Sunteți pe pagina 1din 166

Gabriel I.

Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

I
PREFAÞÃ

Am auzit de mult timp vorbindu-se despre Ion ªt. Basgan ºi


despre creaþia sa, dar o monografie în adevãratul sens al cuvântului,
de abia acum i se dedicã. Este meritul familiei ºi al domnului Gabriel I.
Nãstase cã ne bucurãm de privilegiul de a o citi.
Cartea aceasta nu m-a atras din prima clipã; imediat, însã,
dupã ce am citit primele pagini, curiozitatea m-a împins sã parcurg
atent întreaga lucrare ºi sã aflu lucruri deosebit de interesante în pla-
nul creaþiei ºi deosebit de tragice în cel al relaþiilor interumane.
Ion ªt. Basgan (24 iunie 1902, Focºani-15 decembrie 1980,
Bucureºti) descinde dintr-un neam de sacerdoþi, la care exerciþiul
ideaþiei a fost prezent generaþii în ºir. El s-a dedicat însã, tehnicii ºi
ºtiinþei, reuºind sã-ºi scrie o incredibilã legendã a vieþii.
Despre evoluþia sa povestesc în detaliu paginile care
urmeazã. Important, pentru cele ce dorim sã relevãm, este faptul cã la
18 mai 1934 obþine brevetul românesc nr. 22.789, iar la 21 decembrie
1937, brevetul SUA nr. 2 103 137, referitoare la forajul cu prãjini grele
proporþionale ºi la forajul sonic, cum se spune “foraj roto-percutant”.
Invenþiile inginerului român Ion ªt. Basgan au vizat progresul
în foraje de toate tipurile ºi l-au realizat efectiv.
La 27 decembrie 1941, guvernul SUA a blocat patentul
românului nostru. Curios ste, însã, faptul cã, în industria petrolierã
americanã, ideile lui Ion ªt. Basgan se aplicã ºi aduc societãþilor de
profil câºtiguri fabuloase. El ar fi avut dreptul la 8,6 miliarde dolari
SUA, drepturi de autor, conform unei expertize din 1965.
În anul 1961, Ion Basgan deschide un proces de recuperare a
drepturilor sale de inventator (plãtise 17 ani taxele pentru protecþia
brevetului depus în SUA), chemând în judecatã 118 societãþi petroliere
americane.
Acum, începe sã iasã în evidenþã „democraþia americanã“, ca
sã-l fure de drepturile sale.
I se atrage atenþia cã brevetul de invenþie nr. 2 103 137 a fost
ºi este încã blocat; se luptã bietul om cu administraþia SUA ºi la 13

Editura RAPANA
Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

II III
octombrie 1965, Departamentul de Stat al Justiþiei îi blocheazã breve- co-ººtiinþific în favoarea unui grup petrolier American.

ION BASGAN Un inventator de geniu


tul ºi operaþia a avut un efect simbolic. Rãzboiul se terminase de Românul Ion ªt. Basgan nu avea nici o ºansã. Orice tentativã
douãzeci de ani, dar blocarea brevetului a dãinuit, pentru cã ea con- a lui de a-ºi apãra invenþia a fost blocatã de mecanismele
venea companiilor americane. “democraþiei” americane, care permite furtul sub diferite lozinci ºi apoi
Acest gest tardiv a avut rostul lui “juridic”, pentru cã în anul îi dã ºi “girul” juridic, prin instituþiile specifice.
1961 societãþile petroliere au prezentat în faþa justiþiei americane un O mare putere furã, deci, în stil mare ºi-ºi “demonstreazã”
certificat de deces al medicului dr. Ion Basgan (vãrul inventatorului), chipurile, cã ceea ce a fãcut este „legal“.
afirmând cã inventatorul a murit ºi cu asta procesul s-a închis. Metoda a fost aplicatã ºi altor români. Îmi amintesc de celebrul
O justiþie care nu verificã actul … nu meritã respectul nostru. caz al lui Nicola Tesla (Nicolae Teslea), un extraordinar inginer român,
Dr. ing. Ion ªt. Basgan a stat mult timp în strãinãtate în anii ale cãrui invenþii au adus SUA venituri uriaºe, precum ºi statutul de
1966, 1967, 1969, 1971, 1974 etc., spre a-ºi organiza apãrarea, a con- þarã cu tehnologie avansatã. Bietul Tesla! A fost declarat nebun; labo-
sumat multã energie ºi a sperat. ratorului sãu i s-a dat foc ºi el a murit într-o camerã de hotel; nu reuºise
Totul a fost în zadar. Marile puteri furã în stil mare, cu a-ºi face mãcar o casã pentru el. Acum, tehnologiile Tesla revin în
neruºinare! Asta a înþeles, încet, încet ºi inventatorul român. actualitate. SUA nu mai trebuie sã plãteascã folosirea celor peste 900
În anul 1967, un inginer anonim din Dallas îi spusese la brevete ale lui Nicola Tesla.
Londra: “ne vom judeca zeci de ani ºi apoi cu fii dumitale, dar nu plã- Marile puteri furã totul ºi tragedia lui Ion ªt. Basgan ne atrage
tim!”. atenþia încã o datã asupra bunelor intenþii cu care este pardosit iadul
Pe când se afla la Roma, în 1966, i s-aa propus, de cãtre orga- ºi care sunt afiºate în faþa cortinei numite pompos “democraþie”.
nizaþia evreiascã Saint, de a deveni cetãþean al Israelului, în schimbul
sumei de 10 milioane de dolari ºi asigurarea aducerii celor 8,6 miliarde
dolari în Israel (Bild am Sonntag, 25-26 mai 1969). *
La 2 ianuarie 1973, Ion ªt. Basgan declara la TV redactorului * *
Cornel Rusu: “În SUA am gãsit o întreprindere cu obiectiv special de a
achiziþiona descoperirile ºi invenþiile din rãsãritul Europei. Aici, mi s-a Numele BASGAN ridicã problema semnificaþiei sale ºi gãsim,
declarat cã este cunoscut cã cele mai multe ºi interesante invenþþii ºi în carte, rãspunsul: numele vine de la apa ºi localitatea BAZGA, din
idei inovatoare vin din România”. judeþul Bacãu, cod 5.531.
Ion ªt. Basgan insistã: la 11 iunie 1974 trimite guvernului SUA Am vizitat de mai multe ori satul Stroieºti, raionul Râbniþa din
un memoriu cu 21 documente anexate, reclamându-ºi drepturile de Transnistria. Stroieºtenii de acolo ºtiu cã în satul lor, la sfârºitul seco-
inventator. Rãspunsul a fost negativ. lului al XIX-lea, un oarecare MAZGAN a fãcut o moarã, dar nu ºtiu ce
La propunerea de a înfiinþa în SUA, cu banii care i s-ar cuveni origine are acest pionier. Vor ºi ei sã-ºi scrie monografia satului, dar nu
ca drepturi de autor, o fundaþie cu 34 secþii (hidrotehnicã, sonicitate, mai au date, pentru cã ocupanþii ruºi le-au furat sau le-au distrus, spre
petrol, alimentãri cu apã etc.), guvernul SUA n-a catadicsit sã-i a introduce altceva.
rãspundã. Nu ºtiu ca în þara noastrã, în special în Ardeal, sã fie un sat
Sã constatãm, împreunã, cã “Editorul Balçar < din München >, sau o apã MAZGA, dar cuvintele: mâzgã, mâzgãliturã, mâzgãli,
dupã ce a intrat în posesia unor lucrãri ale inventatorului român, ridicã mâzgãlealã etc. pot fi o soluþie la problema noastrã.
pretenþii financiare exagerate pentru a i le înapoia! În plus, Ion Basgan De altfel, în cartea de telefon a Bucureºtilor se gãsesc
constatã cã materialele respective erau folosite pentru spionajul tehni- abonaþii: Mazga (2), Mâzgãneanu (8) ºi Mâzgãreanu (3), precum ºi:

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

IV V
Bazga (2), Bazgan (7), Bazgã (2), Bazgu (1), Bãzgã (1), Bâzgan (3) ºi sonalitãþii, cã mult-amânata zi s-ar fi apropiat, în secret ºi de casa lui

ION BASGAN Un inventator de geniu


Bâzgã (3). Putem conchide cã au acelaºi mod de formare ºi provin din ºi ar fi fost hotãrâtã sã-i sune ºi la uºã…
spaþiul etnic românesc. Asta trebuie sã afle ºi stroieºtenii din Era spre sfârºitul lui iunie 1975, locuia pe atunci în blocul
Transnistria! Leonida – tocmai împlinise 73 de ani – ºi o mare casã de avocaturã
ªi mai trebuie sã afle cã marile imperii furã în stil mare, dacã din SUA, cu nu puþine nume ilustre pe frontispiciul strãlucitei sale noto-
n-au aflat asta pânã acum! Ba mai mult, dupã ce au furat, falsificã prin rietãþi justiþiare gata sã declanºeze un proces de redobândire legalã a
operaþii cosmetice ºi elaboreazã istorii false impuse prin forþã drept celor opt miliarde de dolari care i s-ar fi cuvenit românului Basgan pen-
“adevãruri sacre!”. Tezaurul român din 1917 se aflã la Moscova pe tru brevetele sale, stãruitor exploatate pânã prin ’45 ºi pe care
baza unor acorduri între douã guverne aliate ºi-l mai aºteptãm ºi azi. Administraþia le-ar fi blocat în bãnci, la intrarea în rãzboi a Statelor
În faþa marilor puteri care ne furã, noi, cei mici, avem datoria
Unite ale Americii. (ªi cum mai miºunau, pe atunci în jurul lui Basgan,
sã ne apãrãm ºi sã consemnãm totul; nimic nu trebuie uitat.
cei interesaþi – procentual – sã-l ajute!)
Vine un timp când istoria se rescrie în coordonatele realitãþilor
Ar fi împlinit acum, dacã ar fi trãit 95 de ani ºi ar fi fost pe mai
ºi ea nu iartã. Se aflã în acest fel, cine a creat ºi cine a furat; cine a
muncit ºi cine a prãdat; cine a fost vectorul rãului într-un timp dat, pe departe dezamãgit de întortochiatele cãi ale justiþiei umane. ªi, uneori-
un anume spaþiu. de ce sã nu o spunem? – de oameni...
I-am mãrturisit lui Basgan, de la bun început, de la prima
Bucureºti, 6 martie 1997 noastrã întâlnire, cã lucrez la o carte (ºi încã mai lucrez...) despre marii
oameni de ºtiinþã ai þãrii pe care avusesem norocul sã-i aflu în plinã
Prof.univ.dr.ing. Nicolae P. Leonãchescu putere de creaþie – Onicescu, Macovschi, Moisil -, Ion Basgan
Preºedintele Societãþii Române neputând lipsi dintre ei, îi spuneam, ºi nici din viitoarele rememorãri pe
a Termotehnicienilor care le-aº fi încredinþat tiparului, odatã ºi odatã...
„ªi ce-aai sã scrii despre mine?” – se interesase Basgan, nu
2 fãrã un surâs.
Pe cât de clarã îmi fusese intenþia, pe atât de confuzã trebuie
Mi-l amintesc pe Basgan, deseori… Un orgolios…timid, un
sã fi fost încercarea mea de a anticipa viitoarea dezvãluire...
taciturn care ºtia sã vorbeascã printr-o ciudatã cadenþã a tãcerilor, un
Voi scrie, i-am rãspuns – sau am încercat sã-i rãspund,
nedreptãþit, prea adesea, dar refuzând sã-i învinuiascã vreodatã pe cei
Basgan mã copleºise -, despre strãvechea noastrã tentaþie, atât de
care-i împovãraserã anii cu nedreptãþile lor…
Mi-l amintesc, mai întâi vorbindu-mi despre sine, nu fãrã ezitãri omeneascã, a pãtrunderii spre marile adâncimi ale Terrei... Despre
(ºi numai dupã lungi insistenþe) ºi acceptând sã-mi vorbeascã, cu nevoia (ºi nãzuinþa), apoi, de a ajunge sã exploatãm vreodatã marile
renãscutã speranþã (ºi încredere parcã) în acele recunoaºteri, de re- zãcãminte petrolifere, dincolo de vremelnica barierã a celor 2 000 de
gulã tardive, ale Timpului ºi ale Vieþii, înscrise într-un fel de ciclu metri, la care se oprise ºtiinþa ºi tehnica anilor ’30, înainte ca un tânãr
reparator al istoriei ºi care-i mai aflã, câteodatã, în viaþã, în mod inginer, absolut temerar, care abia trecuse, în 1935, de vârsta marilor
excepþional, pe cei nedreptãþiþi ºi uitaþi. Îi plãcea sã creadã cã mult- vizionari, 33 de ani, sã zguduie inerþiile timpului sãu, revoluþionând, în
amânata zi a reparãrii morale pe care i-ar fi datorat-o un anume timp esenþã, forajul...
refractar la “modalitatea Basgan” – ºi toate acele „timpuri“, la plural-, - Vizionar nu am fost – a protestat Basgan. Eu am calculat
prea avide de numãr ºi colectivitate ºi prea zgârcite în aprecierea per- absolut tot, cu maximã rigoare...

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

VI VII
- Toþi vizionarii îºi verificã riguros, într-o
o matematicã stranie, - Am încercat o piesã structuratã pe un astfel de caz, cu acþi-

ION BASGAN Un inventator de geniu


necunoscutã nouã, marile lor previziuni... unea în foraj: „De n-a ar fi iubirile...”. Obsedat de întrebarea (ºi cântecul):
Am vorbit îndelung ºi în repetate rânduri, înainte de a încre- „Ce s-ar face fetele / De n-ar fi iubirile / Ar muri ca frunzele / Toamna,
dinþa tiparului – la 12 iulie 1975 – un prim eseu despre Basgan ºi când cad brumele”. Altfel spus: Ce ne-a am face noi, oamenii, în afara
visãrile sale – îl intitulasem Spre adâncul Pãmântului -, un eseu pe care, marilor noastre pasiuni...
recitindu-l acum, peste mai bine de douã decenii, încã îl gãsesc bin- - Ar muri striviþi de inerþii sufocaþi de obtuzitãþi, paralizaþi de
evenit ºi actual, ºi poate chiar mai puþin încifrat decât mi-ar fi impus-o, propriile lor indecizii – mi-a întregit gândul Basgan...
contrar voinþei mele, ideea „forajului sonic” ºi explicarea „efectului I-am reþinut atent ultimile cuvinte, reluându-le apoi în
Basgan”. A fost un timp, scriam, când „hãrþile geologice mai erau încã încheierea acelui micro-eseu, despre un creator care ajunsese sã-ºi
tributare improvizaþiei ºi aproximãrii, iar forajul propriu-zzis, pãtrunderea confirme vocaþia, tocmai prin acest refuz ferm al decãderii în con-
spre zone bãnuit extractive, nu depãºise – cel puþin pânã în deceniul formism, în „deja ºtiut”, în „altfel nu se poate”. Singurul drum de altfel,
al patrulea al secolului nostru – 2 000 de metri adâncime!”. în ºtiinþã ca ºi în viaþã – graþie unei fundamentãri ºi interpretãri ºtiinþi-
- Îmi permiteþi sã o numesc, l-am întrebat pe Basgan << bari- fice de demonstratã originalitate -, spre o soluþie cu adevãrat novatoare
era neputinþei >>? ºi – referitor la Basgan – la una dintre cele mai importante realizãri ale
- Bariera inerþiei – a preferat Basgan. Bariera incitãrii spre acestui secol.
depãºiri de sine.. „Reconsiderând întregul fenomen ºi proces – citez, din nou,
ªi, revenind la acel micro-eseu din iulie 1975... Ceea ce din acel prim eseu -, interpretând principiul lui Arhimede din unghiul
agravase pe atunci, pe la jumãtatea deceniului trei, insatisfacþia celor aplicativ al marilor adâncimi la care se efectueazã forajul, enunþând cu
ce lucrau în foraj, nu era doar palierul necorespunzãtor al celor 2 000 o simplitate extremã ceea ce literatura de specialitate consfinþeºte azi
de metri, ci dificultãþile fãrã seamãn cu care se confruntau: „pãtrun- drept <<efectul Basgan>> ºi punând prin aceasta temeiul forajului cu
derea garniturilor de foraj, chiar ºi spre aceste adâncimi, recunoscut prãjini metalice grele, proporþionale, ºtiinþa modernã izbuteºte sã
mediocre, nu putea sã evite gravele devieri de direcþie (de 15-2 20 grade pãtrundã pânã la 9 000 de metri adâncime! Comunicatã în liniile ei
faþã de verticalã), permanentele flambãri de coloanã, periculoasele generale, încã la primul congres mondial al petrolului (în 1933), breve-
rupturi de prãjini, distrugerea rapidã a sapelor extractive. Se ajunsese tatã în þarã în 1934, iar în 1937 în Statele Unite ale Americii, lucrarea
oare – existau ºi asemenea voci – la limita posibilitãþilor ºtiinþei? Se se bucurã azi de cea mai largã recunoaºtere ºtiinþificã. Dar Ion Basgan
opunea însuºi Pãmântul acestei Geo-iinvestigãri ºi smulgeri de tezaur nu avea sã se opreascã nici la noua barierã <<a celor 9 000 de
din zestrea de adânc a zãcãmintelor sale? Aparatura modernã care metri>>. Pornind de la principiul transmiterii ºi captãrii la distanþã a
îngãduie azi geofizicienilor ºi geochimiºtilor sã dezvãluie tainele energiei sonice (fundamentat de George Constantinescu), Basgan
scoarþei terestre, pe baza mãsurãrii diverselor particularitãþi ale câm- reuºeºte sã adauge vechiului sistem de foraj Rotary avantajele pene-
pului gravitaþional, al înregistrãrii sistematice a unor radiaþii ºi reflectãri traþiei verticale a sistemului de foraj sonic. Noul brevet, înregistrat încã
de vibraþii, a detectãrii unor particule revelatoare...încã nu exista. ªi în 1967, îngãduia teoretic pãtrunderea spectaculoasã spre adâncimi –
chiar dacã ar fi existat, sã admitem, lumea modernã reclama tot mai cine ar fi bãnuit acum 60 de ani? – de 15 000 de metri. Ce va urma?
acut ºi la modul cel mai imperios cu putinþã, intrarea în exploatare a ªi când? Dincolo ºi mai presus de orice avantaj economic, aceastã
unor noi ºi noi zãcãminte...”. Se ajunsese astfel – cum i-am ºi spus-o, pãtrundere la foarte mari adâncimi avea sã întregeascã, în mod cert,
la timpul respectiv, lui Basgan – la una din acele situaþii limitã care pre- printr-oo informaþie adecvatã, descifrãrile pe care le sugereazã azi
figureazã în ºtiinþã – ca ºi în artã, de altfel – premizele unei drame. cercetãrile geomagnetice ºi gravimetrice, studiul emisiilor de origine
- Scrii teatru? – m-a întrebat. radioactivã, seismologia modernã ºi – de ce nu? – vulcanologia. Sã

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

VIII IX
meditãm deci – invitãm cititorii – la acest neîntrerupt progres al nai, ajunsese sã înfiinþeze, împreunã cu Gogu Constantinescu,

ION BASGAN Un inventator de geniu


cunoaºterii omeneºti ºi la aceastã fascinantã pãtrundere spre adâncul „Asociaþia Economicã pentru Studiul Conjuncturii...”. Tot atunci a ajuns
uimitor al Pãmântului – cum sugerase George Constantinescu, referi- sã predea un curs universitar despre „Rentabilitatea întreprinderilor...”
tor la meritul lui Basgan - <<cu un simþãmânt de mândrie>>. la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Bucureºti...
Sã revenim, însã, la admirabilul meu interlocutor din vara lui ªi câte nu s-ar mai cere spuse aici despre tehnologiile ºi utilajele noi,
1975, le cel ce a fost Ion Basgan.. multe din ele de extremã originalitate, pe care avea sã le propunã ºi
Mi-a vorbit, mi-amintesc, despre anii de ºcoalã ºi despre acea sã le realizeze în anii ’50-’70, punând în valoare, cu ajutorul lor, noi
îndârjire spiritualã pe care avea s-o deprindã în rãstimpul de viaþã, de zãcãminte de petrol, experimentând diferite instalaþii extractive în
inocenþã ºi de excepþionale acumulãri formative timp fericit petrecut la rocile dificile ale Dobrogei. Întrerupem, însã, prea lungul nostru
Liceul Internat din Iaºi, ºcoalã a voinþei, a perseverenþei ºi a devoþiunii „remember”...
faþã de un ideal... Pentru cã nimeni nu devenea absolvent al acestei
instituþii ºcolare fãrã a avea un ideal. *
Despre plecarea sa, în 1920, la ªcoala Superioarã de Mine ºi * *
Metalurgie din Loeben (Austria), în care s-a remarcat din nou prin
potenþialul sãu creativ, despre doctoratul sãu, mai apoi, care prefigura Existã azi, în sfârºit, în Municipiul Focºani, oraºul în care
revoluþionarea vechiului sistem de foraj Rotary, despre premiul „Dr. Basgan s-a nãscut, la 24 iunie 1902, o stradã care-i poartã numele…
Cornel Nicoarã” al Academiei Române, din 1936, despre care aflasem O sã existe cândva, presupun ºi o placã memorialã, la Iaºi… O alta –
ceva, ºi Basgan a fost nevoit sã admitã...cã i-a fost atribuit. în Bucureºti: “Aici a locuit între anii … ºi anii …”. Se va institui, sã
Am refãcut mental, în timpul discuþiilor noastre, cei ºapte ani sperãm, ºi un premiu “Basgan” al Academiei Române. Dar, toate aces-
grei 1925-1932, anii acumulãrii unei experienþe productive, absolut te recunoaºteri tardive vor consfinþi un nume, dar vor vorbi prea puþin
decisivã, la celebra în epocã „Steaua Românã”, o întreprindere-ºcoalã despre unicitatea celui ce-a fost Basgan, despre temeritatea ideilor
a noilor tehnologii extractive. sale ºi despre acea nedreptate a lumii care priveazã câte un cercetã-
- Þineþi foarte mult, mi se pare – am încercat sã ghicesc -, la tor, ani la rând, de înseºi meritele sale.
aceºti ºapte ani, deosebit de grei, care i-a au prefaþat pe cei ºapte care Salut aceastã carte – sfântã iniþiativã de rememorare a unei
aveau, consecutiv, sã revoluþioneze forajul... spiritualitãþi – ºi aceastã nobilã strãdanie a unui fiu – l-am numit pe
- Sã-ii înnoiascã – m-a corectat Basgan. Sã-ii transforme, sã-ii inginerul Ion Basgan – de a smulge tãcerii ºi uitãrii numele pãrintelui
orienteze pe alte coordonate. În rest... Parabola „celor ºapte ani grei”, sãu.
în ºtiinþã, cel puþin, nu-ii însoþitã neapãrat de o suitã de ºapte ani feri-
ciþi... În ºtiinþã – toþi sunt grei! Bucureºti, 24 iunie 1997
ªi apropiindu-mã de sfârºitul rememorãrii: altceva m-a sur-
prins ºi mã surprinde încã... Dorel Dorian
Basgan a fost, indiscutabil, ºi un foarte bun economist. Cu idei
strãlucite, în epocã – fie ºi neacceptate la timpul respectiv – despre
care vorbea cu reticenþã, însã, ca despre un fapt oarecare, de
inevitabilã procesualitate, în pofida convingerii sale profunde cã tocmai
acele idei, reformatoare în esenþã, ar fi fost capitalul necesar al unor
schimbãri de proporþii în viaþa economicã a þãrii. La numai 30-31 de

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

11
CUVÂNT ÎNAINTE

ION BASGAN Un inventator de geniu


Predestinat sã ofere ºtiinþei ºi tehnicii româneºti o serie de
realizãri de rãsunet în domeniul perfecþionãrii forajului, Ion Basgan a
fost, este ºi va rãmâne unul dintre cei mai strãluciþi inventatori români.
Inspirat de ideile noi ale sonicitãþii, Ion Basgan a fost autorul a peste
50 de lucrãri tehnico-ºtiinþifice apãrute în publicaþii de specialitate din
diferite þãri.
Discipol ºi colaborator al pãrintelui sonicitãþii, Gogu
Constantinescu, inginerul petrolist Ion Basgan s-a remarcat în planul
creaþiei tehnico-ºtiinþifice prin numeroase realizãri de excepþie, în
domeniul industriei petroliere, care, ulterior, au devenit prioritãþi pe
plan mondial.
Printre realizãrile sale deosebite, privind perfecþionarea
tehnicii forajului, putem aminti: • Metoda pentru îmbunãtãþirea randa-
mentului ºi perfecþionarea forajului rotativ, prin rotaþie percutantã ºi
prin amortizare a presiunilor hidromecanice (Brevet român nr.
22.789/1934) ºi • Un nou sistem de foraj, care ia în considerare pre-
siunea hidrostaticã ºi transmiterea energiei sonice la distanþã prin uti-
lizarea prãjinilor grele proporþionale ºi forajul sonic (Brevet SUA nr
2.103.137/1937)
Invenþiile sale, mai sus menþionate, au fost apreciate atât de
pãrintele sonicitãþii, George (Gogu) Constantinescu, cât ºi de alþi spe-
cialiºti din þarã ºi din strãinãtate.
Ion Basgan a vãzut lumina zilei la începutul acestui secol (24
iunie 2902), pe meleaguri vrâncene (Focºani). Ion Basgan provenea
dintr-o familie a cãrei existenþã pe aceste þinuturi pitoreºti era de peste
trei sute de ani, iar despre mama sa se cunoaºte cã ar fi fost descen-
denta unei familii vechi de pãstori ardeleni. De-a lungul existenþei
acestei onorabile familii, se poate aprecia cã genialitatea lor a fost o
stare de spirit, simbol al existenþei ºi perenitãþii neamului românesc
dotat cu autentice capacitãþi intelectuale, dublate de o puternicã forþã
ºi dorinþã de studiu. Ion Basgan a absolvit ºcoala primarã nr. 2 din
Focºani ºi a parcurs anii liceului „Internat” din Iaºi, ca bursier ºi premi-
ant. Înclinaþia sa spre studiu i-a permis sã obþinã reale performanþe la

Editura RAPANA
Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

12 13
învãþãturã. A absolvit liceul la 5 iulie 1920, obþinând o bursã „Steaua forajul sonic ºi tehnica utilizãrii prãjinilor grele proporþionale. În felul

ION BASGAN Un inventator de geniu


Românã” pentru a urma cursurile ªcolii Superioare de Mine ºi acesta, forajul rotativ simultan percutant – forajul sonic permite sapei
Metalurgie (Montanistische Hochschule 5, Leoben – Austria) în perioa- sã efectueze asupra tãlpii lovituri de percuþie, în timp ce sapa continuã
da 1920-1925 ºi, ulterior, în 1933, obþine titlul de doctor în ºtiinþe sã se roteascã. Loviturile de percuþie sunt rezultatul efectului sonic,
tehnice. Ion Basgan devine celebru metodei de foraj cu sapele Rotary, fapt care conduce la un anumit nivel de vibraþii al sapei. Metoda de
cea mai rãspânditã în toate þãrile unde se exploata petrolul. foraj sonic, aplicatã ºi în alte þãri, se bazeazã pe vibraþiile produse de
Având la bazã principiul sonicitãþii, noul sistem de foraj va re- pompele de noroi în garnitura de foraj ºi transmiterea energiei la dis-
voluþiona industria petrolierã americanã. În felul acesta, economia tanþã prin garnituri de foraj, fãrã aparat de vibraþie de fund.
americanã îºi va rotunji substanþial profitul, prin economii anuale de Pentru a evita sãparea gãurilor deviate ºi a ruperii prãjinilor,
1,8 miliarde dolari. Din pãcate, Ion Basgan (decedat în 15 decembrie Ion Basgan evidenþiazã însemnãtatea utilizãrii prãjinilor grele pro-
1980) ºi urmaºii sãi nu au fost beneficiari ai dreptului de autor. Mai porþionale în garniturile de foraj, a cãror greutate este egalã cu greu-
mult, Academia Românã (care i-a acordat, în anul 1935, premiul dr. tatea lãsatã pe sapã. Prin procedeul amintit se obþine o sãpare verti-
Cornel Nicoarã), Institutul de Petrol ºi Gaze ºi Universitatea calã, al cãrui randament economic reprezintã 30-50% în raport cu
Politehnica din Bucureºti au omis, cu diverse prilejuri, sã-l comemo- metodele aplicate anterior.
reze pe marele om de ºtiinþã Ion Basgan , care a trãit ºi a muncit pen- În lucrãrile ºtiinþifice ale savanþilor americani Murray Hawkins
tru ºtiinþa româneascã ºi nu numai, dovedind din plin cã geniul este o ºi Norman Lamont de la Universitatea din Luisiana (California SUA),
caracteristicã dominantã a neamului românesc ºi nu un banal joc al precum ºi în cursurile universitare americane, franceze, germane ºi
întâmplãrii. ruseºti (prof. Moore, prof. Wolf, prof. Evescenko, prof. S.I. Siscenko
Multe din realizãrile inventatorului Ion Basgan au constituit º.a.) s-au evidenþiat originea româneascã a ideii profesorului dr.ing. Ion
tema unor ample dezbateri în numeroase publicaþii periodice ºi tratate, Basgan, precum ºi contribuþia ei la dezvoltarea ºtiinþei româneºti.
fiind totodatã surse de inspiraþie pentru alþi specialiºti în perfecþionarea Dupã ample cercetãri, studii ºi calcule, Ion Basgan a demon-
tehnicii forajului. În prefaþa uneia dintre lucrãrile inventatorului Ion strat cã în cazul metodei solei, punctul de aplicaþie al forþei lui
Basgan,, publicate în fosta URSS, în 1935, prof. K. Þiscenko a con- Arhimede se aflã în capãtul de jos al garniturii ºi nu în centrul de greu-
semnat rezultatele deosebite obþinute în activitatea practicã în fosta tate al garniturii de foraj introduse în noroiul de sãpare.
URSS ºi SUA, remarcând în acelaºi timp urmãtoarele: „obligând sapa În felul acesta, Ion Basgan, cu invenþiile sale (brevetate în
sã vibreze în cursul forajului rotativ ºi dând prin aceasta o sarcinã România ºi SUA), de mare importanþã prin efectele economice ale
dinamicã alternativã asupra tãlpii, se poate obþine o mãrire însemnatã aplicãrii lor în practicã: forajul cu prãjini grele proporþionale ºi forajul
a avansãrii sapei. Acest lucru a fost dovedit de experienþele A.Z.N.I.I., sonic, se înscrie în panoplia marilor inventatori români. Astfel, ºtiinþa ºi
care au arãtat cã sapa, care de fapt a terminat avansarea sa, începe tehnica româneascã contribuie, datoritã inginerului Ion Basgan,, cu una
din nou sã lucreze sub acþiunea vibraþiei longitudinale”. Cele afirmate dintre cele mai valoroase invenþii la patrimoniul tehnico-ºtiinþific uni-
mai sus au avut ºansa sã fie verificate în practicã, în România, în anul versal.
1938, la sonda nr. 471 de pe perimetrul 89 Ghirdoveni. În urma veri- Prin tot ceea ce a creat, Ion Basgan a fost ºi va rãmâne un
ficãrilor privind aplicarea procedeului Basgan, s-au obþinut rezultate inventator de geniu al poporului român, un „nemuritor” ale cãrui creaþii
pozitive, care au confirmat viteza forajului, reducerea costului acestu- aparþin deja întregii umanitãþi. În plus, dimensiunea sa profesionalã
ia, precum ºi îmbunãtãþirea calitãþii lui, prin obþinerea unei gãuri perfect poate fi completatã cu aceea a unui fin observator al vieþii politice, cu
verticale. toate cã nu a preferat niciodatã sã intre în profunzimea acestui joc,
În esenþã, procedeul Basgan se bazeazã pe douã principii: chiar dacã solicitãrile mai marilor zilei nu au lipsit. Existenþa sa a fost

