Sunteți pe pagina 1din 22

1

CUPRINS

I. II. III.

GENERALITI 3 CLASIFICARE ... 4 ROLUL FUNCIONAL AL ASAMBLRILOR FILETATE 8

IV. AVANTAJELE ASAMBLRILOR FILETATE . 8 V. DEZAVANTAJELE ASAMBLRILOR FILETATE ..9 VI. PARTICULARITILE CONSTRUCTIVE 9 VII. ELEMENTE GEOMETRICE 12 VIII. MATERIALE I TEHNOLOGIE .. 13 IX. OBSERVAII PRIVIND SOLICITRILE URUBURILOR 15 X. SCULE FOLOSITE LA MONTAREA I DEMONTAREA URUBURILOR 17 XI. MONTAREA I DEMONTAREA PREZOANELOR .. 18 XII. MONTAREA I DEMONTAREA PIESELOR ASAMBLATE CU URUBURI I PIULIE .18 XIII. MBINRI FILETATE SPECIALE 19 NORME DE TEHNIC A SECURITII MUNCII 20
Bibliografie

...22

I.

GENERALITI

Asamblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dintr-un surub si o piulita avnd rolul solidarizarii (strngerii) anumitor piese; pentru asigurarea mpotriva autodesfacerii, asamblarea este prevazuta cu un element de siguranta o saiba Grower, de exemplu - ca n

Figura 1.1 Figura 1.2

Surub (arbore) Piese asamblate (dar si piulita si contrapiulita)

Figura 1.3

Figura 1.4

n figura 1.2 este prezentata varianta la care lipseste piulita, una dintre piesele strnse avnd o gaura filetata. Varianta constructiva din figura 1.3 este o combinatie ntre solutiile constructive deja prezentate; n acest caz surubul este numit prezon. Este evident ca variantele din figurile 1.2 si 1.3 se folosesc atunci cnd nu este posibil accesul pentru strngerea asamblarii dect pe o singura
3

parte. Asamblarea din figura 1.4 are particularitatea ca piesele strnse, pe lnga rolul functional, sunt si piulita, respectiv contrapiulita, sistem care confera asamblarii siguranta contra autodesfacerii.

II.

CLASIFICARE

Clasificarea suruburilor se poate face dupa mai multe criterii , dupa cum urmeaza : Dupa rolul functional de fixare (pentru asamblari)

de reglare (tachetii supapelor ; pentru eliminarea jocurilor la cuzineti sau suprafete culisante)

de miscare (surubul conducator la strunguri surubul de la prese ; de la cricuri)

de masurare (instrumente de masura la micrometru)


4

cu destinatie speciala Dupa forma in sectiune a profilului

triunghiulara patrata ferastrau trapezoidala rotunda Dupa sensul de infatisare al spirei

cu un singur inceput cu doua sau mai multe inceputuri Dupa pas

- cu pas normal (mm/inch) - cu pas fin (mm/inch) Dupa unghiul profilului - =60* Filet Metric - =55* Filet Whit Worth Dupa configuratia capului cap hexagonal

cap striat cap hexagon interior cap patrat pentru surubelnita obisnuita cap rotund si nas Dupa forma tijei

- variante prezentate in Suruburi speciale pentru fundatii articulate (pentru strangerea si slabirea rapida a pieselor la masinile unelte ) pentru lemn autofiletante autoburghietor Lenne - varful are o zona neteda si o zona de burghiere (Fig 13) Clasificarea piulitelor se face in principal dupa forma constructiva deosebindu-se astfel : piulite hexagonale piulite crendate
6

piulite infundate piulite rotunde cu caneluri piulite rotunde cu gauri radiale piulite striate piulite fluture piulite hexagonale cu suprafata de asezare sferica

Cea mai raspandita este cea hexagonala Clasificarea saibelor se face in functie de scopul tehnologic urmarit . Aceasta poate fi : saibe Grower saibe elastice saibe de siguranta De a micsora presiunea din zona de contact a capului De a impiedica autodesfacerea De a mentine fortele de frecare din filet

