Sunteți pe pagina 1din 26

Ing.

 Mircea Trifu 

TEZA DE DOCTORAT 

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL 
INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

Rezumat 

Conducător ştiinţific : 
Prof. univ. dr. ing. GRAŢIAN VICENŢIU ŞTEŢIU 

SIBIU, 2008
REZUMAT  2 

Cuprinsul rezumatului Tezei 

1.  Introducere  .........................................................................................................3 


2.  Legislaţia referitoare la protecţia mediului  ................................................. 5 
3.   Stadiul actual privind ceretările pentru ecologizarea proceselor de 
fabricaţie din industria constructoare de maşini.................... 
3.2. Metode de evaluare a eficienţei ecologice şi a impactului asupra mediului la 
nivel internaţional........................................ 
3.3. Concluzii......................................................................................................... 
4.  Statistică aplicată............................................................................................ 
4.1. Problematica.................................................................................................... 
4.2. Metoda de abordare....................................................................................... 
4.3. Date statistice privind impactul industriei contructoare de maşini asupra 
mediului în zona centrală a Transilvaniei............................................. 
4.4. Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini 
asupra calităţii apelor............................................... 
4.5  Date  statistice  referitoare  la  indicatorul  materii  în  suspensie  din  apele  uzate 
evacuate. Exemplificare. 
4.6 Date statistice referitoare la indicatorul cianuri totale. Exemplificare. 
4.7 Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini asupra calităţii 
aerului. Exemplificare. ........................................................... 
4.8 Date statistice referitoare la zgomot. Exemplificare....................................... 
5. Cercetări referitoare la calitatea mediului în industria constructoare de maşini 
5.1. Identificarea aspectelor de mediu.................................................................... 
5.2. Indicatori propuşi............................................................................................... 
5.3.Adaptarea fişelor Shewhart pentru studierea evoluţiei emisiilor....................... 
6. Modelarea şi simularea impactului 
6.1 Propunere de model (1)................................................................................. 
6.2.Urmărirea fenomenelor de poluare cu ajutorul unui model Poisson............... 
6.3. Utilizarea metodei Weibull pentru simularea proceselor de poluare......... 
6.4. Programare...................................................................................................... 
6.5. Exemplificare .................................................................................................. 
7. Concluzii şi contribuţii originale.................................................................................. 
7.1. Concluzii........................................................................................................ 
7.2.Contribuţii originale   în domeniul legislaţiei de mediu.................................. 
7.3. Contribuţii originale în domeniul sistemelor de monitorizare şi automonitorizare a 
factorilor de mediu......... 
7.4. Contribuţii originale în domeniul cercetărilor referitoare la calitatea mediului în 
industria constructoare de maşini......................... 
7.5. Contribuţii originale în domeniul modelării şi simulării ........................ 
8. Definiţii şi abrevieri................................................................................................... 
9. Bibliografie selectivă.................................................................................................

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  3 

PREFAŢĂ 

Teza  aduce  în  centrul  atenţiei  importanţa  problematicii  de  mediu,  la  nivel  de  sector  industrial. 
Industria  constructoare  de  maşini  este  un  domeniu  de  activitate  care  nu  este  considerat  ca  fiind  un 
mare  poluator.  Prin  studierea  aspectelor  legate  de  emisiile  generate  s­a  reuşit  crearea  unor  modele 
matematice  ce  îmbină  în  mod  original  datele  reale  cu  statistica  şi  software­ul.  Respectivele  modele 
sunt realizate astfel încât să poată fi utile în activitatea de monitorizare şi automonitorizare a factorilor 
de mediu atât de către autoritatea de mediu cât şi de către unităţile economice. Scopul acestei lucrări 
este de a contribui la creşterea eficienţei managementului de mediu a agenţilor economici. În acelaşi 
timp, teza propune metode de îmbunătăţire a activităţii de control pe linie de protecţia mediului prin 
sistemele de monitorizare create şi prin indicatorii propuşi. 
Datele reale colectate şi analiza acestora se poate considera o actualizare a nivelului de protecţie 
a mediului la care s­a ajuns precum şi trendul său. Experienţa practică a autorului tezei contribuie la 
ridicarea valorii şi originalităţii tezei. 
Teza cuprinde: 
Ø  274 pagini, 
Ø  71 figuri în text, 
Ø  45 tabele, 
Ø  54 expresii matematice şi 
Ø  303 titluri bibliografice. 
Odată admişi în Uniunea Europeană, obligaţiile de mediu negociate şi stabilite în capitolul 22 
al Documentului de poziţie al României nu s­au încheiat. Există perioade de tranziţie cu intervale de 
timp bine stabilite. 
Nerealizarea  angajamentelor  de  mediu  poate  declanşa  proceduri  de  infrigement,  cu  consecinţe 
negative deosebite pentru România. Poluarea din sectorul industrial trebuie să fie mai bine gestionată. 
În  prezent  asistăm  la  creştere  fără  precedent  a  importanţei  care  se  acordă  problemelor  de  protecţia 
mediului la nivel global, fapt care nu se regăseşte în aceeaşi măsură şi la nivel de agent economic. Prin 
metodele descrise în teză se vine în întâmpinarea agenţilor economici care doresc răspunsuri simple la 
următoarele două întrebări : 
„Ce trebuie să fac ?” şi 
„Cum trebuie să fac?” 
pentru realizarea unui management de mediu performant. 
În  cadru  tezei  se  introduce  şi  dezvoltă  două  concepte  originale  valoroase  :  abordarea 
proporţională a aspectelor de mediu  şi abordarea integrată a aspectelor de mediu. Toate acestea aduc o 
contribuţie la deciziile care trebuiesc luate pentru realizarea unor procese cât mai ecologice.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  4 

INTRODUCERE 

Titlul  Tezei,  „Cercetări  privitoare  la  impactul  industriei  constructoare  de  maşini  asupra 
mediului”  este  o  provocare  dublă  :  una  legată  de  evaluarea  ecologităţii  sectorului  industriei 
constructoare de maşini şi cealaltă referitoare la aplicabilitatea metodelor respective şi în alte sectoare 
de activitate. Se va putea observa pe parcursul lucrării o abordare din diferite unghiuri a problematicii 
de mediu. 
Important este faptul că Teza are orientare spre partea practică, putând fi utilizată, atât de către 
autoritatea de mediu, cât şi de agenţii economici interesaţi. 
Problematica  protecţiei  mediului  este  deosebit  de  complexă  şi  într­o  continuă  schimbare. 
Societatea umană este un sistem socio­economic foarte complex, cu multe variabile a căror contribuţie 
la evoluţie este uneori imprevizibilă, putând avea concomitent şi un caracter ireversibil. Acest sistem 
socio­economic  nu  este  autoreglabil.  Semnalele  primite  (modificările  climatice,  gaura  existentă  în 
stratul de ozon, efectul de seră, el nino etc.) arată că limita de suportabilitate a sistemului şi puterea lui 
de regenerare au fost depăşite. 
Conceptele  unanim  acceptate  evidenţiază  necesitatea  abordării  prioritare  a  problemelor  de 
poluare  a  mediului  şi  găsirea  unor  soluţii  acceptabile  din  punct  de  vedere  economic,  social  şi  de 
mediu. 
În  acest  ciclu  constatare­elaborare  măsuri­acţiune­rezultat  timpul  este  foarte  important  datorită 
următoarelor motive : 
­  viteza  actuală  de  evoluţie  a  evenimentelor  este  mare,  poluările  trebuind  să  fie  uneori 
“prinse din urmă” ; 
­  efectul  cumulativ  este  direct  proporţional  cu  timpul  şi  poate  face  tardivă  o  măsură  ce 
trebuia aplicată la un moment dat ; 
­  probabilitatea  ca  ciclul  mai  sus  menţionat  să  necesite  una  sau  mai  multe  reluări  până  la 
obţinerea unui rezultat scontat 
­  elemente  noi  şi/sau  neprevăzute  care  să  necesite  elaborarea  unui  alt  ciclu,  cu  alte 
caracteristici. 
În  ultimii  ani,  asistăm  la  o  creştere  fără  precedent  a  preocupărilor  pentru  viitorul  mediului. 
Ţinând  cont  de  acest  context,  o  evaluare  corectă  a  impactului  (şi  o  anticipare  a  acestuia)  asupra 
mediului  poate  contribui  la  elaborarea  unor  soluţii  tehnice  viabile  de  reducere  a  poluării,  sau  chiar 
evitarea unor potenţiale poluări prin abordarea altor variante de activitate, mai ecologice. 
În acest context,  considerăm că abordarea integrată a aspectelor de mediu trebuie extinsă. 
O parte din Teză dezvoltă acest subiect. 
Începând cu  1972 , ţările europene dezvoltate au început să adopte politici de mediu. Cu acea 
ocazie s­a stabilit că este esenţială existenţa unei politici comune pentru protecţia mediului. Aceasta s­ 
a  dezvoltat  în  continuare  şi  a  devenit  una  dintre  cele  mai  importante  componente  ale  politicii 
comunitare. 
Teza de doctorat se înscrie în preocupările moderne în legătură cu : 
­  evaluarea impactului asupra mediului, 
­  stabilirea unor indicatori universal acceptaţi, 
­  prelucrarea statistică a datelor existente, 
­  modelarea fenomenelor de poluare, 
­  abordarea integrată a aspectelor de mediu. 
Prin cercetările şi dezvoltările personale pe durata stagiului de pregătire şi al elaborării Tezei, ne­ 
am  concentrat  atenţia  asupra  unei  probleme  deficitare  legate  de  protecţia  mediului  :  sistemele  de 
monitorizare/automonitorizare, care sunt cvasiinexistente în practică. 
Lucrarea  este  structurată  în  6  capitole  la  care  se  adaugă  o  secţiune  de  definiţii  şi  abrevieri 
legate  de  tematica  Tezei,  două  anexe  în  care  se  prezintă  succint  concluziile  finale  şi  contribuţiile 
personale principale. 
În Capitolul 2­ „Legislaţia referitoare la protecţia mediului”, printr­o viziune proprie şi critică, s­ 
a  realizat  o  prezentare  a  actelor  normative  în  vigoare referitoare  la  protecţia  mediului în  general,  cu 
dezvoltări legate de sectorul industriei constructoare de maşini. Prin analiza şi compararea legislaţiei 
existente  cu  situaţiile  concrete  constatate  în  teren,  cu  legislaţia  similară  existentă  în  Uniunea
CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  5 

