Elemente ale situatiei de comunicare.Functiile comunicarii.

Elemente ale situatiei de comunicare. Orice situatie de comunicare presupune trei componente: a)relatia de comunicare sau interactiunea dintre parteneri b)locul c)momentul in care se produce actul de comunicare. Exista situatii de comunicare formale(oficiale) si informale(neoficiale),situatii orientate catre statutul participantilor la comunicare si situatii orientate catre persoana/individ ca atare. Factorii comunicarii,conform schemei lui Roman Jakobson: Emitator-cel care transmite un mesaj Receptor-cel car eprimeste un mesaj.Intr-un act de comunicare pot exista mai multi emitatori si mai multi receptori.Rolurile de emitator si de receptor sunt intersanjabile in comunicarea interpersonala,in sensul ca un emitator poate deveni la randul lui receptor si invers. Mesaj-secventa de semnale(verbale sau/si nonverbale) pe care emitatorul o transmite catre receptor.Pentru a fi inteles,mesajul trebuie construit din unitati/elemente cunoscute deopotriva de emitator si receptor. Cod-tipul de semnale utilizat:lingvistic(oral sau scris),gestual,vizual,sonor,etc. Canal-mediul prin care mesajul ajunge de la emitator la receptor:aerul prin care circula vocea in comunicarea orala;scrisoarea,telegrama,biletul in comunicarea scrisa;telefonul,faxul,posta electronica in comunicarea rapida la distanta.Canalul poate fi bruiat prin zgomote,scris necitet,pete,greseli de tipar,etc. Context-aspectul la care se refera mesajul,referentul:tema,subiectul acestuia,care poate fi real(in textele stiintifice sau publicistice) sau imaginar/fictiv(in operele literare).

Functiile comunicarii. Fiecare functie se dezvolta in legatura cu unul dintre factorii actului de comunicare.Intr-un mesaj,se manifesta de obicei simultan mai multe functii ale limbajului,dar unele sunt dominante in anumite secvente. Functia expresiva sau emotiva(centrata pe emitator)-prin care se exprima subiectivitatea locutorului:starile,sentimentele,valorile sale.Aceasta functie este dominanta in limbajul copiilor sau in cel al lirismului subiectiv.Exemple:Ah,ce rau imi pare ca am intarziat!;Imi place in mod deosebit cartea aceasta,este extraordinara!;Mi-e foarte dor de o vacanta la mare;Frumoasa si juna,oh,draga-mi mai esti/Eu caut si caut in ochii-ti ceresti/Si-n veci nu ma satur si-n veci as cata/Iubita,dorita,o gura-asa!(Mihai Eminescu,Frumoasa si juna). Functia de apel sau conotativa(centrata pe receptor)-prin care se exprima o incercare de a-l influenta,de a-l incita la actiune pe interlocutor printr-un ordin,printr-o rugaminte,etc.Aceasta functie este pregnanta in comunicarea cotidiana si in stilul oficialadministrativ.Exemple:Domnule,da-mi te rog voie sa trec!;Va rugam sa verificati corectitudinea sumei inscrise in chitanta imediat dupa inmanarea acesteia.Pastrati chitanta pana la urmatoarea plata.Multumim. Functia poetica(centrata pe mesaj)-prin care se pune in valoare mesajul ca atare,forma in care este structurat/organizat acesta.Prin functia poetica,un mesaj nu mai e un simplu instrument,un vehicul prin care se transmite ceva,ci un text interesant in sine,placut,frumos,obsedant,amuzant.Aceasta functie este pusa in evidenta in proverbe,zicatori(care contin formule ce raman intiparite in memoria ascultatorilor/cititorilor) sau in poezia care mizeaza pe jocuri de cuvinte si pe ineditul expresiei.Exemple:Capul face,capul trage; N-ai sa vii si n-ai sa morti/N-ai sa sapte intre sorti,/N-ai sa iarna,primavara/N-ai sa doamna,domnisoara.(Nichita Stanescu,N-ai sa vii). Functia metalingvistica(centrata pe cod)-prin care se controleaza ,,codul,cuvintele folosite,discutandu-le intelesul sau forma pentru a favoriza intelegerea lor corecta.Este o functie pregnanta in stilul stiintific,unde lamurirea conceptelor folosite este esentiala.Exemple:Oximoronul este o figura semantica bazata pe imbinarea unor termeni incompatibili:tacere asurzitoare,dureros de dulce; Cand spun aici scriitor clasic,ma refer la

valoarea sa reprezentativa in cadrul unei literaturi,nu la faptul ca opera sa apartine clasicismului. Functia fatica(centrata pe canal)-prin care se controleaza ,,canalul si mentinerea contactului dintre interlocutori,prin verificari si confirmari.Este o functie care domina in comunicarea la distanta,unde pot interveni perturbari ale canalului.Exemple:Alo!Ma auzi?Mai esti pe fir? Intelegi ce spun sau trebuie sa repet?Ai putut sa deschizi fisierul pe care ti l-am trimis? Functia referentiala(centrata pe referent)-prin care se transmit informatii despre lumea reala sau imaginara.Aceasta functie este dominanta in limbajul stiintific,dar ea are o pondere importanta in orice tip de comunicare.Exemple:Spectacolul incepe la ora 10; Adresa unde poti gasi mai multe informatii despre acest subiect este www.painting.ro; Era odata un imparat care avea trei feciori. Enumeratie-figura de stil care consta in gruparea si inlantuirea unor elemente cu statut identic din punct de vedere morfo-sintactic sau sintactic,Prin urmare,toti constituentii unei enumerari au in mod obligatori aceiasi functie sintactica si sunt exprimati prin aceleasi parti de vorbire ori prin acelasi tip de sintagme sau enunturi.Astfel,o enumerare poate rezulta din acumularea unor: -Substantive:Iar in patru parti a lumii vede siruri muntii mari/Atlasul,Caucazul,Taurul si Balcanii seculari(Mihai Eminescu) -Adjective:Biserica-n ruina/Sta cuvioasa,trista,pustie si batrana(Mihai Eminescu) -Verbe:Nu sovai,nu te-ndoi,nu te-ntrista/Purcede drept si biruie-n furtuna/Cand vii paseste slobod,razi si canta(Tudor Arghezi) -Propozitii(principale sau secundare de acelasi tip):Se stinse un luceafar,se stinse o lumina/Se stinse o dalba stea!(Mihai Eminescu).