Surubului cu piesa , prin marirea suprafetei pe care se distribute forta de strangere saibe plate

III. ROLUL FUNCIONAL AL ASAMBLRILOR FILETATE


Dupa modul de utilizare a sistemelor filetate, sunt ntlnite numeroase aplicatii, asa cum rezulta din Tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 Rol functional Asamblari de strngere Exemple Aplicatii Fixare Chiulasa bloc motor, structuri metalice Creare de tensiuni Tiranti, ambreiaje Etansare Recipienti Prin avansul axial al surubului sunt Motorul electric prevazut cu o pozitionate repere sau roata de curea poate fi deplasat subansambluri prin avansul unui surub, pentru ntinderea curelei Este realizata transformarea Suruburi conducatoare la miscarii de rotatie n miscare de masiniunelte, cricuri, prese cu translatie sau invers surub Fiind n esenta o aplicatie a Menghine, ventile cu filet, chei planului nclinat, filetul permite reglabile amplificarea fortei aplicate la strngere Daca pasul este foarte fin si precis, Micrometrul avansul surubului permite materializarea/masurarea unor lungimi Caracterizare

Suruburi de reglare a pozitiei Suruburi de miscare Amplificatoare de forta

Suruburi de masurare

IV. AVANTEJELE ASAMBLRILOR FILETATE


Printre avantajele certe ale sistemelor filetate, n comparatie cu alte asamblari demontabile, pot fi enumerate urmatoarele: montare/demontare usoara; gabarit redus; transmit solicitari foarte mari; sunt posibile realizari constructive diverse; executie ieftina si usoara; posibilitatea transformarii miscarii de rotatie n miscare de translatie si invers.

V.

DEZAVANTAJELE ASAMBLRILOR FILETATE

Sistemele cu filet prezinta cteva dezavantaje importante de care trebuie sa se tina seama att la montaj ct si n exploatare: tensiuni suplimentare datorita concentratorului de eforturi care este filetul; suprasolicitare datorita strngerii necontrolate; autodesfacere datorita strngerii insuficiente sau necontrolate; randament scazut; necesitatea asigurarii contra autodesfacerii. Dintre neajunsurile prezentate, cel mai important este pericolul ruperii surubului, datorita tensiunilor sporite din tija filetata; filetul este unul dintre cei mai periculosi concentratori de tensiuni.

VI. PARTICULARITILE CONSTRUCTIVE


Dupa forma, n sectiune normala, filetul poate fi:

1. Triunghiular - cu rol de strngere sau de fixare. Filetul triunghiular

poate fi:
- metric, cu unghiul profilului de 60 (figura 1.5), standardizat prin SR

ISO 7241996 (simbol - M);


- Withworth - n toli, cu unghiul profilului de 55, pentru asamblarea

tevilor fara etansare, standardizat prin STAS 8130-88 (simbol - G);


- Withworth - n toli, cu unghiul profilului de 55, pentru asamblarea

tevilor cu etansare, standardizat prin STAS 402-88 (simbol - R); Filetul n toli este utilizat, n general, pentru asamblarea tevilor si armaturilor prin care trec fluide sub presiune.

Figura 1.5 2. Fierastrau, cu unghiul profilului de 3 - pe fata activa si de 30 - pe

fata opusa, STAS 2234-75 (simbol - S), pentru suruburi de miscare (figura 1.6). Filetul este caracterizat printr-un randament relativ ridicat, fiind recomandat pentru sarcini aplicate ntr-un singur sens.

Figura 1.6 3. Trapezoidal, cu unghiul profilului de 30 (figura 1.7), STAS 2234-75

(simbol - Tr) pentru suruburi de miscare la care ncarcarea poate fi aplicata n dublu sens.