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

14 15
predestinatã în mod deosebit pentru creativitatea tehnico-ºtiinþificã ºi educaþia de zi cu zi. Nu îi era indiferent modul cum învãþam, cum ne

ION BASGAN Un inventator de geniu


mai puþin pentru incertitudinea politicii, cu toate cã a avut contribuþii pregãteam lecþiile. Pe mine, de exemplu, mã remarcase ca pe un tânãr
remarcabile, demonstrând iubirea faþã de þarã ºi faþã de interesele cu aptitudini practice în domeniul tehnicii. ªi în prezent activitãþile de
naþionale. acest gen nu numai cã mã pasioneazã, dar mã ajutã sã mã relaxez ºi
Cu prilejul realizãrii acestei monografii, þin sã mulþumesc dom- sã mã detaºez de tumultul vieþii cotidiene. Când am ajuns la anii de
nului inginer Ion (Ginel) I. Basgan, fiul reputatului inventator dr.ing. Ion liceu, tata a început sã-mi împãrtãºeascã o parte din preocupãrile ºi
ªt. Basgan, pentru amabilitatea de a-mi permite sã studiez docu- frãmântãrile pe care le avea în realizarea invenþiilor sale.
mentele din arhiva familiei, atât de necesare pentru alcãtuirea acestei Din pãcate, viaþa nu s-a rezumat numai la atât, familia noastrã
monografii. În acelaºi timp, doresc sã-i adresez domnului inginer Ion I. a trebuit sã înfrunte ºi represiunile regimului comunist, generate de
Basgan recunoºtinþa mea pentru frumoasele cuvinte care au venit în aberaþia acelui sistem politic. Evenimentele din Ungaria ºi-au propagat
completarea lucrãrii ºi a portretului moral al marelui om de ºtiinþã ºi unda de ºoc ºi asupra liniºtii familiei noastre. Tatãl meu a trebuit sã-ºi
tehnicã român, dr. ing. Ion Basgan: gãseascã mereu noi locuri de muncã pentru a scãpa de prigoana
„A sosit în sfârºit timpul sã aducem la zi toate datoriile de organelor represive din þarã. În felul acesta noi, familia, îi simþeam neli-
suflet faþã de tatãl meu. Este regretabil faptul cã Academia Românã, niºtea ºi revolta. De obicei un om hãrþuit nu poate munci ºi crea în
Universitatea Politehnica din Bucureºti, Universitatea Tehnicã de condiþii optime. Cu toate acestea, tatãl meu, prin eforturi deosebite, a
Construcþii din Bucureºti, Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Institutul reuºit sã demonstreze cã el a fost ºi a rãmas un om de ºtiinþã ºi de
de Petrol ºi Gaze º.a. au omis deseori, când era prilejul sã o facã, tehnicã, care nu face politicã dar se implicã în actul politic atunci când
comemorarea sau aniversarea memoriei tatãlui meu, care a fost un i se cere pãrerea de specialist. Pentru cã, dacã nu are suportul ºtiinþif-
inventator de geniu, un specialist care a revoluþionat tehnica forajului ic, tehnic ºi economic, competent, atunci decizia politicã poate deveni
la mare adâncime. Singurii care ºi-au adus aminte cã dr. Ion ªt. instrumentul extrem de periculos împotriva poporului ºi a þãrii. De
Basgan a fost fiul acestei þãri, au fost cei din oraºul sãu natal, Focºani.
aceea, funcþia de consilier pe care a ocupat-o adeseori, cu diverse
Cu acest prilej þin sã le mulþumesc ºi sã salut Hotãrârea Delegaþiei
prilejuri, a fost o funcþie de mare responsabilitate ºi cu mare influenþã
Permanente a Consiliului Judeþean Vrancea, care, prin Decizia nr. 63
profesionalã pentru decizia politicã.
din iunie 1995 a instituit numele unei strãzi: prof. dr.ing. Ion Basgan.
Cu toate cã a avut ocazia sã rãmânã în alte þãri, unde i s-au
Pentru cã despre viaþa ºi opera tatãlui meu cititorul va gãsi în
oferit avantaje deosebite în plan material ºi spiritual, tatãl meu a
aceastã lucrare multe date, aºi sori sã le împãrtãºesc celor care sunt
interesaþi de personalitatea acestui om, câteva gânduri, care sã refuzat, pentru cã el niciodatã nu ºi-a imaginat cã ar putea trãi departe
întregeascã tabloul personalitãþii inventatorului. Oricât de semeaþã ºi de þarã ºi munci pentru prosperitatea altora. Cu aceastã concepþie ºi
încãrcatã de rod ar fi coroana unui copac, el nu poate fi apreciat cu cu o putere moralã ieºitã din comun el a suportat, aproape jumãtate de
adevãrat, dacã nu i se cunosc rãdãcinile ºi cât de adânc sunt ele secol, umiliri ºi înjosiri din partea strãinilor dar ºi din partea conaþion-
prinse în pãmântul care-l susþine ºi-i asigurã existenþa. Îmi amintesc cu alilor sãi. Ceea ce a reuºit sã-l facã puternic ºi sã înfrunte viaþa au fost:
pios respect de <<testamentul moral>> transmis generaþie de gener- familia, prietenii adevãraþi, munca ºi gândul cã realizãrile sale repre-
aþie de cãtre familia Basgan urmaºilor. Aceastã zestre moralã ne-a zintã încã o dovadã în plus cã românul este un creator de excepþie ºi
fost lãsatã ºi nouã prin preocupãrile permanente ale tatãlui nostru de cã el, de cele mai multe ori de-a lungul istoriei, a deschis cãi nebãnu-
a-ºi educa copiii prin instrucþie continuã ºi respect pentru munca ºi ite spre progresul ºi civilizaþia omenirii.
câºtigul cinstit. Din pãcate, tatãl meu nu s-a putut bucura din plin de roadele
În aparenþã, pãrea un om dur, deoarece pentru el ºi prezenþa muncii sale creatoare. Dupã moartea sa au apãrut semnale timide ale
la ora când se servea micul dejun, prânzul sau cina, fãcea parte din recunoaºterii activitãþii sale creatoare ºi deosebit de originale în dome-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

16 17
niul forajului. Iar, beneficiile care s-au realizat ºi care se realizeazã în

ION BASGAN Un inventator de geniu


prezent datoritã aplicãrii invenþiilor sale au luat alte cãi ºi au intrat în VIAÞA ªI OPERA
alte bãnci, mai puþin în cele ale României.
Pot spune, cu mâna pe inimã, cã viaþa mea a fost marcatã în
bine de dimensiunea universalã a personalitãþii tatãlui meu, de iubirea Nãscut pe meleaguri vrâncene, la Focºani, în anul 1902, la 24
care a existat între toþi membrii familiei noastre ºi de credinþa în iunie, sub steaua creativitãþii, a spiritului pentru adevãr ºi frumos, Ion
Dumnezeu, atotputernicul. Basgan avea sã devinã una dintre cele mai proeminente figuri ale
În felul acesta atmosfera familialã mi-a binecuvântat existenþa ºtiinþei ºi tehnicii româneºti, precum ºi un neobosit luptãtor pentru
ºi m-a fãcut sã înþeleg cã pentru a reuºi cu adevãrat în viaþã trebuie, apãrarea intereselor naþionale. Cum nimic nu este întâmplãtor pe
în primul rând, sã munceºti cinstit ºi sã iubeºti omul. Pentru cã numai acest pãmânt românesc rãscolit de patimi, tot aºa avea sã fie ºi
el, omul, poate fi capabil sã creeze ºi sã-ºi câºtige un loc în memoria apariþia divinã pe meleaguri mioritice a acestui om. Istoria neamului
Basgan îºi are rãdãcinile adânci înfipte în pãmântul României, iar tot
eternã a umanitãþii. De aceea, pentru mine, apariþia acestei lucrãri
ceea ce s-a acumulat din generaþie în generaþie s-a transmis noului
constituie un eveniment deosebit ºi o încercare reuºitã a tânãrului om
nãscut, Ion Basgan.
de ºtiinþã ºi de suflet dr. Gabriel I. Nãstase”.
Se presupune cã numele de „Basgan”11 Primii “Bazgani” se
Ceea ce aº mai avea de menþionat este cã aceastã lucrare,
iscãleau cu “z”, nu cu “s”, cum au început a se iscãli cei 3 fii, preoþi ai
din pãcate, nu va putea sã prezinte adevãrata dimensiune a omului de
bunicului inventatorului, Pr. Ion “Bazgan” III.
ºtiinþã Ion Basgan,, întrucât, aº cum mi-a relatat Ion (Ginel) Basgan fiul, vine, prin analogie cu alte nume, de la localitatea „Bazga”, pe apa cu
multe dintre documentele familiei, inclusiv fotografii, s-au pierdut la acelaºi nume, din nordul judeþului Fãlciu, mai sus de Rãducãneni.
cutremurul din 4 martie 1977 sau au fost confiscate de organele de Se pare cã din punct de vedere etimologic, cu toate cã
securitate. dicþionarele nu confirmã, cuvântul Bazga ori Bazgan ar însemna
Bâzâit, zumzet, zgomot...
Dr. Gabriel I. Nãstase Din documentele vechi ale Sf. Episcopii a Huºilor (pãstrate la
PREªEDINTE Arhivele Statului în Bucureºti ºi Iaºi ºi în Albumul biografic ºi arborele
COMISIA DE INVENTICÃ ªI TRANSFER TEHNOLOGIC genealogic al familiei „Bazgan”22 Ludovic Cosma, Albumul biographic
(ACADEMIA OAMENILOR DE ªTIINÞÃ DIN ROMÂNIA) ºi arboreal genealogic al familiei “Bazgan”, Tipografia Româneascã,
Galaþi, 1944.
VICEPREªEDINTE Se atestã prezenþa ancestralã a familiei Basgan în România
prin „popa Bazga”, care face danie o parte din moºia sa din Buneºti –
COMISIA DE INVENTICÃ (FILIALA BUCUREªTI)
Fãlciu lui Neariul, vornic de poartã, danie întãritã de domnitorul Moisã
ACADEMIA ROMÂNÃ
Moghilã la 17 ianuarie 1631 (7139 de la facerea lumii). Ulterior, peste
ani, respectiv în 17 iulie 1654, Varvara, fata popei Bazga vinde lui
Darie Spãtaru, partea lor din Bucureºti ºi Cobiceºti.
În 1780 se naºte preotul Ion Bazgan I, a cãrui prezenþã docu-
mentarã este atestatã abia în 1826.
În anul 1800 se naºte Preotul Ioniþþã Bazgan II,, care se va
cãsãtori în 1823 cu Simina din Davideºti, jud. Fãlciu. Existenþa pãmân-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

18 19
teascã a acestui om avea sã se încheie în 1830 iar a soþiei sale Simina ºi Metalurgie din Leoben – Austria (Diploma 10, 17 iulie 1925).

ION BASGAN Un inventator de geniu


în 1863. Ca student avea sã fie preºedintele Societãþii române „Sonda”
Preotul Ion Bazgan III, fiul lui Ioniþã ºi Simina Bazgan se din Leoben, iar practica studenþeascã din 1924 o va efectua în minele
naºte la 1824. rãmas orfan la 6 ani, acesta avea sã fie crescut de de petrol din Pechelbronn (Alsacia – Franþa) unde va studia modul de
maica Simina. Anii care s-au scurs i-au structurat educaþia spiritualã ºi exploatare a petrolului prin galeriile miniere. Nãscut sub o stea noro-
i-au îndrumat paºii spre seminarul de la Socola – Iaºi. Apoi, se va coasã, Ion Basgan va scãpa teafãr din douã dueluri (provocate în anul
cãsãtori cu Elinca, fiica lui Vasile Zugravu ºi va avea cu acesta 10 I ºi IV) ºi dintr-un accident de cale feratã (ca urmare a ciocnirii a douã
copii. Ion Bazgan III, bunic dupã tatã al inventatorului de geniu Ion trenuri care a avut loc la sosirea în Pachelbronn).
Basgan,, va trãi pânã la sfârºitul vieþii sale (28 aprilie 1876) în satul
Armãºani, comuna Avereºti, jud. Fãlciu.
Cel de-al zecelea fiu al Preotului Ion Bazgan III, ªtefan
Basgan, s-a nãscut la 30 iunie 1874 în comuna Avereºti, cãtunul
Armãºani, jud. Fãlciu. El a urmat cursul primar ºi seminarul inferior la
Huºi, iar seminarul superior, ca bursier la Seminarul „Veniamin
Costache” din Iaºi. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucureºti
între anii 1896-1900, ca bursier la Internatul Teologic. La 5 septembrie
1901 se va cãsãtori cu Maria (nãscutã în 1882), fiica preotului Vasile
Ban din Gãgeºti – Vrancea, originar dintr-o familie de ciobani ardeleni
veniþi de peste munþi ºi stabiliþi în Vrancea. Cu aceasta va avea cinci
copii (trei bãieþi ºi douã fete). Primul nãscut avea sã fie Ion Basgan.
ªtefan Basgan IV a trãit la Focºani ca preot, membru ºi
preºedinte al Spiritualului Consistor al Eparhiei Romanului ºi membru
al Adunãrii Eparhiale, pânã în ziua care avea sã-l despartã pentru tot-
deauna de lumea pãmânteanã (15 februarie 1947).

***

Ion ªt. Basgan va absolvi ªcoala Primarã nr. 2 din Focºani ca


premiant în toþi aceºti ani. Între 1909 ºi 1913, Ion Basgan va frecven-
ta, ca bursier, cursurile Liceului Internat din Iaºi, pe care îl va absolvi
cu diplomã de bacalaureat (nr. 1.295). Liceanul Ion Basgan a avut ca
profesori pe Gheorghe Lascãr ºi Ion Roianu, profesori de matematicã
ºi pe profesorul Teodor Bãdãrãu la ºtiinþele naturale, directorul liceu- Ion Basgan, student la ªcoala Superioarã
lui. Aceºtia, ca ºi ceilalþi profesori au fost pentru Ion Basgan un simbol de Mine ºi Metalurgie din Leoben – Austria
al muncii pentru adevãr, frumos, voinþã ºi creativitate.
Între anii 1920-1925, ca urmare a unei burse obþinute, cu con-
tract, Ion Basgan avea sã urmeze cursurile ªcolii Superioare de Mine

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

20 21
Un moment al vieþii sale este marcat ºi de urmãtorul eveni- Costicã ªt. Basgan ºi s-a înscris la Inginerie chimicã. Cu câteva zile

ION BASGAN Un inventator de geniu


ment: în 1922, pe când prezida societatea studenþeascã „Sonda”, înainte de absolvirea facultãþii tânãrul Vasile Basgan avea sã moarã
refuzã sã adere la miºcãrile studenþeºti de dreapta. electrocutat în baie, în ziua de Paºti a anului 1929.
Gestul sãu va fi urmat ºi de alþi studenþi ai acestei societãþi În scurta sa existenþã, Vasile Basgan a constituit în epocã un
imediat dupã acest eveniment, aparent fãrã importanþã marele istoric caz senzaþional ºi tragic în acelaºi timp.
al neamului românesc Nicolae Iorga le va aprecia aceastã atitudine, Pentru acest om, un ilustru inginer chimist, steaua norocului
felicitându-i printr-o scrisoare trimisã personal tânãrului student Ion nu a strãlucit aºa cum a strãlucit steaua fratelui sãu. Pãcat! Ion Basgan
Basgan. Ulterior, în iulie 1929, inginerul Ion Basgan, care la acea datã a avut tãria sã plece în Franþa pentru a aduce în þarã rãmãºiþele
conducea ºantierul de la Scãioºi, avea sã se întâlneascã cu acest titan scumpului sãu frate ºi pentru a le gãsi loc de odihnã pentru veºnicie în
al culturii româneºti ºi universale, Nicolae Iorga, care se afla în vizitã pãmântul þãrii, la Focºani
pe acest ºantier. Amintindu-ºi de Ion Basgan, savantul român îl va invi-
ta, în iulie 1929, la Universitatea sa din Vãlenii de Munte, pentru a con-
ferenþia despre „Industria de Petrol”.
Întors în þarã în 1925, Ion Basgan se va angaja ca inginer la
ºantierele Societãþii „Steaua Românã”, iar în decembrie 1925 va urma
cursurile din Craiova ale ªcolii Militare de ofiþeri de artilerie în rezervã.
Stagiul militar îl va efectua la Regimentul 4 Artilerie grea din Focºani.
În iulie 1926 îºi va relua activitatea la ºantierul din Moreni, care
aparþinea de Societatea „Steaua Românã” alãturi de inginerii: Victor
Dumitrescu, Cardaº I. ºi Marinescu C. În august 1926 îºi va susþine
examenul pentru funcþia de ºef d exploatare în industria petrolului ºi
gazelor naturale (Brevet nr. 39)
În aceastã perioadã steaua destinului lui Ion Basgan îi va lumi-
na calea ºi-l va îndruma spre aprofundarea lucrãrilor de cercetare din
geologie ºi hidrotehnicã în acest context favorabil destinului sãu pro-
fesional, Ion Basgan intuieºte cã activitãþile desfãºurate în foraj, pânã
în acel moment, se fãceau empiric. În august 1926 va publica în
Analele Minelor nr. 8/1926 prima sa lucrare despre „Regiunea
Petroliferã Moreni Gura Ocniþei”, în limba românã ºi francezã, în cola-
borare cu inginerul I. Cardaº. ªi cum viaþa, câteodatã, alãturi de bucurii
ne oferã ºi necazuri, tot aºa ºi Ion Basgan avea sã fie zguduit
sufleteºte de moartea fratelui sãu Vasile Basgan, în urma unui tragic
accident, la Lyon, în Franþa.
Vasile ªt. Basgan s-a nãscut la Focºani la 1908. a urmat cur-
sul primar la Focºani, iar pe cel liceal la Iaºi, la liceul „Internat”, pe care Dr. Ion Basgan la cursurile ªcolii Militare
l-a absolvit la 16 ani (1924), susþinând examenele pentru doi ani de de Ofiþeri de artilerie în rezervã (Craiova, 1925)
studiu într-un an. Apoi, a mers la Lyon, unde se afla unul din fraþii sãi,

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

22 23
Despre moartea fulgerãtoare ºi prematurã a lui Vasile Basgan,

ION BASGAN Un inventator de geniu


G.G. Longinescu avea sã prezinte în revista pentru rãspândirea ºtiinþei
NATURA (An XVII, nr. 6, 15 iunie 1928) urmãtoarele cuvinte pline de
compasiune pentru familia celui dispãrut: „Sã nu dea Dumnezeu omu-
lui cât poate sã rabde ºi sã fereascã Dumnezeu pe toatã lumea de a
bea paharul pe care l-a bãut Pãrintele Iconom ªtefan Basgan din
Focººani. A pierdut pe fiul sãu scump Vasilicã, în ziua întâia de Paºti,
fulgerat, într-o baie din Lyon de un circuit electric. Nu se poate închipui
o durere mai cumplitã pentru un pãrinte. Nu se poate o durere mai
mare pentru þara noastrã. Cititorii Naturii cunosc valoarea tânãrului pe
care-l plângem din scrisorile inimoase, pline de recunoºtinþã pentru
profesorul sãu eminent N. Negru de la Liceul Internat din Iaººi. Sunt în
aceste scrisori sclipiri de o inteligenþã cu totul aleasã ºi semnele unei
voinþi de a munci aºa cum ne trebuie în ziua de azi. Parcã e un fãcut
cã tocmai tineri atât de bine pregãtiþi sã ne fie rãpiþi de soarta
nemiloasã când avem mai mare nevoie de ei. Acum doi ani, am pier-
dut pe Emanuel Sudan, biruitor la concursul de înot, dându-ºi sufletul
în Marea Neagrã, la Balcic, când înota mai cu încredere acum un an,
a cãzut de pe o schelã ºi a murit un inginer din cei mai tineri ºi mai bine
pregãtiþi ºi care ar fi ajuns fala ingineriei româneºti, Preda Brãt㺺anu,
inginer electrician ºi licenþiat în matematici din Paris, la douãzeci de
ani. Acum patruzeci de zile am pierdut pe tânãrul distins care la ºapte-
sprezece ani era bacalaureat ºi învãþa Chimia Industrialã la Lyon cu
Victor Grignard, chimist mare, laureat cu premiul Nobel ºi prieten bun
al României. Dupã trei ani de studii strãlucite, luase licenþa în
Matematici ºi ieºise inginer chimist. Moare la 20 de ani, când alþii abia
isprãvesc liceul. Un accident nãpraznic l-a ucis în mugur, fãrã sã fi
înflorit ºi fãrã sã fi fãcut bucuria profesorilor care l-au format. I-a fost
dat pãrintelui sãu sã bea amarul în loc sã guste plãcerea de a-ºi vedea
fiul urcând treaptã cu treaptã pânã la cea mai înaltã situaþie pentru
care era menit. Gãseascã alinarea suferinþelor cumplite în durerea cu
care scrim aceste rânduri ºi cu care ele vor fi citite în þara întreagã.
Dumnezeu sã-l întãreascã pe tatãl cel atât de încercat ºi Dumnezeu
Dr. ing. Ion Basgan împreunã cu pãrinþii sãi ªtefan ºi Maria Basgan, sã aºeze printre cei drepþi pe fiul atât de nevinovat”.
în perioada când urma cursurile ªcolii Militare de Ofiþeri Depãºind momentul acesta greu al existenþei sale, Ion Basgan
de artilerie în rezervã (Craiova, 1925) a preluat conducerea ªantierului Scãioºi din Valea Teleajenului a
Societãþii „Steaua Românã”, unde a desfãºurat o serie de activitãþi de
explorare a terenurilor din aceastã zonã.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

24 25
În iunie 1929 publicã în Analele Minelor din România nr. 6 ºi Aceastã asociaþie urmãrea sã studieze raporturile între soci-

ION BASGAN Un inventator de geniu


nr. 11 prima experimentare în þarã a motoarelor cu explozie în foraje: etãþile particulare ºi industria generalã a statului. Atitudinea lui Ion
„Motoare Waukesha în forajul rotativ”. Remarcat de profesorul Nicolae Basgan faþã de politica statului în raport cu industria petroliferã îl va
Iorga, Ion Basgan avea sã fie invitat de marele istoric ºi patriot român, determina pe acesta sã publice o serie de materiale în care stabilea
în iulie 1929, sã þinã o conferinþã la Universitatea „Nicolae Iorga” la cadrul de dezvoltare al industriei petrolifere ºi al industrializãrii þãrii în
Vãlenii de Munte, cu tema „Industria de Petrol”. În octombrie 1930, Ion raport cu sursele materiale ºi de energie din subsol. În felul acesta, Ion
Basgan publicã în Analele Minelor lucrarea „Exploatãrile Petrolifere de Basgan va recomanda naþionalizarea industriei petrolifere ºi industri-
pe Valea Teleajenului”. În acelaºi an este numit director la ºantierele alizarea totalã a þãrii, accentuând rolul ºi importanþa faþã de iniþiativa
„Steaua Românã” din Moineºti. Profitând de poziþia pe care o are, îºi privatã. Evident cã spiritul neconformist al tânãrului Ion Basgan avea
intensificã cercetãrile hidrotehnice ºi sonice cu aplicaþii în tehnica fora- sã-i deranjeze pe finanþatorii particulari ai Asociaþiei ºi, ca urmare,
jului. Peste un an, în 1931, a fost numit adjunct al inspectoratului fora- aceºtia îþi vor retrage sprijinul financiar. Totuºi, în toamna anului 1933,
jelor din toate ºantierele Societãþii „Steaua Românã”, pe lângã „balonul de oxigen” al activitãþii Asociaþiei avea sã fie asigurat pentru
inginerul Andrei Drãgulãnescu. o perioadã de timp de cãtre Banca Naþionalã.
În acelaºi an, la 15 decembrie, în urma unui atentat care a În acelaºi an, Academia Românã îi publicã „Acþiunea ºi Forma
avut loc la Spitalul Valea Rea din Bacãu, îi moare un alt frate, medicul Sapei Rotary în Rocile Formaþiunilor de Petrol din România”, cu o pre-
Constantin Basgan, absolvent al Facultãþii de Medicinã din Lyon, faþã de prof. ing. Ficºinescu. Lucrarea a fost prezentatã Academiei de
Franþa. Constantin ªt. Basgan, s-a nãscut la Focºani, în 1904. A urmat preºedintele ei, prof. L. Mrazec.
cursul primar ºi parte din cel secundar aici, continuând apoi la liceul În anul 1933 Academia Românã îi publicã lucrarea
„Internat” din Iaºi. Dupã susþinerea bacalaureatului, Constantin „Fenomene Vibratorii ºi Efectul lor asupra Acþiunei Sapei în Sistemul
Basgan se va înscrie la Facultatea de Medicinã din Bucureºti. Din de Foraj Rotary”, în urma unei prezentãri elogioase fãcute de prof.
cauza miºcãrilor studenþeºti din 1922, va pleca în Germania, apoi în Nicolae Vasilescu-Karpen
Franþa, intenþionând sã treacã oceanul în America. A fost însã reþinut În aprilie, în cadrul ciclului organizat de IRE la Societatea
la Lyon de profesorul Bonnet. Reîntors în þarã, va fi numit medic ºef al Politehnicã, Ion Basgan va þine o conferinþã cu tema: „Politica
Spitalului Valea Rea, din judeþul Bacãu. Din nefericire, aºa cum am Petrolului în Funcþie de Situaþia Explorãrilor ºi Problema
mai precizat, acesta avea sã fie împuºcat mortal de un diriginte de Combustibilului”.
poºtã, bolnav mintal. La cererea Asociaþiei Inginerilor de Mine, Ion Basgan avea sã
Restabilit din punct de vedere sufleteºte, la 31 decembrie Ion repete aceastã conferinþã ºi la Moreni, în mijlocul unor specialiºti vãdit
Basgan decide sã se retragã de la Societatea „Steaua Românã” pen- interesaþi de noutãþile din domeniul ºtiinþei ºi tehnicii româneºti.
tru a se dedica publicãrii rezultatelor cercetãrilor ºtiinþifice ºi tehnice ºi În luna mai 1933 Ion Basgan a þinut o conferinþã la Societatea
pentru a-ºi susþine doctoratul. Politehnicã în Calea Victoriei, cu tema: „Tehnica ºi Interpretarea ªtiinþi-
În acest sens se stabileºte în 1932 în Bucureºti, lucrând la ficã a Sistemului de Foraj Rotary”.
primele noþiuni teoretice ale efectului Basgan, precum ºi la noile legi ale În data de 7 iulie 1933, Ion Basgan avea sã-ºi susþinã docto-
Principiului Arhimede ºi ale forajului sonic. Împreunã cu maestrul sãu, ratul la Montanistische Hochschule Leoben, Austria. La solemnitate a
George Constantinescu, cu Nicolae Malaxa, Alexandru Perieþeanu º.a. asistat ºi ministrul României la Viena, Caius Brediceanu. Ca urmare a
formeazã „Asociaþia Economicã pentru Studiul Conjuncturii din numirii sale ca delegat oficial al României, prin rezoluþia ministerialã nr.
România”, unde va conduce ca referent secþia petrolului ºi minelor, 34.555/1933, la 20 iulie 1933, Ion Basgan va lua parte la primul
publicând cu aceastã ocazie cronici ºi sinteze economice. Congres Mondial de Petrol de la Londra. În numele României, Ion

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

26 27
Basgan va vorbi la deschiderea Congresului ºi va prezenta comuni-

ION BASGAN Un inventator de geniu


carea „Scientific Consideration of the Technic of Modern Drilling”.
În perioada august-septembrie 1933 va frecventa cursurile de
varã de Economie Politicã ale Universitãþii din Londra.
În septembrie 1933 va fi numit profesor onorific la catedra
„Studiul Petrolului” de la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi
Industriale. În noiembrie 1933, Buletinul AGIR ºi Analele Minelor îi
publicã articolul „Tehnica ºi Interpretarea ªtiinþificã a Sistemului de
Foraj Rotary”. În aceeaºi lunã va vorbi la radio despre „Observaþiuni cu
prilejul Congresului Mondial al Petrolului de la Londra”. Cuvântarea i
se va publica ulterior în L’Independence Roumanie.

an alaturi de membrii partici-


panti la primul Congres Mondial de
Petrol (Londra, 1933)
Ion Basga
Editura RAPANA Editura RAPANA
Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