Europeană,  s­a  formulat un  set  de  propuneri  concrete  menite  să  aducă  îmbunătăţiri  ale  legislaţiei de 
mediu. 
Capitolul  3­  „Stadiul  actual  privind  ceretările  pentru  ecologizarea  proceselor  de  fabricaţie  din 
industria constructoare de maşini” cuprinde o trecere în revistă a proceselor de producţie şi poluările 
generate de acestea în industria procesării metalelor, a metodelor de evaluare a eficienţei ecologice şi a 
impactului  asupra mediului.  Tot  în  cadrul acestui  capitol,  sunt  analizate  preocupările  şi  tendinţele  la 
nivelul  UE  şi  la  nivel  global  privitoare  la  ecologizarea  proceselor  de  producţie  şi  sistemele  de 
monitorizare/automonitorizare existente 
În  Capitolul  4­  „Statistică  aplicată”  se  prezintă  pricipalele  metode  de  lucru  folosite  pentru 
prelucrarea  datelor,  elementele  teoretice  din  statistica  matematică  ce  au  fost  folosite  în  studiile 
efectuate, adaptarea acestor metode la specificul fenomenelor studiate. Se prezintă un concept original 
cu  privire  la  abordarea  integrată  a  aspectelor  de  mediu.  O  parte  a  capitolului  o  reprezintă  datele 
statistice  privind  impactul  industriei  constructoare  de  maşini    asupra  mediului  în  zona  centrală  a 
Transilvaniei,  cu  discuţii  şi  interpretări.      Au  fost  analizate  date  din  10  unităţi  economice,  pe  un 
interval de 5 ani. 
În Capitolul 5­ „Cercetări referitoare la calitatea mediului în industria constructoare de maşini” 
s­a încercat o abordare complexă a aspectelor de mediu prin lărgirea ariei cercetărilor. 
S­au  conceput  şi  realizat  o  serie  de  indicatori  care  să  descrie  evoluţia  emisiilor    de    poluanţi 
plecând de la datele reale ale măsurătorilor efectuate. De asemenea, se prezintă o concepţie originală, 
însoţită  de  o  aplicaţie  referitoare  la  adaptarea  fişelor  Sewhart  pentru  studierea  evoluţiei  emisiilor, 
precum şi o propunere de extindere a benchmarking­ului în domeniul protecţiei mediului. 
Capitolul 6­ „Modelarea şi simularea impactului” debutează cu o scurtă prezentare a metodelor 
şi mijloacelor de modelare, urmată de prezentarea a două modele matematice pe care le­am conceput 
pentru a fi folosite în studierea fenomenelor de poluare şi a tendinţei acestora, exprimate cu ajutorul 
probabilităţilor. Am realizat un model Poisson şi un program aplicabil în unităţi economice. 
Fiecare  capitol  al  Tezei  cuprinde  concluziile  personale,  recomandări  şi  propuneri  pentru 
îmbunătăţirea  sistemelor  existente  precum  şi  unele  direcţii  propuse  pentru  dercetări/dezvoltări 
ulterioare. 

*  *  * 
Doresc  să  adresez    Domnului  Profesor  Univ.Dr.  Ing.  Graţian  Vicenţiu  Şteţiu,  conducătorul 
ştiinţific, mulţumirile  şi  recunoştinţa  mea  profunde pentru  încrederea  pe  care  mi­a  acordat­o, pentru 
curajul  atribuirii  temei  şi  pentru  toate  activităţile  pe  care  le­a  efectuat  în  cursul  îndrumării  mele.  Îi 
mulţumesc pentru exigenţa, susţinerea ştiinţifică, îndemnurile şi încurajările de pe durata stagiului şi a 
elaborării  Tezei ;  fără  toate  acestea,  întregul  demers  nu  ar  fi  atins  faza  actuală,  iar  lucrarea  nu  ar  fi 
putut să capete nici conţinutul, nici forma de acum. 
De  asemenea,  mulţumesc  conducerii  Facultăţii  de  Inginerie  “Hermann  Oberth ”din  Sibiu 
pentru acceptarea desfăşurării stagiului de pregătire şi a susţinerii Tezei. 
Aduc  mulţumirile  mele  Domnului  Conferenţiar  Univ.Dr.  Dorin  Blezu  de  la  Facultatea  de 
Ştiinţe  din  Sibiu,  Departamentul  Matematici,  pentru  îndrumare  şi  pentru  sugestiile  făcute  cu  ocazia 
pregătirii  examenelor  de  specialitate,  mai  ales  a  capitolelor  de  statistică  aplicată  şi  modelare 
matematică. 
Vreau  să  adresez  mulţumirile  mele  domnului  Conferenţiar Univ.  Dr.  Câmpean  Felician  de  la 
Universitatea din Bradford, Anglia pentru sugestiile făcute cu scopul creşterii nivelului de profesiona 
litate al Tezei, pe parcursul perioadei de pregătire. 
Aduc  mulţumirile  mele  şi  domnilor  Takashi  Miyagawa,  şeful  oficiului  de  cooperare 
internaţională  din  cadrul  Japan  International  Center  ,  Kawasaki­city  şi  domnului  Tanaka  Kenichi, 
senior advisor (Environmental  Impact Assessment/EIA), biroul din Tokyo pentru sugestiile  făcute în 
legătură cu modul de abordare a aspectelor de mediu şi pentru deschiderea totală pe care au avut­o în 
cadrul pregătirii profesionale pe care am efectuat­o în Japonia. 
Mulţumirile  mele  se  adresează  şi  domnului  Profesor  Dr.Ing.  Cezar  Bălescu,  prodecan  al 
Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor din cadrul Universităţii Bucureşti pentru materialele puse 
la dispoziţie şi discuţiile referitoare la Teză, care au acţionat ca un catalizator de idei. 
Adresez mulţumirile mele şi doamnei Mihaela Andronescu, din  cadrul Ministerului Mediului 
din Canada, pentru informaţile deosebit de utile puse la dispoziţie.
CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  6 

2. LEGISLAŢIA REFERITOARE LA PROTECTIA MEDIULUI 

Înainte de anii 70 au început să apară efecte vizibile ale poluării, care se accentuau tot mai mult. 
Ca urmare a acestei situaţii, ţările europene dezvoltate au început să adopte politici de mediu, acţiune 
iniţiată cu prilejul unei conferinţe a şefilor de stat sau de guvern desfăşurată  în 1972. Cu acea ocazie 
s­a  stabilit  că  este  esenţială  existenţa  unei  politici  comune  pentru  protecţia  mediului.  Aceasta  se  va 
dezvolta  în  continuare  şi  va  deveni  una  dintre  cele  mai  importante  componente  ale  politicii 
comunitare. 
În februarie 2000 erau în vigoare 708 acte normative comunitare privind protecţia mediului : 266 
directive, 124 reglementări şi 318 decizii[285,286]. 
În România, prima lege de protecţia mediului a fost promulgată în 1930, la iniţiativa savantului 
Emil  Racoviţă  [296].  După  perioada  comunistă,  în  anul  1995  apare  Legea  nr.  137  a  Protecţiei 
Mediului,  care  este  urmată  apoi  de  alte  acte  normative  specifice  de  mediu.  Trebuie  totuşi  subliniat 
faptul  că  România  este  prima  ţară  din  Europa  Centrală  şi  de  Est  care  a  stabilit  relaţii  oficiale  în 
domeniu cu Comunitatea Europeană, în 1967[290]. 

Legislaţia  de  mediu  comunitară  cuprinde  directive,  reglementări  decizii  şi  recomandări 
clasificate  în  9  capitole:  legislaţie  orizontală,  calitatea  aerului,  calitatea  apei,  controlul  poluării 
industriale şi managementul riscului, managementul deşeurilor, protecţia naturii, substanţe chimice şi 
organisme  modificate  genetic,  zgomot  şi  siguranţa  nucleară  şi  protecţia  împotriva  radiaţiilor.  Dintre 
cele  9  capitole  [290]  amintite  anterior,  am  considerat  relevante  7  capitole  pentru  tema  de  cercetare 
abordată de noi. 
Procesul  de  adoptare  a  acquis­ului  comunitar  specific  protecţiei  mediului  se  realizează  prin 
următoarele etape: transpunere, implementare şi control. 
Legislaţia orizontală UE semnificativă a fost transpusă în România până în la data de 1 ianuarie 
2007 . 
Ordonanţa  de  urgenţă  nr. 195/2005  aprobată  de Legea  nr.  265/2006 privind  protecţia  mediului 
[152]  este  principala  lege  cu  privire  la  protecţia  mediului.  Asupra  imperfecţiunilor  acestei  legi  am 
făcut în cadrul Tezei propuneri de modificare şi completare, dintre care menţionez următoarele :
·  Considerăm  că  ar  fi  utilă    o  evaluare  a  poluării  după  ce  operatorul  funcţionează  la 
capacitate,  făcută  după aceleaşi criterii ca evaluarea iniţială .
·  În  opinia  noastră,  pârghiile  economice  stimulative  enunţate  în  cadrul  legii    au  fost 
materializate prea puţin; propunem aplicarea unor măsuri concrete.
·  Referitor  la  modul  de  sancţionare  a  contravenţiilor,  opinia  noastră  este  că  din  cele  trei 
caracteristici  principale  ale  sancţiunilor  din  UE  (eficienţă,  proporţionalitate  şi    caracter 
descurajator ) proporţionalitatea poate fi mult îmbunătăţită. 
Alte  propuneri  de  modificare  şi  completare  a  legislaţiei  de  mediu  consemnate  în  cadrul  Tezei 
[232] :
·  Propunem  corelarea/armonizarea  unor  termene  ale  procedurilor  de  consultare  a 
publicului  ce  sunt  specificate  în  Ordinul  M.A.P.M.nr.860/26.09.2002,  [184]cu  cerinţele  din 
H.G.1115/2002.
·  Obligaţiile operatorilor în legătură cu automonitorizarea factorilor de mediu ar trebui să 
fie  mai  bine  impuse  în  ceea  ce  priveşte  frecvenţele  de  măsurare  (corelate  proporţional  cu  nivelul 
emisiilor), modul de raportare etc.
·  Referitor  la  obligaţiile  către  fondul  pentru  mediu,  considerăm  că  ar  trebui  să  existe  o 
diferenţiere  între  instalaţiile  a  căror  emisii  se  încadrează  în  concentraţiile  maxime  admisibile 
stabilite prin legi  şi  cele  care poluează peste  limitele  admisibile.  Această diferenţiere  să  fie făcută 
printr­o taxă proporţional suplimentată.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  7