10

Figura 1.7 4. Rotund, filet format din arce de cerc (figura 1.8), STAS 668-86

(simbol Rd). Se utilizeaza la cuplele garniturilor de cale ferata, datorita faptului ca prezinta un foarte mic concentrator de tensiuni si ca nu se blocheaza chiar n conditii dificile de mediu: praf sau umezeala. Tot filet rotund este si filetul Edison (simbol E) utilizat la socluri si dulii. Filetul rotund este caracterizat printr-o foarte usoara manevrabilitate.
5. Patrat, filet cu profilul spirei patrat (figura 1.9). Are randamentul

mare; frecarea si uzura sunt reduse Se foloseste pentru suruburi de miscare (masini-unelte). Dupa finetea pasului exista filete cu: filet cu pas mic (fin); filet cu pas normal; filet cu pas mare.

11

Este evident ca, n cazul filetului cu pas mare, randamentul cuplei cinematice este ridicat, dar apare pericolul desurubarii sub sarcina. n acest caz, asamblarea trebuie prvazuta cu mijloace de autoblocare. Dupa sensul de nfasurare exista: filet pe dreapta; filet pe stnga. Cele mai des ntlnite sunt filetele pe dreapta usor manevrabile, prin obisnuinta. Pentru evitarea utilizarii buteliilor de aragaz de catre copii, de exemplu, robinetele respective au filet pe stnga. De obicei, filetul se nfasoara pe corpuri cilindrice; pentru capetele tevilor din industria petroliera se realizeaza un filet nfasurat pe suprafete tronconice, pentru asigurarea conditiilor de etanseitate.

VII. ELEMENTE GEOMETRICE


Elementul comun al asamblarilor filetate este filetul. Filetul reprezinta o nervura nfasurata, de regula, pe un cilindru, dupa o elice la exterior pe surub si la interior pentru piulita. Contactul dintre spirele filetului surubului si piulitei este direct si fortat, asamblarea fiind o cupla cinematica inferioara de clasa a Va. Deplasarea piulitei pe spirele surubului este echivalenta cu ridicarea unei sarcini pe un plan nclinat. n figura 1.10 pasul elicei a fost notat cu p; notatiile pentru diametrele caracteristice surubului sunt, de regula: d3 interior, d2 intermediar si d exterior.

12

Figura 1.10

VIII. MATERIALE I TEHNOLOGIE


Pentru solicitari reduse si pentru utilizari de mica importanta se recomanda: OL 37, OL 42 (STAS 500-80, mai ales daca prelucrarea se face prin rulare. n cazul solicitarilor medii OL 50 sau OL 60 (STAS 500-80), dar si OLC 35, OLC 45 cu tratament termic de mbunatatire (STAS 880-80). Pentru solicitari ridicate si importanta deosebita (suruburi pentru industria de aviatie si la constructia automobilelor) se folosesc oteluri aliate: 45 Cr 10, 33 Mo Cr 11 (STAS 799180). n cazul n care suruburile sunt expuse coroziunii, respectiv temperaturilor nalte se utilizeaza oteluri inoxidabile ca de exemplu 10 Cr 130-90 (STAS 358387), respectiv 12 Ni Co Cr 250 (STAS 11523-80). Aliajele speciale - Am58, Al-Mg sunt potrivite pentru suruburi care sunt utilizate la aparatura electrotehnica. Piulitele se executa din otel fosforos (OLF) STAS 8949-82, OLC 35, bronzuri si fonte antifrictiune. Tehnologia suruburilor este aleasa n functie de seria de fabricatie si de precizia necesara asamblarii. Exista, astfel, urmatoarele posibilitati tehnologice:

Executie manuala: tarod pentru piulita, filiera pentru surub; Filetare pe strung cutite normale sau cutite-disc-circulare care pot avea unul sau mai multe vrfuri active. Dezavantajul metodei este dat de uzura sculei care altereaza, la prelucrari multiple, geometria filetului. Filetarea prin frezare cu freze disc sau freze pieptene. Fiind foarte productiva, se foloseste pentru degrosarea filetelor adnci la care urmeaza finisarea pe strung. Pe masina de frezat, finisarea ar fi imprecisa datorita vibratiilor.
13

