Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
I. II. III.
IV. AVANTAJELE ASAMBLRILOR FILETATE . 8 V. DEZAVANTAJELE ASAMBLRILOR FILETATE ..9 VI. PARTICULARITILE CONSTRUCTIVE 9 VII. ELEMENTE GEOMETRICE 12 VIII. MATERIALE I TEHNOLOGIE .. 13 IX. OBSERVAII PRIVIND SOLICITRILE URUBURILOR 15 X. SCULE FOLOSITE LA MONTAREA I DEMONTAREA URUBURILOR 17 XI. MONTAREA I DEMONTAREA PREZOANELOR .. 18 XII. MONTAREA I DEMONTAREA PIESELOR ASAMBLATE CU URUBURI I PIULIE .18 XIII. MBINRI FILETATE SPECIALE 19 NORME DE TEHNIC A SECURITII MUNCII 20
Bibliografie
...22
I.
GENERALITI
Asamblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dintr-un surub si o piulita avnd rolul solidarizarii (strngerii) anumitor piese; pentru asigurarea mpotriva autodesfacerii, asamblarea este prevazuta cu un element de siguranta o saiba Grower, de exemplu - ca n
Figura 1.3
Figura 1.4
n figura 1.2 este prezentata varianta la care lipseste piulita, una dintre piesele strnse avnd o gaura filetata. Varianta constructiva din figura 1.3 este o combinatie ntre solutiile constructive deja prezentate; n acest caz surubul este numit prezon. Este evident ca variantele din figurile 1.2 si 1.3 se folosesc atunci cnd nu este posibil accesul pentru strngerea asamblarii dect pe o singura
3
parte. Asamblarea din figura 1.4 are particularitatea ca piesele strnse, pe lnga rolul functional, sunt si piulita, respectiv contrapiulita, sistem care confera asamblarii siguranta contra autodesfacerii.
II.
CLASIFICARE
Clasificarea suruburilor se poate face dupa mai multe criterii , dupa cum urmeaza : Dupa rolul functional de fixare (pentru asamblari)
de reglare (tachetii supapelor ; pentru eliminarea jocurilor la cuzineti sau suprafete culisante)
- cu pas normal (mm/inch) - cu pas fin (mm/inch) Dupa unghiul profilului - =60* Filet Metric - =55* Filet Whit Worth Dupa configuratia capului cap hexagonal
cap striat cap hexagon interior cap patrat pentru surubelnita obisnuita cap rotund si nas Dupa forma tijei
- variante prezentate in Suruburi speciale pentru fundatii articulate (pentru strangerea si slabirea rapida a pieselor la masinile unelte ) pentru lemn autofiletante autoburghietor Lenne - varful are o zona neteda si o zona de burghiere (Fig 13) Clasificarea piulitelor se face in principal dupa forma constructiva deosebindu-se astfel : piulite hexagonale piulite crendate
6
piulite infundate piulite rotunde cu caneluri piulite rotunde cu gauri radiale piulite striate piulite fluture piulite hexagonale cu suprafata de asezare sferica
Cea mai raspandita este cea hexagonala Clasificarea saibelor se face in functie de scopul tehnologic urmarit . Aceasta poate fi : saibe Grower saibe elastice saibe de siguranta De a micsora presiunea din zona de contact a capului De a impiedica autodesfacerea De a mentine fortele de frecare din filet
Surubului cu piesa , prin marirea suprafetei pe care se distribute forta de strangere saibe plate
Suruburi de masurare
V.
Sistemele cu filet prezinta cteva dezavantaje importante de care trebuie sa se tina seama att la montaj ct si n exploatare: tensiuni suplimentare datorita concentratorului de eforturi care este filetul; suprasolicitare datorita strngerii necontrolate; autodesfacere datorita strngerii insuficiente sau necontrolate; randament scazut; necesitatea asigurarii contra autodesfacerii. Dintre neajunsurile prezentate, cel mai important este pericolul ruperii surubului, datorita tensiunilor sporite din tija filetata; filetul este unul dintre cei mai periculosi concentratori de tensiuni.
poate fi:
- metric, cu unghiul profilului de 60 (figura 1.5), standardizat prin SR
tevilor cu etansare, standardizat prin STAS 402-88 (simbol - R); Filetul n toli este utilizat, n general, pentru asamblarea tevilor si armaturilor prin care trec fluide sub presiune.
fata opusa, STAS 2234-75 (simbol - S), pentru suruburi de miscare (figura 1.6). Filetul este caracterizat printr-un randament relativ ridicat, fiind recomandat pentru sarcini aplicate ntr-un singur sens.
(simbol - Tr) pentru suruburi de miscare la care ncarcarea poate fi aplicata n dublu sens.
