4,4% 2005 11 200 3,4% 2006 10 203 3,1% 2007 9 998 2,9 % 2008 Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Asa cum se poate vedea, numarul somerilor (implicit rata somajului) a scazut in anul 2008 cu 71,0% fata de anul 2002, ceea ce demonstreaza o crestere economica accelerata in ultimii ani. 4.3. Prognoze demografice Populatia totala a judetului continua sa descreasca de la 702 755 cati au fost recenzati in 2002, pana catre 691 000 693 000 locuitori in 2007. Scaderea este mai accentuata in varianta realista a prognozei demografice pentru ca, in ciuda imbunatatirii conditiilor de viata prevazute, nu s-a prevazut nici o imbunatatire a fertilitatii sau o eventuala diminuare a soldului migratoriu negativ. Dupa 2007 se prognozeaza o scadere brusca a efectivelor de tineri adulti in primul cincinal, si alte scaderi din ce in ce mai diminuate apoi. Evolutia populatiei si procente fata de anul 2002 dupa varianta de proiectie, pentru perioada 2002-2027 Scenariu referinta Scenariu realist Scenariu optimist 2002 702 755 100,0% 702 755 100,0% 702 755 100,0% 2007 693 920 98,7% 691 017 98,3% 692 018 98,5% 2012 680 506 96,8% 677 319 96,4% 681 661 97,0% 2017 660 666 94,0% 659 456 93,8% 668 787 95,2% 2022 634 685 90,3% 637 270 90,7% 652 526 92,9% 2027 603 805 85,9% 611 653 87,0% 633 674 90,2%

Evolutia sporului natural dupa varianta de proiectie, pentru perioada 2002-2027 2002 2007 2012 2017 2022 2027 - 2 057 - 3 156 - 4 510 - 5 611 - 6 519 Scenariu referinta - 3 086 - 3 086 - 2 109 - 2 709 - 3 648 - 4 417 - 5 058 Scenariu realist - 1 760 - 1 998 - 2 738 - 3 419 - 3 923 Scenariu optimist - 3 086

Tabel I.1. Evolutia soldului migratoriu dupa varianta de proiectie, pentru perioada 2002-2027 Scenariu referinta Scenariu realist Scenariu optimist 2002 - 312 - 312 - 312 2007 0 -312 -260 2012 0 -312 -195 2017 0 -312 -130 2022 0 -312 -65 2027 0 -312 0

Evolutia rapoartelor de dependenta generala dupa varianta de proiectie, pentru perioada 20022027 Scenariu referinta 2002 57% 2007 54% 2012 50% 2017 52% 2022 55% 2027 55% 46

Scenariu realist Scenariu optimist

57% 57%

53% 53%

50% 50%

51% 53%

55% 58%

55% 59%

Natalitatea urmeaza sa creasca in primii zece ani (2002-2012) ai orizontului de proiectare demografica (2002-2027), in ciuda ipotezelor pesimiste de fertilitate, datorita structurii pe varste deosebit de favorabile natalitatii in aceasta perioada. Doar varianta Optimista permite ca si in 2012 numarul de nasteri sa fie superior celui inregistrat in 2002. Declinul numarului de nasteri se va instala insa apoi, indiferent de varianta de proiectare. Raportul de dependenta, adica raportul numeric dintre tineri si batrani pe de o parte si populatia de varsta activa pe de alta parte, va tinde sa scada in urmatorii 10 ani de la 57% cat era la momentul recensamantului pana la 50% in 2012, indiferent de varianta de proiectare demografica. Efectivele de tineri vor scadea in continuare, dar nu atat de mult ca pana acum, urmand sa se stabilizeze o perioada (2007-2017). Dupa aceasta perioada de stagnare este prognozata, iar din nou o scadere a efectivelor de tineri. Efectivele de tineri adulti au scazut in judetul Cluj mult mai putin decat au facut-o in Romania si aceasta tendinta se mentine pana in 2007. Este un punct forte pentru judetul nostru care atrage, prin institutiile sale de invatamant, aceasta categorie de varsta deosebit de dinamica. Este important de remarcat ca numarul adultilor care lucreaza ramane aproape acelasi in perioada 2002-2007, dar va creste foarte mult in cea urmatoare 2007-2012. Din nou un punct forte pentru economia judetului (dar si a tarii), nu insa si pentru perioada de dupa 2017, cand aceasta categorie aducatoare de venituri la bugetele locale si nationale, va incepe sa descreasca numeric. Categoria persoanelor de varsta mijlocie (50-64 ani) este cea care poate deschide ferestre de oportunitati demografice, daca ea ramane activa, pentru ca are castiguri insemnate datorate acumularilor in experienta si posibilitatea practica de economisire si investitie pe care le poate ea realiza acum, spre deosebire de cei putin mai tineri care desi castiga trebuie sa cheltuie pe bunuri de folosinta indelungata sau cu cresterea copiilor. Pana in 2012 vom avea o usoara crestere a acestei categorii de populatie, dar urmata de turbulente. Fenomenul este identic si la scara nationala. Indicele proiectat al tensiunii demografice asupra pietei muncii devine, dupa anul 2002, tot mai scazut atat la nivel judetean, cat si national, dar mereu mai mic la nivel judetean. Evolutii ale populatiei - raportul rural urban Cresterea proiectata a populatiei judetului Cluj, pe medii (2002=100%) 2002 2007 2012 2017 2022 2027 Urban 100,0% 98,9% 97,3% 94,6% 90,9% 86,3% Rural 100,0% 97,2% 94,5% 92,2% 90,2% 88,6% Punctam cateva diferente intre urbanul si ruralul clujean: - efectivele de nasteri prognozate au crescut in orasele clujene pana in 2007 urmand apoi o usoara scadere, in schimb, in mediul rural ritmul de scadere a natalitatii este constant; - efectivele de adulti de varsta mijlocie (50-64 ani) cresc in orase, dar scad la sate in perioada (2002-2012), urmand sa aiba evolutii similare; - conform estimarilor , efectivele populatiei in varsta (peste 65 ani) vor creste in orasele clujene, in localitatile rurale urmand ca aceasta categorie de varsta sa aiba un trend descendent. 5. Mediul de afaceri 5.1. Economie si mediu de afaceri Multe dintre afacerile de anvergura nationala se desfasoara in judetul Cluj, regiune privilegiata ca asezare geografica.

47

Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le detine judetul Cluj, sunt forta de munca specializata, infrastructura de transport dezvoltata (aeroportul a carui pista si oferta de servicii sunt in extindere), vocatia multiculturala a regiunii, potentialul turistic, mediul de afaceri dinamic si rata scazuta a somajului. In cadrul activitatilor industriale locul preponderent il ocupa industria prelucratoare in cadrul careia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel national. Este ilustrativ faptul ca peste 22,2 % din populatyia ocupata isi desfasoara activitatea in subramurile industriale. In ultimii ani s-au dezvoltat prestarile de servicii.Au cunoscut, de asemenea o dezvoltare accentuata , incepand indeosebi cu anul 2000, constructiile de locuinte. Fondul forestier, inclusiv suprafetele cu vegetatie forestiera care acopera o suprafata de 170 036 ha( 25,5 % din suprafata judetului) a fost si este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, indeosebi a industriei si constructiilor. Mai mult, orasul de pe Somes a fost desemnat ca pol national de crestere conform Hotararii de Guvern nr. 998 din 27 august 2008 care desemneaza municipiile Brasov, ClujNapoca, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti si Timisoara ca poli nationali de crestere in care se realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si nationala, scopul fiind promovarea oraselor ca motoare ale dezvoltarii regionale si nationale, crearea unor noi relatii urban-rural si configurarea retelelor policentrice. De asemenea, in Cluj Napoca si-au stabilit centrul de activitate institutii care asigura dezvoltarea economica a orasului si a intregii regiuni, precum Camera de Comert si Industrie, Centrul de Afaceri Transilvania, care ofera firmelor posibilitatea de a investi in Cluj-Napoca si de a gasi noi parteneri, centre de afaceri straine, precum Asociatia Intreprinderilor Italiene si, in perspectiva, un Centru de afaceri olandez. Ambasada Americana din Bucuresti a acordat Clujului titlul de Oras de 5 stele, pentru simplificarea procedurilor birocratice din administratia locala. Este important de mentionat ca rata de crestere a produsului intern brut real al Romaniei se afla peste media regionala, iar in anul 2008, tara noastra a realizat una din cele mai mari rate de crestere la nivelul regiunii. Acest ritm alert de expansiune este partial explicat de evolutia pozitiva a cererii interne, care a fost in principal finantata de sistemul creditelor aflate in dezvoltare. De asemenea se pot observa categoriile cu contributia cea mai mare in cresterea PIB-ului national , respectiv constructiile si serviciile. Sursa: Institutul National de Statistica
125 120 115 110 105 100 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 PIB real Deflator PIB

trend ascendent pe intreaga perioada 2002-2008 varfuri inregistrate in 2004 2006 cu un maxim in 2008.
puncte procentuale

E volutia contr ibutie i pr incipale lor cate gor ii de r e s ur s e la cr e s te r e a PIB, in s e m . I al anilor 2002-2008 3,8 3,4 3,3 3,6 3,2

3 2,5 2,0 2 1,7 1,0 1 0,7 0,3 0 0,2 2002 -1 0,9 0,3 0,2 2003 0,4 0,2 0,3 2004 -0,3 2005 0,0 2006 -0,2 2007 -0,4 0,1 2008 1,6 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0 2,2 1,8 1,7 1,6 1,6 1,1

Agricultura, silv pisc., expl. forest. ., Industrie

-2

Constructii Serv icii Impozite nete pe produs

48

Produsul intern brut sem.I 2008 / sem.I 2007 % cresteri (%) - Produsul Intern Brut 108,8 - Investitii straine directe 159,5 - Indicele deflator al valorii adaugate brute 114,5 - Dinamica exporturilor de bunuri 1) 118,1 - Dinamica importurilor de bunuri 1) 115,3 - Dinamica cererii interne 112,4 - Dinamica formarii brute de capital fix 131,1 - Indicele preturilor de consum: - iunie 2008 / decembrie 2007 103,57 - iunie 2008 / iunie 2007 108,61 - iul.2007-iun. 2008 / iul.2006- iun.2007 107,07 - Efectivul de salariati la 31 iulie (4833,2 mii persoane)2) 101,8 - Rata locurilor de munca vacante (2,02% in trim. II 2008)3) 95,7 1) calculat din valori exprimate in euro 2) 31 iulie 2008 fata de 31 iulie 2007 3) trimestrul II 2008 fata de trimestrul II 2007 8,8 59,5 14,5 18,1 15,3 12,4 31,1 1,8 -4,3

Crestere trimestriala a PIB 2008/ 2007- in % Trim.I ROMANIA 8,2 UE (27) 2,0 Danemarca -0,9 Germania 1,8 Spania 2,8 Franta 1,7 Ungaria 1,7 Lituania 7,0 Olanda 3,3 Austria 2,7 Polonia 6,3 Slovacia 8,7 Suedia 1,0

Trim.II 9,3 2,0 1,2 3,1 1,6 1,6 2,2 5,3 2,8 2,0 6,0 7,6 2,6

Contributia categoriilor de resurse la deflatorul Valorii adaugate brute, sem.I 2008 / sem.I 2007

VAB 14,5% S ervicii Industrie Constructii A gricultura 1,3% 4,7% 7,6%

0,9%

49
0 2 4 6 8 10 12 14 16

Cresterea Produsului intern brut Evolutia PIB 2008 Produs Intern Brut Trim.I Trim.II - milioane lei*) 86745,0 109019,1 - milioane euro*) 23513,2 29847,3 In % fata de perioada corespunzatoare: - din anul precedent 108,2 109,3 - din anul 2000 157,8 162,4 *) preturi curente Deflatorul PIB in 116,5 114,5 % fata de perioada corespunzatoare din anul precedent Sem.I 195764,1 53360,5 108,8 160,3 115,4

Aceasta rata de crestere a PIB-ului a fost cea mai semnificativa din ultimii cincisprezece ani si se datoreaza, in principal, majorarii nivelului de consum pe pietele autohtone si a cresterii investitiilor. Politicile macroeconomice si evolutiile politice la nivel national au un efect important asupra performantelor. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici la nivel national indica un mediu favorabil dezvoltarii la nivel de judet. Conform asteptarilor analistilor regiunea NordVest va continua sa detina un ritm alert de expansiune economica, devenind una din regiunile cu rata cea mai mare de crestere. Veniturile si bunastarea populatiei Conform datelor din Ancheta asupra Fortei de Munca sintetizate in Anuarul Statistic al Romaniei, avem: Evolutia castigului salarial mediu brut (la nivel national) - lei iun. 2008 iul. 2008 aug. 2008 1738 1769 1728 1188 1435 1659 1493 1191 1373 1609 1498

Total tara Agricultura, vanatoare si 1148 servicii anexe Silvicultura, exploatare 1372 forestiera si servicii anexe Industrie 1594 Constructii 1436 Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor, 1376 motocicletelor si a bunurilor personale si de uz gospodaresc Hoteluri si restaurante 939 Transporturi terestre; 1616 transporturi prin conducte

1402

1401

985 1707

984 1715 50

Transporturi pe apa 2225 Transporturi aeriene 4467 Activitati anexe si auxiliare de transport; activitati ale 2343 agentiilor de turism Posta si telecomunicatii 2802 Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de 4513 asigurari si ale caselor de pensii) Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia 2771 celor din sistemul public de asigurari sociale) Cercetare-dezvoltare si 3024 informatica Administratie publica si aparare; asigurari sociale din 2964 sistemul public Invatamant 2042 Sanatate si asistenta sociala 1844 Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, 1181 salubritate si activitati similare Alte activitati 1527 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

2303 4491 2500 2672 4390

2311 4452 2552 2701 4203

3071

3100

3186 3152 1982 1669 1222 1599

3155 2851 1902 1645 1203 1579

Evolutia castigului salarial mediu brut (la nivel judetean) lei/persoana 2007 2008 aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. 1500 1468 1595 1677 1828 1669 1612 1823 1820 1837 1837 1890 1841

Total judet Agricultura, vanatoare si servicii anexe, Silvicultura si 1392 1246 1248 1458 1541 1285 1231 1291 1319 1278 1323 1369 1489 Piscicultura Industrie si constructii *) 1454 1408 1490 1546 1700 1477 1510 1624 1663 1693 1735 1755 1728 Servicii *) 1533 1511 1669 1765 1914 1796 1679 1958 1926 1934 1906 1982 1917 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj In judetul Cluj, castigul salarial mediu nominal brut realizat in luna august 2008 a fost de 1841 lei si cel net de 1361 lei. Castigul salarial mediu net din luna august 2008 a fost mai mare cu 22,9% fata de aceeasi luna din anul 2007. Daca ne raportam la nivel national, castigurile salariale medii in judetul Cluj au fost mai ridicate decat media nationala, pentru lunile iunie-iulie-august 2008, conform datelor statistice. Efectivul salariatilor din economie (la nivel judetean) anii 2005 2006 mii persoane 2005 2006 mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai

51

Total judet Agricultura, vanatoare si servicii anexe, Silvicultura si Piscicultura Industrie si constructii Servicii

1877 18798 18782 18748 18683 1854 19107 1936 1957 1960 1965 188389 186822 08 8 0 6 9 02 8 56 19 18 78

3076 3087

3080

3078

3072

3061

3061 3038 3131 3173 3207 3212 3221

8588 8482 8860 8954 8968 8994 86195 86012 85935 85782 85486 85478 87425 4 8 5 9 6 2 9874 9753 10052 1018 1029 1031 1034 99107 98896 98807 98632 98292 98283 8 6 2 78 63 20 15

Efectivul salariatilor din economie (la nivel judetean) anii 2007 - 2008 mii persoane 2007 2008 aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. 20488 2047 20469 2044 2037 2100 2119 2130 2136 2140 2139 2142 2140 2 89 5 26 59 05 00 26 79 50 76 08 38

Total judet

Agricultura, vanatoare si servicii anexe, Silvicultura 2090 2089 2088 2086 2079 2014 2032 2043 2049 2053 2052 2054 2053 si Piscicultura 8477 8462 8435 8163 8237 8281 8306 8321 8318 8327 8320 Industrie si constructii 84817 84740 9 8 2 9 5 3 7 1 2 3 6 11797 1179 11786 1177 1173 1263 1274 1281 1285 1287 1287 1288 1287 Servicii si alte activitati 5 21 7 12 28 52 93 70 63 86 42 81 79 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Pe termen mediu, perioada 2005-2008, se remarca o crestere a numarului total de salariati la nivel regional. Totusi, daca ne raportam la agricultura, numarul a scazut in august 2008 la 2053 mii persoane de la 3221 mii persoane cati au fost inregistrati la mijlocul anului 2006. De asemnea, in industrie, la nivelul lunii mai 2006, numarul mediu de angajati era de 89.942 mii persoane in timp ce in august 2008 numarul inregistrat este de 83.206 mii persoane. In schimb, in domeniul serviciilor cresterea este constanta, in decembrie 2005 este de 97.536, in mai 2006 este de 10.3415 iar in august 2008 se inregistreaza un numar de 128.779 mii persoane. Sectorul primar (agricultura) inregistreaza o reducere a salariatilor Se inregistreaza o reducere a sectorului secundar (industrie) Crestere spectaculoasa a ponderii populatiei salariate la nivel de judet in sectorul tertiar. Sectorul tertiar retine peste jumatate din numarul de salariati la nivel de judet. Acest lucru ne arata ca economia la nivelul judetului, cum de altfel se intampla si la nivel national, se concentreaza mai mult pe servicii, lasand in urma sectoarele productive (agricultura si industria). 5.2. Agentii economici Unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati si clase de marime, in anul 2007: numar unitati din care: pe clase de marime, dupa numarul de salariati Judet Total 250 Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1) 0-9 10-49 50-249 si 52

Cluj Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, Diverse activitati

25623 61 2898 42 2937 8899 991 2161 5924

22578 38 2128 23 2509 7912 813 1957 5615

2530 18 566 5 359 877 162 180 259

438 4 170 10 56 101 16 15 45

peste 77 1 34 4 13 9 0 9 5 0 0 1 1

87 8 0 95 389 22 2 413 753 39 14 807 354 35 5 395 Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii este deosebit de importanta deoarece reprezinta principala sursa de locuri de munca si creeaza o cultura a competitiei bazata pe flexibilitate si productivitate. In ultimii ani, numarul intreprinderilor mici, cu mai putin de 50 de angajati, a crescut ca urmare a dezvoltarii microintreprinderilor si datorita programelor de finantare guvernamentale si europene, in timp ce numarul firmelor mari, cu peste 250 de angajati, este cu mult mai mic in special datorita restructurarii marilor intreprinderi de stat. Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2007: Cifra de afaceri Judetul (milioane lei Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1) preturi curente) Cluj Total 30518 Industrie extractiva 181 Industrie prelucratoare 5897 Energie electrica si termica, gaze si apa 1209 Constructii 4162 Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 13838 Hoteluri si restaurante 409 Transport, depozitare si comunicatii 2229 Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 1970 Invatamant 16 Sanatate si asistenta sociala 84 Alte activitati de servicii colective, sociale si 340 personale Diverse activitati 183 Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj In anul 2007 cifra de afaceri a insumat 30517,5 milioane lei , numarul unitatilor active in judetul Cluj fiind de 25 623.Dintre acestea, 24 809 sunt SRL-uri, 549 sunt societati pe actiuni, 22 sunt regii autonome. 53

Cifra de afaceri corespunzatoare SRL-rilor, in anul 2007 a fost de 22 402,6 milioane lei, reprezentand 73,4% din total. Investitiile brute ale unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2007: Judetul Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1) Investitii brute (miliarde lei preturi curente)

Cluj Total 5928 Industrie extractiva 52 Industrie prelucratoare 829 Energie electrica si termica, gaze si apa 216 Constructii 846 Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 1368 Hoteluri si restaurante 101 Transport, depozitare si comunicatii 691 Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 1632 Invatamant 4 Sanatate si asistenta sociala 27 Alte activitati de servicii colective, sociale si personale 68 Diverse activitati 94 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj In ceea ce priveste aportul intreprinderilor la realizarea cifrei de afaceri totale la nivelul judetului, din datele puse la dispozitie de catre Directia Regionala de Statistica Cluj rezulta ca la finele anului 2007 din 25 623 de agenti economici activi, I.M.M.-urile numarau 25 546 , respectiv 99,7 %; ponderea cifrei de afaceri realizata de acestea era 80,3% din totalul cifrei de afaceri realizata la nivelul judetului (30 518 milione lei); investitiile brute realizate de I.M.M.-uri au fost de 4883 milioane lei , adica 82,4% din totalul investitiilor inregistrate la nivel de judet (5928 milioane lei). 5.3 Industria Productia industriala ce se realizeaza in judetul Cluj este destinata acoperirii cerintelor de consum pe piata interna, cat si livrarii catre partenerii externi. Valoarea productiei industriale realizata in anul 2007 se cifreaza la 4363,3 milioane lei (preturi curente) reprezentand in conditii comparabile de preturi, o crestere de 7,4 % fata de nivelul inregistrat in anul 2006. Realizarea volunului productiei industriale a avut loc in cea mai mare parte pe seama industriei prelucratoare, ponderea acesteia, in totalul productiei industriale fiind de 92,5%. Indicele productiei industriale pe opt luni din anul 2008 comparativ cu aceeasi perioada din anul 2007 a fost de 100,9%, iar in luna august 2008 comparativ cu luna august 2007 a fost de 93,0% (Sursa: Directia Regionala de Valoarea productiei industriale realizate pe fiecare luna din anii 2007 si 2008 Statistica Cluj). - milioane lei (preturi comparabile) Indici superiori fata de perioada 1 ianuarie 31 august 2007 s-au inregistrat in 140 120 activitatile: fabricarea produselor din 100 2007 cauciuc si mase plastice, industria 2008 80 constructiilor metalice si a produselor din
60 40 20 0
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUNIE IULIE AUGUST

54

metal, alte activitati extractive, industria metalurgica si a produselor din metal, productia de mobilier si alte activitati industriale, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda, edituri poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor, fabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale, industria altor mijloace de transport, industria de aparatura si instrumente medicale de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie, industria altor produse din minerale nemetalice. ACTIVITATI INDUSTRIALE Structura Structura Structura Structura Structura % % % % % 2004 2005 2006 2007 2008 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 0,2 0,2 3,0 18,6 3,9 5,1 0,5 0,3 7,0 1,2 8,0 0,1 0,2 2,4 16,3 2,9 8,2 4,5 1,0 7,9 2,2 8,3 0,1 2,4 14,0 2,5 6,7 4,1 1,1 7,1 3,0 10,0 3,5 13,3 2,2 6,7 2,8 1,3 6,3 2,7 9,3 0,1 2,7 10,3 2,0 3,4 1,7 0,9 4,3 2,5 5,7

TOTAL INDUSTRIE Silvicultura, exploatarea forestiera si servicii anexe see Extractia si prepararea minereurilor metalifere servicii anexe Alte activitati extractive Industria alimentara si a bauturilor Industria textila si a produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte Industria pielariei si a produselor din piele Fabricarea lemnului si a produselor din lemn Fabricarea celulozei, hirtiei si a produselor din hartie Edituri, poligrafie si reproducere pe suporti a inregistrarilor Fabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgica si a produselor din metal Industria constructiilor metalice si a produselor din metal Industria de masini si echipamente Industria de miji. de tehnica de calcul si de birou Productia de aparate pentru comanda si distributia electricitatii Echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii Industria de aparatura si instrumente medicale de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie Industria mijloacelor de transport rutier

0,7 12,4 16,5 3,4 4,2 1,3 0,1 -

0,8 9,9 11,2 3,9 4,2 1,5 2,2 1,0 0,1

1,7 8,9 10,5 6,1 3,4 0,9 4,0 0,8 0,5

2,2 9,0 10,5 8,1 3,8 0,3 3,9 0,5 0,5

1,7 6,4 10,0 6,9 2,3 0,1 3,2 24,5 0,3

0,5

0,7

0,5

0,4

0,6 55

Industria altor mijloace de transport Productia de mobilier si alte activitati industriale Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda Captarea, tratarea si distributia apei

1,5 7,0 0,8 2,3 1,3

1,5 5,6 0,1 2,2

2,0 5,7 0,1 2,6

1,5 7,2 0,1 2,8

2,0 5,0 0,1 2,4

1,1 1,3 1,1 0,9 Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj

Descresteri mai importante s-au inregistrat in anul 2008 in : industria alimentara si a bauturilor, fabricarea articolelor de imbracaminte. Industria pielariei si a produselor din piele, fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie,fabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor sintetice si artificiale, industria metalurgica si a produselor din metal,industria constructiilor metalice si a produselor din metal, industria de masini si echipamente,productia de mobilier si alte activitati industriale s.a. O crestere spectaculoasa s-a inregistrat la activitatea de productie a echipamentelor, aparatelor de radio, televiziune si comunicatii si in mai mica masura la industria altor mijloace de transport. Valoarea productiei livrata la export pe opt luni din anul 2008 reprezinta 30,3% din totalul productiei livrate. Principalele ramuri industriale in judetul Cluj sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria altor produse din materiale nemetalice (sticlarie, ceramica, materiale de constructii), industria metalurgica, industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale, productia de mobilier si alte activitati industriale.
Dinamica produc\iei industriale [n anii 1990-2007 - procente 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
1 990 1 991 1 992 1 993 1 994 1 995 1 996 1 997 1 998 1 999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

5.4. Comert exterior Activitatea de comert exterior din judetul Cluj, in perioada ianuarie decembrie 2008, se concretizeaza in realizarea unui volum de export in valoare de 978,7 milioane euro si a unor importuri care insumeaza 2 189,9 milioane euro. Judetul Cluj 2005 2006 2007 2008 Export 499 117 552 325 566 386 978 692 Mii Euro Import 906 137 1 225 805 1 687 546 2 189 934 56

Comparativ cu aceeasi perioada din anul 2007, exportul a crescut cu 72,8%, iar importul a crescut cu 29,8%. Dintre produsele livrate la export mentionam hartie si carton, articole si accesorii de imbracaminte, tricotaje, incaltaminte, produse din fonta, fier sau otel, cazane, masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si materiale electrice si parti ale acestora, mobila. Au fost importate in cantitati mari combustibili, uleiuri minerale, produse farmaceutice, materiale plastice si articole din material plastic, hartie si carton, articole din pasta de celuloza, produse din fonta, fier sau otel, cazane, masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si materiale electrice, automobile, instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, mobila. Comertul cu amanuntul Datele la nivel national indica cresteri semnificative pentru produse nealimentare, este vorba in principal de produse de folosinta indelungata la care populatia are acces in baza creditelor neguvernamentale. Accesul relativ facil la credite de consum de uz personal poate reprezenta un element care produce crestere, este in egala masura un potential pericol odata cu atingerea nivelului de saturatie in ceea ce priveste gradul de indatorare al populatiei. Se remarca cresteri valorice ale comertului cu amanuntul incepand din anul 2001, corelat cu cresterea puterii de cumparare a populatiei. In ultimii ani au fost deschise diverse super/hipermarketuri, cum ar fi Selgros, Kaufland, Cora, Real, Auchan, Carrefour mai ales in municipul Cluj-Napoca sau in mediul urban.

Investitii Nivelul investitiilor reflecta motivatia si dinamismul sectorului economic privat si reprezinta gradul de armonizare a strategiilor de dezvoltare locale, judetene sau regionale. Ponderea cea mai mare a investitiilor straine o reprezinta investitorii din Ungaria. Lista principalilor investitori in judetul Cluj (La 30.06.2005) TARA NUMAR FIRME PARTICIPARE STRAINA ($) 512 117688590 1. Ungaria 24 38133178 2. Luxemburg 1022 22092132 3 Italia 524 10563603 4 Germania 244 9926686 5. Austria 53 6735963 6. Spania 84 5400276 7. Marea Britanie 167 3635458 8. Franta 192 3450043 9. SUA 129 2969743 10. Olanda 1222 9126320 Alte 71 tari TOTAL 4173 229721990 Sursa: CCIA Cluj Investitorii din primele 10 tari reprezinta 70,7% din numarul firmelor cu participare straina din judetul Cluj si 96% din capitalul strain subscris. Una dintre cele mai importante investitii attt la nivel regional cat si national o reprezinta prezenta companiei finlandeze Nokia.

57

Terenul pe care se afla parcul industrial Tetarom III, in care firma Nokia are un centru de cercetare si isi va deschide linia de productie, se afl la 18 kilometri de municipiul Cluj-Napoca , in localitatea Jucu. Suprafata total pe care se intinde parcul va fi de 159 de hectare, din care Nokia are 90 de hectare. Investitia total se ridica la 200 de milioane de euro. De asemenea, in anul 2010, sumele care se vor aduna doar din taxele salariale ale angajatilor Nokia si ale firmelor conexe care vor lucra in cadrul acestui proiect vor fi de 59 de milioane de euro. Ramurile economice cele mai atractive apartin domeniilor: energetic, industrie prelucratoare, industria bunurilor de consum, precum si activitatile de transport si depozitare. O pozitie importanta este ocupata de sectorul de servicii prestate populatiei si domeniile IT si comunicatii. 5.5. Constructii Procesul de transformare a economiei judetului vizand atingerea unor parametri de performanta specifici unei economii de piata concurentiale a fost si este indisolubil conditionat de existenta unor resurse financiare care sa permita agentilor economici sa-si restructureze, reorganizeze si modernizeze potentialul productiv , astfel incat rezultatele activitatii sa satisfaca in masura crescanda cererile solvabile interne si pe piata externa. In ultimii ani s-a inregistart o revigorare a capacitatii investitionale, volumul fondurilor utilizate fiind superior fata de anii precedenti si s-a concretizat in numeroase amenajari,modernizari si extinderi de spatii si constrctii noi indeosebi in sectorul privat.Comparativ cu anul 2006 s-a inregistrat o crestere cu 41,9% pe total investitii. Volumul investitiilor realizat de principalii agenti economici in cursul anului 2007 reprezinta 1390,9 milioane lei, din care, sectorul de stat detine 24,5%, sectorul majoritar de stat 0,1%,majoritar privat 4,4%, privat 70,8% si proprietate cooperatista 0,2%.Din totalul investitiilor, 57,7% au fost efectuate in domeniul industriei, 1,9% in agricultura si silvicultura, 23,1% in constructii si 17,3% in comert.In anul 2007 au fost construite 2330 locuinte, majoritatea(2327) fiind realizate de catre populati din fonduri proprii. Un rol important il constituie constructia de locuinte : Comunele din zona de munte reprezinta o atractivitate pentru constructia locuintelor/caselor de vacanta: Belis, Baisoara, Rasca, etc. Zona situata in proximitatea orasului reprezinta atractivitate pentru investitia in locuinte, tocmai prin apropierea fata de centrul urban: comunele Apahida, Floresti, Feleacu, Baciu in jurul Municipiului Cluj-Napoca; Sandulesti sau Tureni in vecinatatea Turzii; Cuzdrioara in apropierea Municipiului Dej. Aproximativ 43%, adica un numar de 116026 din locuintele din judet se afla concentrate in municipiul Cluj-Napoca. Este important de mentionat ca circa 98% din locuinte se afla in proprietate privata. In ceea ce priveste distributia suprafetei locuibile ,Cluj-Napoca detine 44% din totalul disponibil la nivel judetean, in ciuda problemelor legate de costurile ridicate ale proprietatii si a aglomeratiei urbane. Indicii investitiilor realizate % trimestrul corespunzator din anul precedent = 100 2007 2008 trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II 120,1 206,5 111,7 154,7 177,5 92,4 135,7 174,5 143,0 154,9 297,9 126,0 58

Investitii total din care: lucrari de constructii

utilaje (inclusiv mijloace de 101,6 240,8 95,7 174,8 126,0 67,0 transport) Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Nota: Indicele investitiilor realizate este calculat pe baza unei cercetari statistice selective care cuprinde toate intreprinderile cu peste 50 de salariati si un esantion de intreprinderi cu 4 49 salariati. Raportarea investitiilor pe judete se face dupa sediul central al intreprinderii furnizoare de date. Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale numar 2007 2008 aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai iun. Iul. Aug. 214 392 375 151 186 213 238 160 226 262 292 202 328

Total judet Locuinte terminate

numar trim. I Locuinte terminate 364 mediul urban 178 mediul rural 186 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj - Date provizorii Nota: Indicatorul Locuinte terminate se refera la totalul locuintelor finalizate in cursul trimestrului. De asemenea, observam ca in primul trimestrul al anului 2008 investitiile in domeniul constructiilor au atins o crestere maxima de peste 4 ori fata de primul trimestrul al anului 2007, urmand ca in al doilea trimestru al anului 2008, procentul de crestere sa se diminueze simtitor, ceea ce implica o nivelare la nivel de investitii. Cifrele date de statistica demonstreaza, mai ales pentru primul trimestru al anului 2008 un maxim de crestere in domeniul constructiilor (peste 1700 de locuinte terminate, peste 300 de autorizatii de constructie eliberate pentru cladiri rezidentiale). Aceste investitii majore demonstreaza gradul crescut de bunastare precum si investitia masiva in turism (crearea de infrastructura). 5.6. Parcuri industriale Parc Locatie industrial Tetarom Str. Taietura I Turcului, nr. 47, 400221, ClujNapoca 2007 2008 trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II 1) 338 795 833 1716 799 173 372 654 189 298 165 423 179 1527 501

Cai de acces Rutier: - E60 Viena / Budapesta / Oradea / Cluj / Bucuresti la 2 Km distanta - Autostrada Bucuresti / Cluj / Oradea (termen de finalizare 2010) la 8 Km distanta Cale ferata:

Regimul juridic Terenul si infrastructura aferente Parcului industrial TETAROM I sunt proprietatea Consiliului Judetean Cluj si sunt in administrarea TETAROM

Servicii

Suprafata (ha) SC TETAROM SA, 32 ha in cadrul Parcului TETAROM I ofera: - servicii de infrastructura (apacanal, electricitate, gaz metan, energie termica, telecomunicatii) - servicii conexe : curatenie, mentenanta, paza 59

Viena / Budapesta / Oradea / Cluj / Bucuresti Aerian: Aeroportul International Cluj: situat la aproximativ 8 Km distanta fata de Tetarom I

SA.

si protectie, posta, comunicatii, transport). - Servicii de uz general: o Servicii bancare o Consultanta in investitii (infrastructura, cladiri, investitii nepoluante, juridica, economica, financiara) o Asistenta (tehnica, financiara, asistenta fortei de munca) o Spatii polivalente o Sali de conferinta o Servicii hoteliere o Spatii agrement o Centru comercial - Servicii ce sprijina dezvoltarea (inventii, transfer tehnologic, contact cu autoritatile publice locale) - Sediu Multifunctional si Incubator de afaceri

Tetarom II

Bulevardul Muncii, 400461, ClujNapoca, (Zona Depoului de Tramvaie) - Situat la

Rutier: E 60 - Viena / Budapesta / Oradea / Cluj / Bucuresti la 12 Km distanta Cale ferata: Viena / Budapesta / Oradea / Cluj /

SC TETAROM SA, 12 ha Terenul este in cadrul Parcului TETAROM II proprietatea ofera: TETAROM - servicii de SA. Infrastructura infrastructura (apacanal, electricitate, aferenta gaz metan, energie parcului industrial este termica, telecomunicatii,) proprietatea 60

o distanta de 12 km de centrul orasului si la 2 km fata de aeroport

Bucuresti Aerian: Aeroportul International Cluj la aproximativ 2 Km distanta

Consiliului Judetean Cluj si este in administrarea TETAROM SA. Principalul client al TETAROM II este compania americana Emerson. Valoarea investitiilor acesteia se ridica la peste 75 milioane euro, iar numarul locurilor de munca create la peste 3500.

- servicii conexe: curatenie, mentenanta, paza si protectie, posta, comunicatii, transport). - Servicii de uz general: o Servicii bancare o Consultanta in investitii (infrastructura, cladiri, investitii nepoluante, juridica, economica, financiara) o Asistenta (tehnica, financiara, asistenta fortei de munca) o Spatii polivalente o Sali de conferinta o Servicii hoteliere o Spatii agrement o Centru comercial - Servicii ce sprijina dezvoltarea (inventii, transfer tehnologic, contact cu autoritatile publice locale) SC TETAROM SA, 154 ha in cadrul Parcului TETAROM III ofera: - servicii de infrastructura (apa-canal, electricitate, gaz metan, energie termica, telecomunicatii) - servicii conexe: 61

Tetarom III

Comuna Rutier: Jucu, jud. E 576 20 Km Cluj distanta pana la autostrada Transilvania Cale ferata: Cluj/Dej Aerian: Aeroportul International Cluj la aproximativ 10 Km distanta

Terenul este proprietatea TETAROM SA. Infrastructura aferenta parcului industrial este proprietatea Consiliului Judetean Cluj si este in administrarea

TETAROM SA.

curatenie, mentenanta, paza si protectie, posta, comunicatii, transport). - Servicii de uz general: o Servicii bancare o Consultanta in investitii (infrastructura, cladiri, investitii nepoluante, juridica, economica, financiara) o Asistenta (tehnica, financiara, asistenta fortei de munca) o Spatii polivalente o Sali de conferinta o Servicii hoteliere o Spatii agrement o Centru comercial Servicii ce sprijina dezvoltarea (inventii, transfer tehnologic, contact cu autoritatile publice locale).

Alte informatii: Tetarom I Infrastructura drumuri de acces si trotuare in suprafata de 14 000 m2 parcari de uz general (54 locuri) si spatii verzi (20.000 m2) 27 parcele inegale datorita configuratiei terenului, in suprafata utila de 190.000 m2, dotate cu urmatoarele utilitati: 1. alimentare cu apa: 3000 ml de conducte, debit 180 m3/h 2. energie electrica: alimentare dubla, 2 linii de 8MW, 10 KV 3. gaz: 2 300 ml de conducte, debit 2.580 m3/h 4. canalizare: 4 000 ml de conducte 5. telefonie si Internet: 4 operatori, UPC, RDS, Romtelecom, Radiocom 62

Sediul central Tetarom SA si Incubator de afaceri (D+P+1) Hala Multifunctionala de productie (P+1) in suprafata de 5 055 m2 (cu toate utilitatile incluse) ce ofera: o 1 955 m2 birouri + spatii comune o 3 100 m2 spatii de productie Parcul Industrial de Inalta Tehnologie (Tetarom I) a fost creat ca o necesitate de a stimula cresterea economica in zona, de a incuraja dezvoltarea inaltei tehnologii, nepoluante, valorificand astfel potentialul extraordinar creat de mana de lucru inalt calificata, asigurata de mediul universitar clujean (peste 100.000 studenti). Astfel in anul 2000, Consiliul Judetean Cluj a realizat proiectul Dezvoltarea zonei economice de Vest parc industrial pentru tehnologii avansate. Pentru finantarea acestui proiect s-a obtinut un Grant PHARE, restul finantarii fiind acoperite din surse locale si guvernamentale. Valoarea totala a Proiectului Parcului Industrial TETAROM I a fost de 5.188.679,9 EURO si a fost asigurata in cote parti astfel: Uniunea Europeana 64,8% -3.362.260,69 EURO Guvernul Romaniei 21,6% - 1.120.753,56 EURO Consiliul Judetean Cluj 13,6%-705.659,65 EURO Pentru asigurarea reusitei proiectului a fost infiintata societatea TETAROM SA care, ulterior, s-a constituit si ca si Unitate de Implemetare a Proiectului. Desi termenul final pentru ocuparea integrala, conform Raportului de Fezabilitate intocmit de UE era 2015, la data inaugurarii Parcului Industrial de Inalta Tehnologie TETAROM I, noiembrie 2005, era in intregime contractat. Valoarea investitiilor atrase prin contractele semnate este de peste 115 milioane de Euro. Numarul de locuri de munca create ( conform declaratiilor firmelor in contractele semnate) este de 3000. Activitatile care se vor desfasura vor fi cu preponderenta din domeniile: Software Electronica Telecomunicatii Automatizari industriale Servicii de uz general Tetarom II Infrastructura drumuri de acces si trotuare in suprafata de 3 500 m2 trotuare si spatii verzi in suprafata de 3.350 m2 3 parcele repartizate astfel: 1. Emerson suprafata utila de 110.000 m2, cu urmatoarele constructii: o Sediu administrativ si cercetare-proiectare o 6 fabrici (cca. 48.000 m2, realizat 12.000 m2) o alimentare cu apa: 500 ml de conducte, debit: 180 m3/h o energie electrica: alimentare dubla, 2 linii de 8MW, 20 KV o gaz: 1500 ml de conducte, debit 2.50 m3/h o canalizare: 600 ml de conducte o telefonie si Internet: 3 operatori UPC, RDS, Romtelecom 63

2. CBC Development Design sediu administrativ si cladire (cca. 9.000 m2, in constructie) 3. Eon Gaz suprafata utila de 144 m2 statie reglare masurare gaz Suprafata este dotata cu urmatoarele utilitati: o Alimentare cu apa: o Energie electrica o Gaz o Canalizare o Telecomunicatii o Drumuri de acces si trotuare o Parcari o Spatii verzi o servicii de uz general (hotel, spatii comerciale, banca, policlinica) Tetarom III In Parcul industrial se asigura urmatoarele utilitati: o Drumuri asfaltate 8 km o Energie electrica 50 MW o Gaze naturale 100 000 m3 / zi o Apa 15 l / s, 500 m3 / zi o Canalizare 460 m3 / zi o Telecomunicatii 128 Mb (Romtelecom, Vodafone, Orange). In judetul Cluj exista mari posibilitati de investire, cei interesati avand la dispozitie o puternica si diversificata baza tehnico-materiala, forta de munca corespunzator calificata, piata de desfacere si o legislatie corespunzatoare ce garanteaza drepturile investitorilor straini in Romania. 5.7. Fiscalitatea si fondurile publice Dinamica incasarilor la bugetul consolidat Activitatea de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat se prezinta astfel: - mil RON Incasari Incasari % octombrie 2008 octombrie 2007 2008/2007 266,4 202,4 131,6 Buget de stat 100,0 85,1 117,5 Buget Asigurari Sociale de Stat 39,2 40,1 97,7 Buget Fond National Unic de Asigurari Sanatate 5,1 8,2 62,1 Buget Asigurari Somaj Total buget general 410,6 336,0 122,2 consolidat judetul Cluj Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Cluj Exercitiul financiar pe luna octombrie 2008 s-a incheiat cu un excedent pe total judet, in suma de 39.066 mii lei. Directia Generala a Finantelor Publice Cluj mentioneaza ca prelevarile din bugetul de stat pentru bugetele locale in luna octombrie 2008, in suma de 81.231 mii lei reprezinta 30,5 % din incasarile totale la bugetul de stat in suma de 266.172 mii lei. Dupa cum se observa, in ultimul an, dinamica incasarilor la bugetul consolidat a inregistrat o crestere importanta a incasarii veniturilor la bugetul consolidat (cu peste 120% fata de anul 2007), atat la nivel national, cat si la nivelul judetului Cluj. Aceasta se datoreaza imbunatatirii de la an la an a capacitatii administratiei fiscale nationale, dar si a celei judetene, de administrare a veniturilor, totul pe fondul cresterii 64

economice inregistrate la nivelul judetului, dar in principal prin actiunile sustinute de crestere a gradului de conformare voluntara din partea contribuabililor privind declararea si plata obligatiilor bugetare. 5.8. Cercetare - dezvoltare Componenta educational in strans legtur cu cercetarea stiintific trebuie s asigure competentele de care au nevoie viitorii specialisti la un nivel competitiv pe o piat liber a muncii. In judetul Cluj, numarul salariatilor din domeniul cercetarii dezvoltarii a crescut in anul 2006 cu peste 43%. Astfel in 2005 existau un numar de 2080 de angajati in timp ce la nivelul anului 2006 numarul de angajati trecea de 2990. Institutiile universitare din judetul Cluj sunt: - Universitatea Babe-Bolyai; - Universitatea Tehnic; - Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu; - Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar; - Academia de Muzic Gheorghe Dima; - Universitatea de Art i Design; - Universitatea Avram Iancu; - Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir; - Universitatea Bogdan Vod; - Universitatea Sapientia. Cercetarea-dezvoltarea, alaturi de inovare, redevine unul dintre factorii importanti ai cresterii competitivitatii judetului, orientandu-se catre nevoile actuale ale mediului economic. Un exemplu important il reprezinta investitia in cercetare dezvoltare a companiei finlandeze Nokia. Centrul Nokia de la Cluj a fost creat in 2006, dup ce compania americana de IT Intellisync, care detinea o subsidiara la Cluj, a fost cumparata de compania finlandeza. Compania Intellisync era la momentul achizitiei unul din liderii mondiali in platformele de mesagerie wireless si in aplicatiile pentru telefonia mobila. Producatorul de telefoane mobile Nokia a dezvoltat in Cluj-Napoca o divizie de cercetare. Centrul de cercetare si dezvoltare al Nokia din Cluj-Napoca se va extinde in urmatoarea perioad angajand ingineri specializati in dezvoltarea de software. Centrul de cercetare Nokia (Nokia Reasearch & Development) este structurat pe patru departamente, echipa Nokia Cluj fiind implicat in 10 proiecte. Prezenta Nokia in Romania include Nokia Enterprise Solutions, cu un centru de cercetare si dezvoltare (Nokia Reasearch & Development), care face parte din divizia Enterprise Solutions Business Group precum si Nokia Village din Jucu, unde se vor construi liniile de productie ale Nokia, care fac parte din divizia Customer & Market Operations a companiei finlandeze. Reprezentantii Nokia au specificat ca diviziile sunt entitati distincte in cadrul companiei. Din aprilie 2008 s-au mutat intr-o noua cldire din cadrul Olimpia Business Center , schimbarea sediului facand parte din strategia Nokia de a oferi cele mai bune conditii de munc angajatilor. Noul sediu Nokia este dotat cu birouri de clasa A, o terasa la ultimul nivel, sali de conferinta, parcare subterana, o sala de gimnastica si o sauna. 5.9. Agricultura Sectorul agricol 65

Conditiile naturale variate ale judetului ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi complexe, care constituie o ramura importanta in economia judetului participand semnificativ la realizarea produsului intern brut. Suprafata totala a judetului este de 667.440 ha, in care se regasesc toate formele de relief: dealuri si podisuri 395.210 ha, munti 104.075 ha, depresiuni montane si intracolinare 108.000 ha, campie 60.155 ha. Diversitatea productiilor agricole ale comunelor reprezinta caracteristica definitorie a agriculturii judetului: - Exploatatii agricole mici caracterizate de practicarea unei agriculturi de subsistenta si diversitate in alegerea tipurilor de culturi agricole; - Surplusurile de productie sunt mici; - Resurse umane reduse datorita migratiei rural urban. In anul 2003 trendul emigratiei si al imigratiei urmareste acelasi tipar ca in 1995: cresteri ale populatiei datorate imigratiei nete se constata in aria proxim urbana, iar scaderi ale populatiei datorate emigratiei nete se constata in aria ce insumeaza comunele din Campia Transilvaniei si cele montane; - Procedura pentru comasarea terenurilor destul de anevoioasa din cauza birocratiei conduce la faramitarea activitatilor antreprenoriale in domeniul agricol; - Surplusurile sunt convertite in produse necesare traiului prin intermediul pietelor agroalimentare fiind prea mici pentru a putea fi convertite in mijloace de productie pentru a rentabiliza exploatatia agricola; - Cu cat urcam pe scala altitudinii geografice, cu atat volumul si gama productiilor agricole scad: comunele ce apartin arealului Muntilor Apuseni se incadreaza in grupa ce insumeaza cote inferioare ale productiei agricole; - Rentabilizarea activitatilor zootehnice este in mare masura dependenta de gradul de prelucrare pe plan local a produselor animaliere in unitati industriale de capacitate mica si mijlocie. Categorii de folosinta a terenurilor Total (ha)