Filetarea prin vrtej utilizeaza masini speciale cu scule rotitoare cu turatii de 1000 3000 rot/min, piesa - semifabricatul rotindu-se cu 100 300 rot/min. Deoarece centrul de rotatie al cutitului nu coincide cu cel al piesei (figura 1.11), nu se detaseaza o aschie continua ci aschii scurte, subtiri. Din acest motiv nu se produce ncalzirea excesiva a sculei, iar precizia este ridicata si productivitatea la fel.

Figura 1.11

Rectificarea filetului n special la filete cu profil nalt filete de miscare sau pentru suruburile motoarelor de avion. Rectificarea se face cu pietre abrazive disc sau pieptene. Filetarea prin rulare filetul este imprimat prin refularea partiala a materialului semifabricatului. Se folosesc role de otel care au ca profil negativul filetului. Surubul astfel rulat are o rezistenta mai mare la oboseala, fibrajul lui nefiind sectionat ca la strunjire (figura 1.12).

Filet strunjit Filet rulat

Figura 1.12

14

IX. OBSERVAII PRIVIND SOLICITRILE URUBURILOR


Statistic, ruperea la oboseala a suruburilor de strngere se produce cu ponderile date de figura 1.13.
Sectiunea A 15 %

Sectiunea B Sectiunea C -

20 % 65 %

Figura 1.13

Ruperea tijei surubului are loc n zonele cu concentratori mari de tensiune, astfel: 1. Sectiunea A, cu o frecventa a ruperilor de 15 %, n zona racordarii de sub capul surubului; concentratorul se poate ameliora prin prelucrarea atenta a racordarii, eventual a finisarii acesteia. 2. Sectiunea B, cu o frecventa a ruperilor de 20 %, este zona concentratorului dat de sfrsitul filetului. Pentru reducerea concentratorului se impune prelucrarea filetului cu reducerea progresiva a naltimii spirei. 3. Sectiunea C, cu o frecventa a ruperilor de 65 %, este zona primei spire solicitate n care exista si efectul de crestatura al filetului; aceasta este zona cea mai solicitata a tijei filetului. Ameliorarea acestei situatii este prezentata n paragraful urmator.

15

Prin ntinderea tijei surubului si micsorarea diametrului lui, respectiv prin comprimarea corpului piulitei si marirea diametrului ei, se transmite sarcina de la spira la spira. De regula, n calcule preliminare, se adopta ipoteza conform careia toate spirele piulitei se ncarca cu aceeasi sarcina, adica F / z (figura 1.18 a). Daca piulita are 5 spire, de exemplu, atunci prima dintre acestea se ncarca cu 34% din ntreaga sarcina F, ultimei spire revenindu-i doar 11% (figura 1.18 b). Daca piulita are 10 spire, atunci prima se ncarca cu 35% din ntreaga sarcina F, ultimei spire revenindu-i doar 9% (figura 1.14 c).

Figura 1.15

O distributie mai buna se obtine la filetul triunghiular, datorita deformatiilor radiale mai mici dect la filetul fierastrau. n concluzie, este inutil sa se realizeze piulite cu mai mult de 10 spire, cele care depasesc acest numar nemaifiind practice solicitate. Pentru ca repartitia sarcinii F ntre spirele piulitei sa se faca mai uniform, se recomanda elasticizarea corpului piulitei, n care caz acesta fiind solicitat la ntindere odata cu tija surubului (figura 1.15).

16

Efectul concentratorului de tensiuni dat de existenta filetului este n general neglijat la solicitarea statica; de asemenea, nu se iau n calcul fortele de frecare care apar pe spire si care dau solicitari complexe greu de modelat. Pentru solicitari dinamice sau la oboseala, suruburile au o prelucrare deosebita (racordarea la fundul filetului este lustruita), iar verificarea la oboseala se face cu luarea n considerare a coeficientului concentratorului de tensiuni.