·  Cu  privire  la    gestionarea  deşeurilor  industriale  reciclabile,  considerăm  că  se  poate 
introduce    un  coeficient  de  colectare  rezonabil.  Pentru  coeficientul  de  colectare  a  uleiului  uzat 
propunem un procent iniţial de 30%. Gradul de colectare a uleiurilor uzate este încă foarte mic.
·  Pentru  păstrarea  calităţii  apelor,  am  propus  stabilirea  unor  limite,  iniţial  cu  caracter 
orientativ pentru  gradele  de  recirculare  a  apelor  pe  categorii  de  sectoare  industriale  şi  tehnologii 
folosite, care să ţină seama şi de cele mai bune tehnici disponibile. Se poate formula astfel un grad 
de recirculare minim acceptabil (GRMA) exprimat procentual. 
La  evacuarea  apelor  uzate  în  receptori  naturali:  capacitatea  de  primire  a  receptorilor  este 
variabilă,  deci  şi  condiţiile  stabilite  pentru  evacuare  se  pot  modifica,  în  funcţie de  capacitatea  de 
primire. Am propus ca respectivele variabile să fie menţionate şi în avizul de gospodărire a apelor.
·  Referitor la prevenirea şi controlul integrat al poluării, pentru perioada derogării temporare 
de maxim 6 luni prevăzută de  lege,  în opinia noastră, taxele pentru fondul de mediu trebuie  să fie 
corelate (direct proporţional ) cu valoarea depăşirii pragurilor de emisie stabilite  de lege , pentru 
toţi factorii de mediu, conform principiului “poluatorul plăteşte”. 
În cadrul Ordinului M.A.P.M. nr.184/21.09.1997 [171] pentru aprobarea procedurii de realizare a 
bilanţurilor de mediu, nu se fac referiri la răspunderea realizatorului de bilanţuri. În acest context, 
am propus ca : 
­  La  evaluarea  anticipată  a  emisiilor  am  propus  următoarea  completare:”  se  va  specifica 
marja de eroare a evaluării.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  8 

3. STADIUL ACTUAL PRIVIND CERETĂRILE PENTRU ECOLOGIZAREA 
PROCESELOR DE FABRICAŢIE DIN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI 

Procesele  de  aşchiere  reprezintă  una  din  principalele  metode de prelucrare  folosită în  industria 
constructoare de  maşini.  În  majoritatea  proceselor de  aşchiere  se  folosesc  diverse fluide  de  aşchiere 
MWFs  (MetalWorking  Fluids)  care  au  rolul  de  a  îmbunătăţi  respectivele  procese,  prin  răcire, 
lubrifiere, îndepărtarea aşchiilor şi limitarea coroziunii. 
Fluidele de bază folosite sunt apa, uleiurile şi mai rar aerul, cărora li se adaugă diverse substanţe 
chimice  (aditivi).  Adăugarea  acestora  îmbunătăţeşte  performanţele  MWFs  în  timpul  proceselor  de 
aşchiere,  dar  concomitent  afectează  negativ  sănătatea  personalului  din  producţie  şi  mediul  ambiant 
[254].  Mai mult de 300 de substanţe sunt folosite ca aditivi, unele dintre acestea prezentând un mare 
risc pentru sănătatea personalului muncitor şi a mediului[25,39]. 
Literatura  de  specialitate  studiată  menţionează  că  folosirea  aditivilor  a  avut  ca  efect  creşterea 
numărului  de  boli  de  piele  (ex.  dermatita  de  cotact),  boli  ale  tractului  respirator  şi  chiar 
cancere[6,25,166,236].  Pentru  detoxifierea  materialelor  şi  proceselor  de  producţie  se  efectuează 
cercetări pentru înlocuirea substanţelor ce prezintă risc pentru sănătate şi mediu [166,32,74,197] 
Concluziile sunt [232] : 
Ø  Poluanţii emişi din industria constructoare de maşini se regăsesc în toţi factorii de mediu 
(apa, aer,  sol).  Considerăm  că  se  impune  studierea  mai amănunţită a  impactului acestora asupra 
mediului.  Estimarea  relevanţei  poluanţilor  este  adeseori  dificilă  şi  neconcludentă,  unii  dintre 
acesţia părând puţin dăunători. 
Ø  În marea majoritate a unităţilor economice problemele de protecţia mediului sunt tratate 
separat  de  problemele  de  protecţia  muncii  ceea  ce,  în  opinia  noastră,  constituie  o  abordare 
nepotrivită, care nu respectă conceptul de abordare integrată a problemelor de mediu. 
Ø  Potenţialul de poluare al proceselor de producţie din industria constructoare de maşini va 
trebui reevaluat şi în România 

Metode de evaluare a eficienţei ecologice şi a impactului asupra mediului la nivel internaţional 

În  iunie  1985  a  intrat  în  vigoare  Directiva  85/337/EEC  referitoare  la  evaluarea  efectelor  unor 
proiecte  publice  şi  private  asupra  mediului  [28]  actualizată  apoi  în  1997  prin  Directiva  97/11/EC 
(evaluarea impactului asupra mediului EIM)[30]. EIM identifică toate aspectele de mediu care pot fi 
semnificative (informaţii accesibile publicului şi autorităţilor deopotrivă), iar observaţiile argumentate 
vor putea produce modificări în procesul de proiectare  al obiectivului. Cu toate acestea, de multe ori 
în practică am întâlnit studii de evaluare a impactului de o calitate discutabilă. 
În cadrul Tezei se realizează o trecere în revistă a : 
­  principalelor  puncte  de  analiză  a  impactului  menţionate  de  literatura  de  specialitate 
[73,155] 
­  evaluarea  ciclului  de  viaţă  (ECV)  şi  a  consecinţelor  produşilor  şi  activităţilor  asupra 
mediului[241] . 
­  evaluarea riscului (ER ) şi auditul de mediu. 
­  Inventarul ciclului de viaţă (LCI) [208] 

Evaluarea  impactului  asupra  mediului  este  o problemă  foarte  complexă  datorită  în  primul  rând 
multiplelor conexiuni cauză­efect precum şi a altor factori, dintre cei mai diverşi. De aceea, pentru o 
astfel de evaluare este necesară o cercetare interdisciplinară. 
În  ţările  UE  există  centre  specializate  pentru  astfel  de  cercetări  (EIA  Centres  =  Environment 
Impact Assessment Centres) [23,241,244], dar şi metode mai simple de evaluare[198,199]. 
Eficienţa energetică reprezintă un alt instrument, indirect, de stabilire a ecologităţii unui proces 
de producţie. La nivelul anului 2000 eficienţa energetică a ţărilor  dezvoltate (Europa de vest) era de 
circa şapte ori mai bună decat cu 12 ţări din Europa de est  [298]. 
În  cadrul  capitolului  3  sunt  trecute  în  revistă  metodele  cele  mai  folosite  pentru  evaluarea 
impactului ecologic cunoscute pe plan modial.
CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  9 

În  urma  cercetărilor  efectuate  s­a  constatat  că  metodele  de  evaluare  a  impactului  asupra 
mediului şi metodele de control  nu sunt  unanim acceptate[232]. De asemenea lucrările cu privire 
la  acestea  sunt  rare.  În  capitolele  următoare  Teza  propune  metode  de  îmbunătăţire  a  evaluării 
eficienţei ecologice şi a impactului asupra mediului. De asemenea, metodele pe care le­am propus 
pot fi aplicate în realizarea auditurilor de mediu a organizaţiilor. 

Concluzii[232] 

o  Abordarea  problemelor  de  poluare  generate  de  industria  constructoare  de  maşini  din 
România  este  relativ  recentă  (circa  10  ani),  legislaţia  naţională  neavând  până  în  prezent 
reglementări specifice care să fie cu adevărat restrictive (de exemplu pentru uleiuri şi emulsii uzate 
nu sunt prevăzute grade minime acceptabile pentru colectare ) 
o  La  nivel  mondial  există  o  lipsă  de  date  referitoare  la  poluările  generate  de  sectorul 
industriei constructoare de maşini

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  10 

4. STATISTICĂ APLICATĂ 

4.1. Problematica 

Nici o societate modernă nu poate ignora studiile statistice, în nici un domeniu de activitate. În 
protecţia mediului, îmbunătăţirea statisticilor şi alinierea acestora la cerinţele din Uniunea Europeană 
este un proces care se află în prezent în derulare. Am constatat că, la nivel de agenţi economici, dar şi 
la  nivel  de  autoritate  judeţeană  de  protecţia  mediului  statisticile  sunt  extrem  de  puţin  folosite.  În 
majoritatea  sectoarelor  industriale  din  România,  atât  automonitorizarea  factorilor  de  mediu  cât  şi 
interpretarea rezultatelor obţinute este deficitară. În cadrul tezei, se realizează o succintă prezentare a 
mediilor de programare şi a modelelor matematice existente. 
Modelarea  poate constitui şi o alternativă la abordarea tradiţională a monitoringului continuu al 
emisiilor  (MCE).  Monitoringul  prognozat  al  emisiilor  (MPE) bazat pe  modelare  reduce  semnificativ 
costurile  supravegherii  la  aproximativ  o  treime  din  costurile  MCE),  [221]la  o  marje  de  eroare 
acceptabilă. 