28 29
S-ar putea spune cã problema a fost astfel tratatã, încât

ION BASGAN Un inventator de geniu


îndreptãþit ºi dinainte s-a admis cã fenomenele descrise reprezintã
rezultatul unui fenomen vibrator armonic continuu, cu una sau douã
frecvenþe, în timp ce, în realitate, ar putea fi un fenomen schimbãtor,
cu frecvenþe multiple sau chiar cu frecvenþe schimbãtoare ºi, prin
urmare, imposibil de a fi cercetate prin analiza matematicã.
Totuºi, la citirea acestui tratat, nu trebuie neglijat cã d-l
Basgan, ca urmare a experienþei sale practice, pleacã de la observaþia
rezultatelor obþinute, care i-au dovedit cã în realitate intervine un
fenomen vibrator continuu, care corespunde ºi calculelor ce le-au
fãcut, pe baza rezultatelor obþinute ale teoriei sonice. Acesta este un
important pas înainte, cãci atunci când incluzi observaþiile scoase din
experienþe într-o simplã teorie matematicã, se poate uºor calcula,
ceea ce practica nu aratã niciodatã.
În cazul nostru, de exemplu, se poate stabili la ce frecvenþe, la
ce lungimi de prãjini ºi la ce sarcinã a sapei poate interveni ruperea
prãjinilor. Acesta este un pas înainte, o lucrare serioasã ºi bine cuge-
tatã într-o direcþie care pânã astãzi a fost cu totul neglijatã”. În aceeaºi
lunã, la Asociaþia pentru Înaintarea ªtiinþelor în România,, va þine o
conferinþã de presã cu tema „Forajul Rotativ ªtiinþific”.
În luna mai 1934 i se va înregistra în România brevetul de
invenþie nr. 22.789 „Forajul cu Prãjini Grele Proporþionale ºi Forajul
Sonic”, cu aplicarea efectului Basgan.
Ion Basgan în timpul prelegerii
În august 1934, Ion Basgan va conduce vizita profesorilor ºi
sale la Primul Congres Mondial de Petrol (Londra, 1933)
studenþilor de la Leoben în România.
În aprilie 1934 îi va apare la Viena, în Editura Hans Urban,
lucrarea de doctorat „Die Abeitsweise und Form des Rotary Va publica „Conjunctura în Petrol, Cãrbune, Gaze, Sare, Aur,
Meissels”33 Dr. ing. Ion Basgan, Die Die Abeitsweise und Form des Argint” la Editura Imprimeria Naþionalã ºi „Exploatarea Raþionalã a
Rotary Meissels, Editura Hans Urban, Wien, 1934, cu o prefaþã de ing. Zãcãmintelor de Petrol” în Buletinul AGIR nr. 7/1937.
George Constantinescu.
Despre aceste cercetãri publicate în lucrarea mai sus
menþionatã, pãrintele sonicitãþii, ing. George (Gogu) Constantinescu,
spunea, printre altele:
„Tratatul pe care d-l Basgan ni l-a prezentat asupra
fenomenelor vibratorii la forajul Rotary ne reprezintã o problemã
importantã a cãrei soluþie ne apare de nerezolvat la prima privire

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

30 31
În acelaºi an i se publicã la Moscova ºi Bacu în URSS, în

ION BASGAN Un inventator de geniu


Editura Mejdunarodnaia Kniga, lucrarea „Bazele ªtiinþifice ale
Metodelor Moderne de Foraj”. Cartea este prefaþatã de ilustrul S.I.
Siscenko.
În anul 1936 Revista Industrie ºi Comerþ din 31 martie 1936 îi
publicã articolul „Factori Importanþi în Realizarea unei Politici Naþionale
a Petrolului”.
Academia Românã îi va acorda lui Ion Basgan Premiul
Nicoarã la propunerea preºedintelui L. Mrazec pentru lucrarea
„Politica Petrolului în Funcþie de Situaþia Exploatãrilor ºi Problema
Combustibilului”.
În aceastã lucrare Ion Basgan acuzã cu vehemenþã politica
economicã antipatrioticã dusã de guvernele vremii: „statul nu a între-
prins lucrãri de exploatare, iar fondurile destinate prin lege pentru
aceasta au fost deturnate altor scopuri”.
În contextul celor menþionate meritã sã subliniem poziþia lui
Ion Basgan faþã de activitatea unor societãþi anonime miniere: „dacã
se ajungea la naþionalizarea societãþilor anonime miniere, capitalul
naþional ºi statul ar fi avut preponderenþã în conducerea societãþilor,
iar interesele economice naþionale în scopul unei mai bune valorificãri
a zãcãmintelor, ar fi gãsit aici o portiþã de salvare... Va trebui sã pãºim
de urgenþã la industrializarea þãrii, care este o necesitate”.
Ilustrul profesor L. Mrazec va întocmi un raport asupra lucrãrii
mai sus menþionate, în care sunt precizate urmãtoarele aspecte:
„Am propus din eroare prezentarea acestei lucrãri la concursul
de stat „Lazãr”, socotind cã locul ei este la premiul „Nicoarã”, divizibil.
Este o broºurã de 51 pagini, publicatã în Buletinul I.R.E.,
Institutul Naþional Român pentru studiul amenajãrii ºi folosirii
Brevetul înregistrat în România izvoarelor de energie, anul III, nr. 4, sub numãrul de lucrare 97.
nr. 22.789 din mai 1934 Lucrarea e de fapt o dezvoltare a unei conferinþe þinutã în 19
aprilie 1935 în acest ciclu organizat de I.R.E. sub conducerea ingineru-
În 15 decembrie 1934 va prelua conducerea Societãþii lui Buºilã, în care se manifestã mai ales tineretul tehnic. În ansamblul
Petrolifere Române din grupul Mica Redevenþã.
ei, este o schiþã a situaþiunii din þarã, punându-se în evidenþã mai ales
Începând cu 1935, Ion Basgan aplicã noile metode de foraj
latura problemei din punct de vedere naþional. Autorul, fãcând parte
Basgan pe ºantierele petrolifere ale Societãþii Petrolifere Române,
din Institutul de conjuncturã, fiind aici chiar referent pentru petrol, a
obþinând rezultate excepþionale.
putut dispune de date numeroase ºi certe.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

32 33
Totul este împãrþit în mai multe capitole în care se disting în Pe data de 6 iunie 1937, Ion Basgan se cãsãtoreºte cu

ION BASGAN Un inventator de geniu


genere uºor, diferitele chestiuni privind diferitele aspecte ale problemei Aniºoara Frunzescu. Voiajul de nuntã îl fac în Austria, Germania ºi
petrolului, atât din punct de vedere mondial, cât ºi naþional. Îndeosebi Franþa, pa Valea Rinului. Dupã acest voiaj de nuntã, Ion Basgan par-
însã se pun în luminã justã principiile legii minelor din 1924 care ticipã la Paris la cel de-al II-lea Congres Mondial de Petrol, unde a
îndreptase politica de petrol pe calea unei naþionalizãri raþionale ºi a prezentat lucrarea „Rolul ºi Greutatea Necesarã a Prãjinilor Grele în
unei îmbogãþiri naþionale, pãrãsitã în 1929. Timpul Forajului”, lucrare care va fi publicatã în lucrãrile Congresului.
Autorul înºirã în concluziile sale lipsurile principale ale politicii În acelaºi an va prezenta la Congresul Minier din Leoben -
de zãcãmânt în materie de petrol la noi, insistând ºi asupra con- Austria lucrarea „Noi ªantiere de Petrol în România”, care va fi publi-
curenþei între petrol ºi cãrbune în þarã, una din multele anomalii eco- catã în Analele Minelor nr. 10/1937, la Congresul Minier din Leoben ºi
nomice ale regimului nostru economic sub toate guvernele. în Bohrtechnicker Zeitung – Viena ºi recenzatã în USA, RFG etc.
Expunerea este clarã. Lucrarea are bineînþeles unele lacune Pe 21 decembrie 1937 i se elibereazã de cãtre USA brevetul
inerente caracterului ei. Ea prezintã o documentare sumarã, dar sufi- de invenþie Nr. 2.103.137 pentru forajul cu prãjini grele Basgan, forajul
cientã pentru cititorul strãin de chestiune. Tabele statistice ºi câteva sonic aplicând efectul Basgan ºi transmiterea energiei sonice prin gar-
nituri de foraj.
diagrame originale uºureazã înþelegerea textului.
În conferinþã se reflectã ce gãsim în corpul nostru ingineresc
mai mult dezvoltat decât la politicieni ºi la economiºti din þarã. E acel
simþãmânt naþional ºi acel patriotism sincer din care izvorãºte ºi o
suflare de revoltã în contra indiferenþei generale faþã de problema
politicii noastre de petrol. Acest aspect susþinut de un optimism poate
exagerat, dã conferinþei un caracter particular.
Pentru acest motiv în special, pentru curajul pe care îl are un
inginer în serviciul unei întreprinderi particulare de a spune adevãrul ºi
de a nu pierde încrederea în putinþa de a recupera mãcar o parte din
ceea ce o politicã de 7 ani a dãrâmat, cred cã meritã sã fie încurajatã
miºcarea aceasta ºi sã fie distinsã lucrarea prin o parte, fie cât de
micã, din premiul Nicoarã”.
Cu aceastã ocazie, a conferirii respectivului premiu,
prof.univ.ing. C. Buºilã, preºedintele I.R.E., menþioneazã ºi aniver-
sarea a 10 ani de activitate a I.R.E. („Annales des Mines de
Roumanie”, nr. 3, martie 1936, pag. 143).
În octombrie 1936, Ion Basgan va publica în Buletinul AGIR nr.
10 lucrarea „Rolul Statului în Industrializare”, iar în numerele 9 ºi 11 ale
Buletinului AGIR i se va publica raportul prezentat împreunã cu ing.
Rusu Abrudeanu asupra industrializãrii þãrii. Dr. Ion Basgan împreunã cu soþia sa Aniºoara Basgan
Ca urmare a unei excursii organizate de AGIR în Polonia, Ion (nãscutã Frunzescu) la cununia religioasã (Sinaia, 1937)
Basgan va publica în Analele Minelor articolul „La Pologne Productiv”.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

34 35

ION BASGAN Un inventator de geniu

Dr. ing. Ion Basgan cu soþia sa Dr. ing. Ion Basgan împreunã cu soþia sa Aniºoara Basgan
Aniºoara Basgan ºi Pache Protopopescu (Moreni, 1937)

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

36 37

ION BASGAN Un inventator de geniu

Dr. ing. Ion Basgan ºi soþia sa Aniºoara Basgan Brevetul american nr. 2.103.137
la schela Moreni-Piscuri din 1937

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

38 39

ION BASGAN Un inventator de geniu


În 16 iunie 1938 în familia Basgan are loc un evenimet
deosebit: li se naºte primul fiu, Ion I. Basgan (Ginel). În acelaºi an
începe sã întreprindã pe cont propriu primele cercetãri ºi explorãri
geologice în Vrancea ºi Bacãu pentru petrol aur, sulf.

Schema de principiu a soluþiei oferite Dr. ing. Ion Basgan cu Aniºoara Basgan
în brevetul american nr. 2.103.137 din 1937 ºi cu fiul sãu, Ginel

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

40 41
În februarie 1938, Ion Basgan a încheiat contracte de aplicare

ION BASGAN Un inventator de geniu


a invenþiei “Foraj cu prãjini grele proporþionale” la societãþile:
Petrolifera Românã (contract nr. 17.833, februarie 1938), Redevenþa
(contract nr. 29.546, 26 februarie 1938), Comitetul Geologic,
Sovromcãrbune, Societatea Mica ºi Ministerul Metalurgiei.

CONTRACT DE CONCESIUNE DE EXPLOATARE

a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934


si
a brevetului american nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937

Între subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN, în calitate de propri-


etar al brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetului
american nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937, domiciliat în
Dr. ing. Ion Basgan la botezul fiului sãu Ion (Ginel) Basgan Bucuresti, strada Cernica nr. 4, pe de o parte si
ºi naºul acestuia, ing. Grozescu „SOCIETATEA PETROLIFERA ROMÂNA", societatea anoni-
ma miniera, cu domiciliul în Bucuresti, strada G. Clemenceau nr. 2,
prin reprezentantii ei legali d-nii avocat N.N. MURGASIANU si Dr.
HORIA GROZESCU, conform procesului verbal al consiliului de
administratie din 28.XII.1937, publicat în Monitorul Oficial nr.6 din
8.I.1938, pe de alta parte, a intervenit prezentul contract de conce-
siune de exploatare de brevete, în conditiile ce urmeaza:
1/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN concesionez
„SOCIETÃÞII PETROLIFERA ROMÂNÃ" dreptul de exploatare în
România a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetu-
lui american nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937.
2/. Termenul acestei concesiuni este de 3 (trei) ani, începând
de la data facerii prezentului contract.
3/. „SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃ" se obliga prin
prezentul de a întrebuinta obiectul brevetelor de mai sus numai pen-
tru propriile sale exploatãri petrolifere, fãrã a avea vre-un drept de
cesiune sub nici o formã. De asemenea, societãþii concesionare îi este
interzis a întrebuinþa obiectul brevetelor de mai sus la exploatãri pe
care le are în asociaþie cu alþii.
Aniºoara Basgan, soþie ºi mamã iubitoare

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

42 43
4/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN î-mi rezerv dreptul de a CONTRACT DE CONCESIUNE DE EXPLOATARE

ION BASGAN Un inventator de geniu


acorda concesiunea brevelor care fac obiectul prezentei convenþii, a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934
oricãrei persoane sau societãþi, în România sau în strãinãtate, precum ºi
ºi de a-l întrebuinþa pe cont propriu, cu obligaþia expresã de a respec- a brevetului american nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937
ta drepturile prevãzute de art. 3 în favoarea „SOCIETÃÞII PETROLI-
FERÃ ROMÂNÃ". Între subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN, în calitate de propri-
5/. Preþul concesiunii de faþã este de Lei 100.000 (una sutã etar al, domiciliat în Bucureºti, strada Cernica nr. 4, pe de o parte ºi
mii) anual ºi se va plãti la începutul fiecãrui an de exploatare. Prima
„REDEVENTA", societate anonimã pentru comerþul ºi
rata în sumã de Lei 100.000 (una sutã mii), pe timpul de la 1 februa-
rie 1938 pâna la 31 decembrie 1938, subscrisul Dr. ing. IOAN BAS- exploatarea produselor subsolului, cu sediul în Bucureºti, strada G.
GAN, declar ca am primit-o astazi, prezentã convenþie þinând loc de Clemenceau nr. 2, prin reprezentanþii ei legali d-nii: MARTIN SAIN ºi
chitanþã. ing. D. GHEORGHIU, în baza împuternicirii publicatã în Monitorul
6/. Orice litigiu se va ivi între noi, se va dezbate ºi tranºa înain- Oficial nr. 154/937, pe de altã parte, a intervenit prezentul contract de
tea a doi arbitri aleºi câte unul din fiecare din pãrþi; dacã arbitrii nu vor concesiune de exploatare de brevete, în condiþiile ce urmeazã:
putea cãdea de acord, ei vor alege un supra arbitru; hotarârea arbi- 1/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN concesionez societãþii
trilor sau a supra arbitrului va fi definitiva, fãrã a putea fi atacatã pe nici „REDEVENTA" dreptul de exploatare în România a brevetului român
o cale ordinara sau extraordinara. Numirea arbitrului de fiecare din nr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetului american nr. 2.103.137 din
parti va trebui sa fie facuta în termen de 15 (cincisprezece) zile de la 21 decembrie 1937.
încunostintarea celeilalte parti ca întelege sa supuie litigiul rezolvarii 2/. Termenul acestei concesiuni este de 3 (trei) ani, începând
comisiei de arbitri, indicând arbitrul ales de ea, ca sã judece diferen- de la data facerii prezentului contract.
dul, în termen de 15 (cincisprezece) zile. 3/. Societatea „REDEVENTA" se obligã prin prezentul de a
7/. Nerespectarea oricãrei clauze din prezenta convenþie, de întrebuinþa obiectul brevetelor de mai sus numai pentru propriile sale
cãtre oricare din pãrti, atrage rezilierea acestui contract, fãrã somaþie,
exploatãri petrolifere, fãrã a avea vre-un drept de cesiune sub nici o
punere în întârziere sau cerere de dare în judecatã, pe lângã ca da loc
ºi la daune evaluate de pe acum la suma de Lei 500.000 (cinci sute formã, decât cu consimþãmântul în scris al d-lui Dr. ing. IOAN BAS-
mii). GAN. De asemenea, societãþii concesionare îi este interzis a între-
Acest pact comisoriu se prevede pentru oricare din clauzele buinþa obiectul brevetelor de mai sus la exploatãri pe care le are în
de mai sus. asociaþie cu alþii.
Concesiunile fãcute de una din pãrti în legãturã cu executarea 4/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN îmi rezerv dreptul de a
obligatiilor celeilalte pãrti contractante, nu pot fi opuse ca renunþãri la acorda concesiunea brevelor care fac obiectul prezentei conventii,
beneficiile ce rezultã în favoarea sa, din stipularea pactului comisoriu oricãrei persoane sau societãþi, în România sau în strãinãtate, precum
expres, orice renuntare trebuind sã rezulte în mod expres ºi sã fi con- ºi de a-l întrebuinþa pe cont propriu, cu obligaþia expresã de a respec-
statata prin act scris. ta drepturile prevãzute de art. 3 în favoarea societãþii „REDEVENTA".
8/. Taxele de timbru ºi înregistrare ale prezentei convenþii 5/. Pretul concesiunii de faþa este de Lei 100.000 (una sutã
privesc pe „SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃ". mii) anual ºi se va plãti la începutul fiecãrui an de exploatare. Prima
Facut în dublu exemplar, astãzi 1 februarie 1938. rata în sumã de Lei 100.000 (una sutã mii), pe timpul de la 1 februar-
ie 1938 pâna la 31 decembrie 1938, subscrisul Dr. ing. IOAN BAS-
CONCEDENT: CONCESIONAR:
GAN, declar cã am primit-o astãzi, prezenta convenþie þinând loc de
Dr. ing. IOAN BASGAN SOCIETATEA PETROLIFERÃ
ROMÂNÃ chitanþã.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

44 45
6/. Orice litigiu se va ivi între noi, se va dezbate ºi tranºa înain- 7 februarie 1939

ION BASGAN Un inventator de geniu


tea a doi arbitri aleºi câte unul din fiecare din pãrþi; dacã arbitrii nu vor CERTIFICAT
putea cadea de acord, ei vor alege un supra arbitru; hotarârea arbi- Se certificã prin prezentul ca subscrisa „SOCIETATEA
trilor sau a supra arbitrului va fi definitivã, fãrã a putea fi atacata pe nici PETROLIFERÃ ROMÂNÃ", cu sediul în Bucuresti, str. G.
o cale ordinara sau extraordinara. Numirea arbitrului de fiecare din Clemenceau nr. 2, prin reprezentantii sai legali, exploateaza brevetul
pãrþi va trebui sa fie facuta în termen de 15 (cincisprezece) zile de la Dvs nr. 22.789 din 18 mai 1934 pe terenurile sale petrolifere din
încunostintarea celeilalte pãrþi ca întelege sa supuie litigiul rezolvarii regiunea Moreni-Piscuri si Ghirdoveni si anume:
comisiei de arbitri, indicând arbitrul ales de ea, ca sa judece diferen- Sonda nr. 3, foratã în intervalul 18.I.935 - 10.IX.935;
dul, în termen de 15 (cincisprezece) zile. Sonda nr. 4, foratã în intervalul 2.XI.935 - 8.II.936;
7/. Nerespectarea oricãrei clauze din prezenta conventie, de Sonda nr. 5, foratã în intervalul 28.X.936 - 9.II.937;
catre oricare din pãrþi, atrage rezilierea acestui contract, fãrã somatie, Sonda nr. 6, foratã în intervalul 31.V.937 - 25.VIII.937;
punere în întârziere sau cerere de dare în judecata. Sonda nr. 2A, foratã în intervalul 25.X.937 - 16.XII.937.
Acest pact comisoriu se prevede pentru oricare din clauzele Acestea au fost lucrate în conformitate cu principiul brevetului
de mai sus. Dr.ing. I. Basgan, pe baza cãror rezultate s-a încheiat contractul de
Concesiunile facute de una din pãrþi în legatura cu executarea concesiune de exploatare a sus numitului brevet, vizat la Administraþia
obligatiilor celeilalte pãrþi contractante, nu pot fi opuse ca renunþãri la Financiarã Sect. III Albastru sub nr. 17.833 din 22 februarie 1938.
beneficiile ce rezultã în favoarea sa, din stipularea pactului comisoriu În cadrul acestui contract, societatea noastrã a forat sonda nr.
expres, orice renuntare trebuind sa rezulte în mod expres ºi sa fi con- 471 Ghirdoveni în intervalul 29 aprilie 1938 - 29 mai 1938, când a fixat
statata prin act scris. coloana de 7" la 1.915 metri si foreazã actualmente sonda nr. 473
8/. Taxele de timbru ºi înregistrare ale prezentei conventii Ghirdoveni.
privesc pe societatea „REDEVENTA". Acest certificat s-a eliberat Domnului Dr. ing. I. Basgan pentru
Facut în dublu exemplar, astazi 26 februarie 1938. a-i servi la trebuinþã.

CONCEDENT: CONCESIONAR: SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃ


Dr. ing. IOAN BASGAN SOCIETATEA Societate Anonimã Miniera
„REDEVENTA

8 februarie 1939
CERTIFICAT
În 7 februarie, respectiv 8 februarie 1938 i se certificã lui Ion
Basgan de cãtre Societatea Petroliferã Românã, respectiv societatea
Se certificã prin prezentul ca subscrisa societate „REDEVEN-
„REDEVENÞA”, cã brevetul sãu (nr. 22.789 din 18 mai 1934) este uti-
TA", cu sediul în Bucureºti, str. G. Clemenceau nr. 2, prin reprezen-
lizat de respectivele societãþi.
tanþii sai legali, exploateaza brevetul Dr.ing. I Basgan nr. 22.789 din 18
mai 1934, pe terenurile sale petrolifere din regiunea Razvad ºi
Haimanale ºi anume:

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

46 47
La Haimanale: sonda nr. 4 cu adâncimea de 1.870 m, s-a sãpat în um, creând în acest scop Societatea Igenco, destinatã a face exportul

ION BASGAN Un inventator de geniu


intervalul 19.II.937 - 9.V.937; acestui produs.
sonda nr. 3 cu adâncimea de 1.985 m, s-a sãpat în interval- În iunie 1940 este concentrat la Direcþia Fortificaþiilor din
ul 2.IV.937 - 9.XI.937. Ministerul de Rãzboi, la Mãrãºeºti ºi apoi la Direcþia Geniului pentru
Pe baza rezultatelor obþinute la forarea acestor sonde, s-a conducerea sondelor de explorare din Dobrogea, pentru cãutarea apei
încheiat contractul de concesiune de exploatare a sus numitului potabile.
brevet, vizat la Administraþia Financiara sect. III Albastru, sub nr.
29.545 din 4 martie 1938.
Pe baza acestui contract societatea "REDEVENTA" a forat
sonda nr. 4 Razvad, în cursul anului 1938, la adâncimea de 1.802 m.
Acest certificat s-a eliberat domnului Dr.ing. I. Basgan spre
a-i servi la trebuinþã.
"REDEVENTA"
Societate anonima pentru exploatarea
ºi comertul produselor subsolului

ss/. Corneliu Dobrescu ss/. I. Sain

Tot în mai 1939, Ion Basgan va prezenta la Congresul


Asociaþiei Inginerilor ºi Tehnicienilor din Industria Minierã (A.I.T.I.M.),
Raportul Economic al secþiei petrolului. Acest raport va fi ulterior pub-
licat în presã ºi citat de prof. Virgil Madgearu în lucrarea “Evoluþia
Economiei Româneºti”.
În acelaºi an avea sã fie concentrat ca sublocotenent într-un
regiment de artilerie la Tg. Mureº ºi în comuna Apa – Satu Mare.
Odatã cu izbucnirea celui de-al doilea rãzboi mondial, la 1
septembrie 1939 va sosi la Bucureºti americanul Mr. Rabe, cu intenþia
de a cumpãra brevetul de invenþie USA.
Datoritã unor neînþelegeri privind neplata aplicãrii brevetului de
invenþie, Ion Basgan intenteazã process societãþii Steaua Românã.
Surprinzãtor este rezultatul expertizei profesorului D. Germani, care nu
sesizeazã progresul adus prin invenþia Basgan ºi apãrã interpretarea
clasicã a Principiului Arhimede. Dr. ing. Ion Basgan împreunã cu cei dragi (Focºani, 1941)
În 1940, intensificã acþiunile de valorificare a deºeurilor petro-
lifere ºi obþinerea ozocheritei ºi cerei de petrol prin distilarea la vacu-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

48 49
Viaþa îºi va relua cursul, iar în 23 februarie 1941, Ion Basgan

ION BASGAN Un inventator de geniu


ºi familia sa va avea parte de o mare bucurie, naºterea celui de-al
doilea fiu, Constantin (Dinu) Basgan.
În 22 iunie 1941 România avea sã intre în rãzboi, iar familia
Basgan va fi nevoitã sã se refugieze la Sinaia ºi la Slãnic Prahova.
Mai mult ca oricând, datoritã condiþiilor impuse de rãzboi, îºi
va intensifica activitatea de conducere a lucrãrilor Societãþilor
Petrolifera Românã Igenco ºi a forajelor Direcþiei Geniului în Dobrogea
pentru cãutarea apei potabile.
În 1942 conduce acþiunea din cadrul UNIP (Uniunea Naþionalã
a Industriei Petrolifere), care avea ca scop anularea Protocolului
Fischer “România – Germania” ºi introducerea amendamentelor favor-
abile Industriei Naþionale Petrolifere în noua Lege a Petrolului.
În felul acesta începe o serie de discuþii cu micii producãtori de
petrol pentru crearea unei mari întreprinderi naþionale de petrol în spir-
itul noului Decret-Lege al Petrolului ºi Capitalului Naþional.
Totdatã, terminã sãparea a zece sonde pentru apã ale
Dobrogei ºi astuparea acestor sonde pentru a servi armatei române în
viitorul rãzboi. Aceste sonde, ulterior, dupã 1954, aveau sã fie repuse
în funcþiune de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Comitetul de Stat al
Apelor, servind în acelaºi timp ºi pentru lucrãrile de înverzire a litoralu-
lui.
În continuare va intensifica explorãrile petrolifere prin sonde în
cadrul Societãþii Petrolifera Românã la Rãsvad, Dragomireºti –
Târgoviºte ºi alte localitãþi. De asemenea, va întreprinde pe cont pro-
priu explorãri pentru grafit în diverse perimeter din judeþele Gorj ºi
Hunedoara.
Sesizând importanþa activitãþii de explorare a petrolului de
Dr. ing. Ion Basgan cu tatãl sãu ªtefan Basgan cãtre marile întreprinderi petrolifere, Ion Basgan va întreprinde o serie
ºi fiul sãu Ion (Ginel) Basgan (Focºani, 1941) de acþiuni de cointeresare a acestor întreprinderi, plãtindu-se, toto-
datã, subsolul þãranilor proprietary.
În 12 octombrie Revista Öl Und Kohle nr. 40 din Berlin îi pub- În anul 1943 va fi numit consilier ethnic al grupului industrial
lica articolul “Charakteristic Des Rumänischen Erdöles”. La 27 noiem- “Mica” pentru explorarea structurilor ºi þinuturilor petrolifere la care par-
brie 1940, la fel ca mulþi alþi români, Ion Basgan va fi profund impre- ticipa acest grup.
sionat de asasinarea, de cãtre legionari, a savanþilor Nicolae Iorga ºi În acelaºi an, în 20 octombrie, i se adduce la cunoºtinþã
Virgil Madgearu. Ordinul de Blocare (Sechestrare) nr. 2.427, conform legii USA din 17
decembrie 1941.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

50 51
Asemenea proprietate ºi orice venituri de pe urma ei vor trebui pãs-

ION BASGAN Un inventator de geniu


Formularul APC-42
trate într-un cont sau conturi potrivite, pentru dispozitii ulterioare ale
STATELE UNITE ALE AMERICII
Custodelui Proprietãþilor Strãine. Acest Ordin nu trebuie interpretat ca
OFICIUL CUSTODIEI PROPRIETATILOR STRAINE limitând dreptul Custodelui Proprietãþilor Strãine sã înapoieze aceastã
proprietate sau venituri de pe urma ei, în totalitate sau în parte, nici sã
ORDINUL DE BLOCARE 2427 fie interpretat ca indicând ca o compensare nu va fi plãtitã în schimbul
lor, dacã s-ar hotãrî sa fie întreprinse oricare sau toate aceste acþiuni.
Ref.: patente ale unor cetãþeni ai României Orice persoanã, cu excepþia unui cetãþean al unei þãri desemnate
drept inamicã, ridicând orice pretenþie ce ar rezulta din acest Ordin,
În baza Legii Comertului cu Inamicul, amendata si a Ordinului poate, în decurs de un an de la data acestuia sau într-un interval de
Executiv No. 9.095, amendat si în conformitate cu legislaþia, subsem- timp ce va fi permis, sa depunã la Custodele Proprietãþilor Strãine, pe
natul - urmare investigaþiilor - constatând: un formular APC-1, o notificare a pretenþiei, împreunã cu o solicitare
1. Cã fiecare din persoanele la care se face referire în de audiere asupra acesteia. Nimic din continutul prezentei nu va fi
Documentul A anexat ºi facând parte din prezenta, identificate drept interpretat ca ar constitui o admitere a existenþei valabilitãþii sau a unui
inventate si beneficiari de patente în numitul Document A, este ca indi- drept privind aprobarea patenþiei.
vid rezident sau - fiind o corporaþie sau alta organizatie de afaceri, îºi Termenele de „cetãþean" si „þara desemnatã drept inamicã", folosite
are locul principal de afaceri în România ºi este cetãþean al unei þãri în prezenta, vor avea sensul arãtat în Sectiunea 10 din Ordinul
strãine (România); Executiv No 9.095, amendat.
2. Ca patentele ºi alte proprietãþi aferente, identificate în sub- Întocmit la Washington DC, în 20 octombrie 1943.
paragraful 3 din prezenta, sunt proprietatea persoanelor identificate în
numitul Document A drept inventatori ºi beneficiari ai acestora;
3. Ca proprietatea, identificata precum urmeazã: În 10 septembrie 1945, profesorul P. Moore din USA publicã în
Orice drepturi, titluri sau interese, incluzând toate redeventele ºi toate revista „The Oil and Gas journal”, Efectul Presiunii Arhimediene
pierderile ºi profiturile recuperabile prin lege sau înþelegere, de la orice asupra garniturii de foraj. În felul acesta apare încã o recunoaºtere
persoanã, firmã, corporaþie sau guvern, privind încalcarea lor în trecut ºtiinþificã a efectului Basgan din brevetele de invenþii din 1934.
în ºi cu privire la patentele identificate în Documentul A anexat ºi În 18 octombrie 1945, Ion Basgan primeºte din partea
facând parte din prezenta, este proprietatea unor cetãþeni ai unei þãri Academiei Române un certificat prin care i se atestã colaborarea cu
strãine (România); aceastã instituþie de prestigiu.
ªi fãcând toate constatarile ºi acþiunile cerute de lege, incluzând con- ACADEMIA ROMÂNA
sultãri si certificari potrivite si considerând ca este în interesul natio- Nr. 4.105
nal. CERTIFICAT
Prin prezenta, încredinþeaza Custodelui Proprietãþilor Strãine
proprietatea descrisa mai sus, spre a fi pãstratã, folositã, administratã, Se adevereºte ca urmatoarele lucrãri ale d-lui ing. Ion Basgan
lichidatã, vândutã sau tratatã în alt mod, în interesul ºi beneficiul (domiciliat în Bucureºti, str. Cernica nr.4) au fost publicate de
Statelor Unite. Academia Românã:
1. Acþiunea ºi forma sapei Rotary în rocile formaþiunilor de
petrol din România, publicatã în Memoriile secþiunii ºtiinþifice, Tom. IX,
nr. 3, anul 1934;