X. SCULE FOLOSITE LA MONTAREA I DEMONTAREA URUBURILOR-PIULIELOR


Pentru realizarea unei imbinari filetate este necesar sa se aplice un cuplu asupra unuia dintre cele doua elemente prevazute cu filet. Pentru aplicarea acestui cuplu se folosesc unelte construite functie de configuratia partii de actionare a organelor filetate. Aceste unelte pot fi clasificate pe baza formei partii de prindere, in: chei fixe utilizate la montarea suruburilor, a piulitelor sau a pieselor filetate, avand parti de prindere poligonale hexagonale, patrate sau rotunde cu caneluri, cu gauri ele sunt destinate strangerii unui anumit organ de asamblare surub sau piulita caracterizat de o dimensiune precisa - dechiderea cheii - marcata pe corpul cheii in apropierea partii de prindere: - chei reglabile utilizate la montare si demontarea suruburilor, piulitelor si a pieselor avand parti de prindere poligonale. Prin deplasarea partii mobile de cea fixa, deschiderea cheii se poate modifica dupa necesitati; - chei speciale, destinate montari si demontari suruburilor si piulitelor obisnuite sau speciale; - chei dinamometrice; - chei limitatoare, folosite pentru strangerea suruburilor si piulitelor si masurarea momentului de rasucire la primele, respectiv limitarea fortei de strangere la ultimile; - surubelnite, destinate montarii si demontarii suruburilor cu crestatura sau cu locas in cruce; - surubelnite cu decuplare automata, asemanatoare cheilor limitatoare, pentru suruburi cu cap crestat.

17

XI. MONTAREA I DEMONTAREA PREZOANELOR

Datorita absentei capului de strangere, montarea unui prezon constitue o operatie mai dificila decat cea a suruburilor. Pentru a se asigura o buna functionare o prezoanelor se va acorda cu atentie deosebita operatilor de gaurire si filetare a gaurilor astfel incat sa se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafetele piesei in care el este prins. Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cun ajutorul echerului. Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite, rotindu-se cu cheia piulita superioara. Acest procedeu prezinta dezavantajul ca la demontarea piulitelor se slabeste si strangerea prezonului in corpul piesei. Mai indicata este folosirea piulitei hexagonale inalte care se insurubeaza liber in capul prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare. Prezonul se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cu cheia, iar pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intai surubul de fixare, dupa care piulita se poate desuruba usor. Pentru insurubarea rapida o prezonului se folosesc chei speciale. Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decat in cazul precedent. Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Dar deasupra suprafetei piesei ramane o parte din prezon, se incearca prinderea lui cu scula oarecare, in vederea dessurubarii sau sudarii pe el a unui maner. Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o gaura in prezon si se incearca dessurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic cu muchi ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest lucru nu se poate, se distruge prezonul prin prelucrarea cu scantei electrice sau o gaurire cu burghiul, urmand sa se fileteze ulterior un diametru mai mare.

XII. MONTAREA I DEMONTAREA PIESELOR ASAMBLATE CU URUBURI I PIULIE


Pentru obtinerea unei imbinari corecte este necesar sa se foloseasca elemente filetate fara defect. De aceea piesele care se asambleaza, impeuna cu organele de asamblare vor fi supuse unui control amanuntit. Asamblarea propiuzisa se realizeaza asfel: - se centreaza piesele asamblate astfel incat sa ocupe pozitia reciproca corecta. Acest lucru se obtine prin insasi forma pieselor asamblate daca ele nu permit