10
Figura 1.7 4. Rotund, filet format din arce de cerc (figura 1.8), STAS 668-86
(simbol Rd). Se utilizeaza la cuplele garniturilor de cale ferata, datorita faptului ca prezinta un foarte mic concentrator de tensiuni si ca nu se blocheaza chiar n conditii dificile de mediu: praf sau umezeala. Tot filet rotund este si filetul Edison (simbol E) utilizat la socluri si dulii. Filetul rotund este caracterizat printr-o foarte usoara manevrabilitate.
5. Patrat, filet cu profilul spirei patrat (figura 1.9). Are randamentul
mare; frecarea si uzura sunt reduse Se foloseste pentru suruburi de miscare (masini-unelte). Dupa finetea pasului exista filete cu: filet cu pas mic (fin); filet cu pas normal; filet cu pas mare.
11
Este evident ca, n cazul filetului cu pas mare, randamentul cuplei cinematice este ridicat, dar apare pericolul desurubarii sub sarcina. n acest caz, asamblarea trebuie prvazuta cu mijloace de autoblocare. Dupa sensul de nfasurare exista: filet pe dreapta; filet pe stnga. Cele mai des ntlnite sunt filetele pe dreapta usor manevrabile, prin obisnuinta. Pentru evitarea utilizarii buteliilor de aragaz de catre copii, de exemplu, robinetele respective au filet pe stnga. De obicei, filetul se nfasoara pe corpuri cilindrice; pentru capetele tevilor din industria petroliera se realizeaza un filet nfasurat pe suprafete tronconice, pentru asigurarea conditiilor de etanseitate.
12
Figura 1.10
Executie manuala: tarod pentru piulita, filiera pentru surub; Filetare pe strung cutite normale sau cutite-disc-circulare care pot avea unul sau mai multe vrfuri active. Dezavantajul metodei este dat de uzura sculei care altereaza, la prelucrari multiple, geometria filetului. Filetarea prin frezare cu freze disc sau freze pieptene. Fiind foarte productiva, se foloseste pentru degrosarea filetelor adnci la care urmeaza finisarea pe strung. Pe masina de frezat, finisarea ar fi imprecisa datorita vibratiilor.
13
Filetarea prin vrtej utilizeaza masini speciale cu scule rotitoare cu turatii de 1000 3000 rot/min, piesa - semifabricatul rotindu-se cu 100 300 rot/min. Deoarece centrul de rotatie al cutitului nu coincide cu cel al piesei (figura 1.11), nu se detaseaza o aschie continua ci aschii scurte, subtiri. Din acest motiv nu se produce ncalzirea excesiva a sculei, iar precizia este ridicata si productivitatea la fel.
Figura 1.11
Rectificarea filetului n special la filete cu profil nalt filete de miscare sau pentru suruburile motoarelor de avion. Rectificarea se face cu pietre abrazive disc sau pieptene. Filetarea prin rulare filetul este imprimat prin refularea partiala a materialului semifabricatului. Se folosesc role de otel care au ca profil negativul filetului. Surubul astfel rulat are o rezistenta mai mare la oboseala, fibrajul lui nefiind sectionat ca la strunjire (figura 1.12).
Figura 1.12
14
Sectiunea B Sectiunea C -
20 % 65 %
Figura 1.13
Ruperea tijei surubului are loc n zonele cu concentratori mari de tensiune, astfel: 1. Sectiunea A, cu o frecventa a ruperilor de 15 %, n zona racordarii de sub capul surubului; concentratorul se poate ameliora prin prelucrarea atenta a racordarii, eventual a finisarii acesteia. 2. Sectiunea B, cu o frecventa a ruperilor de 20 %, este zona concentratorului dat de sfrsitul filetului. Pentru reducerea concentratorului se impune prelucrarea filetului cu reducerea progresiva a naltimii spirei. 3. Sectiunea C, cu o frecventa a ruperilor de 65 %, este zona primei spire solicitate n care exista si efectul de crestatura al filetului; aceasta este zona cea mai solicitata a tijei filetului. Ameliorarea acestei situatii este prezentata n paragraful urmator.
15
Prin ntinderea tijei surubului si micsorarea diametrului lui, respectiv prin comprimarea corpului piulitei si marirea diametrului ei, se transmite sarcina de la spira la spira. De regula, n calcule preliminare, se adopta ipoteza conform careia toate spirele piulitei se ncarca cu aceeasi sarcina, adica F / z (figura 1.18 a). Daca piulita are 5 spire, de exemplu, atunci prima dintre acestea se ncarca cu 34% din ntreaga sarcina F, ultimei spire revenindu-i doar 11% (figura 1.18 b). Daca piulita are 10 spire, atunci prima se ncarca cu 35% din ntreaga sarcina F, ultimei spire revenindu-i doar 9% (figura 1.14 c).