Suprafata agricola Patrimoniul viticol - Vii pe rod Patrimoniul pomicol - Livezi pe rod Pajisti naturale - pasuni naturale - fanete naturala Suprafata arabila - Suprafata arabila totala amenajata pentru irigatii in sistem

424.381 340 4.169 802 242.079 162.467 79.612 177.793 5720

din care: sector majoritar sector majoritar de privat (ha) stat (ha) 419.907 4.474 340 3.979 645 240.478 161.402 79.076 175.110 5504 0 190 157 1.601 1.065 536 2.683 216

66

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

Suprafaa agricol
sector majoritar de stat (ha) 1%

sector majoritar privat (ha) 99% sector majoritar privat (ha)

sector majoritar de stat (ha)

Rezulta ca din suprafata agricola 99% este sector privat si 1% sector de stat si domeniu public. Suprafata agricola din domeniul privat de 419.907 ha este detinuta de 129.207 proprietari, revenind pe proprietar 3,25 ha, iar la suprafata arabila incarcatura pe producator este de 1,36 ha La inceputul anului 2008 in judet functionau 316 exploatatii agricole comerciale constituite in conformitate cu prevederile OUG nr.108/2001 privind exploatatiile agricole. Acestea exploataza 42.442 ha teren agricol din care 33.463 ha arabil, 1584 ha plantatii pomicole, 88 ha vii, 7.646 pajisti naturale Din cele 316 exploatatii agricole comerciale 215 sunt exploatatii vegetale, 48 sunt exploatatii zootehnice, 53 sunt exploatatii mixte. In baza legii 31/1990 sunt constituite 68 ca societati comerciale (SRL), in baza Legii nr.36/1991, sunt constituite 14 societati agricole , iar in baza altor acte normative sunt constituite 9 societati comerciale. Structura culturilor din arabil si productiile medii, pentru anul 2008 Cultura Grau+secara+triticale Orz de toamna Orzoaica de primavara Ovaz Porumb Soia Floarea soarelui Rapita Sfecla de zahar Tutun Fasole boabe Mazare boabe Cartofi total Legume de camp Plante de nutret (perene+anuale) Alte culturi suprafata -ha11.495 751 9.532 6.574 30.436 1000 3.116 726 1.792 26 1.516 285 12.671 11.886 27.048 404 Productia medie programata Kg/ha 3.147 3.578 2.716 1.838 2.779 1.849 1.727 2.142 33.032 1.350 1.634 3.530 18.169 17.847 x x

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

67

Teren ocupat: 119.558 ha Ogoare: 58.235 ha Suprafata arabila: 177.793 ha Productia agricola de bunuri si servicii agricole (date statistice inregistrate pana in anul 2006) - mii RON Anii Cluj 2002 2003 2004 2005 2006 2007 10628790 14132758 16362591 1591116 1827308 1620268 6713256 9567345 10633561 922061 1130360 974842 3878714 4529352 5690080 662490 686701 633911 36820 36061 38950 6565 10247 11515 Total Vegetala Animala Servicii agricole

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Silvicultura si vanatoare Suprafata totala a fondului forestier al judetului Cluj este de 153.497 ha, repartizata pe cele opt Ocoale Silvice astfel: Cluj-Napoca: 18.259 ha; Gherla: 18.972 ha; Huedin: 22.324 ha; Dej: 18.350 ha; Gilau: 14.874 ha: Turda: 25.101 ha; Belis: 17.066 ha si Somesul Rece: 18.551 ha. In registrele Directiei Silvice Cluj, pe ocoale silvice, figureaza urmatoarele fonduri de vanatoare: - Ocolul Silvic Dej cuprinde 7 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Gherla cuprinde 10 fonduri de vanatoare;. - Ocolul Silvic Turda cuprinde 12 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Huedin cuprinde 1 fond de vanatoare; - Ocolul Silvic Cluj-Napoca cuprinde 13 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Somesul Rece cuprinde 2 fonduri de vanatoare; - Ocolul Silvic Belis cuprinde 2 fonduri de vanatoare; Fondul forestier este administrat de opt ocoluri silvice, conform Directiei Sivice Cluj, si sunt 166 de padurari care intreprind actiuni specifice pentru paza si controlul circulatiei materialului lemnos. Fondul forestier de stat administrat de DSC se intinde pe 70.344 ha, iar cel privat administrat pe baza de contracte cu Directia Silvica este de 42.053 ha. Pentru alte peste 40.000 de ha nu au fost incheiate contracte de administrare. In anul 2008 au fost regenerate 292 ha din fondul forestier de stat din judetul Cluj, 182 ha fiind impadurite, in timp ce pe suprafetele private administrate cu contract au fost impadurite 20 ha, conform Directiei Silvice Cluj (DSC). In padurile judetului Cluj salasluieste o varietate fascinanta de animale salbatice. Maiestuosul cocos de munte, falnicul cerb, delicatul caprior si agilul iepure pun in valoare din plin biotipurile prielnice fiecaruia, laolalta cu flamandul lup, fiorosul mistret si masivul urs. O preocupare de baza pentru Directia Silvica Cluj o constituie activitatea de ocrotire a efectivelor de vanat. Mentinerea efectivelor optime pe specii se realizeaza prin practicarea vanatorii recreativ-sportive. Se organizeaza vanatori cu turistii straini la speciile de vanat principale, bine reprezentate, cum ar fi: urs, cerb, cocos de munte, mistret, caprior si vanat mic, la ocoalele silvice : Cluj, Belis, Turda, Somesul Rece , Gilau si Huedin. 68

Fondurile de vanatoare sunt amenajate cu instalatii vanatoresti specifice, iar casele de vanatoare din cadrul ocoalelor silvice mai sus mentionate pot asigura o atmosfera tihnita, departe de tumultul citadin. Casele de vanatoare si cabanele forestiere satisfac toate cerintele de confort ale vanatorilor. Zootehnie Cresterea animalelor in cadrul judetului Cluj reprezinta o ramura de baza a agriculturii, aceasta activitate detinand aproape 60% din valoarea totala a productiei agricole din judet, avand la baza o indelungata traditie si o importanta economica deosebita si care rezida din valorificarea superioara a resurselor vegetale si a unor subproduse rezultate de pe urma industrializarii ca: borhot de vin, borhot de spirt, tarite, taietei de sfecla, etc Productia agricola animala, in anul 2006 - RON din care: proprietate majoritara privata 57886 16809 24580 4283 12196 2277 2026 789 246 283

Judetul Cluj Carne total (tone greutate vie) Carne de bovine (tone greutate vie) Carne de porcine (tone greutate vie) Carne de ovine si caprine (tone greutate vie) Carne de pasare (tone greutate vie) Lapte total (mii hl) Lapte de vaca si bivolita (mii hl) Lana total (tone) Oua total (milioane bucati) Miere (tone)

Total

58033 16840 24678 4301 12196 2283 2032 795 246 283

Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj Efectivele de animale pe specii la data de 1.01.2008 pe judet si pe cele 2 sectoare (de stat si privat) se prezinta astfel capete Specie Total judet din care: sector de stat sector privat 78.109 379 77.730 Bovine 49.791 182 49.609 d.c. matca 112.582 151 112.431 Porcine total 5.546 44 5.502 d.c. matca Ovine si caprine 346.203 2.036 344.167 total 240.020 1.675 238.345 d.c. matca 1.706.050 1.706.050 Pasari total 655.411 655.411 d.c. gaini ouatoare 22.635 22.635 Cabaline total 69

15.000 d.c. cai de munca 10.896 Iepuri 20.160 Familii de albine 220 Animale de blana Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj

15.000 10.896 20.160 220

Pentru finele anului 2008 se propune obtinerea unei cresteri a efectivelor de animale pe specii cu 6% la bovine, 6% la porcine, 6% la ovine si 9% la pasari. De asemenea, pentru finele anului 2008 se propune obtinerea urmatoarelor productii medii : - lapte de vaca 3624 l/cap - lapte de oaie+ capra 70.9 l /cap - oua 201 oua/cap - lana 2.2 kg/cap si totale - lapte vaca 1912 mii hl - lapte oaie 159.6 mii hl - oua 181.350 mii buc. - lana 650 tone - carne -bovine 15.600 T - ovine 5.000 T - porcine 12.330 T - pasari 8.250 T Conform datelor statistice obtinute de la Directia Regionala de Statistica si Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, productia agricola animala a anului 2008 este mai scazuta fata de anul 2006. Totusi estimarile anului 2008 sunt de crestere a productiei pana la sfarsitul anului.

Piscicultura In apele de munte se remarca prezenta salmonidelor, in primul rand pastravul. Principalele fonduri de pescuit din aceasta categorie sunt reprezentate de: - fondul de pescuit Lacul Fantanele (pastrav indigen, pastrav curcubeu, lostrita); - fondul de pescuit nr.5 Somesul Cald (pastrav, lipan, alte specii); - fondul de pescuit nr.6 Valea Belisului; - fondurile de pescuit din apele de munte cum ar fi Valea Racatau, Somesu Rece, Secuieu, Valea Draganului, Scrind-lac si Floroiu-lac, Valea Ierii, Valea Vadului, Bondureasa si Valea Calului, Somesul Cald, Tarnita si Gilau. In zona colinara si de ses a judetului diversitatea piscicola e reprezentata de ciprinide, intre care predomina crapul, dar si alte specii precum: stiuca, somnul, carasul, platica, mreana si cleanul. In Campia Transilvaniei, apar 20 de lacuri fluviatile, din care 8 sunt amenajate ca helesteie si folosite pentru agrement si pescuit sportiv. 5.10. Turism Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de 70

la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datand din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale. Judetul Cluj beneficiaza de un potential turistic impresionant dar care este foarte putin exploatat (facem in principal referire la turismul montan - zona Muntilor Apuseni, turismul istoric Cluj-Napoca, agro-turism zona rurala etc.) Conform profilului turistic al judetului, fixat in liniile sale majore in PATR, principalele tipuri de turism competitive pentru judetul Cluj sunt: Turismul cultural se situeaza in varful piramidei posibilitatilor de afirmare datorita unui potential atractiv constituit din numeroase si variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente in perimetrul judetului. Turismul cultural poate fi: - Turismul urban are un camp de practicare larg deschis in municipiile Cluj Napoca, in primul rand, respectiv in Turda, Dej si Gherla in intravilanul carora exista o mare concentrare de atractii turistice: muzee, edificii religioase, Gradina Botanica, monumente (statui, busturi, case memoriale), vestigiile istorice, institutii de arta si cultura etc. - Turismul rural are o puternica tenta culturala prin valorificarea obiceiurilor, traditiilor sau folclorului local. - Turismul religios are in vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judetului, dar mai ales manifestarile organizate de acestea (hramuri, pelerinaje). Turismul recreativ montan ocupa locul secund al ierarhiei si se poate practica pe cca 25 % din suprafata judetului. Varietatea resurselor determina posibilitatea practicarii mai multor forme de turism si anume: o Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarna-schi, bob, saniute, patinaj) o Speoturismul o Alpinismul o Turismul de drumetie o Turismul cinegetic o Turismul de agrement piscicol o Turismul extrem Turismul curativ detine resurse importante, legate de saliferul ce strabate axial, de la nord-est la sud-vest judetul, ceea ce poate genera, prin amenajari adecvate cresterea competitivitatii sale in plan regional. El imbraca doua forme si anume : o Turismul balnear o Turismul climateric Turismul mixt sau polivalent rezulta din asocierea a doua sau a tuturor tipurilor precedente in vederea oferirii unor servicii rapide si complexe care raspund nevoilor turistilor. Frecventa este asocierea dintre turismul recreativ si cel cultural in cadrul turismului rural, devenit o forma in dezvoltare efervescenta la nivelul judetului Alte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul Judetului Cluj sunt: o Turismul stiintific, o Turismul de afaceri, o Turismul de tranzit.

71

Obiective turistice naturale GRADINA BOTANICA CLUJ-NAPOCA Este una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei. A fost infiintata in anul 1920 de catre profesorul universitar Alexandru Borza. Asezata in partea de sud a orasului, la o altitudine de 400-410 m, gradina se intinde pe 14 ha. Toata aceasta suprafata este accidentata, constituind un cadrul propice celor mai variate peisaje. In cuprinsul acestui muzeu al naturii, arborii si plantele specifice tuturor continentelor gasesc conditii optime de dezvoltare.Piriul Tiganilor imparte gradina in doua parti aproape egale, brazdate de cei trei afluenti ai sai, adaugind astfel o nota finala farmecului si pitorescului acestui loc. BAILE SOMESENI Sunt situate in partea estica a Clujului, la aproximativ 4 km de zona centrala. Aflate la o altitudine de 360 m, Baile Someseni stau pe un masiv de sare situat la mica adincime. Gratie virtutilor lor terapeutice, numeroasele izvoare minerale cu ape bicarbonate, cloruro-sodice si radioactive ofera posibilitati de tratare a diferitelor boli. BAILE COJOCNA Sunt situate in partea estica a comunei Cojocna, pe versantul stang al paraului Valea Sarata, la o altitudine de 340 m. Climatul bland al statiunii si cadrul pitoresc imbogatit de doua lacuri de acumulare (Lacul Toroc si Lacul Mare) constituie locul ideal pentru tratarea multor afectiuni. Statiunea pune la dispozitia oaspetilor sai bai reci si bai calde. Pentru baile calde exista bazine amenajate pe locul vechilor exploatari de sare care au fost active din timpul romanilor pana in Evul Mediu.

72

BAILE BAITA Statiune balneoclimaterica, situata la 265 m altitudine, in apropierea satului cu acelasi nume, aflandu-se in zona Dealurilor Dejului, langa localitatea Baita si la 1 Km de municipiul Gherla, fiind parte componenta a acestuia.Statiunea are o existenta milenara, atestata de dovezi privind folosirea apelor minerale inca din vremea romanilor. Climatul bland, cele doua izvoare minerale hipotermale (18-20 0C) bicarbonate, sarate si slab sulfuroase sunt indicate in special pentru tratarea bolilor de piele si a bolilor reumatice. Tratarea afectiunilor reumatismale si a celor neurologice periferice se realizeaza in 4 bazine, astfel: 2 bazine acoperite (unul cu apa sarata si calda si unul cu apa dulce) si 2 bazine extertioare ( unul cu apa sarata si calda si unul cu apa dulce). STATIUNEA TURDA BAI Se afla intr-o zona depresionara inconjurata de paduri, in partea de sud a municipiului Turda, la o altitudine medie de 360 m. Baile datand din vremea romanilor au fost mentionate inca din Evul Mediu si pana la sfarsitul secolului al XVII-lea sub numele de "Ocnele de sare de la Turda". Cele mai importante lacuri din statiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea etc. Statiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni, in special celor ale aparatului locomotor. CHEILE TURZII S-au format in urma erodarii calcarelor din componenta Culmii Petridului de catre raul Hasdate, pe o lungime de aproximativ 2 km. Cunoscute inca din vremea romanilor, Cheile Turzii s-au impus prin maretia peisajului si complexitatea faunei si florei. Relieful lor este caracterizat de pereti verticali, stanci in dezordine si numeroase pesteri. Pesterile din cheile Turzii: Pestera Calastur (751m), Pestera Liliecilor, Pestera Cuptorului etc. Majoritatea acestor pesteri sunt uscate si prezinta interes arheologic datorita descoperirii unor unelte datand din epoca de piatra si din epoca bronzului. Incepand cu perioada navalirilor tatare, localnicii au folosit aceste pesteri ca loc de refugiu. In zona turistica a Cheilor Turzii se afla si cabana Cheile Turzii, amplasata la o altitudine de 1385 m.

BAILE OCNA DEJULUI Situata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestora are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice. MUNTELE BAISORII Este situat la 800 m de comuna Baisoara si are o altitudine de 1600m. Zona este extrem de apreciata de amatorii de schi, iar vara exista conditii prielnice pentru vinat si pescuit. Complexul turistic Baisoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare si spre Cheile Runcului. Aici se pot practica diverse sporturi si jocuri, mai ales cele montane, in special drumetie, schi alpin, schi de tura, ciclism montan, parapanta. Sezonul de schi dureaza 4 luni pe an, din decembrie pana in martie. Partia Baisoara are un grad mediu de dificultate, iar dotarile pot oferi o vacanta la schi cu adevarat placuta. Statiunea Baisoara este una dintre cele mai importante statiuni turistice montane din judetul Cluj si din ansamblul Muntilor Apuseni, prin cadrul natural, prin accesibilitate, prin dotarile existente, prin valorile naturale si culturale din imprejurimi. Statiunea este considerata ca fiind a doua zona turistica din Europa bogata in ozon. 73

LACUL FANTANELE - BELIS Zona lacului Fantanele este situata in vestul judetului Cluj in partea nordica a muntilor Apuseni , la o altitudine de aproximativ 1000 metri, la confluenta dintre muntii Gilaului situati la est, muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud. In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel. Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977. In zona lacului Belis Fantanele, pe o raza de cativa Km, se poate vizita: Monumentul dedicat evenimentului de la 1918, Biserica de lemn (monument istoric), Biserica fortificata de la Valeni, Valea Iadului si Stana de Vale, Rezervatia naturala Cetatile Ponorului, Poiana Florilor, Cetatile Radesei, Pestera Ursilor, Pestera Alunu, Cascada de la Rachitele, Cheile Somesului Cald, Pestera Zmeilor, Pestera Humpleului, Pestera Ghetarul Scarisoara, Cheile Galbenei si Izbucul Galbenei, Bradul lui Horea din padurea Scoruset, Pestera Piatra Ponorului. In zona se pot face drumetii, sport nautic pe lac (exista si barci cu rame, hidrobiciclete), iar iarna se poate schia pe partia de schi de la Fantanele. MASIVUL VLADEASA Este un masiv format din doua ramuri ce coboara spre nord si sunt separate de riul Dragan. Mai importanta din punct de vedere turistic este ramura estica, marginita de Crisul repede la nord, raul Dragan la vest, Raul Hent la est si de cumpana Cris-Somes. Aspectul general este acela al unui podis vulcanic. Masivul Vladeasa este vizitat de un numar mare de turisti datorita numeroaselor sale trasee accesibile. ZONA GILAU TARNITA Este o zona deosebit de pitoreasca, ale carei principale puncte de atractie sunt constituite de barajul ridicat in zona Tarnita (87m) si de lacul Tarnita, care se intinde pe o suprafata de 216 ha.

MUNTII TRASCAULUI Munti extrem de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar. Dintre obiective de atractie turistica ale zonei se cuvine sa mentionam Cheile Turzii si Cheile Turenilor, sapate de cursurile riurilor Hasdate si Racilor. Rezervatii Naturale Fanetele Clujului - datorita florei sale extrem de variate este una dintre cele mai interesante rezervatii botanice. Situata la nord de municipiul Cluj-Napoca si strabatuta de paraul Valea Calda, aceasta se intinde pe o suprafata de 72,5 ha pe cuprinsul carora relieful este destul de accidentat si variat. Aici exista peste 450 de specii de plante asemanatoare cu cele din stepele din sudul Ucrainei. Rezervatia naturala Cheile Turzii Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune caracteristice: usturoiul salbatic, stanjenelul, specii de ferigi, etc. Rezervatia botanica de la Suatu 74

Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911.

Rezervatia Lacul Stiucii Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta. Rezervatia ornitologica "Lacul si Valea Legii" Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe cuprinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf. Rezervatia naturala Cheile Turenilor( sau Cheile Turului) Este o rezervatie naturala salbateca, cu o suprafata de 25 ha aflata la nord de municipiul Turda, in judetul Cluj. Este declarata rezervatie floristica naturala de interes national cu valoare mixta.

Muzee Muzeul etnografic al Transilvaniei Este cel mai mare muzeu cu acest specific in Romania; meritul sau deosebit este de a-si fi desfasurat neintrerupt activitatea pe o perioada de 75 de ani deja. Infiintarea lui, la 16 iunie 1922, reprezenta una dintre realizarile culturale ale perioadei imediat urmatoare infaptuirii, la 1 Decembrie 1918, a Romaniei Mari. Inca de la infiintare, s-a urmarit ca pe baza cercetarilor efectuate de personalul de specialitate, sa se formeze un fond documentar care sa permita muzeului sa se transforme intr-un "institut de cercetari stiintifice avand ca scop principal studiul vietii si civilizatiei poporului roman si ale popoarelor conlocuitoare".Rezultatele activitatii desfasurate de-a lungul celor 75 ani sunt concretizate in: 43000 de obiecte etnografice, pastrate in cele 8 sectii-Ocupatii, Locuintaalimentatie, Ceramica, Textile, Port, Obiceiuri, Sectia in aer liber, Sectia internationala; 50000 de documente fotografice;5000 de diapozitive;12 000 de volume si reviste de specialitate;Arhiva etnografico-folclorica. In prezent, Muzeul Etnografic al Transilvaniei- Parcul Etnografic "Romulus Vuia" este primul muzeu in aer liber din Romania si al saselea din Europa. A fost infiintat la 12 aprilie 1929. In prezent, in Parcul Etnografic "Romulus Vuia" sunt prezentate 34 de instalatii tehnice taranesti; 5 case- atelier;12 gospodarii cu 90 de constructii caracteristice pentru zonele Maramures, Tara Oasului, Nasaud, Secuime, Campia Transilvaniei, Zarand, Potgoria Alba, Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea Calatele, Bran, Bistrita (sasi), Gurghiu; 3 biserici de lemn si o poarta de cimitir. Dintre aceste exponate, un numar de 19 dateaza din perioada 16781913. Casa Memoriala Emil Isac Muzeul memorial Emil Isac, situat pe strada care i poart numele, este un muzeu dedicat poetului Emil Isac (1886-1954), cu profil de istoria literaturii. Muzeul funcioneaz n casa locuit de familia Isac nc din anul 1895, cas n care a trit i poetul. Emil Isac a fost un exponent al literaturii progresiste din Transilvania n prima jumtate a sec. al XX-lea. Muzeul conine o colecie de fotografii, manuscrise, coresponden a familiei poetului, documente, ziare, reviste i obiecte ce au aparinut poetului. 75

Colectia de Istorie a Farmaciei Muzeul national de istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca include o colectie unica privind istoria farmaciei care este expusa intr-o cladire separata. Cladirea in sine este monument istoric , aici fiind infiintata prima farmacie din Cluj in anul 1573. Colectia de istorie a farmaciei a fost alcatuita de catre profesorul Iuliu Orient si este expusa in patru camere, fiind respectata utilizarea initiala a camerelor farmaciei vechi: biroul, magazia si laboratorul. In cadrul expozitiei sunt expuse , in dulapuri stil empire,obiecte de uz farmaceutic din lemn,ceramica, faianta,portelan si sticla datand din secolele 17-19.In biroul de receptie se gasesc medicamente,retete vechi, sigilii ale farmaciilor medievale. Magazia adaposteste cateva piese de mobilier din vechile farmacii cu o bogata colectie de uz farmaceutic colectionate din toata Transilvania. In laborator sunt expuse numeroase mojare din bronz ( secolele 16-19), marmura si fier forjat, balante, prese si greutati. Muzeul farmaciei reprezinta o colectie deosebita de obiecte artizanale vechi. Gradina Botanica Grdina Botanic Alexandru Borza a Universitii Babe-Bolyai din Cluj-Napoca, Romnia a fost fondat n 1920 de profesorul Alexandru Borza. ntins pe o suprafa de aproape 14 hectare, n partea sudic a Clujului, grdina botanic, organizat dup Unirea Transilvaniei cu Romnia, n anii activitii de aezare pe temeiuri solide a universitii clujene, a reuit s se dezvolte n timp att ca i un obiectiv turistic clujean ct i ca important spaiu didactic i tiinific din cadrul Universitii Babe-Bolyai. Grdina conine pe teritoriul su peste 10 000 specii de plante din toate colurile lumii, fiind structurat pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic i medicinal. Flora i vegetaia romneasc sunt reprezentate prin plante din cmpiile transilvane, Munii Carpai, Banat, etc. Printre atraciile grdinii se numr Grdina japonez (o grdin n stil japonez cu un pru i o csu n stil japonez), Grdina roman cu vestigii arheologice din vechea colonie roman Napoca, printre care i o statuie a lui Ceres, zeia cerealelor i a pinii, alturi de plante cultivate care domin agricultura contemporan romneasc.

Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes Bolayi Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes-Bolyai este locul unde se poate admira cea mai variata si reprezentativa colectie de acest gen din Transilvania! Conceput initial ca o colectie didactica, un loc de studiu si aprofundare a cunostiintelor pentru studentii geologi si specialisti, din anul 2002 muzeul si-a deschis portile publicului larg. Cei mai frecventi vizitatori sunt elevii din scoli generale si licee, pentru care au fost create special cateva proiecte atragatoare (Educatie in muzeu). Printre altele, colectia cuprinde: Singura colectie propriu-zisa de meteoriti din Romania (Colectia de meteoriti); Una dintre cele mai bogate si variate colectii de aur din Romania (Colectia de aur); O spectaculoasa si diversificata expozitie de pietre pretioase si fine fatetate (Colectia de geme); Cea mai bogata si completa colectie de pietre de podoaba fine romanesti (Colectia de geme din Romania); Numarul cel mai mare de specii minerale in muzeele din Romania (Colectia sistematica). Muzeul National de Arta al Transilvaniei

76

Muzeul este adpostit ntr-un important edificiu baroc din secolul al XVIII-lea, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann, i posed un patrimoniu deosebit de valoros de art romneasc i european: pictur, grafic i art decorativ (secolele XV - XX). nfiinat n anul 1951, muzeul a beneficiat, nc de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mic parte din colecia de curioziti, orfevrrie, piese de mobilier i art plastic european, provenind de la Muzeul Ardelean i mai ales colecia cunoscut sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec". De numele lui Virgil Cioflec (1876 - 1948), autor al unor monografii de referin dedicate pictorilor tefan Luchian (1924) i Nicolae Grigorescu (1925), precum i al unor scrieri pertinente despre art publicate n presa vremii, se leag un act de cultur de mare nsemntate pentru viaa Clujului interbelic: donarea coleciei sale de art romneasc, Universitii Clujene (1929 - 1930). Deschiderea ctre public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) nsemna, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de art romneasc modern, al crui succesor a devenit Muzeul Naional de Art Cluj. Alctuit cu pasiunea i competena cunosctorului capabil s preuiasc valorile consacrate (Nicolae Grigorescu, tefan Luchian, Dimitrie Paciurea) i s susin cu clarviziune afirmarea talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Cornel Medrea), Colecia Virgil Cioflec reprezint i astzi nucleul valoric al patrimoniului Muzeului Naional de Art Cluj. Amplificarea fondului muzeal s-a realizat n anii care au urmat nfiinrii lui, pe seama unor transferuri, donaii i achiziii. Operelor de art transferate de ctre Ministerul Culturii, Muzeul Naional de Art Bucureti i Administraia local (Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ioan Andreescu, Karl Storck) li se adaug un fond nsemnat provenind de la Filiala Cluj a Academiei Romne (1971). Cuprinznd piese importante de art din Transilvania (pictori necunoscui din secolele XVIII - XIX, Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc), acest fond a contribuit substanial la conturarea unei fizionomii a patrimoniului. Spaiul de la etajul palatului este destinat Galeriei Naionale. Galeria Naional, redeschis pentru public n luna ianuarie 1996 propune o sintez de patru secole de art romneasc cu un accent firesc pe fenomenul artistic din Transilvania: Altarul de la Jimbor (secolul al XVI-lea), pictur Biedermeier, art stil 1900, avangarda, artitii legai de coala Superioar de Arte Frumoase i de Centrul Artistic Cluj.

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca este continuatorul celei dintai asociatii muzeale din Transilvania, Asociatia Muzeului Ardelean, infiintata in anul 1859. Sub obladuirea acestei asociatii s-au constituit colectii de antichitati (peste 24.000 piese arheologice si numismatice), botanica, zoologie si mineralogie. Toate aceste colectii au trecut, in 1872, in administrarea universitatii clujene, infiintata in acel an. Dupa Unirea din 1918, si anume din 1929, colectia de antichitati a fost preluata de catre Institutul de Studii Clasice. Muzeul s-a deschis pentru public in anul 1937 in actuala incinta (Str. C. Daicoviciu nr. 2), prezentand vizitatorilor colectii de antichitati, ceramica medievala si moderna, un lapidar medieval, o pinacoteca si o colectie etnografica. Din 1948, colectiile de mai sus au functionat in cadrul Academiei Romane, Filiala Cluj. Pinacoteca si colectia etnografica au stat la baza infiintarii altor doua muzee clujene, cel de arta si de etnografie. Din luna ianuarie 1963 Muzeul de Istorie functioneaza ca institutie de sine statatoare. Din 1994 muzeul a fost clasificat de importanta nationala. In prezent, patrimoniul muzeului numara peste 400.000 de obiecte, cuprinzand numeroase unicate, piese rare sau de valoare exceptionala. Muzeul dispune si de un cabinet numismatic, de o colectie de istorie a farmaciei, precum si un bogat tezaur, deschis in anul 1999, la sediul muzeului. 77

Muzeul Universitatii Babes Bolyai Istorie Muzeul a fost conceput pentru a pune n valoare istoria deosebit de bogat a nvmntului universitar clujean de-a lungul secolelor, activitatea profesorilor i studentilor care au frecventat diferitele faculti, dar mai ales contribuiile deosebite ale intelectualilor romni din Transilvania la patrimoniul culturii i tiinei mondiale. Coleciile sale numr n prezent peste 750 de piese originale i facsimile (carnete de student, anuare, manuale universitare, documente, diplome, cri potale, fotografii, diferite aparate tiinifice, medalii, etc.). Dintre exponate se remarc n mod special colecia de fotografii de epoc totaliznd circa 500 de cliee care prezint n imagini elocvente momente marcante din viaa universitar, n special din perioada interbelic. Muzeul este structurat n dou pri principale, anume: expoziia permanent i rezerva muzeului accesibil numai specialitilor, pentru cercetare i documentare. n cadrul expoziiei de baz, exponatele sunt grupate n mai multe seciuni, respectnd criteriile cronologic i tematic. Astfel, primele panouri nfieaz date legate de elevii i profesorii de la colegiile pe care diferitele ordine religioase catolice i protestante le-au nfiinat i condus n Cluj ntre secolul al XVI-lea i al XIX-lea. Sunt ilustrate apoi cele mai semnificative aspecte din activitatea universitii maghiare Franz Joseph care a funcionat n Cluj ntre 18721918, cnd Transilvania era parte integrant a Imperiului Austro-Ungar. Prezentarea evoluiei universitii romneti Regele Ferdinand (1919-1945) formeaz cea mai ampl seciune a muzeului. O alt serie de vitrine reflect perioada celui de-al doilea rzboi mondial, cnd Universitatea romneasc din Cluj a fost nevoit s se refugieze la Sibiu i Timioara, i s-i reorganizeze integral procesul instructiv-educativ pentru a-l adapta noilor condiii. Evoluia vieii universitare clujene n perioada comunist ocup i ea un spaiu important. Aici au fost realizate dou mari seciuni, bine ilustrate cu documente i fotografii. Ultima parte a expoziiei permanente cuprinde informaii despre Universitatea BabeBolyai din 1990 i pn azi, cnd aceast instituie a devenit o universitate multicultural de nivel european, cu numeroase i variate specializri oferite studenilor, precum i cu o activitate de cercetare tiinific performant. O seciune special a Muzeului Universitii este consacrat exclusiv marilor personaliti din universitatea clujean care de-a lungul timpului au avut contribuii deosebite la dezvoltarea acestei instituii i la progresul tiinei i culturii mondiale: Emil Racovi, Constantin Daicoviciu, Hermann Oberth, Lucian Blaga, Petre Sergescu, Augustin Maior, Eugen Sperania. Muzeul Zoologic al Universitatii Babes Bolyai- Stiintele naturii Muzeul Zoologic este adapostit la parterul cladirii in care se afla Facultatea de Biologie. Planul dup care a fost construita aceasta cladire este identic cu cel al Institutului de Zoologie din Napoli si a fost ridicat in jurul anului 1912. Numarul de sali de care muzeul dispune este de 10, dar numai sapte dintre acestea sunt destinate publicului vizitator. Infiintat in 1859, ca o sectie a Muzeului Ardelean, muzeul si-a sporit treptat zestrea, numarand in prezent peste 200.000 de piese. Parcul etnografic Romulus Vuia La baza formrii Fondului Documentar au stat campaniile de cercetri i achiziii ntreprinse de personalul muzeului pe teren. A. Prima campanie de cercetri i achiziii a fost ntreprins de profesorul Romulus Vuia n august-septembrie 1922 n ara Haegului i regiunea Pdurenilor i s-a finalizat prin 78

B.

C.

D.

E.

cumprarea a 1.230 de obiecte i efectuarea a 160 de fotografii etnografice. Colecia realizat atunci cuprinde obiecte de vntoare, pescuit, pstorit, agricultur, diferite ndeletniciri i meteuguri, piese de port, diferite esturi i broderii, podoabe, obiecte de uz casnic, furci de tors, obiecte legate de cultura spiritual, obiceiuri etc, care au fost prezentate, pentru prima dat, n cadrul unei expoziii temporare n primvara anului 1923. n 1925, se organizeaz campanii de teren n Beiu i Maramure pentru a se cumpra esturi, obiecte din lemn, mobilier rnesc, obiecte pstoreti. n 1928 se fac campanii de cercetri i achiziii de obiecte n zona Clujului, n Munii Apuseni, n sudul Ardealului, Baia Mare, Slaj, Bistria, Nsud, mbogindu sepatrimoniul Muzeului cu 550 obiecte etnografice. n 1929, dup ce s-a obinut terenul de la Hoia, pentru Parcul Etnografic, n imediata apropiere a Clujului, se achiziioneaz i se transfer casa din Vidra, comuna Avram Iancu, prima cas care a fost reconstruit ntr-un muzeu n are liber din Romnia. n 1939 s-a cumprat de la anticarul Samuel Leitner din Sibiu, colecia Teglas format din 273 obiecte care coninea icoane pe sticl, vase de ceramic, pomelnice i obiecte ale iganilor nomazi (mrgele i diferite obiecte utlizate n practicile magice). n 1940 se achiziioneaz o colecie de sgei i arcuri cu sgei din Noua Guinee, de mare valoare didactic i tiinific. n timpul rzboiului s-au fcut doar achiziii din zona Sibiului, unde se refugiase Muzeul etnografic. Dup rzboi, primele achiziii importante se fac n 1949 cnd se studiaz din punct de vedere etnografic judeul Cluj. Obiectele provin din Mguri, Mriel, Bonida. n 1950 se achiziioneaz colecia de xilogravuri i stampe - 34 exemplare - aparinnd profesorului I. Mulea. Tot acum se primete o donaie de ceramic de la olarii din Prundu Brgului. n 1950-1951 se fac cercetri n Cmpia Transilvaniei la Ctina, apoi la Media (viticultur), Rmetea-Trascu (fierrit), Iara (olrit). n 1951 se achiziioneaz biblioteca de specialitate a profesorului Romulus Vuia, Muzeul devenind posesorul celei mai bogate i mai complete biblioteci de specialitate din ar. Campaniile de cercetri i achiziii au continuat, dup 1956, n zonele Slaj, ara Moilor, Maramure, Nsud, Mrginimea Sibiului, Cmpia Transilvaniei, Depresiunea Clele, Zarand etc. achiziionndu-se obiecte etnografice (textile, piese de port, ceramic, mobilier pictat, furci de tors), precum i monumente de arhitectur popular pentru Parcul Etnografic. Coleciile particulare constituie o alt surs de completare a fondului documentar: COLECIA ANDREI OROSZ a fost achiziionat n 1923. Colecia cuprindea 5.600 de obiecte provenite de la diferite naionaliti din Ardeal (romni, unguri, secui, igani, bulgari, evrei). COLECIA SAMUEL LEITNER, a chiziionat n 1923, era alctuit din 300 de piese de ceramic ntre care i vasele de breasl, de o valoare etnografic i artistic deosebit. Donaiile, care s-au constituit n colecii de sine stttoare, sunt: DONAIA SEXTIL PUCARIU (1923) DONAIA "MURGOCI", donaie fcut de Ministerul Artelor, prin Alexandru Lapedatu (1925). Profesorul Murgoci a avut o colecie internaional compus din broderii i piese de port ucrainean, ii femeieti din Moldova i Bucovina, ceramic autohton i obiecte extraeuropene, ceramic i mpletituri ale indienilor din America, obiecte ale maorilor din Noua Zeeland, stampe japoneze.DONAIA SABINA CANTACUZINO (1934), cu piese de port din Vechiul Regat. DONAIA MARIA PANEA (1975), cu peste 1.200 de obiecte etnografice din Zona Clele (Cluj). n afara coleciilor mari, muzeul a mai achiziionat sau a fost nzestrat i cu cteva colecii mai mici: COLECIA TEFANIA BACIU, achiziionat n 1923 de la tefania Baciu, profesoar din Lugoj, alctuit din 25 de piese de port bnean: cmi, ctrine, oprege, petece de oprege etc. COLECIA GEORGE OPRESCU, achiziionat n 1923 de la profesorul G. Oprescu alctuit din 140 de negative i diapozitive i alte obiecte din Oltenia i Muntenia. COLECIA DENIS GALLOWAY, achiziionat n anul 1927. 79

Pictorul englez Denis Galloway a avut o colecie etnografic de peste 600 de obiecte din zona Pdurenilor (Hunedoara). Fondul Documentar Auxiliar este accesibil att specialitilor ct i publicului larg. Biblioteca: 13 225 volume(carti si publicatii de specialitate) Fototeca: 45387 fotografii Fotografii de arhiv Diapozitivoteca: 10.005 diapozitive (pe sticl i film) Negativotec: 46.102 negative (pe sticl i film) Arhiva etnografico-folcloric: 350 de caiete (coninnd rspunsuri la chestionarul Muzeului Etnografic al Ardealului "Obiceiuri de iarn", 30 de lucrri de seminar ntocmite de studenii care au participat la cursurile de etnografie i folclor inute de Romulus Vuia, n perioada 1926-1947) Arhiva tiinific.

Vivariul Universitatii Babes Bolyai Vivariul a fost construit ntre anii 1998-2001 din fondurile UBB i ale Facultii de Biologie i Geologie. Expoziia permanent cuprinde aproximativ 57 de specii de animale. La deschidere, n 2001, Vivariul adpostea doar o colecie de reptile i amfibieni. La ora actual, pe lng acestea, Vivariul mai adpostete 10 specii de peti, 9 specii de micromamifere i 6 specii de psri. Dintre acestea amintim: Vipera pufitoare, Boa curcubeu, Gekko leopard, Varanul de Nil, Chinchilla, estoasa dobrogean, Salamandra etc. Vivariul ofer, cu titlu de voluntariat, asisten de specialitate (veterinar) pentru speciile de reptile sau psri bolnave, accidentate; de asemenea, poate gzdui animale de companie de talie mic n cazurile cnd stpnii sunt plecai din localitate pe perioada concediului. Muzeul Municipal Dej Muzeul Municipal Dej funcioneaz ntr-o cldire din centrul istoric al municipiului Dej, fiind aezat n piaa central - Piaa Boblna. Cldirea a fost construit n anul 1860 de arhitectul Grigore Pongracz, iar proprietarul cldirii a fost baronul Nalczi Carol. Destinaia iniial a fost aceea de Restaurant i Hotel ,,Lemnul Verde, n perioada interbelic i schimb denumirea n Restaurant i Hotel "Europa". n 1899 membrii "Societii pentru literatur, istorie i etnografie a comitatului SolnocDbca" pun bazele unei colecii muzeale care cuprinde 3.791 piese de arheologie, art, etnografie etc., pe lng Liceul de Stat din Dej. n 1900, n urma unui control din partea Inspectoratului muzeelor, s-a dispus desfiinarea acesteia din cauza condiiilor necorespunztoare de ntreinere i funcionare. Pn n 1904 materialele au fost transferate la Muzeul Ardelean din Cluj i la Muzeul de Belle-Arte din Budapesta. n 1925 Consiliul oraului a luat hotrrea de a pune bazele unui mic muzeu comunal, iar n 1932 este semnat "Regulamentul Muzeului i Bibliotecii Oraului Dej". La 8 septembrie 1940 oraul a fost invadat de horttyti, care au devastat muzeul, iar directorul Liviu Deac este forat s se refugieze. La ntoarcerea lui, n 1944, ncearc s recupereze resturile risipite ale muzeului, dar autoritile kominterniste ard o parte din patrimoniul muzeistic i de carte veche. n 1952 - 1953 patrimoniul este mutat la parterul Prefecturii (n actualul edificiu al Primriei). n 1968 muzeul ajunge de rang municipal i reuete s se extind n cldirea vechii Primrii, dar n 1974, n condiii de total insecuritate, i se impune s se mute n alt spaiu, n demisolul igrasios al Claustrului franciscan. 80

Colecia de art plastic i decorativ cuprinde picturi i sculpturi realizate de studenii Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureti, ele fiind donate muzeului n anul 1971, prin grija prof. univ. dr. Raoul orban. Colecia de arheologie cuprinde descoperiri arheologice realizate pe teritoriul municipiului Dej, dar i n mprejurimile oraului. Piesele descoperite pot fi clasificate n funcie de epoca crora aparin dup cum urmeaz: preistorie din aceast perioad au fost descoperite i se afl n muzeu mai multe piese litice (lame din silex, topoare din piatr cioplit sau lefuit, dli i rzuitoare din piatr, brzdare de plug, greuti din piatr, mojar i piuli din piatr), fragmente de vase ceramice, greuti din ceramic i alte ustensile din os sau corn. O categorie aparte o constituie resturile fosile ale unor mamui: defense, molari i oase. Epoca bronzului este bine reprezentat n colecia muzeului i are n inventar diferite piese de bronz: topoare de diferite tipuri i mrimi, seceri, lame de cuit, brri simple sau spiralate, inele, verigi, vrfuri de lance, piese de harnaament i chiar material brut neprelucrat (coc de bronz). Alte descoperiri din epoca bronzului costau din fragmente de vase din ceramic i greuti din ceramic pentru rzboiul de esut. Din perioada clasic (daco-roman) se pstreaz n muzeu vase ceramice, urne funerare, obiecte i unelte din fier. Cele mai multe piese le reprezint inscripiile romane (altare votive sau funerare), fragmente arhitectonice, tuburi ceramice de aduciunea apei, fragmente ceramice, opaie, arme, monezi i alte obiecte. Toate aceste piese au fost descoperite n castrul roman de Ceiu - Samum, aflat la 6 Km de Dej. Epoca prefeudal este mai slab reprezentat din cauza lipsei unei cercetri arheologice sistematice n zona Dejului. Totui exist descoperiri izolate importante, ar fi de amintit opaiul de bronz cu nsemne cretine (crucea i porumbelul - simbolul Sfntului Duh), datat n secolul al IV-lea, acesta se afl n colecia Muzeului Naional de Istorie din Bucureti Colecia de istorie cuprinde mai multe categorii de obiecte muzeistice: steme i blazoane nobiliare sculptate n piatr, arme i echipament militar (sbii, iatagane, vrfuri de lance, halebarde, flinte, puti, pistoale, cti, lzi de campanie etc.) din diferite perioade istorice, lzi de breasl, unelte ale meterilor, steaguri, tampile i convocatoare de breasl, vase din ceramic, documente istorice originale sau fotocopiate, cri vechi scrise n limba slavon, latin, maghiar i german. Colecia de tiin i tehnic n cadrul muzeului exist o secie destinat istoriei mineritului - exploatarea srii de la Ocna Dej. O seciune bine reprezentat n cadrul muzeului o reprezint colecia numismatic care numr peste 2.000 de monede, din perioade diferite (secolele XIV - XX). O descoperire aparte, aflat in muzeu, o reprezint tezaurul monetar descoperit ntmpltor la Nire (n apropierea Dejului), format din 30 de monede de argint. Colecia iconografic este format din icoane vechi pictate pe lemn din secolele XVIII - XIX. Ele redau reprezentri ale unor Sfini, Iisus Hristos n diferite ipostaze, Fecioara Maria i alte scene biblice. n Galeria de art, inaugurat la 4 martie 1972, se organizeaz expoziii temporare, n special de art plastic contemporan. Muzeul Apei- comuna Floresti La 14 Octombrie 1992, COMPANIA DE AP "SOME" (pe atunci Regia Autonom Judeean Ap-Canal Cluj) inaugura, marcnd astfel aniversarea Centenarului Uzinelor de Ap i Canalizare Cluj, primul i singurul Muzeu al Apei din Romnia, dealtfel unul dintre puinele de acest gen din ntreaga lume. Situat n comuna Floreti, Muzeul a fost amenajat ntr-un cadru natural deosebit, n cldirea primei staii de pompare de la sursa subteran, pus n functiune in anul 1898. Zestrea muzeului este constituita din: documente, hri, fotografii, planuri tehnice, registre, unelte i utilaje, toate dovedind dincolo de orice ndoial, profesionalismul remarcabil, demn de urmat, pe care veteranii Uzinelor de Ap l-au pus n slujba concetenilor. Deviza aleas acum zece ani pentru Muzeu, a fost adevrul de necontestat: "APA ESTE VIAA!", ilustrat sugestiv printr-o fntn artezian ornamental situat la intrare. Pe parcursul 81

celor zece ani de existen, colecia Muzeului a fost mbogit constant cu piese de mare valoare istoric din Romnia sau rile lumii, preocupare care rmne constant . Muzeul de Istorie Gherla Cldirea care adpostete muzeul a fost construit la sfritul secolului al XVIII-lea n stil baroc i s-a numit casa Karaciany (proprietate personal). n 1976 s-a nceput restaurarea i cldirea a devenit muzeu. Din 1993 a reintrat n proprietatea Episcopiei Greco-Catolice Unite, dar funcioneaz n continuare ca muzeu. Cldirea este n curs de restaurare. nfiinat sub denumirea de Muzeul armenesc, muzeul a fost reorganizat n 1952. Expune piese de arheologie: materiale din paleolitic i neolitic, epoca metalelor, unelte dacice, diplome militare provenite din castrul roman Gherla (secolul al II-lea), dintre care una din anul 123; etnografie: unelte de pescuit, de apicultur, icoane pe lemn i sticl; lapidariu: trei inscripii romane i trei medievale; colecie de obiecte de cult armeneti: dalmatic i pluviale, mitre episcopale, acoperitori de potir, potire, crucifixe; colecia Anuarelor Liceului Petru Maior (17 numere); numismatic; iconografie; heraldic i bibliotec (peste 5.000 volume). Unele obiecte de cult armeneti, datate la nc. sec. XVIII, care fac parte din categoria Tezaur, sunt constituite ntr-o expoziie permanent. Alte piese deosebite: orologiu - mecanism din secolul al XVII-lea; aparat de proiecie Lumiere; velociped; mobilier provenit de la castelele Bnffy i Petfi (sfritul secolului al XIX-lea - nceputul secolului al XX-lea). Un exponat de atracie pentru copiii din localitate este un urs naturalizat, mpucat n 1904 pe domeniul nobilului Wass din comuna aga, judeul Cluj. Muzeul are o sal francofon, inaugurat n aprilie 1997, cu sprijin francez (Primria i Asociaia de prietenie din Yzeure). Sala expune o donaie de peste 500 de volume: clasici literari, enciclopedii, cri pentru copii, albume de art etc. Muzeul mai deine i un Lapidarium, nfiinat de curnd. Deine bunuri culturale clasate n Tezaurul patrimoniului cultural naional. Muzeul Satesc- Arheologie comuna Iclod Este un Muzeu comunal, cu profilul general de arheologie, in special arheologie preistorica. Contine colectii de arheologie preistorica si antica descoperite in statiunea arheologica Iclod (ceramica, arme, unelte, podoabe etc).