4.2Metoda de abordare 

Având  cei  trei  parametri  de  bază,  fiecare  dintre  interdependenţele  dintre  aceştia  este 
semnificativă  în  abordarea  integrată  a  prevenirii  şi  controlului  poluării.  Studierea  influenţelor 
reciproce se poate face relativ simplu, cu ajutorul metodelor statistice cunoscute, folosind coeficienţi 
parţiali de corelaţie. 
Astfel, pentru cei trei parametri principali propuşi se pot considera  trei caracteristici (variabile) 
I, P şi C, care să reprezinte, pentru aceeaşi perioadă de timp[230] : 
I ­ un indicator de calitate a mediului ce trebuie luat în considerare, sau volumul de nocivităţi 
evacuate 
P­ volumul producţiei 
C­ volumul investiţiilorde mediu din cadrul organizaţiei/instalaţiei 
atunci putem nota  următorii coeficienţi de corelaţie parţială : 
r IP (C )  ­  coeficientul  de  corelaţie  parţială  dintre  indicatorul  de  calitate  a  mediului  I  şi  volumul 
producţiei P, fără influenţa exercitată de cheltuielile de mediu C 
r IC ( P ) ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre indicatorul de calitate a mediului I şi cheltuielile 
de mediu C, fără influenţa exercitată de volumul producţiei P 
r PC ( I )  ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre volumul producţiei P şi cheltuielile de mediu C, 
fără influenţa exercitată de indicatorul de calitate a mediului I. În aceste cazuri  avem coeficienţi de 
corelaţie parţială de ordinul 1. 
Pentru  ca  analiza  ce  se  va  efectua  să  fie  completă  considerăm  că  trebuie  să  se  analizeze  şi 
coeficienţii  de  corelaţie  totală,  adică    ţinând  cont  şi  de  influenţa  celei  de­a  treia  variabile,  adică 
r IP , r IC  şi  r PC  . 
Formulele  de legătură dintre coeficienţii de corelaţie parţială şi coeficienţii de corelaţie totală 
sunt [14,230]: 
rIP  - r IC r PC  r - r  r 
r IP (C )  =  (4.5),  r IC ( P ) =  IC  IP  CP  (4.6) 
2  2 
1 - r IC  1 - r PC  1 - r IP 2  1 - r CP 

rPC  - r PI r CI 
r PC ( I )  =  (4.7) 
1 - r PI 2  1 - r CI 2 

În  opinia  noastră,  considerăm  că  cei  trei  parametri  propuşi  pentru  analiza  integrată  de 
mediu(AIN) sunt, în majoritatea cazurilor, suficienţi pentru[230]: 
­  identificarea  evoluţiilor  semnificative  ale  aspectelor  de  mediu  (pozitive  sau  negative)  din 
cadrul organizaţiilor;

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  11 

­  evidenţierea cauzelor care au dus la evoluţiile respective în cadrul analizelor/auditurilor pe 
teme de protecţia mediului; 
­  fundamentarea deciziilor pe linie de protecţia mediului; 
­  calificarea  seriozităţii cu care o organizaţie abordează aspectele de mediu. 
Pentru  analize  şi  mai  detaliate,    se  pot  folosi  şi  mai  mult  de  trei  parametri,  dacă  situaţia  o 
impune. Coeficienţii de corelaţie parţială se pot calcula şi analiza, dar în opinia mea, în majoritatea 
cazurilor vor fi suficiente analiza celor trei variabile principale. În Teză se dezvoltă modul în care se 
pot alege unităţile de măsură pentru cele două variabile, cea de­a treia (un indicator de mediu) fiind 
specificată în concentraţiile maxime admisibile din actele normative în vigoare. 
Pentru  folosirea  seriilor  cronologice  în monitorizarea  factorilor  de  mediu am  efectuat unele 
propuneri teoretice pentru adaptarea acestora la specificul industriei constructoare de maşini. 
Ţinând  cont  de  ipotezele  simplificatoare,  în  cadrul  Tezei  s­a  realizat  o  adaptare  a  unei  serii 
cronologice,  pentru monitorizarea  indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  din  industria  constructoare de 
maşini. 

Date statistice privind impactul industriei contructoare de maşini asupra 
mediului în zona centrală a Transilvaniei 

Bazată  pe  date  reale,  pe  valori  măsurate  într­un  interval  de  timp  de  5  ani,  datele 
statistice  prezentate  reprezintă  o  mare  parte  a  Tezei,  cu  grafice  şi  interpretări  bazate  pe  calcule 
statistice dar şi pe o experienţă de 17 ani în domeniul controlului pe linie de protecţia mediului. 
Un alt aspect de mediu ţintă pentru cercetarea efectuată a fost studierea gradului de acoperire a 
poluanţilor  emişi  în  mediu de  sistemul  de  monitorizare/automonitorizare  existent.  Adică,  altfel  spus, 
dacă toţi poluanţii semnificativi emişi în mediu sunt : 
­  menţionaţi în actele de reglementare aferente unei activităţi, instalaţii şi amplasament 
­  cuprinşi într­o supraveghere sistematică 
­  suficient de bine monitorizaţi 
Am propus ca această categorie de indicatori să fie denumiţi indicatori de calitate semnificativi 
pentru  mediu,  (ICSM),  fiecare  instalaţie/ramură  de  activitate,    având  o  amprentă  a  emisiilor.Am 
introdus  această  nouă  denumire,  care  completează  deopotrivă  conceptele  de  abordare  intergată  a 
aspectelor de mediu şi de abordare proporţională a aspectelor de mediu (APAM). 

Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini asupra calităţii apelor 

Din cercetarea statistică s­a concluzionat că, în perioada 2000­2004, dintre toţi factorii de mediu 
studiaţi, pentru apă s­au identificat cele mai multe date disponibile. Acestea, cu unele excepţii, acoperă 
relativ uniform intervalul de timp mai sus menţionat. 
Pentru  ordonarea  informaţiei  şi  menţinerea  confidenţialităţii  datelor,  s­a  folosit  următoarea 
modalitate de notare [233] : 
Indicator de calitate­iniţială judeţ­iniţială unitate 
Exemple :   pH­AB1 înseamnă că şirul de valori sau graficul/ecuaţia se referă la indicatorul de 
calitate a mediului pH, „A” reprezentând de exemplu , judeţul Alba, iar „B” reprezentând unitatea B, 
din judeţul Alba. Ultima cifră, dacă ea există, reprezintă faptul că o unitate poate avea mai multe guri 
de evacuare a apelor uzate(exemplu AB1,AB2) 

Date statistice referitoare la pH­ul apelor uzate evacuate. Exemplificare. 
În  figura  nr.  1  este  prezentată  evoluţia  indicatorului  pH  de  la  instalaţia  AA  din  industria 
constructoare de maşini

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  12 

Variatia valorilor pH­ului 
pH­AA (A­Alba, A­unitatea A) 

valoare pH [unitati pH] 
9,5 

8,5 

7,5 

6,5 

5,5 
0  10  20  30  40  50  60 

luni calendaristice 

v alori masurate  trend polinomial grad 6 
interv al legal admisibil: 6,5­8,5 

Figura 1   Variaţia valorilor pH­ului din apele uzate de la instalaţia AA 

Figura 2 reprezintă histograma valorilor măsurate ale pH­ului apelor uzate evacuate de  instalaţia 
AB.  Noutatea  pe  care  am  introdus­o  cu  această  histogramă  este  analiza  şi  interpretarea  unei  serii 
cronologice făcând abstracţie de factorul de timp. 
În mod similar sunt prezentate în Teză mai multe figuri care sintetizează evoluţia  indicatorului 
pH în alte unităţi aparţinând industriei constructoare de maşini. 
Fiecare grafic este urmat de discuţii şi interpretări. 
Variatia  pH­ului apelor uzate evacuate 
de instalatia AB1(A­Alba,B­unitatea B) 
14

12
12 
10 
frecvente absolute 

10 
8  9 



4  5  Std. Dev = ,64 
2  Mean = 7,47 
2  2  2  2  N = 52,00 

6,50  7,00  7,50  8,00  8,50  9,00  9,50 
6,75  7,25  7,75  8,25  8,75  9,25  9,75 

unitãti pH 
perioada cer cetatã­5 ani 

esantionare aleatorie 

Figura 2  Histograma valorilor măsurate ale pH­ului apelor uzate evacuate de 
instalaţia AB 

Date  statistice  referitoare  la  indicatorul  materii  în  suspensie  din  apele  uzate  evacuate. 
Exemplificare. 

În  cazul  instalaţiei  AB1,  valoarea  medie  este  centrată  peste  concentraţia  maximă  admisibilă 
[233] (figura 3). Se poate observa perioade mari de timp în care CMA­ul a fost depăşit la indicatorul 
de calitate suspensii. De asemenea, cum se poate observa, pe perioada ultimilor doi ani cercetaţi, atât 
amplitudinea  variaţiilor  cât  şi  media  valorilor  au  crescut,  ceea  ce  înseamnă,  evident,  o  înrăutăţire 
vizibilă a situaţiei. 
Analiza histogramei frecvenţelor absolute ale măsurătorilor efectuate la instalaţia AB, evacuarea 
1 (figura 4), indică o lege de probabilitate de tip HI pătrat, cu modul situat la valoarea de 20 mg/l si cu 
o  medie  de  52,2  mg/l,  care  este  foarte  apropiată  de  concentraţia  maximă  admisibilă  (60  mg/l). 
Organizaţia respectivă nu acordă suficientă atenţie aspectelor de mediu.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  13 

Variatia valorii suspensiilor 
Suspensii  AB1(A­ Alba, B­unitatea B, evac.1) 
180 
160 

valoare suspensii [mg/l] 
140 
120 
100 
80  CMA 

60 
40  VAT 

20 

0  10  20  30  40  50  60 

luni calendaristice 

valori masurate  trend polinomial grad 6 
CMA=60[mg/l]  VAT=54[mg/l] 

Figura 3 Variaţia valorilor suspensiilor din apele uzate evacuate de la instalaţia AB,   evacuarea nr.1 
Histograma mãsurãtorilor suspensiilor 
la instalatia AB, evacuarea 1 
20 

16 
frecvente absolute 

10 

7  Std. Dev = 35,21 

5  5  Mean = 52,2 
4  4 
0  2  N = 53,00 
10,0  30,0  50,0  70,0  90,0  110,0  130,0  150,0 
20,0  40,0  60,0  80,0  100,0  120,0  140,0 

Valoare suspensii AB1 [mg/l] 
perioada cer cetatã­ 5 ani 

esantionare  aleatorie 

Figura 4  Histograma valorilor măsurate ale suspensiilor din apele uzate evacuate de instalaţia 
AB (A­Alba, B­unitatea B) 

Date statistice referitoare la indicatorul cianuri totale. Exemplificare. 