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

52 53
2. Scwingungsphänomene und deren Workung auf die argintifere, este numit preºedintele Comisiei pentru Inventarierea

ION BASGAN Un inventator de geniu


Arbeitsweise des Meissels im Rotary Bohrsyistem, publicata în bunurilor miniere naþionalizate ale regiunii Brad, din care fac parte
Bulletin de la Section Scientifique, Tom. XV, nr. 9-10, anul 1933; exploatãrile din Banat ºi Ardeal.
3. A New System of Drilling Wells for Oil and Gas Using În 8 februarie 1949, profesorii Universitãþii din Luisiana SUA.
Rotary and Percussion Movements Combiend, publicata în Bulletin de Hawkins Murray ºi Lamont publicã în revista A.P.I. Drilling and
la Section Scientifique, Tom. XIX, nr. 8-10, anul 1938. Production Practice, un document studiu, care de fapt confirma prin
Se adevereºte de asemenea, cã lucrarea d-sale „Politica ample experienþe de laborator efectul Basgan ºi importanþa brevetelor
petrolului în funcþie de situaþia explorarilor ºi problema combustibilu- de invenþie.
lui" a fost premiatã de Academia Româna cu premiul Dr. Cornel În 1950, datoritã activitãþii pe care o desfãºoarã la
Nicoara, de 12. 000 lei, în anul 1936. Sovromcãrbune, întreprinde o serie de deplasãri la exploatãrile de cãr-
buni din Valea Jiului, unde deschide câteva mine ºi introduce inovaþi-
SECRETARUL GENERAL ile sale, ca aplicaþie, la forajele executate.
ss/Indescifrabil În iunie 1951 este transferat la Industrial-Export, apoi, în mar-
tie 1952, trece la Direcþia Generalã de Aprovizionare ºi Desfacere din
Ministerul Industriei Petrolifere, iar în octombrie 1952 este transferat la
Sovromutilajpetrolier, în calitate de specialist în foraj pentru îndru-
marea ºi avizarea creaþiei utilajelor de foraj care au fãcut obiectul
În februarie 1946, ca urmare a unei corespondenþe purtatã cu prof. D.
exportului. În acelaºi timp, Ion Basgan este numit ºi ºeful controlului
Germani, Ion Basgan primeºte rãspuns favorabil din partea acestuia în calitãþii peste cele nouã mari uzine metalurgice din þarã.
legãturã cu expertiza efectuatã în 1939 asupra brevetului din 1934. În 1953 este scos din producþie ºi numit membru în colectivul
Aceastã scrisoare îi va permite lui Ion Basgan sã continue Ministerului Industriei Metalurgice pentru organizarea „Expoziþiei
procesul cu petroliºtii. Industriale Economia Planificatã a R.P.R. în plin Progres”.
În acelaºi an, ing. Bernhard Paris publicã în Buletinul În 1 noiembrie 1953, la consfãtuirea pe þarã a forajului de la
Asociaþiei Franceze a Tehnicienilor din Petrol (nr. 60/1946, p. 67, Ploieºti, Ion Basgan a fãcut parte din prezidiu când consilierul sovietic
Paris) o lucrare amplã, în care este citat numele lui Ion Basgan ºi Ghevinian a demonstrat celor prezenþi cum se aplicã metodele de foraj
importanþa efectului Basgan. Basgan la Bacu, în URSS. Cu acest prilej i s-a înmânat de cãtre con-
În 30 ianuarie 1947 i s-a înregistrat brevetul de invenþie român silierul sovietic cartea scrisã de Ion Basgan ºi publicatã în URSS.
„Foraj prin Ciocan Rotary” nr. 37.743, iar în iulie redeschide procesul În 7 decembrie 1953, prin ordinul nr. 1.909 al Ministerului
cu Soc. Steaua Românã. În luna iulie experþii prof. A. Beleº, prof. G. Metalurgiei, a fost numit preºedintele Comisiei de Aprobare a
Mardan ºi prof. C. Teodorescu recunosc prin expertiza depusã pro- Normelor Interne pe minister la sectorul metalurgic.
gresul adus în ºtiinþa ºi tehnica forajului de brevetul lui Ion Basgan din Ziua de 18 decembrie 1953 avea sã fie pentru Ion Basgan ºi
1934. familia sa o zi nefastã. Moartea soþiei sale Aniºoara Basgan avea sã-i
În 1948, Ion Basgan este numit director general la Societatea cutremure pe toþi, îndoliindu-le sufletele.
Aur. În câteva luni, prin modificãri substanþiale aduse în organizarea
societãþii ºi prin închiderea exploatãrilor de aur nerentabile, mãreºte
producþia de mercur de cca. opt ori pe an.
În iulie 1948, ca urmare a naþionalizãrii exploatãrilor auro-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

54 55
SOVROMUTILAJ PETROLIFER

ION BASGAN Un inventator de geniu


CERTIFICAT

Tov. Dr. ing. Ion Basgan este specialistul Direcþiei generale


„S.R.U.P." pentru sãparea ºi exploatarea sondelor, fiind încadrat la
sectorul tehnic din Dir. Generalã, ca inginer principal.
Tov. Basgan se afla în câmpul muncii de la 25 iulie 1925, spe-
cializându-se în ºantiere petrolifere, în forajul si producþia sondelor.
Din punct de vedere profesional tov. Basgan este doctor în ºtiinþe
miniere ºi petrolifere, inovator în R.P.R. cu invenþii generalizate la mai
multe ministere.
Activitatea profesionalã la S.R.U.P. consta în:
- urmãrirea comportãrii ºi întrebuinþãrii utilajului petrolifer de
foraj ºi producþie în ºantiere;
- rezolvarea reclamaþiilor asupra deficienþelor constatate în
Dr. ing. Ion Basgan cu soþia sa Aniºoara Basgan exploatare ºi stabilirea cauzelor deficientelor la locul de muncã în
ºi copiii lor Ion (Ginel) ºi Constantin (Dinu) ºantiere;
- avizarea noilor utilaje ºi instalaþii petrolifere din punct de
În anul 1954, Ion Basgan a fost desemnat de CC al PMR în vedere tehnic ºi asupra utilizãrii lor la sãparea sondelor ºi extragerea
Comisia pentru anchetarea problemei prãjinilor grele ºi aprovizionarea þiþeiului;
industriei petrolifere cu acestea. În acelaºi an avea sã publice în - îmbunãtãþirea calitãþii utilajului petrolifer ºi organizarea con-
revista Metalurgia a Ministerului articolul „Calitatea Produselor ferinþelor în acest scop între producator ºi consumator.
Sovromutilajpetrolifer”. În cursul anilor 1952-1953 a organizat cu succes expoziþii
Ca urmare a spiritului sãu iscoditor, înclinat spre activitatea industriale ale R.P.R. ca delegat oficial al Ministerului Metalurgiei ºi
creatoare, Ion Basgan se pregãteºte sã susþinã concursul de ocupare totodata al Dir. Generale S.R.U.P. montând între altele o sondã de
a unei catedre la Institutul de Petrol ºi Gaze. În acest sens, la 10 fe- foraj ºi una în producþie.
bruarie 1954 i se elibereazã de cãtre Sovromutilajpetrolifer un certifi- Din punct de vedere social tov. Basgan activeazã în mod re-
cat. gulat în organizaþiile de masã, cursurile de limbã rusã, fiind sindicalist
ºi arlusist. Þine cursuri de ridicarea nivelului profesional al colegilor de
întreprindere, despre sãparea sondelor ºi metodelor moderne de foraj
ºi de exploatare, care au dovedit o temeinicã pregãtire de specialitate.
Tov. Basgan a publicat numeroase lucrãri tehnico-stiinþifice ºi
economico-politice, propunând încã din perioada 1933-1949 aplicarea
ºi la noi a unei politici similar celei sovietice faþa de trusturile mondiale
petrolifere.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

56 57
Tov. Basgan este un specialist de înaltã calificare, atât din punct de Inovaþii a Oficiului de Stat pentru Standarde ºi Inovaþii în sedinþa din

ION BASGAN Un inventator de geniu


vedere profesional, cât ºi social, având un îndelungat stagiu în indus- 27.IV.1954 a hotarât urmãtoarele:
tria productiei petrolifere. "Sã anuleze procesul verbal nr. 14 din 5 martie 1954 se sta-
S-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la concursul de bileºte o recompensã de 5.000 lei prin apreciere pentru anul ºi planul
ocuparea unei catedre la Institutul de Petrol ºi Gaze. de folosire stabilit de Minister".
S.R.U.P. "Recompensa astfel stabilitã urmeazã a fi inclusã în preþul de
Director general adjunct cost al tuburilor grele pentru foraje la sondeuze de catre Uz.
ss/Tudor C. "Republica" pentru cantitatea fabricatã în cursul anului de folosire ce
urmeazã a fi stabilit de cãtre Dir. dvs. generalã".
În consecinþã, vã rugãm a lua mãsurile de rigoare pentru a se
stabili anul de folosire a inovaþiei ºi a se include recompensa cuvenitã
În noiembrie 1954, prin desfiinþarea lui Sovromutilajpetrolifer
este transferat la Ministerul Agriculturii ca specialist în foraje de petrol inventatorului în preþul de cost.
ºi de apã. Totdatã, vã rugãm a lua mãsuri sã se achite de urgenþã ino-
Demn de reþinut este faptul cã pentru inovaþia sa “Tuburi grele vatorului recompensa stabilitã mai sus conform Regulamentului ino-
pentru foraje la sondeuze” Ion Basgan avea sã primeascã o recom- vaþiilor (HCM 2.267/1953).
pensã în bani, care avea pentru el mai mult o valoare moralã ºi mai
puþin materialã. DIRECTOR TEHNIC SEF SERVICIU
Era recunoaºterea oficialã a unui effort deosebit în planul ss/ing. Adelstein H. ss/ing. Ghilezan
gândirii tehnico-ºtiinþifice pe care-l realiza pentru þarã.
MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICE
ªI CONSTRUCÞIEI DE MAªINI
DIRECÞIA GENERALÃ TEHNICÃ
Serv. Invenþii ºi inovaþii
Nr 132.171/17.V.1954
Timp de 12 ani a activat în cadrul Ministerului Agriculturii ºi a
Ing. Oancea V. Comitetului de Stat al Apelor ca proiectant, executant de foraje ºi,în
Dact. P. Acherman acelaºi timp, ca preºedinte al “Comisiei de Coordonare a Forajelor de
Dos. 6.299 Apã” pe þarã.
S.R.U.F.
Er. 16.444 din 19 mai 1954 A condus ºi coordonat forarea a cca. 1.000 de sonde de apã
Dir. Generalã în toatã þara, din care cca. 300 numai în Dobrogea. Cu aceastã ocazie
DIRECÞIA GENERALÃ MATERIALE FEROASE a fãcut ºi o inventariere a straturilor ºi zãcãmintelor acvifere care va
ÎN MINISTER servi dezvoltãrii acestui domeniu.
Spre stiinþa Sovromutilaj Petrolier
Loco În 13 aprilie 1955 se va recãsãtori cu Angela Cazaciuc, iar pe
Ref.: Inovatii 16 martie 1956 va avea un al treilea fiu, Sorin Basgan.
În legatura cu inovaþia „Tuburi grele pentru foraje la sondeuze"
A tov. Ing. Ion Basgan, va comunicãm cã Comisia de litigii pentru

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

58 59
REPUBLICA POPULARA ROMÂNA

ION BASGAN Un inventator de geniu


MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Nr. 053.537 din 21.VI1957
ADEVERINTA

Pe baza documentelor existente în evidenþele Ministerului


Afacerilor Interne al Republicii Populare Române, se adevereºte prin
prezenta cã Dr. ing. Ion Basgan, nãscut la 24 iunie 1902 în oraºul
Focºani, în perioada anilor 1941-1944 a fost victima unor persecuþii
politice din partea guvernelor fasciste.

SEFUL DIRECTIEI
Ss/Indescifrabil
Sigiliu
Ministerul Afacerilor Interne

Ion Basgan cu familia: Ion (Ginel) Basgan, Constantin (Dinu) Basgan,


Sorin Basgan, Angela Basgan (nãscutã la Cazaciuc)
a doua soþie a lui Ion Basgan (nãscutã Cazaciuc), Angelica Nicol În 15 iulie 1957 Ion Basgan þine o conferinþã la „Cursurile de
Basgan (nepoata lui Ion Basgan, fiica lui Ion (Ginel) Basgan) ªtiinþã ºi Tehnicã ale Academiei R.P.R.”, cu tema Sonicitatea în
ºi Florentina (Tita) Basgan, soþia lui Ion (Ginel) Basgan „Exploatãrile Petrolifere ºi Alimentãrile cu Apã”.
În revista World Oil nr. 4 din SUA, apare un articol care confir-
mã calculul greutãþii prãjinilor grele din brevetele Basgan din 1934 ºi
În mai 1957 va susþine în cadrul ASIT la Ministerul Agriculturii 1937.
conferinþa „Alimentarea cu apã Potabilã a Regiunii Dobrogea”. În octombrie 1958 Ion Basgan susþine o altã conferinþã în
Aceastã conferinþã va fi ulterior publicatã în revista Ministerului cadrul ASIT la Ministerul Agriculturii, cu tema „Alimentarea cu Apã
Agriculturii ºi în revista ASIT, Hidrotehnica nr. 1/1958 ºi în Buletinul
Potabilã în Mediul Rural”.
Documentar al Institutului de Proiectãri pentru Amelioraþii.
Un an mai târziu revista Hidrotehnica nr. 8/1959 îi va publica
În luna iunie, Ion Basgan primeºte din partea Ministerului de
lucrarea „Alimentarea cu Apã Potabilã în Mediul Rural”. De asemenea,
Externe o adeverinþã prin care i se recunoaºte faptul cã a fost victima
Ion Basgan va elabora, ca ºef de proiect în cadrul Institutului de Studii
unor persecuþii politice din partea guvernelor fasciste. Acest fapt fiind
o consecinþã a politicii patriotice plinã de responsabilitate faþã de ºi Proiectãri Agricole „Memoriul Tehnico-Economic. Alimentarea cu
avuþia naþionalã pe care a dus-o Ion Basgan în timpul celui de-al doilea Apã Potabilã în Bãrãgan”.
rãzboi mondial. În baza unei adrese (nr. 3.439 din 15 septembrie 1959) Sfatul
Popular Constanþa se va adresa Ministerului Agriculturii pentru solic-
itarea specialistului Ion Basgan, ca asistent în executarea unor lucrãri

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

60 61
pentru ridicarea standardului de viaþã a Dobrogei ºi litoralului prin ali- Tov. Ion Basgan coordoneaza începând din anul 1954 activitatea de

ION BASGAN Un inventator de geniu


mentarea cu apã potabilã. foraje ºi alimentãri cu apã a Ministerului Agriculturii ºi Silviculturii în
Aceastã solicitare era fãcutã ca urmare a recunoaºterii calitate de preºedinte al comisiei de coordonarea forajelor.
meritelor deosebite pe care le-a avut Ion Basgan în 1941 în Activeazã în mod regulat în organizaþiile de masã, fiind mem-
descoperirea zãcãmintelor de apã din Dobrogea. bru la ASIT ºi în sindicat.
Încercãrile sale de a susþine concursul de ocupare a unei cat- Este responsabilul colectivului hidrogeologic ºi foraje din
edre la Institutul de petrol ºi gaze din Bucureºti continuã. În acest sens cadrul grupei ASIT din Trustul de îmbunãtãþiri funciare ºi a tinut con-
este elocvent certificatul eliberat de cãtre conducerea Trustului de ferinþe pe liniile ASIT ºi sindicalã, atât cu caracter de specialitate pen-
tru promovarea activitãþii tehnico-stiinþifice în disciplina sãpãrii sonde-
Îmbunãtãþiri Funciare:
lor, cât ºi pentru ridicarea nivelului profesional al tovarãºilor sãi de
MINISTERUL AGRICULTURII ªI SILVICULTURII muncã, dovedind o temeinicã pregãtire de specialitate.
TRUSTUL DE ÎMBUNÃTÃÞIRI FUNCIARE Tov. Ion Basgan a iniþiat proiectarea ºi introducerea metodei
Nr. 1.512 din 6.II.1959 de foraje hidraulice la sãparea sondelor pentru apã, determinând ºi
CERTIFICAT
participând la modificarea STAS-ului nr. 2.701/1952 care interzice
de caracterizare a activitãþii profesionale ºi sociale forajul hidraulic la forajele hidrogeologice.
Tov. Dr. ing. Ion Basgan este specialist în materie minierã ºi
Tov. Dr. ing. Ion Basgan este încadrat la TIF ca inginer princi- petroliferã.
pal hidro ºi are functia de: ºef al secþiei de studii ºi proiectare ºi al ser- I s-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la concursul
viciului de foraje din Centrala Trustului ºi îmbunãtãþiri funciare, fiind de ocupare a unei catedre la Institutul de petrol si gaze Bucureºti.
totodatã ºeful biroului de avizare internã a proiectelor ºi preºedintele
comisiei de coordonare a forajelor de pe lângã Ministerul Agriculturii DIRECTOR SEF SERVICIU CADRE
ºi Silviculturii. ss/Ing. C. Nicolau ss/Lazar Nicolae
Tov. Ion Basgan are peste 30 de ani de activitate ºi experienþã
în câmpul muncii, specializându-se în ºantierele petrolifere, în
saparea sondelor de mare adâncime ºi în ultimii 5 ani la sãparea son-
delor pentru alimentarea cu apã potabilã a mediului rural.
Din punct de vedere profesional tov. Ion Basgan este doctor
în ºtiinþele miniere ºi petrolifere.
Activitatea profesionalã în cadrul Trustului de îmbunãtãþiri fun- În ianuarie 1960 Ion Basgan a sesizat guvernul român asupra
ciare - M.A.S. constã în: drepturilor sale de autor cu ocazia începerii tratativelor româno-amer-
- îndrumarea ºi conducerea execuþiei ºi avizarea studiilor icane pentru reglementarea conturilor, fãrã a se fi luat în calcul drep-
hidrogeologice de studii; turile Basgan. Ca urmare a acestui fapt, în 16 septembrie la Ministerul
- îndrumarea, conducerea ºi avizarea proiectelor de foraje ºi Petrolului are loc ºedinþa Consiliului ªtiinþific nr. 193, prezidatã de min-
alimentãri cu apã potabilã a unitãþilor socialiste ale agriculturii; istrul Mihail Florescu.
- conducerea ºi îndrumarea activitãþii grupurilor de foraje
Bucuresti, Galaþi si Timiºoara din cadrul T.I.F.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

62 63
MINISTERUL INDUSTRIEI în ceea ce priveºte „forajul rotativ combinat cu oscilaþii percutante" prin

ION BASGAN Un inventator de geniu


PETROLULUI SI CHIMIEI APROBAT aplicarea vibratorilor în coloana de lichid ºi coloana de foraj (partea I
CONSILIUL TEHNICO- MINISTRU a brvetului), cât ºi „forajul cu prãjini grele proporþionale cu adâncimea"
STIINTIFIC Mihail Florescu (partea a II-a a brevetului). La elaborarea planului de lucru se va þine
Proces Verbal ºi Avizul Consiliului tehnico-ºtiinþific Nr. 193 al ºedinþei seama ºi de „Raportul" Comisiei de expertiza la 07.07.1960 pentru ca
din 16.09.1960 lucrãrile ce se vor executa pe baza acestui plan de lucru sa
Ordinea de zi: Examinarea brevetului Dr.ing. Ion Basgan - privind lamureascã ºi toate problemele ridicate prin acest raport.
„INSTALAÞIA ROTARY PENTRU FORAT SONDE" 2. MIPC prin Direcþie tehnicã (serv. foraj extracþie) va solicita
Prezenti tov.: de urgenþã Camera de Comerþ:
Preºedinte ing. M. Florescu - ministru a) sã procedeze de urgenþã la executarea investigaþiilor nece-
Membri CTS ing. H. Landau (Dir. Tehnic) sare pentru cunoaºterea situaþiei acestui brevet în strãinãtate ºi a
Ing. D. Ionescu (Dir. Tehnic) posibilitãþilor lui de valorificare; în acest scop, autorul brevetului va
Ing. N Stoian (S.G.E.E.T.) pune la dispoziþia Camerei de Comerþ prin Direcþia tehnica MIPC, o
Prezentarea lucrãrii: ing. Dr. Ion Basgan notã informativã succintã ºi obiectivã, asupra situaþiei acestui brevet
Iau parte la ºedinþa: ing. G. Tãnãsescu, ing. O Capon, P. de la înregistrare ºi pâna în prezent;
Constantinescu, ing. O. Dumitrescu (Dir. Tehnic), ing. I. Lari (ICEF), ing. b) sã organizeze un colectiv format din delegaþi ai Camerei de
Dan Bodnãrescu (DGEM), Dr. D. Bogdan (SCCM), N. Cristescu (Min. Comerþ, CSI, Min. de Finanþe ºi MIPC (Direcþia tehnicã ºi DGAD) care
Finantelor), ing. L Trandafirescu (CSI), B Holban (Camera de Comert), împreunã cu autorul brevetului sã analizeze ºi sã lãmureascã
Conf. Ing. T. Oroveanu, prof. ing. M. Marinescu (Acad. R.P.R. - Inst. De aspectele juridice ºi financiare legate de posibilitãþile de valorificare
energeticã), ing. I. Niculescu (ISPA). ale acestui brevet, întocmind un plan de lucru cu mãsuri concrete în
Dupã prezentarea lucrãrii de cãtre autor, se dã citire raportului vederea atingerii acestui obiectiv; acest plan de mãsuri va fi adus la
Comisiei de expertiza din 07.07.1960 asupra acestui brevet. cunoºtinþã MIPC ºi Consiliului de Miniºtri.
În urma examinãrii documentaþiei ºi a discuþiilor purtate 3. În ceea ce priveºte publicitatea în jurul acestui brevet,
Consiliul tehnico-ºtiinþific MIPC constatã cã deºi problemele ridicate de aceasta se va limita pentru moment la un articol ce va fi publicat de
brevet sunt de o importanþã deosebitã, totusi pâna în prezent nu s-a autor în revista Petrol ºi gaze ASIT. O publicitate mai larga în jurul
facut o verificare tehnicã ºi practicã în mod organizat care sã acestei probleme, va fi hotãrâtã dupã cunoaºterea lucrãrilor specifi-
lãmureascã precis valabilitatea acestui brevet din punct de vedere cate la pct. 1 si 2 ale prezentului aviz.
tehnico-ºtiinþific ºi economic ºi, implicit posibilitãþile de valorificare ale 4. Direcþia tehnicã MIPC va remite Consiliului de Miniºtri un
acestui brevet atât în þarã, cât ºi în strãinãtate. exemplar dupã prezentul aviz cãruia i se va anexa brevetul, memoriul
De asemenea, Consiliul constatã cã nu se cunoaºte la ora de prezentare al autorului, raportul Comisiei de expertiza din
actualã situaþia precisã a acestui brevet în strãinãtate. 07.07.1960 asupra acestui brevet, precum ºi rapoartele specialiºtilor
În urma acestor constatãri Consiliul tehnico-ºtiinþific al MIPC consultaþi de cãtre Comisia de expertizã.
hotarãºte urmãtoarele: Membri CTS
1. Pânã cel târziu 15 octombrie 1960 Direcþia tehnicã din MIPC ss/Ing. H. Landau
(secþia foraj extracþie) în colaborare cu autorul brevetului, DGEET,
Ing. D. Ionescu
LOFE si Academia R.P.R., va supune spre aprobare conducerii minis-
Ing. N. Stoianov
terului un plan defalcat pe sarcini, termene ºi responsabilitãþi, pentru
Direcþia tehnica CTS
verificarea tehnicã ºi practicã a brevetului în ºantierele MIPC, atât
Ing. C. Dumitrescu

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

64 65
DRILLING 27 decembrie 1960 Susþinerea lui Ion Basgan în lupta pentru cucerirea drepturilor

ION BASGAN Un inventator de geniu


INTERNATIONAL de autor avea sã vinã ºi din partea unor confraþi de-ai sãi din Ministerul
Agriculturii.
D-lui EDMUND H. SQUIRE MINISTERUL AGRICULTURII
50 Church Street Nr. 6.331
New York Nr. 461 din 29 iulie 1961
Copie - I.S.P.A.
Stimate Domnule Squire, Tovaraºului
Am aflat la Tribunalul Districtual al SUA ca d-voastra Ministru al Industriei
reprezentati pe Dl. Ion Basgan în procesul Ion Basgan contra Petrolului ºi Chimiei
Standard Oil Co. of New Jersey si altii. Mihail Florescu
Este putin a spune ca acest proces este cu totul iesit din Subsemnatul Prof. Ing. Matei Marinescu, membru corespon-
comun si date fiind împrejurarile, cazul D-voastra este fara îndoiala dent al Academiei R.P.R., Prof. Ing. Cadere Radu de la Institutul de
foarte greu. Fie-mi îngaduit sa-mi exprim speranta personala ca veti petrol ºi gaze ºi Ing. Dan Bodnarescu din Ministerul Industriei
câstiga. Petrolului ºi Chimiei, în calitatea noastrã de cercetãtori obiectivi ai
Date fiind aspectele cu totul deosebite ale procesului, precum operei tov. Dr. Basgan Ion ºi ca experþi la cercetãrile Ministerului
si faptul ca reclamatiunea D-lui Ion Basgan se întemeiaza pe încal- Industriei Petrolului din 1960/1961, vã rugãm sã propuneþi la Premiul
carea patentului asupra unui aparat de foraj, credem ca întreaga serie de Stat al R.P.R. pe tov. Dr. Ing. Basgan Ion pentru lucrãri de mare va-
de fapte care a dus la actiunea D-lui Ion Basgan ar interesa în mod loare atât în domeniul ºtiinþei, cât ºi al tehnicii.
deosebit pe cititorii Drilling-ului. Brevetele de invenþie româneºti, cât ºi cele obþinute în SUA,
Ati avea oare Dvs. Timp - în decursul urmatoarelor câteva precum ºi documentarea lor ºtiintificã reprezintã o contribuþie
saptamâni - sa rezumati pentru noi faptele care stau în spatele aces- deosebitã la dezvoltarea ºtiintei ºi tehnicii, care, pe lângã cã ridicã
tui caz, sa ne indicati patentul sau patentele implicate, datele acestor prestigiul tehnicii ºi ºtiinþei române, au îndreptãþit Guvernul R.P.R. sã
patente si motivele pentru care anumite societati petrolifere au fost deschidã în decembrie 1960, Trusturilor petrolifere din SUA, prin
desemnate ca pârâte în acest caz, bineînteles daca - procedând ast- Camera de Comerþ R.P.R., 118 procese pentru revendicarea drep-
fel - nu ati divulga informatii utile clientului D-voastra? turilor izvorâte din aplicarea brevetului Basgan, apreciate iniþial la
Daca e posibil, am dori, de asemenea, o scurta schita 125.000.000 dolari. Trustul Standard Oil a ºi fãcut o ofertã de câteva
biografica a D-lui Ion Basgan,, cuprinzând experienta sa în domeniul mii dolari pentru închiderea acþiunii.
forarilor. Tov. Dr. Basgan a depus în noiembrie-decembrie 1960 atât la
Am aprecia desigur orice ajutor pe care ni l-ati acorda ca Ministerul Petrolului, cât ºi la Academia R.P.R. o sinteza a lucrãrilor
raspuns la aceasta cerere. Textul articolului nostru va va fi desigur sale care apoi s-a publicat în revista ASIT Petrol ºi Gaze Nr. 3 si 4 din
supus spre aprobare anterior publicarii. 1961, iar Ministerul Industriei Petrolului a experimentat modelele de
foraj Basgan în 1961.
Drilling Din punct de vedere ºtiinþific, Dr. Ing. Basgan Ion a dat o noua
ss/Virginia M. Mc. Cann interpretare ºi enuntare Principiului Arhimede, care revoluþioneazã
ºtiinþa hidromecanicã ºi tehnica forajului ºi, prin lucrarile sale practice
În 27 decembrie 1960 apare prima reacþie a presei din SUA, confirmã teoria sonicã prin transmiterea energiei sonice la distanþã ºi
în persoana doamnei Virginia M. Mc. Cann. utilizarea ei

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

66 67
în tehnica forajului. Noile principii ºtiinþifice, realizarea ºi aplicarea lor Reclamantul Ion Basgan,, chemând în judecatã pe toþi cei de mai sus,