Colectia muzeala a Manastirii Nicula Mnstirea Nicula a fost ridicat pe urmele unei alte biserici. Ea cuprinde o biseric de lemn de la mijlocul secolului al XVI-lea, la care s-a intervenit pentru o reparaie capital n 1974, iar ntre anii 1997 - 2004 au fost ridicate alte dou cldiri noi. Cuprinde obiecte de art religioas i icoane pe sticl, icoane pe lemn i carte veche. Gradina Zoologica- Stiintele naturii Turda Parcul Zoologic a luat fiinta la Turda in 1953, ocupa o suprafata de 2,7 ha si este situat intr-un cadru natural deosebit, in zona Baile Sarate Turda. La inceput gazduia 368 de animale din care 12 exotice si restul autohtone. In zilele noastre Parcul Zoolgic gazduieste 400 de animale si 1300 pesti exotici. Muzeul de Istorie Turda Dup nfiinarea Comisiunii Monumentelor Istorice (1921), aceasta obine n 1925, pentru ASTRA, cldirea Casei Culturale (Casa Princiar), n vederea amenajrii unui muzeu. n 82

22 noiembrie 1943 s-a semnat actul de constituire a "Muzeului oraului i judeului Turda" n prezena profesorilor Constantin Daicoviciu i Ion Berciu. Primria pune la dispoziie pentru muzeu fosta Cas Cultural. n 1945, I.I. Russu va fi delegat pentru organizarea "Muzeului Arheologic din Turda", iar ntre 1947 - 1948 ncepe njghebarea coleciilor muzeului cu contribuia important a lui Ion igra, primul director al instituiei. Deschiderea muzeului a avut loc la 23 august 1951; la baza organizrii lui au stat piesele de arheologie. "Palatul voievodal" de la Turda, care adpostete muzeul, cunoscut i sub denumirile de: Casa Princiar, Conacul Princiar, Casa Bathory, este cea mai veche cldire medieval civil din Turda. Monumentul poate fi datat la sfritul secolului al XVI-lea, dar are n componen i elemente mai vechi de factur gotic i renascentist. Monumentul, renovat i refcut de-a lungul anilor, si-a schimbat radical nfiarea exterioar i interioar. Este vorba de renovrile fcute dup 1658, cnd cldirea a fost incendiat de trupele turco-ttare i dup incendiul de la nceputul secolului al XVIII-lea. Ultimele mari renovri atestate documentar s-au petrecut n anii 1818, 1886 - 1887, 1910 - 1913 i, ncepnd cu anul 1951, n aceast cldire funcioneaz Muzeul de Istorie. Sunt conservate i valorificate expoziional piese de arheologie preistoric, colecia de ceramic roman: ceramic de import - terra sigillata i amfore, ceramic de provenien local vase de uz comun, ceramic tampilat, opaie, teracote etc., statuete din bronz nfind diferite diviniti, opaie i sfenice din bronz, piese de echipament militar, arme i piese mrunte de bronz, monumente votive i funerare (stele, edicule, statui, lei, conuri de pin, sarcofage), elemente arhitectonice i materiale de construcie. Perioada medieval este ilustrat de tezaure monetare, piese de armur, convocatoare de breasl, inscripii i unelte de minerit. Sala consacrat lupttorului memorandist dr. Ion Raiu adpostete documente, fotografii i fotocopii din epoca modern. Colecia de etnografie se compune din : costume i piese componente ale costumului popular din zona Vii Arieului, esturi, ceramic, icoane pe lemn i sticl, piese de mobilier. Baza de cazare Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008: Numar Total Hoteluri Hoteluri pt. tineret Hosteluri Hanuri si moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane si rurale Campinguri Popasuri turistice 184 45 2 2 2 14 7 109 1 2 Numar de locuri 6299 3554 44 32 130 330 750 1309 86 64

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in functiune, la sfarsitul anului 2008: numar Judetul Cluj Total, din care : Hoteluri Hosteluri 183 44 2 83

Cabane turistice Campinguri Vile turistice Moteluri Pensiuni turistice urbane si rurale Hoteluri pentru tineret Popasuri turistice Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

7 1 14 2 109 2 2

Dinamica locurilor de cazare existente la nivelul judetului Cluj Anii Cluj 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Existenta (locuri) 4533 5792 5905 5325 4606 5095 6669 6866 7070 6239

Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai sus, referitoare atat la numarul unitatilor turistice de primire cat si numarul locurilor de cazare existente, observam o crestere continua pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu aproximativ 10% a acestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze din nou cresteri pana in anul 2007, moment in care incepe din nou o scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare. Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se maninfesta la toate nivelele national, regional si judetean. In acest context consideram ca este necesara o implicare mai mare la nivelul tuturor structurilor, atat locale cat si centrale in a asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinand cont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul turistic existent.

84

Structura locurilor de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica, in semestrul I 2008

popasuri turistice 1.0% campinguri 1.4% pensiuni urbane si rurale 20.8%

cabane turistice 11.9%

hoteluri 56.4%

vile turistice 5.2% hanuri si moteluri 2.1% hosteluri 0.5% hoteluri pt. tineret 0.7%

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare : Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%) 28,4 17,2 15,3 18,4 28,3 27,5 25,2 25,6 30,3

Anii Cluj 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2008

Dinamica principalilor indicatori ai activitatii turistice: numar Sem I 2008 fata de sem. I 2007 -%113,7 114,2 111,7 109,1 85

SEM. I 2007

SEM. I 2008

Sosiri-total -turisti romani -turisti straini Innoptari-

165455 136059 29396 322024

188151 155319 32832 351301

total -turisti romani -turisti straini

264058 57966

207055 64246

108,7 110,8

SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
numr Tipuri de structuri de primire turistic Total jude din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale 12845 562 2483 468 1281 3366 12541 268 2410 395 1297 2897 15387 441 2587 441 1516 3206 15804 598 2845 493 1901 3594 16672 387 2976 500 1948 3903 21984 442 3685 506 2292 4323 19882 494 3495 540 2276 4619 19672 473 3427 646 2395 4998 21063 530 3622 627 2487 4659 19860 639 3784 620 2535 5145 24243 446 3090 612 2628 5402 23355 334 3029 636 2504 5385 16622 280 2486 625 2421 5586 2006 dec. 21774 ian. 20540 feb. 24214 mar. 26002 apr. 27334 mai 34665 iun. 32703 2007 iul. 33529 aug. 35297 sep. 34333 oct. 38198 nov. 36325 dec.1) 28867

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj 1) date provizorii SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
numr Tipuri de structuri de primire turistic Total jude din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale 16622 280 2486 625 2421 5586 13798 256 2203 580 1987 4877 18539 258 2940 672 2184 5044 17877 208 2811 712 2421 5422 16959 194 2781 752 2452 5843 23568 213 3621 787 2848 6133 20933 208 3411 812 2650 6477 19325 218 4197 848 2857 6798 18965 228 3798 872 2814 7034 21033 240 2967 816 2875 6785 22078 232 3681 838 2860 7050 17588 234 2923 780 2835 7313 12663 220 2195 777 2662 7493 2007 dec. 28867 ian. 24342 feb. 30288 mar. 30060 apr. 29769 mai 38133 iun. 35686 2008 iul. 35524 aug. 35040 sep. 35951 oct. 37903 nov. 32494 dec. 26724

Sursa: Directia Gerionala de Statistica Cluj Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica, in semestrul. I 2008 numar din care Total Sosiri Sosiri sosiri turisti turisti romani straini Total judet 188151 155319 32832 Hoteluri 111674 84736 26938 Pensiuni urbane si 48338 46418 1920 rurale Vile turistice 17767 13933 3834 Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de structuri, in semestrul I 2008 86

Tipuri de Total structuri Innop de primire -tari Total 351301 Romani 287055 Straini 64246 Total Romani Straini Total Romani Straini Total Romani Straini 214090 161296 52794 91975 87990 3985 26806 19605 7201

numar Din care, pe categorii : 5 4 3 2 stele stele stele stele 12357 50804 105086 145665 9700 28573 88309 125610 2657 22231 16777 20055 Hoteluri 9974 46919 68269 68366 7579 25775 52983 56813 2395 21144 15286 11553 Pensiuni turistice urbane si rurale 2383 764 25290 55157 2121 764 25243 51481 262 47 3676 Vile turistice 3121 10098 13587 2034 8767 8804 1087 1331 4783

1 stea 33651 31125 2526 16824 14408 2416 8381 8381 -

Infrastructura de acces turistic. In general exista posibilitati de acces auto spre majoritatea obiectivelor turistice din judet. Caile rutiere au densitatea cea mai ridicata, 0,39km/km si o lungime totala de 2637,7 km, dar si starea cea mai variata, de la drumurile asfaltate la cele de pamant, nemodernizate. Caile ferate traverseaza judetul prin intermediul magistralelor, cu conexiune internationala, Bucuresti-Cluj-Napoca-Epsicopia Bihorului si Bucuresti-Saratel-Dej-Baia Mare. Aeroportul International Cluj ofera legaturi aeriene nationale si internationale. Infrastructura logistica a turismului include institutiile si organizatiile care au ca obiect de activitate promovarea si afirmarea turismului ca activitate social-economica., ex. agentiile de turism a caror activitate complexa este recunoscuta: Eximtur, Calibra, Eurolines, Air Transilvania etc. Ca o concluzie generala, privind atat potentialul turistic oferit de aceasta zona, cat si infrastructura deja existenta, precum si fluctuatile ei in timp, putem spune ca eterogenitatea cadrului natural ce se remarca printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adauga vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul tarii noastre, numeroase monumente de arta si elemente etnografice si folclorice originale fac din teritoriul judetului Cluj un centru de mare atractivitate turistica, pe plan intern si international. Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna de scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc. Statiunile balneoclimaterice prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile Someseni, Cojocna, Baita, Turda si Ocna Dejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica eforturi pentru modernizarea si largirea amenajarilor, care ar putea extinde aria de interes dincolo de limitele judetului. Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevarata valoare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atat pentru ofertanti cat si pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe multiple cai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie, care sa constientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si modernizarea amenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atat in tara cat si peste hotare. 87

6. Infrastructura 6.1. Infrastructura rutiera si feroviara Infrastructura rutiera Densitatea retelei rutiere - judetul Cluj inregistreaza o densitate de 0,39 Km/ Km2 fiind devansat de judetul Salaj cu o densitate de 0,40 Km/Km2 . Acest nivel al densitatii retelei rutiere plaseaza judetul Cluj la putin peste nivelul la care se afla media nationala (0,33 Km/ Km2 ). Judetul Cluj dispune de o densa retea de drumuri publice in lungime totala de 2625 km din care 348 km reprezinta drumuri nationale. Din total, 612 km sunt drumuri modernizate, in majoritate portiuni ale unor sosele de interes national si international. In interiorul teritoriului, legaturile sunt asigurate de 2277 km de drumuri judetene si comunale, din care 264 km sunt modernizate, iar pe 739 km sunt acoperite cu imbracaminti usoare. Problema majora este data de cresterea semnificativa a parcului auto, a traficului rutier (marfa si persoane) fapt ce impune modernizarea si intretinerea corespunzatoare a retelei de transport rutier, atat pe drumurile nationale, cat si pe cele judetene. Alaturi de drumurile nationale sau judetene o atentie aparte ar trebui sa fie acordata drumurilor comunale sau forestiere avand in vedere importanta acestora in valorificarea potentialului turistic, piscicol sau cinegetic de care dispune judetul Cluj. De asemenea se remarca o lipsa de capacitate rutiera si de infrastructura (modernizari si largiri de drumuri, drumuri noi, tuneluri, cai de acces in regim de drum expres, etc.) care sa ii sustina dezvoltarea. Nu exista sosea de centura practicabila (ceea ce obliga tot traficul de tranzit sa treaca prin oras) cu toate ca activitatea economica creste constant. Drumuri in judetul Cluj: Drumuri Modernizate nationale (km) (km)

Drumuri judetene si comunale (km)

Modernizate (km)

343

343

2296

246

Densitatea drumurilor publice (pe 100 km de teritoriu) 39,5

La nivel regional, autostrada Bors-Oradea-Zalau-Cluj-Napoca-Turda-Brasov va scurta distanta dintre principalele centre ale regiunii; aceasta autostrada va fi directionata prin partea centrala a regiunii permitand pe de-o parte scoaterea dintr-un con de umbra a judetelor mai slab dezvoltate iar din punct de vedere logistic si socio-economic permitand totodata conectarea la infrastructurile de transport est-vest cu relatia Moldova. Transportul in comun prezinta urmatoarele caracteristici: Lungimea liniei simple Tramvai Troleibuz km km 26 49 Numarul vehiculelor an inventar Tramvai Autobuz Troleibuz nr nr nr 56 318 101 Pasageri transportati Tramvai Autobuz Troleibiz mii pers mii pers mii pers 27542 63115.5 37601

88

Harta drumurilor din judetul Cluj

89

Reteaua de transport feroviar La nivel de judet liniile duble au o pondere de 87,9%, fiind cele mai ridicate din Regiunea NV, gradul de electrificare fiind de peste 50% din totalul liniilor de cale ferata existente la nivel de judet. Referitor la transportul de marfuri, statiile primitoare la nivel de judet ocupa pozitii de prim rang la nivel regional, este vorba de statiile Dej, Campia Turzii, Turda, Aghires, Gherla si Cluj-Napoca. Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul judetului este de 240 km , din care: 129 km linie electrificata. Prin localitatile Campia Turzii-Cluj-Huedin trece magistrala Bucuresti-Episcopia Bihor care face legatura cu tarile din centrul si vestul Europei. Unul din marile noduri de cale ferata ale tarii se afla in municipiul Dej de unde se asigura legatura cu importante centre din partea nordica a tarii pe rutele:DejBaia-Mare-Satu-Mare;Dej-Beclean-Ilva Mica; Dej-Salva-Sighetul Marmatiei;Dej-Beclean-Deda. Caracteristicile retelei feroviare Lungimea CF Din care: (km) Linie Linie cu 2 cai normala cu o cale 240 72 168

Linii in statii si triaj

Electrificate (km)

Densitate (km/1000km2)

129

36,0

Retea de cai ferate din judetul Cluj

Au fost introduse trenurile Sageata albastra, dar calitatea precara a materialului rulant, restrictiile de viteza reduc foarte mult impactul acestora. Principalele probleme raman insa legaturile deficitare in zona (mai ales cele interjudetene) si existenta a numeroase zone cu restrictii de viteza. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate, Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situeaza pe ultimul loc la nivel national avand o pondere de doar 4% din reteaua nationala, in conditiile in care regiunea este teritoriul de,,legatura infrastructurala a Romaniei cu Vestul european. Materialul rulant este inca insuficient.

90

Transport aerian Aeroportul International Cluj-Napoca dispune acum de un terminal modern, cu o capacitate de prelucrare de 300 pasageri / ora de varf/flux pentru zborurile internationale si 150 pasageri/ora de varf/flux pentru zborurile interne. Intre anii 2004-2008 s-au realizat urmatoarele: - cresterae traficului intern si extern de pasageri; - realizarea unor noi legaturi aeriene internationale; - modernizarea si dezvoltarea infrastructurii; - diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor; - finalizarea construirii terminalului de pasageri plecari; - construirea unui Terminal Cargo; - extinderea platformei de imbarcare debarcare in doua etape; - modernizarea balizajului luminos la CAT II de la CAT I; - extindere parcari auto si construirea unui parking auto; - sistematizarea accesului din soseaua europeana E576; - modernizarea si dezvoltarea retelelor exterioare de utilitati ( apa canal,termice, electrice,curenti slabi,rezervoare apa, statii pompare); - racord alimentare energie electrica medie tensiune 20 KV. In prezent Aeroportul International Cluj-Napoca este printre primele din tara, din punct de vedere al traficului de pasageri. In anul 2005 s-a reusit o crestere importanta a traficului de pasageri, ajungandu-se la un numar de 202.556 pasageri. Numarul total de pasageri a crescut in anul 2006 la 244 366, in anul 2007 la 390 521, iar in 2008 la 752 181 pasageri. Pe aeroport opereaza zboruri regulate patru companii aeriene: TAROM, CARPATAIR, WIZZ AIR, LUFTHANSA, MALEV si avioane in sistem charter. Pentru Aeroportul International Cluj-Napoca potentialul de dezvoltare si afirmare ca aeroport regional este foarte ridicat. Previziunile de trafic pentru acest aeroport spun ca pentru anul 2010 numarul de pasageri va atinge valoarea de 1.400.000, iar pentru anul 2015 se vor atinge 2.500.000 de pasageri. Concomitent se va intensifica si activitatea cargo. Valorificarea acestui potential insa presupune realizarea cat mai rapida a planului de investitii necesar pentru ca infrastructura aeroportului sa poata face fata cerintelor viitoare. Conform Strategiei de Dezvoltare a Aeroportului International Cluj, modernizarea si extinderea Aeroportului presupune: - cresterea traficului intern si extern de pasageri prin realizarea unor noi legaturi aeriene internationale regulate; - atragerea unor noi companii aeriene care sa efectueze zboruri de pe Aeroportul International Cluj, prin atragerea in special a companiilor low cost; - modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de pe Aeroportul international Cluj Napoca, prin lucrari de investitii in vederea modernizarii si dezvoltarii infrastructurii, astfel incat sa se poate face fata cresterilor de trafic prognozate: - dezvoltarea si diversificarea serviciilor pentru pasageri si aeronave, prin furnizarea de noi servicii. Principalul obiectiv de investitii pntru modernizarea si dezvoltarea Aeroportului International Cluj-Napoca este realizarea unei piste de decolare aterizare de 3500 metri. Realizarea unei piste de 3500 metri la acest aeroport cu toate facilitatile aferente- balizaj luminos si sisteme de apropiere,cale de rulare si bretele de legatura, platforme de stationare, echipamente de radionavigatie- pe langa faptul ca poate deservi un trafic cu aeronave de lung curier ducand la cresterea capacitatii aeroportuare, promoveaza dezvoltarea turismului, dezvoltarea economica a municipiului Cluj-Napoca, a judetului Cluj si a regiunii Transilvania.

91

Necesitatea realizarii unei piste de decolare-aterizare de 3500 m la Aeroportul ClujNapoca rezida din faptul ca, in viitor, pe aeroport vor opera intr-o pondere semnificativa aeronave din gama lung curier cu capacitati net superioare aeronavelor care opereaza in prezent. Pentru atragerea acestei categorii de trafic pista trebuie sa corespunda din punct de vedere al dimensiunilor fizice si a capacitatii portante, astfel incat aeronavele ce opereaza sa nu fie restrictionate din punct de vedere al greutatii de operare, respectiv de scadere a eficientei economice a transportatorului aerian. Prin obtinerea terenurilor ( aproximativ 200 ha prin exproprieri) pentru pista de 3500 m se vor putea realiza si alte obiective de investitii de importanta majora pentru infrastructura aeroportului: - cale de rulare si bretelele de legatura; - platfome de stationare; - construirea unui terminal cargo; - balizajul luminos al pistei de decolare-aterizare si sistemele de apropiere de cat.3 ICAO; - echipamente de radionavigatie:sistemILS( Instrument Landing Sistem) de cat. 3 ICAO; - instalare radiofaruri(panta si directie) si radar de precizie; - construirea unui nou turn de control. 6.2. Infrastructura de comunicatii Abordarile ce vizeaza dezvoltarea economica locala vad in dimensiunea spatiala un determinant ce contribuie esential la inegalitatea sanselor in dezvoltare. Capitalul informational al comunelor se bazeaza pe trei indicatori principali care pun in evidenta existenta abonamentelor radio-tv si telefonie fixa raportate la 1000 locuitori. Terminalele prin care comunicarea se realizeaza (televizor, radio si telefon) reprezinta bunuri pe care le detine o gospodarie. Este in fapt si abordarea cea mai buna, devreme ce la ora actuala abonamentele TV sunt inregistrate pentru toti posesorii de aparate TV in plata facturilor de energie electrica. Referitor la retelele de telefonie, in 2003 existau 19 abonamente telefonice la 100 locuitori. Pe langa Romtelecom, companii de specialitate au inceput sa castige cote de piata prin oferirea de pachete de servicii si preturi competitive (ex: UPC, RDS, etc). Telefonia mobila s-a dezvoltat rapid la nivel national si implicit si in regiune, piata fiind disputata in principal intre companiile Orange si Vodafone. Numar de abonamente telefonice in anul 2007 reteaua de telefonie fixa 2005 157 991 2006 148 323 2007 168 529

Judetul Cluj

Reteaua de telefonie fixa Romtelecom, s-a dezvoltat in ultimii ani, tinind cont de statistici si datorita deiversificarii serviciilor oferite (televiziune prin cablu, internet). Sigur, aceasta dezvoltare a venit pe fondul existentei concurentei pe piata. In ceea ce priveste societatea informationala, aceasta este caracterizata prin cresterea exploziva a informatiei digitale, disponibila prin intermediul produselor tehnologiei informatiilor si comunicatiilor. Parametrii acestei cresteri in judetul Cluj, la nivelul anului 2004, sunt: o cresterea numarului de abonati la serviciile de telefonie mobila a crescut cu 38%, ajungand la 235 abonati la 1000 locuitori; o ponderea gospodariilor care detin PC in total gospodarii a crescut de la 6% la 7,3%; o numarul salariatilor angajati in teleworking, din sectorul economico-financiar a crescut cu 66%. La nivel national, intre 1999 si 2003 s-a inregistrat o rata de crestere a numarului de PCuri de 228%, cu o crestere anuala medie de 34,5% (8,3 PC-uri la 100 locuitori in 2004 ) iar

92

numarul utilizatorilor internet a crescut in aceeasi perioada cu 563%, cu o rata spectaculoasa de crestere de 60% pe an (19,1 utilizatori Internet la 100 locuitori in 2004). In acelasi timp, in ceea ce priveste dezvoltarea in domeniul IT, in 2006 tara noastra avea 4,44 puncte, anul trecut crescuse la 5,32 iar anul acesta am ajuns la 5,46 puncte, fiind pozitionati pe penultimul loc in clasamentul tarilor comunitare, devansand doar Bulgaria. In aceasta situatie, cel mai mult ne-a tras in jos lipsa internetului. Astfel, cel mai mic punctaj a fost obtinut la gradul de conectare la internet al populatiei si firmelor. Statisticile la nivel national indica faptul ca intreprinderile mari (peste 250 de angajati) sunt cele care utilizeaza produsele ITC in cea mai mare masura, procentele in randul IMM-urilor fiind reduse in randul tuturor indicatorilor: ponderea intreprinderilor ce detin PC-uri, ponderea numarului de salariati ce utilizeaza PC/Internet, ponderea intreprinderilor care au un web-site propriu. Vanzarile prin internet sunt inca slab dezvoltate, atat la nivelul regiunii cat si la nivel national (in medie sub 2% din intreprinderi vand prin internet iar procentul celor care cumpara prin internet este asemanator). In judetul Cluj, numarul firmelor cu capital romanesc care dezvolta produse software pentru pietele din strainatate este in crestere, cu sanse de diversificare si dezvoltare de produse software proprii cu valoare adaugata ridicata. (solutii ERP, solutii in domeniul multi-media, managementul calitatii, e-learning, e-government, inovatia de proces, etc). De asemenea, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) a conectat la internet de mare viteza zece comune din judetul Cluj prin includerea acestora in proiectul 'Economia Bazata pe Cunoastere'. Prin acest proiect s-au informatizat: primaria, scoala, biblioteca publica si Punctul de Acces Public la Informatie (PAPI) din fiecare localitate inclusa in proiect. Cele zece comune in care au fost implementate Retelele Electronice Locale (RECL) sunt: Marisel, Viisoara, Sanpaul, Suatu, Catina, Cornesti, Baisoara, Frata, Bobalna si Iara. Acesta este doar un inceput tinand cont de fondurile europene alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de IT la toate nivelele: de stat sau privat. Vom asista in urmatorii ani la o explozie de proiecte de dezvoltare pe platforme informatizate. Servicii postale In anul 2007, numarul unitatilor postale existente in judet era de 220, din care: oficii (23 in mediul urban si 23 in mediul rural) ghisee (6 in mediul urban si 29 in mediul rural) agentii: 118 circumscriptii: 21 Dezvoltarea serviciilor postale rapide pe intreg teritoriul tarii reduce monopolul postei romane, mai ales ca la nivel european este urmarita eliminarea monopolului si dezvoltarea pietei concurentiale. Mass media Publicatii locale, cotidiane si saptamanale din judetul Cluj Tipul publicatiei Cotidiane Saptamanale 8 2 2007

La nivelul judetului Cluj functioneaza doua Agentii de presa (AlterMedia si Artistic Transilvania), 29 de publicatii locale si regionale, un numar de opt posturi de radio, printre care 93

si posturi regionale ale posturilor centrale: ProFM, Guerilla, precum si 5 posturi de televiziune locale si regionale, de exemplu: TVR Cluj, ProTV, Antena 1 Cluj, Alfa TV. Domeniul mass - media este bine reprezentat, existand deschidere spre si inspre reteaua nationala de informare. 6.3. Infrastructura tehnico-edilitara Energie electrica Societatea comerciala care furnizeaza energie electrica, SC Filiala de Furnizare a Energiei Electrice Electrica Furnizare Transilvania Nord SA, la peste 1,120,000 de clienti din judetele: Cluj, Bihor, Maramures, Satu Mare, Salaj si Bistrita Nasaud, se bazeaza pe o experienta si traditie de peste 100 de ani in domeniul energetic. Structura clientilor este urmatoarea: 7% agenti economici si 93% consumatori casnici. FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord functioneaza in actuala structura de la 1 august 2007, in conformitate cu H.G. 675/2007, urmare a reorganizarii prin divizare partiala, in scopul separarii activitatii de furnizare a energiei electrice de activitatea de distributie a energiei electrice. Electrica Furnizare Transilvania Nord, cu sediul in Cluj, isi desfasoara activitatea pe o arie de 34,160 km prin intermediul celor sase Agentii de Furnizare pe care le are in componenta. Agentia de Furnizare Cluj Napoca, furnizeaza energie electrica pentru 307 614 clienti din judetul Cluj. Structura clientilor este urmatoarea: - 23 165 agenti economici (din care 229 mari consumatori si 22 936 mici consumatori); - 284 449 consumatori casnici. Energie termica Energia termica distribuita in anul 2007 pe teritoriul Romaniei, a fost, potrivit INS, de 14,18 milioane gigacalorii, cu 2,37 milioane gigacalorii mai putin fata de anul 2006. Cea mai mare parte din totalul energiei termice (86%) a fost distribuita catre populatie, cu 1,7 milioane gigacalorii mai putin decat in anul 2006. Diminuarea energiei termice distribuita in anul 2007 a avut mai multe cauze, cea mai importanta fiind uzura fizica si morala a instalatiilor de producere si distributie a energiei termice cu o vechime in exploatare de 30-40 ani. Un rol important l-a avut si debransarea de la reteaua centralizata a unui numar mai mare de consumatori, acestia apeland la incalzirea cu lemne sau la instalarea unor centrale termice proprii. De energia termica distribuita la nivel national au beneficiat locuitorii din 131 de localitati, respectiv din 116 municipii si orase. Sase orase au renuntat anul trecut la distributia de energie termica. Localitati in care se distribuie energie termica (la 31 decembrie 2006): numar Localitati in care se distribuie Judetul Cluj energie temica Total 4 din care: municipii si orase 2 surse de incalzire existente la nivelul judetului o centrale de termoficare (numar de puncte termice) o cazane o alte tipuri de centrale (ex cu combustibil gazos...) Gaze naturale si combustibili lichizi Reteaua de gaze naturale Evolutia deservirii judetului cu gaze naturale 2005 2007 Lungimea 2005 2006 -

2007 94

conductelor de distributie (km)

1532,1

1583,7

1610,5

Reteaua de gaze naturale in judetul Cluj este intr-o continua extindere asa cum se vede si din statistici. Se preconizeaza ca pana la finele anului 2010 intregul judet sa poata beneficia de retea de gaze naturale. Sisteme bazate pe energii regenerabile In ultima perioada am devenit constienti de riscurile la care suntem expusi folosind energia electrica, petrolul si alte surse de poluare. Aceste riscuri s-au transformat in probleme odata cu schimbarea, pe plan mondial, a climei din cauza poluarii, produsa prin arderea combustibililor fosili, ceea ce a produs efectul de sera. In acest scop se duc multe campanii pentru protejarea mediului, insa daca nu renuntam la energia conventionala si sa ne axam pe dezvoltarea energiilor regenerabile, vom ajunge in postura in care nu vom mai putea trai pe Pamant. Un al doilea motiv pentru care cercetatorii indeamna liderii lumii sa foloseasca alternative verzi este si faptul ca aceste resurse sunt pe cale de a se epuiza. Energiile regenerabile sunt irosite continuu de natura. Acestea se refera la energii bazate pe razele Soarelui, nucleul Pamantului si interactiunile gravitationale ale Lunii si ale Soarelui cu oceanele. Prin urmare, exista energii regenerabile de origine eoliana, solara, hidro, geotermica si provenind de la biomasa. Energia eoliana, teoretic, poate acoperi necesarul de electricitate pe plan mondial, insa, principala problema intampinata in ceea ce priveste aceasta sursa de energie, este reprezentata de instabilitatea vantului. Energia solara termica este bazata atat pe producerea apei calde, ce este folosita mai apoi ca apa menajera in cladiri, cat si cu scopul de a produce energie electrica prin actionarea turbinelor (in centrale experimentale cu randament mic, de 15%). Sursa hidro de mare putere este exploatata intr-un procent maxim in tarile industrializate, ajungand ca productia de energie hidro in anul 2000 sa fie de 2.700 TWh pe an. Energia produsa prin aceasta sursa este stocata in baraje pentru momentele in care este cererea mare. Sucursala Hidrocentrale Cluj are in componenta sa trei mari amenajari hidroenergetice in bazinele raurilor Somes, Cris si Bistrita Transilvana. Potentialul hidroenergetic din aceste bazine este fructificat prin 9 centrale hidroelectrice, 44 microhidrocentrale (din care 12 sunt retrase din exploatare) si o statie de pompare, amplasate in judetele: Cluj, Bihor, Bistrita Nasaud, Mures, Maramures, Satu Mare. Pe langa producerea de energie electrica in hidrocentrale, sucursala asigura: - furnizarea de servicii de sistem pentru Sistemul Energetic National - furnizarea de energie electrica consumatorilor casnici, micilor consumatori industriali si pentru consumurile proprii activitatilor sucursalei - protectia civila - reducerea impactului amenajarilor hidroenergetice asupra mediului - furnizarea de apa bruta pentru sistemele de alimentare cu apa a municipiilor Cluj-Napoca, Oradea si Bistrita. Putere instalata totala: - 551 MW in CHE si 10 MW in Statia de Pompare Numar total de hidroagregate in CHE: 17 hidroagregate si 2 agregate pompare Numar total de hidroagregate in MHE: 107 Productia de energie in anul mediu hidrologic: 1,1 TWh/an In cadrul SH Cluj este implementat si functioneaza Sistemul Integrat de Management Calitate -Mediu, conform ISO 9001:2000 si ISO 14001:1996.

95

Canalizare publica si spatii verzi, la 31 decembrie 2006 Judetul Cluj Localitati cu instalatii de canalizare publica Total* municipii si orase Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica Suprafata spatiilor verzi in municipii si orase UM numar 30 numar 6 689 km ha 665

*municipii, orase si comune Apa potabila In Romania anului 2008, sunt oameni care nu beneficiaza de retele de distributie a apei potabile. Astfel, in Romania, sistemele existente de furnizare a apei curente, acopera consumul a doar 68% din populatie. Calitatea apei furnizate de cele circa 1.400 instalatii de tratare a apei potabile (in majoritate cu tehnologii invechite si ineficiente) se afla adesea sub standardele acceptate din punctul de vedere al parametrilor chimici. Aceasta concluzie a fost trasa de Administratia Nationala Apele Romane. Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Cluj Apa potabila distribuita consumatorilor Anii Total din care: 3 (mii m ) pentru uz casnic Cluj 1995 99296 63247 2000 73912 53088 2001 61883 42182 2002 60818 35182 2003 56470 34657 2004 69364 47794 2005 43435 24757 2006 40868 23575 2007 51792 35741 2008 52306 39945 Se remarca o scadere a cantitatii de apa potabila distribuita consumatorilor in ultimii ani (2005 - 2006), urmata de crestere in anii 2007 si 2008 . O cauza a scaderii volumului de apa potabila ar fi pierderile mari de apa datorita retelelor invechite, precum si lipsa infrastructurii pentru distributia apei potabile in zonele rurale in special. Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), pierderile de apa potabila au fost foarte mari, de aproape 41% din consum la nivelul tarii. In municipii si orase, pierderile au reprezentant circa 44 %. Pierderile de apa au fost cauzate de uzura avansata a conductelor de aductiune si distributie a apei potabile, precum si de uzura fizica si morala a echipamentelor de captare si pompare.

96

7. Social 7.1. Sanatate Clujul este si un puternic centru clinic, solicitat de pacinti din multe judete ale Transilvaniei si chiar din alte zone ale tarii.In anul 2007 asistenta medicala a populatiei judetului a fost asigurata in 24 spitale cu 7195 paturi, un sanatoriu antituberculos (95 paturi) , o policlinica in sistemul de ocrotire a sanatatii de stat, numeroase cabinete private si 5 policlinici particulare, in activitatea medico-sanitara fiind antrenati 3803 medici si stomatologi si 5611 personal sanitar cu pregatire medie.Raportand numarul populatiei la cel al medicilor revine, in medie, la fiecare medic, 219 locuitori. In anul 2007 au beneficiat de asistenta medicala, in unitati spitalicesti, 261 mii persoane, totalizand 1994 mii om-zile spitalizare, durata medie de internare pentru o persoana fiind de 7,6 zile.In ultimii ani au aparut in reteaua sanitara un numar apreciabil de unitati de asistenta medicala prin cabinete private, preponderent cu profil stomatologic, cat si pentru prepararea si comercializarea medicamentelor si pentru analize de laborator.La finele anului 2007 functionau in acest sector 5 spitale,5 policlinici, 371 cabinete medicale de specialitate, 428 cabinete stomatologice, 50 laboratoare medicale si 143 laboratoare de tehnica dentara, 34 depozite farmaceutice si 206 farmacii. Consiliul Judetean Cluj a achizitionat un numar de 5 autospeciale pentru Serviciul S.M.U.R.D din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Repartizarea acestora este urmatoarea: 1 autospeciala pentru zona Huedin, 1 pentru zona Dej-Gherla, 1 pentru zona TurdaCampia Turzii si 2 autospeciale pentru Municipiul Cluj Napoca.
Indicatori privind asistena social - numr 2007 2006 2005 2004 2000 1998 1995 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000

Paturi asist. med.

Medici - total

Farmaci ti

Pers. sanit. mediu

Judetul Cluj se afla printre judetele cu traditie in ceea ce priveste domeniul medical. Centru universitar este recunoscut si ca centru medical, cu medici foarte bine pregatiti si spitale dotate la standarde europene.. 7.2. Resurse umane Resursa umana este reprezentata de acel personal medical sau non-medical care face posibila interventia individuala sau colectiva in domeniul sanatatii publice si reprezinta cea mai importanta resursa a sistemului de sanatate. In Romania se intalnesc probleme majore legate de resursele umane ale sistemului de sanatate, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

97

Dezechilibrul numeric este reprezentat la nivel national de o subacoperire sau, in unele cazuri cu lipsa de personal. Acest lucru se refera atat la numarul total de personal, care pentru majoritatea profesiilor medicale situeaza Romania pe ultima pozitie in UE, raportat la numarul de locuitori, dar si la distributia pe anumite domenii. Analiza densitatii medicilor in tarile din regiunea Europeana a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, arata ca Romania se afla pe locul 31 din 33 de tari, cu o densitate de 1,9 medici la 1000 locuitori, doar Albania si Bosnia-Hertegovina inregistrand densitati mai mici decat tara noastra. Romania ocupa ultimele locuri, inregistrand o situatie la fel de critica, si pentru asistentele medicale (3,89 asistente medicale la 1000 locuitori), dentisti (cu 0,22 dentisti la 1000 locuitori) si farmacisti (0,06 farmacisti la 1000 locuitori). Aceleasi comentarii se pot face si pentru moase, in toate aceste situatii, Romania avand un numar cu cel putin 1/3 mai mic decat media europeana in conditii de mortalitate si morbiditate mult superioare mediei UE, iar la nivelul anumitor specialitati medicale deficitul de personal este si mai mare. Trebuie mentionat ca aceasta situatie reprezinta o continuitate a sistemului sanitar din Romania ultimelor 4 decenii, resursele umane sanitare din Romania fiind in permanenta mult reduse fata de media europeana. Evolutia personalului medico-sanitar in judetul Cluj (la 31 decembrie 2007) Medicitotal 2156 2916 3748 3690 3756 3803 3840 Din care:Stomatologi Farmacisti 263 341 492 608 641 645 628 279 233 502 562 535 533 532 Personal sanitar mediu 5329 5657 5020 5229 5446 5611 5429

Anii Cluj 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008

Se observa o scadere a numarului personalului medico-sanitar intre anii 1995 2000, dupa care o crestere relativ la anul 2006, 2007, apoi o usoara descrestere in anul 2008. Tot in acest timp incep sa apara si unitatile medicale din sistemul privat si sa se dezvolte cele din sistemul de stat prin reabilitari si retehnologizari.

Medici2) 6000 Stomatologi 4000 Farmaciti 2000 Personal sanitar mediu 0 2006 2004 2003 2001 1995

Cresterea numarului de unitati medico-sanitare precum si cresterea numarului personalului medical in ultimii ani este un semnal pozitiv in sensul dezvoltarii in continuare a domeniului medical din judetul Cluj si pastrarea traditiei acestuia ca important centru medical al tarii.

98

Asigurarea populatiei cu personal medical este mult mai buna la nivelul municipiului Cluj-Napoca, data fiind si diversitatea unitatilor medicale de la acest nivel, dar si complexitatea dotarilor tehnice aferente acestora, care cresc calitatea ingrijirii medicale, dar si costul acestora. Astfel, in municipiu Cluj Napoca, isi desfasoara activitatea mai multe spitale: Spitalul Clinic de Adulti, Spitalul Clinic de Copii, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Boli Infectioase, Spitalul Clinic de Intreprinderi, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Militar, Spitalul C.F.R., Centrul de Diagnostic si Tratament. In subordinea directa a Ministerului Sanatatii sunt: Institutul Oncologic Prof. dr. Ion Chiricuta, Institutul Inimii Prof. dr. Niculae Stancioiu, Institutul de Transplant Renal Principalele clinici Medicina interna, Chirurgie, Obstetrica si Ginecologie, Radiologie, Urologie, O.R.L., Nefrologie si hemodializa, Gastroenterologie, Dermato-Venerice, Endocrinologie, Pediatrie, Neurologie, Neurochirurugie, Psihiatrie, Ortopedie si Traumatologie, Oftalmologie, Reumatologie, Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Boli Profesionale etc. cunosc un accentuat proces de modernizare si de dotare cu aparatura de inalta performanta. 7.3. Protectia sociala In cadrul umanismului european, protectia sociala reprezinta un capitol fundamental cu privire la existenta umana si la drepturile omului. In perioada de tranzitie de la sistemul comunist la aderarea la Uniunea Europeana, protectia sociala s-a aflat intr-o stare de formare latenta. In ultimul deceniu, problematica saraciei si a incluziunii sociale a devenit un punct esential pe agenda politica a diferitelor state ale lumii. Ca urmare, s-au adoptat la nivel european si mondial o serie de obiective comune, tinte si prioritati de actiune care sa conduca la combaterea saraciei si a excluziunii sociale. Asistenta sociala este componenta non-contributiva a sistemului de protectie sociala si reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. O problema de actualitate este lipsa locuintelor sociale , lipsa locuintelor pentru tinerii dezinstitutionalizati si locuinte fara utilitati a micilor comunitati de romi existente la periferiile urbane. In municipiul Cluj la sfarsitul anului 2005 erau monitorizate in zona urbana 2372 persoane fara adapost. Din cei 48 de tineri care au parasit institutiile de ocrotire sau scolile speciale, doar 2 au primit locuinte permanente iar 1 s-a intors in familie. De asemenea, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii august 2008, a fost de 9250 persoane, iar rata somajului ,calculata fata de fata de populatia activa , reprezinta 2,8 % , in scadere fata de media pe tara si fata de aceeasi perioada a anului 2007. Ratei somajului la femei de 3,3% se mentine mai ridicata decat la barbati si manifesta o usoara scadere pe parcursul lunilor de vara. Directia de Munca si Incluziune Sociala Cluj a realizat o strategie vizand scaderea gradului de saracie si cresterea gradului de incluziune sociala, pe perioada 2006 2010. In acest sens, problemele identificate in ceea ce priveste cauzele probabile ale saraciei si a incluziunii sociale in judetul Cluj, sunt in principal urmatoarele:

99

Nr.

Probleme identificate Insuficienta terenurilor din domeniul public pentru construirea de locuinte sociale Insuficinta locuintelor pentru persoanele in situatie de risc,tineri dezinstitutionalizati, persoanele varstnice, persoane eliberate din detentie, familii cu venituri mici Accesul limitat la utilitati pentru gospodariile din mediul rural (drumuri, alimentare cu apa, canalizare, gropi ecologice, electrificare etc.) Resurse primare insuficiente pentru cheltuieli curente si imbunatatirea conditiilor de locuire Insuficinte facilitati/ sprijin pentru realizarea de parteneriate public-private (servicii sociale, locuinte sociale, dezvoltare locala) Transferul responsabilitatii de la nivel national la nivel local, fara alocarea resurselor suficiente (spitale, scoli, VMG, ajutor social, asistenta sociala, cantine sociale) Insuficinte facilitati/ sprijin pentru realizarea de parteneriate public-private (servicii sociale, locuinte sociale, dezvoltare locala) Insuficienta preocupare a autoritatilor pentru asigurarea conditiilor de activitate in centrele de zi Insuficientul sprijin pentru sustinerea unui sistem articulat de servicii pentru tinerii dezinstitutionalizati Insuficienta informare a angajatorilor si disponibilitatea limitata a acestora de a angaja tineri dezinstitutionalizati Insuficinta dezvoltare a serviciului de consiliere pentru contruirea carierei in cazul tinerilor dezinstitutionalizati Insuficienta receptivitate a centrelor de formare a adultilor pentru a sustine integrarea in munca a tinerilor dezinstitutionalizati Insuficienta serviciilor de reintegrare sociala a persoanelor aflate in detentie si a delincventilor juvenili Insuficienta locurilor in institutiile de primire in regim de urgenta a victimelor violentei si a violentei domestice Venituri reduse a femeilor Discriminare existenta pe piata muncii in raport cu incadrarea in munca a acestora Insuficenta campaniilor de informare a femeilor, a copiilor, a tinerilor despre existenta centrelor de primire in regim de urgenta Adresabilitatea redusa a femeilor , a copiilor catre serviciile specializate Insuficienta/ calitatea nesatisfacatoare a serviciilor de consiliere familiala (pentru familiile cu copii in plasament, femeile insarcinate cu risc de abandon) Insuficienta informare a angajatorilor pentru facilitati si disponibilitatea limitata a acestora de a angaja persoane cu handicap Oferta limitata de locuri de munca pentru persoane cu dizabilitati Calificari profesionale inadecvate a tinerilor cu dizabilitati

Domeniul Infrastructura sociala Infrastructura sociala Infrastructura sociala Infrastructura sociala Problema orizontala Problema orizontala Problema orizontala Problema orizontala Infrastructura sociala Ocupare si formare prof. Ocupare si formare prof. Ocupare si formare prof. As. sociala si socio-med As. sociala si socio-med Ocupare si formare prof. Ocupare si formare prof. As. sociala si socio-med As. sociala si socio-med As. sociala si socio-med Ocupare si formare prof. Ocupare si formare prof. Ocupare si formare prof.

100

Lipsa receptivitatii pentru programe specifice de integrare profesionala pentru persoanele cu dizabilitati Cadrul legal incomplet pentru infiintarea si/sau functionarea atelierelor protejate Insuficienta informare a persoanelor cu handicap din mediu rural cu privire la facilitatile existente/create pentru acestia Insuficienta materialelor specifice (proteze) pentru persoanele cu handicap Insuficienta serviciilor de recuperare in centre rezidentiale si centre de zi pentru persoanele cu handicap, persoanele aflate la tratament de dezalcoolizare Nevoi de realizare a unui sitem articulat socio medical, care sa sutina problematica persoanelor varstnice Deficiente majore in implemetarea la nivel local , in mediul rural, al legii 17 / 2000, se sustinere a serviciilor pentru varstnici Veniturile reduse ale persoanelor varstnice limiteaza acessul la servicii socio medicale specifice Campanii de informare insuficinte cu privire la facilitatile de care ar putea beneficia persoanele varstnice Insuficinta personalului in mediul rural - pentru servicii specifice pentru varstnici la domiciliu As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala socio-med Ocupare si formare prof. Infrastructura sociala Ocupare si formare prof. Educatie Educatie Sanatate si si si si si si si si si

Accesul limitat la servicii medicale al persoanelor sarace neasigurate CAS, al bolnavilor cronici, persoanelor si varstnice partial sau total dependente (fara sustinatori, cu pensii foarte mici, fara asistent personal) Insuficienta serviciilor alternative - de tip ingrijire la domiciliu, de tip centre de zi, servicii de recuperare - , si servicii rezidentiale pentru persoanele cu handicap, persoanele aflate la tratament de dezalcoolizare Discriminarea populatiei roma pe piata muncii Comunitatile de romi existente la periferia oraselor sunt insuficent dotate cu utilitati Lipsa de receptivitate pentru formare profesionala pentru romi Risc crescut de abandon scolar datorita mentalitatii de grup Analfabetism in randul populatiei rome Inaccesarea gratuitatii serviciilor medicale de planificare de catre femeile de etnie roma Accesul limitat la servicii medicale al persoanelor sarace neasigurate in sistemul asigurarilor sociale, al As. sociala, medicala si bolnavilor cronici, al persoanelor varstnice partial/ total dependente (fara sustinatori, cu pensii foarte mici, socio-med fara asistent personal) Planul judetean Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale Cluj (PJA-inc) De asemenea, ca probleme majore, au fost identificate urmatoarele:

101

Nr.