Depăşirea de 3,5 ori a valorii maxime admisibile pentru cianuri (figura 5) şi repetarea acesteia la 
un  interval  de  circa  două  luni,  poate  indica  două  deversări  accidentale.  Repetarea  acestora  la  un 
interval relativ scurt relevă o stare de anormalitate în privinţa epurării apelor uzate evacuate. Cele două 
valori  de  1,5  [mg/l]  ne  indică  probabil  tot  deversări  de  ape  uzate,  dar  care  au  fost  prelevate  după 
trecerea concentraţiei maxime de cianuri. Instalaţia SC trebuie să îmbunătăţească modul de verificare a 
calităţii apelor uzate evacuate.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  14 

Variatia concentratiei ionilor CN 
CN­SC(S­Sibiu, C­ unitatea C) 

valori masurate [mg/l] 
3,5 

2,5 

1,5 
1  CMA 
0,5 
VAT 

0  10  20  30  40  50  60 
luni calendaristice 
valori masurate  trend logaritmic 

CMA=1[mg/l]  VAT=0,9[mg/l]

Figura 5 Variaţia concentraţiei de cianuri totale în apele evacuate de instalaţia SC[233] 
Pentru indicatorul Reziduu fix, din datele cercetate şi prezentate în figura 6 rezultă că instalaţia 
nu a depăşit valoarea de prag de atenţie VAT şi valoarea concentraţiei maxime admisibile CMA. 
Variatia valorilor reziduului fix 
Reziduu fix AB2(A­Alba, B­unitatea B, evac.2) 
val reziduu fix 

1500 
[mg/l] 

1000 

500 


0  10  20  30  40  50  60 
luni calendaristice 
valori m as urate  tre nd polinom ial grad 6 
CM A=2000[m g/l] 

Figura 6  Variaţia concentraţiei reziduului fix în apele evacuate de instalaţia AB, evacuarea 2 
Pentru instalaţia SH, concentraţia ionilor de zinc atinge periodic valori uriaşe, depăşind chiar şi 
de  100  de  ori  valorile  maxime  admisibile  (figura  7).  Instalaţia  are  mari  probleme  referiotare  la 
neutralizarea  apelor  uzate  evacuate.  Pentru  astfel  de  cazuri,  sunt  necesare  măsuri  imediate şi  ferme. 
Acestea nu pot fi considerate poluări accidentale, din moment ce s­au repetat. Cazul instalaţiei SH ne 
arată cât de mult poate să se depăşească CMA, la anumiţi indicatori de calitate ai mediului[233]. 

Variatia concentratiei ionilor de Zn 
Zn­SH (S­Sibiu, H­unitatea H) 

390 

340 
valori masurate 

290 

240 
[mg/l] 

190 

140 

90 

40 
luni calendaristice 
CMA 
­10 
0  10  20  30  40  50  60  70 

CMA =0,5(mg/l)  valori masurate  Expon. (valori masurate) 

Figura 7 Variaţia concentraţiei ionilor de zinc în apele evacuate de instalaţia SH 
CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  15 

În mod similar  s­au analizat concentraţii  şi ale  altor ioni de metale  grele (Cr 6+,Cd), substanţe 


extractibile cu solvenţi organici şi consumul chimic de oxigen CCO­Cr. 

Date statistice referitoare la impactul industriei constructoare de maşini asupra calităţii aerului. 
Exemplificare. 

Din  analiza  surselor  de  emisii  efectuată  la  unităţi  s­a  constatat  că  poluarea  generată  de 
unităţile industriei constructoare de maşini nu ridică probleme deosebite. Pentru a verifica ipoteza 
am efectuat o cercetare pe acest subiect în anuarele statistice pe întreaga perioadă a anilor 2000­ 
2004  precum  şi  în  unele  lucrări  de  specialitate[80,81,82,83,84,85,86,87,88,40  ]  referitoare  la 
Inventarul Naţional de Emisii în aer[233]. 
Analizând  indicatorii  de  calitate  la  care  au  existat  depăşiri  şi  localităţile  unde  s­au  înregistrat 
acestea, concluzia este că industria constructoare de maşini nu generează emisii de substanţe poluante 
în aer, care să depăşească concentraţia maximă admisibilă (CMA). 
Această ipoteză este confirmată şi de alţi autori, în mod indirect, prin clasificarea surselor majore 
ale poluanţilor atmosferici. 
Concluzia care rezultă din cercetarea datelor statistice referitoare la emisii, este că  industria 
constructoare de maşini nu generează noxe semnificative în aer. 
Menţionez  că  această  concluzie  a  rezultat  în  baza  unor  date  reale,  colectate  din  documentele 
menţionate în bibliografie şi din bazele de date ale Agenţiilor de protecţia Mediului Judeţene. 

Date statistice referitoare la zgomot. Exemplificare. 

Cercetările efectuate recent [76, 87,88]arată că în România poluarea sonoră urbană a înregistrat 
un trend ascendent (de la valori medii de 50 dBA la începutul anilor 80, la valori medii de 70 dBA în 
1999, pentru  locuinţe  situate  în  apropierea  traficului  intens).  Această  tendinţă  s­a  generalizat  pentru 
toate aşezările urbane, fiind o ameninţare majoră care poate afecta serios sănătatea populaţiei. 
Majoritatea instalaţiilor din industria constructoare de maşini sunt situate în centre urbane, sau la 
limita acestora. O altă caracteristică specifică  sectorului mai sus menţionat este faptul că majoritatea 
zgomotului  produs  în  timpul  desfăşurării  activităţii,  este  generat  în  incinte  închise.  Din  punct  de 
vedere  al  protecţiei  mediului  acest  aspect  este  mai  puţin  relevant,  fiind  considerat  şi  reglementat  de 
Legea Protecţiei Muncii, nr.90/1996. 
Determinările de zgomot care au fost studiate se referă la două amplasamente diferite situate în 
două centre urbane diferite. Perioada de timp urmărită a fost 1995­2004. 
Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr.1 

Tabelul nr.1   Determinări sonometrice la limita zonei unităţii AB 
(A­ zona judeţului Alba, B­unitatea B) 
1995  1996  1997  1998  1999  2000  2001  2002  2003  2004  CMA 
Ian  58  62  55  48  58  48  52  55  56  59  65 
Febr  56  56  47  68  62  58  52  51  64  56  65 
Mart  57  64  49  47  58  54  50  54  59  59  65 
Apr  54  66  41  58  54  58  51  58  56  62  65 
Mai  57  70  42  52  42  63  55  59  58  60  65 
Iun  56  49  51  50  56  56  51  55  56  64  65 
Iul  48  47  45  55  54  54  52  58  44  68  65 
Aug  50  46  58  52  52  50  52  54  50  69  65 
Sept  51  45  60  54  51  54  58  58  56  68  65 
Oct  52  48  58  56  45  55  53  59  60  67  65 
Noi  48  51  50  58  48  56  50  50  58  56  65 
Dec  42  48  54  56  53  52  56  52  54  57  65 

Am observat că, pe o perioadă de 10 ani au existat, pentru unitatea B doar trei depăşiri ale CMA, 
iar în ultimii şase ani, nici o depăşire[233]. 
Analiza  statistică  a  datelor  relevă  o  distribuţie  normală  a  acestora,  conform  histogramei  din 
figura 8, moderat asimetrică, cu dominanta situată sub zona limitelor admisibile pentru zgomot[233].

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  16 

Determinari sonometrice unitatea AB 
40 

30  32 

frecvente 
20 

18 
17 

10  12 
10  Std. Dev = 5. 92 

Mean = 54.6 

3  4  4  4  N = 120.00 

40.0  45.0  50.0  55.0  60.0  65.0  70.0 
42.5  47.5  52.5  57.5  62.5  67.5 

Intervale de valori masurate [dB] 
interval de timp c ercetat : 10 ani 

Figura 8     Boxplot­ul determinărilor sonometrice pentru unitatea cod AB 

În mod similar, pentru unitatea AC valorile măsurate indică faptul că atât media cât şi modul nu 
depăşesc valorile maxime admisibile stabilite de actele normative în vigoare. 
Concluzia pe care o emitem este că din punct de vedere al zgomotului, industria constructoare 
de maşini nu produce o poluare semnificativă[233].

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  17 

5. CERCETĂRI REFERITOARE LA CALITATEA MEDIULUI ÎN INDUSTRIA 
CONSTRUCTOARE DE MAŞINI 

5.1 Identificarea aspectelor de mediu 

Pentru  o  identificare  cât  mai  completă  a  aspectelor  de  mediu  din  cadrul  unităţilor  industriei 
contructoare de maşini s­a efectuat o cercetare în cadrul unor agenţi economici de profil, pe bază de 
chestionar. Acesta a fost conceput astfel încât să cuprindă toate aspectele care pot avea un impact de 
mediu  direct  şi/sau  indirect.  Rezultatele  sunt  prezentate  în  tabelul  nr.  3,  iar  discuţiile  referitoare  la 
acesta sunt dezvoltate în Teză [234]. 