18

decat o singura pozitie de montaj, sau prin urmarirea unor repere care marcheaza pozitia reciproca corecta, in cazul in care sunt posibile mai multe pozitii; - se introduc pe rand toate suruburile si se insurubeaza cu mana in gaurile filetate sau se prind usor piulitele; - se strang definitiv imbinarile, actionandu-se asupra suruburilor si a piulitelor. In cazul in care asamblarea se realizeaza cu mai multe suruburi cazul flanselor, al chiulaselor etc., trebuie sa se urmareasca cu atentie obtinerea unei strangeri uniforme, actionarea suruburilor facandu-se in cruce si progresiv. Pentru aceasta dupa ce piulitele sau capetele suruburilor au luat contact cu suprafata piesei, se strang in doua etape realizandu-se strangeri de circa 30-40 % in prima etapa si stangerea definitiva urmata de un control in cea de a doua. Teoretic o imbinare filetata trebuie sa reziste in timpul functionarii solicitarilor la care este supusa fara a se desface. Practic, din cauza deformatiilor elementelor asamblarii, in special in situatia solicitarii cu eforturi variabile piulitele se autodesfac, punand in pericol asamblul respectiv. Pentru prevenirea autodesfacerii piulitelor se folosesc in practica numeroase sisteme de asigurare prezentate deja in cadrul disciplinei 'Organe de masini.

XIII. MBINRI FILETATE SPECIALE


O categorie aparte de imbinari filetate sunt cele realizate in vederea asamblarii pieselor de grosime mica, de exemplu cele confectionate din tabla. Intrucat este greu sa se execute un filet in una din piesele montate, din utilizarea unor piulite elastice confectionate din tabla subtire sau din material plastic. Adeseori aceste piulite se livreaza infasurate in rulouri, continand de fapt banda stantata in vederea obtinerii piulitelor. In cazul care este necesara asamblarea unor piese fara ca sa existe posibilitatea introducerii unei piulite la interior sau sa se execute un filet in piese, se pot folosi imbinarile cu suruburi si cu piulite deformabile.

19

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII


In tara noastra protectia muncii face parte integranta din procesul de munca, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca , prevenirea accidentelor de munca si a inbonlaviriilor profesionale. Raspunderea asigurarii si aplicarii masurilor si normelor de protectie a muncii revin conducatorului de unitate ,precum si tuturor persoanelor care au atributii de organizare, conducere si control in procesul de munca. In scopul eliminarii pericolelor de accidente la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale: -autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul -canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca -standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie -la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie -demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei -demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului -se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura -spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare -pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente -se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate

20

-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa) -la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale -se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a autovehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru -inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament -in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii -iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca -corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat Protectia impotriva incendiilor si exploziilor -in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice -este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine -este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat -este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie. - lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop - inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina in gol - se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica - in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva aschiilor - imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit - nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte - controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de la mecanismul de miscare - la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul din cadrul atelierului intretinere al sectiei
21

- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand masina in functiune - la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghidajele - se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.

Bibliografie 1. Seiciu, P. L., Stanciu, St., Mecanisme plane. Baze teoretice si aplicatii, Editura Bren, Bucuresti, 2002. 2. Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985. 3. Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic, Editura tehnica, Bucuresti, 1976. 4. Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura tehnica, Bucuresti, 1970. 5. Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag Mnchen Wien, 1997. 6. Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986. 7. Mladinescu, T., Rizescu, E., Weinberg, H., Organe de masini si mecanisme, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972. 8. Buzdugan, Gh., Rezistenta materialelor, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1986. 9. Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol. I, Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, 1994. 10. Voinea, R., Mecanica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975. 11. Chisiu, Al., Matiesan, D. Madarasan, T., Pop, D., Organe de masini, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981. 12. ***, Organe de masini, Vol. 1, Colectia de standarde, Editura tehnica, Bucuresti, 1968. 13. Mirita, E., Cicone, T., Dobre, G., Sisteme cu suruburi de miscare: ndrumar de proiectare, Printech, Bucuresti, 1998.

22

S-ar putea să vă placă și