Probleme-cheie

Domeniul Infrastructura sociala Infrastructura sociala Infrastructura sociala As. sociala si socio-med Ocupare si formare prof.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Insuficinta locuintelor pentru persoanele in situatie de risc,tineri dezinstitutionalizati, persoanele varstnice, persoanel eliberate din detentie, familii cu venituri mici Accesibilitatea redusa la utilitati pentru gospodariile din mediul rural (drumuri, alimentare cu apa, canalizare, gropi ecologice, electrificare etc.) Nevoia de realizare a unui sistem articulat de servicii pentru tinerii dezinstitutionalizati Insuficienta locurilor in institutiile de primire in regim de urgenta a victimelor violentei si a violentei domestice Oferta limitata de locuri de munca pentru persoane aflate in situatie de riosc , persoane cu dizabilitati, tineri dezinstitutionalizati, etnici romi, persoane eliberate din detentie Insuficienta receptivitate a centrelor de formare a adultilor pentru a sustine programe de calificare si integrarea in munca a persoanelor la risc, tinerilor dezinstitutionalizati, persoane cu handicap Insuficienta materialelor specifice (proteze) pentru persoanele cu handicap

As. sociala, medicala socio-med As. sociala, medicala Deficiente majore in implemetarea la nivel local , in mediul rural, al Legii 17 / 2000 socio-med As. sociala, medicala Insuficienta personalului in mediul rural - pentru servicii specifice la domiciliu socio-med Insuficienta serviciilor alternative - de tip ingrijire la domiciliu, de tip centre de zi, servicii de recuperare - , As. sociala, medicala servicii rezidentiale pentru persoanele cu handicap, persoanele aflate la tratament de dezalcoolizare socio-med Discriminarea populatiei roma pe piata muncii Ocupare si formare prof. Risc crescut de abandon scolar la populatia roma datorita mentalitatii de grup Educatie Insuficienta/ calitatea nesatisfacatoare a serviciilor de consiliere familiala (pentru familiile cu copii in As. Sociala si socio-med plasament, femeile insarcinate cu risc de abandon) Insuficienta locurilor in institutiile de primire in regim de urgenta a victimelor violentei si a violentei As. Sociala si socio-med domestice Planul judetean Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale Cluj (PJA-inc)

si si si si

102

In vederea eliminarii sau reducerii impactului problemelor identificate, s-au stabilit o serie de masuri, de exemplu: - dezvoltarea unui sistem functional de servicii care sa asigure integrarea sociala si profesionala a tinerilor dezinstitutionalizati / tineri delicventi prin cresterea ofertei de munca pe durata nedeterminata pentru cel putin 10% din tineri dezinstitutionalizati / tineri delicventi, dublarea anuala a ofertei de formare profesionala in conformitate cu tendintele inregistrate pe piata muncii pentru persoanele neocupate in munca, in special pentru tineri dezinstitutionalizati, dezvoltarea unui sistem de monitorizare a tinerilor dezinstitutionalizati , care sa permita identificare, consiliere pentru orientarea in cariera, gazduire in case sociale; - dezvoltarea unui sistem integrat de servicii care sa cuprinda femei/copii victime ale violentei domestice, copii abuzati, prin devoltarea unor servicii tip centru de criza pentru primirea in regim de urgenta a persoanelor , victime ale violentei, cresterea accesibilitatii serviciilor medicale de catre persoanele victime ale abuzurilor; - dezvoltarea si diversificarea retelei de servicii integrate pentru persoane marginalizate, persoanele cu handicap si persoane in situatie de risc din judetul Cluj prin dezvoltarea activitatii de consiliere pentru integrare in munca a persoanelor cu handicap, recuperarea, infiintarea de centre sociale multifunctionale zonale pentru persoanele persoane cu handicap etc.; - dezvoltarea unui sistem integrat de servicii pentru sustinerea persoanelor varstnice, prin dezvoltarea sistemului de servicii sociale specializate pentru asistenta la domiciliu. In judetul Cluj functioneaza peste 70 de institutii si ONG-uri de protectie sociala pentru copii, persoane varstnice, persoane cu handicap si dizabilitati, etc. De asemenea exista peste 30 de insitutii si ONG-uri pentru protectia copilului, centre pentru pregatirea, sprijinirea integrarii sau reintegrarii copilului in familie, pentru copii strazii: consiliere sociala, reintegrare familiala si comunitara. Centre pentru monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide, de prevenire a aboandonului si sarcini nedorite. Numarul relativ mare a acestor institutii/ONG-uri demonstreaza interesul autoritatilor locale si de stat precum si a fundatiilor si altor organizatii nonguvernamentale de a incerca sa ofere asistenta si protectie sociala persoanelor cu probleme, fie ei copii, femei, varstnici, cu probleme de handicap sau someri ramasi fara adapost si loc de munca. Situatia privind beneficiarii de ajutor social Nr. Categoria de Numarul total al beneficiarilor rd. beneficiari de ajutor social Existente in plata la sfarsitul anului 2005 A. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. B. Persoane singure Familii cu 2 persoane Familii cu 3 persoane Familii cu 4 persoane Familii cu 5 persoane Familii cu peste 5 persoane TOTAL(rd.1++6) 1. 2439 1454 1374 921 588 493 7269 Existente in Existente in Existente in plata la plata la plata la sfarsitul sfarsitul sfarsitul anului anului 2007 anului 2008 2006 2. 1917 1110 1005 691 446 435 5604 3. 1664 823 689 458 293 280 4207 4. 1577 737 592 377 266 250 3799

Sursa: Directia de Munca si Protectie Sociala Cluj- Raport de monitorizare privind incluziunea sociala 2008

103

Delicventa juvenila si siguranta comunitatii Din punct de vedere a mediului de savarsire a infractiunilor, cel urban prezinta un numar mai mare de participanti, fata de cel rural. Situatia infractionalitatii (la nivelul anului 2005), centrata pe grupul de minori si tineri (18 26 ) ani releva faptul ca minorii sub 14 ani nu au fost trimisi in judecata. La grupa de varsta 14 18 ani , din cei 54 de minori trimisi in judecata 24 % erau elevi. Fata de 10 minori cercetati penal nu s-a dispus trimiterea in judecata , 8 minori fiind sanctionati cu amenzi de natura administrativa; iar fata de 2 minori dispunandu-se netrimiterea in judecata pentru lipsa de discernamant , fiind sesizata D.G.A.S.P.C Cluj. Pentru grupa de varsta 18 20 ani au fost cercetati 5 tineri care nu au fost trimisi in judecata, 2 dintre acesti fiind sanctionati cu amenzi administrative, iar fata de ceilalti 3 dispunandu-se alte solutii de netrimitere in judecata. S au intocmit doua sesizari catre D.G.A.S.P.C. Cluj in doua dosare penale fata de fata de 7 minori din cadrul institutiei. Toate aceste si faptul ca cele mai frevente infractiuni sunt talharii indica vulnerabilitatea segmentului de tineri proveniti din institutiile de ocrotire si lipsa unui sistem de servicii specializate pentru sustinerea lor Un indicator important prin prisma dezvoltarii sale si a implicatiilor de natura economica si morala in cadrul societatii, in perioada care a trecut dupa anul 1989 il reprezinta numarul de persoane care practica prostitutia in mod independent. Cuantificarea acestui indicator indica faptul ca pe raza judetului sunt 353 de persoane, care practica prostitutia, din care 30 % sunt persoane active, care practica prostitutia in mod independent. Din categoria persoanelor care se regasesc in calitate de victima, sunt cele obligate sa se prostitueze, mentionate mai sus, apoi cele consumatoare de droguri, copiii strazii si persoane agresate de familie. Cele de mai sus le regasim in interiorul intregii societati si coboara pana la un nivel apropiat de baza acesteia, respectiv la cel a familiei. Prin educatie, cultura, comportament reusesc sa genereze un mediu stabil intre membrii familiei, insa in celelalte cazuri se intalnesc factori agresivi, dinamici, care fac ca acel mediu familial sa fie propice aparitiei unor comportamente negative. Aceste cazuri prin definitie reprezinta totalitatea faptelor de violenta care au loc intr-o familie, generate de catre unul din membrii acesteia, dintre care in unele cazuri victima a fost copilul. Tot o consecinta a celor mentionate mai sus sunt si copii strazii, aceasta categorie, care in majoritatea cazurilor de comitere a unor infractiuni sunt cei mai afectati, fie gasindu-se in calitate de autor, fie in calitate de victima. Cunoasterea acestei categorii expusa in permanenta la risc este necesara deoarece cuprinde cel putin trei categorii de persoane, care pot fi numiti copiii strazii, respectiv, vagabonzii circumstantiali, fugiti din familie ori institutie, atrasi de mirajul strazii si al vietii libertine; minorii fara domiciliu, care traiesc efectiv in locuri publice; copii care desfasoara o munca fizica necalificata, se afla in abandon scolar si pastreaza sporadic contactul cu familia. In judetul Cluj, prin Serviciul de Monitorizare a Copiilor Strazii, din cadrul DGASPC Cluj, existau la sfarsitul anului 2005, 130 copii in astfel de situatii. Un alt grup de persoane, care poate fi considerat ca si victima este cel al consumatorilor de droguri. Acestia, sunt totodata, dupa consumarea unor cantitati de drog predispusi la savarsirea de fapte de natura penala sau contraventionala creand un mediu nociv atat lor, ca si persoana, cat si celor care sunt in imediata lor vecinatate. In diagnoza sociala un capitol aparte se refera la copii la risc care cuprinde date despre tinerii instititionalizati. In anul 2004 au parasit institutiile de octotire 29 de tineri, iar

104

in anul 2005, 48 de tineri, o parte fiind preluati de catre ONG uri care deruleaza programe specifice de integrare a lor. Rata de saracie Conform Directiei de Munca si Incluziune Sociala Cluj, nu detine informatii referitoare la rata saraciei in judetul Cluj. Exista o corelatie directa intre saracie si existenta unui loc de munca si lipsa unor slujbe permanente in zona, lipsa unui loc de munca permanent simtindu-se cel mai tare in zonele rurale, unde predomina munca sezoniera. Factorii care contribuie la saracia in zona rurala: accentuata tendinta de imbatranire; nivelul extrem de mic al pensiilor ca fosti membri ai cooperativelor agricole de productie si persoane dependente de VMG; acces dificil la servicii sociale si medicale specializate; costul ridicat al transportului in conditiile de naveta; infrastructura rurala insuficient dezvoltata; un segment important de populatie in varsta, detinatori de terenuri slab productive, care nu pot beneficia de venitul minim garantat, numit in continuare VMG, si care nu au resurse financiare si fizice de a exploata aceste terenuri si de a obtine venituri. Factorii care contribuie la saracia in zona urbana: pensii mici si venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor zilnice; ponderea populatiei varstnice in totalul populatiei 19,8% conditii improprii de locuit in special in cazul familiilor numeroase insuficienta locuintelor sociale pentru tinerii care provin din institutiile de ingrijire ; costurile foarte ridicate ale utilitatilor Acesti factori au implicatii economice, cresterea economica implica o cresterea nivelului de trai in randul populatiei si implicit determina scaderea numarului de probleme sociale la nivelul regiunii. Desi inca mai sunt multe probleme economice , cresterea economica rapida la nivelul judetului Cluj, prin atragerea investitorilor strategici, demonsteaza potentialul regiunii de a se dezvolta in viitor. 8. Cultura In spatiul comunitar european cultura se axeaza pe doua principii fundamentale. Primul este pluriculturalismul caracterizat prin multilingvism si plurietnism. Al doilea principiu este cel al unei relatii spirituale si materiale intre persoane si institutii. De altfel, cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create in cadrul unei comunitati umane si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. Judetul Cluj detine inca din trecut statutul de pluriculturalism, multilingvism si plurietnism, deoarece este incadrat in regiunea Transilvania, care face parte din Europa Centrala sau din cea de-a treia Europa, concept definit de valorile pluralismului si ale tolerantei culturale. Astfel, pe langa o populatie predominanta (de peste 79%) de romani, exista si populatie de etnie maghiara, 17% si germana, 0,13%, precum si alte etnii, mai slab reprezentate ca procent. Dintre aceste comunitati, cea romaneasca este majoritara si participa in mod preponderent la viata culturala, spirituala si artistica a judetului. Comunitatea maghiara este bine reprezentata in viata culturala prin existenta teatrelor, organizatii si institutii culturale, precum si scoli in limba maghiara. Celelalte comunitati s-au restrans atat ca numar, cat si ca mod de vietuire si activitate in planul vietii spirituale si culturale a Clujului. Astfel, aceste comunitati isi afirma valorile

105

culturale intr-un spatiu ce polarizeaza in jurul sediilor comunitare, al publicatiilor si scolilor in limba materna, precum si al bisericilor. Astfel, formele lor de exprimare culturala sunt festivalurile, spectacolele sau reprezentarile culturale si sarbatorile traditionale si bisericesti. In ceea ce priveste comunitatea rroma, aceasta este caracterizata de o crestere demografica si de o viata culturala exprimata prin muzica, dansuri traditionale si preocupari in arta mestesugareasca. Resedinta judetului, municipiul Cluj-Napoca este o adevarata cetate culturala cu prestigiu recunoscut si peste hotarele tarii.Aici functioneaza o filiala a Academiei Romane, filiale ale uniunilor de scriitori,compozitori si artisti plastici, teatrul national si Opera Romana de stat, Teatrul maghiar si Opera Maghiara de Stat, Teatrul de papusi cu sectii in limba romana si maghiara, Filarmonica de Stat, studiouri teritoriale ale Societatilor Nationale de Radio si Televiziune, posturi private de radio si televiziune prin cablu, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o sectie in aer liber, muzee care, prin numarul impresionant de exponate reprezinta cultura materiala si spirituala a populatiei romane si a etniilor conlocuitoare din Transilvania faurita si traita de-a lungul secolelor de viata in comun. De asemenea, functioneaza de multi ani un teatru dramatic in municipiul Turda, muzeele de istorie din Turda,Dej si Gherla, Muzeul Memorial Octavian Goga din comuna Ciucea, Gradina Botanica din Cluj-Napoca puternic centru de atractie a turistilor romani si straini- care dispune de o colectie de specii rare realizate prin colaborare cu institutii de profil de pe diferite meridiane ale globului. Institutii culturale importante: Muzeul National de Istorie a Transilvaniei Inceputurile muzeului dateaza din secolul al XIX-lea (1859) cand a luat fiinta Societatea Muzeului Ardelean, dispunand de colectii de antichitati, de botanica, de zoologie si de mineralogie. Din 1929 colectia de antichitati a trecut in patrimoniul Institului de Studii Clasice. Dupa repetate mutari, determinate de lipsa unui spatiu adecvat, ea si-a redeschis portile in 1937 in actuala incinta (Str. C. Daicoviciu nr. 2). Filarmonica de stat Transilvania Filarmonica clujeana a fost infiintata printr-un decret oficial al Consiliului de Ministri al Romaniei in toamna anului 1955, cu numele oficial de Filarmonica de Stat Cluj. La data infiintarii, formatiile muzicale au fost orchestra simfonica mare cu un numar de 75 muzicieni si un ansamblu instrumental de muzica traditionala (populara) cu un numar de 20 muzicieni. Sub directia initiala a dirijorului Wilhelm Demian, s-a realizat o selectie a membrilor proaspetei institutii prin concurs, comisiile fiind prezidate de catre marele dirijor Antonin Ciolan, cu participarea celor mai reputati specialisti clujeni ai epocii. Ciolan a fost numit dirijor principal al orchestrei simfonice, dirijand primul concert al acesteia pe data de 4 decembrie 1956. La inceputul anului 1956, el a preluat si functia de director al Filarmonicii. Inca de la fondarea institutiei, alaturi de ansamblurile muzicale au fost cooptati cei mai prestigiosi solisti clujeni ai momentului flautistul Dumitru Pop si pianistul Gheorghe Halmos, carora li s-a adaugat curand violonistul Stefan Ruha, cel care urma sa marcheze o remarcabila cariera internationala, ramanand in acelasi timp fidel Filarmonicii de-a lungul a trei decenii. Deja din primii ani s-au afirmat la pupitrul orchestrei simfonice exceptionalii discipoli ai Maestrului Ciolan dirijorii Emil Simon si Erich Bergel. O alta bagheta renumita a Romaniei, Cristian Mandeal, a parcurs la pupitrul orchestrei clujene una dintre cele mai fructuoase perioade ale devenirii sale artistice.

106

In 1966 a luat fiinta Orchestra de camera a Filarmonicii, rod al colaborarii cu reputatul dirijor oaspete Mircea Cristescu. In 1965, Filarmonica a lansat propriul sau festival anual, Toamna Muzicala Clujeana, manifestare de referinta continuata cu succes si in prezent. In 1972, sub directoratul compozitorului Sigismund Toduta (care i-a succedat lui Antonin Ciolan), a luat fiinta Corul Filarmonicii, format de neuitatul maestru Dorin Pop, urmat apoi de discipolii sai Florentin Mihaescu si Cornel Groza. Oaspetii de marca ai Filarmonicii intre care nume legendare ale artei interpretative si componistice ca Sviatoslav Richter, Kurt Masur, Kyril Kondrashin, Stanislaw Wislocky, Jean-Pierre Rampal, Witold Lutoslawsky, Carlo Zecchi, Yannis Xenakis, Jnos Ferencsik, Aldo Ciccolini, Krisztof Penderecky, Michi Inoue, Stefan Anton Reck si multi altii, au contribuit la edificarea unui standard valoric international si in egala masura la dobandirea unui solid renume al ansamblului in cercurile muzicale internationale. Turneele numeroase in strainatate realizate cu regularitate de catre orchestra simfonica, dar si de ansamblul coral, au confirmat si reconfirmat acest renume. O importanta productie discografica ramane marturie a valorilor temeinice create de-a lungul deceniilor de muzicienii clujeni. La carma Filarmonicii, celor doi mari ctitori le-au urmat personalitati ale vietii culturale clujene scriitorul Dumitru Mircea, muzicologul Rodica Oana Pop, violonistul Radu Grecu, compozitorul Adrian Pop (sub directia caruia, in 1993, a fost adoptata denumirea actuala de Filarmonica de Stat Transilvania), violonistul George Dudea, dirijorul Emil Simon, managerul Denisa Piteiu care, parcurgand etape mai faste sau mai dificile, au stiut sa pastreze si sa dezvolte traditiile si valorile institutiei. Opera Maghiara din Cluj-Napoca Infiintata in 1948 printr-un decret de stat a avut menirea de a sustine si sluji pastrarea traditiilor culturii scenei lirice maghiare prin prezentarea spectacolelor in limba maghiara, traditii ale caror radacini se cunosc incepand cu anul 1792, data primului spectacol de limba maghiara in Clujul epocii respective Opera Maghiara inca de la infiintarea sa si-a propus prezentarea tezaurului creatiei lirice mondiale si maghiare (opere, operete si balet), obiectiv pastrat si continuat si in zilele noastre. Acest obiectiv a insumat spectacolele rulate in orasul Cluj, dar si acoperirea teritoriului Transilvanei, atat orasele sale cat si asezarile mai importante. Opera Romana din Cluj-Napoca Este prima institutie lirico-dramatica de stat din Romania, care a lua fiinta sub titulatura de Opera Nationala din Cluj, odata cu Teatrul National si Conservatorul de Muzica, prin decizia Consiliului Dirigent- organ executiv al Marelui Sfat National Roman instituit pentru administrarea Transilvaniei, decizie data la Sibiu in 18 septembrie 1919. Teatrul Maghiar de Stat Cluj Este cea mai veche companie teatrala de limba maghiara, infiintata in anul 1792. Astazi teatru de repertoriu, este subordonat Ministerului Culturii si Cultelor, avand in prezent un numar de 130 angajati din care personal artistic 45 (actori, regizor, scenograf). Majoritatea spectacolelor, jucate in limba maghiara sunt traduse simultan la casca in limba romana. Momentele de varf ale teatrului au fost marcate de animatori de teatru, directori si regizori de rezonanta internationala care au intrat pe buna dreptate in istoria teatrala de limba maghiara, dar si europeana. Teatrul National Lucian Blagadin Cluj Este cea mai importanta institutie teatrala din Transilvania si printre cele mai prestigioase din Romania. Spectacolul inaugural al Nationalului clujean a avut loc la 1 Decembrie 1919. Cladirea, construita intre 1904 - 1906 este opera renumitilor arhitecti

107

austrieci Helmer si Fellner, l din Cluj este cea mai importanta institutie teatrala din Transilvania si printre cele mai prestigioase din Romania. Spectacolul inaugural al Nationalului clujean a avut loc la 1 Decembrie 1919. Cladirea, construita intre 1904 - 1906 este opera renumitilor arhitecti austrieci iar la 8 septembrie 1906 a avut loc spectacolul inaugural. Sala are o capacitate de 928 de locuri, fiind conceputa in stil neobaroc, cu inflexiuni stilistice inspirate de secesionism in decorarea holului. Fondatorul Teatrului National din Cluj si primul sau director a fost Zaharia Barsan, actor, regizor, autor dramatic, animator, cel mai important om de teatru din Transilvania. Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, cu sprijin financiar primit din partea Consiliului Judetean Cluj, la nivelul anului 2007 a realizat o serie de manifestari culturale. Aceste manifestari s-au derulat in cadrul celor 6 programe pe care s-a structurat activitatea centrului in ultimii ani, si anume: programul de prospectare-cercetare a culturii traditionale din judetul Cluj programul de conservare si promovare prin spectacol programul de educatie permanenta si perfectionare profesionala programul de editare de carte (albume, studii, cercetari, culegeri de folclor) programul de editare muzicala programul de arhivare a culturii traditionale Dupa cum se observa, municipiul Cluj Napoca concentreaza peste 80% din volumul activitatilor culturale. In mediul rural al judetului, datorita situatiei caminelor culturale, centrelor de cultura si arta populara traditionala, bibliotecilor comunale, punctelor muzeale, activitatea culturala nu este prea bine reprezentata. Astfel, caminele culturale din judetul Cluj sint in prag de renovare. Peisajul satelor de munte si-a pierdut, de mult timp, izul unei sarbatori culturale. In cladirile menite sa reprezinte cultura din mediul rural nu a mai calcat, de ani intregi, picior de om. Au ramas doar incaperi prafuite, geamuri sparte si lacate pe usi, invechite si ele. Locul, unde se tineau multe nunti si-a pierdut chiar si ecoul unei melodii folclorice, cintata de lautari. Astfel, Caminul cultural din comuna Marisel este in curs de reabilitare, in Somesul Rece, de 15 ani s-a pus lacatul pe usa, iar acum e in prag de darimare, in Gilau, activitatile din caminul cultural sint in floare, iar satenii se pot bucura de diferite serbari culturale, precum spectacolul etniilor, care a adus la un loc romi , maghiari si romani, sau festivaluri folclorice. In comuna Margau, caminul cultural nu si-a inchis inca portile si serveste mai ales la intruniri de partid sau parastase, un alt mod de a privi cultura. Dupa anul 1989, bibliotecile si librariile au cunoscut un reviriment cultural, prin deschiderea unor noi edituri, traducerea de carti, organizarea targurilor de carte, lansari si expozitii de carte. In ultima perioada se resimte, insa, o scadere a interesului pentru cartea tiparita, justificata de o crestere a pretului cartilor si de un acces usor la informatie si lectura prin utilizarea Internetului. Numarul si activitatea bibliotecilor Biblioteci (total) Volume Volume Anii Unitati existente eliberate (numar) (mii) (mii) Cluj 443 10085 5046 1995 454 10058 5314 2000 450 10061 4955 2001

din care: biblioteci publice Volume Volume Unitati existente eliberate (numar) (mii) (mii) 79 77 79 1624 1674 1700 1295 1543 1253

108

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

460 439 437 403 432 420

10476 10574 10442 10453 10530 10568

5916 4830 5117 4823 4328 4030

79 1699 1249 81 1744 1320 81 1736 1381 81 1742 1285 81 1774 1519 81 1705 1536 81 1791 1163 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Se observa o scadere la numarului de biblioteci in perioada 2003 2006 fata de anii 1995 2002. Totodata creste numarul de biblioteci publice, nu semnificativ dar este inregistrata o crestere.
Numarul Bibliotecilor
500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Uniti total Uniti publice

Biblioteca Judeteana Octavian Goga Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj este continuatoarea unei bogate traditii de lectura publica la Cluj (sec. XIX), iar in decursul anilor a reusit sa-si dezvolte colectiile cu caracter enciclopedic si serviciile oferite utilizatorilor, devenind azi una dintre cele mai mari si importante biblioteci publice judetene din Romania. De la infiintarea ei biblioteca a functionat in diferite localuri si sub diferite denumiri: ca Biblioteca Populara infiintata de stat in 1921 - in cadrul Universitatii "Regele Ferdinand I" ca Biblioteca a Consiliului Judetean al Sindicatelor - pe strada Emile Zola nr. 1 (1949) ca Biblioteca Populara a Municipiului Cluj - in P-ta Libertatii nr. 2 (1949) ca Biblioteca Centrala Regionala - in P-ta Malinovsky nr. 5 (azi P-ta A. Iancu) (1950) si in P-ta Stefan cel Mare nr. 1 ca Biblioteca Municipala (1963) si ca Biblioteca Judeteana - in P-ta Stefan cel Mare nr. 1 in Palatul Culturii (1956) fostul Palat al Justitiei Astazi, Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj, este o institutie publica in slujba comunitatii clujene cu scopul de a contribui la cresterea prosperitatii spirituale si materiale a membrilor comunitatii locale, prin crearea si promovarea accesului la o vasta arie de idei si informatii, prin asistenta de specialitate oferita, prin promovarea interesului pentru lectura si invatare pe tot parcursul vietii. Achizitia de carti si alte tipuri de documente relevante, organizarea si punerea la dispozitia publicului a intregii colectii de documente, informarea prompta prin servicii specializate, programele culturale si educative sunt modalitati prin care colectivul de specialisti ai bibliotecii vin in intampinarea cerintelor utilizatorilor bibliotecii. La finele anului 2007 existau in judet 420 de biblioteci czre detineau 10 568 mii volume .Din totalul unitatilor functionau: o bibioteca de interes national, 12 biblioteci

109

apartinand institutiilor de invatamant superior, 60 biblioteci specializate, 267 biblioteci scolare si 81 de biblioteci publice. Biserici Un alt tip de institutii culturale vii sunt bisericile. Si in aceasta privinta situatia este diferita. Bisericile crestine traditionale (Ortodoxa, Catolica, Greco-Catolica) au cunoscut un reviriment spiritual semnificativ atat prin afluenta de credinciosi, cat si prin extinderea lacasurilor de cult. Bisericile protestante (Evanghelica, Reformata si Unitariana) si sinagogile evreiesti au conservat intr-o forma simbolica ritualul de cult, printr-un numar restrans de enoriasi si prin mentinerea intr-o forma istorica a unor lacasuri de cult. Structura populatiei in judetul Cluj este: - in functie de nationalitate: romani - 77,59 %, maghiari 19, 85 %, rromi 2,22 %, germani 0,15 %, alte nationalitari 0,19 % - in functie de religie: romani ortodocsi 69,9 %, greco-catolici 5,1 %, romanocatolici 4,4 %, reformati 14,1 %, alte confesiuni 6,5 %.

9. Educatie Evolutia populatiei scolare (numar de elevi) numar Primar si gimnazial Profe Postlic sioInvatam eal Prim Gimna Anii PreLic nal si Super antul Total si de Tot ar zial scolari scolar eal de ior special maistr al (cl.I- (cl.Vuceni (cl.Ii IV) VIII) ci VIII) Cluj 256 1995/1 1712 224 747 3830 34288 2167 11019 2646 34749 49 58 58 3 19 996 248 2000/2 1760 200 687 3009 36451 2192 7930 4046 50484 52 07 34 1 51 001 257 2001/2 1768 197 657 2813 35740 1890 7660 3167 54710 40 61 69 9 73 002 258 2002/2 1728 198 620 2651 33732 1793 8126 2641 54429 98 47 41 6 14 003 250 2003/2 1731 196 593 2642 31341 1602 8098 2600 58443 58 25 65 2 27 004 241 2004/2 1713 202 551 2527 28429 1419 8505 2169 61134 45 70 23 5 44 005 235 2005/2 1714 202 516 2409 26271 1284 8426 1870 65691 21 30 51 6 53 006 240 2006/2 1687 196 495 2357 24841 1112 7659 1773 66033 35 65 25 2 80 007 Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Din datele statistice se observa o scadere a numarului de elevi la nivel de invatamant primar si preuniversitar, in principal prin scaderea numarului de copii fata de anul 1990, apoi o alta cauza ar fi emigrarea (politica de atragere a capitalului uman in America de Nord si 110

Canada, posibilitatile nascute in perioada de pre-aderare si post-aderare de a munci in afara granitelor tarii ), si bineinteles retragerea de la scoala a copiilor, mai ales in zona rurala, din lipsa posibilitatilor financiare de a sustine copilul la scoala. In acelasi timp, la nivelul invatamantului superior, numarul studentilor a crescut considerabil, chiar s-a dublat, explicatia constand in nevoia de calificare datorita cresterii cerintelor angajatorilor de calificare a personalului angajat. Acest lucru este important in dezvoltarea economica si sociala a regiunii prin faptul ca investitorii (mai ales cei straini), se orienteaza sa investeasca in regiuni unde gaseste personal calificat, apoi sunt suficiente de cursuri scurte de specializare, prin aceast reducand costurile privind resursele umane. Evolutia personalului didactic: Macroregiuni, Medii de rezidenta Ani regiuni de dezvoltare si judete 2004 2005 2006 UM= numar persoane Nr.pers. Nr.pers. Nr.pers. Total Cluj Total medii 11892 11725 11494 Urban 9748 9645 9430 Rural 2144 2080 2064 Invatamant Cluj Total medii 1266 1278 1285 prescolar Urban 899 903 906 Rural 367 375 379 Invatamant Cluj Total medii 7143 6922 6740 preuniversitar Urban 5366 5217 5055 Rural 1777 1705 1685 Invatamant primar Cluj Total medii 4728 4543 4460 si gimnazial (inclusiv invatamant special) Urban 2977 2869 2795 Rural 1751 1674 1665 Invatamant primar Cluj Total medii 1647 1630 1631 (inclusiv invatamant special) Urban 945 962 956 Rural 702 668 675 Invatamant Cluj Total medii 3081 2913 2829 gimnazial (inclusiv invatamant special) Urban 2032 1907 1839 Rural 1049 1006 990 Niveluri de instruire Invatamant primar Cluj Total medii 4268 4077 4003 111

2007 nr.pers. 11552 9502 2050 1308 917 391 6683 5024 1659 4316

2689 1627 1625

986 639 2691

1703 988 3853

si gimnazial Invatamant primar Invatamant gimnazial Invatamant primar si gimnazial special Invatamant primar special Invatamant gimnazial special Invatamant secundar ciclul 2 (liceal si profesional) Invatamant liceal Invatamant profesional Invatamant post liceal Invatamant superior -

Cluj Cluj Cluj

Urban Rural Total medii Urban Rural Total medii Urban Rural Total medii

2567 1701 1504 816 688 2764 1751 1013 460

2451 1626 1450 800 650 2627 1651 976 466

2378 1625 1450 794 656 2553 1584 969 457

2251 1602 1437 811 626 2416 1440 976 463

Cluj Cluj Cluj

Urban Rural Total medii Urban Rural Total medii Urban Rural Total medii

410 50 143 129 14 317 281 36 2387

418 48 180 162 18 286 256 30 2356

417 40 181 162 19 276 255 21 2251

438 25 188 175 13 275 263 12 2363

Cluj Cluj Cluj Cluj -

Urban Rural Total medii Urban Rural Total medii Urban Rural Total medii Urban Rural Total medii Urban Rural

2361 26 2144 2122 22 243 239 4 28 28 3483 3483 -

2325 31 2145 2125 20 211 200 11 23 23 3525 3525 -

2231 20 2148 2130 18 103 101 2 29 29 3469 3469 -

2331 32 2272 2255 17 91 76 15 4 4 3561 3561 -

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

112

In ceea ce priveste evolutia personalului didactic, din situatia de mai sus rezulta ca la nivelul zonei rurale numarul personalului a scazut in 2007 fata de anul 2005, la toate formele de invatamant. Motivele sunt usor de inteles, personalul didactic nu este suficient de motivat pentru a se stabili in zona rurala. Sporurile primite pentru izolare nu reprezinta o motivatie atat de mare mai ales in aceasta regiune unde potentialul de dezvoltare economica este atat de mare iar investitorii straini au inceput sa apara si sa atraga tot mai mult personal tanar si instruit. Nici in zona urbana, personalul didactic nu a crescut foarte mult, fiind destul de variabil cu usoare cresteri in invatamantul liceal. Acest fenomen nu este unul izolat, la nivelul acestei regiuni, ci din contra este la nivel national, deci este imperativ necesara schimbarea politicilor de incurajare si motivare a viitorilor dascali mai ales din punct de vedere financiar. Acest lucru ar duce la acoperirea necesarului de educatori/invatatori/profesori cat si la o crestere calitativa insemnata a educatiei in tara noastra si implicit in judetul Cluj. Situatia principalilor indicatori din educatie , pentru anii 2007 si 2008 este prezentata in tabelul urmator: Educatie Anul 2007 Unitati de invatamant total- nr. Elevi inscrisi- total -persoane Personal didactic - persoane Gradinite de copii - nr. Copii inscrii -persoane Personal didactic -persoane Scoli din invatamantul primar si gimnazial nr. Elevi inscrisi -persoane Personal didactic -persoane Licee- nr. Elevi inscrisi - persoane Personal didactic -persoane Scoli profesionale, complementare sau de ucenici Elevi inscrisi -persoane Personal didactic- persoane Scoli postliceale nr. Elevi inscrisi -persoane Personal didactic -persoane Scoli tehnice maistri nr. Elevi inscrisi -persoane Personal didactic -persoane Institute de invatamant universitar nr. Studenti inscrisi -persoane Personal didactic -persoane Sali de clasa si cabinete scolare nr. Laboratoare scolare nr. Ateliere scolare nr. 263 80720 11552 59 20170 1308 124 47813 4316 67 24537 2272 1 6414 91 2 1602 4 354 10 67987 3561 5066 1907 289 Anul 2008 259 78743 11722 59 20908 1326 120 46701 4284 67 24144 2273 1 5536 77 2 1949 13 413 10 61209 3749 5045 1982 324

113

Invatamant universitar Un punct forte al judetului Cluj il reprezinta invatamantul superior, centrul universitar de aici detinand ponderea majora a invatamantului superior din Transilvania. Centrul universitar Cluj-Napoca are un profil universitar complex si complet (38 de facultati, peste 300 de specializari universitare, atat in romana cat si in limbi de circulatie internationala sau ale minoritatilor etnice, la care se adauga cele postuniversitare si doctorale), numarul studentilor fiind in crestere, conform datelor statistice. Astfel, in municipiul Cluj Napoca functioneaza urmatoarele universitati: Universitati de stat: Universitatea Babes - Bolyai, Universitatea Tehnica, Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu, Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara, Universitatea de Arta si Design si Academia de Muzica Gheorghe Dima. Universitati particulare: Institutul Teologic Protestant, Universitatea Avram Iancu, Universitatea Bogdan Voda, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Institutul GrecoCatolic Cluj Gherla si Universitatea Sapientia. Formarea profesionala continua Invatamantul pentru formare continua este caracterizat prin programe de pregatire ale caror componente dominante sunt: obiectivele centrate pe completarea profilului de competente sau reconversia profesionala, perioadele compacte de instruire, utilizarea unor resurse specifice unui invatamant informatizat, instruirea combinata cu autoinstruirea. Grupul tinta dominant este cel al persoanelor adulte, angajate sau care cauta un loc de munca. In judetul Cluj exista o serie de astfel de centre de formare, dintre care amintim: Centrul regional de Formare a Adultilor, este unul din cele sase centre de formare profesionala pentru adulti, dezvoltate prin proiectul FORTA DE MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA implementat de MMFES prin ANOFM, cofinantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei, avand asistenta tehnica asigurata de Asociatia Colegiilor Comunitare din Canada (ACCC). Serviciile oferite de Centru sunt: - Formarea profesionala a adultilor in vederea dobandirii, mentinerii si ridicarii nivelului competitivitatii profesionale pe piata muncii, precum si evaluarea si monitorizarea formarii profesionale, - Evaluarea competentelor profesionale in raport cu standardele ocupationale si de calitate existente pe piata muncii - Certificarea formarii profesionale a adultilor - Informare si consiliere privind cariera. Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala Cluj-Napoca are ca obiect de activitate formarea continu a alesilor locali, a functionarilor publici si a personalului contractual din administratia publica din aria teritoriala arondata. Asociatia Patronilor si Meseriasilor (APM) Cluj a inaugurat la Gilau un centrupilot de formare profesionala in turismul rural, in urma unui proiect Phare dus la finalizare de asociatia clujeana. Institutul de Formare Economica si Sociala are ca misiune promovarea conceptului de educatie continua a adultilor prin identificarea si aplicarea de strategii si solutii adaptate la nevoile salariatilor de dezvoltare personala,organizationala sau comunitara. Infiintat in regim de fundatie, Institutul si-a inceput activitatea la 1 octombrie 1996.

114

Procesul de constructie institutionala s-a desfasurat cu concursul si sub supravegherea unor parteneri externi, dar si interni, si a beneficiat de suportul material al Comisiei Europene prin intermediul programului Phare Partenership. 10. Sport In judetul Cluj se practica un numar de 45 ramuri de sport din totalul de 64 ramuri recunoscute oficial care se practica in tara. - Numarul de unitati sportive de drept public 62 - Numarul de unitati sportive de drept privat 635 - Numarul de sectii pe ramuri sportive afiliate la Federatiile de specialitate 185 - Numarul Asociatiilor Sportive Judetene - 164 din care : - Asociatii sportive fara personalitate juridica - 145 - Asociatii Judetene pe ramuri de sport - 19 In cadrul structurilor sportive cu sectii de performanta isi desfasoara activitatea un numar de 4440 sportivi legitimati din care 13 sportivi la 7 ramuri de sport au fost nominalizati in loturile olimpice in vederea participarii la J.O. 2008. Aproximativ 800 de sportivi au indeplinit baremurile pentru obtinerea clasificarii sportive specifice fiecarei ramuri de sport. Procesul de selectie, initiere si promovare este asigurat de 208 profesori, antrenori si instructori sportivi. In cadrul finalelor C.N. s-au obtinut un nr. de 167 medalii de aur, 192 argint si 163 bronz. Pe plan international participarea sportivilor clujeni s-a materializat prin obtinerea a unui total de 76 medalii din care 24 de aur, 40 de argint si 12 de bronz. - S-au desfasurat un numar de 443 competitii sportive. - 109 sportivi de performanta au beneficiat de sprijin financiar. - Au avut loc 24 actiuni de selectie cu un numar de 1617 participanti la selectii. - 219 sportivi au fost selectionati la cluburi. La finele anului 2007 Directia pentru Sport a Judetului Cluj, in colaborare New Idea Group si partenerii Consiliul Judetean Cluj si Consiliul Local al municipiului Cluj - Napoca, partenerii media - TV, radio si presa scrisa, a organizat premierea celor mai buni sportivi ai judetului Cluj sub denumirea Gala Campionilor Clujeni, eveniment de mare amploare, organizat la Teatrul National Cluj, unde in cadrul unui spectacol deosebit au fost premiati sportivii cu rezultate deosebite pe plan mondial si european precum si antrenorii si managerii echipelor, care si-au adus contributia la realizarea obiectivelor generele ale activitatii sportive judetene. Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj si Agentia Nationala pentru Sport au acordat sprijin financiar pentru Sport in anul 2007 pentru aducerea bazelor sportive la standarde internationale in vederea organizarii la Cluj Napoca a unor competitii de mare anvergura. La Sala sporturilor Horea Demian s-au executat lucrari de reparatii capitale si renovare a 2 vestiare, amenajarea grupurilor sociale cu spatii special amenajate pentru persoane cu dizabilitati, s-a amenajat vestiarul pentru. arbitrii, sala de conferinte si sala antidoping, s-a inlocuit partial suprafata de joc, s-au adus instalatii pentru iluminatul salii, sau modernizat fotoliile de la tribuna oficiala precum si bancile pentru public la tribuna A. La Sala de judo s-a reusit confectionarea podiumului pentru competitii si refacerea partiala a instalatiilor sanitare si electrice. La Sala de gimnastica s-a achizitionat aparatura si materiale pentru antrenament si competitie sala primind din luna septembrie noua denumire in onoarea primei gimnaste clujene medaliata la J.O. Melbourne -1956 Sonia Iovan iar la sala de scrima s-a inlocuit suprafata de antrenament si concurs.

115

La Hotel STADION s-au achizitionat materiale necesare bunei functionari a acestuia. In ceea ce priveste situatia sportului scolar din judetul Cluj, Directia pentru Sport a Judetului Cluj a colaborat cu Inspectoratul Scolar Judetean privind sustinerea calendarului sportiv scolar. Pentru actiunile desfasurate in colaborare cu I.S.J. Cluj, Directia pentru Sport a pus la dispozitie atat bazele sportive cat si asistenta tehnica de specialitate. Astfel, pe parcursul anului 2007 s-au desfasurat actiuni precum Campionatele Nationale ale Liceelor, fazele finale desfasurandu-se in Sala Sporturilor Horea Demian si Campania Mesajul Meu Antidrog sport, organizata de catre Centrul Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog in colaborare cu Primaria Municipiului Cluj, Inspectoratul Scolar Judetean, organizandu-se competitii la ramurile de sport atletism, baschet handbal, fotbal, fotbal tenis, natatie, tenis de masa si sah.

116

Partea II a - Analiza SWOT

Prezentarea metodologica a analizei SWOT Analiza SWOT reprezinta o analiza a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor care a fost creata si utilizata de intreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor. Acest instrument face posibila analizarea rapida a punctelor strategice cheie, precum si identificarea alternativelor strategice. Astazi, analiza SWOT este aplicata in cadrul analizei teritoriului si este utilizata ca instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul administratiilor publice. Inainte de a incepe o analiza SWOT este absolut necesara prezentarea unei descrieri a cadrului general al situatiei existente pentru ca in cadrul discutiilor toti participantii sa aiba o baza comuna. Aceasta etapa preliminara reprezinta un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunitatii dispun de o informare asimetrica si au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Tehnica SWOT de discutie/analiza si cercetare se bazeaza pe metoda brainstorming-ului, care s-ar traduce printr-o discutie intre persoanele implicate in activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazeaza pe urmatoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari. Ce inseamna un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o intrebare fundamentala la care trebuie sa se raspunda. Dintr-o analiza a indicatorilor comunitatii pot rezulta o intreaga gama de puncte tari. Acestea pot fi puncte tari-grele (hard) si puncte tariusoare (soft). Daca, in mod normal, primele se identifica destul de repede, celelalte se contureaza prin discutii ulteriore sau din activitati de cercetare. Al doilea parametru il reprezinta punctele slabe. Aflate la polul opus fata de punctele tari, acestea reprezinta slabiciunile cadrului local. Si in cazul analizei punctelor slabe este posibil sa facem distinctia intre puncte slabe-grele si puncte slabe-usoare. Al treilea parametru se refera la zona oportunitatilor. Acestea pot fi studiate si discutate doar daca a fost proiectata o alegere preliminara. In acest stadiu, se impune o noua descriere, mult mai clara a persoanelor implicate. Ar putea exista probleme in cadrul analizei daca punctele tari si oportunitatile se suprapun. Exista o diferenta clara intre acesti doi parametri. O regula simpla, dar folositoare pentru o analiza SWOT corecta, este aceea de a verifica daca exista o distinctie clara intre punctele tari si oportunitati. Amenintarile includ implicatiile negative ale masurilor adoptate. Analiza oportunitatilor si a amenintarilor implica un melanj al efectelor interne si externe ale politicii. Efectele externe pot genera intr-un fel amenintari. In analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari si oportunitati, pe de o parte, si puncte slabe si amenintari pe de alta parte. Uneori, unele elemente de forta pot conduce la amenintati intr-un scenariu dupa politica. Punctele tari si punctele slabe sunt concepte statice, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, intr-o perioada determinata de timp = CEEA CE EXISTA. Oportunitatile si amenintarile au in vedere viitorul, si se refera la alegerile pe care le au de facut persoanele implicate in procesul de planificare = CEEA CE VA FI. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela ca, indiferent de actiunile stabilite, procesul decizional ar trebui sa includa urmatoarele elemente: construieste pe Punctele Tari, elimina Punctele Slabe,

117

exploateaza Oportunitatile, indeparteaza Amenintarile. Judetul Cluj 1. Plasare geografica Puncte tari o Plasare strategica, centrala pentru regiunea de nord-vest a tarii, posibilitatea realizarii de conexiuni cu celelalte orase si judete din regiune. o Situata in zona de contact a trei unitati geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Campia Transilvaniei. o Situarea pe raul Somesul Mic, fapt ce ii asigura necesarul de apa potabila pentru orasul resedinta de judet, cat si de energie electrica, aceasta din urma fiind chiar exportata si in alte judete. o Plasarea judetului la intersectia coridoarelor majore de transport european. o Judetul Cluj este traversat de coridorul de sud-vest care leaga Bucurestiul de Budapesta. o Situat la intersectia unor importante magistrale feroviare si rutiere care-i asigura legaturi facile cu toate zonele tarii - in judetul Cluj se regasesc cai de acces rutier si feroviar de interes national si international. o Judetul Cluj face parte dintr-o regiune mediudezvoltata care in viitor poate detine un rol coordonator. o Judetul Cluj se prezinta ca spatiu cu risc seismic redus si ca zona cu risc scazut pentru inundatii. Oportunitati o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov traverseaza teritoriul judetului. Distanta punctelor de racordare la autostrada este la aproximativ 15 km de municipiul resedinta de judet. o Modernizarea unor drumuri care sa creasca interconectarea cu judete limitrofe, in special cu cele din zona montana (M-tii Apuseni). o Drumul judetean (DJ) care trece prin Bazinul Ponor si Padis, leaga judetul Cluj de judetul Bihor. o Modernizarea drumului forestier care leaga judetul Cluj de judetul Alba prin bazinul Ponor. Puncte slabe o Exista comune situate in zona montana, la inaltimi mari, ingreunand conditiile de viata, comunicare, productie si dezvoltare. o Distanta relativ mare de granitele tarii. o Existenta unor comune relativ izolate. o Lacurile naturale sunt putine si de importanta secundara ca utilitate economica. o Torentialitate ridicata a precipitatiilor atmosferice. o Existenta unor zone cu risc de inundare. o Nivel redus al investitiilor in domeniul amenajarilor funciare.

Riscuri o Aglomerarea urbana. o Versanti lipsiti de vegetatie forestiera, care favorizeaza instalarea proceselor de risc. o Incapacitatea de a cofinanta proiectele de investitii in infrastructura locala sau judeteana o Nivel relativ scazut al investitiilor in infrastructura care sa valorifice avantajele plasarii geografice a judetului.