ION BASGAN Un inventator de geniu


în tehnicã au depãºit graniþele þãrii, gãsind o largã ºi cuprinzãtoare respectuos aratã cã
confirmare prin lucrãrile oamenilor de ºtiinþã mai jos citaþi: 1. Aceastã acþiune este pentru încalcarea dreptului de patent,
Prof. Evascenko, Vosdvijenski, Kasianov ºi alþii din URSS, marele iar jurisdicþia se întemeiazã pe Legea Patentelor SUA, Actul din 19
savant George Constantinescu în Anglia, Lubinski, Hawkins Murray, iulie
Lamont, Handelman, Texter, Best în SUA, Bernard în Franþa, tehnica 1952, c. 950, 66 Stat. 799, Titlul 35 din Codul Statelor Unite, inclusiv
germanã prin Politehnica de la Leoben Austria ºi alþii, dupa cum se Secþiunile 281, 283, 284, 285 si 209 din acest titlu ºi Titlul 20 din Codul
aratã ºi în bibliografia publicatã în revista Petrol ºi Gaze Nr. 3 ºi Statelor Unite, Secþiunea 1 400 (b). Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii
(text: belief), actele de încãlcare de care ne plângem aici au fost
4/1961.
comise ºi continuã sã fie comise în cuprinsul .... ºi în alte pãrti din
Pentru aceastã contribuþie exceptionalã în ºtiinþã ºi tehnicã cuprinsul Statelor Unite.
socotim îndreptãþit sã propuneþi la Premiul de Stat al R.P.R. pe tov. 2. Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii (text: belief), toþi pârâþii
Ing. Dr. Basgan Ion. mai sus numiþi îºi au un sediu regulat ºi stabil al afacerilor lor în
Profesor Ing. Marinescu Matei cuprinsul .... ºi/sau îºi au reºedinþa în cuprinsul ....
Profesor Ing. Cadere Radu 3. La data de 21 decembrie 1937 s-a eliberat reclamantului,
Ing. Bodnarescu Dan cu îndeplinirea tuturor formelor legale, Brevetul Nr. 2.103.137 pentru
aparatura de forare rotativã de sonde petrolifere ºi de la acea datã
În 1961, când începe procesul, societãþile petrolifere au reclamantul a fost ºi este ºi în prezent proprietarul acestui Brevet.
prezentat în faþa justiþiei americane un certificat de deces al medicului 4. Fiecare din pârâþii arãtaþi mai sus a încãlcat în trecut, vreme
dr Ion Basgan, vãrul inventatorului. îndelungatã, acel brevet fabricând, punând în vânzare ºi folosind
În acest sens, instanþa a suspendat procesele deschise, aparatura de forare rotativã a sondelor petrolifere, care face obiectul
întrucât inventatorul nu mai era în viaþã. În plus, s-a constatat de cãtre acelei invenþii brevetate.
justiþia americanã cã brevetul de invenþie 2.103.137 SUA proprietatea 5. Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii, fiecare din pârâþii mai
Basgan este încã sechestrat de guvernul american din timpul celui de- sus numiþi a fost înºtiinþat în mod formal (text: duly notified) ca a încãl-
al doilea rãzboi mondial ºi, în consecinþã, autorul sãu nu avea dreptul cat brevetul Nr 2.103.137.
de a solicita redevenþele respective. În felul acesta se încheie o etapã Drept pentru care, reclamantul cere ca fiecare din pârâþii de
în lupta pe care a dus-o Ion Basgan în revendicarea drepturilor de mai sus sa fie obligat la plata unor despãgubiri de cinci sute mii dolari,
autor. cu excepþia celor din lista de mai jos, de la care pretindem daune mai
mari (aratate în dreptul fiecãruia), acordându-ni-se ºi cheltuielile de
În acelaºi an revista “Petrol ºi Gaze” nr. 3 îi publica lucrarea judecatã:
CURTEA DISTRICTUALÃ A STATELOR UNITE STANDARD OIL COMPANY
pentru Acþiunea civilã Dos. ... Nr. ... (NEW JERSEY) Douazeci milioane dolari
având drept obiect reclamaþia THE TEXAS CO. Zece milioane dolari
pentru încalcarea brevetului Nr. 2.103.137 GULF OIL CORPORATION Cinci milioane dolari
STANDARD OIL COMPANY
Reclamant: Ion Basgan (INDIANA) Cinci milioane dolari
contra SHELL OIL COMPANY Cinci milioane dolari
pârâþi: (urmeaza numele celor 118 societãþi pârâte) SOCONY MOBIL OIL COMPANY Cinci milioane dolari
STANDARD OIL COMPANY OF
CALIFORNIA Cinci milioane dolari

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

68 69
CONTINENTAL OIL COMPANY Patru milioane dolari „Dragã d-le Basgan,

ION BASGAN Un inventator de geniu


SINCLAIR OIL CORPORATION Doua milioane dolari
SUN OIL COMPANY Doua milioane dolari Îmi pare rãu cã nu am putut sã scriu mai înainte, însã anul tre-
UNITED STATES STEEL CORPORATION Un milion dolari cut am avut foarte mult de lucru ºi mi-a fost imposibil sã mã þin la
XOUNGSTOWN SHEET & TUBE COMPANY Un milion dolari curent cu corespondenþa mea. Asta nu însemneazã cã nu m-am ocu-
HUGHES TOOL COMPANY Un milion dolari pat cu cele ce mi-ai scris în ultima scrisoare: din contra, o bunã parte
FOSTER WHEELER CORPORATION Un milion dolari din timpul ce aveam la dispoziþie, am folosit-o spre a întâmpina acþi-
REED ROLLER BIT COMPANY Un milion dolari unea celor ce cautã sã micºoreze sau sã ignoreze rolul inginerilor
SUPERIOR OIL COMPANY Un milion dolari români în creaþiunea ºi dezvoltarea teoriei ºi aplicaþiilor sonic. Mi-am
procurat cartea „Sonica” de Heuter ºi Bolt ºi am vãzut cum autorii au
AVOCAT AL RECLAMANTULUI, avut grijã sã nu pomeneascã nici o vorbã de lucrãrile noastre.
“Forajul Rotativ Simultan Percutant – Forajul Sonic”, iar revista “Petrol Rãspunsul meu imediat a fost o serie de conferinþe pentru folosul
ºi Gaze” nr. 4 îi publica lucrarea “Forajul cu Prãjini Grele inginerilor din Anglia ºi USA dintre care cea mai importantã am obþin-
Proporþionale”. ut-o la „Society of Engineers” în aprilie. Din nefericire din cauza grevei
Ambele lucrãri au fost depuse ºi la Prezidiul Academiei tipografilor, conferinþa mea despre „Sonica” nu a putut fi publicatã
decât la finele anului ºi abia de curând am putut obþine un numãr de
Române cu nr. 37.540 din 6 decembrie 1961, respective 1.666 din 19
reproduceri pe care le trimit la diferite societãþi, universitãþi etc., ce au
ianuarie 1961.
interes în tehnologia modernã.
Între timp, Ministerul Petrolului a executat experimentarea
În acelaºi scop m-am ocupat intensiv cu prepararea manu-
metodei Basgan la Roºiori – Râmnicu Sãrat, forând douã sonde simi-
scriselor pentru volumul II ºi III ca urmare la „Theory of Sonics” deja
lare, din care una cu metodele de forare Basgan la adâncimea de
publicatã, astfel ca lumea inginereascã sã cunoascã adevãrul complet
2.300 metri. Sonda foratã cu metoda Basgan s-a sãpat în 56 zile fãrã
al dezvoltãrii ºtiinþei ºi aplicaþiunile sonice. Alãturat vã trimit un exem-
nici un incident ethnic care sã producã pagube materiale, în timp ce plar al conferinþei mele din care veþi putea vedea cã am pus la punct
sonda martorã s-a sãpat în 70 de zile cu ruperea garniturii d eforaj ºi rolul nostru de pionieri. La capitolul III (pct. 74) vei gãsi referinþe la
pierderea a 1.100 metri de foraj. lucrãrile mele ºi la încercarea americanilor de a schimba definiþiunea
În urma schimbului de scisori pe care l-a avut Ion Basgan cu cuvântului „sonica” iar la capitolul VII ºi VIII (pag. 86-88) la lucrãrile d-
celebrul inventator ing. Gogu Constantinescu, acesta din urmã accep- tale.
tã invitaþia Academiei Române pentru a susþine în Aula Academiei Scrisorile propuse de d-ta cãtre editorii lui Heuter ºi Bolt nu le-
Române, la 5 octombrie, conferinþa „Discuþii pe marginea sonicitãþii”. am trimis încã, deoarece cred cã vor avea mai mult efect fiind întãrite
Cu acest prilej Gogu Constantinescu avea sã-i mãrturiseascã lui Ion cu un exemplar dupã conferinþa mea „Sonica” în care scriu fapte în
Basgan cât de fericit este în legãturã cu succesul forajului sonic domeniul sonic începând cu anul 1912 (fig. 4075 ºi fig. 9079) ºi în care
Basgan în America. se confirmã de cãtre preºedintele societãþii (pag. 97-99) importanþa
Într-una din multele scrisori pe care cei doi aveau sã ºi le trim- volumului I despre „Theory of Sonics” încã din anul 1918. Conferinþa a
itã de-a lungul vieþii, ing. Gogu Constantinescu fãcea urmãtoarele pre- fost premiatã cu Medalia de aur a Societãþii, ceea ce îi dã o valoare
cizãri: deosebitã în cercurile ºtiinþifice ºi tehnice internaþionale. Nu va fi uºor
în viitor ca sã se dea uitãrii ceea ce toatã lumea cunoaºte destul de
bine, îndatã ce conferinþa mea va pãtrunde în toate universitãþile ºi
ºcolile tehnice din lume.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

70 71
La cap. VI (p. 84) am dat detalii despre invenþiunea mea a

ION BASGAN Un inventator de geniu


injectorilor pentru motoare Diesel, adaptate în toatã lumea – iarãºi fãrã
a menþiona pe inventator. Mulþi vor fi surprinºi sã afle cã asta a fost, de
asemenea, o aplicaþie sonicã ºi abia azi au început inginerii sã-ºi dea
seama cã aceastã aplicaþie a fãcut posibilã ridicarea tirajului la
motoarele Diesel de la 400 la 4.000 pe minut. Dar, despre acestea ºi
altele vor fi detalii în viitoarele volume sonice.
Profit de ocazie sã vã urez la toþi la mulþi ani cu sãnãtate ºi
voie bunã pentru noul an.
Al dumitale,
s s / G .
Constantinescu
23.01.1960”

Institutul de Studii ºi Cercetãri Hidrotehnice (I.S.C.H.). În prim planul


fotografiei: inginer Ion Iacovache (O.S.I.M.), prof. Dimitrie Leonida,
savantul George (Gogu) Constantinescu, dr. ing. Sorin Dumitrescu
(dir. I.S.C.H., ulterior (1960-1989) director în direcþia Apelor –
UNESCO), academicianul Matei Marinescu, dr. ing. Ion Basgan, Dr. ing. Ion Basgan asistând la explicaþiile pe care dr. ing. Alexandru
prof. dr. ing. Dumitru Cioc. Mãruþã le dã savantului român George (Gogu) Constantinescu, la un
În planul doi al fotografiei: tehnician ªtefan Popa, dr. ing. Alexandru stand de probe al I.S.C.H., cu privire la aplicaþiile sonicitãþii, în princi-
Mãruþã, inginer Dumitru Cristea ºi maestru Tudor Ardeleanu pal pompe sonice cu pulsator, dupã idei date de Gheorghe Hossu,
(Bucureºti, 1963) preºedintele Comitetului de Stat al Apelor (Bucureºti, 1963)

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

72 73
DEPARTAMENTUL JUSTITIEI

ION BASGAN Un inventator de geniu


În 22 decembrie 1961, Ion Basgan, la Cursurile de ªtiinþã ºi BIROUL PT. PROPRIETATI STRAINE
Tehnicã ale Academiei R.PR, a þinut o conferinþã cu titlul „Aplicaþiile Ordin de Deblocare SSA - 838
sonicitãþii în tehnica forajului ºi în extracþie”. Ref: Ion Basgan
În 17 septembrie 1962, Ion Basgan a prezentat un raport cãtre
ministrul Petrolului (nr. 599), Mihail Florescu, cu rezultatele reale ale În baza Titlului II al Legii din 1949 pt. Rezolvarea Pretentiilor
experimentãrii metodelor de foraj Basgan la Roºiori. În raport sunt Internationale, a amendamentului (69 Stat. 562), a Ordinului
menþionate ºi interpretãrile eronate ale unor ingineri din Ministerul Executivului 10.644 din 7 noiembrie 1955 (20 F.R. 8.363), a Ordinului
Petrolului cu privire la aceste experimentãri. Departamentului Justitiei 271-62, Sec. 0.47 din 29 mai 1962 (27 F.R.
În 1964 specialistul american U. T. Okon îºi publicã teza de 5-161, 5.166) si în conformitate cu Legea, prin prezenta se stabilesc
doctorat condusã de prof. P. Moore. Cuprinsul tezei, care conþinea o urmatoarele:
1. Toate drepturile, titlurile si interesele lui Ion Basgan urmare
serie de comentarii despre presiunea arhimedianã asupra garniturii de
Brevetului No 2.103.137, inclusive toate drepturile de autor revenite si
foraj, precum ºi importanþa drillcolarelor, avea sã confirme descoperir-
toate stricaciunile si profiturile recuperabile prin lege ca urmare a
ile ºi invenþiile Basgan, iar aplicarea lor avea sã punã capãt contro- încalcarii acestora, au fost blocate dupa 17 decembrie 1941, urmare
versei ce s-a purtat în jurul acestei probleme. Ordinului de Blocare No. 3.427 din 20 octombrie 1943, emis în baza
În acelaºi an Ion Basgan, ca director de studii ºi profesor, avea Legii privind Comertul cu Inamicul.
sã organizeze pentru specialiºtii din toatã þara, la Institutul Agronomic, 2. La data blocarii, proprietatea specificata mai sus - blocata
cursurile pentru alimentãrile cu apã potabilã. prin Ordinul de Blocare No. 2.427 - era posedata direct de Ion Basgan,
În cadrul Comitetului de Stat al Apelor, IPACH, Ion Basgan a persoana fizica si cetatean al României.
elaborat, în anul 1965, „Instrucþiuni tehnice privind proiectarea, exe- 3. Administrarea proprietatii specificate, blocate prin Ordinul
cuþia, exploatarea ºi întreþinerea reþelei de puþuri de observaþie hidro- de Blocare No. 2.427, a fost efectuata conform Legii privind Comertul
geologice pentru hidroamelioraþii” (publicatã de C.S.A., I.D. 24-65). cu Inamicul, incl. Amendament, incluzând adjudecarea oricaror pro-
În 13 octombrie 1965, Departamentul de Stat al Justiþiei SUA cese sau pretentii care ar fi putut fi intentate cu privire la o asemenea
emite Divesting Order SA 838, prin care i se restituie brevetul de proprietate conform Legii privind Comertul cu Inamicul, incl.
invenþie 2.103.137/1937 ºi este repus în drepturi, ca urmare a discuþi- Amendament.
ilor purtate de delegaþia românã condusã de Gheorghe Gheorghiu Dej Prin prezenta se deblocheaza toate drepturile, titlurile si
cu preºedintele SUA, Lyndon Johnson. În decembrie primeºte adresa interesele lui Ion Basgan urmare Brevetului No. 2.103.137, incluzând
toate drepturile de autor revenite si toate stricaciunile si profiturile
nr. 20.530 a Ministerului de Justiþie SUA (din 30 noiembrie 1965), prin
recuperabile prin Lege sau echitate ca urmare a încalcarii acestora în
care i se comunicã Divesting Order SA 838 ºi hotãrârile de repunere
trecut, conform prevederilor Sectiei 202 (b) a Titlului II din Legea din
în posesie. 1949, amendata, privind Rezolvarea Pretentiilor Internationale.
Întocmit la Washington DC, la 13 octombrie 1965.

Pt. Procurorul General


Semnat: Anthony L. Mondello
Director Adjunct
Biroul Proprietatilor Straine
(Sigiliu Oficial)

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

74 75
DEPARTAMENTUL JUSTITIEI Districtul COLUMBIA

ION BASGAN Un inventator de geniu


Biroul Proprietatilor Straine Eu, Donna A. Cowden, notar public în si pentru Districtul
Columbia, în SUA, certific prin prezenta ca la data aceasta Anthony L.
ATRIBUIRE Mondello, Director Adjunct al Biroului pentru Proprietati Straine,
Departamentul Justitiei, cunoscut mie personal a fi aceeasi persoana
Întrucât subsemnatul, actionând pentru Procurorul General al care a întocmit documentul premergator în numele Procurorului
Statelor Unite, prin Ordinul de Deblocare SA - 838, am deblocat pro- General al SUA, a aparut în fata mea si dupa ce i-am facut cunoscut
prietatea descrisa mai jos catre Ion Basgan. continutul acestuia a recunoscut ca potrivit delegarii sale de catre
Ca urmare a numitului Ordin de Deblocare si urmare Sectiunii numitul Procuror General prin Ordinul No. 175-59 al Departamentului
202 (b) din Legea Publica 285, al. 84lea Cong. (22 U.S.C. 1.631 - a), Justitiei (24 F.R. 2.452, 28 martie 1959), ordin amendat (26 F.R. 8.400,
prin prezenta se atribuie numitului Ion Basgan, str. Cernica 4, r. T. 6 sept. 1961) si în aceasta calitate a întocmit documentul de mai sus
Vladimirescu, Bucuresti, România: drept act liber si voluntar al numitului Procuror General, pentru uti-
Toate drepturile, titlurile si interesele lui Ion Basgan din si urmare lizarea si scopul expuse în el.
Brevetului No. 2.103.137, inclusive toate drepturile de autor accumu-
late si toate pagubele si profiturile recuperabile prin lege sau echitate
Depun marturie prin semnatura si sigiliu, azi 1 octombrie 1965.
pentru încalcarea acestora în trecut.
Aceasta atribuire nu trebuie considerata ca include drepturile
(ss) Donna A. Cowden
ale oricaror licente acoperite de acest brevet.
Întocmit la Washington DC, la 13 oct. 1965. Notar Public
Pentru Procurorul General Mandatul meu expira la 30 septembrie 1966.
(ss) Anthony L. Mondello
Director Adjunct
Biroul Proprietatilor Straine

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

76 77
DEPARTAMENTUL JUSTITIEI AL SUA Pe 4 mai 1966 se întâlneºte cu ing. Daniel Farcaº, delegat al

ION BASGAN Un inventator de geniu


Washington DC, 20.530 grupului german Lommen-Reiter-Dresner-Bank pentru încheierea unei
30 noiembrie 1965 convenþii de colaborare în vederea recuperãrii drepturilor din SUA. În
21 mai, consulul D. Stancu din cadrul Ministerului de Externe solicitã
Adresati raspunsul catre
sã se încheie convenþia cu ing. D. Farcaº din R.F.G. Pe data de 16
Divizia indicata si cu
referire la initiale si numar iunie Consiliul de Miniºtri aprobã autentificarea convenþiei cu ing. D.
JWD, WED, cmb Farcaº. Convenþia prevedea obligaþia de a i se acorda lui Ion Basgan
019 - 15579 un milion DM.
V.O. No. 2.427 Din acest moment lucrurile încep sã se deruleze cu repezici-
Claim No. 39.721 une, astfel: în 22 iunie are loc ºedinþa la Banca Naþionalã a României,
cu avocatul american John Vintilã, în 23 iunie, conducerea ISPIF îi
Domnului Ion Basgan
aprobã lui Ion Basgan scoaterea din producþie pentru a se ocupa de
str. Cernica 4 - raionul
Tudor Vladimirescu cauza sa din strãinãtate. Pe data de 8 iulie, ing. D. Farcaº îi comunicã
Bucuresti, România lui Ion Basgan expertiza efectuatã de grupul german în SUA evaluân-
du-i drepturile de autor la 8,7 miliarde dolari.
Ref: Ordin deblocare SA - 838 Datoritã unor cauze de naturã birocraticã, pe 16 iulie expirã
termenul de platã a avansului de DM, fãrã a fi depus.
Stimate Dle Basgan, Începând cu 22 august, Iosif Constantin Drãgan, aflat în acea
perioadã în Spania, la Palma de Mallorca, îi telegrafia lui Ion Basgan,
Alaturat se transmite o copie a unui Document de Atribuire comunicându-i cã acceptã sã intre în acest joc. În acest sens, Iosif
validat la 13 octombrie 1965, prin care Directorul General, actionând Constantin Drãgan îi cere un expozeu al situaþiei, disputatã cu atât de
pentru si în numele Procurorului General al SUA, debloca proprietatea mult interes. Din fericire pentru Ion Basgan ºi pentru starea lui de spir-
descrisa în Documentul de Atribuire catre Dvs. De asemenea, este it, acesta nu era singurul care se oferea pentru a- ajuta. În 10 ianuar-
anexata o copie a Ordinului de Deblocare SA- 838.
ie 1967 familia Becker din R.F.G. îl viziteazã pe Ion Basgan la Milano
Al Dvs.
ºi îi oferã sprijin pentru cauza sa.
JOHN W. DOUGLAS
Pe data de 24 ianuarie soseºte la Conniston ºi împreunã cu
Procuror General Adjunct
Divizia Civila doamna Eva Constantinescu, vãduva lui George Constantinescu, par-
ticipã la o procesiune la mormântul marelui dispãrut. Aici, decepþia
Prin: W. E. Downey (ss) celor prezenþi a fost de proporþii, întrucât mormântul marelui savant
Sef al Biroului Proprietatilor era fãrã placã sau cruce. Acest fapt a fost încã un exemplu de ingrat-
Straine itudine pe care cei în viaþã îl manifestã faþã de înaintaºii lor ºi mai ales
faþã de un ilustru savant de talia lui George (Gogu) Constantinescu.
În 13 martie trimite cãtre Institutul Francez de Petrol ºi la
Congresul al VII-lea de Petrol din Mexic (aprilie 1967), comunicarea
„Limitarea Efectului Presiunii Arhimediene ºi Energia Sonicã – Condiþii
Esenþiale pentru Viitorul Forajului Adânc”.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

78 79
Aceastã lucrare îi asigura pe specialiºtii prezenþi la Congres Peste câteva luni, pe 4 iulie, se va întâlni cu delegaþia românã

ION BASGAN Un inventator de geniu


cã viitorul forajului la mari adâncimi avea sã fie reprezentat de forajul a Ministerului Agriculturii condusã de ing. Montz ºi ing. Lãzãrescu Ion.
rotativ simultan percutant. Succesul comunicãrii îl va determina pe Ion Cu aceastã ocazie va discuta asupra documentaþiei ºi proiectelor de
Basgan sã depunã un nou brevet de invenþie care îl perfecþiona pe cel hidroamelioraþii ºi irigaþii furnizate din Italia pentru România.
vechi cu privire la forajul la mare adâncime. Acest brevet va fi înregis- Pe 5 iulie, Ion Basgan va susþine o conferinþã la Milano cu dr.
trat în România, Italia, Franþa, SUA ºi Portugalia. De fapt, aceastã Iosif C. Drãgan ºi avocat E. Minolli, asupra posibilitãþilor de deschidere
nouã realizare în planul concepþiei tehnice avea sã creeze o nouã per- a acþiunilor juridice în SUA pentru drepturile sale de autor.
spectivã în domeniul forajelor adânci ºi sã ofere o ºansã omenirii sã Acþiunea va fi sortitã eºecului, întrucât dr. Iosif C. Drãgan va
viseze la realizarea unor noi procedee de strãpungere a litosferei ºi a solicita condiþii greu de acceptat pentru aceastã colaborare, obiectând
exploatãrii interiorului pãmântului pânã la aºa-zisa „scoarþã asupra cheltuielilor mari de judecatã.
Mohorovici”, unde se presupune cã s-ar afla uriaºe zãcãminte de Pe 16 august va þine o conferinþã la Fundaþia Galusta
petrol. Gulbenchian despre invenþiile sale.
La Bucureºti, Camera de Comerþ publicã în revista sa La Paris, pe 16 octombrie, Ion Basgan se va întâlni cu Aristide
Romanian Engineering articolul „Romanian Contribution to the Sain ºi va þine o conferinþã comunã cu ambasadorul V. Dimitriu, care
Development of Theory and Practice of Modern Drilling”, asupra va prezenta un memoriu în problema Basgan ministrului de finanþe al
invenþiilor, operei ºi contribuþiei Basgan. Franþei, cu scopul de a sprijini cauza în SUA.
Pe 29 martie Ion Basgan va participa la Congresul Uniunii
Interparlamentare, unde va avea ocazia sã-l întâlneascã pe prof.
Tudor Drãgan, ing. Ion Iliescu ºi Constantin Stãtescu.
Pe 5 aprilie Ion Basgan va participa la Roma, împreunã cu dr.
Iosif C. Drãgan ºi ing. Morariu, la ºedinþa generalã a „Uniunii
Petrolifere”.
Pe 7 aprilie Ion Basgan se va întoarce la Milano, unde s-a
apucat sã-ºi redacteze noul brevet de invenþie, Forajul Sonic la 15 km
adâncime.
Mai târziu, pe 18 aprilie, Ion Basgan avea sã constate cu sur-
prindere cã ing. Ricã Georgescu, cel care îi fusese coleg, avea sã-l
dezamãgeascã definitiv în legãturã cu iniþiativa de a-ºi edita traduc-
erea volumului despre Principiul lui Arhimede. Se pare, dupã cum se
precizeazã în documentele familiei Basgan, cã „maºinaþiile ºi piedicile”
ar fi fost puse de grupul american petrolist condus de ing. Ricã
Georgescu. Pe 16 mai va depune la firma Dominicis noul brevet de
invenþie, Forajul Sonic la 15 km adâncime, pentru a fi înregistrat în
Italia, Franþa, SUA ºi Portugalia.
Pe 21 mai, firma Dominicis îi va înmâna taxele brevetelor de
invenþie depuse în þãrile mai sus amintite.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

80 81
ºi modul sãu de a se manifesta faþã de personalitãþi. Era convins cã

ION BASGAN Un inventator de geniu


generaþii întregi vor fi nevoite sã se ocupe de opera lui Ion Basgan,
pentru a conºtientiza opinia publicã naþionalã ºi internaþionalã faþã de
aceastã personalitate ºi faþã de creaþiile sale uluitoare în domeniul
forajului.
Odatã reîntors în þarã Ion Basgan avea sã-ºi desfãºoare din
plin activitatea creatoare prin depunerea în data de 24 noiembrie la
„invenþii” a noului brevet sonic cu nr. 50.615 iar în 29 noiembrie, în faþa
unei asistenþe numeroase din cadrul Ministerului Agriculturii, avea sã
þinã captivanta conferinþã „Spre Centrul Pãmântului”.
Academicianul Remus Rãduleþ, în 30 noiembrie îi comunicã
lui Ion Basgan cã descoperirile sale modificã textul enciclopediei ºi
tratatele de specialitate.
Ziua de 1 decembrie 1967 avea sã fie pentru Ion Basgan o zi
plinã de semnificaþii: îi apare în ziarul Informaþia articolul „Spre Centrul
Pãmântului”, iar în Italia i se elibereazã brevetul italian nr. 796.419 cu
forajul sonic la 15 km adâncime. A doua zi va primi vizita unei delegaþii
portugheze în frunte cu ambasadorul Calveltt Magalhaies ºi dr.
Saraga.
În 20 decembrie consulul D. Stancu de la Ministerul Afacerilor
Externe îi va cere lui Ion Basgan detalii asupra activitãþii sale din
Dr. ing. Ion Basgan împreunã cu Iosif Constantin Drãgan strãinãtate, iar presa va lua cu asalt ministerele ºi guvernul pentru spri-
jinirea cauzei. Din pãcate, efectul nu este pe mãsura efortului depus
de cãtre toþi cei care au înþeles cã lui Ion Basgan ºi României li se face
Peste zece zile este primit la preºedintele grupului petrolifer o mare nedreptate.
MAREP, François Emanuelli, împreunã cu Guy Henry, iar seara îl va În 26 decembrie soseºte în þarã, din SUA, avocatul John
vizita pe inginerul Wallance, specialist în brevetele americane. ªedinþa Vintilã pentru a susþine cauza inventatorului român. În aceeaºi zi i se
de la MAREP, unde a predat documentaþia invenþiilor, avea drept scop înregistreazã invenþia nr. 50.912 pentru exploatarea sãrii prin sonde
o eventualã colaborare în ºantierele petrolifere ale Franþei. verticale.
Sosit la Bucureºti, este primit în audienþã la Ministerul În 29 decembrie, dupã o perioadã de timp consacratã docu-
Afacerilor Externe pe 8 noiembrie, de cãtre ministrul adj. George mentãrii, Ion Basgan terminã de corectat ºi dã la tipar la Editura ªtiinþi-
Macovescu. În urma unor discuþii purtate în 14 noiembrie cu ing. Tuzu ficã monografia prof. ing. D. Leonida.
Constantin, director general al Invenþiilor, acesta îi mãrturiseºte lui Ion În 1968, la 29 ianuarie, ing. D. Bodnãrescu þine o conferinþã la
Basgan, mai în glumã, mai în serios, regretul cã nu este decedat, Ministerul Minelor, în faþa unui numeros public de specialitate, despre
întrucât, în aceste condiþii, statul român i-ar fi omagiat personalitatea „efectul Basgan” ºi aplicaþiile sale. În timpul desfãºurãrii lucrãrilor,
prin înãlþarea unei statui în Bucureºti. Onorabilul inginer Tuzu intervenþiile unor directori din conducerea ministerului au confirmat
cunoºtea foarte bine psihologia românului, trãsãturile sale de caracter avantajele acestei descoperiri.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

82 83
Cu toate acestea, la 7 februarie un grup de petroliºti de slabã Brevetele de inventie sus indicate cuprind în text mentiunea ca orice

ION BASGAN Un inventator de geniu


facturã profesionalã ºi moralã, depun „discret” o notã la Consiliul de greutate în plus peste greutatea prajinilor grele utilizate în garnitura de
Miniºtri împotriva invenþiilor lui Basgan, fapt pe care Ion Basgan îl va foraj la data brevetarii „se integreaza în progresul ce aduce aceasta
afla abia peste doi ani. inventie".
Deja, Ion Basgan realizeazã cã aceastã luptã este inegalã ºi Aceste brevete de inventii au fost aplicate industrial în santierele
cã interesele aflate în joc sunt uriaºe, dar ele nu se aflã, din pãcate, în petrolifere în tara de Societatea Petrolifera Româna în baza contrac-
tului de exploatare vizat cu nr. 17.833 din 22.II.1938 si de Societatea
þarã, ci în afara graniþelor ei. Fapt confirmat ºi în ºedinþa Consiliului de
Redeventa în baza contractului de exploatare vizat cu nr. 29.545 din
Miniºtri prezidatã de viceprim ministrul Gaston Marin, unde s-au luat
4.III.1938.
unele mãsuri paleative pentru sprijinul cauzei Basgan. Rezultatele aplicarii acestor metode de foraj în santierele acestor soci-
În 29 februarie 1968, lui Ion Basgan i se recunoaºte de cãtre etati au fost realizarea de gauri perfect verticale si o reducere a tim-
Oficiul de Stat pentru Invenþii – Direcþia Generalã Standarde ºi Invenþii, pului si pretului de cost cu 30%, confirmat prin articolul publicat în
reprezentatã de ing. Boabã, ing. Bujor Almãjan ºi ing. Tuzu revista Analele Minelor nr. 7 din 1938.
Constantin, aplicarea în România ºi în SUA a metodelor din brevetele Ca urmare a acestor progrese realizate, brevetul de inventie a fost
de invenþie nr. 22.789 din 1934 ºi, respectiv, 2.103.137 din 1937. prezentat de Presedintele Academiei Române Prof. L. Mrazec în sed-
inta Academiei din 11.II.1938 si publicat în Buletin de la Section
Scientifique (Tom XIX nr. 9-10).
Dupa 1934 societatile petroliere din România si din strainatate au
marit lungimea si greutatea prajinilor grele pentru coborârea zonei
neutre în interiorul prajinilor grele în timpul forajului, în conformitate cu
cele aratate de brevetul Basgan, utilizând formula „de mentinere a
MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUI 25% sau 1/3 din lungimea (greutatea) prajinilor grele în rezerva si nu
MINISTERUL MINELOR pentru apasare pe sapa", conform tratatelor de foraj aparute dupa
OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII 1934.
BUCURESTI - ROMÂNIA Dupa 1954 Oficiul de Stat pentru Standarde si Inventii împreuna cu
Ministerul Industriei Metalurgice si Constructii de Masini si Ministerul
Certificat Carbunelui tinând seama si de raportul Comitetului Geologic înaintat
Asupra aplicarii în România a metodelor de foraj cu adresa nr. 27.629 din 17.IV.1955 si înregistrata la Comitetul de
Dr. Ing. I. Basgan cu nr. 22.789 din 1934 si SUA cu nr. 2.103.137 Inventii sub nr. 1739 din 18.IV.1951, achita prin uzina Republica inven-
tatorului recompensa prin apreciere pentru introducerea prajinilor
Brevetele de inventie Dr. Ing. Ion Basgan cuprind: grele proportionale la sondeuze (adresa Min. Ind. Metalurgice si
I. „Metodele de foraj cu prajini grele proportionale", adica cu Constructii Dir. Tehnica Serv. Inventii si Inovatii nr. 132.171 din
greutati egale cu volumul de lichid dislocuit de garnitura de foraj plus 17.V.1954).
greutatea necesara presiunii de sapare. În 16 sep. 1960 s-a tinut Consiliul Tehnico-Stiintific al Ministerului
II. „Forajul Rotativ Simultan percutat (forajul sonic)". Petrolului în care s-a prezentat raportul de expertiza întocmit sub
directivele Prof. Ing. Ghe. Pacoste, în care se rezuma:
„Ideea introducerii unor prajini grele proportionale cu adâncimea
formulata în brevet se traduce în mod practic la coborârea planului neu-
tral (situat între zona comprimata si zona tensionata) cât mai