Tabelul nr. 3    Identificarea aspectelor de mediu în unităţi ale industriei constructoare de maşini 
Nr.  Unitatea  Unitatea  Unitatea  Unitatea  Unitatea 
Aspecte de mediu 
crt.  A [%]  B  [%]  C [%]  D [%]  E [%] 
Emisii lichide în ape de suprafaţă, ape 
1  18  13  20  12  15 
freatice sau în canalizări 
2  Posibilitatea de poluare a solului  7  12  10  13  13 
3  Emisii în aer  2  5  5  10  2 
Depozitare necorespunzătoare de 
4  10  12  10  9  10 
deşeuri 
5  Zgomot şi vibraţii  0  0  0  0  0 
6  Pierderi de apă şi energie  3  4  5  3  3 
7  Pierderi de materii prime şi materiale  4  7  4  3  4 
Risc pentru sănătatea personalului 
8  20  22  8  11  14 
unităţii 
9  Risc de incendiu şi explozie  7  9  7  8  9 
10  Disconfort olfactiv  5  6  5  5  6 

5.2  Indicatori propuşi 

Pentru  studierea  fenomenelor  de  poluare  cauzate  de  emisiile  instalaţiilor  am  conceput    o 
serie de indicatori care să descrie evoluţia emisiei  unui anumit poluant. Aceşti indicatori (simpli 
şi  sintetici)  pot  fi  calculaţi  plecând  de  la  datele  reale  ale  măsurătorilor  efectuate.    Indicatori 
simpli[231,234] : 
a). Numărul de depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile NDCMA 
b). Numărul de depăşiri ale valorii de atenţie – NDVAT 
c). Distanţa medie faţă de CMA ­ RDmcma 
d). Distanţa medie faţă de VAT ­ RDmvat 
e). Indicatorul relativ de amplitudine a variaţiei, pe un anumit interval de timp, IRAV(T) 
Toţi  aceşti  indicatori  propuşi  pot  fi  folosiţi  în  cazul  existenţei  unei  automonitorizări  discrete. 
Semnificaţia diferitelor valori ale indicatorilor NDVAT şi NDCMA sunt detaliate în capitolul 5. 
Indicatori sintetici[231,234] : 
f). IRDCMA­Intervalul relativ de depăşire al CMA 
n

å t  i
IRDCMA=  i =1 

g).intervalul relativ de depăşire a valorii de atenţie –IRDVAT 
p

å m  i
IRDVAT =  i =1 

h). Depăşirea integrală a CMA ­  DI CMA  definit de formula

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  18 
n

å a  i 
DI CMA  = T  i = 1 
ò f ( t ) dt 

i). Depăşirea integrală a valorii de atenţie­  DI VAT  definit de formula 


n

å b 
i = 1 

DI VAT  = T 
ò f ( t ) dt 

5.3 Adaptarea fişelor Shewhart pentru studierea evoluţiei emisiilor 

O  altă  metodă  relativ  simplă  şi  eficace  pe  care  o  propunem  pentru  urmărirea  evoluţiei 
indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  dintr­un  proces  industrial  este  folosirea  fişelor  de  control 
Shewhart.  [223].    În  metoda  propusă  am  adaptat  formula  indicelui  de  capabilitate  am  calculat 
capabilitatea procesului de epurare (CPE), cu expresia[223] :
0 , 95 CMA 
CPE = 
6 sˆ  
Pentru  fiecare  indicator  de  calitate  a  mediului  la  care  au  existat  date  am  calculat  capabilitatea 
procesului  de  epurare.  Rezultatele au indicat  atât  procese  capabile  cât  şi  procese  de  epurare  care nu 
erau capabile.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  19 

6. MODELAREA ŞI SIMULAREA IMPACTULUI 

În  ultimele  două  decenii  preocupările  din  întreaga  lume  pentru  abordarea  ecologică  a  întregii 
activităţi umane, în special a  proceselor industriale  au crescut în mod constant. Tendinţele generale se 
pot împărţi în trei mari direcţii: dematerializare, detoxifiere şi decarbonizare a proceselor. 
În  acest  context  considerăm  că  se  înscrie  şi  modelarea  şi  simularea  fenomenelor  ,  care  este 
folosită din ce în ce mai mult în toate domeniile. 
Consider  că  nu  s­a  acordat  suficientă  atenţie  metodelor  de  prevenire  a  accidentelor  mici  şi 
urmăririi  evoluţiei  indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  în  zona  situată  sub  CMA.  Altfel  spus, 
caracterul preventiv post­autorizare. 

6.1 Propunere de model (1) 

După o prezentare generală a modelelor şi o clasificare a acestora am prezentat două modele pe 
care le­am creat. 
Primul  model,  în  sinteză,  determină  proporţia  de  depăşiri  (poluări  accidentale)  ce  rămân 
nedetectate cu  expresia [41,234]:
q (1 - P )
P pan =  , 
(1 - qP ) 
în care : 
P­ proporţia de determinări efectuate şi 
q­ probabilitatea ca să apară o depăşire a CMA 
Modelul prezentat mai sus ar putea fi folosit pentru optimizarea frecvenţei de automonitorizare a 
factorilor de mediu cu cheltuieli de mediu mai mici. 

6.2.Urmărirea fenomenelor de poluare cu ajutorul unui model Poisson 

O altă abordare propusă este urmărirea fenomenelor de poluare cu ajutorul unui model Poisson. 
Aplicarea unui model Poisson pentru caracterizarea emisiilor se poate face , în opinia noastră, cu 
următoarele precizări iniţiale : 
­  fiecare  caz  în  care  concentraţia maximă  admisibilă  (CMA) pentru un anumit  indicator de 
calitate a fost depăşită, se consideră un eveniment ce va fi luat în considerare în modelul Poisson ; 
­  se defineşte un interval de timp care să cuprindă respectivul eveniment. 
Astfel,  vom  avea  n  intervale  de  timp,  din  care  ,  din  diverse  motive,  pot  apărea  k  evenimente 
nedorite, în speţă poluări accidentale şi/sau depăşiri ale CMA[230,234]. 
Probabilitatea  de  a  avea  k  cazuri de poluare peste  limitele  convenţional  acceptate  într­o  zi  este 
dată de relaţia [1,14,230]:
lk 
P ( X  = k ) = e -l , 
k ! 
dacă se cunoaşte valoarea medie a repartiţiei Poisson M(X)= l . 
Pentru a exemplifica modul în care se poate aplica acest model, s­a luat un caz concret. 
Pentru  fiecare  indicator  de  calitate  a  mediului  studiat  se  poate  analiza  eficienţa  procesului  de 
epurare.
Consider  că  modelul  Poisson  poate  fi  bine  aplicat  în  studiul  fenomenelor  de  poluare  pentru 
cazuri de depăşiri ale CMA. 
De  asemenea,  consider  că  standardizarea  intervalelor  şi    valorilor  parametrului l  poate 
contribui la îmbunătăţirea caracterizării siguranţei proceselor de epurare din cadrul unei instalaţii. 
O valoare mare pentru rata l  indică un management de mediu insuficient de bine organizat. Cu 
cât  rata l  ia  valori  subunitare  mai  mici,  putem  afirma  că  organizaţia  respectivă  beneficiază  de  un 
management de mediu acceptabil. O variaţie de la valori mai mari la valori mai mici a lui l  indică o 
îmbunătăţire a activităţii din punct de vedere al protecţiei mediului[230,234].

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  20 

Consider că metoda şi intervalele valorice propuse mai sus pentru parametrul l  se pot  extinde 
în toate domeniile,  datorită caracterului general al acesteia. 
În finalul capitolului se face o prezentare rezumativă a simulării stochastice cu metoda Monte­ 
Carlo urmată de prezentarea simulării unei repartiţii Poisson. 

6.3 Utilizarea metodei Weibull pentru simularea proceselor de poluare 

Relaţia  ce  exprimă  probabilitatea  funcţionării  fără  căderi  până  la  momentul  t  şi  care  este  mult 
utilizată în teoria fiabilităţii are forma [93,14,92] :
b
R X  ( x ;  b  , l )  =  1  - F X  ( x ;  b , l )  = e - l x 
Prin analogie, consider că funcţia de fiabilitate poate fi folosită şi ca funcţie ce descrie aspecte 
de mediu. 
Funcţia de „ecologitate”(procese de producţie nepoluante) poate fi caracterizată în general de 
aceleaşi  relaţii  matematice  ca  şi  funcţia  de  fiabilitate  Fiabilitatea  reprezintă  capacitatea  sistemului 
tehnic  de  a  funcţiona  un  timp  determinat  menţinându­şi  parametri  prestabiliţi,  sau  altfel  spus 
siguranţă în funcţionare. Această noţiune este folosită în general cu privire la aspectele de producţie. 
Menţinerea  unor  procese  de  producţie  acceptabile  din  punct  de  vedere  al  protecţiei  mediului 
reprezintă o extindere a noţiunii de fiabilitate în domeniul ecologiei[234]. 

6.4. Programare 

Programul  de  urmărire  a  evoluţiei  indicatorilor  de  calitate  ai  mediului  are  următoarele 
caracteristici principale : 
1.Crearea unei baze de date care să cuprindă mai mulţi indicatori : 
­ 10 indicatori de calitate ai mediului notaţi cu I1, I2,.......I10, fiecare dintre aceştia având o 
valoare a concentraţiei maxime admisibile, notate cu CMAI1, CMAI2,.......CMAI10. 
­  trei indicatori care să arate nivelul producţiei, notaţi cu P1, P2 şi P3 . 
­  doi indicatori care să arate nivelul cheltuielilor de mediu din cadrul unităţii notaţi cu C1 
şi C2 
2.Toţi indicatorii semnificativi trebuie să poată fi supravegheaţi. 
3.Pentru cei trei parametri principali propuşi se pot considera trei caracteristici (variabile) 
I,P şi C care reprezintă, pentru aceeaşi perioadă de timp : 
I­ un indicator de calitate a mediului ce trebuie luat în considerare, 
P­ volumul producţiei, 
C­ volumul investiţiilorde mediu din cadrul organizaţiei/instalaţiei. 
Notăm  următorii coeficienţi de corelaţie parţială : 
r IP (C )  ­  coeficientul  de  corelaţie  parţială  dintre  indicatorul  de  calitate  a  mediului  I  şi  volumul 
producţiei P, fără influenţa exercitată de cheltuielile de mediu C 
r IC ( P ) ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre indicatorul de calitate a mediului I şi cheltuielile 
de mediu C, fără influenţa exercitată de volumul producţiei P 
r PC ( I )  ­ coeficientul de corelaţie parţială dintre volumul producţiei P şi cheltuielile de mediu C, 
fără influenţa exercitată de indicatorul de calitate a mediului I. 
Pentru ca analiza  să  fie completă, programul calculează şi coeficienţii de corelaţie totală, adică 
ţinând cont şi de influenţa celei de­a treia variabile , adică  r IP , r IC  şi  r PC  . 
Pentru calcularea probabilităţii de a avea  k  valori depăşite ale CMA într­un interval de timp 
[0, t ]  se va folosi expresia [220] 
( lt ) k
P [ N ( t ) = k ] = exp( -lt )  k = 0, 1,2,........ 
k ! 
Pentru calculul lui l  se va  introduce o valoare CMA I1, CMA I2 etc., stabilită de cercetător, de 
la început şi introdusă în program.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  21 

După introducerea acestor date, programul va calcula şi se va afişa o probabilitate de a se depăşi 
indicatorii  de  calitate  a  mediului,  pe  intervalul  de  timp  pe  care  se  doreşte  a  se  realiza  prognoza. 
Rezultatele se vor analiza/interpreta. 