118

o Existenta in zona periurbana a unor comune dezvoltate si cu potential mare de dezvoltare poate conduce la constituirea unei arii metropolitane. Mediu Puncte tari o Lipsa unor zone critice, cu poluari masive ale factorilor de mediu si pe arii extinse. o Tendinta pozitiva de scadere a gradului de poluare a aerului. o Preocuparea agentilor economici de a se conforma la reglementarile de mediu o Folosirea gazelor naturale in detrimentul combustibililor mai poluanti. o Cresterea ponderii sectorului economic tertiar fata de cel primar. o Suprafata mare de vegetatie forestiera in zona montana. o Existenta pe teritoriul judetului a ariilor naturale protejate. o Existenta unei retele puternice de ONG-uri cu activitate in domeniul protectiei mediului. o Arealul montan caracterizat printr-un echilibru ecologic relativ stabil, apropiat de cel initial. o Suprafetele antropizate sunt reduse ca pondere. o Migrarea spatiilor rezidentiale spre glacisurile de la baza versantilor, in cazul zonelor deluroase. o Prezenta nisipurilor asigura o relativa stabilitate a terenurilor.

Puncte slabe

Oportunitati

o Functionarea unor companii poluatoare cu sisteme de retinere ineficiente. o Degradarea calitatii aerului, datorita starii infrastructurii edilitare, starii tehnice a autovehiculelor, calitatii combustibilului si salubrizarii ineficiente. o Lipsa retelelor de preluare a apelor uzate in zonele unde exista retele de alimentare cu apa. o Suprafata insuficienta a spatiilor verzi in raport cu numarul de locuitori. o Inexistenta unui sistem de colectare selectiva a deseurilor reciclabile. o Lipsa unui sistem corespunzator de eliminare a deseurilor spitalicesti. o Lipsa unui amplasament adecvat pentru amenajarea depozitului ecologic in municipiul Cluj-Napoca. o Educatie ecologica insuficienta in cadrul sistemului de invatamant. o Slaba atitudine civica a cetatenilor in protejarea factorilor de mediu. o Personal insuficient in institutiile publice, cu atributii in domeniul protectiei mediului. o Un sfert din comunele judetului aflate la limita echilibrului ecologic. o Lipsa unei baze de date solide si accesibile privitoare la evenimentele extreme. o Grad de instruire scazut in ceea ce priveste hazardele naturale. o Procent deosebit de scazut al asigurarilor in caz de calamitati naturale. o Lipsa unor organisme nonguvernamentale implicate in procesul de evaluare si gestionare a riscurilor naturale. Riscuri

o Cadru legislativ complet in domeniul o Cresterea numarului de agenti economici protectiei mediului. care desfasoara activitati cu impact o Armonizarea cadrului legislativ cu cel din negativ asupra mediului. UE. o Agenti economici care functioneaza fara

119

o Ariile protejate beneficiaza de protectie legislativa si au administratori. o Parteneriate si colaborari intre autoritatile si institutiile publice locale, agenti economici si ONG-uri. o Absorbtia fondurilor nerambursabile ale UE pentru proiectele prioritare. o Incurajarea infiintarii unor ONG-uri cu profil de activitate orientat spre evaluarea si gestionarea riscurilor. o Completarea cadrului legislativ privitor la riscurile naturale. o Derularea unor campanii de informare privitoare la masurile care trebuie luate in cazul producerii unor evenimente extreme. o Facilitarea accesului populatiei la incheierea asigurarilor pentru bunurile mobile si imobile. o Introducerea unei arii curiculare legate de hazarde si riscuri in scoli.

respectarea legislatiei de mediu. o Zone industriale cu potential ridicat de poluare accidentala. o Diminuarea spatiilor verzi in favoarea amplasarii de obiective economice si edilitare. o Cresterea numarului de autovehicule. o Descarcarea in reteaua de canalizare a unor ape care nu se incadreaza in prevederile in vigoare. o Functionarea in continuare a actualelor rampe de deseuri. o Atitudinea indiferenta a populatiei fata de protectia factorilor de mediu (apa, aer, sol, vegetatie). o O treime dintre comune au un echilibru ecologic foarte puternic sau puternic afectat. o 10 comune si Campia Turzii au un indice ridicat de transformare environmentala. o Buget scazut alocat masurilor structurale. o Extinderea intravilanului in zonele cu vulnerabilitate mare. o Acordarea avizelor de constructie in zonele cu grad ridicat de vulnerabilitate. Forta de munca si populatia judetului Puncte tari Puncte slabe o Scaderea populatiei cu 4,56% implicand si scaderea in densitate. o Scaderea natalitatii, si gradul mare de mortalitate se datoreaza fertilitatatii extrem de scazute si imbatranirii populatiei. o Discrepanta ridicata dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste accesul la servicii sociale. o Diferenta mica intre ajutorul de somaj si salarii incurajeaza somajul mascat si munca la negru. o Rata ridicata a somajului si a somajului de lunga durata in orasele mici. o Lipsa de corelare a sistemului educational-vocational cu cerintele pietei muncii si dezvoltarii viitoare a economiei judetului. o Decalaje mari intre pregatirea oferita de scolile vocationale si cererile de pe piata muncii. o Migratia interna (spre alte orase mari ale

o Speranta de viata este superioara cu circa 1,5 ani fata de media nationala. o Un fond de locuinte aflat preponderent in proprietate privata. o O piata a locuintelor constituita si functionala cu o dinamica proprie. o Cel mai mare numar de absolventi de studii superioare din Regiune, poate din tara. o La nivel de judet existenta unui numar mare de specialisti in domenii de varf. o Forta de munca inalt calificata. o Ponderea urbana a judetului Cluj este cea mai ridicata in comparatie cu alte judete. o Posibilitati de instruire la standarde ridicate. o Existenta programelor de formare continua si de invatamant la distanta in cadrul universitatilor prezente in Cluj-Napoca. o Numarul mare de persoane calificate si numarul mare de specializari oferite de universitatile clujene contribuie la cresterea atractivitatii pentru investitori. o Cresterea exponentiala a numarului de

120

studenti in toate universitatile clujene. o Formarea unei clase de mijloc cu o pondere insemnata in populatia totala.

Romaniei) si externa a tinerilor spre destinatii care le ofera mai multe oportunitati de realizare profesionala. o Capacitate scazuta de retentie a fortei de munca superior calificate, forta de munca superior calificata prefera plecarea in strainatate. o Potentiale probleme pentru meserii sau calificari cum ar fi: instalator, sudor, fierar betonist (acestia fie pleaca, fie nu sunt calificati in mod adecvat in scoli). Riscuri o Emigrarea fortei de munca calificata in special in UE si spatiul nord american (SUA, Canada), reprezinta incercari de schimbare a situatiei socio- economice din tara. o Exodul masiv al fortei de munca in UE o data cu integrarea. o Imbatranirea populatiei cu consecinte negative asupra sistemului de sanatate si a celui de pensii. o Scaderea accentuata a numarului de absolventi de liceu si de studii superioare in viitorul apropiat, datorita sporului natural negativ inregistrat dupa 1990. o Populatia activa raportata la populatia de varsta activa in jur de 63-65%, ceea ce indica o slaba utilizare a resurselor de munca. o Lipsa in momentul de fata a unui stoc de locuinte in proprietate publica care sa permita rezolvarea cazurilor sociale de urgenta sau cronice. o Segregarea spatiala a populatiei (separarea spatiala a populatiei in functie de venit, status social, profesie, scolaritate, etnie) o Subfinatarea programelor sociale descentralizate; dificultatile de adaptare la conditiile reducerii finantarilor externe private in domeniul social. o Excluderea unor localitati rurale din procesul de dezvoltare economica si sociala. o Insuficienta si caracterul deficitar al serviciilor sociale pentru varstnici, persoane fara adapost si victimele violentei domestice.

Oportunitati o Programe europene pe domeniul resurselor umane, accesibile mediului public si privat. o Programe guvernamentale sprijin pentru calificare recalificare sau incadrarea somerilor. o Orientarea programelor spre specializari in domeniile cerute de piata fortei de munca. o Reorientarea interesului in sensul cresterii cererilor pentru meserii de genul: strungar, lacatus, dulgher, tamplar etc. o Rata scazuta a angajarii in sectorul serviciilor mult mai mica decat in UE ofera oportunitati pentru dezvoltarea sectorului. o Existenta parcurilor industriale si a investitorilor strategici care atrag un numar mare de specialisti. o Posibilitatea legala si disponibilitatea spre parteneriate public privat (parteneriat intre institutiile de instruire si angajatori). o Disponibilitatea realizarii de parteneriate intre mediul academic si mediul de afaceri: in vederea stabilirii de obiective comune, compatibilizarii ofertei educationale cu cerintele pietei etc. o Realizarea de parteneriate transfrontaliere institutii sau agentii din Romania si tarile nou intarte in UE (in special cu cele din Ungaria , Cehia , Slovacia.

121

Puncte tari

o Eficacitatea redusa a transferurilor sociale datorita dezechilibrelor demografice, a tintirii inadecvate si subfinantarii. Infrastructura Puncte slabe o Timp nefavorabil (ceata) pentru lunile de toamna iarna si partiala primavara) pentru functionarea aeroportului lucru care face dificila operarea activititatilor aeriene. o Calea ferata inca neelectrificata ClujNapocaOradea. o Lipsa unor sosele rapide sau expres in judet. o Prezenta vehiculelor cu tractiune animala reduce viteza de traversare a judetului. o Lipsa unor centuri si a unor trasee de ocolire pentru cea mai mare aglomerare urbana a judetului Cluj-Napoca. o Parcari insuficiente la nivelul resedintei de judet. o Depasirea duratei medii de viata a unei parti insemnate din conductele ce asigura furnizarea apei potabile. o Lipsa unei retele de transport apa potabila catre Dej si comunele limitrofe din acumularea Gilau. Riscuri

o Existenta pe teritoriul judetului a unor magistrale rutiere sau feroviare importante (nod cale ferata la Dej si Cluj-Napoca). o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov traverseaza teritoriul judetului. Distanta punctelor de racordare la autostrada este la aproximativ 15 km de municipiul resedinta de judet. o Aeroportul International din Cluj-Napoca a fost modernizat in ultimii ani si are un trafic international consistent avand legaturi aeriene interne cu Bucuresti, Timisoara, iar externe cu Bergamo, Bologna, Budapesta, Mnchen, Treviso, Verona, Trieste, Viena, Frankfurt etc. si este deservit de catre mai multe companii aeriene interne si externe. o Proiectul de modernizare a garii Cluj-Napoca. o Densitatea retelei feroviara dezvoltata. o Judetul Cluj este traversat de magistrala rutiera E60 (DN1): Bucuresti - Brasov - ClujNapoca - Oradea Budapesta Viena. o Parc auto transport public partial reinnoit. Oportunitati

o Deschiderea unor zboruri internationale cu o Aglomerarea traficului pe caile rutiere alte destinatii Spania, Elvetia, Israel s.a.m.d. spre : Oradea, Dej. o Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare in o Aglomerarea rutiera din Cluj-Napoca vederea pregatirii transportului combinat: poate cauza evitarea de catre turisti. persoane si marfa. o Cresterea numarului de accidente rutiere o Electrificarea caii ferate ce leaga Cluj-Napoca pe drumurile din judet datorita aglomerarii de Oradea. sau calitatii slabe a infrastructurii rutiere a o Realizarea unor sosele de centura pentru judetului. municipiul Cluj-Napoca. o Fluidizarea si descongestionarea traficului in judet si in zona Cluj-Napoca o data cu utilizarea autostrazii Bors-Brasov. Energie si telecomunicatii Puncte tari Puncte slabe o Rata crescuta a numarului de abonati la o Cresterea preturilor la serviciile de serviciul de telefonie fixa in mediile urbane telecomunicatii, energie electrica, ale judetului, precum si in comunele combustibili si transport. periurbane. o Inlocuirea vechilor linii de telecomunicatie cu

122

retele de fibra optica. o Aparitia in judet a unor operatori noi, privati, in domeniul telecomunicatiilor. o Pentru municipiul Cluj-Napoca asistam la extinderea gamei de activitati curier pentru tara si strainatate post mesager, prioripost, ultrapost, express mail service, postfax, case de expeditii. o Judetul are potential energetic, judetul Cluj fiind exportator de energie electrica (amenajarea hidrotehnica Tarnita are o capacitate de productie de 225 KW/h, in vreme ce municipiul Cluj-Napoca consuma aprox. 40 MW/h). Mare parte a energiei electrice este produsa in hidrocentrale de pe Somesul Cald, acestea fiind nepoluante si mult mai eficiente in raport cu cele pe pacura sau carbune. o Modernizarea in mare parte a statiilor, releelor si transformatoarelor de curent electric. o Modernizarea statiilor de transformare de 220 KV si 400 KV (in prezent sunt centrale ABB Siemens de nivel tehnologic comparabil cu cele din UE). o Introducerea fibrei optice pe liniile de 110 V, ceea ce permite folosirea lor si pentru telecomunicatii. Oportunitati

Riscuri

o Constructia unei hidrocentrale in regim o Perioadele de seceta prelungita pot afecta reversibil cu o capacitate de 1.000 MW la productia de energie electrica obtinuta in Tarnita, in judetul Cluj. amenajarile hidrotehnice de pe Somesul o In vederea cresterii eficientei in exploatare Cald. exista posibilitatea montarii de centrale o Furnizarea la standarde inferioare a moderne de bloc sau de scara in zonele in alimentarii cu gaze naturale datorita care exista locuinte comune. cresterii consumului in gospodariile individuale. o Defectiuni la sistemele de transport si distributie a apei potabile, agent termic datorita depasirii duratei maxime de viata a acestora. o Interesul scazut pentru introducerea de noi tehnologii. Economia judetului Puncte tari Puncte slabe o Cluj-Napoca se situeaza pe locul II in ierarhia o Cresteri ale volumului de marfuri nationala ca potential de polarizare, dupa importate, la nivel de judet. capitala, influenta acestuia manifestandu-se o Dezvoltarea slaba a ramurilor industriale

123

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

asupra intregului spatiu al Transilvaniei. ClujNapoca ocupa prima pozitie in clasamentul oraselor din regiune. Structura economica diversificata la nivel de judet, Cluj-Napoca aduce o contributie semnificativa la ceea ce inseamna tertializarea activitatilor economice. Indice de dezvoltare ridicat al intregii zone (categoria I). O mare piata de consum, sub raport al populatiei, dar si al puterii de cumparare. Preponderenta proprietatii private. Cresterea continua a volumului exporturilor si a importurilor la nivelul judetului. Industria prelucratoare detine un procent mai insemnat fata de industria producatoare in cadrul economiei judetului. Cresterea volumului exporturilor. Activitatile de cercetare dezvoltare sunt reevaluate, iar sectorul IT&C este in expansiune. Existenta si dezvoltarea parcurilor industriale Tetarom. Schimbarea in bine a perceptiei investitorilor straini privind municipiul Cluj-Napoca. Existenta unor asociatii patronale si ONG-uri capabile sa ofere servicii de consultanta si asistenta. La nivelul judetului se inregistreaza cresteri ai indicelui productivitatii muncii pe un salariat din industrie. Ponderea somajului este scazuta mai ales in mediul urban Tendinte de crestere a numarului de muncitori angajati in sectoarele secundare si tertiare. Sectorul de servicii prestate populatiei ocupa un loc important in cea ce priveste atractivitatea pentru investitii. Sector bancar puternic: Banca Transilvania sediul principal in Cluj-Napoca, alaturi de alte zeci de sucursale ale altor banci private. Existenta unor asociatii patronale capabile sa ofere servicii de consultanta si asistenta. Forta de munca ieftina in orase mici si mijlocii ale judetului faciliteaza dezvoltarea sistemului lohn. Climat favorabil investitiilor la nivelul intregului judet, inclusiv Cluj-Napoca. Agricultura ramane o ramura importanta a economiei.

de varf. o Valorizare insuficienta a parteneriatelor public-privat. o Lipsa unor produse de marca (brand) judetene recunoscute pe plan national sau international. o Lipsa informatiilor de piata necesare planificarii strategice. o Competitivitate slaba a firmelor in plan international, pe fondul unei culturi manageriale extrem de precara. Consecinta: neglijarea investitiilor in resurse umane din IMM. o Proprietate agricola extrem de faramitata la nivel de judet. o Lipsa unei burse de valori/burse de marfuri in judet. o Zonele montane sunt zone cu productii agricole reduse (ca volum si gama), emigrare neta inalta, izolate nu doar datorita distantei fata de mediul urban, ci si fata de retelele de transport rutier sau informational. o Lipsesc investitiile din partea unor tari cu piete de capital dezvoltate care nu au considerat oportuna sau atractiva economia judetului Cluj. o Productivitatea industriala este inca scazuta, raportata la cea din Uniunea Europeana. o Lipsa unei culturi manageriale in sectorul privat. o Gradul redus de competitivitate a companiilor locale pe plan extern. o Nivelul redus al investitiilor in resursele umane din cadrul IMM-urilor. o Utilizarea pe o scara relativ mica a tehnologiilor avansate.

124

o Este proiectata o viitoare piata de gros. o Contributii majore la dezvoltarea si modernizarea agriculturii a centrelor de cercetare specializate. o Productie semnificativa de carne si produse din carne la nivel de judet. o Existenta unor capacitati insemnate de prelucrare a laptelui. o Societati de asigurare-reasigurare cu sediile centrale in judetul Cluj. o Existenta Centrului de Afaceri Transilvania. o Existenta unor societati de valori mobiliare competitive. o Expansiunea sectorului IT&C in raport cu restul sectoarelor economiei. o Existenta unui targ expozitional - Expo Transilvania. o Extinderea lanturilor de supermarketuri. o Prezenta in judet a reprezentantelor principalelor marci de automobile. Oportunitati o Aparitia de structuri specializate pentru atragerea de investitii straine sau crearea de facilitati pentru investitiile la nivel de judet. o Stimularea exportului de produse cu valoare adaugata mare, crearea de branduri judetene. o Realizarea Zonei Metropolitane in jurul polului national de crestere Cluj Napoca, cu rolul de a impulsiona si diversifica activitatile economice. Autoritatile locale pot accesa peste 80.000.000 de euro prin Programul Operational Regional 2007-2013, fonduri destinate unor proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, de dezvoltare durabila a mediului de afceri si de reabilitare a infrastructurii sociale. o Existenta la nivelul regiunii Nord-Vest a unor schimburi transfrontaliere. o Construirea autostrazii Transilvania BrasovBors. o Integrarea in Uniunea Europeana si accesul la Fondurile Structurale. o Programe cu finantare internationala. o Existenta Agentiei de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest si implicarea acesteia in atragerea de fonduri europene si in activitati de consultanta. o Dezvoltarea de parteneriate intre

Riscuri o Comunicare ineficienta intre sectorul public si cel privat. o Prezenta fenomenelor de coruptie. o Lipsa unor centre de transfer tehnologic pentru introducerea de noi tehnologii. o Migrarea fortei de munca inalt calificata. o Integrarea in UE va insemna caderea sistemului de lohn pericol pentru orasele mici si mijlocii ale judetului. o Dezechilibre pe piata fortei de munca din mediul urban: subocuparea sau somajul fortei de munca inalt calificate. o Investitii si profituri reduse in sectorul agricol; perpetuarea productiei agricole de subzistenta. o Tintirea inadecvata a transferurilor sociale pentru asigurarea venitului minim garantat. o Intarzieri semnificative in implementarea prevederilor de concesionare a serviciilor sociale si organizare a serviciilor primare. o Lipsa sau insuficienta unor date valide la nivel de localitate privind bunastarea populatiei. o Sporuri naturale negative, schimbari ale ponderilor intre diferite grupe de varsta, imbatranirea populatiei la nivel regional, fapt care poate reprezenta o amenintare

125

intreprinzatorii locali si cei straini. viitoare majora pentru populatia activa. o Constituirea de parteneriate public-private. o Implicarea mediului academic in rezolvarea problemelor social-economice ale judetului. o Dezvoltarea sectorului ICT comertului electronic. o Promovarea unor produse agroalimentare traditionale pe pietele nationale si/sau internationale. o Promovarea unor produse si servicii prin intermediul firmelor de publicitate. o Rentabilizarea activitatilor zootehnice prin prelucrarea pe plan local a produselor animaliere in unitati industriale de capacitate mica si mijlocie. o Atragerea mediului academic in rezolvarea problemelor social-economice ale judetului. o Dezvoltarea la nivel de judet a firmelor specializate in studii de piata, consultanta in afaceri, consultanta financiara, proiecte etc. o Cresterea cererii de locuinte, si modificari in ceea ce priveste cererea si oferta pe piata fortei de munca ca urmare a cresterii numarului de studenti. Invatamant Puncte tari Puncte slabe o Grad ridicat de dotare a institutiilor de invatamant cu retele de calculatoare performante, conectare la Internet sunt disparitati evidente rural urban. o Modernizarea celor mai multe sali de sport si construirea altora noi - la fel disparitati urban rural. o Pregatire profesionala buna a cadrelor didactice din invatamant mediu urban o Cel mai important centru universitar din nordvestul Romaniei, al doilea centru universitar din tara. o Cel mai mare numar de absolventi de studii superioare din Regiune. o Numarul mare de studenti clujeni ce beneficiaza de burse de studii in strainatate. o Existenta unor universitati cu renume nu numai pe plan national, ci si international, amintind aici Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Tehnica, Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara. o Lipsa unor scoli tehnice de maistri. o Lipsa dotarilor corespunzatoare pentru specializarile universitare de varf numar redus de cadre universitare si incarcatura mare de studenti pe sali de seminar. o Infrastructura invechita, in special in rural. o Nivelul scazut al salariilor in sistemul de invatamant. o Numarul de sali si de terenuri de sport este insuficient. o Locuri de cazare insuficiente si conditii de cazare necorespunzatoare in unele cazuri. o Probleme cu asigurarea necesarului de spatii pentru activitatile didactice in conditii care sa respecte cerintele psihopedagogice. o Echipamente relativ insuficiente in domeniile stiintelor naturii si ingineriei. o Comunicare interna insuficient dezvoltata. o Slaba implicare a studentilor in activitatile universitatii. o Organizare ineficienta a asociatiilor studentilor.

126

o Universitatile clujene ofera specializari in cele mai diverse domenii. o Existenta unor centre de cercetare universitare sau ale Academiei Romane. o Conectarea la sistemul european de invatamant prin implicarea in proiecte internationale constand in derularea de parteneriate cu scoli din Uniunea Europeana. o Implementarea unor masuri de sprijinire a copiilor si tinerilor aflati in dificultate, in scopul integrarii sau reintegrarii acestora intrun tip corespunzator de invatamant. o Personalul didactic este relativ tanar si are un grad ridicat de calificare. o Raportat la nivel national, judetul Cluj se situeaza intre primele cinci judete in privinta indicatorilor referitori la biblioteci si serviciile oferite de acestea, precum si la activitatea cinematografelor. o Judetul Cluj si in special Municipiul ClujNapoca reprezinta cel mai important centru din Regiunea de Nord-Vest si chiar la nivelul Transilvaniei in domeniul activitatii institutiilor de spectacol artistic. Oportunitati o Infrastructura existenta si acoperirea cu personal didactic, in conditiile scaderii numarului de elevi poate conduce la cresterea calitatii actului didactic. o Dezvoltarea sistemului de invatamant privat si alternativ la nivelul tuturor ciclurilor de invatamant. o Invatamantul liceal atrage absolventi ai ciclului gimnazial din judetele invecinate. o Extinderea participarii unitatilor scolare la programele europene, inclusiv prin accesarea unor resurse de finantare pe proiecte educationale si de infrastructura. o Implementarea noului sistem de finantare si administrare, reorganizarea si (restructurarea) retelei unitatilor de invatamant preuniversitar. o Dezvoltarea specializarilor ce sustin dezvoltarea in domenii precum tehnologia informatiei, a comunicatiilor sau cele legate de producerea si dezvoltarea informaticii. o Existenta programelor pentru imbunatatirea infrastructurii scolare din mediul rural si urban.

o Numar destul de mic de studenti si doctoranzi straini platitori de taxe de studii. o Exploatarea insuficienta a resurselor existente in universitate (umane, materiale). o Resurse extrabugetare putin diversificate. o Sustinerea pe baza de abonament a radioului si televiziunii publice este, mai ales in privinta televiziunii, foarte slaba in raport cu nivelul national (sub medie). o Reducerea activitatii filarmonicii incepand cu 2003, lipsa unui spatiu optim pentru activitatile specifice.

Riscuri o Pe fondul scaderii natalitatii si al imbatranirii populatiei, scade continuu numarul de elevi. o Tendinta de reducere a autonomiei universitare. o Subfinantare bugetara cronica, generata de starea economiei si de cresterea numarului de universitati din alte localitati. o Motivarea insuficienta a personalului in cadrul national general, nefavorabil dezvoltarii. o Concurenta sistemelor educationale vestice. o Atractivitatea sistemului de invatamant este extrem de scazuta - salarii mici. o Scaderea normelor didactice la unele discipline si scaderea numarului de elevi, poate conduce la disponibilizarea unor cadre didactice. o Tendinta este de crestere a numarului de elevi inscrisi la liceele teoretice si vocationale, si de reducere a numarului de elevi inscrisi la liceele tehnologice. o Cresterea ponderii populatiei de varsta

127

o Cursuri de formare pentru manageri scolari, scolara din mediul rural va accentua profesori in diferite domenii. dificultatile existente in asigurarea o Cresterea implicarii in rezolvarea problemelor accesului la o educatie performanta a comunitatii, direct si in colaborare cu copiilor din rural daca nu vor fi adoptate institutiile administratiei locale, ONG-uri, masuri de restructurare si reorganizare agenti economici de stat si privati. care sa tina cont de aceste tendinte. o Atragerea de studenti din tarile mai putin o Exista o pondere ridicata de posturi dezvoltate si nu numai, printr-o calitate didactice acoperite de catre suplinitori ridicata a educatiei, in conditiile unor taxe (30% in anul scolar 2004-2005). mai scazute comparativ cu cele din institutiile Mentinerea acestei situatii sau continuarea occidentale. tendintei din ultimii 2 ani poate afecta o Imaginea pozitiva a universitatilor pe plan calitatea actului didactic. intern si international. o Referitor la infrastructura, mai multe o Aderarea Romaniei in 2007 la UE va duce la cladiri in care functioneaza unitati de cresterea resurselor bugetare, dar mai ales la invatamant au fost revendicate de vechii accesul la programe de cercetare-dezvoltareproprietari, ceea ce ar putea impune inovare cu finantare europeana. gasirea unor solutii pentru functionarea in o Resursa umana inalt calificata poate fi viitor a acestor unitati. orientata intr-o masura mai mare spre o Descresterea investitiilor alocate din activitati de expertiza, consultanta si transfer bugetul de stat si cresterea ponderii tehnologic. comunitatilor locale in finantarea o Dezvoltarea programelor de specializare la unitatilor de invatamant poate constitui o nivel de masterat sau doctorat si in scurt timp problema majora in absenta resurselor a studiilor post-doctorale. financiare la nivel local, principalele o Oferirea unor cadre institutionale pentru Life unitati afectate fiind cele din mediul rural. Long Learning in cazul populatiei care nu se o Tendintele, la nivel national, dar si mai afla in perioada obisnuita de scolarizare. mondial, de involutie a pietei o Implicarea institutiilor de cultura subordonate spectacolelor publice, prin cresterea Consiliului Judetean si Primariilor municipale exponentiala a mijloacelor personalizate si orasenesti in programe cu finantare de divertisment (televiziune prin cablu, internationala pentru consolidarea satelit, internet etc.), utilizate indeosebi de infrastructurii. catre tineri. o Atragerea unor categorii de varsta (tinerii) cu o Limitarea accesului la studii datorita pondere mica in publicul institutiilor de nevoii de sustinere financiara. spectacol. Turism Puncte tari Puncte slabe o Judetul Cluj este un centru activ din punct de vedere turistic, pe plan intern si international. o Prezenta unui cadru natural variat morfologic, alcatuit din podisuri si munti, care, peisagistic exclude monotonia turistica. o Judetul Cluj se inscrie intr-un climat temperat moderat, fara extreme deosebite, ceea ce favorizeaza desfasurarea activitatilor turistice intregul an. Durata zapezii in muntii de peste 1 800 m altitudine este de 4-5 luni/an. o Datorita unui substrat geologic salifer, la bordura Campiei Transilvaniei apare o o Ponderea dominanta a resurselor atractive ale judetului este exploatata la un nivel inferior de eficienta. o Lipsa amenajarilor specifice unei oferte atractive competitive. o Introducerea deficitara, cu amenajari de circumstanta, in circulatia turistica a multor obiective. o Lipsa cailor de acces modernizate spre numeroase obiective si zone turistice; ca urmare, initiativele amenajarii turistice se blocheaza din lipsa acestei facilitati

128

o o

o o

aureola de izvoare si lacuri sarate, cu o importanta remarcabila in turismul curativ. In anumite areale sunt cantonate namoluri terapeutice. Extensiunea mare a padurilor de foioase si conifere atribuie peisajului o valenta estetica certa, functia turistica a padurii (prin efectele de margine si de insula, prin rolul antipoluant) fiind recunoscuta. Fauna cinegetica si piscicola variata creeaza conditiile optime practicarii turismului cinegetic si a pescuitului sportiv sau de agrement. Judetul detine numeroase situri arheologice antice, cetati si castele medievale, biserici si manastiri, monumente, edificii culturale si economice cu rol decisiv in practicarea turismului cultural. Diversitatea resurselor turistice face posibila afirmarea unor tipuri si forme variate de turism (recreativ, curativ, cultural, mixt: speoturism, alpinism, turism cinegetic si piscicol, turism extrem, rural, urban). Prezenta unei populatii urbane numeroasa in judet, cu nevoi turistice mai ridicate, ce asigura o cerere potential numeroasa pentru servicii turistice. Cresterea numerica a practicantilor turismului, fenomen specific oraselor cu standard de dezvoltare economica si sociala mai ridicat. Largi posibilitati de afirmare a turismului rural, indeosebi in localitatile zonei montane, dar si in unele asezari, mai dotate ca infrastructura din Podisul Somesan sau Campia Transilvaniei. Existenta unei infrastructuri de cazare de peste 5.000 locuri intre care se inscriu baze moderne, cu confort competitiv. Pozitia geografica favorabila a judetului in raport cu axele majore de circulatie interna si internationala (E60, magistralele feroviare Bucuresti-Episcopia Bihorului; BucurestiHalmeu; aeroportul din Cluj-Napoca). Rolul de tranzit al spatiului judetean inspre centrul si vestul Europei, dar si in sens invers, spre centrul, estul si sudul Romaniei. Existenta unui oras mare, Cluj-Napoca, recunoscut prin multiculturalismul sau, posesor al unei infrastructuri turistice ce poate

elementare sau devin nerentabile. o Oferta turistica actuala de nivel scazut sub aspectul confortului si serviciilor. o Produs turistic sablonar. Nu se pun in valoare elementele de specificitate, originalitate ale ofertei. o Lipsa materialelor promotionale. o Lipsa promovarii ofertei turistice la toate nivelurile (regional national, international) o Quasiinexistenta site-urilor informative ale promotorilor turismului. o Lipsa unui brand turistic al judetului. o Grad de specializare profesionala limitat al multor promotori ai turismului (in special cei din mediul rural). Amatorismul si improvizatia sunt frecvente. o Lipsa unor institutii indispensabile informarii si organizarii activitatilor turistice (centre de informare turistica, asociatii ale promotorilor turismului din diferite subramuri ale acestuia, sindicatul lucratorilor din turism etc).

129

o o

satisface o cerere din ce in ce mai pretentioasa. Cresterea numarului celor care considera turismul ca o sansa a dezvoltarii locale si regionale, inclusiv a promotorilor unor activitati specifice in domeniu (consolidarea unei mentalitati pro turism in cercul investitorilor). Functionarea in Cluj-Napoca a unor institutii de invatamant superior prestigioase cu specializari in domeniul turismului ce asigura forta de munca inalt calificata necesara. Conditii potentiale pentru practicarea unei game variate de turism la nivel judetean: agro-turism, turism montan turism istoric, balnear - tratament balnear etc. Obiective turistice judetene: Cheile Turzii, Muntii Apuseni, 50 km pana la muntii Baisoara, 70 km pana la varful Vladeasa, 80 pana la Bazinul Ponor (in care pot fi intalnite numeroase pesteri, unele dintre ele unice in lume prin caracteristicile lor) precum si Padis, Baile Cojocna. Atractie sporita cel putin pentru Cluj-Napoca (numar mare de restaurante si cluburi). Traditia indelungata a practicarii turismului in unele zone ale judetului. Oportunitati

Riscuri o Starea precara a unor drumuri, densitate rutiera redusa in zona montana a judetului. o Subutilizarea potentialului turistic existent la nivel de judet. o Mentinerea in stare latenta, ineficienta economic si social, a valorificarii potentialului atractiv al judetului. o Proliferarea amenajarilor ad-hoc. o Afectarea si degradarea resurselor turistice naturale sau antropice, prin exploatare inadecvata. o Dezvoltarea altor forme de valorificare economica concurentiale (industrie, exploatari forestiere, agricultura) cu efect negativ asupra structurii si compozitiei fondului turistic. o Extinderea concurentei neloiale. o Ineficienta unor amenajari turistice. o Nesatisfacerea nevoilor sociale (recreative, culturale sau curative) a cererii turistice.

o Valorificarea superioara a potentialului turistic al judetului, in special zona montana si municipiul Cluj-Napoca. o Posibil parc de distractii in Cluj-Napoca. o Prezenta autostrazii Bors-Brasov va permite accesul mai multor turisti. o Cererea crescanda de servicii turistice pe piata interna si externa a domeniului. o Nevoia de conservare si protejare prin turism organizat a unor resurse supuse degradarii naturale sau antropice. o Afirmarea recenta a turismului rural pe plan mondial. Existenta in Judetul Cluj a unor valori etnografice de exceptie justifica o astfel de abordare prioritara. o Crearea complementaritatii economice si sociale in conditiile regresului industriei si stagnarii agriculturii judetului. o Reconstructia ecologica prin turism a unor areale afectate de alte forme de valorificare economica (minerit, forestier, pastoral).

130

o Existenta in judet a unor institutii universitare o Pierderea clientelei proprii atrasa de alte implicate in formarea specialistilor pentru zone cu standard turistic superior. domeniul turistic. o Crearea unei imagini negative asupra o Afirmarea speoturismului si turismului obiectivelor zonei (judetului) prin vectorul cinegetic in conditiile existentei in judet a unei cereri turistice nesatisfacute. unor resurse deosebite si a lipsei acestora o Participarea redusa a turismului la (fauna cinegetica) in tarile din vestul Europei dezvoltarea judetului. (mari emitatoare de fluxuri turistice). o Existenta unor programe europene de dezvoltare a activitatilor si infrastructurilor turistice, finantate, predominant, din fonduri comunitare ce trebuie astfel accesate. o Cresterea rolului administratiei locale in gestionarea resurselor teritoriului aferent comunelor sau judetului conform principiului autonomiei locale. Sanatate Puncte tari Puncte slabe o Repartizarea teritoriala si acoperirea cu unitati medicale in concordanta cu numarul populatiei beneficiare mai buna decat cea de la nivel national. o Asigurarea sistemului cu personal medicosanitar, pe baza statisticilor globale este favorabila, comparativ cu cea de la nivel national si regional, chiar daca exista disparitati mari intre mediul urban/rural la nivel de judet. o Cresterea ponderii asistentei ambulatorii a inlesnit cresterea accesibilitatii populatiei la asistenta medicala. o Avantajul mediului urban in cea ce priveste asistenta medicala dar si sanatatea publica o Diminuarea numarului de consultatii acordate populatiei precum si scaderea numarului tratamentelor acordate populatiei. o In unele zone, in speta din mediul rural, accesibilitatea populatiei la asistenta medicala a scazut. o Exista inca un procent important de persoane neinscrise la medicul de familie si, de asemenea, comune cu putini medici de familie. o Nivelurile ratelor mortalitatii infantile difera apreciabil in rural si urban, fapt care face necesara o abordare speciala a ruralului, mai ales in comunitatile cu acces dificil la serviciile medicale. o Morbiditatea prin boli cardiovasculare si prin boli tumorale, mai ridicata in rural decat in urban. o Programele de promovare a sanatatii in rural sunt limitate, sarcina profilaxiei revenind aproape in exclusivitate medicilor generalisti din teritorii, care au oricum un numar ridicat de locuitori arondati. o Nivelul de instruire si programe de educatie pentru sanatate mai reduse in rural. o Resursele sistemului de sanatate diminuate mai ales in rural. o A crescut numarul internatilor in spitale, numarul om-zile spitalizare raportat la 100 de locuitori, concomitent cu un rulaj mai mare pe pat de spital si scaderea duratei de spitalizare.

131

Oportunitati o Supraveghere mai responsabila din partea sectorului sanitar in plan teritorial, dar si masuri de protectie sociala destinate sprijinirii populatiei defavorizate expuse la risc. o Evaluare in dinamica a fumatului si consumului de alcool in judet, factori de risc in patologia cronica, urmarindu-se prevalenta pe localitati si medii de locuire, identificarea factorilor care favorizeaza consumul de tutun/alcool, intensificarea actiunilor de prevenire in rural si evaluarea eficientei actiunilor de prevenire deja demarate, destul de timide, in rural, o incercare de cuantificare a riscului de imbolnavire dupa metode moderne. o Alocarea resurselor pentru programele de sanatate publica pana la nivelul medicului specialist si al medicului de familie, ar putea pe viitor sa conduca la crearea unor echipe mixte care sa fie pregatite in depistarea, evaluarea si monitorizarea factorilor de risc si in rural, astfel incat sa se poata vorbi si la acest nivel de servicii preventive si nu doar curative. o Utilizarea voluntarilor in difuzarea informatiilor direct populatiei rurale si dezvoltarea unor programe comunitare de promovare a unui stil de viata sanatos in rural. o Crearea unor unitati medico-sociale, care pe de o parte ar permite reducerea zilelor de spitalizare pentru unele categorii de bolnavi internati in unitati din urban. o Constituirea serviciilor de medicina preventiva. o Implementarea asigurarilor private de sanatate.

o Eficienta scazuta a asistentei primare si ambulatorii de specialitate. Riscuri o Printre factorii care au contribuit la accesibilitatea inegala la servicii de sanatate pot fi enumerati: infrastructura zonala si baza materiala precara existenta in zonele deficitare, motivatia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in zona, motivatia si interesul manifestat de administratiile locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele respective. o Miscarea migratorie a populatiei creeaza probleme medicale, mai ales in domeniul supravegherii si controlului bolilor transmisibile si al ocrotirii mamei si copilului, deplasarile teritoriale constituind fie un efort, fie o noua adaptare la sistemul de ingrijiri medicale nou despre care migrantul nu este bine informat. o Fumatul, sedentarismul, obezitatea, alimentatia irationala bogata in colesterol si glucide, consum excesiv de grasimi alimentare, alcool. o Scaderea nivelului de trai pe fondul stagnarii economiei si accentuarii inflatiei pot duce la recrudescenta unor boli ca tuberculoza, boala saraciei. o Mentinerea fenomenului de navetism dinspre urbanul apropiat, locuitorii din rural beneficiind doar de 2-3 zile pe saptamana de asistenta medicala.

132

Partea a III a - Perspective de dezvoltare a Judetului Cluj

Scopul proiectului de fata este de a evalua si actualiza Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, precum si Planul de Dezvoltare Judetean, din perspectiva proiectelor propuse si a celor realizate. Am pornit de la conceptul de dezvoltare durabila ce-si propune sa rezolve problemele prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului sunt in interesul cetatenilor. Asa cum a reiesit din analiza socio-economica de mai sus, precum si analiza SWOT, perspectivele de dezvoltare ale judetului sunt reale prin avantajele oferite de locatia judetului, de faptul ca este un vestit centru universitar si medical, precum si de faptul ca are o istorie bogata si peisaje deosebite. Infrastructura existenta este de asemenea un punct important. Existenta unui aeroport modernizat fata de anul 1990, desi nu indeajuns, a deschis foarte mult judetul si a dat un impuls pozitiv dezvoltarii lui atat din punct de vedere turistic, cat si economic. Sigur, toate obiectivele stabilite atat in Strategia de Dezvoltare cat si in Planul Judetean de Dezvoltare, necesita o perioada de timp mai lunga, atat pentru realizarea lor cat si pentru a vedea impactul preconizat. Astfel, din evaluarea Planului de Actiuni propus la realizarea Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj, o serie de proiecte au fost depuse si au obtinut finantarea. O mare parte din proiectele de infrastructura prevazute in planul de actiuni au fost selectate in vederea finantarii, ca de exemplu: - Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop - Ic Ponor- in data de 08.08.2008 s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Cluj, in calitate de beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional, pentru proiectul Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop - Ic Ponor. - Reabilitarea drumului Ciucea Crasna - Virsolt in data de 08.08.2008 - s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Salaj (exista un parteneriat intre Consiliul Judetean Cluj si Salaj, proiectul fiind de interes pentru ambele judete), in calitate de beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional. In domeniul infrastructurii turistice sunt in implementare urmatoarele proiecte: - Creterea atractivitii turistice a zonei cu potenial balnear Lacurile srate Zona Durgu Valea Srat i Salina Turda; - Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest. Ambele proiecte sunt finantate prin Programul Phare 2005 Coeziune Economic i Social Proiecte Mari de Infrastructur Regional componenta Infrastructura de turism. In ceea ce priveste imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean si local, s-a semnat contractul de finantare nr. 31/23.02.2009 pentru proiectul: - Reabilitarea i modernizarea Ambulatoriului Corp F Hidroterapie al Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, finantat prin Programul Operational Regional, Axa prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale, Domeniul major de interventie 3.1 Reabilitarea/ modernizarea echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate. In domeniul protectiei mediului, sunt de asemenea cateva exemple de proiecte care au obtinut finantare: 133

- Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat din judeele ClujSlaj mbuntirea sistemelor de alimentare cu ap, canalizare i epurare n zona Cluj-Slaj, finantat prin prin Programul Operational Sectorial Mediu. Aplicaia a fost aprobat prin Decizia de Aprobare a Comisiei Europene nr. 1311 din 02.04.2008. - Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunea Turda Campia Turzii Studiu de Fezabilitate aprobat la Bruxelles prin Decizia nr. C (2008) 1312/03.04.2008, finantarea fiind asigurata prin Programul Operational Sectorial Mediu. - Managementul deseurilor Primaria Dej in curs de implementare. Obtinerea finantarii pentru aceste proiecte reprezinta pasul important spre implementarea lor. Astfel, indicatorii masurabili, de rezultat imediat: numar de kilometrii asfaltati, numar de gospodarii care beneficiaza de alimentare cu apa, numarul statiilor de epurare, si asa mai departe, precum si indicatorii de impact vor determina stabilirea urmatoarelor directii de dezvoltare ale regiunii. Rezultatele obtinute dupa realizarea acestor proiecte si impactul lor asupra regiunii se vor materializa prin cresterea atractivitatii regiunii atat din punct de vedere al investitiilor in turism, cat si a investitiilor strategice (crearea de parcuri industriale in apropiere datorita existentei infrastructurii de baza). Aceste rezultate vor fi materializate prin cresterea locurilor de munca datorita investitiilor, a calitatii vietii si reducerea disparitatii in dezvoltarea economica de ansamblu. Pentru a realiza actualizarea Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj, s-au luat in considerare acesti primi pasi realizati pentru dezvoltarea regiunii. De asemenea, s-a considerat foarte importanta implicarea societatii civile, a institutiilor, oamenilor de afaceri, ONG-urilor. Din acest motiv, s-au folosit chestionare (Anexa 1), prin cooperare cu actorii locali: administratiile publice locale, celelalte institutii de la nivelul judetului, agentii economici, organizatiile non-guvernamentale si societatea civila. Astfel, in urma acestor consultari, precum si a rezultatelor obtinute in urma analizarii chestionarelor, principalele campuri de actiune identificate sunt: infrastructura; mediul; social; turism; economia, mediul de afaceri. Din punct de vedere al dezvoltarii localitatilor judetului, cea mai importanta directie s-a considerat a fi aceea de realizare a zonei metropolitane in jurul polului national Cluj Napoca, cu rolul de a impulsiona si diversifica activitatile economice. Rezultatul demersurilor trebuie sa fie stimularea investitiilor, reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai, stoparea migratiei externe, dezvoltarea sistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura. Perspectivele de dezvoltare rezultate in urma discutiilor si a chestionarelor, care sa asigure si sa dezvolte pe mai departe potentialul zonelor, asigurand astfel cresterea calitatii vietii cetatenilor, sunt descrise mai jos. I. Perspective de dezvoltare ale Judetului Cluj Perspectivele de dezvoltare ale judetului Cluj au ca obiectiv general stabilirea directiilor de alocare a fondurilor publice pentru investitiile cu impact major asupra dezvoltarii economice si sociale a judetului, in scopul diminuarii decalajelor existente fata de entitatile similare din statele membre ale Uniunii Europene, cat si a disparitatilor interne (urban-rural, disparitati zonale s.a). Domeniile care contribuie la definirea provocarilor de dezvoltare pentru judetul Cluj sunt: - Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin regenerarea/revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica; - Infrastructura judeteana si locala de transport; - Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala; - Domeniul economic si social;

134

Turismul; Mediul inconjurator; Dezvoltarea rurala. Consiliul Judetean Cluj impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice locale din mediul urban si cel rural au stabilit impreuna investitiile publice carora trebuie sa li se acorde prioritate la finantare, precum si politicile care vor sta la baza realizarii acestor investitii. La nivel judetean se va actiona pentru: - atragerea in cat mai mare masura a fondurilor nerambursabile europene prin proiecte viabile de interes regional/judetean/local; - promovarea parteneriatului public in proiectele de dezvoltare pentru sectorul public; - sporirea cofinantarii locale la proiectele de investitii care sa conduca la dezvoltarea economica locala si, pe aceasta baza, la cresterea veniturilor proprii ale localitatilor; - analizarea conditiilor de utilizare a imprumuturilor bancare ca suport alternativ la cofinantarea proiectelor de interes pentru colectivitatile locale. I. In contextul unei economii globale, Strategia de Dezvoltare a Romaniei si implicit a judetului Cluj trebuie sa puna accentul pe dezvoltarea urbana durabila prin regenerarea/revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica. Cresterea economica,care in prezent este considerata de repondentii Chestionarului privind Economia si Mediul de Afaceri ca fiind moderata, reprezinta modalitatea prin care va creste nivelul de trai, vor creste investitiile in sectorul productiv, se va dezvolta infrasctructura si va creste calitatea serviciilore publice. Nu in ultimul rand, cresterea economica va contribui, prin realizarea de noi investitii, la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca din judet. In prezent, conform aprecierilor factorilor locali, sectorul economic preponderent in cadrul judetului este cel al serviciilor, care are si cel mai mare aport la produsul intern brut, precum si cea mai mare contributie la crearea de noi locuri de munca. Pentru o dezvoltare economica durabila in zona se considera necesar a se dezvolta activitatile din agricultura, industria alimentara, zootehnie, industria prelucrarii laptelui, industria prelucrarii carnii, fermele zootehnice integrate, precum si din comert, mestesuguri traditionale, agroturism si turism rural. In contextul unei economii globale din ce in ce mai integrate, cresterea economica rezulta din: - productivitate a muncii mai mare; - baza antreprenoriala dinamica; - valorificare efectiva a rezultatelor cercetarii, dezvoltarii si inovarii menite sa contribuie la revigorarea ramurilor industriale cu traditie la nivel local; - investitii in infrastructura de baza pentru imbunatatirea accesabilitatii; - guvernanta eficienta atat in domeniul public, cat si in cel privat; - asumarea principiilor dezvoltarii durabile care sa conduca la o dezvoltare spatiala echilibrata si complementara intre localitatile judetului. Avand ca principale puncte forte: traditia, personalul calificat, avantajul de a fi o zona geografica cu potential ridicat de dezvoltare si fiind un centru polarizator in regiunea de dezvoltare Nord-Vest (pol national de crestere), judetul Cluj trebuie sa dezvolte o economie generatoare de valoare adaugata ridicata, cresterea productivitatii muncii realizandu-se prin: - investitii in capitalul productiv din industria locala a judetului, precum si din sectorul agricol; - investitii in echipamente si tehnologie in toate sectoarele de activitate;

135

investitii in capitalul uman pentru obtinerea unei forte de munca inalt calificata, cu nivel de educatie ridicat si capacitate de adaptabilitate la nevoile in schimbare ale pietelor; - o abordare pro-activa in ceea ce priveste absorbtia investitiilor straine directe care sa permita obtinerea unor produse si servicii cu valoare adaugata mare in toate sectoarele de activitate; - cresterea eficientei in ceea ce priveste consumul de energie, acordandu-i-se acestui domeniu o importanta deosebita in activitatile de cercetare-inovare. Pentru crearea unei baze antreprenoriale dinamice, avand in vedere ca mediul de afaceri existent in judet este preocupat de diversificarea economica si ca acesta raspunde cu promptitudine la oportunitatile de piata atat locale, cat si regionale, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentru: - realizarea de investitii in extinderea bazei si promovarea culturii antreprenoriale, astfel incat companiile sa-si optimizeze operatiunile si costurile si sa raspunda oportunitatilor de dezvoltare, atat pe piata interna, cat si in cadrul pietelor regionale sau globale; - construirea/extinderea/modernizarea spatiilor care vor fi utilizate de operatorii economici in cadrul parcurilor industriale ca structuri de sprijinire a afacerilor; - dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor din judetul Cluj, in zonele in care exista o cerere reala pentru locatii de afaceri, oferind astfel conditii adecvate pentru localizarea intreprinderilor, in special a IMM-urilor productive si a serviciilor de sprijinire a acestora; - atragerea de noi investitii in judet si sustinerea integrarii atat pe verticala, cat si pe orizontala prin crearea de clustere si retele de companii care sa conduca la obtinerea unor avantaje competitive; - asigurarea de servicii suport pentru afaceri in toate zonele urbane ale judetului, extinderea infrastructurii existente de cazare si conferinte pentru mediul de afaceri; - extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri (in special Aeroportul International Cluj-Napoca) si realizarea unor noi cai si mijloace de transport in judet (autostazi, centuri ocolitoare s.a); - imbunatatirea si extinderea infrastructurii tehnologice si informationale dedicate mediului de afaceri la nivel judetean. In vederea cresterii competitivitatii economice si pentru incurajarea dezvoltarii, in continuare a cercetarii-dezvoltarii si valorificarii economice a rezultatelor acestor activitati, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea puternica a unor centre de competenta menite sa revigoreze ramurile industriale cu traditie la nivel local. De asemenea, trebuie promovata o mai buna colaborare intre mediul de afaceri si cel academic de la nivel judetean si local pentru stimularea cercetarii, dezvoltarii si inovarii in cadrul companiilor din domeniul public, dar si din cel privat. Modernizarea infrastructurii judetene si locale de transport si imbunatatirea, pe aceasta cale, a accesabilitatii reprezinta unul din cele mai importante domenii din sfera de competenta a Consiliului Judetean. Din examinarea situatiei actuale, pe care am expus-o in capitolele anterioare reiese in mod clar necesitatea modernizarii intregului sistem de drumuri judetene si locale. Calitatea drumurilor de acces catre orice localitate sau obiectiv economic sau social situat in judet constitue elementul vital in localizarea companiilor, dezvoltarea mediului de afaceri si turismului, realizarea de fapt a coeziunii teritoriale la nivel judetean si regional. Pe langa rolul pe care il au in cresterea mobilitatii, investitiile in infrastructura de transport vor contribui la dezvoltarea unor coridoare de oportunitate si a unor poli de crestere, precum si la formarea de clustere economice.