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

84 85
apropiat de sapa, respectiv în portiunea prajinilor grele. talpa mica, adica 1,5 tone, ceea ce corespunde metodei de foraj son-

ION BASGAN Un inventator de geniu


Concluzia necesitatii utilizarii prajinilor grele proportionale cu ice Basgan, adica rotativ simultan percutant cu prajini grele propor-
adâncimea sondelor este corecta, recunoscuta ca atare si publicata în tionale, dar cu presiune de sapare redusa, obtinându-se pentru prima
literatura tehnica din SUA, fara a se face mentiunea la brevetul Dr. Ing. oara în România sonde perfect verticale în sare.
Basgan. Metoda de lucru a sondelor este evidentiata atât în
În concluzie: scrisoarea I.E.C.M., Într. Expl. si Constr. Miniere nr. 833 din
Brevetul Basgan la data acordarii la noi în tara în 1934 si în 16.I.1962, cât si în adresa sefului santierului, aflata la dosarul inven-
SUA în 1937 a adus pentru acel timp un element de noutate în sensul tiei, la Ministerul Minelor.
ca a indicat principiul de corelare între adâncimea sondei si greutatea Metoda de foraj Basgan satisface exigentele cerute de
prajinilor grele care trebuiesc introduse în garnitura... exploatarea sarii prin foraje verticale, astfel cum s-a constatat de
Existenta fenomenului de producere în partea inferioara a gar- specialistii Ministerului Minelor cu ocazia conferintei tinute la
niturii, a unei apasari de jos în sus, datorita fortelor hidraulice, având 29.I.1968 cu titlul „Efectul Basgan si aplicatiile sale".
drept efect crearea unei zone comprimate deasupra sapei este justa si
anihilarea acesteia prin adaugarea de prajini grele pe masura cresterii MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUI ing. Boaba
adâncimii sondei este indicata".
MINISTERUL MINELOR ing. Bujor Almajan
Ca urmare a hotarârilor C.S.T. din 16.X.1960, s-au experi-
Directia Generala STANDARDE
mentat doua sonde la Rosiori - R. Sarat în 1961:
si INVENTII ing. Tuzu Constantin
- Sonda Basgan cu prajini grele în lungime de 153 m, respectiv, 16,5
tone si cu presiune de sapare de 4 tone. Sonda s-a forat la 2.519 m în
56 zile fara accidente de fond, perfect verticala. Bucuresti 29.II.1968
- Sonda martora cu prajini grele în lungime de 47 m, respectiv 6,5 tone
si cu presiuni de sapare tot de 4 tone. Sonda s-a forat în 70 zile la
2.159 m cu accidente de fund si pierderea a 1.100 m prajini de foraj
de 65/8 si cu cca. 30% în plus uzuri de sape, cabluri, instalatie.
Experienta de la Rosiori a dovedit ca metoda de foraj Basgan aduce
un randament de cca. 30% superior economic, astfel cum reiese din
La 1 martie 1968, Ion Basgan solicitã pensionarea sa de la
rapoartele zilnice si finale ale sondelor.
Aceste rezultate au dus la aplicarea generala în România a metodei I.P.I.F., cu intenþia de a-ºi concentra forþele pentru recunoaºterea drep-
cu prajini grele proportionale cu volum de lichid dislocuit plus pre- turilor sale morale ºi materiale.
siunea de sapare, ceea ce a dus la economii importante si la cresterea Cu toate cã se vorbea mult despre realizãrile obþinute în plan
vitezei, de foraj prin aplicarea „metodelor de lucru eficace" astfel cum tehnico-ºtiinþific de cãtre Ion Basgan, precum ºi de rezultatele spec-
se indica în articolul „Progrès réalisés dans le foraje de puits et l'ex- taculoase ale aplicaþiilor invenþiilor sale, cazul Ion Basgan nu a reuºit
ploatation des gisments de pétrolé de la Roumanie", semnat de Dr. sã depãºeascã „graniþele” festiviste. În plan concret drepturile sale
Ing. I. Adamache, Ing. N. Rosca si Ing. M. Popescu din brosura erau eludate în mod sistematic, iar Ion Basgan tratat cu indiferenþã. În
întocmita pentru Congresul Mondial al 7-lea de la Mexic 1967 fig. 2, plus, conducerea I.P.I.F. manifestã faþã de Ion Basgan o atitudine
pag. 23. meschinã ºi-i solicitã pe 27 mai returnarea salariului pe timpul ºederii
Ministerul Minelor a sapat în 1961/1962 sondele în sare 112, 113, 114, în Italia, pe motivul cã formele contabile nu au fost reglementar apro-
115 la Ocna Mures la cca. 1.100 m adâncime cu prajini grele propor- bate.
tionale în lungime de 100 m, respectiv 16 tone si cu apasare pe

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

86 87
În 15 octombrie Ion Basgan primeºte vizita redactorului Gian Pentru Ion Basgan, anul 1968 avea sã-i ofere satisfacþia de a

ION BASGAN Un inventator de geniu


Carlo Bussolini din Suedia, împreunã cu un delegat al Ministerului de fi menþionat în paginile lucrãrii „Pasiunea ºtiinþei” realizatã de remar-
Externe. Redactorul îi comunicã lui Ion Basgan cã este propus la pre- cabilii noºtri istorici ai ºtiinþei ºi tehnicii româneºti, Dinu Moroianu ºi I.
miul Nobel ºi, în aceastã calitate doreºte sã-i ia un interviu asupra M. ªtefan. În aceastã lucrare sunt prezentate momentele principale ale
invenþiilor realizate. Interviul acordat avea sã fie difuzat pe postul realizãrii invenþiilor sale, precum ºi o sintezã a modului în care s-a
„Voce del Mondo”, la Roma. Efectul comunicãrii pe post avea sã desfãºurat în timp acest travaliu, sintezã prezentatã de Ion Basgan în
stârneascã, la acea vreme, mult interes în lume. stilul frumos, limpede ºi romantic ce-l caracteriza în tot ceea ce real-
iza.
„Era în 1925, dupã primul rãzboi mondial, când se punea prob-
lema dezvoltãrii industriei noastre petroliere – ºi-a început relatarea
inginerul Basgan. Forajele se executau la adâncimi ce atingeau 1.000
– 1.500 m, în sistem uscat canadian sau în sistem cu percuþie ºi dura
ani de zile pânã se atingeau aceste adâncimi, consumându-se cantitãþi
mari de burlane pentru consolidarea pereþilor.
În acea vreme, începuse însã ºi introducerea noului sistem de
forare rotary, mai avantajos ºi permiþând atingerea de mari adâncimi.
Ca tânãr tehnician, am primit însãrcinarea de a studia ºi cerc-
eta modul în care se executau lucrãrile în sistemul rotary. În scurt timp,
mi-am însuºit secretele noului sistem de forare, care permitea sã se
sape la 1.000 m, în câteva luni. Am pus în formule matematice circu-
laþia noroiului, avansarea sapei rotary în teren ºi am calculat eforturile
ce intervin în garnitura de foraj. Prin acest sistem de forare, gãurile
erau însã deviate de la verticalã, se produceau multe accidente, iar
forajele erau costisitoare. În toatã lumea, se studiau cauzele acestor
neajunsuri ºi remedierea lor, fãrã sã se obþinã rezultate pozitive.
Mai târziu, în 1930, mi-am dat seama cã modul în care se exe-
cutau forajele rotary hidraulice desconsidera principiul lui Arhimede.
Pe de altã parte, acest principiu trebuia adaptat marilor adâncimi.
Iatã despre ce este vorba: în concordanþã cu enunþarea
cunoscutã a principiului lui Arhimede, la orice coloanã suspendatã ver-
tical într-un lichid mai puþin dens decât materialul coloanei, se consid-
erã cã presiunea arhimedianã se repartizeazã proporþional de-a lungul
coloanei; iar aceasta se comportã ca ºi cum ar avea o nouã greutate
specificã, mai micã ºi egalã cu diferenþa greutãþilor specifice, adicã a
Dr. ing. Ion Basgan împreunã cu soþia sa Angela materialului coloanei minus greutatea specificã a lichidului, ceea ce a
ºi fiul lor, Sorin Basgan dat naºtere noþiunii de greutate aparentã. Acest procedeu permitea sã
se calculeze just sarcina totalã în cârligul ce susþinea coloana intro-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

88 89
dusã în lichid, însã ducea la concluzii eronate când era utilizatã la cal- gãurii. Experienþele de ºantier pe aceastã linie mi-au confirmat teo-

ION BASGAN Un inventator de geniu


cule de detaliu ale forþelor ºi fenomenelor ce iau naºtere de-a lungul ria ºi am elaborat brevetele de invenþii înregistrate în România ºi în
coloanei. SUA. S-a ajuns astfel, în funcþie de adâncimea ºi presiunea de
Executând foraje multiple pe ºantierele Moreni, Gura Ocniþei, sãpare, la lungimi totale ale prãjinilor grele proporþionale de 100-200
Scãioºi, Ceptura ºi Moineºti ºi cãutând sã gãseascã cauza devierii m. Acestea se pot utiliza atât la forajul cu masã rotativã, la explorãri
sondelor, am ajuns practic ºi apoi ºi teoretic la convingerea cã garni- prin sondeuze, cât ºi la forajul cu turbina”.11 Dinu Moroianu, I. M.
tura de foraj este împinsã de jos în sus de forþa arhimedianã ºi cã ªtefan, Pasiunea ºtiinþei, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,
punctul de aplicaþie a acestei forþe nu este centrul de greutate al gar- Bucureºti, 1968.
niturii de foraj, ci este chiar pe suprafaþa de jos a garniturii de foraj, la
sapã. Pe aceastã bazã, aducând corectivul necesar enunþãrii ºi În 1969, la 29 ianuarie se întâlneºte cu ing. Zadic, reprezen-
aplicãrii, în cazul dat, a principiului lui Arhimede, am gãsit ºi calculat
tantul unei firme din RFG, care se aratã interesat în vederea unei
existenþa zonei comprimate ºi a zonei neutre, care constituie „Efectul colaborãri pentru cauza Basgan.
Basgan”. Toate aceste succese în planul relaþiilor sale profesionale îi
La primul Congres mondial al petrolului din Londra, în 1933, tonificã spiritul ºi-l fac pe ilustrul inventator mult mai încrezãtor în lupta
am expus concepþia mea asupra modului de transmitere a forþei pe care o duce împotriva imposturii ºi a nedreptãþii.
motoare prin garnitura de foraj, de la suprafaþã la sapã, existenþa Totuºi, la fiecare pas întâlneºte mereu alte obstacole, care-l
vibraþiilor în garnitura de foraj, atrãgând atenþia asupra importanþei fac din nou sceptic în privinþa câºtigãrii drepturilor sale de autor.
forþei arhimediene în tehnica forajului. Cu acest prilej, am propus În plus, multe din contactele pe care le are sunt deseori mar-
urmãtoarea enunþare specialã a principiului lui Arhimede: <<Un corp în cate de interese ascunse, egoiste ºi necinstite.
formã de barã, introdus parþial ºi vertical într-un lichid, este împins de Inventatorul îºi iroseºte forþele în afara arenei creaþiei,
jos în sus de o forþã egalã cu greutatea lichidului dislocuit, având ca înglodându-se în activitãþi ºi discuþii care nu fac decât sã-i macine
punct de aplicaþie a forþei, suprafaþa inferioarã a corpului>>. sãnãtatea ºi timpul atât de preþios.
Garnitura de foraj introdusã vertical în puþ, la adâncimi mari, Dineurile oferite de diverse ambasade la care este invitat, nu-
care ating 3-7 km, este împinsã de jos în sus de o forþã egalã cu greu- l ajutã decât sã i se contureze personalitatea ºi sã fie din ce în ce mai
tatea lichidului dislocat, care atinge valori importante, de 10-30 tone. apreciat în lume în ceea ce priveºte realizãrile sale deosebite care au
Aceastã forþã are ca loc de aplicaþie capãtul de jos al garniturii de foraj revoluþionat ºtiinþa ºi tehnica forajului.
ºi pune în compresiune zona inferioarã a garniturii de foraj pe o anu- De fapt, Ion Basgan va constata cã lumea în care se miºcã
mitã lungime, pânã la zona neutrã. Zona neutrã desparte porþiunea în este durã, nedreaptã ºi inospitalierã, pentru cã ea este guvernatã de
tensiune þinutã în cârlig, de porþiunea în compresiune, sub efectul pre- bani.
siunilor hidrostatice ce acþioneazã în plan vertical ºi orizontal, însã cu Indiferent de contactele pe care a reuºit sã le realizeze la cel
o rezultantã ce acþioneazã în sens invers gravitaþiei, adicã în sens mai înalt nivel cu ajutorul relaþiilor sale, cauza Basgan a rãmas pentru
invers avansãrii sapei. inventatorul român un vis neîmplinit, o dorinþã pe care nu ºi-a putut-o
Am înþeles deci, care era remediul devierii sondelor. Trebuia satisface niciodatã. Cãlãtorind în sprijinul cauzei, Ion Basgan a fost din
coborâtã zona neutrã ºi desfiinþatã compresiunea din prãjinile de ce în ce mai conºtient cã totul este pierdut pentru el. Ceea ce a
foraj. Pe aceastã bazã, am introdus prãjinile greu proporþionale, câºtigat cu adevãrat au fost relaþiile prieteneºti pe care ºi le-a consol-
egale în greutate cu greutatea forþei ce acþiona de jos în sus, la idat ºi care au fost pentru el un sprijin real în lupta sa cu nedreptatea.
capãtul de jos al garniturii, plus greutatea necesarã apãsãrii pe talpa În plus, a reuºit sã înþeleagã cât de complicat este mecanismul

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

90 91
avocãþesc al democraþiei ºi cât de nedreaptã este deseori decizia unui în care îºi va regãsi un prieten adevãrat, care a ºtiut cã onoarea este

ION BASGAN Un inventator de geniu


tribunal, atunci când interesele altora sunt mult mai puternice. cea mai înaltã formã de manifestare a caracterului unui om. A primit
În 28 iunie 1969 constatã, din nou, cât de departe merg vizita lui Jean Thibaudet Philbert, viceprimar al Lyonului – Franþa. În
jocurile intereselor oculte. Editorul Balçar, dupã ce intrat în posesia timpul rãzboiului, Ion Basgan trecuse pe numele acestuia patentul sãu
unor lucrãri ale inventatorului român, ridicã pretenþii financiare exager- din SUA, pe care apoi, francezul i l-a restituit înainte de 1965, pentru
ate pentru a i le înapoia! În plus, Ion Basgan constatã cã materialele a facilita Divesting Order SA 838 din SUA, pentru a fi repus în drepturi.
respective erau folosite pentru spionajul tehnico-ºtiinþific în favoarea Dupã aceste raze de soare apãrute pe cerul plumburiu al stãrii
unui grup petrolier american. de spirit al inventatorului român, în România campania pentru
De fapt, Ion Basgan a acceptat o luptã solitarã fãrã sã-i apre- susþinerea cauzei Basgan capãtã dimensiuni din ce în ce mai mari.
cieze ºi riscurile. A neglijat faptul cã în democraþie competiþia în Sunt implicaþi în obþinerea drepturilor lui Ion Basgan, de la Nicolae
economia concurenþialã capãtã cele mai dure forme de manifestare. Ceauºescu pânã la inginerii care conduc, în câmpul de sonde, proce-
Convenþiile încheiate cu diverse firme de avocaþi nu se realizau, în sul de extracþie al petrolului. Se va experimenta forajul sonic la 15 km
final, datoritã pretenþiilor exagerate sau a tendinþei brigandiste pe care adâncime ºi se va hotãrî realizarea în þarã a instalaþiei de foraj Basgan.
unii reprezentanþi ai acestora le manifestau în relaþiile lor cu Ion Brevetele de invenþie SUA se elibereazã cu garanþia guver-
Basgan. nului ºi cu o valabilitate de 17 ani. Astfel, brevetul 2.103.137 a avut
În 22 iulie 1969, Ion Basgan mai are puterea sã-ºi manifeste valabilitate legalã din 1937 pânã în 1954, iar brevetul 3.507.341 a
entuziasmul pentru remarcabila performanþã a SUA de a cuceri luna avut valabilitate din 1970 pânã în 1987. Pentru aceste brevete
cu minunea tehnicii acelei epoci, APOLLO XI. În acest sens avea sã cauza a fost preluatã ºi continuatã de cei trei fii ai lui Ion Basgan:
trimitã un telex de felicitare în SUA, la Casa Albã. Ion I. Basgan, Dinu I. Basgan ºi Sorin I. Basgan.
În plus, va considera de cuviinþã sã expedieze un telex ºi
guvernului român pentru a discuta revendicãrile sale din SUA cu Anuitãþile au fost plãtite pe 17 ani pentru ambele brevete de
ocazia vizitei preºedintelui american în România, Richard Nixon. invenþie. Aºa cum am mai amintit, izbucnirea rãzboiului a condus la
Va constata, cu aceastã ocazie, cã ºi în România situaþia în sechestrarea brevetului 2.103.137 de cãtre guvernul SUA, pânã în
ceea ce priveºte recunoaºterea drepturilor de autor este similarã. 1975, când administraþia preºedintelui L. Johnson a desechestrat
Tot ceea ce a scris ºi a discutat în apãrarea cauzei a fost un brevetul, punând în posesie pe Ion Basgan prin Divesting Order SA
inutil „concert” al propriilor sale revendicãri. 838, cu urmãtoarea concluzie: „Toate drepturile, titlurile ºi interesele lui
Deja îºi pierduse speranþa unei recunoaºteri a propriilor sale Ion Basgan pentru ºi izvorând din patentul nr. 2.103.137, inclusiv toate
drepturi, când, pe 21 februarie 1970, i se comunicã de cãtre Sarchiz cele provenite din redevenþe ºi toate daunele ºi profiturile recuperabile
Halajian din New York, cã anumite societãþi petrolifere din SUA au conform legii sau echitabilitãþii prin încãlcãrile retroactive”. În baza
depus fonduri consistente într-un cont secret pentru eventuala platã a acordului economic încheiat de România cu SUA la 30 martie 1960 ºi
utilizãrii brevetului Basgan. a avizului Ministerului Petrolului dat prin Consiliul ªtiinþific nr. 193 din
În jurul acestei situaþii nou create se vor þese numeroase intri- 16 septembrie 1960 ºi avocaþilor statului, s-a deschis în SUA, în
gi ºi se vor „ridica” din nou alte baricade în care cei buni ºi cei rãi se numele lui Ion Basgan, prin Camera de Comerþ, 118 procese pentru
vor înfrunta violent, folosind întregul arsenal: de la spionaj la arta revendicarea a minimum 125 milioane dolari, procese sistate de
elocinþei diplomatice. Cui folosesc toate acestea? Oricum, României ºi justiþia americanã pentru cã s-a obiectat cã brevetul era încã seches-
lui Ion Basgan, nu. trat la acea datã.
Ziua de 25 august avea sã fie pentru inventatorul român o zi Ion Basgan a tratat recuperarea drepturilor ºi finanþarea aces-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

92 93
tei acþiuni cu avocaþii ºi inginerii vest germani din grupul Dresdner

ION BASGAN Un inventator de geniu


Bank. Aceºtia au asimilat aceste drepturi cu acelea ale evreilor confis-
cate de statul german în timpul rãzboiului ºi pe care statul german a
fost nevoit sã le achite integral dupã rãzboi. Inginerii vest germani,
dupã ce au confirmat aportul economic de 30% adus de utilizarea
prãjinilor grele proporþionale în tehnica forajului, au fãcut o expertizã
tehnico-economicã bazatã pe numãrul metrilor foraþi în SUA, confir- NOTA DOCUMENTARE
mând cã aceastã metodã de foraj Basgan a fost 90% aplicatã de între- Ref: Proiectul 7/66, Brevet USA - 2.103.137
prinderile petroliere, miniere ºi alte industrii care au ca obiect foraje în
1- Un cetatean Român are o inventie, pe care o foloseste întrea-
SUA.
ga industrie petroliera din lume de la 1934 pâna în ziua de astazi.
Expertiza vest germanã apreciazã dup statistica oficialã în
1/1 - Aceasta inventie a înscris-o în anul 1934 la Biroul American
SUA cã se foreazã circa 60 milioane metri anual cu metodele de foraj
de Brevete.
Basgan, care aduc un randament de 30% (adicã la cel puþin 30 dolari
1/2 - Simultan cu înregistrarea, a platit toate taxele pentru cei 17
pe metrul pãtrat) revenind pentru 17 ani o economie de circa 30 mil-
ani de protectie a brevetului.
iarde dolari adusã de brevetul Basgan economiei americane.
1/3 - La 21.12.1937, inventatorul a primit de la Biroul de Brevete
Expertiza vest germanã apreciazã la cel puþin 10% redevenþa
„City of Washington USA" o scrisoare de brevetare „Letters Patent
cuvenitã inventatorului din aceastã economie ºi adaugã conform
2.103.137".
Divesting Orderului SA 838 dobânzi, câºtig, daune, interese, pagube 1/4 - În aceasta „LETTERS PATENT" sau pe nemteste în aceasta
efective ºi câºtigul zãdãrnicit, inclusiv dobânzile, onorarii ºi taxe ºi „scrisoare de brevetare", Statul American ca Stat de Drept cu
ajunge astfel la concluzia cã drepturile lui Ion Basgan se ridicã în SUA Legislatia sa garanteaza si îl protejeaza pe autorul si proprietarul
la circa 8,6 miliarde dolari. brevetului de orice utilizare abuziva a brevetului (vezi pag. 1 a breve-
Cea mai mare editurã de presã din Germania Federalã, tului USA).
Springer Verlag, sprijinã concluziile acestei expertize, publicând în 1/5 - Toate Societatile, mari sau mici, care au efectuat foraje adân-
ziarul Bild am Sonntag din 25/26 mai 1969 o paginã întreagã pentru ci pentru petrol, gaze naturale, minereuri si apa, au utilizat acest
susþinerea acestei cauze socotite europeanã, precum ºi un interviu cu brevet în mod nepermis si fara plata, într-un cuvânt ele au ignorat con-
Ion Basgan. stient si au încalcat legile de brevetare.
2- Autorul si proprietarul brevetului a încercat în anul 1939/1940
sa vânda în mod global acest brevet catre o Societate americana.
Tratativele au fost însa întrerupte de evenimentele de razboi.
2/1 - El a încercat din nou sa vânda acest brevet prin 2 anunturi în
Revista de specialitate „OIL AND GAS" din 8.4 si 22.4.1948, dar fara
succes.
3- La 20.10.1943, acest brevet - cu toate drepturile si obligatiile
sale - a fost sechestrat, Ordinul de Blocare Nr. 2427, conf. Legii USA
din 17 decembrie 1941.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

94 95
4- Urmare interventiei autorului si proprietarului pe lânga 7/4 - Stabilirea drepturilor de autor este de obicei o chestiune de

ION BASGAN Un inventator de geniu


Ministerul Justitiei American, United States Department of Justice, tratative. Dar în uzanta internationala si în toate instantele judeca-
Biroul Proprietatilor Straine, Ordinul de Blocare 2.427 din 20.10.1943 toresti din lume i s-au recunoscut si atribuit cel putin 10% din sumele
a fost ridicat prin Ordinul de Deblocare SA 838 din 13 octombrie 1965 economisite autorului si proprietarului brevetului.
si i s-au eliberat autorului brevetului toate drepturile sale, acceptabile 7/5 - Recapitulatie:
7/5/a - Metri forati efectivi x pretul mediu
în mod legal; textual se enumera urmatoarele:
1.182.770.480 m x 78,72 $/m ................. 93.107.692.185, - $
a) drepturile de autor acumulate, 17 ani protectie brevet + 4 ani razboi
7/5/b - 30% economie de costuri prin aplicarea brevetului USA -
+ 18 luni prelungire conf. Tratat de Pace din februarie 1947, adica 22 2.103.137
1/2 ani de protectie a brevetului - pâna în 1963; 93.107.692.185, - x 30% ........................ 27.932.307.655, - $
b) dobânzi;
c) câstigul pierdut; Pretentii care îi revin proprietarului brevetului
d) compensare pagube;
e) cheltuieli, onorarii, taxe s.a.m.d.; 7/5/c - 10% drepturi de autor din suma economisita
5- Prin contractul din 16 iunie 1966, autorul si proprietarul de 27.932.307.655, - ..................................2.793.230.765, - $
Brevetului USA - 2.103.137, în întelegere cu guvernul lui, în conformi- 7/5/d - 5% dobânda pe an x 22 1/2 ani = 112,5% 3.142.384.605, -
tate cu legile din tara lui, m-a însarcinat pe mine Ing. Daniel Farkasch $
sa pun în valoare drepturile ce-i revin, în mod irevocabil pe cale incas- 5.935.615.370, - $
7/5/e - 10% câstig predat .........................................593.561.537, - $
so, întelegere, cedare sau vânzare.
6.529.176.907, - $
6- Brevetul USA - 2.103.137 a fost folosit în mod nepermis si fara
7/5/f - compensare pierderi 15% ........................... 979.376.555, - $
plata în principal, în proportie de 90%, de societatile petroliere ameri- 7.508.553.442, - $
cane si prin aceasta au fost încalcate în modul cel mai flagrant legile 7/5/g - 15% cheltuieli, onorarii, taxe s.a.m.d. ........1.126.283.016, - $
americane pentru brevetari. 7/5/h - Pretentia legala globala .............................8.634.836.458, - $
7- Marimea pretentiei se compune dupa cum urmeaza:
7/1 - S-a stabilit ca societatile petroliere americane, din 1938-1963 8- Aceasta calculatie globala privind metri forati în Statele Unite
= 22 1/2 ani de protectie ai brevetului, au efectuat 1.011.130 se extinde asupra tuturor Societatilor Petroliere care au efectuat fora-
foraje = 1.182.770.480 m. jele direct sau indirect.
7/2 - Pretul mediu per metru de forare, pentru efectuarea de foraje 9- Aceasta pretentie legala globala în suma de 8.634.836.458, -
de adâncime în Louisiana Texas si California, se ridica în intervalul $ se ridica fata de cele cca. 150-200 societati petroliere americane, în
1938-1963 la 78,72 US $/m. mod procentual, dupa metrajul efectiv forat de ele.
10 - Ar fi imposibil si exclus, ca - dupa ce Statele Unite ale Americii
7/3 - Brevetul USA - 2.103.137 are o economie de costuri recunos-
sunt, de asemenea, si un Stat de Drept - legislatorii americani sa
cuta în cercurile de specialitate, de cel putin 30% per metru forat, în
priveasca si sa rabde încalcarea acestui brevet de catre propriile lor
comparatie cu costurile per metru forat dupa metodele vechi aplicate. societati petroliere, respectiv cum acestea folosesc si astazi acest pro-
cedeu în mod nepermis si pe gratis.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

96 97
11 - Este, în general, cunoscut faptul ca tocmai concernele ameri- Israel. Ion Basgan a refuzat aceastã ofertã (citatã ºi de presa vest ger-