6.5. Exemplificare [303] 

În baza de date  a programului “Monitorizarea corelată a factorilor de mediu” MCFM­01 se 
pot introduce indicatori de calitate a mediului “I”, date referitoare la volumul producţiei “P” şi valori 
ale cheltuielilor de protecţia mediului “C”. 
După introducerea datelor, se aleg trei indicatori (un indicator de calitate a mediului, un indicator 
al nivelului de producţie şi un indicator pentru nivelul cheltuielilor de mediu) şi se introduc în fereastra 
de  dialog..  După  rulare,  programul  va  afişa  valorile  coeficienţilor  de  corelaţie  parţiali  şi  totali  ca  în 
figura 9 Interpretarea acestora se poate face de către personalul calificat pe linie de protecţia mediului 
din cadrul unităţilor economice, sau de către reprezentanţii autorităţii de mediu cu competenţe în acest 
sens. 

Figura 9. Afişarea rezultatelor pentru coeficienţii de corelaţie în cadrul programului MCFM­01. 

Pentru prognozarea probabilităţilor de depăşire ale anumitor valori, bazate pe datele existente în 
baza  de  date  a  programului,  se  vor  introduce  valorile  solicitate  în  fereastra  de dialog  a programului 
(figura 10). 

Figura  10.  Interfaţa  pentru  introducerea  datelor  pentru  calculul  de  probabilităţi  a  programului 
MCFM­01

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  22 

7.CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE 

7.1  Concluzii 

­  Politicile  actuale  de  mediu  un  caracter  prea  general.    Conceptele  elaborate  pentru  susţinerea 
acestora,  cum  ar  fi  cel  al  dezvoltării  durabile,  pe  lângă  suportul  financiar  mai  are  nevoie  şi  de 
instrumente concrete, detaliate cu ajutorul cărora să se materializeze construcţiile teoretice. 
­  Relaţiile dintre real şi legal precum şi impactul acestora  prin modelele matematice propuse îşi 
propun  să  facă  trecerea  de  la  abordarea  deterministă  la  cea  stochastică,  bazată  pe  recunoaşterea  şi 
acceptarea probabilităţii în problematica de protecţia mediului. 
­  Sunt necesare modificări ale  legislaţiei de mediu. De aceea  am făcut numeroase propuneri de 
modificare  şi/sau  completare  a  actelor  normative  în  vigoare  şi  am  propus  conceptul  original  de 
abordare proporţională a aspectelor de mediu (APAM) 
­  Industria constructoare de maşini, ca de altfel şi  alte ramuri  industriale, au nevoie de metode 
moderne  de  urmărire  a  proceselor  de  producţie  şi  a  proceselor  de  epurare.  Metodele  create  şi 
prezentate în Teză pot fi utile în managementul de mediu a unităţilor economice. 
În acelaşi timp, prin folosirea lor cheltuielile de mediu pot scădea semnificativ. 
­  Modelele realizate aproximează mult mai bine realitatea din cadrul  proceselor ce se desfăşoară 
în cadrul organizaţiilor productive. Abordarea stochastică în acest domeniu este utilă. 
­  Emisiile  care  depăşesc concentraţiile  maxime  admisibile  şi  sistemele  de  epurare  care  nu  sunt 
capabile reprezintă un semnal de alarmă referitor la faptul că nici o emisie din nici un sector economic 
nu trebuie neglijată. Trebuie să se  stabilească mai clar fluxul emulsiilor uzate, gradul de colectare a 
uleiurilor uzate şi gradul de recirculare a apelor tehnologice. 
­  Poluarea  cu metale grele a apelor uzate provenite de la instalaţii din industria constructoare de 
maşini nu este suficient de bine controlată. 
­  Prin  lărgirea  ariei  de  exprimare,  metodele  statisticii  matematice  sunt  folosite  şi  în  protecţia 
mediului. Fenomenul de globalizare este tot mai evident şi în sectorul protecţiei mediului. 
­  Folosirea metodelor descrise în Teză depinde de abilitatea managerilor, de nivelul de instruire 
şi, în general, de politica de mediu a organizaţiei. 
­  Modelele  informatice  proiectate  şi  descrise  în  Teză  şi  analiza  statistică  efectuată,  reprezintă 
câteva modele simple, care pot deveni instrumente utile în luarea unor  decizii argumentate ştiinţific. 

7.2 Contribuţii originale   în domeniul legislaţiei de mediu 

Analiza  critică  a  legislaţiei  de  mediu  a  generat  o  serie  de  propuneri  de  modificare  şi/sau 
completare a actelor normative specifice protecţiei mediului, dintre care amintim: 

Ø  Introducerea  şi  dezvoltarea  conceptului  de  abordare  proporţională  a  aspectelor  de  mediu 
(APAM) 
Ø  Necesitatea  unei    evalualuări  după  ce  operatorul  funcţionează  la  capacitate,    făcută 
după aceleaşi criterii ca evaluarea iniţială . 
Ø  Angajarea mai multor  pârghii economice stimulative 
Ø  Îmbunătăţirea colaborării cu autorităţile publice pentru situaţii de urgenţă la nivel local 
Ø  Îmbunătăţirea proporţionalităţii la modul de sancţionare a contravenţiilor de mediu 
Ø  Pentru studiile de impact, precizarea unei  marje de eroare maximă a datelor prezentate 
Ø  Stabilirea şi impunerea prin lege a unui procent minim de recuperare a uleiurilor uzate, 
în funcţie de categoria de colectare şi activitatea în care este folosit. 
Ø  Stabilirea şi impunerea prin lege a unui grad de recirculare minim acceptabil (GRMA) 
pentru recircularea apelor, în funcţie de activitatea desfăşurată 
Ø  Corelarea frecvenţei de automonitorizare cu evoluţia emisiilor 
Ø  Corelarea/armonizarea unor termene ale procedurilor de consultare a publicului
CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  23 

Ø  Corectarea unor inconsecvenţe terminologice la legislaţia privitoare la calitatea aerului 
Ø  În perioada în care limitele admisibile ale emisiilor sunt depăşite am propus ca taxele la 
fondul de mediu să fie direct proporţionale cu depăşirile valorilor limită. 
Ø  Stabilirea unor  limite referitoare la stocul maxim admis de deşeuri în incinta unităţilor 
Ø  Extinderea sistemului depozit şi pentru bateriile comercializate 
Ø  Concretizarea prin lege a răspunderii realizatorului de bilanţuri. 
Ø  Etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase să cuprindă  şi 
recomandări  succinte şi utile în privinţa eliminării ambalajelor 

7.3 Contribuţii originale în domeniul sistemelor de monitorizare/automonitorizare a factorilor 
de mediu: 

Ø  Dezvoltarea  în  mod  original  a  conceptului  de  abordare  integrată  a  aspectelor  de  mediu    şi 
realizarea unui program care să poată fi utilizat în cadrul unităţilor economice, dar şi în cadrul 
controalelor pe linie de protecţia mediului. 
Ø  Realizarea prelucrării şi interpretării unor măsurători , dintr­o perioadă de 5 ani, ale indicatorilor 
de calitate ai mediului la 6 unităţi ale industriei constructoare de maşini. 
Ø  Cercetarea,  pe  o  perioadă  de  5  ani,  a  statisticilor  existente  cu  privire  la  calitatea  aerului  prin 
prisma identificării emisiilor generate de industria constructoare de maşini 
Ø  Efectuarea de măsurători de zgomot, pe o perioadă de 5 ani,  la două unităţi, reprezentative din 
industria constructoare de maşini 
Ø  Efectuarea  unui  studiu  comparativ,    a  datelor  existente  din  automonitorizarea  unei  unităţi  şi 
datele existente din monitorizarea efectuată prin  măsurători de autoritatea de mediu, pe aceeaşi 
perioadă şi la aceeaşi indicatori 
Ø  Adaptarea  seriilor  cronologice  la  studierea  fenomenelor  de  poluare  generate  în  industria 
constructoare de maşini 
Ø  Introducerea noţiunii de amprentă a emisiilor 

7.4 Contribuţii originale în domeniul cercetărilor referitoare la calitatea mediului în industria 
constructoare de maşini 

Ø  Crearea  şi  dezvoltarea  unei  metode  complexe  de  analiză  a  performanţelor  de  mediu,  numită 
Analiză Integrată de Mediu (AIM) 
Ø  Identificarea mai completă a aspectelor de mediu din cadrul unităţilor industriei contructoare de 
maşini  printr­o  cercetare  în  cadrul  unui  număr  de  agenţi  economici  de  profil,  pe  bază  de 
chestionar. 
Ø  Conceperea  şi  realizarea  a  5  indicatori  simpli    şi  4  indicatori  sintetici  pentru  studierea 
fenomenelor de poluare cauzate de emisiile instalaţiilor 
Ø  Adaptarea fişelor Shewhart pentru studierea evoluţiei emisiilor 
Ø  Propunerea de studiere a aspectelor de mediu cu ajutorul procedeului de  benchmarking 