136

In cadrul prioritatilor stabilite pe plan judetean se va actiona si pentru: promovarea unor proiecte care sa conduca la imbunatatirea eficientei energetice cu influente favorabile atat pentru cresterea economica, cat si pentru colectivitatile locale, creindu-se astfel un avantaj competitiv prin reducerea costurilor de productie si crearea unui mediu sanatos de viata pentru populatie; - promovarea unor proiecte de investitii pentru cresterea conectivitatii digitale care vor crea noi oportunitati in domeniul comertului electronic, al e-guvernare, dar si al altor servicii electronice accesibile populatiei; - promovarea unor proiecte de dezvoltare a centrelor urbane ca locatii atractive pentru forta de munca si, pe cale de consecinta, cresterea importantei capitalei de judet, precum si al celorlalte centre urbane cheie, promovand in acest mod o dezvoltare echilibrata a judetului. In domeniul infrastructurii de transport rutier vor fi promovate proiecte ca : - decongestionarea traficului rutier general din Municipiul Cluj-Napoca (inclusiv varianta ocolitoare), precum si variante ocolitoare de decongestionare a traficului rutier la Turda, Campia Turzii, Huedin, Dej, Gherla; - construirea autostrazii Transilvania si conexiunea Cluj-Napoca-Ciurila; - extinderea transportului urban cu tractiune electrica; - dezvoltarea Aeroportului International Cluj-Napoca corelat cu Gara de Marfuri Someseni, Terminal Cargo; - promovarea transportului rapid in zona metropolitana (metrou usor/monorail, extinderea retelei de tramvai, troleibuze s.a): In Anexa nr. 3 sunt prezentate si alte proiecte prioritare, in domeniul infrastructurii de transport si in special al celei rutiere propuse de catre principalii repondenti la Chestionarul privind Infrastructura. Avand in vedere atingerea tintelor propuse, Consiliul Judetean Cluj impreuna cu celelalte autoritati locale trebuie sa foloseasca in principal urmatoarele instrumente: - promovarea cererilor de finantare pentru proiectele de interes major prin Axele prioritare ale Programului Operational Regional; - nominalizarea drumurilor care urmeaza a fi modernizate anual cu finantare din fondurile cu destinatie speciala alocate de Guvern; - prevederi corespunzatoare in bugetele anuale proprii ale Consiliului Judetean; - utilizarea imprumuturilor bancare contractate la cofinantarea unor proiecte de interes judetean. In ceea ce priveste buna guvernanta, pe plan local trebuie sporite eforturile pentru eliminarea barierelor administrative de la acest nivel, acest proces contribuind in mod substantial la sporirea transparentei mediului de afaceri si atractivitatea pentru investitori. Trebuie promovat un mediu corect si nedisciminatoriu, bazat pe achizitii publice transparente si o administare eficienta a investitiilor publice si a sistemelor de reglementare. In acest sens subliniem rolul deosebit de important al autoritatilor locale in sustinerea reformelor reale si in managementul schimbarii, in contextul unei dezvoltari durabile la nivel regional si local. Prin urmare, este necesar sa se intreprinda masuri de consolidare a capacitatii administrative a acestor autoritati pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare, inclusiv in ceea ce priveste accesarea diverselor surse de finantare interne si externe. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative va contribui la formularea de politici publice si la furnizarea de servicii publice care includ si schimbari in ceea ce priveste competentele si pregatirea functionarilor publici de la toate nivelurile. In acest context, tintele abordate in perioada urmatoare vor viza: -

137

participarea Consiliului Judetean impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei locale, in parteneriat cu institutii de invatamant superior, la programe post universitare de dezvoltare manageriala a personalului cu functii de conducere din administratia publica; - module de pregatire in domenii ca achizitiile publice, ECDL, limbi straine, dezvoltare de proiecte, managementul proiectelor; - revizuire de structuri si implementare de instrumente moderne de management. Pentru o buna guvernanta trebuie sa se actioneze si pentru: - furnizarea de servicii publice on-line catre cetateni/mediul de afaceri/administratie publica; - eficientizarea activitatilor interne ale Consiliului judetean si al autoritatilor administatiei locale care contribuie la furnizarea respectivului serviciu, utilizand mijloace specifice tehnologiei informatiilor si comunicatiilor; - imbunatatirea reglementarilor administrative din punct de vedere al raportului costeficienta. Administratia publica judeteana si administratia publica de la nivelul fiecarei localitati din judet trebuie sa gaseasca mijloacele prin care sa initieze si sa promoveze proiecte care sa sporeasca eficienta in relatia cu cetatenii si sa preia cu succes noile competente in procesul de descentralizare administrativa, caracteristic unei societati democratice moderne. Dezvoltarea judetului trebuie sa aiba un caracter durabil din punct de vedere economic, social si al protectiei mediului. Pentru a se realiza aceasta dezvoltare trebuie sa se actioneze pentru: - utilizarea in mod eficient si responsabil a resurselor naturale existente in judet; - intreprinderea de actiuni in vederea eficientizarii consumului energetic; - reducerea cantitatii de deseuri produse si dezvoltarea managementului acestora; - imbunatatirea prevenirii si controlului poluarii; - dezvoltarea proceselor si sistemelor in domeniul agriculturii. Totodata, trebuie sa se continue promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati si pentru toate grupurile sociale, creindu-se astfel conditiile ca un segment cat mai extins al societatii si economiei de la nivelul judetului sa contribuie la dezvoltare si inovare. II. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si locale de transport Asa cum am definit anterior, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si locale de transport vizeaza cresterea gradului de accesabilitate a regiunii, al mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile. Dezvoltarea retelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregionala si va contribui semnificativ la cresterea competitivitatii intreprinderilor/firmelor si a mobilitatii fortei de munca, si, prin urmare, la o dezvoltare mai rapida a judetului. In perioada vizata de prezenta Strategie de Dezvoltare, factorii de decizie de la nivel judetean si local vor trebui sa actioneze pentru: - conectarea drumurilor judetene la reteaua de drumuri nationale si la reteaua TEN, acest proces conducand la cresterea fluxurilor de capital, a mobilitatii fortei de munca, a accesabilitatii spre si in interiorul tarii, crearea de noi oportunitati de locuri de munca, inclusiv in zonele rurale; - reabilitarea si modernizarea strazilor urbane; - construirea si modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum judetean si/sau urban).

138

Proiectele prioritare care urmeaza a fi promovate au fost enumerate mai sus, in cadrul domeniului de dezvoltare durabila, infrastructura de transport fiind una din caile principale de stimulare a cresterii economice. De asemenea, in Planul de Actiuni, la capitolul Infrastructura judeteana si locala se gasesc proiectele prioritare din domeniul infrastructurii de transport care vor fi promovate spre finantare prin Programul Operational Regional/alte programe de finantare. In Anexa nr.3 se regasesc, de asemenea, propunerile de proiecte considerate prioritare de catre repondentii la Chestionarul privind Infrastructura. III. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationale Dezvoltarea economica a unei regiuni este influentata de calitatea serviciilor de sanatate, educatie, sociale. De aceea investitiile realizate in aceste domenii au ca scop imbunatatirea calitatii si ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicatii asupra gradului de sanatate si al participarii populatiei la piata muncii, precum si in ceea ce priveste gradul general de atractivitate al regiunilor, respectiv al judetelor. Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevad necesitatea reducerii disparitatilor in ceea ce priveste calitatea si gradul de acces al populatiei la servicii de sanatate si servicii sociale la nivel regional, precum si necesitatea unor activitati concrete pentru cresterea calitatii si eficacitatii sistemului educational si de training. Serviciile sociale de la nivel local trebuie sa raspunda nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal in rezolvarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile. Strategia Nationala pentru servicii sociale (elaborata in anul 2004) propune reorganizarea sistemului, de la acordarea asistentei in urma producerii efectelor de excludere sociala la interventii pro-active, de constientizare si de prevenire la nivelul populatiei si al potentialelor grupuri dezavantajate. Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare investitii in infrastructura si echipamente pentru ca acestea sa fie in concordanta cu standardele europene in materie. De mentionat faptul ca trebuie luat in considerare principiul dezinstitutionalizarii promovat de politicile europene si nationale in domeniul social. Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt: - imbunatatirea comunicarii si informarii asupra drepturilor si beneficiilor serviciilor sociale; - imbunatatirea managementului si organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale; - facilitarea participarii tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale. Consiliul Judetean impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei locale trebuie sa acorde prioritate unor proiecte vizand centre sociale cu destinatie multifunctionala care pot acoperi o gama variata de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele in dificultate, incepand cu acceptarea lor in centru, pana la rezolvarea unor probleme specifice cu care acestea se confrunta, temporar, inclusiv prin organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independente si a competentelor profesionale. De asemenea, trebuie acordata atentie investitiilor in centrele rezidentiale care sa asigure servicii de cazare de lunga durata, realizandu-se astfel un cadru de gazduire adecvat precum si de ingrijire a persoanelor aflate in dificultate. Din analiza situatiei existente in judetul Cluj a rezultat ca Sistemul de interventii pentru situatii de urgenta, inclusiv pentru interventii prespitalicesti, nu este dotat cu echipamente suficiente si, in acest context, nu poate actiona in timp util.

139

Strategia Nationala in domeniu prevede eficientizarea activitatii, astfel incat timpul de raspuns in situatii de urgenta sa fie aliniat standardelor europene in domeniu, ceea ce impune achizitionarea echipamentelor necesare. Obiectivele operationale si programele privind asistenta sociala si protectia copilului sunt cuprinse in Strategia Judeteana in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului 2008-2013 adoptata prin Hotararea Consiliului Judetean Cluj nr.128/2009. Avand in vedere caracterul deosebit al acestui domeniu, Consiliul Judetean - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - impreuna cu consiliile locale trebuie sa identifice si sa promoveze proiecte de modernizare/extindere a unitatilor de asistenta sociala destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilitati, persoane cu handicap si batrani). Strategia Nationala de Sanatate Publica ( O.M.S. nr.923/2004) vizeaza dezvoltarea unui sistem de prevenire si tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate, precum si a unui sistem eficient de servicii de urgenta. Pentru a eficientiza sistemul de sanatate, Strategia Nationala prevede imbunatatirea infrastructurii spitalicesti. Prin intermediul fondurilor structurale pot fi eficientizate serviciile de sanatate prin reabilitarea si dotarea infrastructurii spitalicesti, precum si prin reabilitarea si echiparea ambulatoriilor. Intrucat spitalul judetean de urgenta din Cluj nu a fost selectat spre reabilitare/modernizare cu finantare prin Programul Operational Regional, in luna aprilie 2009, Guvernul a luat hotararea de a finanta din fonduri guvernamentale construirea a inca 8 spitale regionale de urgenta dintre care unul va fi cel din judetul Cluj. Consiliul Judetean trebuie sa acopere cheltuielile curente si fondurile destinate investitiilor/reparatiilor capitale prin alocari bugetare anuale, astfel incat sa raspunda cerintelor impuse de reforma sistemului de sanatate publica. Educatia reprezinta un element de baza in dezvoltarea unui individ si a unei societati pe ansamblu, forta de munca pregatita, calificata contribuind la dezvoltarea economica.Din studiile efectuate a rezultat ca rata rentabilitatii investitiilor in educatie si formare este ridicata si cresterea participarii la educatie a fortei de munca se traduce in crestere economica. In acelasi timp, calitatea serviciilor educationale este influentata de conditiile de invatare, respectiv de starea si calitatea infrastructurii. Investitiile in reabilitarea, imbunatatirea si extinderea infrastructurii educationale vor asigura premisele cresterii capacitatii de scolarizare a unitatilor din invatamantul obligatoriu, imbunatatind astfel conditiile de acces la educatie. Interventiile Programului Operational Regional 2007-2013 vor fi complementare interventiilor realizate din alte surse, respectiv bugetul de stat,bugetele locale, imprumuturi externe. Accesul la educatie al copiilor din localitatile cu economie in declin, in special din mediul rural si medii sociale vulnerabile este dificil din cauza infrastructurii scolare slabe, a distantelor mari pana la cele mai apropiate scoli, insuficientei mijloacelor de transport, a unor spatii scolare de cazare in apropierea scolilor. In acest context o prioritate pentru autoritatile judetene si locale trebuie sa devina crearea si dezvoltarea de campusuri preuniversitare. Acestea pot fi create pe nucleul unitatilor de invatamant profesional si tehnic din mediile urban si rural. Domeniile de pregatire si calificarile profesionale oferite in cadrul campusului trebuie sa fie corelate cu necesitatile de dezvoltare economica locala, conform Planului Local de Actiune in domeniul Invatamantului Profesional si Tehnic. In invatamantul superior sunt necesare alaturi de investitiile in spatiile de invatamant, dotarea laboratoarelor didactice si de cercetare si investitii in spatiile de rezidenta. Starea actuala a cladirilor, a echipamentelor si a facilitatilor justifica investitiile

140

pentru consolidarea si modernizarea conditiilor de rezidenta, pentru infrastructura si dotari, ceea ce va permite universitatilor sa-si indeplineasca rolul in dezvoltarea reginala si locala, ducand implicit la dezvoltarea nationala. O atentie deosebita, pe plan judetean, trebuie acordata si Centrelor de perfectionare continua a adultilor. Consiliul Judetean Cluj va acorda in perioada 2007-2013 un important sprijin financiar si logistic consiliilor locale din judet in special prin intermediul parteneriatelor, asfel incat la sfarsitul acestei perioade toate categoriile de elevi si prescolari, atat din mediul urban cat si din cel rural sa beneficieze de conditii decente pentru procesul educational propriu-zis precum si din punct de vedere al infrastructurii de acces si a utilitatilor aferente spatiilor scolare. In Planul de Actiuni, la capitolul Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean si local - sunt prezentate proiectele prioritare identificate de Consiliul Judetean Cluj si consiliile locale din judet, ca si stadiul in care se afla aceste proiecte, precum si sursele potentiale de finantare. De asemenea, in Anexa nr. 3 se regasesc propunerile de proiecte identificate ca fiind prioritare de catre repondentii la Chestionarul privind aspectele din domeniul Social, Turism,Infrastructura. IV. Dezvoltarea mediului de afaceri judetean si local Economia judetului Cluj are un inalt grad de complexitate, cu reale posibilitati de dezvoltare. Promovarea si definitivarea unor programe economice in acest judet dau garantia dezvoltarii si consolidarii structurilor economiei de piata. Alegerea ca prioritate de dezvoltare a judetului Cluj - Dezvoltarea mediului de afaceri judetean si local - are ca motivatie faptul ca premisele pentru afaceri sunt insuficient dezvoltate, iar IMM-urile, in special microintreprinderile, au dificultati in accesul la finantare. Promovarea unor proiecte adecvate identificate la nivel local si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri de afaceri, parcuri logistice) in zonele mai putin dezvoltate si aflate in declin economic vor conduce la atragerea investitorilor care isi vor localiza afacerile in aceste zone, la crearea de noi locuri de munca, la modernizarea sectoarelor productive locale si la consolidarea mediului de afaceri. De asemenea, reabilitarea siturilor va constitui un factor economic important pentru dezvoltarea locala. Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pe dezvoltarea activitatilor de cercetare si microproductie, pe dezvoltarea activitatilor de cercetare in vederea dezvoltarii de noi modele si prototipuri, pe oferirea de facilitati pentru dezvoltarea intreprinderilor cu activitate productiva sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de servicii specializate (consultanta, asistenta la inceputul activitatii respectivelor afaceri). Parcurile industriale infiintate in judetul Cluj au avut un impact pozitiv atat asupra dezvoltarii economice la nivel local, cat si asupra crearii de noi locuri de munca. In consecinta, mediul de afaceri local a fost consolidat si IMM-urile au fost incurajate sa desfasoare activitati economice in beneficiul colectiviotatii locale. Beneficiind de avantaje competitive, prin utilizarea resurselor specifice, neutilizate sau subutilizate pana in prezent si de un potential productiv important, structurile de sprijinire a afacerilor din judetul Cluj vor fi dezvoltate in zonele in care exista o cerere reala pentru locatii de afaceri. Pentru consolidarea mediului de afaceri, Consiliul Judetean Cluj are ca obiectiv atragerea de investitori si crearea de locuri de munca durabile atat in cadrul parcurilor

141

industriale existente, cat si in noile structuri amplasate in zonele in care exista o cerere reala pentru locatii de afaceri. O atentie deosebita va fi acordata de catre Consiliul Judetean Cluj si consiliile locale reabilitarii siturilor industriale poluate si neutilizate. Reabilitarea acestor areale industriale este necesara pentru imbunatatirea mediului inconjurator oferind conditii mai bune pentru investitii noi datorita infrastructurii existente care trebuie doar imbunatatita si nu total innoita. Siturile industriale in care nu se mai desfasoara activitati economice sunt prezente si in judetul Cluj oferind investitorilor o imagine negativa. Acestea detin retele de utilitati nefolosite care pot fi reabilitate , imbunatatite si dezvoltate. Reabilitarea siturilor industriale va avea impact asupra : - mediului inconjurator, prin curatarea zonelor poluate; - economiei, prin incurajarea investitorilor de a se localiza in zonele respective datorita costurilor reduse pentru dezvoltare; - domeniului social, prin corelarea proiectelor pentru revitalizarea zonelor nefolosite si poluate cu cele pentru promovarea ocuparii fortei de munca si a masurilor de instruire. In Planul de Actiuni, la capitolul - Dezvoltarea mediului de afaceri judetean si local - sunt prezentate proiectele prioritare identificate atat de catre Consiliul Judetean Cluj cat si de catre celelalte Consilii locale din judet. V. Dezvoltarea turismului judetean prin creterea competitivitatii serviciilor turistice si prezervarea valorilor culturale Dezvoltarea turismului contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunii si la crearea de noi locuri de munca. Imbunatatirea infrastructurii in zonele turistice si a serviciilor de cazare si agrement va determina cresterea calitativa, la standarde europene a ansamblului conditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra cresterii cererii de turism pentru judet, implicit pentru Romania. Prin pozitia sa geografica, judetul Cluj dispune de potential turistic, cu resurse naturale de o mare diversitate si armonios repartizate, care dau posibilitatea practicarii diverselor forme de turism. Turismul creeaza oportunitati de crestere economica locala si contribuie la crearea de noi locuri de munca prin valorificarea patrimoniului cultural si natural, specific diverselor localitati. Potentialul turistic al judetului Cluj este caracterizat prin: - calitatea mediului inconjurator si satrea de conservare a resurselor naturale; - infrastructura generala a teritoriului (retea de cai rutiere si feroviare, surse de energie, infrastructura tehnico-edilitara, telecomunicatii); - existenta unor capacitati turistice variate ca structura, volum si grad de modernizare; - concentrarea in teritoriu a resurselor turistice care determina tipul de turism prin care se pot valorifica: obiective cultural-istorice, elemente naturale cu valoare stiintifica, forme de relief spectaculoase, zone impadurite, lacuri de agrement s.a. Unul dintre domeniile spre care trebuie sa se indrepte Consiliul judetean impreuna cu consiliile locale este turismul cultural. Pentru judetul Cluj este foarte important sa se conserve ceea ce a mai ramas din mostenirea culturala a judetului (cladiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrari istorice de arta). Aceste initiative de conservare culturala, propuse de autoritatile locale, vor trebui insotite de o planificare serioasa prin care sa se conserve (si unde este posibil sa se restaureze) centrele istorice ale oraselor, sa se mentina stilul arhitectonic traditional.

142

O atentie deosebita trebuie acordata asazisului turism de nisa, care se bazeaza pe resursele naturale si culturale: statiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone care ofera posibilitatea practicarii sporturilor de iarna s.a. In cadrul acestei categorii pot fi avute in vedere si dezvoltate si alte activitati, respectiv: turismul ecvestru, speo-turismul, turismul de aventura, turismul memorialistoric, turismul de perinaj, turismul de afaceri etc. Orientativ , trebuie sa se actioneze pentru: - amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic; - valorificarea turismului montan prin construirea infrastructurii necesare; - dezvoltarea turismului balnear prin imbunatatirea, modernizarea, amenajarea si dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice; - reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor aferente; - crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente (piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, parcuri amenajate, piste de biciclete amenajate, locuri de recreere si popas amenajate etc.). In acelasi timp trebuie sprijinita infrastructura turistica de informare si promovare si furnizare de informatii turistice catre si de la turisti si tour operatori, vizand dezvoltarea durabila a produselor turistice si cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica. Judetul Cluj are de promovat un potential turistic foarte divers care ofera posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism, pe toata durata anului. Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investitii pentru modernizarea infrastructurii turistice si in consecinta a cresterii calitatii si diversitatii serviciilor turistice oferite. Au aparut si s-au dezvoltat noi forme de turism, se dezvolta turismul de afaceri in contextul dezvoltarii activitatilor legate de organizarea de congrese, simpozioane si expozitii, actiuni si intalniri cu caracter diplomatic, manifestari cultural-stiintifice si de afaceri, interne si internationale. In Anexa nr. 3 sunt prezentate propunerile de proiecte considerate prioritare de catre repondentii la Chestionarul privind aspecte de ordin social, turismul si infrastructura. In Planul de Actiuni sunt prezentate proiectele prioritare din domeniul turismului, din judetul Cluj, precum si sursele de finantare pentru realizarea acestor proiecte. Consideram ca investitiile in turism si cultura vor permite judetului Cluj sa foloseasca avantajele oferite de potentialul sau turistic si de patrimoniul cultural in identificarea si consolidarea identitatii proprii. Este de asteptat ca implementarea unor proiecte ca cele propuse in Planul de Actiuni sa contribuie la imbunatatirea infrastructurii zonelor turistice, a serviciilor de cazare si agrement si, printr-o promovare sustinuta a imaginii judetului, sa determine cresterea calitativa a ansamblului conditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra cererii de turism pentru Cluj, ca destinatie turistica. VI. Dezvoltarea rurala durabila la nivel judetean Zonele rurale prezinta o importanta deosebita in dezvoltarea de ansamblu a judetului, atat din punct de vedere economic cat si social. Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural este indinspensabil legata de imbunatatirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de baza.

143

In spatiul rural se impune ca prioritate dezvoltarea infrastructurii de baza, a serviciilor pentru comunitatile rurale, precum si mentinerea si pastrarea identitatii culturale. Modernizarea si extinderea infrastructurii fizice rurale de baza influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si economice si, implicit, crearea de oportunitati ocupationale. In acest context prioritatile trebuie sa se orienteze spre: - dezvoltarea infrastructurii de drumuri; - alimentarea cu apa si tratarea apelor uzate; - alimentarea cu energie electrica/termica/gaz/deseuri; - sistemul de colectare si depozitare a deseurilor solide; - servicii pentru comunitatea rurala (centre rezidentiale pentru copii, centre de ingrijire si asistenta sociala pentru adulti, spatii recreationale, servicii de transport public care sa asigure legatura cu alte localitati sau cu centru administrativ al comunei s.a.); - mentinerea si pastrarea mostenirii rurale si a identitatii culturale. Complexitatea nevoilor de renovare, dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale reclama necesitatea unei abordari integrate, care presupune combinarea activitatilor si masurilor oferite de cadrul legal de dezvoltare rurala definite prin Programul National de Dezvoltare Rurala. In acest context Consiliul Judetean considera ca fiind prioritara dezvoltarea rurala in toata complexitatea sa: - Infrastructura fizica de baza: extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local; infiintarea, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa, infiintarea, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata, retele publice de joasa tensiune si/sau a retelei publice de iluminat; infiintarea si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz; investitii in spatii de transfer pentru deseuri etc. - Dezvoltarea serviciilor pentru comunitatea rurala: infiintarea, amenajarea de spatii publice de recreere (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport - inclusiv Sali de sport, piste de biciclete etc); renovarea cladirilor publice (ex. primarii) si parcari, piete, spatii pentru organizarea de targuri; investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile; infrastructura aferenta serviciilor sociale (centre de ingrijire copii, crese si alte centre de asigurare a serviciilor sociale, centre de ingrijire batrani si persoane cu nevoi speciale); constructia de gradinite si dotarea acestora; microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala; utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi, infiintare unitati de pompieri etc); renovare, modernizare si dotarea aferenta asezamintelor culturale s. a. - Mentinerea si pastrarea identitatii culturale: restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural din spatiul rural; - Dezvoltarea activitatilor turistce in mediul rural: centre locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice; amenajare de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica etc; refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora, reconditionarea echipamentelor si utilajelor; infiintarea si amenajarea de trasee tematice; elaborarea de materiale promotionale in scopul promovarii actiunilor turistice etc. - Toate acele activitati care au menirea de a stimula dezvoltarea economico-sociala a mediului rural.

144

De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata demararii si functionarii initiativelor de dezvoltare locala. Prin aceste initiative se urmareste implementarea strategiilor integrate de dezvoltare, elaborate de actorii locali organizati in Grupuri de Actiune Locala (dintr-un astfel de grup face parte un singur oras, iar in conditii exceptionale vor fi acceptate 2 sau mai multe orase, dar care sa nu insumeze mai mult de 20 000 locuitori). In atentia Consiliului Judetean trebuie sa stea si o puternica actiune de informare a autoritatilor publice locale in ceea ce priveste masurile prioritare din PNDR cu impact asupra populatiei din mediul rural, pe de o parte, precum si asistenta tehnica de specialitate pentru consiile locale si potentialii investitori privati care sa sprijine identificarea, promovarea si monitorizarea proiectelor. In Planul de Actiuni, la capitolul privind Dezvoltarea rurala durabila la nivel judetean sunt inserate propunerile de proiecte prioritare identificate, atat la nivel judetean, cat si la nivelul consiliilor locale, precum si sursele de finantare ale acestora. VII. Protectia mediului inconjurator

In domeniul protectiei mediului inconjurator, obiectivul care trebuie urmarit atat de catre Consiliul Judetean Cluj, cat si de consiliile locale, este acela de reducere a decalajului fata de Uniunea Europeana in ceea ce priveste infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Aceasta trebuie sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste. Obiectivele care trebuie urmarite de catre autoritatile judetene si locale in acest domeniu se refera la: - imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in zonele urbane si stabilirea structurilor regionale pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata; - dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor; - reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana; - protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000; - reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementarea masurilor in cele mai vulnerabile zone. Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata vizeaza unul din sectoarele in care necesitatile investitionale sunt foarte mari si de aceea in Planul de Actiuni se regaseste un proiect prioritar in acest domeniu care acopera mai multe aglomerari urbane la nivel judetean si care urmeaza sa se realizeze cu finantare din Programul Operational de Mediu. Proiectul va fi finantat din Fondul de Coeziune, este localizat in zona Turda-Campia Turzii, si are o valoare de 80,0 milioane euro. De asemenea, inca un proiect din aceasta categorie va fi finantat tot din Fondul de Coeziune si este un proiect comun pentru judetele Cluj si Salaj, in valoare de 197 milioane euro. Proiectul din zona Turda - Campia Turzii a fost pregatit in cadrul Masurii ISPA 2003/16/P/PA/013-05. De asemenea, proiectul comun pentru Judetele Cluj si Salaj a fost pregatit in cadrul aceleiasi Masuri ISPA. Investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cu acquis-ul comunitar, sunt sensibil mai mari decat cele care pot fi implementate la nivelul POS Mediu in perioada 2007-2013.

145

Investitii suplimentare in sectorul de apa sunt planificate din alte surse: Programul National pentru Dezvoltare Rurala, co-finantat de UE in perioada 20072013, va include investitii in infrastructura de apa in zonele rurale; - Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu si apa 20062009, care includ investitii prioritate conform Planurilor Nationale pentru Implementarea Acquis-ului de Mediu; - Fondul Nationa de Mediu asigura co-finantarea unor investitii limitate in sectorul de apa; - Imprumuturi externe sau diferite forme de parteneriate public-private sunt de asemenea solutii avute in vedere pentru anumite aglomerari urbane. La stabilirea prioritatilor sale in domeniul protectiei mediului inconjurator, Consiliul Judetean Cluj acorda o deosebita atentie si problemelor referitoare la sistemele de management integrat al deseurilor. Politicile UE din domeniul managementului deseurilor evidentiaza importanta unei abordari integrate in gestionarea deseurilor, care include constructia facilitatilor de eliminare a deseurilor, impreuna cu masuri de prevenire a producerii deseurilor si reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: - prevenirea productiei de deseuri si a impactului negativ al acesteia; - recuperarea deseurilor prin reciclare, refolosire; - depozitarea finala sigura a deseurilor acolo unde nu exista posibilitatea recuperarii. Legislatia din domeniul managementului deseurilor este in conformitate cu Acquis-ul comunitar. Romania a obtinut in cadrul procesului de negociere perioade de tranzitie pana in 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deseuri, in vederea conformarii cu Directivele UE: - depozite de deseuri municipale - perioada de tranzitie pana in 2017; - stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase - 2009; - depozite de deseuri industriale nepericuloase - 2013. La nivelul judetului Cluj este elaborat si adoptat Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor( PJGD). Planul isi propune sa contribuie la sustinerea cresterii competitivitatii economiei si dezvoltarii economice durabile prin: - cuantificarea aspectelor de neconformare referitoare la gestionarea deseurilor; - stabilirea obiectivelor, tintelor si masurilor necesare pentru gestionarea deseurilor; - minimizarea generarii deseurilor; - imbunatatirea mediului inconjurator. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor respecta cerintele Directivei europene in materie si se integreaza in Planul Regional si prevederile acestuia. Evaluarea Strategica de Mediu a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor identifica o serie de masuri suplimentare ce pot conduce la sporirea impactului de mediu pozitiv a implementarii PJGD. Actiunile majore prevazute a fi realizate se concentreaza pe etapele de colectare,transport, prelucrare, eliminare finala, reciclare, prelucrarea deseurilor biodegradabile, monitorizare, fiind detaliate categoriile de constructii, echipamente specifice si actiuni care intra in atributiile Consiliului Judetean si ale consiliilor locale. PJGD prevede o serie de masuri ce au ca scop minimizarea impactului negativ asupra mediului in judetul Cluj, confirmate de evaluarea strategica de mediu. O alta directie spre care trebuie sa se indrepte autoritatile judetene si locale trebuie sa fie aceea a reabilitarii zonelor poluate istoric. Se pot avea in vedere: - reabilitarea si ecologizarea terenurilor prin utilizarea masurilor adecvate pentru categorii specifice de situri contaminate; - Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte. -

146

Cresterea gradului de constientizare in ceea ce priveste protectia mediului si comportamentul prietenos pentru mediu ca baza pentru dezvoltarea durabila este, de asemenea, un element cheie care trebuie avut in vedere de catre Consiliul Judetean si consiliile locale din judetul Cluj. In Anexa nr.4 sunt prezentate propunerile de proiecte considerate prioritare de catre repondentii la Chestionarul privind mediul. In Planul de Actiuni sunt prezentate proiectele prioritare din domeniul mediului, din judetul Cluj, precum si sursele de finantare pentru realizarea acestor proiecte.

147

PLAN DE ACTIUNI A. Proiecte prioritare, in conformitate cu obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj OBIECTIV SPECIFIC 1. DEZVOLTARE URBANA DURABILA LA NIVEL JUDETEAN PRIN REGENERAREA / REVITALIZAREA ORASELOR CU POTENTIAL DE CRESTERE ECONOMICA Nr. Crt. 1. Titlul Proiectului Proiectarea si executia unui stadion la standarde internationale pe terenul situat in municipiul Cluj Napoca, Aleea Parcului f.n. (pe amplasamentul fostului stadion municipal Ion Moina) Suma Proiectului (Euro) Observatii Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul ProiectuDescrierea Studii existente/finantare lui totala Structurale de Stat Local proiectului 45.378.150 2009Stadion cu SF, PAC (fr TVA) 2011 capacitate de 29.648 locuri la Surse de finantare: gradene, 948 locuri buget local/alte surse de in loje pt VIP, finantare amenajare teren de fotbal respectand n data de 30.06.2009 a norme impuse de fost anuntat castigatorul criteriile FIFA si licitaiei pentru atribuirea UEFA, amenajare contractului privind pista de atletism de executarea noului stadion, categoria A, accese, contractul urmand a fi parcaje cu semnat in cursul lunii iulie capacitatea de 281 2009. Oferta castigatoare a autovehicule, fost inaintata de consortiul realizarea retelelor SC Aci Cluj SA, SC si racordurilor la Transilvania Constructii utilitati. SA Cluj, SC Con-A SRL Sibiu, Universitatea Tehnica Cluj, SC Dico & Tiganas, SC Bogart Constructii SRL, SC Das Eng Group SRL, SC Grup

Aplicantul Consiliul Judetean Cluj

148

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului totala Structurale de Stat Local

Descrierea proiectului

Observatii Studii existente/finantare 4 Instalatii Cluj. Valoarea ofertei este de 115.548.400 lei fr TVA, durata de execuie fiind de 24 luni. Surse de finantare: Axa 1 a Programului Operational Regional Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere, domeniul major de interventie 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub-domeniul Poli de crestere. Surse de finantare: Axa 1 a Programului Operational Regional Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere, domeniul major de interventie 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub-domeniul Centre urbane. Surse de finantare: Axa 1 a Programului Operational Regional Sprijinirea

2.

Dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj Planul integrat de dezvoltare urbana al polului de crestere Cluj

Asociatia de 82.410.000 66.216.435 14.545.365 1.648.200 Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj

2009 2013

Dezvoltarea multifunctionala a Zonei Metropolitane Cluj - Proiect integrat

3.

Planurile integrate de dezvoltare urbana ale centrelor urbane din judetul Cluj

Consilii locale

2009 2013

Proiectele incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana

4.

Transport rapid de persoane estvest-zona

Consiliul Judetean Cluj, Consiliile

4.650.000

4.200.000

336.000

114.000

2009 2013

Realizarea infrastructurii de transport si dotarea

149

Nr. Crt.

Titlul Proiectului metropolitana Cluj

Aplicantul Locale Gilau, Apahida, Jucu

Suma Proiectului (Euro) Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului totala Structurale de Stat Local

Descrierea proiectului corespunzatoare in vederea fluidizarii circulatiei si ridicarea calitatii vietii in mediul urban si rural

Observatii Studii existente/finantare

5.

Reabilitarea infrastructurii Parc etnografic Romulus Vuia Sectia in aer liber ClujNapoca

Consiliul Judetean Cluj si Muzeul Etnografic al Transilvaniei

2.300.000

2.000.000

160.000

140.000

2009 2013

dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere, domeniul major de interventie 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub-domeniul Poli de crestere. Lucrari de Exista SF/PT amenajare a Surse de finantare: Axa 1 a scurgerii apelor de Programului Operational suprafata, refacerea Regional Sprijinirea sistemului rutier si dezvoltarii durabile a a acostamentelor oraselor poli urbani de din incinta, crestere, domeniul major consolidare versanti de interventie 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub-domeniul Poli de crestere.

150

OBIECTIV SPECIFIC 2. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII JUDETENE PRIN REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT Nr. Crt. Titlul Proiectului Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului Totala structurale de stat local 3 4 5 6 7 Observatii Studii existente / finantare 9 Studiu de Fezabilitate Surse de finantare: POS Transport - Axa prioritara 2, domeniu de interventie 4 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian - Buget de stat/buget local - Alte surse de finantare

Descrierea Proiectului 8 Realizarea unei piste de 3500 m la Aeroportul Cluj-Napoca, cu toate facilitatile aferente- balizaj luminos,sisteme de apropiere,cale de rulare,bretele de legatura, platforme de stationare, echipamente de radionavigatie Se are n vedere prelucrarea traficului aerian de marf pe linia Europa Central i de Vest i deservirea activitilor economice din regiunea de

0 1.

1 Pista aterizare/decolare de 3500 metri

Aeroportul 89.983.000 Detalierea bugetului depinde de 2009-2012 Internatiofinantarea obtinuta prin POS nal ClujTransport. Alocarea financiara Napoca pentru Domeniului major de interventie 2.4 este de 74.515.743 euro.

2.

Dezvoltarea, extinderea i modernizarea Aeroportului Internaional ClujNapoca (terminal cargo)

Aeroportul 10.000.000 International ClujNapoca

2009-2013

Surse de finantare: Buget local Alte surse de finantare

151

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Totala structurale de stat local 3 4 5 6 7

Descrierea Proiectului 8 Nord-Vest. Scopul proiectului este este reabilitarea drumului judetean DJ 108 C si DJ 763 pe o lungime totala de 20,5 km. Creterea accesibilitii zonei de confluen interjudeean prin racordarea la drumul european E 60, DN 1H, DN 19B (ZaluOradea) i Autostrada Braov Bor. Modernizare drum judetean L=18,97 km

Observatii Studii existente / finantare 9 SF,PT,DDE In data de 8.08.2008 a fost semnat contractul de finantare in cadrul POR.

0 2.

1 Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele-Prislop-Ic Ponor

2 Consiliul Judeten Cluj

14.919.603 10.782.955 1.433.572

249.316 2008-2011 TVA: 2.350.824

3.

Reabilitarea drumului Ciucea Crasna - Vrol

Consiliul 19.868.063 14.153.340 2.164.629 333.020 2008-2011 Judetean (din care Slaj, jud.Cluj: Consiliul 63.295) Judeean TVA: Cluj 3.127.712 partener (din care jud.Cluj: 594.426)

SF, PT i DDE In data de 08.08.2008 a fost semnat contractul de finanare in cadrul POR.

4.

Decongestionarea traficului rutier n principalii poli economici ai Regiunii Nord-Vest Centura

Consiliul Judetean Cluj

23.028.534 19.574.254 2.993.709 460.570

2009-2010

- prin HG 811/2006 a fost actualizat studiul de fezabilitate (SF) i a fost elaborat proiectul tehnic (PT) i detaliile de 152

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Totala structurale de stat local 3 4 5 6 7

Descrierea Proiectului 8

Observatii Studii existente / finantare 9 execuie (DDE) Surse de finantare: Programul Operational Regional, AXA PRIORITARA 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Buget de stat/buget local Alte surse de finantare Surse de finantare: PORAxa prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura 153

1 municipiului ClujNapoca. Optimizarea i reabilitarea traseului DJ103G i a DJ105S

5.

Varianta ocolitoare Nord-Vest Tronson Apahida(DN1C)Floresti(DN1)

Consiliul Judetean Cluj

78.750.000 66.937.500 10.237.500 1.575.000 2012-2013

Constructie tronson nou L=31,5 km

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Totala structurale de stat local 3 4 5 6 7

Descrierea Proiectului 8

Observatii Studii existente / finantare 9 Buget de stat/buget local Alte surse de finantare Surse de finantare: Programul Operational sectorial Transport, Axa prioritara 2 Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii naionale de transport n afara axelor prioritare TEN-T n scopul dezvoltrii unui sistem de transport naional durabil, Domeniul major de interventie 2.1 Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii naionale rutiere n curs de evaluare la nivelul AM POST. Surse de finantare: Programul Operational sectorial Transport, Axa prioritara 2 Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii 154

6.

BY PAS DEJ Varianta ocolitoare

Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia S.A.

Valoarea eligibila a proiectului Variante de ocolire (Mihailesti, Filiasi, Targu Frumos, Falticeni, Targu Jiu, Dej, Pucioasa, Budesti, Buftea, Mangalia, Craiova S, Adjud, Pascani) este de 37.200.000 euro.

2009-2011

Centura de ocolire a municipiului Dej

7.

Pregtire pachet proiecte 2 pentru completarea listei variantelor de ocolire (Bicaz, Sighioara, Fgra, Huedin, Brlad, Toplia, Tunad, Timioara

Compania 36.689.626 Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din

Prezentul proiect i propune realizarea analizei fezabilitii pentru identificarea alternativelor

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Totala structurale de stat local 3 4 5 6 7

Descrierea Proiectului 8 optime din punct de vedere tehnic, economic i al impactului asupra mediului (studiu de fezabilitate), prin pregtirea proiectelor tehnice pentru construcia variantelor de ocolire menionate mai sus, inclusiv a detaliilor de execuie, a documentaiilor de atribuire a contractelor de lucrri i achiziia propriuzis a terenurilor. Reabilitare drumuri judetene

Observatii Studii existente / finantare 9 naionale de transport n afara axelor prioritare TEN-T n scopul dezvoltrii unui sistem de transport naional durabil, Domeniul major de interventie 2.1 Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii naionale rutiere

0 Sud)

2 Romnia S.A.

8.

Reabilitarea drumurilor judetene din judetul Cluj

Consiliul Judetean Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat.

2009-2013

Surse de finantare: POR - Axa prioritara 2 - Imbunatatirea 155

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Totala structurale de stat local 3 4 5 6 7

Descrierea Proiectului 8

Observatii Studii existente / finantare 9 infrastructurii de transport regionale si locale - 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Buget de stat/buget local Alte surse de finantare Surse de finantare: PORAxa prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura.

9.

Modernizare strazi in municipiul Dej

Primaria Dej

14.200.000 10.437.000

3.479.000

284.000

2009-2013

Modernizarea drumurilor de interes judetean din municipiul Dej

156

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Totala structurale de stat local 3 Bugetul urmeaza a fi determinat 4 5 6 7 2009-2013

Descrierea Proiectului 8 Extinderea si modernizarea strazii Eremia Grigorescu municipiul Cluj Napoca

Observatii Studii existente / finantare 9 Surse de finantare: PORAxa prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Buget de stat/buget local Alte surse de finantare Surse de finantare: PORAxa prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Buget de stat/buget local Alte surse de finantare Surse de finantare: POR157

0 10.

1 Prelungire strada Eremia Grigorescu Autostrada Transilvania

2 Consiliul Judetean Cluj

11.

Prelungirea Bd. Muncii de la limita municipiului ClujNapoca pana la intersectia cu DN 1C

Consiliul Judetean Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat

2009-2013

Prelungirea Bd. Muncii de la limita municipiului Cluj-Napoca pana la intersectia cu DN 1C

12.

Realizare acces la

Consiliul

Bugetul

2009-2013

Realizare acces

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Totala structurale de stat local 3 urmeaza a fi determinat 4 5 6 7

Descrierea Proiectului 8 la autostrada Transilvania Cluj-Napoca Ciurila

Observatii Studii existente / finantare 9 Axa prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Buget de stat/buget local Alte surse de finantare Surse de finantare: PNDR, Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea si imbunatatirea mostenirii rurale

1 autostrada Transilvania ClujNapoca - Ciurila

2 Judetean Cluj

13.

Reabilitare / modernizare drumuri comunale in judetul Cluj

Consilii Bugetul locale din urmeaza a fi judetul determinat Cluj

2009-2013

Reabilitarea / modernizarea drumurilor comunale in judetul Cluj

NOTA: Finantarea in cadrul Programului Operational Regional, Axa Prioritara 2- Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport regionale si locale - se va face in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii Nord- Vest pentru perioada 2007-2013

158

OBIECTIV SPECIFIC 3. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR SOCIALE, DE SANATATE SI EDUCATIONALE LA NIVEL JUDETEAN SI LOCAL Nr Crt 1. Titlul Proiectului Construirea unui spital regional de urgenta Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat 25.000.000 21.250.000 3.250.000 Durata Observatii Bugetul Proiectului Descrierea Studii existente / Local proiectului finantare 500.000 2008 Construirea si Studiu de Fezabilitate 2013 echiparea cu finalizat si aprobat aparatura Surse de finantare: moderna a unui conform HG 564/2008 spital regional de finantarea obiectivului urgenta unde sa de investitii se va face fie deservite prin bugetul cazurile de Ministerului Sanatatii urgenta Publice, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie si, in completare, din alte surse legal constituite 24.745 2009Obiectivul SF, PT TVA: 2011 general al Contract de finantare nr. 235.075 proiectului este 31/23.02.2009 (POR, dezvoltarea unui Axa prioritar 3 sistem de mbuntirea prevenire si infrastructurii sociale, tratament Domeniul major de modern, intervenie 3.1 performant, Reabilitarea/ accesibil tuturor modernizarea echiparea categoriilor de infrastructurii serviciilor persoane afectate de sntate). si imbunatatirea

Aplicantul Consiliul Judetean Cluj

2.