ION BASGAN Un inventator de geniu


cane sunt cei mai mari vânatori ai încalcarilor de brevete. Imediat ce manã, Bild am Sonntag din 25-26 mai 1969), ducându-ºi singur povara
aud doar ceva despre atingerea brevetelor lor, se si instaleaza cu pro- apãrãrii cauzei.
cese si pretentii imense. În ceea ce priveºte extinderea aplicaþiilor invenþiilor sale în
12 - Importanta si semnificatia acestui brevet rezulta deja din România, precum ºi recãpãtarea drepturilor sale de autor din SUA, Ion
aceea ca SUA au sechestrat sus-numitul brevet la începutul razboiu- Basgan era deja resemnat. În plus, îºi aducea în permanenþã aminte
lui, conform Legii SUA din 17.12.1941 drept o avere inamica, prin de ceea ce-i spusese un adversar de-al sãu, un inginer anonim din
Ordinul de Blocare Nr. 2.427 din 20.10.1943. acesta este admisibil si Dallas, într-o conferinþã de la Londra în 1967: „ne vom judeca zeci de
conform Dreptului International. ani ºi apoi cu fiii dumitale, dar nu plãtim!”.
13 - Dupa ce pretentiile legale ale autorului si proprietarului aces- În anii care au urmat, societãþile petroliere au încercat sã-i
tui brevet 2.103.137 au fost confirmate în scris prin Ordinul de plãteascã lui Ion Basgan drepturile de autor. Iatã ce a relatat, în acest
Deblocare din 13 octombrie 1965 (S.A. 838) de catre Ministerul sens, Ion Basgan, cu prilejul unui interviu dat ziarului german din
Justitiei ca autoritate suprema a tribunalelor americane, - aceasta München, Bild am Sonntag din 25-26 mai 1969: „La scurtã vreme, un
decizie poate fi deja privita ca un fel de hotarâre privind plata de catre bancher mi-a oferit din partea unui <<grup de interese>>, un cec de
încalcatorii brevetului a pretentiilor legale. peste 5 milioane dolari (20 miliarde mãrci). Eu trebuia sã cedez aces-
14 - Este cunoscut ca la actuala pozitie a Dolarului USA în tui grup de interese pretenþiile mele. În schimb, grupul se obliga sã-mi
America, plata acestei pretentii legale ar produce eventual oscilatii val- apere interesele intentând proces împotriva societãþilor petroliere.
utar-politice de o parte, - pe de alta parte, daca consideram spre Pentru aceasta, eu trebuia sã primesc 50% din câºtig. Pentru mine era
exemplu ca TEXACO, al 2lea concern petrolier al Americii - conform absolut evident cã intenþia acestui <<grup de interese>> nu era
bilantului publicat - a avut în 1964 o cifra de afaceri de 3,75 miliarde serioasã. Doreau sã mã înºele. Astfel, am fost nevoit sã refuz aºa-zisa
US $, iar soldul pozitiv a fost de 557, - milioane US $, din care
ofertã” (textul este tradus ºi adaptat).
Societatea a retinut în 1964 un câstig net de 281, - milioane US $,
Profesorul Ion Basgan a mai respins, ulterior, ºi alte trei
atunci în mod absolut nu exista nici un pericol ca aceasta pretentie
„oferte” similare, întrucât el nu dorea compromisuri, ci dorea sã intre
legala pentru utilizarea abuziva a brevetului ar produce oscilatii val-
integral în posesia drepturilor sale legitime de autor al invenþiei.
utare.
În þarã, lucrurile se complicau din nou, parcã cineva dorea sã
15 - Dupa notiunile noastre europene, aceasta pretentie brevetara
sincronizeze rãul de o parte ºi de alta a oceanului în ceea ce priveºte
este o suma gigantica de rotund 3,5 miliarde D.M., care suma
cauza Basgan. Audienþe ºi memorii peste memorii, fãrã ca în final sã
echivaleaza jumatate din Bugetul nostru Federal. De aceea, dupa
aprecierea mea, nu ar trebui eliminata nici tratarea acestui proiect la se obþinã efectul dorit. Era un joc de rutinã, un joc al nervilor în care
nivel Guvernamental. cel mai slab ºi mai neputincios avea sã cedeze în favoarea puterii,
indiferent din ce direcþie aceasta se manifesta.
Promisiunile pe care i le vor face mai marii „epocii de aur”
aveau sã rãmânã simple vorbe aruncate în pustiul deºertãciunii
În toamna lui 1966, Ion Basgan, plecând în strãinãtate pentru umane.
a-ºi apãra cauza cu aprobarea C.C. al P.C.R. ºi a lui Nicolae Cu toate acestea, Ion Basgan reuºeºte sã lupte pentru cauzã
Ceauºescu, a ajuns la Roma, unde i s-a propus de cãtre organizaþia în strãinãtate, în condiþii grele, fãrã finanþare internã, pãstrând întot-
evreiascã Saint de a deveni cetãþean al Israelului în schimbul sumei de deauna drepturile juridice în mâinile sale în faþa propunerilor oneroase
10 milioane dolari ºi asigurarea aducerii celor 8,6 miliarde dolari în ale finanþatorilor externi ºi a marilor avocaþi.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

98 99
Începând cu anul 1971, Ion Basgan îºi va relua din nou activ- PREAMBUL

ION BASGAN Un inventator de geniu


itatea în sprijinul cauzei, întreprinzând în strãinãtate o serie de cãlã- Partile contractante au drept scop impunerea pretentiilor Drlui Basgan
torii. fata de întreprinderile industriei petroliere si de gaze naturale, firmele
Desele întâlniri pe care le avea cu vechii sãi prieteni îi vor reda de echipament petrolier si societatile similare domiciliate în SUA, care
lui Ion Basgan vigoarea ºi dorinþa de a nu ceda în faþa greutãþilor ivite. au folosit inventia facuta de dr. Basgan (Brevet SUA 2.103.137) fara
Savantul Ion Basgan va fi marcat sufleteºte ºi de gestul incalificabil al contract si fara prestarea unei despagubiri, precum si validarea pre-
editorului Balçar din München, care îi va sista tipãrirea cãrþilor sale, tentiilor Drlui Basgan în masura în care le a fost pagubit sau nu a putut
Principiul lui Arhimede ºi Sonicitate, refuzându-i, în acelaºi timp ºi încheia acorduri de licenta, prin sechestrarea de catre autoritatile
restituirea manuscriselor. americane a susnumitului brevet pe timpul sau dupa cel de-al 2lea
În 18 martie ambasadorul Constantin Flitan din Paris îi razboi mondial. Nu fac parte din prezenta întelegere actiuni împotriva
relateazã discuþiile purtate cu Nicolae Ceauºescu despre cauza unor întreprinderi de natura celor amintite mai sus din afara Statelor
Basgan inventatorului român, acest moment îi va reda într-un fel
Unite.
încrederea cã totuºi cineva îl sprijinã în forþã. De fapt, este o nouã
1. - Dr. Basgan este proprietar si inventator al Brevetului USA Nr.
iluzie. ªi totuºi, lupta continuã.
2.103.137 din 21 decembrie 1937, Brevet sechestrat prin Ordinul de
În timpul unui dineu oferit de prof. Willi, consilierul C. Opriºan,
Sechestrare Nr. 2.427 din 20 oct. 1943, Brevet scos de sub sechestru
întors recent din SUA, îi mãrturiseºte lui Ion Basgan cã avocaþii amer-
icani nu au curajul sã se lupte cu firmele care nu-ºi plãtiserã drepturile prin Ordinul de Desechestrare Nr. S.A. 838 din 13 oct. 1965, notificat
de autor cãtre inventatorul român. catre Dr. Basgan cu Nr. 20.530 din 30 nov. 1965 prin Departamentul
Depãºind pragul psihologic impus de aceste afirmaþii ale con- de Justitie, Washington, USA. Obiectul acestui brevet îl constituie
silierului român, Ion Basgan întreprinde o serie de acþiuni în care se metode moderne de forare si aparate moderne, care au fost utilizate în
implicã o seamã de personalitãþi cu multiple relaþii în diverse medii, USA si în toata lumea.
inclusiv în cel al avocaþilor ºi oamenilor de afaceri. Dr. Basgan a efectuat calculatii (privind economiile realizate
În 10 mai, Ion Basgan încheie un contract de sprijin financiar de întreprinderile americane ale industriei petroliere, prin folosirea
cu un grup de finanþatori reprezentat de Josef Mandl. brevetului sau) si conform acestor calculatii si al cercetarilor altor spe-
cialisti, Dr. Basgan presupune ca au putut fi economisiti cel putin 30,-
US $ per metru de foraj. Presupunând ca anual se foreaza cel putin 60
CONTRACT
milioane metri, rezulta o economisire de 1,8 miliarde US $. Plecând de
la presupunerea ca de regula o brevetare de inventie se plateste la
Între dr. Dr. ing. Ion Basgan, str. Cernica nr. 4, Bucuresti
nivel de 10% din economisirea
(numit "Dr. Basgan" în cele ce urmeaza)
realizata, rezulta o suma a pretentiilor de cel putin 3 miliarde U.S. $. În
si
dl. Josef Mandl, str. Englischviertel nr. 8.032, Zürich, ca reprezentant aceasta calculatie nu sunt incluse pretentii de brevet privind aplicarea
al grupului de finantare acestuia la foraje de minerit, de alimentari cu apa sau aplicari speciale
(numit "Finantator" în cele ce urmeaza) similare. În afara de acestea nu sunt determinate dobânzile pentru
profit nerealizat, eventuale pretentii privind compensarea pierderilor -
care urmau sa-i revina inventatorului, conform Ordinului de
Desechestrare Nr. S.A. 838.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

100 101
2.- Pentru impunerea pretentiilor sale, Dr. Basgan a angajat avo- trebuiesc folosite conform indicatiilor speciale ale sale, întrucât si în

ION BASGAN Un inventator de geniu


cati la New York si Zürich. Avocatii americani vor întrerupe la timp pre- acest caz Dr. Basgan îsi rezerva dreptul de a folosi aceste mijloace
scrierea pretentiilor, prin intentarea unor actiuni civile. Abstractie pentru una sau mai multe fundatii care sa serveasca unor scopuri sti-
facând de masurile legale, avocatii vor clarifica prin tratative, respons- intifice.
abilitatea autoritatilor USA ca urmare a sechestrarii brevetului. Avocatii b) 35% le stau la dispozitie avocatilor, drept onorariu de suc-
îsi realizeaza mandatul fara aconto, pe baza de participare la succes. ces, repartizarea interna între avocatii participanti urmând a fi stabilita
Dr. Basgan a instruit avocatii ca solicitarile pe baza procesuala sa fie direct între ei. Cota de 35% în favoarea avocatilor serveste si pentru
de cel putin 1,- miliard US $, dar s-a declarat de acord si cu o despagubirea tuturor persoanelor fizice sau juridice care colaboreaza
întelegere în afara instantei în valoare de 50% din suma reclamata. la impunerea pretentiilor, fie ca experti, specialisti în brevete, special-
3,- Financiarii preiau obligatia de a pune la dispozitie mijloacele isti în impozite sau contabilitate, politicieni sau oameni de legatura sau
banesti necesare pentru actiunile avocatilor, procurarea expertizelor, autoritatile.
plata expertilor, plata taxelor judiciare sau a actiunilor, desfasurarea c) 5% catre Constantin Basgan, comerciant, Uferstrasse,
proceselor si cheltuielile de calatorie si sejur ale avocatilor, daca ei se Hamburg 76, care reprezinta interesele Drlui Basgan în locul acestu-
deplaseaza în afara statului lor de resedinta (Elvetia sau Statul New ia, când Dr. Basgan este împiedicat personal sa se ocupe cu aceasta.
York). d) 9% le stau la dispozitie financiarilor.
În acest scop, financiarii vor pune la dispozitia Dr. Hauser, 5.- Acest contract intra în vigoare îndata ce se
Zürich, pâna la 31 mai, un prim cuantum de 60,000,- US $. Aceasta efectueaza primul acont de 60.000,- US $ la dispozitia Dr. Hauser,
prima plata în avans este destinata finantarii fazei de tratative si care la rândul sau îl înstiinteaza imediat pe Dr. Basgan. Contractul
depunerii plângerilor în vederea întreruperii prescrierii, precum si platii devine caduc, daca urmatoarele plati nu se efectueaza la termenele
costului expertilor, a taxelor judiciare si a cheltuielilor de calatorie si 6.- Partile contractante sunt de acord ca autoritatile
sejur ale avocatilor în afara statului lor de resedinta. Financiarii vor române pot da un ajutor important pentru impunerea pretentiilor
efectua urmatoarele prestari în continuare: la 30 sept. 1971 - cetateanului lor Dr. Basgan si Dr. Basgan va apela la momentul dat
60.000,- US $, la 31 dec. 1971 - 50.000,- US $, la 31 martie 1972 - pentru ajutor corespunzator.
60.000,- US $, iar la 30 iunie 1972 înca 50.000 US $. 7.- Acest contract este supus dreptului civil elvetian, loc
Luând în considerare primul acont, obligatia financiarilor se de judecata fiind Zürich. Daca cu privire la interpretarea sau aplicarea
ridica asadar la 280.000 US $. acestui contract se nasc diferente, acestea vor fi rezolvate de un tri-
4,- La încasarile rezultate din realizarea actiunilor prevazute în bunal de arbitraj, compus din câte un arbitru numit de parti si de un
prezentul contract participa partenerii contractului în cote procentuale presedinte stabilit de cei 2 arbitri ai partilor. Daca cei 2 arbitri ai partilor
definite. Participatia se determina pe baza încasarilor nete, adica din nu se pot întelege asupra persoanei presedintelui, atunci acesta va fi
totalul rezultat se scad toate cheltuielile efective pe durata proceselor, numit de Presedintele Tribunalului de Casatie al Cantonului Zürich.
precum si prestatiile anterioare catre Dr. Basgan. Încasarea neta se
împarte dupa cum urmeaza:
a) 51% catre Dr. Basgan, din care 1/4 trebuie transmisa la
Banca Nationala a României în favoarea Dr. Basgan, întrucât Dr. În 30 iunie primeºte consultaþii de la Jack Cooper la firma de
Basgan intentioneaza sa introduca aceste mijloace - când ele vor patente Kenyon New York, care confirmã validarea patentului sãu
atinge un anumit nivel - într-o fundatie pentru cercetari stiintifice, con- 2.103.137 USA. Avocatul Jack Cooper recunoaºte cã a lucrat în 1960
form întelegerii cu guvernul român. 3/4 din cota parte a Drlui Basgan de partea petroliºtilor în procesul pe care Ion Basgan îl deschisese
împotriva acestora.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

102 103
În particular, toatã lumea îi dã dreptate ºi uneori chiar îl com-

ION BASGAN Un inventator de geniu


pãtimeºte, în schimb, oficial lucrurile rãmân neschimbate, mai mult,
mecanismul declanºat de Ion Basgan ºi susþinãtorii cauzei
funcþioneazã extrem de greoi ºi ineficient.
Avocatul H. Ellis Cox (cuscrul preºedintelui Richard Nixon)
confirmã în scris, la 19 iulie preºedintelui Nicolae Ceauºescu, cã a pre-
luat cauza Basgan în SUA, apreciind, totodatã, cã este o cauzã dreap-
tã.
În tot acest timp serviciile secrete româneºti ºi americane
urmãresc din umbrã evoluþia acestui caz ºi, uneori, intervin discret în
susþinerea sau blocarea lui, în funcþie de interesele existente de-o
parte ºi de alta.
În 3-7 octombrie Ion Basgan îºi va desfãºura activitatea pro-
fesionalã la Centrul de Documentare al Petrolului, cu scopul de a elab-
ora o cercetare bibliograficã pe plan internaþional, care sã confirme
efectul Basgan ºi invenþiile în care s-a aplicat.
În final, aceastã lucrare se va realiza ºi va constitui un succes
în domeniul exploatãrii petrolului.
În 19 octombrie 1971, consilierii juridici Hubbell, Cohen and
Stiefel îi trimit domnului H. E. Cox un studiu privind validarea brevetu-
lui US No 3.507.341 al lui Ion Basgan.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

104 105
HUBELL, COHEN & STIEFEL Oricum, în baza acestei cercetari, suntem de parere ca raspânditul

ION BASGAN Un inventator de geniu


Consilieri juridici concept al localizarii zonei neutrale ale coloanei de foraj sub capatul
551, Fifth Avenue inelului de foraj era cunoscut considerabil anterior depunerii brevetului
New York, N.Y. 10.017 Basgan în cauza. În plus, brevetul anterior atribuit lui Basgan, breve-
19 octombrie 1971 tul US No. 2.103.137, sustine conceptul larg al utilizarii fluidului de
Domnului Howard Cox forare, adica a noroiului circulant, pentru a produce vibratii longitudi-
Cox, Treanor & Shaughnessy nale în coloana de foraj simultan cu rotatia burghiului, prin care forajul
12 East 41 Street rotativ - percutant este înzestrat cu un oscilator de frecventa sonica.
New York, N.Y. 10.017 Astfel, noi credem ca revendicarea 1, care este axata exclusiv pe rela-
Ref.: Studiul validitatii brevetului US No. tia Gc = (Gv + P)X - unde X = 1,1 1,5 ar depasi în valabilitate situatia
3.507.341 anterioara doar daca s-ar putea dovedi ca aceasta relatie specifica
(Basgan) - Dosarul nostru: C 29-10 este critica si produce rezultate neasteptate fata de simpla constatare
Stimate domnule Cox, ca zona neutra trebuie localizata sub capatul inelului de forare.
În conformitate cu solicitarea dvs. Am efectuat o cercetare privind Cu privire la revendicarile 2-6, care sunt axate pe limitarea suplimen-
validitatea brevetului US No. 3.507.341, atribuit la 21 aprilie 1970 lui
tara ca forta producatoare de vibratie K sa fie legata de greutatea
Ion Basgan. O atentie deosebita a fost acordata revendicarii 1 care
asupra burghiului P prin formula K = Py, unde y = 1,1 1,3, noi credem
proclama ca greutatea sectiunii inferioare a coloanei de foraj este între
ca daca aceasta cerinta, împreuna cu cea mentionata anterior privind
10 si 15% mai mare decât suma greutatii noroiului dislocuit în gaura
greutatea inelului de forare (greutatea asupra burghiului fiind un factor
forata de catre coloana de foraj si a greutatii asupra burghiului si prin
aceasta greutatea sectiunii inferioare împiedica ca presiunea hidrauli- comun în ambele ecuatii), produce un rezultat neasteptat peste cele
ca exercitata de noroi asupra capatului burghiului sa supuna la com- expuse în brevetul US No. 2.103.137 (acordat anterior lui Basgan),
presiune sectiunea superioara si portiunea de capat a sectiunii infe- împreuna cu situatia anterioara expusa într-un articol din „World Oil"
rioare. În plus, s-a acorda, de asemenea, o atentie deosebita validitatii de la 1 februarie 1950 si anume ca zona neutra trebuie localizata sub
revendicarilor 2 si 5 care, pe lânga relatia amintita mai înainte, procla- capatul inelului de forare, atunci aceste revendicari ar avea valabilitate
ma totodata ca forta producatoare de vibratie - care este produsul sec- peste situatia anterioara prezentata. Nu a fost gasit nici un caz care sa
tiunii transversale interne ale capatului coloanei de foraj sau al sapei lege între ele aceste 2 cerinte sau formule în maniera sugerata de
si al presiunii diferentiale ale noroiului de foraj - este cu 10 pâna la brevetul US No. 3.507.341 si, ca urmare, suntem mai optimisti cu
30% mai mare decât greutatea asupra burghiului. În cele din urma, o privire la valabilitatea acestor revendicari decât cea a revendicarii 1.
atentie particulara a fost acordata si validitatii revendicarii 6 care Urmatoarele referinte par sa fie de un interes special:
proclama relatia amintita anterior dintre forta producatoare de vibratie - „World Oil", 1 Februarie 1950, pag. 83-86
si greutatea asupra burghiului, împreuna cu o larga limitare suplimen- - „Probleme de vibratie în prajina de foraj", de Kenneth N. Mills
tara în sensul ca atât sectiunea superioara a coloanei de foraj, cât si - Brevetul US No. 2.103.137, acordat lui Basgan, la 21 decem-
portiunea de capat a sectiunii inferioare sunt supuse la tensiune. brie 1937
În cercetarea noastra de pâna acum nu am gasit vreo referinta în lit- Cele doua referinte de mai sus, conform celor mentionate anterior,
eratura sau în domeniul brevetelor, anterior datei prioritare de 12 iunie sunt cele mai pertinente dupa opinia noastra. Articolul din „World Oil"
1967 legata de brevetul Basgan, care da formula specifica - enuntata dezvaluie localizarea zonei neutre sub capatul inelului de forare, pe
în revendicari - de determinare a greutatii inelului de foraj, sub influ- când brevetul US No. 2.103.137 dezvaluie mecanismul de baza al
enta relatiei dintre greutatea asupra burghiului si forta producatoare de roto-percutiei.
vibratii, în cazul unui foraj de tip rotativ - percutant.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

106 107
Urmatoarele brevete sunt, de asemenea, de interes particular, desi Urmatoarele brevete care au fost descoperite prin cercetarea de vala-

ION BASGAN Un inventator de geniu


mai putin relevant decât referintele mentionate înainte: bilitate, sunt considerate relevante, desi mult mai putin pertinente
decât referintele enumerate mai sus. Ca urmare, în vederea evitarii
Brevet No. Inventator Data emiterii confuziei prin prezentarea unui val de referinte, nu au fost anexate
copii ale acestor referinte. Oricum, daca doriti copii ale acestor refer-
3.142.345 Hawthorne s.a. 28 iulie 1964
inte, ne va face placere sa vi le punem la dispozitie.
3.150.728 Hawthorne 29 sept. 1964
3.235.014 Brooks 15 febr. 1966 Brevet No. Inventator Data emiterii
3.532.174 Diamantides s.a. 6 oct. 1970 1.702.757 Zublin 19 febr. 1929 (conversia forajului
rotativ în cel percutant)
Cele 4 brevete de mai sus se refera toate la forajul rotativ-percutant. 1.935.105 Wollen 14 nov. 1933
Brevetele No. 3.325.014 si 3.532.174 dezvaluie folosirea fluidului de 2.594.617 Boice 29 apr. 1952
foraj la producerea vibratiilor longitudinale pentru realizarea forajului 2.713.472 Bodine, jr 19 iulie 1955 (foraj sonic)
2.966.221 Kinney 27 dec. 1960
rotativ-percutant. Urmatoarele brevete US, care sunt, de asemenea, 3.021.910 Martin 20 febr. 1962
de interes particular, dezvaluie conceptul ca un inel greu de forare 3.152.458 Simonin 13 oct. 1964
ajuta ca gaura forata sa ramâna rectilinie si mentine prajina de forare 3.211.243 Bodine, jr. 12 oct. 1965 (foraj roto-per
sub tensiune, inelul de forare fiind sub compresiune: cutant sonic)
3.346.058 Bonyoncos 10 oct. 1967 (noroi de foraj
Brevet No. Inventator Data emiterii folosit la transmiterea
3.105.561 Kellner 1. oct.1963 vibratiilor)
3.405.770 Galle s.a. 15 oct. 1968 (noroi de foraj
Re 25.485 Humphrey 26 nov. 1963
folosit pentru marirea
3.461.978 Whittle 19 august 1969 vitezei forajului în cazul
forajului roto-percutant)
Brevetul US No. 2.945.677, acordat lui Kammerer la 19 iulie 1960 este 3.416.613 Henderson 17 dec. 11968 (folosirea flu
de interes deosebit pentru dezvaluirea relatiei K = P · S, unde K = forta idului de forare la forarea
de sustinere directionata în sus, iar P este greutatea coloanei de foraj roto-percutanta)
minus K. Oricum, nu se evidentiaza realizarea unei miscari oscilatorii 2.776.817 Gregory s.a. 8 ian. 1957
în acest mod pentru un aparat de forare rotativ-percutant; nici nu se
Cercetarea actuala a fost efectuata în urmatorul domeniu clasificat,
pomeneste ceva despre relatia specifica conform careia forta produ- domeniul si publicatiile straine marcate cu asterisc fiind cele cercetate:
catoare de vibratie trebuie sa fie cu 10 pâna la 30% mai mare decât Clasa 173, subclasele 67*, 85 si 151*
greutatea asupra burghiului. Brevetul US No. 1.963.090, atribuit lui Clasa 175, subclasele 56*, 85 si 151*
Jakosky la 19 iunie 1934 este de interes deosebit prin dezvaluirea uti-
lizarii unei pompe de noroi cu manometru pentru alimentarea cu noroi ........................................................................................................
de foraj a sapei de foraj. Oricum, nu se vorbeste despre utilizarea
acestui noroi de foraj pentru producerea de vibratii longitudinale în ........................................................................................................
pentru informarea dvs., brevetul No. 3.507.341 a fost emis în clasa
vederea unei forari rotativ-percutante. Copii ale tuturor referintelor enu-
175, subclasa 56.
merate mai sus sunt anexate, întrucât aceste referinte sunt consider- Verificând pretentiile privind brevetul US No. 3.507.341, am notat erori
ate cele mai pertinente pentru valabilitatea brevetului US no. inadvertente la pretentiile 2, 5 si 6. Aceste erori nu trebuie sa fie
3.507.341, dintre cele descoperite.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

108 109
corectate acum; oricum, ele ar trebui si pot fi corectate introducând un Oricum, în baza verificarii starii de fapt anterioare, putem, cel putin

ION BASGAN Un inventator de geniu


certificat de corectie la Oficiul SUA de Brevete. Erorile sunt dupa cum declara, ca noi credem ca pretentiile brevetului US No. 3.507.341 sunt
urmeaza. În pretentia 2, rândul 10, „1.5" trebuie sa fie „1.1" în concor- valabile în lumina faptelor descoperite de noi.
danta cu descrierea. Aceeasi eroare apare în pretentia 6, rândul 19. în
pretentia 5, rândul 12, „G" trebuie sa fie „Gc". Daca aveti unele întrebari, nu ezitati sa ne contactati.
În cele din urma, este de notat ca brevetul US No. 3.507.341 este o
continuare - în parte cerere - a unei cereri anterioare introdusa la 12 Ai Dvs.,
iunie 1967. verificând istoria documentara a brevetului US No. HUBBELL, COHEN & STIEFEL
3.507.341, m notat ca acest brevet a fost admis fara nici o obiectiune (ss) William D. Denson
de catre Oficiul Brevetelor din prima actiune a acestuia. Oricum, nu am
WDD: anexele mentionate
fost în masura sa aflam istoria documentara a cererii înrudite (nr.
înscriere 645.227), pe care se bazeaza brevetul US No. 3.507.341.
înainte de a începe orice litigiu privind brevetul US No. 3.507.341, În 20 noiembrie 1971, într-o discuþie cu Horia Hulubei ºi Henri
recomandam sa se revada istoria documentara a acestei cereri înru- Coandã, Ion Basgan îi spune lui H. Coandã cã efectul Coandã la
dite pentru a se determina daca exista vreun „document de interdictie exploatarea petrolului, utilizarea laserului în foraje ºi altele nu au reuºit
asupra dosarului", privind limitarile continute în pretentiile brevetului sã conducã la rezultatele dorite, întrucât acestea au neglijat efectul
US No. 3.507.341 („Documentul de interdictie asupra dosarului", dupa Basgan. Marele savant H. Coandã este de acord, în sensul celor
cum va puteti da seama, este o doctrina din domeniul legislatiei susþinute de Ion Basgan, sã organizeze o colaborare în cadrul institu-
brevetelor care este formulata dupa cum urmeaza: daca un posesor al tului nou creat de el. Lucru care, din pãcate, nu avea sã se realizeze
unui brevet, pe timpul anchetarii cererii sale de brevetare de catre niciodatã.
Oficiul Brevetelor, restrânge sau îngusteaza limbajul unei pretentii Mai târziu, în 1973, scandalul Watergate din SUA avea sã dis-
pentru a depasi o referinta adusa împotriva acestei pretentii, atunci el trugã tot ceea ce se realizase în domeniul relaþiei SUA – ROMÂNIA, în
trebuie sa se restrânga la aceasta limitare specifica fara a avea drep- sprijinul cauzei Basgan, cu toate cã în 7 aprilie Institutul de Cercetãri
tul la orice echivalente functionale ale acesteia). Oricum, noi nu reco- Juridice din cadrul Academiei de ªtiinþe Social-Politice a R.S. România
mandam contractarea cheltuielilor suplimentare legate de coman- îi transmite avocatului H. E. Cox din New York un document prin care
darea si cercetarea istoriei documentare pentru No. Înseriat 645.227, Ion Basgan urma sã intre în drepturile sale.
în acest moment, întrucât întelegem ca în prezent nu se are în vedere
un litigiu specific. Astfel, pe baza examinarii facute de noi asupra
domeniului de fapte descoperit prin cercetarea noastra de validitate,
suntem de parere ca pretentiile brevetului US No. 3.507.341 sunt val-
abile, admitând ca poate fi admis un criticism fata de formulele speci-
fice la care se refera pretentiile. Desigur, trebuie sa va prevenim ca
testul validitatii este contestabil si anumiti judecatori sau anumite tri-
bunale ar putea fi în dezacord cu noi sau între ei. În plus, pe timpul
unui litigiu reciproc agresiv, ar putea aparea noi fapte care nu erau
disponibile sau nu au fost descoperite pe durata cercetarii noastre,
precum un articol în vreo publicatie tiparita si neclasificata de catre
Oficiul Brevetelor. Astfel, exista, dupa cum suntem siguri ca va dati
seama, un anumit element de risc în orice litigiu.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

110 111
Republica Socialista România

ION BASGAN Un inventator de geniu


MINISTERUL JUSTITIEI
Notariatul de Stat al Orasului Bucuresti
Si Sectorul Ilfov
Serviciul de Traduceri
11 aprilie 1973

ACADEMIA DE STIINTE SOCIAL-POLITICE


A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
INSTITUTUL DE CERCETARI JURIDICE

Bucuresti, 7 aprilie 1973


No. 117/C 56

ATESTARE

La cererea avocatului Howard E. Cox din New York, 12 East


41 st. Street, transmisa prin petitia ing. Basgan Ion, domiciliat în
Bucuresti, str. Cernica 4 si înregistrata la No. Pentru
atestarea situatiei juridice privind drepturile acordate cetatenilor SUA
în R.S. România si drepturile ce sunt recunoscute cetatenilor români
în SUA, legate de anumite pretentii ale cetateanului român ing. Ion
Basgan în domeniul reevaluarii drepturilor sale derivând din brevetul
sau înregistrat în SUA sub No. 2.103.137/1937 sub garantia Statului
American, brevet care a fost eliberat de sub sechestrare prin Ordin de
Deblocare No. S.A. 838 emis de Departamentul Justitiei, Proprietati
Straine, noi atestam precum urmeaza:
Dr. ing. Ion Basgan împreunã cu fiii sãi, Ion (Ginel) ºi Sorin Basgan Chiar în baza Tratatului de Pace semnat la Paris la 10 febru-
ºi nepoatele sale (fiicele lui Ginel), (Predeal, ianuarie 1973) arie 1974 între România si Fortele Aliate si Asociate, România si-a
luat angajamentul sa restabileasca fara nici o discriminare toate drep-
turile legale si interesele în România ale Natiunilor Unite si cetatenilor
lor si sa abroge orice prevedere legala care a stabilit discriminari deza-
vantajoase pentru astfel de cetateni (art. 27 si urmatoarele).
Pe baza aceluiasi tratat, Puterile Aliate si Asociate au avut
dreptul - pe lânga alte drepturi - de a lua orice masura limitativa, inclu-
siv cea a sechestrarii a oricaror drepturi de proprietate industriala
apartinând cetatenilor români, într-o asemenea situatie a fost si
Brevetul ing. Basgan mentionat mai sus (art. 27, punctele 4 si .........).