Figura 1.15
O distributie mai buna se obtine la filetul triunghiular, datorita deformatiilor radiale mai mici dect la filetul fierastrau. n concluzie, este inutil sa se realizeze piulite cu mai mult de 10 spire, cele care depasesc acest numar nemaifiind practice solicitate. Pentru ca repartitia sarcinii F ntre spirele piulitei sa se faca mai uniform, se recomanda elasticizarea corpului piulitei, n care caz acesta fiind solicitat la ntindere odata cu tija surubului (figura 1.15).
16
Efectul concentratorului de tensiuni dat de existenta filetului este n general neglijat la solicitarea statica; de asemenea, nu se iau n calcul fortele de frecare care apar pe spire si care dau solicitari complexe greu de modelat. Pentru solicitari dinamice sau la oboseala, suruburile au o prelucrare deosebita (racordarea la fundul filetului este lustruita), iar verificarea la oboseala se face cu luarea n considerare a coeficientului concentratorului de tensiuni.
17
Datorita absentei capului de strangere, montarea unui prezon constitue o operatie mai dificila decat cea a suruburilor. Pentru a se asigura o buna functionare o prezoanelor se va acorda cu atentie deosebita operatilor de gaurire si filetare a gaurilor astfel incat sa se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafetele piesei in care el este prins. Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cun ajutorul echerului. Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite, rotindu-se cu cheia piulita superioara. Acest procedeu prezinta dezavantajul ca la demontarea piulitelor se slabeste si strangerea prezonului in corpul piesei. Mai indicata este folosirea piulitei hexagonale inalte care se insurubeaza liber in capul prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare. Prezonul se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cu cheia, iar pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intai surubul de fixare, dupa care piulita se poate desuruba usor. Pentru insurubarea rapida o prezonului se folosesc chei speciale. Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decat in cazul precedent. Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Dar deasupra suprafetei piesei ramane o parte din prezon, se incearca prinderea lui cu scula oarecare, in vederea dessurubarii sau sudarii pe el a unui maner. Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o gaura in prezon si se incearca dessurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic cu muchi ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest lucru nu se poate, se distruge prezonul prin prelucrarea cu scantei electrice sau o gaurire cu burghiul, urmand sa se fileteze ulterior un diametru mai mare.
18
decat o singura pozitie de montaj, sau prin urmarirea unor repere care marcheaza pozitia reciproca corecta, in cazul in care sunt posibile mai multe pozitii; - se introduc pe rand toate suruburile si se insurubeaza cu mana in gaurile filetate sau se prind usor piulitele; - se strang definitiv imbinarile, actionandu-se asupra suruburilor si a piulitelor. In cazul in care asamblarea se realizeaza cu mai multe suruburi cazul flanselor, al chiulaselor etc., trebuie sa se urmareasca cu atentie obtinerea unei strangeri uniforme, actionarea suruburilor facandu-se in cruce si progresiv. Pentru aceasta dupa ce piulitele sau capetele suruburilor au luat contact cu suprafata piesei, se strang in doua etape realizandu-se strangeri de circa 30-40 % in prima etapa si stangerea definitiva urmata de un control in cea de a doua. Teoretic o imbinare filetata trebuie sa reziste in timpul functionarii solicitarilor la care este supusa fara a se desface. Practic, din cauza deformatiilor elementelor asamblarii, in special in situatia solicitarii cu eforturi variabile piulitele se autodesfac, punand in pericol asamblul respectiv. Pentru prevenirea autodesfacerii piulitelor se folosesc in practica numeroase sisteme de asigurare prezentate deja in cadrul disciplinei 'Organe de masini.
19
20
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa) -la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale -se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a autovehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru -inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament -in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii -iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca -corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat Protectia impotriva incendiilor si exploziilor -in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice -este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine -este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat -este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie. - lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop - inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina in gol - se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica - in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva aschiilor - imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit - nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte - controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de la mecanismul de miscare - la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul din cadrul atelierului intretinere al sectiei
21
- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand masina in functiune - la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghidajele - se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.
Bibliografie 1. Seiciu, P. L., Stanciu, St., Mecanisme plane. Baze teoretice si aplicatii, Editura Bren, Bucuresti, 2002. 2. Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985. 3. Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic, Editura tehnica, Bucuresti, 1976. 4. Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura tehnica, Bucuresti, 1970. 5. Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag Mnchen Wien, 1997. 6. Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986. 7. Mladinescu, T., Rizescu, E., Weinberg, H., Organe de masini si mecanisme, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972. 8. Buzdugan, Gh., Rezistenta materialelor, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1986. 9. Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol. I, Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, 1994. 10. Voinea, R., Mecanica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975. 11. Chisiu, Al., Matiesan, D. Madarasan, T., Pop, D., Organe de masini, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981. 12. ***, Organe de masini, Vol. 1, Colectia de standarde, Editura tehnica, Bucuresti, 1968. 13. Mirita, E., Cicone, T., Dobre, G., Sisteme cu suruburi de miscare: ndrumar de proiectare, Printech, Bucuresti, 1998.
22