Reabilitarea i modernizarea Ambulatoriului Corp F Hidroterapie al Spitalului Clinic De Recuperare Cluj-Napoca

Consiliul Judetean Cluj

1.472.314

1.051.653

160.841

159

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

3.

Reabilitare, modernizare si echipare ambulator de specialitate Spitalul clinic Municipal ClujNapoca

Consiliul Local al municipiului Cluj- Napoca

1.000.000

850.000

130.000

20.000

20092013

4.

Crearea unui compartiment de ventilatie asistata de lunga durata in cadrul Spitalului Clinic de Copii Cluj-Napoca

Consiliul Judetean Cluj

240.000

204.000

31.200

4.800

2009 2013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare calitatii infrastructurii serviciilor de asistenta medicala la Ambulatoriul din Spitalul Clinic de Recuperare ClujNapoca. Lucrari de Studiu de Fezabilitate reabilitare si finalizat modernizare, Surse de finantare: dotarea POR- Axa prioritara 3 ambulatoriului de - Imbunatatirea specialitate cu infrastructurii sociale aparatura 3.1 Reabilitarea moderna de /modernizarea / investigatie, echiparea infrastructurii recuperare, serviciilor de sanatate fizioterapie si tratament. Pentru a rezolva Concept/fisa de proiect problema Surse de finantare: sustinerii Buget de stat / Buget functiilor vitale pe local termen lung la Alte surse de finantare copii, este esentiala infiintarea unui

160

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

5.

Dotarea ambulatoriului de specialitate al spitalului Clinic de Urgenta Prof Dr. OctavianFodor ClujNapoca cu aparatura medicala performanta

Consiliul Judetean Cluj

950.000

807.500

123.500

19.000

2009 2011

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare compartiment destinat ventilatiei mecanice de lunga durata care poate ameliora substantial prognosticul copiilor cu afectiuni critice, atat in judetul Cluj, cat si regiunea de nordvest a tarii. Dotarea cu Surse de finantare: aparatura - fonduri solicitate de moderna la Ministerul Sanatatii performanta si de -POR- Axa prioritara inalta 3 - Imbunatatirea performanta si infrastructurii sociale aparatura 3.1 Reabilitarea medicala de /modernizarea / stricta necesitate echiparea infrastructurii (aparatura pentru serviciilor de sanatate radiologie, Buget de stat / Buget sistem digital de local prelucrare Alte surse de finantare imagistica medicala, aparatura

161

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

6.

Reabilitarea si Consiliul modernizarea Judetean ambulatoriului de Cluj specialitate al Spitalului Clinic de Boli Infectioase ClujNapoca si dotarea cu aparatura medicala de inalta performanta

600.000

510.000

78.000

12.000

2009 2011

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare chirurgicala, laparoscopica, endoscopica, ecograf, analizator automat pentru laboratorul de analize medicale etc.) Reparatii capitale - realizat partial constructii si Surse de finantare: intalatii corp C al POR- Axa prioritara 3 cladirii spitalului - Imbunatatirea unde este infrastructurii sociale amenajat spatiul 3.1 Reabilitarea destinat /modernizarea / ambulatoriului de echiparea infrastructurii specialitate; serviciilor de sanatate dotarea cu Buget de stat / Buget aparatura local moderna de Alte surse de finantare inalta performanta si de stricta necesitate; Informatizarea ambulatoriului de specialitate; imbunatatirea sistemelor si

162

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

7.

8.

Dotarea cu echipamente medicale a compartimentului de chirurgie toracica si terapie intensiva Reabilitarea, modernizarea si echiparea ambulatoriului Spitalului Clinic de Copii ClujNapoca

Consiliul Judetean Cluj

581.000

493.850

755.300

11.620

2009 2011

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare retelelor de alimentare existente. Reabilitarea si Surse de finantare: dotarea cu Buget de stat / Buget echipamente local medicale de Alte surse de finantare chirurgie a ambulatoriului Reabilitarea, modernizarea infrastructurii in cabinetele: Pediatrie I, Pediatrie III, ORL, Chirurgie Pediatrica si echiparea ambulatoriului intraspitalicesc Dotarea cu echipamente a bazei operationale regionale pentru interventii in situatii de urgenta. Dotarea cu echipamente a Surse de finantare: POR- Axa prioritara 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate Buget de stat / Buget local Alte surse de finantare Surse de finantare:POR- Axa prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale, domeniul major de interventie 3.3 Imbunatatirea dotarii

Consiliul Judetean Cluj

240.000

204.000

31.200

4.800

2009 2011

9.

Dezvoltarea infrastructurii specifice pentru imbunatatirea capacitatii si calitatii sistemului de interventie in

A.D.ITransilvania de Nord

12.030.000

10.225.500 1.563.900

240.600

2009 2013

163

Nr Crt

Titlul Proiectului situatii de urgenta si a primului ajutor calificat

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare bazelor cu echipamente a operationale bazelor operationale judetene din pentru interventii in Regiunea de Nord situatii de urgenta. Vest.

10. Reabilitarea, modernizare si echiparea Centrului de Sanatate Mociu

Consiliul Judetean Cluj Consiliul Local Mociu

500.000

425.000

40.000

35.000

2009 2013

11. Centru European de Sport si Agrement

Primaria Dej

3.100.000

2 278 500

759 500

62 000

20092013

12.

Liceul pentru Deficienti de Vedere

Consiliul Judetean Cluj

6.500.000

5.525.000

845.000

130.000

2009 2012

Reabilitare, modernizare, reorganizare circuite functionale, dotare cu echipamente, reabilitare infrastructura. Centru european de sport si agrement: Modernizarea bazei sportive a municipiului pentru recuperare si formarea abilitatilor fizice Proiectul urmareste imbunatatirea

Exista studiu de fezabilitate Surse de finantare: Buget de stat / Buget local Alte surse de finantare

Surse de finantare : Buget de stat/buget local Alte surse de finantare

Surse de finantare: POR - Axa prioritara 3 - 3.4 Reabilitarea 164

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

13.

Liceul pentru Deficienti de Auz Cluj

Consiliul Judetean Cluj

420.000

357.000

546.000

8.400

2009 2013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare infrastructurii /modernizarea/ educationale si a dezvoltarea si echiparea dotarii scolii la infrastructurii standarde preuniversitare, europene, universitare si a asigurarea unui infrastructurii pentru proces educational formare profesionala la standarde continua europene avand ca si grup tinta copii cu deficiente asociate si sau cu multiple deficiente. Proiectul Surse de finantare: urmareste POR - Axa prioritara imbunatatirea 3 - 3.4 Reabilitarea infrastructurii /modernizarea/ educationale si a dezvoltarea si echiparea dotarii atelierelor infrastructurii scolare la preuniversitare, standarde universitare si a europene pentru infrastructurii pentru asigurarea unui formare profesionala proces educational continua la standarde europene si la elevi deficenti atelierele speciale

165

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

14.

Scoala de Arte si Meserii Samus

Consiliul Judetean Cluj

3.000.000

2.550.000

450.000

2009 2011

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare pentru dezvoltarea capacitatilor practice avand ca si grup sinta copii din judetul Cluj si din alte judete din nordul si vestul tarii. Reabilitarea, Surse de finantare: modernizarea si POR- Axa prioritara 3 dotarea Scoalii de - 3.4 Reabilitarea Arte si Meserii /modernizarea/ Samus in dezvoltarea si echiparea vederea infrastructurii promovarii preuniversitare, sanselor egale la universitare si a educatie, a infrastructurii pentru imbunatatirii formare profesionala procesului continua instructiveducativ si de pregatire profesionala a elevilor cu deficiente educative speciale avand ca si grup tinta copii cu deficiente de auz

166

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

15.

Scoala Speciala pentru Deficenti de Auz nr. 2

Consiliul Judetean Cluj

730.000

620.500

949.000

14.600

2009 2013

16.

Consolidarea, modernizarea i dotarea colii Speciale Dej

Consiliul Judetean Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat

20092013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare si sau asociate din judetul Cluj si din judetele limitrofe, cu varste intre 15/16 19-20 ani. Mansardarea, Surse de finantare: reabilitarea si POR - Axa prioritara modernizarea 3 - Imbunatatirea cladirii unitatii infrastructurii sociale scolare in Domeniul major de vederea interventie 3.4 imbunatatirii Reabilitarea calitatii /modernizarea/ infrastructurii dezvoltarea si echiparea scolii avand ca si infrastructurii grup tinta copii preuniversitare, cu deficente de universitare si a auz si/sau infrastructurii pentru asociate din formare profesionala judetul Cluj si continua. din judetele limitrofe Extindere cladire internat si cantina. Consolidarea, Surse de finantare: modernizarea i POR - Axa prioritara dotarea colii 3 - Imbunatatirea Speciale Dej infrastructurii sociale

167

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

17.

Scoala speciala nr.1

Consiliul Judetean Cluj

1.000.000

850.000

130.000

20.000

2009 2013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare Domeniul major de interventie 3.4 Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua. Modernizarea Surse de finantare: spatiilor de POR - Axa prioritara scolarizare a 3 - Imbunatatirea cabinetelor, infrastructurii sociale atelierelor, Domeniul major de cantinei si a interventie 3.4 birourilor precum Reabilitarea si dotarea la /modernizarea/ standarde dezvoltarea si echiparea europene cu infrastructurii echipamente preuniversitare, scolare, didactice universitare si a si IT pentru infrastructurii pentru imbunatatirea formare profesionala procesului continua. educational si atragerea populatiei scolare

168

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

18.

Reabilitarea Liceului Andrei Muresanu, Dej

Consiliul Local Dej

820.000

697.000

106.600

16.400

2009 2011

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare avand ca grup tinta elevii cu cerinte educative speciale din municipiul ClujNapoca precum si din judet. Reabilitarea Documentatia tehnicoLiceului Andrei economica aferenta Muresanu, Dej proiectului a fost finantata din bugetul Ministerului Dezvoltarii, Lucrrilor Publice i Locuinelor, conform HG nr. 1.424 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea Programului multianual "Asistenta tehnica pentru sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale in pregatirea tehnica a proiectelor de investitii publice, finantate prin Programul operational regional 2007-2013". Surse de finantare: POR- Axa prioritara 3

169

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

19.

Reabilitarea Liceului Teoretic Petru Maior, Gherla

Consiliul Local Gherla

1.476.000

1.254.600

191.880

29.520

2009 2011

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare - 3.4 Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua. Reabilitarea Documentatia tehnicoLiceului Teoretic economica aferenta Petru Maior, proiectului a fost Gherla finantata din bugetul Ministerului Dezvoltarii, Lucrrilor Publice i Locuinelor, conform HG nr. 1.424 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea Programului multianual "Asistenta tehnica pentru sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale in pregatirea tehnica a proiectelor de investitii publice, finantate prin Programul operational regional 2007-2013" .

170

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat

Durata Proiectului Bugetul Local

20. Constructia de locuinte pentru stabilirea in Dej a profesiilor deficitare 21. Pachet de formare profesionala pentru functionarii din administratia publica locala

Primaria Dej

2.200.000

1.617.000

539.000

44.000

20092013

Consiliul Judetean Cluj si Centrul Regional de Formare profesionala Continua pentru Functionarii Publici Consilii

500.000

425.000

65.000

10.000

2009 2013

22. Crearea si

Bugetul

2009-

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare Surse de finantare: POR- Axa prioritara 3 - 3.4 Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua. Constructia de BUGET DE STAT locuinte pentru prin MDRL stabilirea in Dej a profesiilor deficitare Dezvoltarea unor Sursa de finantare: module de curs PODCA Axa bazate pe nevoile prioritara 1: existente in Imbunatatiri de randul structura si proces ale functionarilor managementului publici cu scopul ciclului de politici dezvoltarii publice, Domeniu capacitatii major de interventieadministrative a 1.3 Imbunatatirea institutiilor eficacitatii publice locale organizationale Crearea si Surse de finantare:

171

Nr Crt

Titlul Proiectului dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala

Aplicantul locale din judetul Cluj

Suma Proiectului (Euro) Suma Fonduri Bugetul totala Structurale de Stat urmeaza a fi determinat

Durata Observatii Proiectului Bugetul Descrierea Studii existente / Local proiectului finantare 2013 dezvoltarea PNDR, Masura 322 serviciilor de Renovarea, dezvoltarea baza pentru satelor, conservarea si populatia rurala imbunatatirea mostenirii rurale

NOTA : Finantarea in cadrul Programului Operational Regional se va realiza in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii NordVest, pentru perioada 2007-2013.

172

OBIECTIV SPECIFIC 4. SPRIJINIREA DEZVOLTARII MEDIULUI DE AFACERI JUDETEAN SI LOCAL IN SCOPUL IMBUNATATIRII COMPETITIVITATII ACTIVITATILOR ECONOMICE PRIORITARE SI INOVATOARE Nr Crt 1. Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului Descrierea Studii existente / totala Structurale de Stat Local proiectului finantare Bugetul 2009Realizarea cladirilor Sursa de finantare: urmeaza a 2013 si infrastructurii IT, POR- Axa fi dotarea cu prioritara 4 determinat echipamentele Sprijinirea necesare: servere, dezvoltarii statii, calculatoare mediului de portabile etc. afaceri regional necesare pentru si local 4.1 buna functionare a Dezvoltarea acestui centru durabila a regional.. structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala 4.963.000 4.316.000 345.000 302.000 2009Realizarea unei Buget de 2013 cladiri de stat/buget local organiaare a Alte surse de expozitiilor cu finantare achizitionarea dotarilor aferente 55.352.000 47.049.200 4.428.160 3.874.640 20072010 Crearea i mbuntirea structurilor de SF Realizat parial Sursa de

Titlul Proiectului

Aplicantul

Pol de competitivitate Consiliul Judetean Cluj

2.

Centrul expozitional regional

3.

Parcul industrial Tetarom III

Consiliul Judetean Cluj si Camera de Comert si Industrie Cluj Consiliul Judeean Cluj

173

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local

4.

Parc Industrial Campia Turzii

Consiliul Judetean Cluj, Consilul Local Campia Turzii

7.500.000

6.375.000

600.000

525.000

20102012

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare sprijinire a finantare: afacerilor prin POR- Axa construirea parcului prioritara 4 tehnologic Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala Sursa de finantare: POR- Axa prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a

174

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local

5.

Parc Industrial Dej

Consiliul Judetean Cluj Consilul Local Dej

5.500.000

4.675.000

440.000

385.000

20092011

6.

Reabilitarea zonelor industriale Turda

Consiliul Judetean Cluj, Consilul Local Turda

15.000.000 12.750.000 1.200.000 1.050.000

20092013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare afacerilor de importanta regionala si locala Sursa de finantare: PORAxa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala - depozit substante Sursa de chimice finantare: POR- Axa prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local - 4.2

175

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local

7.

Reabilitarea zonelor industriale Dej

Consiliul Judetean Cluj, Consilul Local Dej

8.000.000

6.800.000

640.000

560.000

20092013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare Reabilitarea centrelor industriale poluante si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati - Alte surse de finantare Siturile industriale nu sunt in proprietatea Consiliului Judetean Cluj sau a Consiliului Local Turda -zona garii Sursa de -depozit constructie finantare: PORAxa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local 4.2 Reabilitarea centrelor industriale

176

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local

8.

Sistem integrat zonal/baze de date pentru gestionarea teritoriului (GIS)

Consiliul Judetean Cluj, Consilii Locale

4.000.000

3.400.000

320.000

280.000

20092013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare poluante si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati - Alte surse de finantare Realizarea si Surse de implementarea unui finantare: sistem informatic -POSCCE -Axa judetean, care sa prioritara 3 exploateze o banca Tehnologia de date geospatiala informatiei si (GIS). Crearea si comunicatiilor publicarea pe pentru Internet a unui sectoarele privat Portal care sa si public 3.2. exploateze aceasta Dezvoltarea si banca de date eficientizarea geospatiala, in care serviciilor orice utilizator sa publice beneficieze de electronice servicii online. Operatiunea Actualizarea bancii 3.2.1 de date sa se realizeze online prin Portal, de catre utilizatorii autorizati. Instruirea personalului.

177

Nr Crt 9.

Titlul Proiectului

Aplicantul

Marketing N-V retea Primaria Dej regionala de centre de afaceri si marketing

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Descrierea Studii existente / totala Structurale de Stat Local proiectului finantare 4.500.000 3.307.500 1.102.500 90.000 2009Realizarea unei Documentaia 2013 infrastructuri pentru tehnicosustinerea economic dezvoltarii de aferent afaceri in domeniu proiectului a fost mestesugurilor finanat din traditionale bugetul Ministerului Integrrii Europene, conform HG nr. 898/2007 pentru modificarea i completarea HG 811/2006. Sursa de finantare: POR- Axa prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local - 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta

178

Nr Crt 10.

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local 800.000 588.000 196.000 16.000 20092013

Incubator de afaceri

Primaria Dej

11. Sistem informatic de management al documentelor si arhivare electronica pentru Consiliul Judetean Cluj

Consiliul Judetean Cluj

5.000.000

4.250.000

400.000

350.000

20092013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare regionala si locala Incubator pentru Sursa de dezvoltarea finantare: PORafacerilor Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local - 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala Surse de finantare: POS CCE- Axa prioritara 3 Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public 3.2. Dezvoltarea si eficientizarea

179

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (Euro) Durata Proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare serviciilor publice electronice Operatiunea 3.2.1

NOTA : Finantarea in cadrul Programului Operational Regional se va realiza in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii NordVest, pentru perioada 2007-2013.

180

OBIECTIV SPECIFIC 5. DEZVOLTAREA TURISMULUI JUDETEAN PRIN CRESTEREA COMPETITIVITATII SERVICIILOR TURISTICE SI PREZERVAREA VALORILOR CULTURALE Nr Crt 1. Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectu Descrierea proiectului Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare 8.746.678 7.609.610 91.000 1.046.068 2009- Valorificarea Axa prioritara 5 2013 potentialului turistic si Dezvoltarea cultural al judetului si durabila si regiunii prin: promovarea - restaurarea cladirii, turismului, refunctionalizarea unor Domeniul major de parti ale cladirii in interventie 5.1 acord cu statutul de Restaurarea si monument istoric. Se valorificarea propun noi functiuni durabila a cum ar fi: sala de patrimoniului conferinte, depozit de cultural, precum si sculptura, magazin. crearea / modernizarea infrastructurilor conexe. Buget local/Alte surse de finantare 6.910.473 3.658.485 1.219.495 929.139 2007- Amenajarea Salinei Proiectul este finantat (din care 2009 Turda n vederea prin Programul Consiliul utilizrii acesteia ca Phare 2005 Judetean zon de turism balnear Coeziune Economic Cluj: si reabilitarea zonei cu i Social Proiecte 92.914) valoare turistic i Mari de proprieti curative Infrastructur Lacul Srat Durgu Regional

Titlul Proiectului Palatul Banffy din municipiul ClujNapoca Restaurarea, refunctionalizarea cladirii Muzeului de Arta

Aplicantul Consiliul Judetean Cluj

2.

Creterea atractivitii turistice a zonei cu potenial balnear Lacurile srate Zona Durgu Valea Srat i Salina Turda

Consiliul Local Turda, Consiliul Judetean Cluj

181

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

3.

Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest

4.

Reabilitarea centrului istoric baroc Gherla

Consiliul Local Dej, Consiliul Local Cojocna, Consiliul Local Beclean, Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Judetean BistritaNasaud Consiliul 2.863.000 2.490.000 Judetean Cluj si Consiliul local Gherla

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare Valea srat Turda componenta Infrastructura de turism (contract semnat in 19.11.2007). 6.478.666 Pt. locatia Pt. locatia Pt. locatia 2007- Proiectul are ca scop Proiectul este finantat Dej: Dej: Dej: 2009 reabilitarea arealului prin Programul 753.969 314.141 188.505 turistic din zona Phare 2005 Pt. locatia Pt. locatia Pt. locatia lacurilor sarate din Coeziune Economic Cojocna: Cojocna5 Cojocna: localitatile Dej si i Social Proiecte 1.359.025 66.261 339.756 Cojocna din judetul Mari de Consiliul Cluj, respectiv Infrastructur Judetean Beclean-Figa din Regional Cluj: judetul Bistrita-Nasaud. componenta 274.394 Infrastructura de turism (contract semnat in 31.08.2007).

200.000

173.000

20072010

Reabilitarea cladirilor de patrimoniu istoric si schimbarea destinatiei multifunctionale proiect integrat

PUG Gherla Surse de finantare: POR Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domeniul de interventie 5.1.

182

Nr Crt

Titlul Proiectului

Aplicantul

5.

Reabilitarea centrului istoric Dej

Primaria Dej

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizare a infrastructurilor conexe 7.500.000 5.512.500 1.837.500 150.000 2009- Reabilitarea urbana a Documentatia 2013 centrului istoric tehnico-economica aferenta proiectului a fost finantata din bugetul Ministerului Dezvoltarii, Lucrrilor Publice i Locuinelor, conform HG nr. 1.424 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea Programului multianual "Asistenta tehnica pentru sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale in pregatirea tehnica a proiectelor de investitii publice, finantate prin Programul

183

Nr Crt

Titlul Proiectului

6.

Staiune turistic Vldeasa, comuna Sacuieu

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare operational regional 2007-2013". Surse de finantare: POR Axa prioritara 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domeniul de interventie 5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe Consiliul 2.686.000 2.336.000 187.000 163.000 2007- Amenajarea PUG Staiunea Judeean 2012 domeniului schiabli, Turistic Vldeasa Cluj i realizarea de dotri Surse de finantare: Consiliul turistice, reabilitarea POR- Axa Local ci de acces prioritara 5 Sacuieu Dezvoltarea durabila si promovarea turismului - 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor

184

Nr Crt

Titlul Proiectului

7.

Statiune turistica Valea Draganului Muntii Apuseni

8.

Dezvoltarea domeniului schiabil Statiunea Baisoara

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consiliul 4.800.000 4.080.000 384.000 336.000 2009- Amenajarea PUZ Valea Judetean 2013 domeniului schiabil, Draganului si PUG Cluj si realizarea de dotari Poieni Consiliul turistice, reabilitare cai Surse de finantare: Local Poieni de acces POR- Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului - 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consiliul Bugetul 2009- Scopul este de Surse de finantare: Local urmeaza a 2013 dezvoltare a -Buget de stat/ Baisoara fi domeniului schiabil si a Buget local determinat practicarii sporturilor -POR-Axa

185

Nr Crt

Titlul Proiectului

9.

Reabilitarea statiunilor Someseni, Baita, Sic

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare de iarna, precum si prioritara 5 cresterea interesului Dezvoltarea turistic pentru zona durabila si promovarea turismului - 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consiliul Bugetul 2009- Dezvoltarea si Surse de finantare: Judetean urmeaza a 2013 aducerea serviciilor din POR - Axa Cluj fi cadrul statiunilor la prioritara 5 Consiliul determinat nivelul unor standarde Dezvoltarea Local superioare cu scopul durabila si Gherla si de a creste numarul promovarea Sic turistilor si a interesului turismului D.M.I Consiliul turistic pentru zona 5.2 Crearea, Local Clujdezvoltarea, Napoca modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea

186

Nr Crt

Titlul Proiectului

10.

Modernizare salinei Ocna Dej

11.

Reabilitarea liniei de cale ferata ingusta pe Valea Ariesului Mocanita

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare calitatii serviciilor turistice Consiliul Bugetul 2009- Modernizarea statiunii Surse de finantare: Local Dej urmeaza a 2013 la nivelul unor POR - Axa fi standarde superioare cu prioritara 5 determinat scopul de a creste Dezvoltarea numarul turistilor si a durabila si interesului turistic promovarea pentru zona turismului D.M.I 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consiliul Bugetul 2009- Scopul este de utilitare Surse de finantare: Judetean urmeaza a 2013 a mocanitei in scop POR- Axa Cluj fi turistic, sa devina un prioritara 5 determinat trenulet de agrement, Dezvoltarea una dintre atractiile durabila si Vaii Ariesului promovarea turismului D.M.I 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea

187

Nr Crt

12.

13.

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Titlul Proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Crearea Centrului Consiliul Bugetul 2009- Amenajarea unui Surse de finantare: National de Judetean urmeaza a 2013 centru de informare POR-Axa Informare si Cluj fi turistica, dotarea prioritara 5 Promovare Turistica determinat corespunzatoare, Dezvoltarea si dotarea acestuia realizarea unei banci de durabila si date, centru de instruire promovarea si formare turismului - 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica pentru Cluj Napoca -Bugetul de Stat/bugetul local -Alte surse de finantare Restaurarea castelului Consiliul 3.177.000 2.763.000 222.000 192.000 2009- Punerea in valoare si SF, PT, in curs de Rascruci, Cluj Judetean 2013 restaurare castel si parc elaborare

188

Nr Crt

Titlul Proiectului valorificarea patrimoniului istoric, cultural si natural

14.

Valorificarea zonei lacurilor naturale din Campia Transilvaniei (Lacul Stiucilor, Suatu, Geaca, Catina, Taga judetul Cluj)

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare Cluj si baroc Surse de finantare: consiliul POR-Axa prioritara Local 5 - Dezvoltarea Bontida durabila si promovarea turismului - 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizare a infrastructurilor conexe. Consiliul 3.500.000 2.975.000 280.000 245.000 2009- Realizarea de PUG Taga, Geaca, Judetean 2013 infrastructura turistica Catina, Fizesu Cluj si reabilitarea cailor de Gherlii, Suatu Consiliile acces Surse de finantare: locale Taga, POR- Axa Geaca, prioritara 5 Catina, Dezvoltarea Fizesu durabila si Gherlii, promovarea Suatu turismului - 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale

189

Nr Crt

Titlul Proiectului

15.

Dezvoltarea speoturismului in Muntii Apuseni

16.

Centrul cultural ecoetnografic Belis Fantanele (parc ecoetnografic viu)

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consiliul 2.500.000 2.125.000 200.000 175.000 2009- Realizarea de PATJ Cluj si PATZ Judetean 2013 amenajari specifice ale Muntii Apuseni Cluj, cavitatilor subterane si Surse de finantare: Consiliile realizare cai de acces in POR-Axa Locale si zona pentru cresterea prioritara 5 Administrati numarului de vizitatori Dezvoltarea a Parcului si practicanti ai durabila si Natural speoturismului promovarea Muntii concomitent cu turismului - 5.2 Apuseni protejarea fondului Crearea, dezvoltarea, speologic clujean modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consiliul 3.500.000 2.975.000 280.000 245.000 2009- Amenajarea unui parc PUG Rasca, DAST Judetean Cluj 2013 care sa ofere turistilor Fantanele, PUZ Muzeul traditii, obiceiuri, port Fantanele Etnografic al popular, activitati Surse de finantare: Transilvaniei, mestesugaresti POR- Axa Consiliile traditionale prioritara 5 Locale Rasca Dezvoltarea si Belis durabila si

190

Nr Crt

Titlul Proiectului

17.

Cetatea Bologa, judetul Cluj renovare refunctionalizare ca centru cultural/muzeu

18.

Moara de langa castelul Banffy, Bontida

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare promovarea turismului - 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consiliul 2.000.000 1.700.000 160.000 140.000 2010- Restaurarea cladirii Surse de finantare: Judetean 2013 cetatii Bologa ca centru POR- Axa Cluj si cultural si muzeu in prioritara 5 Consiliul vederea introducerii in Dezvoltarea Local Poieni circuitul turistic durabila si promovarea turismului - 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizare a infrastructurilor conexe Consiliul Bugetul Restaurarea si punerea Surse de finantare: Judetean urmeaza a in valoare a obiectivului POR - Axa Cluj si fi prioritara 5 consiliul determinat Dezvoltarea

191

Nr Crt

Titlul Proiectului

19.

PADUREA MAGICA

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare Local durabila si Bontida promovarea turismului - 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizare a infrastructurilor conexe - bugetul de stat (Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National). Primaria Dej 3.400.000 2 499 000 833 000 68 000 2009- Parc tematic si de Exista SF 2013 agrement Surse de finantare: POR- Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului - 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale

192

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectu Descrierea proiectului Titlul Proiectului Aplicantul Suma Fonduri Bugetul Bugetul Studii existente/ lui totala Structurale de Stat Local finantare si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Primaria 3.100.000 2 278 500 759 500 62 000 2009- Constructia unei baze Exista SPF 20. BALNEOTERAPIE Dej 2013 de tratament balnear in Surse de finantare: municipiul Dej POR- Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului - 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Consilii Bugetul 2009- Protejarea Surse de finantare: 21. Protejarea patrimoniului cultural locale din urmeaza a 2013 patrimoniului cultural PNDR, Masura 322 de interes local si judetul Cluj fi de interes local si Renovarea, natural din spatiul determinat natural din spatiul rural dezvoltarea satelor, rural conservarea si imbunatatirea mostenirii rurale NOTA: Finantarea in cadrul Programului Operational Regional se va realiza in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii Nord Vest, pentru perioada 2007-2013 Nr Crt

193

OBIECTIV SPECIFIC 6. DEZVOLTARE RURALA DURABILA LA NIVEL JUDETEAN Nr. Crt. 1. Suma Proiectului (milioane Euro) Observatii Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul ProiectuDescrierea Studii existente / lui totala Structurale de Stat Local proiectului finantare 1.500.000 1.275.000 195.000 30.000 2010 Stimularea crearii La nivelul judeului 2012 unor structuri Cluj s-au constituit institutionale Asociaii de functionale care sa Dezvoltare devina active in Intercomunitar. domeniul serviciilor ADI Microregiunea locale in conformitate Vldeasa-Huedin cu legislatia in (Clele, vigoare Mnstireni, Rca), ADI Cmpia Transilvaniei (aga, Geaca) i ADI Mgura (Mrgu, Beli) au n implementare proiecte finanate prin Msura 322 a Planului Naional de Dezvoltare Rural. Alte surse de finantare: Axa 4 LEADER a Programului National pentru Dezvoltare Rurala. 600.000 441.000 147.000 12.000 2008- Leader noi Exista SPF 2010 oportunitati de Surse de finantare:

Titlul Proiectului Promovarea asocierilor microregionale intre comune

Aplicantul Consiliul Judetean Cluj

2.

Microregiunea Somes

Primaria Dej

194

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (milioane Euro) Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului totala Structurale de Stat Local

3.

Infiintare Centru de Excelenta pentru consultanta agricola

OJCA Cluj

530.000

530 000

2009 2010

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare dezvoltare rurala Axa 4 LEADER a prin identificarea Programului nevoilor locale, National pentru intarirea capacitatii Dezvoltare Rurala de dezvoltare si implementarii stagiilor locale de dezvoltare in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic si imbunatatirea abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale Constructia Surse de finantare: amenajarea si Bugetul de stat dotarea cu echipamente specifice a unui centru de instituire destinat in special producatorilor agricoli care participa la programe de pregatire

195

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (milioane Euro) Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului totala Structurale de Stat Local

4.

Centru european pentru dezvoltarea agriculturii

Primaria Dej

1.200.000

882.000

294.000

24.000

2009 2013

5.

Modernizare, extindere si dotare laborator sanitar veterinar DSVSA Cluj

Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor

3.069.692 2 000 000 1 069 692

2010 2013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare profesionala organizate de OJCA Cluj Centru european Exista SPF pentru dezvoltarea Surse de finantare: agriculturii: Buget de stat/Buget Realizarea unei local infrastructuri de tip Alte surse de incubator pentru finantare dezvoltarea agriculturii in regiunea Somes Prin proiect se Surse de finantare: doreste realizarea Buget de stat/Buget lucrarilor de local constructie in Alte surse de vederea extinderii si finantare modernizarii corpului administrativ al laboratorului, cladirile laboratorului, cladirile laboratorului (corp B,C si D) biobaza+ adapost protectie civila, statia de epurare si dotarea

196

Nr. Crt.

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului (milioane Euro) Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului totala Structurale de Stat Local

6.

Crearea unei retele de telecentre/centre comunitare functionale

Consiliul Judetean, Consiliile locale

1.200.000 1.020.000

156.000

24.000

2009 2011

7.

8.

Imbunatatirea conditiilor acordarii asistentei medicale pentru toate categoriile de populatie Crearea si dezvoltarea infrastructurii fizice de baza in mediul

Consiliul Judetean Cluj

4.000.000 3.400.000

520.000

80.000

20092013

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare laboratorului cu echipamente performante. Crearea unor centre Crearea unei retele de dezvoltare la de telecentre/centre nivel local care sa comunitare sporeasca accesul la functionale / POS informatii, CCE- Axa organizarea unor prioritara 3 cursuri de Tehnologia perfectionare pentru informatiei si locuitorii comunicatiilor comunitatii pentru sectoarele privat si public 3.2. Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice Operatiunea 3.2.2 Modernizarea Surse de finantare: infrastructurilor Buget de stat/Buget medicale de la nivel local local din mediul Alte surse de rural finantare Crearea si dezvoltarea infrastructurii fizice de baza in mediul Surse de finantare: Programul National de Dezvoltare Rurala

Consilii locale din judetul Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat

20092013

197

Nr. Crt.

Titlul Proiectului rural

Aplicantul

Suma Proiectului (milioane Euro) Durata Suma Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului totala Structurale de Stat Local

Observatii Descrierea Studii existente / proiectului finantare rural (retele publice Masura 322 de apa/apa uzata, Renovarea, retele publice de dezvoltarea satelor, joasa tensiune, retele conservarea si publice de iluminat, imbunatatirea retele publice de mostenirii rurale alimentare cu gaz, statii de transfer pentru deseuri)

198

OBIECTIV SPECIFIC 7. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

Nr Crt. 1.

Titlul Proiectului

Aplicant

Suma totala 42.720.000

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Fonduri Bugetul Bugetul Proiectului Descrierea proiectului Studii existente Structurale de Stat Local 28.000.000 6.300.000 700.000 Cheltuieli neeligibile: 7.720.000 20092013 Colectare selectiva a deseurilor la sursa si transport la centre, Operatii: maruntirea, recuperarea elementelor feroase cu ajutorul magnetilor, macerarea resturilor si transformarea substantelor organice in energie, Avantaje: nu rezulta zgura, prafuri si namoluri. Studiu de fezabilitate - POS Mediu Axa prioritara 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric 2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor - aplicaie aprobat prin Decizia de

Managementul Consiliul integrat al deseurilor Judetean din judetul Cluj Cluj - Centru zonal de procesare ecologica a deseurilor

2.

Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i

SC Compani a de Ap

197.000.000 145.600.000 22.300.000 3.700.000 (din care Consiliul

20082013

Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat din

199

Nr Crt.

3.

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectului Descrierea proiectului Studii existente Titlul Proiectului Aplicant Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local ap uzat din Some Judetean judeele Cluj- Slaj Aprobare a judeele Cluj- Slaj SA Cluj: mbuntirea Comisiei mbuntirea 1.754.404) sistemelor de alimentare Europene nr. sistemelor de cu ap, canalizare i 1311 din alimentare cu ap, epurare n zona Cluj02.04.2008 canalizare i epurare Slaj - contract de n zona Cluj-Slaj finanare nr. 91.778 /01.10.2008, semnat cu Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile (POS Mediu) Modernizarea RATACFL 58.060.278 49.351.236 7.547.836 1.161.206 2008Protectia si - SF aprobat la infrastructurii de TURDA 2013 eficientizarea surselor Bruxelles prin apa si apa uzata in de apa, protejarea Decizia nr. C zona Turda popualtiei din zonele (2008) Cimpia Turzii Turda inundabile, 1312/03.04.2008 - Cimpia Turzii, reconstruire/reamplasar Finantare Aiton, Calarasi, e statie de epurare ape obtinuta prin Frata, Luna, Mihai uzate din Cimpia Turzii POS Mediu Viteazu, Petrestii de inafara zonei Jos, Sandulesti, rezidentiale actuale, Tritenii de Jos, reabilitarea canalelor Viisoara colectoare si extinderea sistemului de canalizare, reabilitarea

200

Nr Crt.

Titlul Proiectului

4.

Conservarea biodiversitatii in Rezervatiile Naturale Cheile Turzii si Cheile Turenilor

5.

Oameni pentru Natura in Rezervatiile Naturale Cheile Turzii si Cheile Turenilor Management deseuri: Staie regional pentru colectarea,

6.

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectului Descrierea proiectului Studii existente Aplicant Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local si extinderea sistemului de alimentare cu apa; Consiliul 400.666 269.881 67.470 63.314 2009Scopul proiectului este Proiectul a fost Judetean 2012 conservarea diversitii depus spre Cluj biologice i a finanare. habitatelor naturale, a Sursa de speciilor de flor i finanare: POS faun de interes Mediu, Axa comunitar i naional prioritara 4, din rezervaiile naturale domeniul 4.1Cheile Turzii i Cheile Dezvoltarea Turenilor. infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si Natura 2000 Consiliul 500.000 425.000 40.000 35.000 2009Fisa de proiect Judetean 2013 Surse de Cluj finantare : Buget de stat/buget local Alte surse de finantare Primaria 1.024.600 914.600 110.000 2007Colectarea selectiva a Exista SF Dej 2009 deseurilor si prelucrarea Surse de lor in materii prime finantare: pentru alte industrii. Proiectele sunt

201

Nr Crt.

Titlul Proiectului reciclarea i refolosirea deeurilor provenite din construcii i demolri i Platform zonal de compostare a deeurilor organice

Aplicant

7.

Educatie, informare si constientizare publica pentru ariile protejate Fagetul Clujului, Cariera Corabia, Dealul cu fluturi, Padurea Ciucasului

Directia Silvica ClujNapoca

Suma Proiectului (Euro) Durata Observatii Proiectului Descrierea proiectului Studii existente Suma Fonduri Bugetul Bugetul totala Structurale de Stat Local Platforma zona de finanate prin 906.342,85 786.342,85 120.000 compost, statie de Programul reciclare a deseurilor Phare 2004 din demolari si Schema de constructii, statie de investiii pentru sortare a deseurilor proiecte mici de menajere, servicii de gestionare a colectare si transport a deeurilor. deseurilor din mediul rural, etc. 250.000 212.500 20.000 17.500 2009 Fisa de proiect care va Sursa de 2013 identifica obiectivele si finantare : POS activitatile propuse este Mediu in curs de finalizare. Axa Prioritara 4Implementare a Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii.

202

B. Proiecte in faza de Propunere Fata de proiectele prioritare identificate mai sus si care se afla in stadii avansate de elaborare a studiilor sau de dimensionare a bugetelor necesare si sunt in concordanta cu obiectivele specifice ale Strategiei, din discutiile purtate cu oficialitatile Consiliului Judetean Cluj au reiesit si alte propuneri, aflate in acest moment intr-o faza incipienta, dar de interes atat pentru Consiliul Judetean ,cat si pentru ceilalti aplicanti eligibili pentru finantarile nerambursabile, fie din fondurile structurale, fie din alte fonduri. Prezentam mai jos aceste propuneri, care in perioda de timp urmatoare se pot transforma in proiecte viabile menite sa sprijine dezvoltarea economica si sociala a judetului Cluj: Titlul proiectului Buget estimativ (euro) Bugetul urmeaza a fi determinat. 500.000 Posibile surse de finantare Stadiul de pregatire

Constructia unui Palat al Culturii (sediul Filarmonicii si un centru de conferinte) Dezvoltarea resurselor umane pentru personalul Aeroportului International Cluj-Napoca Statie de epurare si incinerator pentru Aeroportul International Cluj-Napoca Cladire multifunctionala (Hala productie si birouri) in Parcul Industrial Tetarom III Complex piata mixta (cu structuri de vanzare produse agroalimentare cu amanuntul si en-gros) si spatii de cazare pentru comercianti si producatori Imbunatatirea gradului de protectie a mediului si cresterea eficientei energetice prin implementarea la Centru Agro Transilvania Cluj a unui sistem

Buget local Alte surse de finantare

Faza de propunere

460.000 1.250.000

POS Dezvoltarea resurselor umane, axa 3, domeniul Faza de propunere 3.2 - Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii Fondul de Mediu Faza de propunere POR - Axa prioritara 4, domeniul 4.1 - Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala Buget local Alte surse de finantare Proiect tehnic realizat in anul 2008 Consultari cu potentialii parteneri (beneficiari ai investitiei) Consultari cu specialisti

4.990.000

1.950.000

Buget local POS Cresterea competitivitatii economice, Axa prioritara 4, domeniul 4.2 - Valorificarea resurselor

203

pentru producerea biogazului Cresterea gradului de protectie a mediului si cresterea eficientei energetice prin implementarea la Centrul Agro Transilvania Cluj a unui sistem pentru producerea energiei electrice cu panouri solare fotovoltaice Cresterea competitivitatii produselor agroalimentare autohtone prin etichetare ecologica la Centrul Agro Transilvania Cluj 2.315.000

185.000

Cresterea competitivitatii produselor agroalimentare autohtone pe pietele UE prin certificarea acestora la standarde ecologice conforme UE

185.000

Promovarea intensa a produselor agroalimentare autohtone de catre Centrul Agro Transilvania Cluj la targurile agroalimentare internationale

145.000

Modernizarea spatiilor de depozitare ale Centrului Agro Transilvania Cluj prin implementarea noilor tehnologii de depozitare in atmosfera controlata a produselor agroalimentare Reabilitarea, modernizarea si echiparea Centrului de Recuperare si reabilitare Neuropsihiatrica Gherla

1.715.000

880.000

regenerabile de energie pentru producerea de energie verde Buget local POS Cresterea competitivitatii economice, Axa prioritara 4, domeniul 4.2 - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde POS Cresterea competitivitatii economice, Axa prioritara 1, domeniul 1.1 - Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM-urilor, operatiunea b) Buget local POS Cresterea competitivitatii economice, Axa prioritara 1, domeniul 1.1- Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM-urilor, operatiunea b) Buget local POS Cresterea competitivitatii economice, Axa prioritara 1, domeniul 1.1 - Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM-urilor, operatiunea c) POS Cresterea competitivitatii economice, Axa prioritara 2, operatiunea 2.3.2 - Dezvoltarea infrastructurii de cercetare -dezvoltare a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca pentru cercetare-dezvoltare POR, Axa prioritara 3, domeniul 3.2 Reabilitarea /modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

In pregatire

204

Reabilitarea, modernizarea, echiparea si 614.000 extinderea Centrului pentru Persoane Varstnice Recea- Cristur Tehnici moderne de furnizare a serviciilor catre 231.750 cetateni -completarea arhivei electronice de stare civila - managementul documentelor si arhivarea electronica - cresterea eficientei activitatii desfasurate de catre salariatii DJEP Cluj Consolidarea, modernizarea, extinderea si dotarea 5.400.000 cladirilor scolilor speciale: spatii de invatamant, spatii de cazare, cantine, diferite facilitati pentru acces si activitati didactice Centrul Muzeal de Informare Turistica, str. Taietura Turcului Cluj- Napoca 59.250

POR, Axa prioritara 3, domeniul 3.2 - Reabilitarea In pregatire /modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale POS Dezvoltarea capacitatii administrative, Axa Faza de propunere prioritara 2, domeniul 2.2 - Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor, operatiunea Sprijinirea initiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice

Incursiuni virtuale in lumea satelor clujene

42.500

Civilizatia traditionala rurala - componenta esentiala a turismului cultural

42.500

Sanse egale de acces la cultura (rampe de acces pentru persoanele cu disabilitati) Crearea unei baze de date privind potentialul turistic al spatiului rural apartinand judetului Cluj

100.000

Bugetul urmeaza a fi

POR, Axa prioritara 3, domeniul 3.4 - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca desinatie turistica POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca desinatie turistica POR, axa prioritara 3, domeniul 3.2 - Reablitarea /modernizarea /dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

205

si punerea acesteia la dispozitia Centrului de Informare si Promovare Turistica a Judetului Cluj Harta etnoculturala a judetului Cluj

determinat 75.000

Refacerea aleilor auto si pietonale, a zidurilor de sprijin si drenuri, a gardului de imprejmuire, precum si refacerea dendrologica a parcului Muzeului Octavian Goga Strategii pentru cultura si competitivitate in judetul Cluj Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice in cadrul Consiliului Judetean Cluj Optimizarea structurilor pentru noile servicii descentralizate /deconcentrate din cele trei sectoare prioritare Realizarea unui Centru educational in Castelul din Rascruci

10.500

necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca desinatie turistica POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica Programul National de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati

Faza de propunere

Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic in derulare Faza de propunere

Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul urmeaza a fi determinat

PO Dezvoltarea capacitatii administrative

Realizarea unor drumuri culturale (de ex. Drumul bisericilor din lemn/medievale din Cluj, drumul castelelor si cetatilor din Cluj) Infiintarea centrelor de promovare a mestesugurilor traditionale

Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul urmeaza a fi determinat

PO Dezvoltarea capacitatii administrative, Axa prioritar 1, domeniul 1.1, operaiunea: Strategii de dezvoltare local PO Dezvoltarea capacitatii administrative, Axa prioritar 2, domeniul 2.1 - Optimizarea structurilor pentru noile servicii descentralizate /deconcentrate din cele trei sectoare prioritare Buget de stat/buget local POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.1 - Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica Buget local

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

Faza de propunere

206

Spital boli psihice

Realizare centru pentru pregatire SMURD

Realizarea unor centre de sanatate zonale

Actualizare PATJ, Realizare studii sectoriale Reactualizarea studiului zonelor de risc natural i antropic din judeul Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul urmeaza a fi determinat Bugetul total urmeaza a fi determinat

Buget de stat/buget local

Faza de propunere

Buget de stat/buget local

Faza de propunere

Buget de stat/buget local

Faza de propunere

Buget de stat/buget local

Faza de propunere

Buget de stat/buget local

In anul 2009 au fost alocai 20.000 lei pentru 4 comune.

In conditiile in care aceste propuneri de proiecte se vor concretiza prin definirea clara a obiectivelor se va face o revizuie a incadrarii acestora din punct de vedere al eligibilitatii lor, precum si al aplicantilor (solicitantilor eligibili) in diferitele programe operationale sectoriale si programul operational regional.