7.5 Contribuţii originale în domeniul modelării şi simulării fenomenelor 

Ø  Conceperea şi realizarea unui model matematic ce determină proporţia de poluări accidentale ce 
rămân nedetectate 
Ø  Conceperea şi realizarea unui model matematic şi al unui program de urmărire a fenomenelor de 
poluare cu ajutorul unui model Poisson. 
Ø  Stabilirea  intervalelor  acceptabile de  variaţie  pentru parametrul l  a  repartiţiei Poisson,  pentru 
urmărirea fenomenelor de poluare 
Ø  Propunerea  de  standardizare  a  intervalelor  şi    valorilor  parametrului l  pentru  îmbunătăţirea 
caracterizării siguranţei proceselor de epurare 
Ø  Propunerea  de  utilizare  a  metodei  Weibull  pentru  simularea  proceselor  de  poluare  (abordare 
exclusiv teoretică)

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  24 

8. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI 

Definiţii 

AIN*­analiza integrată de mediu: analiză complexă ce vizează performanţele de mediu, care ţine 
cont şi de alţi parametri de funcţionare a  instalaţiei, pe lângă  indicatorii de calitate ai mediului  şi  de 
relaţiile dintre aceştia. 
APAM*­ abordarea proporţională a aspectelor de mediu: extinderea noţiunii de proporţionalitate 
asupra  întregii  activităţi  referitoare  la  protecţia  mediului,  din  faza  elaborării  actelor  normative, 
continuând cu menţinerea acesteia în cadrul pârghiilor economice specifice, în domeniul drepturilor şi 
obligaţiilor agenţilor economici  şi a autorităţii de mediu, în domeniul controlului şi a sancţiunilor pe 
linie de protecţia mediului. 
CPE  *­capabilitatea  procesului  de  epurare:  capacitatea  instalaţiilor  de  depoluare  de  a  asigura 
menţinerea în zona acceptabilă  a emisiilor (sub valoarea CMA) pentru fiecare  indicator semnificativ 
de calitate a mediului pentru procesul de producţie studiat. 

Abrevieri 

CCO­Cr – consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) 
CMA – Concentraţie maximă admisibilă 
CN ­ Cianuri totale 
EIM ­evaluarea impactului asupra mediului 
ER ­evaluarea riscului 
GRMA*­grad de recirculare minim acceptabil 
H.G.­ Hotărâre de Guvern 
ICSM*­ indicatori de calitate semnificativi pentru mediu 
IRDCMA*­Intervalul relativ de depăşire al CMA 
IRDVAT*­ intervalul relativ de depăşire a valorii de atenţie 
LCI ­Inventarul ciclului de viaţă 
M.A.P.M­ Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului 
MCE ­monitoringul continuu al emisiilor 
MPE ­monitoringul prognozat al emisiilor 
MWFs (MetalWorking Fluids)­ fluide de aşchiere 
NDCMA­ Numărul de depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile 
NDVAT­ Numărul de depăşiri ale valorii de atenţie 
O.U.G.­ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 
UE­ Uniunea Europeană 
VAT­ valoare de atenţionare 

* ­concepte noi şi originale elaborate în cadrul Tezei

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  25 

9. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 

1.  Andrei, Tudorel.,Stancu, Stelian.,Pele, Traian, Daniel., Statistică. Teorie şi aplicaţii, Ediţia a doua, 
Ed. Economică, Bucureşti, 2002 
6.  ASM  International  Handbook  Committee.  Metals  Handbook  Ninth  Edition,  vol  16  Machining. 
Materials Park, Ohio, 19955 
14. Blezu, Dorin., Statistică, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2002 
23.  Cristopher,  Wood.,ş.a.  Evaluation  of  the  performance  of  the  EIA  Process.  Final  Report,  vol.I. 
Manchester, 1996 
25. Deutsche Geselschaft fur Technische Zusammenarbeit, 1995 
28. Directiva Consiliului 85/337/CEE 
30. Directiva Consiliului 97/11/CE 
32. Domniţa,  Frăţilă.  Cercetări  privind  tehnologiile  de  prelucrare  ecologice  în  contrucţia  de  maşini. 
Teză de doctorat. Cluj Napoca. Universitatea Tehnică, 2003 
39. Fabian  Ana,  Onaca  Rodica,  Ecologie  aplicată.  Cine  se  teme  de  ecologie  ?  Ed.  Sarmis,  Cluj­ 
Napoca, 1999 
40. Ghidra, Vasile.,Zaharia, Constantin.,Monitorizarea calităţii mediului.Ed.Studia, Cluj­Napoca,2003 
41. Gorunescu,Florin.,Augustin,Prodan.  Modelare  stochastică  şi  simulare,  Editura  Albastră,  Cluj­ 
Napoca, 2001 
73. Infoterra România, Buletin de informare Infoterra, Managementul Mediului,  Bucureşti,1998 
74. Institute  of  Advanced  Manufacturing  Sciences,Inc.,  A  Pollution  Prevention  Manual  for  Metal 
Finishers  http://www.epa state.oh.us/opp/mfrm.txt 
76. Institutul  European  din  România,  Impactul  implementării  unor  directive  ale  UE  pentru  protecţia 
mediului înconjurător cu privire la zgomot (studiu B1­2) 2003 
80. Institutul  Naţional  de  Statistică.  Anchete  statistice  de  mediu.  EuropeAid/114921/D/SV/RO. 
Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă. Bucureşti, 2004 
81. Institutul  Naţional  de  Statistică.  Anchete  statistice  de  mediu.  EuropeAid/114921/D/SV/RO. 
Rezultatele studiului statistic privind inventarul naţional de emisii în aer. Bucureşti, 2004 
82. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2004. Bucureşti, 2005 
83. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2003. Bucureşti, 2004 
84. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2002. Bucureşti, 2003 
85. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2001. Bucureşti, 2002 
86. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic al României, pentru anul 2000. Bucureşti, 2001 
87. Institutul Naţional de Statistică. Mediul înconjurător în România. Culegere de date statistice. Ediţia 
2001. Bucureşti, 2002 
88. Institutul Naţional de Statistică. Mediul înconjurător în România. Ediţia 2000. Bucureşti, 2001 
92. Isaic­Maniu, Al.,Vodă,V,Gh..Manualul calităţii. Ed. Economică, Bucureşti,1997 
93. Isaic­Maniu, Alexandru.,Metoda Weibull. Aplicaţii. Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1983 
152.  Legea  protecţiei  mediului  nr.  137/29.12  1995  (republicată  în  2002)  şi    modificată  şi 
completată de   O.U.G.nr.91/20.06.2002 
155.  Mac I., Ştiinţa Mediului, Ed. Europontic, Cluj Napoca, 2003 
166.  Nordic Council of Ministers, DEA­ an aid for identification of BAT in the inorganic surface 
treatment industry, Copenhagen, 2002 
171.  Ordin M.A.P.M. nr.184/21.09.1997 
184.  Ordinul M.A.P.M.nr.860/26.09.2002 
197.  Pacific  Northwest  Pollution  Prevention  Resource  Center,  Supercritical  Carbon­dioxide 
Cleaning Technology (SCCO2). http://www.pprc/p2tech/co2/co2intro.html 
198.  Pastakia  C.M.R.  and  Arne  Jensen,  The  rapid  impact  assessment  matrix  for  EIA, 
Environment Impact Assessment Review nr.18, New York,1998 
199.  Peter  Wathern,  Environmental  Impact  Assessment.  Theory  and  Practice    Routledge 
London and New York, 1995 
208.  Raymond  R.  Tan  ş.a.  Environmental  Life  Cycle  Assessment:  a  tool  for  public  and  corporate 
policy development
CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 
REZUMAT  26 

220.  Steven,  Kay.  Intuitive  Probability  and  Random  Processes  using  MATLAB,  Editura  Springer, 
New  York, 2006 
221.Stevens,Tim.,Software  cuts  clean  air  costs.  Industry  Week.  Cleveland,  Jan 
17,1994.Vol.243,Iss2pg  .45,3pgs 
230.  Trifu, Mircea., The Use of the Poisson distribution in Modeling Pollution Phenomena. Revista 
Acta Oecologica, vol.XIV , nr.1­2,  2007, pp 97­108., Contributions to the integrated approach of 
the  environmental  aspects.  Revista  Acta  Oecologica,  vol.XV,  nr.1­2,  2008.,Ed.  Universităţii 
„Lucian Blaga” din Sibiu 
231.  Trifu,Mircea.,  Indicators  for  the  evolution  of  industrial  pollution.  Revista  Acta  Oecologica, 
vol.XII, nr.1­2, 2005, Ed. Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu 
232.  Trifu,Mircea.,  Stadiul actual  privind cercetarea  în  domeniul  protecţiei  mediului în  industria 
constructoare de maşini. Sibiu, 2004.Referat catedra TCM, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 
233.  Trifu,Mircea.,  Date  statistice  privind  impactul  industriei  constructoare  de  maşini  asupra 
mediului în zona centrală a Transilvaniei. Sibiu, 2005. Referat catedra TCM, Universitatea Lucian 
Blaga din Sibiu 
234.  Trifu,Mircea.,  Modelare/simulare  a  impactului  industriei  constructoare  de  maşini  asupra 
mediului.  Sibiu, 2007.Referat catedra TCM, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 
241.  U.S.Environmental  Protection  Agency,    An  Industry  Overview  of  Metal  Manufacturing 
http://es.epa.gov/techinfo/facts/metalmfg.html 
244.  Vădineanu A., Dezvoltarea durabilă, vol. I, II, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998 
254.  www.uvp.de/verein/centre.htm (tabel centre EIA) 
285.  xxx http://www.mie.ro 
286.  xxx www.cohort.com 
290.  xxx www.labsmn.pub.ro 
296.  www.zwo.ro 
298.  XXXEEAReport(2.2Industry)http://reports.eea.eu.int/environmental_assessment_report_200 
3_10/en/kiev_chapt_02_2.pdf 
303.  Trifu,Mircea.  Program de  monitorizare  corelată  a  factorilor  de  mediu. În  curs  de  apariţie  la 
Revista Acta Oecologica, 2008, Ed. Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

CERCETĂRI PRIVITOARE LA IMPACTUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ASUPRA MEDIULUI 

S-ar putea să vă placă și