Sunteți pe pagina 1din 2

JEAN PIAGET

(1896-1980)

ean Piaget s-a nscut la Neuchtel (Elveia) pe 9 August, 1895. A murit in Geneva pe 16 Septembrie, 1980.A fost cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de literatur medieval la Universitate, si al Rebecci Jackson. La vrsta de 11 ani, cnd era elev la coala latin de la Neuchtel a scris o scurt not despre o vrabie albinoas. Aceast scurt not este considerat ca inceputul unei stralucitoare cariere tiinifice constd in peste aizeci de cari si cteva sute de articole.

Interesul sau pentru molute s-a amplificat n timpul adolscenei trzii, pn n punctul in care a devenit un malacologist bine cunoscut la terminarea colii. A publicat numeroase articole in aceasta privina care au rmas in interesul su de-a lungul intregii viei. Dup absolvirea colii, a studiat tiinele naturale la Universitatea din Neuschtel unde a obinut un Ph. D. In timpul acestei perioade, a publicat dou esee filozofice pe care el le-a considerat drept lucrri de adolscen dar care au fost importante pentru orientarea general a modului su de gandire. Dup un semestru petrecut la Universitatea din Zrich unde a artat un deosebit interes pentru psihoanaliz, a prsit Elveia pentru a pleca in Frana. i-a petrecut un an lucrnd la Ecole de la rue de la Grange-aux-Belles o instituie pentru biei creat de Alfred Binet si condus de De Simon care impreun cu Binot a desavrit un test de inteligen. Acolo Piaget a standardizat testul de inteligen a lui Burt i a fcut primele studii experimentale asupra dezvloltrii inteligenei. n 1921, a devenit director de studii la institutul J.-J. Rousseau din Geneva la cererea lui Sir Ed. Claparde si a lui P. Bovet. n 1923 s-a cstorit cu Valentine Chtenay. Cuplul a avut trei copii, Jacqueline, Lucienne i Laurent a cror dezvoltare intelectual a fost studiat de Piaget din fraged copilrie pn cnd au inceput sa vorbeasc.

Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat cteva posturi: psihologie, sociologie i istoria tiinelor la Neuschtel din 1925 pn n 1929; istoria gndirii tiinifice la Geneva din 1929 pn n 1939; Biroul Internaional de Educaie din 1949 pn in 1967; psihologie si sociologie la Lausanne din 1938 pn n 1951; sociologie la Geneva din 1939 pn n 1952, apoi psihologie genetica si experimentala din 1940 pn n 1971. n 1955, a creat si a condus pn la moarte Centrul Internaional de Epistemologie Genetic. ntr-o perioad de ase decenii, Jean Piaget a condus un program de cercetri naturalistice care a afectat profund inelegerea noastr asupra dezvoltrii copilului. Piaget i-a denumit lucrarea teoretic general de baz epistemologie genetic pentru c a fost in primul rnd interesat de cum se dezvolt cunoaterea n organismul uman.

Conceptul de structur congniscibil este central teoriei sale. Structurile cogniscibile sunt modele fizice sau mentale de aciuni care subliniaz acte specifice de inteligen si corespund unor stadii ale dezvoltrii copilului. Exist patru stadii de dezvoltare in acord cu teoria lui Piaget: senzi-motor, preoperaii, operaii concrete, si operaii formale. n stadiul senzi-motor (0-2) ani, inteligena ia forma aciunilor motoare. Inteligena in perioada de preoperaii (3-7ani) este intuitiv. Structura cogniscibil n timpul stadiului de operaii concrete (8-11ani) este logic dar depinde de referine concrete. n stadiul final de operaii formale (12-15ani), gndirea implic noiuni abstracte. In timp ce stadiile cunoaterii indentificate de Piaget sunt asociate cu diferenele caracteristice vrstei, ele variaz de la individ la individ. Ba mai mult, fiecare stadiu are mai multe forme structurale detaliate. Un scriitor profilic, Piaget a publicat cari ca Biologia i cunoaterea, Concepia copilului asupra lumii, Limbajul si gandirea copilului, Epistemologie geneti. Opera lui Piaget este cunoscut peste tot in lume i constituie nc o surs de inspiraie in domenii ca psihologie, sociologie, educaie, epistemologie, economie si legi. El a fost raspltit cu numeroase premii n toat lumea. Teoria psihogenezei structurilor cognitive, elaborat de ctre psihologul elveian Jean Piaget, pune n joc un arsenal conceptual mult mai bogat i mai complex dect teoriile precedente. Polemiznd cu Noam Chomsky, Jean Piaget pleac de la ideea c gndirea uman nu este nnscut, nu este preformat, ci ea se construiete progresiv prin interaciunile subiectului uman n formare cu realitatea.1 De aceea, uneori, teoria piagetian este numit constructivism genetic. Geneza i construcia gndirii (structurilor cognitive i operatorii) se realizeaz n patru stadii (etape): 1) stadiul gndirii sensoriomotorii (0-2 ani); 2) stadiul gndirii pre-operatorii (2-7 ani); 3) stadiul gndirii concrete (7-12 ani); 4) stadiul gndirii formale (12-16 ani). Succesiunea acestor patru stadii, n aceast ordine, este necesar i universal pentru toi oamenii, indiferent de culoarea pielii, de sex, de coordonate geografice, de mprejurri de via i, mai ales, indiferent dac un om parcurge sau nu treptele colaritii. Teoria lui Jean Piaget este luat ca baz psihologic n majoritatea programelor educaionale, ncepnd cu a doua jumtate a secolului trecut i pn astzi.

Jean Piaget, Construirea realului la copil, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976, p. 34.