207

Partea IV Concluzii
Orientarea de baza a Strategiei Consiliului Judetean Cluj o constituie potentarea punctelor tari, in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe, prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea. In esenta, prin aceasta Strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita redresarea economica a judetului si imbunatatirea situatiei, luand in considerare protectia sociala si conservarea mediului. Masurile prin care se urmareste implementarea Strategiei vizeaza urmatoarele campuri de actiune: infrastructura; industria si IMM-urile; turismul; dotarile edilitare; serviciile sociale si de sanatate; resursele umane si piata fortei de munca; autoritatile publice; calitatea factorilor de mediu. Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, prin prioritatile stabilite urmareste dezvoltarea in aceasta regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor naturale si umane in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa conduca la cresterea nivelului de viata al populatiei. Pentru punerea in aplicare a prezentei Strategii de Dezvoltare Durabila a Judetului Cluj propunem : Aprobarea proiectului actualizat al Strategiei de Dezvoltare Durabila a Judetului Cluj de catre Consiliul Judetean Cluj ; Instituirea unui Comitet Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabila la nivel executiv, sub coordonarea directa a presedintelui Consiliului Judetean, incluzand reprezentanti ai directiilor si compartimentelor de specialitate cu atributii in domeniu, precum si ai institutiilor de la nivel judetean si local implicate, reprezentati ai societatii civile, inclusiv ai partenerilor sociali, precum si ai mediului de afaceri reprezentativi pe plan judetean; Stabilirea responsabilitatii Comitetului Interdepartamental de a coordona activitatile legate de actualizarea permanenta a Planului de Actiuni si de a detalia in cadrul acestuia responsabilitatile directe si termenele de finalizare concrete pentru fiecare proiect; Stabilirea obligatiei Comitetului Interdepartamental de a prezenta rapoarte periodice asupra modului de implementare a Strategiei, asupra eventualelor ramaneri in urma si asupra masurilor de remediere a acestora, incluzand si posibile propuneri de ajustare a obiectivelor, respectiv a proiectelor pe plan judetean, in functie de situatia reala si de prevederile legale in materie, adoptate pe parcurs.

208

Anexa 1 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEULUI CLUJ N PERIOADA 2007-2013

n vederea reactualizrii strategiei de dezvoltare economico-social a judeului Cluj, care s rspund nevoilor i aspiraiilor comunitiilor din regiune, v rugm s avei amabilitatea de a completa urmtorul chestionar. n cazul n care dorii s adugai i alte comentarii suplimentare putei aduga noi pagini la prezentul chestionar.

ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI I INDUSTRIA

1.

Care este, dup prerea dumneavoastr, stadiul n care se afl judeul Cluj: Cretere economic Stagnare economic Descretere economic

2.

Ce sector economic predomin?

3.

Ce sector are cel mai mare impact asupra dezvoltrii economice a Judeului Cluj? (prin crearea de locuri de munc, aportul la produsul intern brut, etc.)

4.

Ce sector este mai preocupat de inovare i dezvoltare tehnologic?

Care ar fi n opinia dvs principalele puncte forte ale economiei judeului Cluj? _____________________________________________________________________________
5.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _________________________________________________ Care ar fi n opinia dvs principalele puncte slabe ale economiei judeului? _____________________________________________________________________________
6.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 209

_____________________________________________________________________________ _________________________________________________
7.

Vi se pare mediul de afaceri preocupat de diversificarea economic? Da Nu Rspunde mediul de afaceri judeean la oportunitile de pia att locale ct i regionale? Da Nu

8.

9.

Ce activiti / afaceri considerai c ar fi oportun a fi nfiinate/dezvoltate, pentru o dezvoltare economic durabil n zon? 210

Agricultur i cultur vegetal Industrie alimentar Zootehnie, creterea animalelor Prelucrarea laptelui Prelucrarea crnii Ferme zootehnice integrate: creterea animalelor i valorificarea produselor agro-zootehnice Prelucrarea lnii i a pieilor Pomicultura Prelucrarea produselor agricole Exploataii agricole Morrit i panificaie Fabrici de conserve Apicultur Pescrii Activiti de cofetrie i patiserie Presa de ulei Viticultura Cultura rchitei Produse expandate: pufulei, cartofi; paste finoase Legumicultur Servicii prestate n special populaiei (reparaii auto, vulcanizare, croitorie, coafur, cosmetic, frizerie, reparaii RTV, tapierie, etc.) Comer nfiinarea de depozite Dezvoltarea meteugurilor tradiionale Artizanat Fabricarea jucriilor Prelucrarea lemnului i fabricarea mobilierului Industrie textil Minerit Industrie mecanic - producie de subansambluri, inclusiv pentru agricultur Confecii metalice Producie piese auto Producie de feronerie Industria materialelor de construcie Farmacii

Activiti de divertisment (discoteci, baruri, parcuri de distracie) Educaie - nvmnt privat preuniversitar Activiti culturale Activiti de munca la domiciliu TIC Organizarea de trguri Activiti de protecie a mediului Dezvoltarea cooperrii regionale Activiti de consultanta Export Reluarea activitii n unitile nchise. Repuneri n funciune Prelucrarea deeurilor Activiti de refacere a infrastructurii Construcii de locuine Turism Agroturism i turism rural Altele:

Argumentai raspunsul dvs: _____________________________________________________________________________

10.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ __________________________________________________

11.

Care credei c sunt prioritlei spre care se va orienta dezvoltarea acestei regiuni n urmtorii ani? (ex. noi produse, procurarea de noi tehnologii i echipamente, calificarea personalului, extinderea pe piaa intern, extinderea pe piaa extern, etc.)

12.

n ce proporie credei c folosete economia local resursele naturale (ex. piatra de construcii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole pentru industria alimentar i restaurante, etc.) Mare Satisfctoare Sczut De loc Nu tiu

Foarte mare
13.

Care este prerea dvs despre fora de munc local? Este fora de munc local un avantaj pentru dezvoltarea economic sau o piedic? De ce?

211

14.

Se implic mediul de afaceri n problemele comunitii? (ex. prin iniiative legate de amenajare a unei zone, de pregtire a resurselor umane ntr-un anumit domeniu, prin aciuni de caritate, etc.) Da Nu

15.

Exist suficiente spaii de birouri? Dac nu, cum s-ar putea rezolva aceast problem? Da Nu

16.

Ce obstacole credei c ar putea exista n dezvoltarea societilor comerciale? lipsa spaiilor comerciale / de producie faciliti fiscale locale acces slab la finanare lipsa unei piee stabile pia cu putere de cumprare limitat for de munc slab pregtit lipsa forei de munc locale lipsa locuinelor

17.

Cum considerai c se pot depi aceste obstacole?

18.

V rugm s numii cel puin trei idei de proiecte destinate dezvoltrii Judeului Cluj, n ordinea prioritii lor: 1. 2. 3. 4. 5. ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________

V mulumim i v asigurm c rspunsurile dumneavoastr sunt deosebit de importante pentru reactualizarea strategiei de dezvoltare i vor fi tratate cu cea mai mare atenie. Instituia: Numele i prenumele: Funcia: 212

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEULUI CLUJ N PERIOADA 2007-2013

n vederea reactualizrii strategiei de dezvoltare economico-social a judeului Cluj, care s rspund nevoilor i aspiraiilor comunitiilor din regiune, v rugm s avei amabilitatea de a completa urmtorul chestionar. n cazul n care dorii s adugai i alte comentarii suplimentare putei aduga noi pagini la prezentul chestionar.

SOCIAL, TURISM, INFRASTRUCTUR 1. Enumerai cel puin trei proiecte cu aciune social care ai dori s fie implementate n viitor.

2. Enumerai cel puin trei proiecte de dezvoltare a turismului care ai dori s fie implementate n viitor.

3. Enumerai cel puin trei proiecte de dezvoltare a infrastructurii care ai dori s fie implementate n viitor (infrastructura de utiliti, rutier, comunicaii, nvmnt, educaie, sntate etc.)

4. Care credei c sunt principalele obiective turistice i culturale reprezentative pentru judeul Cluj?

213

5. Considerai c judeul Cluj este suficient de bine promovat la nivel naional i internaional? Argumentai rspunsul. Da Nu

6. Ce aciuni credei c ar putea fi ntreprinse pentru ca locurile/obiective turistice s fie valorificate n regiune?

8. Considerai c exist suficiente spaii verzi/parcuri deschise pentru timpul liber? Da Nu 9. Considerai c spaiile verzi/parcurile deschise existente sunt amenajate corespunztor? Dac nu de ce? Da Nu

10. Enumerai principalele probleme cu care se confrunt infrastructura rutier a judeului.

11. Enumerai principalele probleme cu care se confrunt infrastructura de utiliti a judeului. Ap i canalizare

Energie termic i gaz

214

Energie electric i iluminat public

12. Care credei c sunt principalele probleme cu care se confrunt nvmntul din jude (infrastructur, servicii oferite, numrul sczut de cadre didactice,etc.)?

13. Enumerai cel puin o instituie de nvmnt cu rezultate deosebite i dotri corespunztoare? Cum credeti ca au reusit sa ajunga la aceste rezultate?

14. Care credei c sunt principalele probleme cu care se confrunt sistemul de sntate din jude?

15. Enumerai o serie de aciuni care ar putea mbunti calitatea serviciilor medicale.

16. Suntei mulumit/ de serviciile sociale existente n judeul Cluj? Foarte mulumit Mulumit Nemulumit

17. Exemplificai o serie de aciuni care, dup prerea dvs ar putea mbuntii calitatea serviciilor sociale.

V mulumim i v asigurm c rspunsurile dumneavoastr sunt deosebit de importante pentru elaborarea strategiei de dezvoltare i vor fi tratate cu cea mai mare atenie. Instituia: Numele i prenumele: Funcia: 215

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEULUI CLUJ N PERIOADA 2007-2013 n vederea reactualizrii strategiei de dezvoltare economico-social a judeului Cluj, care s rspund nevoilor i aspiraiilor comunitiilor din regiune, v rugm s avei amabilitatea de a completa urmtorul chestionar. n cazul n care dorii s adugai i alte comentarii suplimentare putei aduga noi pagini la prezentul chestionar. MEDIU 1. Numii cel puin trei idei de proiecte destinate protejrii i mbuntirii mediului nconjurtor din judeul Cluj.

2. Care este opinia dumneavoastr referitoare la: Calitatea aerului Foarte bun Bun Calitatea apei potabile Foarte bun Bun Nivelul zgomotului Ridicat Satisfctor Sczut Nu tiu Medie Sczut Foarte sczut Nu tiu Medie Sczut Foarte sczut Nu tiu

Gestionarea deeurilor Foarte bun Bun Medie Sczut Foarte sczut Nu tiu

3. Care considerai c este principalul(principalii) factor de poluare n judeul Cluj? unitile industriale traficul rutier populaia depozitul de deeuri

altele _________________________________

4. Realizai colectare selectiv a deeurilor din proprie iniiativ? Dac nu de ce? Da Nu

5. Dac da care sunt materialele care sunt colectate selectiv? Hrtie Sticl Metal PET Baterii Altele _________ 216

6. Realizai reciclarea deeurilor din proprie iniiativ? Dac nu de ce? Hrtie Sticl Metal PET Baterii Altele _________

7. Suntei dispus/ s v implicai ca persoan fizic/juridic n iniiativele Consiliului Judean/Consiliilor Locale de a proteja mediul? Da Nu

8. Enumerai o serie de aciuni care credei dvs c ar putea fi demarate pentru ameliorarea i combaterea problemelor de mediu.

V mulumim i v asigurm c rspunsurile dumneavoastr sunt deosebit de importante pentru elaborarea strategiei de dezvoltare i vor fi tratate cu cea mai mare atenie. Instituia: Numele i prenumele: Funcia:

217

Anexa 2 ROMNIA JUDEUL CLUJ STRATEGIA 1989, nr.58, 400094, Cluj-Napoca, Romnia B-dul 21 Decembrie DE DEZVOLTARE A JUDEULUI 2007-2013 Tel. .+40-264-503330,Fax.+40-264-596726
www.cjcluj.ro; Email: cjc@cjcluj.ro

CONSILIUL JUDEEAN

CLUJ

n vederea reactualizrii strategiei de dezvoltare economico-social a judeului Cluj, care s rspund nevoilor i aspiraiilor comunitiilor din regiune, v rugm s avei amabilitatea de a completa urmtorul chestionar. n cazul n care dorii s adugai i alte comentarii suplimentare putei aduga noi pagini la prezentul chestionar.

ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI I INDUSTRIA

19.

Care este, dup prerea dumneavoastr, stadiul n care se afl judeul Cluj: Cretere economic x moderat Stagnare economic Descretere economic

20.

Ce sector economic predomin?

Sectorul teriar (serviciile)

21.

Ce sector are cel mai mare impact asupra dezvoltrii economice a Judeului Cluj? (prin crearea de locuri de munc, aportul la produsul intern brut, etc.)

Idem pct. 2
22.

Ce sector este mai preocupat de inovare i dezvoltare tehnologic?

23.

Care ar fi n opinia dvs principalele puncte forte ale economiei judeului Cluj? tradiia personal calificat zon (geografic) cu potenial de dezvoltare centru polarizator / Transilvania

24.

Care ar fi n opinia dvs principalele puncte slabe ale economiei judeului? a. cadru legislativ i fiscal b. accesibilitate greoaie

218

25.

Vi se pare mediul de afaceri preocupat de diversificarea economic? Da x Nu Rspunde mediul de afaceri judeean la oportunitile de pia att locale ct i regionale? Da x Nu

26.

27.

Ce activiti / afaceri considerai c ar fi oportun a fi nfiinate/dezvoltate, pentru o dezvoltare economic durabil n zon?

O dezvoltare regional echilibrat, ncurajarea dezvoltrii economice Agricultur i cultur vegetal Industrie alimentar Zootehnie, creterea animalelor Prelucrarea laptelui Prelucrarea crnii Ferme zootehnice integrate: creterea animalelor i valorificarea produselor agro-zootehnice Prelucrarea lnii i a pieilor Pomicultura Prelucrarea produselor agricole Exploataii agricole Morrit i panificaie Fabrici de conserve Apicultur Pescrii Activiti de cofetrie i patiserie Presa de ulei Viticultura Cultura rchitei Produse expandate: pufulei, cartofi; paste finoase Legumicultur Servicii prestate n special populaiei (reparaii auto, vulcanizare, croitorie, coafur, cosmetic, frizerie, reparaii RTV, tapierie, etc.) Comer nfiinarea de depozite Dezvoltarea meteugurilor tradiionale Artizanat Fabricarea jucriilor Prelucrarea lemnului i fabricarea mobilierului Industrie textil Minerit Industrie mecanic - producie de subansambluri, inclusiv pentru agricultur Confecii metalice Producie piese auto Producie de feronerie Industria materialelor de construcie Farmacii Activiti de divertisment (discoteci, baruri, parcuri de distracie) Educaie - nvmnt privat preuniversitar

x x x x x x x x x x 219

Activiti culturale Activiti de munca la domiciliu TIC Organizarea de trguri Activiti de protecie a mediului Dezvoltarea cooperrii regionale Activiti de consultanta Export Reluarea activitii n unitile nchise. Repuneri n funciune Prelucrarea deeurilor Activiti de refacere a infrastructurii Construcii de locuine Turism Agroturism i turism rural Altele:
28.

Argumentai raspunsul dvs:

Studiu de profil
29.

Care credei c sunt prioritlei spre care se va orienta dezvoltarea acestei regiuni n urmtorii ani? (ex. noi produse, procurarea de noi tehnologii i echipamente, calificarea personalului, extinderea pe piaa intern, extinderea pe piaa extern, etc.)

Cf. sublinierilor
30.

n ce proporie credei c folosete economia local resursele naturale (ex. piatra de construcii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole pentru industria alimentar i restaurante, etc.) Mare Satisfctoare x prod. agr. Sczut De loc Nu tiu

Foarte mare x piatra

31.

Care este prerea dvs despre fora de munc local? Este fora de munc local un avantaj pentru dezvoltarea economic sau o piedic? De ce?

Avantaj / tradiie i pregtire F. deficitar la ivelul colilor profesionale

32.

Se implic mediul de afaceri n problemele comunitii? (ex. prin iniiative legate de amenajare a unei zone, de pregtire a resurselor umane ntr-un anumit domeniu, prin aciuni de caritate, etc.) Da x Nu

33.

Exist suficiente spaii de birouri? Dac nu, cum s-ar putea rezolva aceast problem? Da x Nu

34.

Ce obstacole credei c ar putea exista n dezvoltarea societilor comerciale? 220

lipsa spaiilor comerciale / de producie faciliti fiscale locale acces slab la finanare lipsa unei piee stabile pia cu putere de cumprare limitat for de munc slab pregtit lipsa forei de munc locale lipsa locuinelor

x x x

35.

Cum considerai c se pot depi aceste obstacole?

Prin planning teritorial

36.

V rugm s numii cel puin trei idei de proiecte destinate dezvoltrii Judeului Cluj, n ordinea prioritii lor:

Ci de comunicaie i circulaie: 6. Dezvoltarea Aeroportului Internaional Cluj 7. Autostrada Transilvania + autostrzi urbane Mediu: 8. Centru zonal deeuri V mulumim i v asigurm c rspunsurile dumneavoastr sunt deosebit de importante pentru reactualizarea strategiei de dezvoltare i vor fi tratate cu cea mai mare atenie. Instituia: Camera de Comer i Industrie Cluj Numele i prenumele: Spnu Radu Funcia: Director / Birou arhitectur i urbanism

221

Anexa 3. Intrebari chestionar Social-Turism-Infrastructura

RESPONDENTI Intrebari chestionar Social-TurismInfrastructura Centru de asistenta 1. Enumerati cel si sprijin pentru putin 3 proiecte cu actiune sociala care copii si parinti; ati dori sa fie Reabilitarea implementate in locuintelor in viitor comunitatea de rromi Goldis;

Campia Turzii

Cluj Napoca

Fundatia Estuar

Huedin

Fundatia Transylvania Trust Centru de excelenta pentru copii scolari; Infiintare centre de recreere pentru copii (inclusiv biblioteca, sala multimedia, sala de sport, etc); Sustinerea ONGurilor care au ca obiect protectia animalelor si elaborarea unor strategii in acest sens;

Turda

Gherla

Fundatia Teka

Dezvoltarea serviciilor de asistenta oferite varstnicilor: centre de zi pentru varstnici, dezvoltarea programului de servicii de ingrijiri la domiciliu pentru Infiintarea unui persoanele varstnice, centru pentru servicii rezidentiale educatie timpurie; temporare pentru persoanele varstnice; Dezvoltarea serviciilor de asistenta pentru persoane cu handicap centre de zi pentru persoane cu handicap neuromotor, centre de zi pentru persoane cu handicap mental; Centru pentru asistarea victimelor violentei domestice; Centru rezidential temporar pentru persoane cu dizabilitati;

Centru de Proiect ANL; consiliere pentru Locuinte pentru adulti cu probleme rromi; psihice; Reamenajare si Integrarea in modernizare Casa munca a de Cultura si Sala persoanelor cu Tineretului; dizabilitati; Locuinte protejate pentru categorii defavorizate;

Centru pentru copii cu dizabilitati; Centru comunitar integrat de asistenta sociala, cu evitarea institutionalizarii beneficiarilor; Centru de ergoterapie, sustinere si valorificare a potentialului varstei a III-a;

Construire locuinte sociale; Construire locuinte sociale pentru rromi; Centru de zi pentru persoane de varsta a treia; Centre de primire temporara pentru persoane fara adapost; Centre de consiliere pentru evitarea abandonului familial;

Largirea la nivel judetean a programului de ingrijire la domiciliu; Sprijinirea ONG-urilor care activeaza in domeniul social;

222

Campanii periodice de sensibilizare a comunitatii; 2. Enumerati cel putin 3 proiecte de dezvoltare a turismului care ati dori sa fie implementate in viitor Amenajarea unui loc de agrement; Amenajare strand cu utilitatile corespunzatoare; Amenajare lac artificial; Reabilitarea unor cladiri din patrimoniul cultural national din centrul municipiului Cluj Napoca, cu mai buna promovare in circuitul turistic Palatul Banffy, unde se afla Muzeul de Arta, Bastionul Croitorilor, Muzeul de speologie, etc; Dezvoltarea unui centru de informare turistica la nivel regional care sa colaboreze cu centrul municipal de informare turistica, in vederea promovarii Clujului, pentru atragerea si informarea unui numar mare de turisti; Reabilitarea Bailor Someseni; Amenajarea malurilor Somesului si a Canalului Morii ca zone de agrement; Amenajarea unui Imbunatatirea conditiilor in gradina zoologica Turda; Dezvoltarea regiunii Cheile Baciului; Valorificarea obiectelor artizanale ale taranilor din Mera; Huedinul centru turistic al zonei montane si punct de plecare spre Muntii Apuseni; Crearea unei baze de date solide cu privire la punctele de atractie turistica (turism cultural, de petrecere a timpului liber, etc); Crearea unor centre de informare turistica si a unui portal adecvat pentru a promova valorile culturale ale judetului; Cofinantarea evenimentelor culturale care atrag turistii in judet; Promovarea obiceiurilor, legendelor si meseriilor vechi (patrimoniu imaterial); Restaurarea si introducerea in circuitul turistic a Castrului Legiunii V Macedonica, Turda; Reabilitarea infrastructurii de turism balnear Bai Sarate, Turda; Reabailitarea si amenajarea centrului istoric al municipiului Turda; Centru de informare si promovare turistica a orasului Gherla si imprejurimilor sale; Reabilitare monumente istoricoreligioase: Catedrala armeano-catolica, Biserica Solomon, Sinagoga, Biserica romanocatolica Sf. Francisc; Reabilitare centru istoric al orasului; Creare baza turistica "Parc"; Reabilitare zona turistica "Saratura"; Modernizare statiune turistica "Baile Baita"; Promovarea valorilor arhitecturale; Infiintarea de "drumuri culturale" (ex: drumul cetatilor, castelelor din judet); Dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale;

223

teatru de vara in zona Hoia; 3. Enumerati cel putin 3 proiecte de dezvoltare a infrastructurii care ati dori sa fie implementate in viitor (infrastructura de utilitati, rutiera, comunicatii, invatamant, educatie, sanatate, etc) Reparatie capitala pasaj; Centuri de ocolire a municipiului Cluj Napoca, legaturi cu Centura ocolitoare; autostrada urbana si Modernizare strazi autostrada Transilvania; cartier Sarat; Modernizare trafic; Banda separata pentru transportul in comun pentru fluidizarea circulatiei; Introducerea gazului; Inceperea constructiei campusului scolar; Construirea centurilor de ocolire ale localitatii Cluj Napoca; Reabilitarea drumurilor judetene; Desfiintarea gropii Pata Rat; Colectarea selectiva a gunoiului; Inasprirea masurilor pentru protejarea sustenabila a mediului inconjurator; Infiintarea centrului de excelenta multicultural pentru stimularea dialogului interetnic; Muzeul Satului; Cheile Turzii; Cheile Tureni; Baisoara; Lacuri (Ciurlia, Catedrala si statuia Castelul Banffy lui Matias Rex; Bontida; Zona Muntilor Centrul istoric Apuseni + Cluj; statiunile Fantanele Gherla oras si Baisoara; Reabilitare, modernizare si eficientizare energetica a Colegiului National Mihai Viteazul Turda; Reabilitare si modernizare infrastructura rutiera la nivelul tramei stradale din municipiul Turda, dotare cu mobilier urban, amenajare parcari supraetajate; Varianta ocolitoare a municipiului Turda; Reabilitare, modernizare si echipare pavilioane Spital Municipal Turda; Apa, analizare, gaz in localitatile componente Hasdate, Silivas, Baita; Modernizare, reabilitare drumuri DC37 si DC39; Introducere retele de comunicatii in localitatile componente Hasdate, Silivas, Baita; Creare campus scolar; Modernizarea spitalului municipal Gherla; Refacerea si reabilitarea retelei de drumuri judetene; Reabilitarea centrelor istorice din orase si municipii;

Asfaltarea strazilor Extindere Extinderea retelelor adiacente din alimentare apa de utilitati si apropierea Bicalat; reabilitarea/moderniz Clujului; area celor existente; Imbunatatirea Inchiderea rampei de conditiilor de viata gunoi de la Pata Rat; la Spitalul de boli cronice psihice Modernizarea liniei Borsa; de tramvai din municipiul Cluj Napoca si extinderea ei pana in 2020; Reabilitarea ambulatoriilor unor spitale si modernizarea dotarilor lor;

4. Care credeti ca sunt principalele obiective turistice si culturale reprezentative pentru judetul Cluj?

Salina Turda; Cheile Turzii; Lacurile Sarate Turda;

Centrul culturalistoric al municipiului Cluj Napoca cu multiplele monumente istorice si institutii de

Muzeul de istorie Turda si Castrul legiunii V Macedonica, Potaissa (Turda); Bisericile

Rezervatia naturala "Lacul Stiucii"; Rezervatia ornitologica "Lacul si Valea

Arhitectura; Natura; Folclorul;

224

cultura; Statiunea montana Baisoara;

Chinteni, Geaca, Martinesti); Cetatuia Cluj Napoca;

Castelul Goga + cetatea Bologa, comuna Poieni;

armean baroc; Muzeul in aer liber Cluj; Manastirea Nicula; Lacul Tarnita Belis;

monumente istorice; Mormantul lui Mihai Viteazul; Salina Turda; Statiunea turistica Baile Turda;

Legii";

Baile Baita; Manastirea Nicula;

Zona montana BelisFantanele; Faget;

Opera; Teatrul National si Teatrul Maghiar;

Baile Parc zoologic Cojocna/Somesen Turda; i; Turda centru istoric si Salina; Cheile Turzii si Cheile Tureni; Baisoara; Vladeasa; Dabaca; Muntii Apuseni; Tara Motilor;

5. Considerati ca judetul Cluj este suficient de bine promovat la nivel national si international? Argumentati raspunsul

Nu Obiectivele turistice necesita promovare sustinuta.

Nu Judetul Cluj nu este suficient de vizibil la nivel international, nu are mare vizibilitate online, sunt insuficient dezvoltate legaturile cu institutiile care au legatura cu turismul din tara si din strainatate; Pana acum s-a mers

Nu Nu este sufiient promovata la nivel national, iar la nivel international este cunoscuta doar Transilvania nu si Clujul, ca si capitala a Transilvaniei;

Da

Da promovare economica: Nu exista puncte Nu exista o Parcurile de promovare sau conceptie unitara industriale materiale care sa fie Tetarom-Nokia, informative in cunoscuta si autostrada punctele de recunoscuta la Bechtel; primire turistica nivel national si (ex. Aeroportul international; Nu promovare Cluj). Nu exista turistica; Nu sunt suficient un site adecvat promovate pentru proiecte promovarea interjudetene/regi valorilor turistice onale, care sa Nu Nu

Nu Nu este suficient de bine promovat; De ex. nu sunt folosite mijloace moderne de promovare;

225

mai mult pe turism de afaceri, cel putin la nivel de municipiu, s-a dezvoltat partea ce tine de infrastructura de cazare; ar trebui sa fie mai dezvoltate si alte nise de turism, cum ar fi turismul cultural, turismul de evenimente. 6. Ce actiuni credeti Actiuni de popularizare si ca ar putea fi informare intreprinse pentru ca locurile/obiective turistice sa fie valorificate in regiune? Reabilitarea cladirilor din patrimoniul cultural national; Participarea mai activa la targuri de turism din tara si strainatate; Realizarea unui site turistic care sa promoveze judetul Cluj; Legaturi mai stranse cu institutii care au legatura cu turismul din tara si din strainatate; 7. Considerati ca exista suficiente spatii verzi/parcuri deschise pentru timpul liber? Nu Da In anumite cartiere ale municipiului; Nu Nu Curatare; Promovare, pliante; Implicarea persoanelor din regiune;

ale judetelor;

conduca la coagularea intereselor locale spre interese regionale;

Panouri publicitare A se vedea pe E60; intrebarea 2; Mass media; organizarea si participarea la targuri de profil; editarea de materiale promotionale; difuzare spoturi publicitare in mass-media internationala;

Actiuni comune de promovare, materiale de promovare care sa contina toate obiectivele la nivel regional;

Reabilitarea infrastructurii rutiere si de cazare; Promovare media;

Nu Folosirea unor mijloace si metode moderne de promovare; Reabilitarea acestor obiective si cointeresarea populatiei in oferirea de servicii turistice;

"Educatie" Targuri regionale turistica; de promovare/partici pare comuna, regionala la targuri internationale;

Nu

Nu

Nu

Nu Insuficiente

226

8. Considerati ca spatiile verzi/parcurile deschise existente sunt amenajate corespunzator? Daca nu de ce?

Nu Din lipsa fondurilor

Sunt necesare interventii pentru reabilitarea diferitelor parcuri;

Da Sunt amenajate corespunzator insa nu sunt intretinute si supravegheate;

Da

Nu oferta nu este suficient diversificata; intretinerea lor lasa de dorit; nu exista suficiente stranduri/bazine de inot; nu exista loc special de plimbare a animalelor de companie;

Nu Deoarece in zonele rezidentiale de blocuri sunt la tot pasul zone verzi lasate in paragina, care au devenit parcari. Marcarea acestora, bordurarea si plantarea cu diverse materiale dendro-floricole le-ar reda folosintei initiale. Cat priveste parcurile amenajate, acestea sunt putine si nu satisfac toate genurile de consumatori (copii, tineri, persoane de varsta a IIIa), fiecare cu nevoile specifice varstei;

Nu Lipsa cosuri de gunoi; Lipsa mobilier urban; Lipsa educatie ecologica;

Nu Nu sunt amenajate corespunzator; Nu sunt respectate cerintele de igiena ale parcurilor;

9. Enumerati principalele probleme cu care se confrunta infrastructura rutiera a judetului

Trafic intens

In interiorul localitatilor, Capacitate mica de infrastructura rutiera preluare a necesita interventii traficului pentru amenajare/moderniz are, in cazul municipiului Cluj Napoca fiind

Construirea Drumuri proaste in centurii de ocolire zona Muntilor a orasului pentru a Apuseni; diminua poluarea si a fluidiza circulatia;

Este slab dezvoltata; Parcari insuficiente; Nu exista autostrazi;

Lipsa soselelor de Lipsa calitate centura; drumuri judetene, comunale; Lipsa autostrazilor; Lipsa centuri de ocolire; Lipsa punctelor de salubrizare a Lipsa semnalizare mijloacelor auto corespunzatoare; la iesirea pe

Centurile ocolitoare ale Clujului; Starea deplorabila a drumurilor judetene (ex. Gherla-

227

necesara realizarea infrastructurii rutiere in cartiere noi, iar in anumite parti ale municipiului fiind nevoie de modernizari ale infrastructurii existente. Traficul greu deterioreaza infrastructura rutiera din municipiu, aparand nevoia devierii traficului greu din municipiu; Insuficienta corelare a calendarelor lucrarilor pentru reabilitarea retelelor de utilitati cu reabilitarea infrastructurii rutiere duce la realizarea de lucrari de reabilitare a infrastructurii rutiere la interval mic de timp de la ultima reabilitare; In judet drumurile judetene sunt deteriorate, necesitand lucrari de reabilitare si modernizare; 10. Enumerati principalele a) subdimensionare a) lipsa canalizare in a) canalele sunt cartierul Someseni- amplasate dupa a) apa, canalizare a) sistemul de in toate localitatile; canalizare este

drumul public dintr-un santier;

Lipsa utilitati publice de-a lungul cailor de comunicatie: parcari, toalete, zone de odihna;

Camaras); Lipsa centurii ocolitoare Gherla, ceea ce duce la distrugerea singurului oras cu structura si conceptie baroca din Europa Centrala;

a) lipsa sistemului de

a) lipsa in zonele

228

probleme cu care se canalizare: confrunta - durata de viata infrastructura de depasita utilitati a judetului - epurarea apei a) Apa si canalizare b) pretul gazului b) Energie termica exagerat si gaz lipsa surse c) Energie electrica alternative si iluminat public c) modernizarea retelei electrice si a statiei 110

partial, Colonia asfaltarea strazilor; Sopor, Colonia b) Borhanci, Str. Uliului, Str. Donath- c) partial; Lipsa apa potabila in Colonia Sopor, Colonia Borhanci, Str. Uliului; b) centrale termice nemodernizate in proportie de 50%; retele de termoficare deteriorate, necesitand reabilitare; retelele de gaz sunt deteriorate, nu acopera anumite zone nou dezvoltate, necesitand extinderea acestora, reabilitarea tuturor retelelor de gaz existente; c) modernizarea iluminatului public in municipiu si extinderea acestuia in cartierele nou create; renuntarea la retelele aeriene si crearea retelelor subterane de iluminat public;

extindere sat invechit in orase, canalizare la toata rurale; Bicalat, apartinator iar in sate nu populatia atat b) lipsa in zonele Huedin; exista; urban cat si rural; rurale; b) introducerea calitatea apei sisteme de c) gazului in Huedin; potabile este canalizare vechi slaba; si depasite ca c) terminarea dimensiune care electrificarii in tor b) incalzirea in nu fac fata judetul; sistem colectiv ritmului de este foarte slaba dezvoltare; si functioneaza cu pierderi foarte lipsa statiilor de mari; epurare performante care presiunea gazului sa permita nu este constanta refolosirea apei in anumite menajere macar regiuni; industrial; nu exista masuri b) desfiintarea de promovare a sistemelor energiilor centralizate de alternative furnizare a ecologice; energiei termice; c) nu exista lipsa legislatiei iluminat public care sa oblige pe drumurile proprietarii, judetene/locale; macar de astazi in regiunile rurale inainte, sa foloseasca capacitatea electrica furnizata sisteme de furnizare a este slaba; energiei termice, comune, pe scara de bloc; lipsa legislatiei care sa stimuleze interesul cetateanului fata

229

de energiile neconventionale; c) lipsa legislatiei care sa stimuleze interesul cetateanului fata de energiile neconventionale; retele vechi, depasite ca dimensiune, in care se produc suprasarcini si scurtcircuite; 11. Care credeti ca sunt principalele probleme cu care se confrunta invatamantul din judet (infrastructura, servicii oferite, numarul scazut de cadre didactice, etc)? Serviciile oferite nu sunt intotdeauna indreptate catre scoli; Lipsa unor pedagogi, psihopedagogi si psihologi in institutiile de invatamant; Infrastructura invatamant preuniversitar Datorita reducerii numarului unitatilor scolare si cresterii numarului de elevi, in cazul unor scoli din municipiu orele se desfasoara in doua schimburi. Apare astfel nevoia mansardarii unor cladiri ale unitatilor scolare. Datorita vechimii cladirilor si a tipului de constructii (pereti din prefabricatede beton), aspecte ce tin de termoficare sunt deficitare in cazul Dotarea scolilor cu Cadre didactice echipamente si suplimentare mobilier; (suplinitorii) insuficient pregatite; Nivelul educational variaza mult in functie de zona, limba de predare, etc; Este necesara constructia unui campus Scolar regional pentru Abandon scolar, elevii din lipsa cantinelor diaspora serviciile oferite scolare, lipsa in maghiara din Nu exista un sunt de slaba cele mai multe Campia centru de calitate, sunt elevi dintre unitatile de Transilvaniei excelenta pentru in clasa a XII a invatamant a (Microregiunea copii talentati care abia stiu sa cabinetelor de Somesului Mic proveniti din citeasca; consiliere si si a Lacurilor); diverse straturi psihoterapie, numarul scazut sociale; atitudinea de cadre didactice neprofesionala a Insuficienta titularizate, cel unor cadre programelor de putin in anumite didactice si slaba educatie civica; zone din judet; implicare afectiva a profesorilor in Lipsa activitatilor procesul extracurriculare educational; (excursii de studiu, protejarea mediului Infrastructura slaba numar de sali de clasa insuficiente, insuficient dotate; Infrastructura mediu corespunzatoare;

230

cladirilor unitatilor de invatamant preuniversitar, fiind necesara reabilitarea termica a acestora. In mare parte din scolile din municipiu este semnalata nevoia dezvoltarii infrastructurii pentru orele de sport amenajare de terenuri de sport, amenajarea unei sali de sport. In unele scoli laboratoarele si cabinetele sunt folosite ca sali de cursuri, astfel incat disciplinele care au nevoie de aceste dotari nu le pot folosi in mod optim. Servicii invatamant preuniversitar Echipamentele din unitatile de invatamant preuniversitar necesita modernizari, pentru a putea oferi servicii de calitate elevilor. Mentionam nevoia modernizarii bibliotecilor scolare si transformarea lor in centre de informare si

inconjurator, etc);

231

documentare. Infrastructura invatamant preuniversitar La nivelul universitar, numarul studentilor are un trend clar ascendent. Datorita numarului crescand de studenti, apare nevoia dezvoltarii campusului universitar/construiri i unuia nou. Este necesara oferirea de spatiu pentru desfasurarea de activitati de cercetare in care sa fie implicati si studentii, de conlucrare la nivel universitar intre diferite facultati in proiecte de cercetare fundamentala si aplicata. 12. Enumerati cel putin o institutie de invatamant cu rezultate deosebite si dotari corespunzatoare. Cum credeti ca au reusit sa ajunga la aceste rezultate? Sc. Avram Iancu prin proiecte de finantare, prin implicare, initiativa Universitatea BabesBolyai si Universitatea Tehnica din Cluj Napoca au rezultate foarte bune atat pe partea de educatie, cat si in cercetare. Acestea se datoreaza Liceul de Informatica Tiberiu Popovici; Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara; Colegiul Tehnic Turda management institutional performant O parte din finantari scolile din centrul guvernamentale, Clujului sunt finantari prin dotate PHARE TVET corespunzator cu Liceul Teoretic "Petru Maior"; Liceul "Ana Ipatescu"; Sc. Gen. nr. 1; -

232

si managementului bun de la nivel universitar.

materiale didactice in laboratoare;

pastrarea cadrelor didactice, conditii de pregatire academica; Lipsa infrastructurii: cabinete medicale, aparatura si dotari necesare; Lipsa infrastructura si logistica; Lipsa cadre specializate; -

13. Care credeti ca sunt principalele probleme cu care se confrunta sistemul de sanatate din judet?

Lipsa cadre medicale; Spatii insuficiente si nedotate corespunzator;

Context: Functia de monopol a municipiului Cluj Napoca in domeniul sanatatii, asistentei medicale din Transilvania este demonstrata si recunoscuta. Controlul medical Cluj Napoca serveste nu doar populatiei judetului ci absoarbe si fluxurile venite dinspre alte judete apropiate si chiar indepartate. Pacientii veniti in aceste fluxuri sufera de diverse boli. Majoritatea cladirilor care adapostesc aceste unitati sanitare, precum si echipamentele care le deservesc sunt intr-o stare precara, necesitand investitii importante pentru a oferi populatiei servicii la nivelul standardelor minime intr-un domeniu.

Lipsa Lipsa finantarii medicamentelor in suficiente; spitale; Ineficienta oferirii serviciilor medicale in timp util celor asigurati, care sunt nevoiti sa mearga la clinici particulare;

Insalubritatea spatiilor; Nerespectarea dreptului la confidentialitate, intimitate si informare; Insuficienta si slaba dotare a laboratoarelor, spitalelor si cabinetelor medicale;

Problema Lipsa de interes si "atentiilor"; responsabilitate a personalului Slaba implicare medical; afectiva a cadrelor medicale;

233

Serviciile de sanatate se confrunta cu probleme operationale si ca urmare a echipamentelor si utilitatilor depasite tehnic si moral din camere de boiler, spalatorii, bucatarii, si din alte infrastructuri conexe care asigura functionarea spitalului, acestea fiind mai vechi de 25 de ani in majoritatea cazurilor. Sistemul medical de urgenta este insuficient dezvoltat; Lipsesc servicii specifice de esanatate. Respectarea 14. Enumerati o serie de actiuni care juramantului lui ar putea imbunatati Hipocrate; calitatea serviciilor medicale Reabilitarea ambulatoriilor spitalelor si echiparea acestora pentru a putea fi oferite servicii de calitate mai ridicata de asistenta medicala ambulatorie; Realizarea unui spital de urgenta regional; Renovarea spitalelor, dotarea cu medicamente si echipamentele necesare; Dotarea cu aparatura; Privatizarea cabinetelor medicilor de familie; Rezolvarea problemelor existente; Investitii masive in sistemul sanitar; Pregatire speciala, psihologica a cadrelor medicale in vederea imbunatatirii modului in care acestea se manifesta in relatia directa cu Alocare de resurse financiare suficiente; Cresterea salariala la nivelul UE; Locuinte pentru medicii rezidenti;

234

Dezvoltarea serviciilor e-sanatate;

pacientii; Responsabilizare a cadrelor medicale; Multumit Multumit Nemultumit Nemultumit Multumit -

15. Sunteti multumit Multumit de serviciile sociale existente in judetul Cluj? 16. Exemplificati o serie de actiuni care, dupa parerea dvs. ar putea imbunatati calitatea serviciilor sociale. Atragere de fonduri pentru construire de locuinte sociale si centre protectie a celor defavorizati

Partial

A se vedea raspunsul Sprijinirea ONGde la pct 1. urilor cu experienta in domeniul social; Parteneriate public privat pentru atingerea scopurilor;

A se vedea punctele de mai sus;

Serviciile sociale nu inseamna numai plata ajutorului social. Crearea Pregatire conditiilor demne speciala, de viata pentru psihologica a varstnici si asistentilor sociali categoriile sociale pentru a schimba defavorizate; modul in care acestia se manifesta in relatia directa cu asistatii sociali;

Medicamente gratuite pentru varstnici cu ocazia sarbatorilor;

Este necesara largirea la nivel judetean a programului de ingrijire la domiciliu, in Extinderea special in satele cantinei de ajutor in acre social; majoritatea Integrarea activa populatiei este a somerilor sau a in varsta; celor fara loc de munca;

Programe de munca pentru comunitatile Responsabilizare dezavantajate; a asistentilor sociali; Asistenta sociala ar trebui sa se ocupe de minorii abuzati, de consilierea familiilor cu nevoi de toate felurile si aceasta nu doar pe hartie,

235

ci in fapt, pe teren; Crearea sistemelor integrate de acordare a serviciilor sociale, cu evitarea institutionalizarii persoanelor;

236

Anexa 4. Intrebari chestionar Mediu

RESPONDENTI Intrebari chestionar MEDIU 1. Numiti cel putin 3 idei de proiecte destinate protejarii si imbunatatirii mediului inconjurator din judetul Cluj Rampe ecologice; Sisteme de filtrare a emisiilor de noxe; Poluarea aerului, ecrane de protectie fonica DN; Gestionarea deseurilor un proiect real implementat cu responsabilitate de Depozit ecologic; administratia locala si Extinderea parcurilor monitorizat de autoritati responsabile; si spatiilor verzi; Realizarea hartii de zgomot; Asigurarea conditiilor pentru un transport durabil de marfuri si persoane pe intreg teritoriul judetului; Gestionarea responsabila a resurselor naturale aflate in pericol ape, paduri (cate au mai ramas); Valorificarea optima a potentialului turistic al judetului prin promovarea, protejarea si administrarea responsabila a tuturor ariilor naturale protejate; Asigurarea conditiilor administrative pentru indeplinirea normelor legale privind suprafetele minime de spatiu verde obligatoriu raportat la numarul de locuitori, in special pentru Cluj Napoca. 2. Care este opinia dumneavoastra a) medie a) medie a) scazuta a) buna a) medie a) buna Campia Turzii Cluj Napoca Eco-Media Huedin OI POS Mediu Cluj Napoca Turda

Extinderea si Gestiunea integrata a modernizarea sistemelor deseurilor in judetul de alimentare cu apa si Cluj; canalizare; Amenajare si dezvoltare Gestionarea deseurilor zona Durgau-Bai Sarate in concordanta cu Turda; legislatia nationala; Extindere sisteme de Reabilitarea sistemului alimentare cu apa si de incalzire urbana; canalizare Management conservativ al siturilor Natura 2000; Prevenirea inundatiilor; Reabilitarea siturilor contaminate

237

referitoare la: a) calitatea aerului b) Calitatea apei potabile c) Nivelul zgomotului d) Gestionarea deseurilor 3. Care considerati ca este principalul factor de poluare in judetul Cluj?

b) medie c) ridicat d) foarte scazuta

b) buna c) ridicat d) medie

b) medie c) ridicat d) scazuta

b) buna c) satisfacator d) medie

b) buna c) ridicat d) scazuta

b) buna c) satisfacator d) medie

Traficul rutier

Unitatile Industriale Depozitul de deseuri Traficul rutier

Populatia Depozitul de deseuri Traficul rutier Iresponsabilitatea si inactivismul autoritatilor care au responsabilitati delegate prin lege in gestionarea mediului

Unitatile industriale Traficul rutier

Traficul rutier

Populatia Traficul rutier

4. Realizati colectare selectiva a deseurilor? Daca nu de ce?

Da

Da

Nu Am renuntat la colectarea selectiva pentru ca zecile de colete preselectate cu peturi, hartie, sticla etc au ajuns, pana la urma, in acelasi loc: bunkerul masinii de gunoi! Nu exista recipienti/pubele distincte pentru deseurile selectate de populatie sau intreprinderi

Da

Da

Nu Deoarece nu exista sistem de preluare a deseurilor pe categorii. Exceptie pentru DEEE-uri care se colecteaza separat.

5. Daca da care sunt materialele care sunt colectate selectiv?

Hartie Sticla Metal PET

Hartie Metal PET Baterii

PET

Hartie

238

Baterii 6. Realizati reciclarea deseurilor din proprie initiativa? Daca nu de ce? Da, Hartie Metal PET Hartie Refolosesc hartia de scris printata pe o singura fata. Sticla Metal PET Nu Deoarece nu sunt unitati dispuse sa preia materialele reciclate, in cantitati mici; exceptie pentru categoria metale (dar sunt in cantitati mici intr-o gospodarie). Da Da

7. Sunteti dispus sa va implicati ca persoana fizica/juridica in initiativele Consiliului Judetean/Consiliilor Locale de a proteja mediul?

Da

Da

Da

Da

8. Enumerati o serie de Voluntariat actiuni care credeti dvs. ca ar putea fi demarate pentru ameliorarea si combaterea problemelor de mediu.

Finalizarea hartii de zgomot si luarea masurilor necesare reducerii acestuia; Inchiderea depozitului Pata Rat si realizarea unui depozit ecologic;

Campanie de sensibilizare a populatiei si agentilor economici pentru colectarea selectiva a deseurilor, fie ele menajere sau de productie/servicii;

Cresterea gradului de informare al populatiei privind necesitatea protejarii mediului inconjurator; Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;

Inventarierea spatiilor verzi si a zonelor de agrement urban/periurban si arondarea Realizarea acestora vecinatatilor sau infrastructurii rutiere organizatiilor care doresc sade ocolire a si asume responsabilitatea municipiului pentru gestionarii lor (asociatii de devierea traficului locatari, asociatii sportive, greu ecologiste, civice, etc); Implicarea cetatenilor in supravegherea mediului prin Infiintarea unui corp de voluntari pentru

Modificarea legislatiei in vederea sanctionarii severe a tuturor persoanelor fizice si juridice care incalca normele de mediu (amenzi mari si retragere de licente de functionare);

Restructurarea legislatiei Modernizarea sectorului de mediu in vederea industrial; condensarii acesteia pentru Realizarea unor centuri o aplicare unitara care sa lase posibilitati cat mai ocolitoare; reduse de interpretare; Amenajarea de noi Alocarea de fonduri spatii verzi; pentru dezvoltarea Dezvoltarea ecoinfrastructurii urbane si turismului; rurale: apa-canal, drumuri, alte servicii, zone de Dezvoltarea sectorului

239

supravegherea vecinatatii; Sanctionarea drastica atat a faptuitorilor vinovati de poluarea mediului inconjurator, cat si a autoritatilor care nu-si indeplinesc responsabilitatile/atributiile in acest domeniu

de reciclare a deseurilor;

recreere si zone rezidentiale;

240