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

112 113
Pentru rezolvarea problemelor nerezolvate între Guvernul 6 November 1997 (certificarea traducerii în engleza a textului româ-

ION BASGAN Un inventator de geniu


Român si cel al SUA si pentru a preveni consecintele art. 27 ale nesc)
Tratatului de Pace, între aceste state a fost încheiat la Washington (legalizarea Notariatului de Stat)
Acordul din 30 martie 1960, în care - conf. art. VI - într-un spirit de
echitate si cu expresa recunoastere a drepturilor persoanelor fizice de
cetatenie Româna în SUA, s-a prevazut ca: „Guvernul Statelor Unite În 22 iunie 1973 Ion Basgan îi trimite consilierului Preºedin-
ale Americii va aboli în decurs de treizeci de zile, începând cu data telui României, Gheorghe Oprea, un memoriu, la care anexeazã urmã-
acestui Acord, masurile sale de sechestrare împotriva oricaror propri- toarele documente: • referatul juridic Cox-Hauser- Rosenzweig (din 24
etati Românesti în SUA". Conform textului citat, Ordinul de Deblocare mai ºi 1 iunie 1973); • memoriul cãtre Consiliul de Stat nr. 12.162 din
No. S.A. 838 privind Brevetul ing. Basgan a fost si el emis.
11 mai 1973; • atestarea fãcutã de Institutul de Cercetãri Juridice din 7
Pentru îndeplinirea Acordului, cu scrisoarea din 30 martie
aprilie 1973; • revista ªtiinþã ºi Tehnicã nr. 5/1973:
1960, o anexa a Acordului, Presedintele delegatiei Americane, Foy D.
Kohler a confirmat scrisoarea Partii Române în sensul ca: „Guvernul
Republicii Populare Române nu ridica nici un fel de obstacol pentru ca „Mult Stimate Tovarase Consilier Oprea,
beneficiarii din România care au diferite pretentii fata de autoritati
remitente ale SUA (precum Administratia Bunastarii Sociale, Întors din strainatate de la sedintele cu avocatii, care au apre-
Administratia Veteranilor si orice alte autoritati interesate) sa prezinte ciat favorabil „Atestarea" întocmita de Institutul de Cercetari Juridice
unor asemenea autoritati informatii si documente ce ar putea fi nece- din 7 aprilie 1973, aici anexata, am depus alaturat memoriu înregistrat
sare ca urmare a legilor americane privind asemenea pretentii si sa la Consiliul de Stat al R.S.R. nr. 12.162 din 11.05.1973, cu masurile
comunice direct sau indirect cu respectivele autoritati americane în urgente necesare si propuse de avocati de a fi îndeplinite de România
legatura cu asemenea chestiuni. în sprijinul realizarii drepturilor mele în SUA.
Noi consideram ca abolirea sechestrarii pe baza docu- Cu scopul de a întari propunerile facute, contenciosul Cox-
mentelor mentionate mai sus a avut drept scop sa acorde titularilor Hauser-Rosenzweig au mai trimis referatele din 24 mai si 1 iunie
drepturilor afectate posibilitatea sa dispuna efectiv de ele. Abolirea 1973, pe care le anexez în traducere si cu rugamintea de a sprijini
sechestrarii ar ramâne o actiune formala si gratuita daca prin ea nu s- rezolvarea favorabila a memoriului depus la Consiliul de Stat.
ar întelege ca titularii unor asemenea drepturi ar putea dispune de Contenciosul meu este optimist si insista în rezolvarea urgen-
ele". ta a masurilor propuse pentru a putea folosi conjunctura favorabila prin
În contextul faptelor indicate mai sus, realizarea în SUA a sprijinul ce-l avem azi în administratia Nixon, dispusa de a ajuta
drepturilor cetatenilor Români pare a fi protejata legal si noi invocam România si aceasta cauza.
necesitatea asigurarii reevaluarii lor efective. În acest sens ca un argu- Orice întârziere în prezentarea mea în SUA si în trimiterea
ment de reciprocitate, poate fi mentionat art. 1 al Legii No. 25 din 17
Notei diplomatice cerute, dauneaza câstigarii acestor importante si
decembrie 1969 cu privire la conditia cetatenilor straini în R.S.
echitabile drepturi românesti în SUA.
România (republicata în 18 mai 1972), conform caruia:
„În România, strainii au - în conditiile legii - drepturile funda- Revista Stiinta si Tehnica nr. 5/1973, anexata, prezinta noi
mentale ale cetatenilor Români, cu exceptia celor politice, drepturile dovezi incontestabile asupra importantei nationale si mondiale a
civile ale acestora, precum si orice drepturi acordate prin Lege sau descoperirilor mele stiintifice si a aplicarii lor în SUA si în lume.
prin Acorduri Internationale la care România este parte". Astazi sunt suficiente dovezi asupra dezinformarii facute la
Director, Director Adjunct Stiintific Consiliul de Ministri de unii ministri adjuncti pâna în 1970, refractari
L.S. (ss) Adrian Dimitriu (ss) Yolanda Eminesca progresului stiintific si tehnic. Dar ce este mai grav este ca au adoptat

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

114 115
atitudinea reactionara a cercurilor imperialiste, care au exploatat tara În 24 septembrie 1973 i se comunicã lui Ion Basgan de cãtre

ION BASGAN Un inventator de geniu


în trecut si în contra carora m-am ridicat prin conferinte si publicatii, ca consilierul Gheorghe Oprea cã nu i se aprobã nici o finanþare a cauzei
Politica petrolului, Industrializarea tarii etc., între anii 1933-1936, sale, ca urmare a propunerii fãcute, în acest sens, de Banca de
lucrari premiate de Academia Româna în 1936 si apreciate elogios de Comerþ Exterior.
tov. ministru Maxim Bergheanu în 1967. Aceasta actiune patriotica a În 10 octombrie ºa întrevederea cu Hayorth-World Patent
cauzat si mobilul pentru care imperialistii nu mi-au onorat toate drep- Development ºi Cox Baudler, aceºtia îi spun inventatorului român cã
turile pentru inventiile aplicate în tara pâna la 1944 si apoi de cei nu sunt pregãtiþi pentru discuþii, iar Milicã Marinescu îºi înceteazã spri-
amintiti mai sus dupa 1944. jinul oferit.
În anul 1967 tov. Boaba, ministrul Petrolului, m-a invitat atun- În 16 octombrie, la întrevederea cu avocatul Densan, special-
ci sa-mi achite importante drepturi, dar a fost imediat oprit de aceleasi
ist în brevete, acesta îi predã raportul prin care i se confirmã cã douã
cercuri. Este usor de înteles ca numai pentru a nu slabi pozitia proce-
întreprinderi: Hughes Tool Company ºi Humble Oil Rifining Company
selor din SUA am evitat a ma adresa Justitiei în tara.
Am amintit acestea numai pentru a va arata ca am adus ser- întrebuinþeazã patentul 3.507.431 USA/1970 ºi îi aratã un referat de la
vicii Patriei în trecut si astazi, atât pe linie politico-economica, cât si sti- Universitatea Columbia. Legea americanã „Laches” obligã de a se
intifico-tehnica si ca daca ar exista bunavointa pentru restabilirea ade- acþiona pentru revendicãri ºi a deschide imediat acþiunile juridice pen-
varului si dreptatii, s-ar putea gasi importante fonduri ce mi se cuvin si tru a nu cãdea sub sancþiunea dezinteresãrii.
pe care le-as destina finantarii actiunii mele din SUA, caci dintr-o sim- În 17 octombrie, avocatul H. E. Cox îi înmâneazã lui Ion
pla pensie este foarte greu de a face fata spezelor ce mi se cer! Basgan o fotocopie a scrisorii ambasadorului C. Bogdan, în care se
Tov. ministru Almasan ar putea ancheta obiectiv si redeschide aratã cã România sprijinã cauza Basgan.
dosarele inventiilor mele din 1962-1967, atât de la Petrol, cât si dela În 9 noiembrie ilustrul inventator român îi acordã interviuri lui
forajele în sare, de unde ar constata ca mi se cuvin importante sume Andrei Brânduº la Vocea Americii ºi Europa Liberã, asupra aplicãrii
în baza legii, drepturi dovedite chiar cu publicatia ministerului, revista invenþiilor sale în SUA ºi în lume.
Petrol si Gaze nr. 7/1968. În baza acestor drepturi Statul mi-ar putea În 17 noiembrie viziteazã expoziþia „interocean 1973” de la
avansa sumele necesare pentru a putea adduce importane fonduri în Dusseldorf, care avea ca tematicã forajele din Marea Nordului.
devize în tara. În 18-19 noiembrie se întâlneºte cu Kutka ºi ing. Martin Licht
Astazi, prin activitatea desfasurata în strainatate, prin confer- pentru a cerceta posibilitãþile de extindere de noi înregistrãri a paten-
intele tinute în Europa si în SUA, la Biblioteca Româna din New York, tului 3.507.341(SUA.
numeroasele publicatii aparute si dovezile prezentate de contenciosul
La începutul anului, în 12 ianuarie 1974, Ion Basgan poartã
Cox-Hauser-Rosenzweig si Institutul de Cercetari Juridice din tara,
discuþii pe teme de colaborare în domeniul forajului, cu Ali Mohamed
aceasta cauza româneasca trebuie sprijinita cu masurile concrete
cerute în memoriul prezentat mai sus. Masmudi El Schurmani din Tripoly – Libia.
Rog prezentati de urgenta cazul Tovarasului Presedinte În 28 ianuarie 1974 ing. Cristescu, specialist în foraje din
Nicolae Ceausescu, a carui înalte sentimente patriotice nu vor ramâne cadrul Ministerului Petrolului, îi confirmã lui Ion Basgan viabilitatea
insensibile acestei cause si daca este neceasar sa fiu chemat în audi- aplicãrii drillcolarelor Basgan la foraje, atât în þarã, cât ºi în SUA, unde
enta. fusese în documentare, trimis de Minister.
Convins ca nu veti aprecia gresit insistenta mea, asteptând La 3 martie inventatorul român trimite un memoriu consiliului
împreuna cu contenciosul meu raspunsul dvs., primiti va rog asigu- economic mixt româno-american în problema revendicãrilor din SUA,
rarea deosebitei mele consideratiuni". pe adresa lui Manea Mãnescu.
Dr. Ing. Ion Basgan În 15 aprilie primeºte din partea inginerului Valentin Turcan o

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

116 117
serie de propuneri de colaborare, pe care sã le aibã cu firma Norse din sale. În cadrul acestei fundaþii, inventatorul ºi-ar fi dorit sã lucreze cei

ION BASGAN Un inventator de geniu


Norvegia. trei fii ai sãi ºi sã-ºi desfãºoare activitatea un institut cu 34 secþii, inclu-
Pe lângã toate aceste oferte ºi întâlniri de lucru pe care le are, siv specialitãþile în care a lucrat (hidrotehnicã, sonicitate, petrol, ali-
Ion Basgan mai gãseºte puterea sã lucreze în perioada 23-25 mai la mentãri cu apã). De asemenea, în aceastã fundaþie ar fi trebuit sã
un memoriu pentru Congresul SUA, în care prezintã lista dovezilor ºi funcþioneze un muzeu care sã evidenþieze aportul românilor de-a lun-
a martorilor implicaþi în procesul câºtigãrii drepturilor de autor. gul existenþei lor pe aceste meleaguri româneºti, la crearea culturii ºi
tehnicii mondiale.
Înainte de a pleca, la 14 iunie, încheie convenþia de colaborare
ºi finanþare cu avocatul William Griffin.
În 18 iunie, cum de fapt era de aºteptat, directorul Ministerului
Comerþului al SUA, Scherman Abrahamson îi rãspunde în scris lui Ion
Basgan, cã nu poate da curs legal sprijinirii cauzei, iar avocaþii gãsesc
soluþia pentru ratificarea Divesting Order-ului care acordã drepturile de
autor retroactiv prin ratificarea acestui document în Congresul
American.
În 1975, la 22 aprilie a trimis rapoarte legate de cauza Basgan
cãtre ministrul Bujor Almãºan, ministrul Ion Avram, viceprim ministru
Gh. Oprea ºi lui I. Ursu.
În 20 mai va primi vizita juristului Florea, cãruia îi va preda
patentele pentru Japonia.
În 10 iunie prof. C. C. Giurescu va þine în Germania la
München, Frankfurt ºi în alte oraºe, un ciclu de conferinþe despre apor-
tul românilor în ºtiinþa ºi tehnica mondialã, prezentând opera lui Ion
Corespondenþa cu Simon Wiesental,
Basgan, G. Constantinescu, Elie Carafoli º.a.
unul dintre prietenii ºi susþinãtorii cauzei lui Ion Basgan
În 11 iunie arh. Vogel, consilierul ministrului Agriculturii îl con-
În 26 mai, invitat în Staten Island la familia Griffin, defineºte sultã pe ilustrul inventator român Ion Basgan în vederea înfiinþãrii unei
ultimele detalii ale memoriului pentru Guvernul SUA. În 11 iunie societãþi mixte de alimentãri cu apã ºi irigaþii în Libia ºi Maroc.
depune respectivul memoriu însoþit de 21 de documente. Cu toate cã În 12 iunie, în urma primirii lucrãrii de la I. Mocanu, „Însemnãri
i se recunoaºte aportul adus, i se impune, ca soluþie legalã de platã a despre spionajul tehnico-economic”, Ion Basgan va avea satisfacþia sã
drepturilor de autor, schimbarea cetãþeniei române în cetãþenie amer- constate cã, în ceea ce-l priveºte, problema este mult mai complicatã
icanã. ºi cu multe fire nevãzute care duc spre zone tenebroase ºi pline de
Evident, rãspunsul este negativ ºi, în plus, Ion Basgan le prop- neprevãzut. Acest punct de vedere prezentat de autorul lucrãrii îi va
une americanilor crearea fundaþiei Basgan. O provocare care i-a lãsat demonstra lui Ion Basgan, cã jocurile sunt fãcute ºi cã lupta este
pe americani fãrã rãspuns. inegalã ºi imposibil de câºtigat, în ceea ce priveºte intrarea în posesia
De fapt, înfiinþarea unei fundaþii cu banii pe care Ion Basgan i- drepturilor de autor. Adversarul este mult mai puternic decât el, un
ar fi primit ca drepturi de autor, era unul dintre cele mai vechi visuri ale visãtor ºi un creator de progres, cu alte cuvinte pentru un inventator
naiv, aºa cum singur afirmase cândva cã este.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

118 119
„Spre deosebire de cazul lui Gh. Constantinescu sau al lui Din pãcate jurnalul acestui mare om de tehnicã ºi de ºtiinþã se

ION BASGAN Un inventator de geniu


Henri Coandã, au existat ºi mai multe situaþii în care <<furtul de încheie cu data de 27 septembrie 1975, când consemneazã cu nos-
inteligenþã>> a luat o formã tipicã de însuºire ilicitã a proprietãþii int- talgie cã fiul sãu Sorin Basgan pleacã în armatã la Medgidia sã-ºi sat-
electuale a inventatorilor români. În aceastã privinþã, ni se pare isfacã stagiul militar, cu termen redus pentru nouã luni.
elocvent exemplul inventatorului român Ion Basgan, adept entuziast al ªi totuºi, în arhiva familiei Basgan a mai rãmas o corespon-
sonicitãþii ºi discipol al lui Gh. Constantinescu. denþã între Ion Basgan, senatorul Eduard M. Kennedy ºi Comisarul
Principalele brevete de invenþie ale inginerului Basgan sunt: pentru Patente ºi Mãrci Înregistrate, C. Marshall Dann, pe care aceºtia
brevetul român nr. 22.789/1934 intitulat: <<Metodã pentru au avut-o în anul 1977.
îmbunãtãþirea randamentului ºi perfecþionarea forajului rotativ prin
rotaþie percutantã ºi prin amortizarea presiunii hidromecanice>> ºi
brevetul SUA nr. 2.103.137/1937 intitulat: <<Un nou sistem de foraj
care ia în considerare presiunea hidrostaticã ºi transmiterea energiei
sonice la distanþã prin utilizarea prãjinilor grele proporþionale ºi forajul
sonic>>.
Instituirea stãrii de beligeranþã intervenitã între România ºi
SUA la sfârºitul anului 1941 a avut drept efect ºi sechestrarea
bunurilor cetãþenilor români aflate pe teritoriul nord-american, iar print-
re aceste bunuri se numãrã ºi brevetul inginerului Basgan, pentru
folosirea cãruia marile trusturi petroliere ar fi trebuit sã plãteascã
inventatorului român redevenþele prevãzute de reglementãrile inter-
naþionale. Tocmai continuarea neîntreruptã a valorificãrii acestor
bunuri a fost motivul pentru care capitalurile ºi brevetele cetãþenilor
statelor aflate în rãzboi cu SUA au fost date în rãspunderea unui cus-
tode chemat sã le administreze ºi sã dea socotealã de veniturile rapor-
tate de ele la sfârºitul ostilitãþilor.
Dr. Ion Basgan cu familia: Angela Basgan, Constantin (Dinu)
Dar brevetul inginerului Basgan a fost „uitat” de cãtre cei chemaþi sã Basgan,
ia aceastã mãsurã, ceea ce a permis marilor companii petroliere Sorin Basgan, Ion (Ginel) Basgan ºi Florentina (Tita) Basgan
americane sã-ºi însuºeascã nestingherite rodul muncii ºi descoperir-
ilor inventatorului român ani ºi ani la rând, pãgubindu-l atât pe el, cât
ºi România de sume însemnate în devize. Pânã în prezent, nu s-au
gãsit modalitãþile practice sau juridice de reparare a acestor daune
cauzate de „omisiunea” pusã probabil la cale de cei direct intere-
saþi”.55 I. Mocanu, Însemnãri despre spionajul tehnico-economic,
Editura Militarã, Bucureºti, 1975.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

120 121
SENATUL STATELOR UNITE

ION BASGAN Un inventator de geniu


Stimate Domnule Basgan,
Sunt bucuros ca m-ati contactat si sper ca va voi putea fi de ajutor.
O solicitare privind acordarea unei atentii si consideratii speciale pen-
tru meritele acestei probleme a fost trimisa agentiei (potrivite/respons-
abile în domeniu).
Dupa cum stiti, astfel de solicitari pentru a fi solutionate temeinic si
complet, necesita timp. Va asigur ca va voi contacta din nou imediat
ce voi primi raspunsul agentiei.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

122 123
Departamentul Statelor Unite pentru Comert

ION BASGAN Un inventator de geniu


Oficiul de Brevete si Marci Înregistrate
Adresa: Comisarul pentru Patente si Marci
Înregistrate, Washington, D.C. 20.231
16 iunie 1977
Onorabilului Edward M Kannedy
Senator al Statelor Unite
Cladirea Federala John F. Kennedy
Centrul Guvernamental
Boston, Massachusetts 02.203

Stimate dle senator Kennedy,


Acesta este raspunsul la comunicarea dvs. din 11 mai 1977,
incluzând corespondenta de la Dr. Ion Basgan cu privire la brevetul
sau.
Oficiul de Brevete si Marci Înregistrate, din pacate, nu are jurisdictie în
chestiuni legate de încalcarea unui brevet si nu poate da sfaturi cu
privire la o posibila încalcare. Daca un patent este încalcat, cel breve-
tat se poate adresa pentru ajutor Tribunalului Federal adecvat. El
poate cere tribunalului un ordin de amânare care sa împiedice contin-
uarea încalcarii si el poate, de asemenea, sa ceara tribunalului sa
acorde despagubiri pentru încalcare.
Guvernul Statelor Unite poate fi dat în judecata pentru o încalcare a
drepturilor de brevet. Tribunalul pentru reclamatii are jurisdictia, în
baza prevederilor titlului 28 al Codului Statelor Unite, sectiunea 1.498
(a), asupra cazurilor unor brevete în care Statele Unite sunt date în
judecata pentru încalcare. Anumite agentii guvernamentale au, de
asemenea, autoritatea sa negocieze si sa rezolve plângeri privind
încalcarea de brevete, înainte ca actiunea sa fie intentata la Tribunalul
pentru Reclamatii.
Se pare ca drepturile de brevet ale Dr. Basgan au fost suprimate în
timpul celui de al II-lea Razboi Mondial, în baza Legii privind Custodia
Proprietatii Straine. Conform parerii Dr. Basgan, un Ordin al
Departamentului Justitiei din 1965 a restabilit drepturile sale. Sugerez
ca Dr. Basgan sa consulte un avocat pentru determinarea scopului
ordinului din 1965 si cum afecteaza el, daca este cazul, statutul de lim-
itari pe 6 ani al încalcarilor de brevete.
Sper ca aceasta informatie este folositoare.
Cu sinceritate,
C. Marshall Dann
Comisar pentru Paetnte si Marci Înregistrate

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

124 125
Stimate Domnule Senator Kennedy,

ION BASGAN Un inventator de geniu


Am placerea sa va confirm primirea scrisorii din 19 mai, cu o oarecare
întârziere datorita serviciilor postale. Totodata, va informez ca si C.
Marshall Dann, reprezentantul Oficiului de Inventii si Marci, mi-a trim-
is o scrisoare pe 16 iunie 1977
Va multumesc pentru intentia Dvs. de a ma ajuta si va trimit lucrarea
Efectul Basgan si aplicatiile sale în tehnologia forajelor pentru
exploatarea surselor de energie subterane, spre consultare, publicare
si promovare în cercurile stiintifico-tehnice americane.
Din investigatiile mele am aflat ca o (Hotarâre) a Congresului SUA
poate stabili si completa valabilitatea drepturilor mele, în concordanta Dr. ing. Ion Basgan alãturi de prof. ing. Emil Prager
cu the Divesting Order S.A. 838 of 1965 for the Patent 2.103.137 ºi academician Matei Marinescu, la simpozionul
privind toate drepturile de autor, daunele si profiturile recuperabile de la Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” (1980)
dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Hotarârea poate ordona compensarea totala, în concordanta cu
economiile de peste 30 miliarde dolari aduse economiei SUA doar în
17 ani de folosire legala a patentului sus-amintit.
V-as ramâne îndatorat daca mi-ati arata ce pot sa fac sau mi-ati indi-
ca persoana careia ma pot adresa pentru a rezolva problema mea.
Sunt încredintat ca toate costurile deduse vor fi acoperite din fructifi-
carea drepturilor recuperate si, desigur, sunt de parere ca întelegerea
noastra se bazeaza pe profit reciproc.
Sunt nevoit sa calatoresc în România pentru o luna de zile ca sa
rezolv câteva probleme privind apartamentul meu din Bucuresti, avari-
at de recentul cutremur de pamânt si de aceea va rog sa-mi trimiteti o
copie a raspunsului Dvs. la cea de-a doua adresa, pentru a evita orice
întârziere în receptionarea lui.
De asemenea, v-as fi îndatorat daca m-ati invita în SUA, în scopul
declarat de a discuta toate aspectele problemei sus-amintite, de a ne
informa reciproc si eventual, de a semna agrementul necesar realizarii
acestui proiect. Aceasta invitatie îmi va facilita formalitatile de obtinere
a vizei necesare calatoriei.

(Salutari si multumiri, ... semnatura)


Dr. ing. Ion Basgan la Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”
(4 decembrie 1980)

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

126 127
ºi pentru evitarea efectelor de rezonanþã a vibraþiunilor în prãjinile de

ION BASGAN Un inventator de geniu


Inventatorul român Ion Basgan avea sã pãrãseascã aceastã foraj”.
lume, pentru care a muncit ºi a creat enorm, în 15 decembrie 1980. Lucrarea reprezintã o foarte preþioasã contribuþie asupra
bazelor tehnico-ºtiinþifice ale sistemului de foraj „Rotary”.
Concluzia celor doi specialiºti, cu privire la valoarea teoreticã
ACTIVITATEA TEHNICÃ ºi practicã a lucrãrii de doctorat, a fost extrem de favorabilã autorului,
iar decernarea diplomei de Doctor s-a fãcut în cadrul unei ceremonii
solemne, în prezenþa Ministrului României la Viena, dr. Caius
Absolvent al ªcolii Superioare de Mine ºi Metalurgie Bredniceanu, invitat special din partea rectoratului ºcolii. Cu aceastã
(Montanistiche Hochschule 5, Leoben – Austria, Diploma nr. 10, 17 ocazie a fost arborat drapelul român, iar discursurile þinute au fost
iulie 1925, echivalatã prin Proces-verbal nr. 44 din 22 aprilie 1926 de reproduse în ziarele austriece ºi române (Obsersteirische
Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Proces-verbal nr. 1.902 din 13 februar- Volkszeitung, 8.VII.1933 ºi Universul, 16.VII.1933). Dupã obþinerea
ie 1961 de Comisia Superioarã de Diplome), Ion Basgan a fost ºef de titlului de doctor, Ion Basgan a lucrat onorific, ca ajutor de curs, la cat-
exploatare în industria petrolului ºi gazelor naturale începând cu 7 mai edra de studiul petrolului, fiind numit de Consiliul profesoral al
1927 (Brevet nr. 39), ca urmare a practicii efectuate ºi a examenului Academiei de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Bucureºti la 26
dat în august 1926 la Ministerul Industriei ºi Comerþului. ianuarie 1934 (Certificatul nr. 4.203 din 24 martie 1944). În felul aces-
Ulterior, acumulând o serie de cunoºtinþe teoretice ºi practice, ta Ion Basgan ºi-a croit drumul fãrã întoarcere, greu, dar glorios, al
ºi-a susþinut cu brio examenul de doctorat în 7 iulie 1933 la activitãþii tehnice. Practica minierã ºi-a început-o în minele de cãrbuni
„Montanistiche Hochschule”, Leoben, Austria, cu lucrarea „Die de la Seegraben – Leoben (Austria) ºi la minele de fier Eisenerz –
Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels in Erdölgesteine”. Ca Steiermark (Austria).
urmare, a obþinut titlul de doctor în ºtiinþele miniere (titlu echivalat de Pentru a înþelege ºi a aprofunda problematica acestui dome-
Comisia Superioarã de Diplome din Ministerul Învãþãmântului cu nr. niu de activitate, Ion Basgan a vizitat exploatarea lignitului de lângã
1.279 din 30 decembrie 1965 ca „doctor inginer”) – DOKTOR DER Viena, exploatarea minelor de magneziu de la Veitsch (Austria),
MONTANISTICHEN WISSEN-SCHAFFEN. exploatarea sãrii de la Hallstadt – Salzkammergut (Austria), precum ºi
Lucrarea de absolvire a lui Ion Basgan a trezit un real interes diferite exploatãri miniere din Austria, Germania, Polonia ºi România.
printre specialiºti, fiind reþinutã de comisie cu intenþia de a fi publicatã În vara anului 1924 a efectuat un stagiu de câteva luni în minele de
în anuarul ºcolii ºi în Editura Hans Urban Viena. În acest sens, prof. dr. petrol din Pechelbron (Alsacia), studiind exploatarea petrolului prin
ing. Pirkl ºi prof. ing. Fulglewicz, în raportul depus la rectoratul ºcolii, galerii. În iulie 1925, Ion Basgan s-a angajat ca inginer practicant la
menþionau urmãtoarele: societatea „Steaua Românã”. Pânã în anul 1932, Ion Basgan a „bãtut
„Inginerul Basgan a avut ocaziunea sã observe în numeroase- cu piciorul” toate ºantierele petrolifere din þarã: Moreni, Mislea,
le sondagii Rotary executate în ºantierele petrolifere din România Ceptura, Moineºti, Gura Ocniþei, Câmpina, Scãioºi, Podenii Noi,
modul de lucru al sapei Rotary ºi sã atragã atenþiunea asupra vibraþi- Boldeºti, Miglea ºi altele. Remarcându-se în activitatea pe care o
ilor ritmice ce survin în prãjinile de foraj. În aprecierea justã a acestor desfãºura cu pasiune ºi profesionalism, a urcat treaptã cu treaptã
importante fenomene, stabileºte legile acestora, mai întâi pe cale prac- scara ierarhiei profesionale: inginer ºef de secþie, inginer ºef de schelã
ticã ºi apoi pe cale matematicã. Prin deducþiunile ºi concluziile sale, ºi director regional. Din certificatul de practicã pentru primul an, eliber-
inginer Basgan prezintã fororului tehnician reguli ºi formule pentru at de societatea „Steaua Românã” ºi certificatul eliberat de Inspectele
justa dimensionare a sculelor de foraj, pentru presiunea de sãpare, cât Miniere Ploieºti ºi Moreni, pentru ºefia de exploatare în petrol ºi gaze

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

128 129
naturale, se poate aprecia evoluþia profesionalã a tânãrului Ion Experienþa ºi procedeul de lucru adoptat au fost ulterior utilizate în

ION BASGAN Un inventator de geniu


Basgan. Galiþia – Polonia.
Astfel, de la 25 iulie la 15 septembrie 1925, Ion Basgan a În anul 1931 Ion Basgan a fost transferat la Câmpina, ca aju-
lucrat la sondele nr. 18 ºi 22, sistem „Alianþa” din Pâscov – Moreni. De tor al inspectorului secþiei de foraj, conducând în felul acesta toate
la 15 septembrie la 15 octombrie 1925, ca lucrãtor sondor la sonda nr. lucrãrile de foraj ale tuturor ºantierelor societãþii.
39, sistem „Alianþa”, în perimetrul de sud, Moreni. De la 15 octombrie Datoritã recunoaºterii responsabilitãþii ºi profesionalismului
la 1 decembrie 1925, Ion Basgan îºi desfãºoarã activitatea ca inginer sãu a obþinut din partea conducerii societãþii o serie de misiuni cu grad
ajutor al ºefului secþiunii din perimetrul de sud Moreni, având în lucru mare de dificultate. În acest sens, se poate aminti instrumentaþia son-
sondele nr. 4, 6, 38, 39 ºi 44, toate sistem „Alianþa”. De la 1 decembrie dei nr. 11 Boldeºti, ce fusese foratã cu erupþie violentã în aer ºi sonda
1925 la 1 ianuarie 1926, Ion Basgan este lucrãtor sondor la sonda nr. nr. 471 Scorþeni – Mislea, cu dificultãþi la forajul „Rotary” de adâncime.
208, sistem „Rotary”, din perimetrul nord nr. 2 C Moreni. Între 1 ian- Activitatea depusã de specialistul Ion Basgan la societatea
uarie ºi 1 aprilie 1926 este inginer ajutor al ºefului secþiunii de nord „Steaua Românã” a constat în executarea a numeroase foraje: de
Moreni, având în lucru sondele nr. 206, 208 ºi 210, toate funcþionând exploatare sau pentru sonde cu mari producþii. Aceastã activitate prac-
cu sisteme tip „Rotary”. De la 1 aprilie la 15 aprilie 1926 Ion Basgan îºi ticã a constituit pentru Ion Basgan un vast câmp de cercetãri ºi expe-
desfãºoarã activitatea în calitate de lucrãtor la confecþionarea instru- rienþe din punct de vedere geologic ºi tehnico-economic, soldate în
mentelor de sondaje în ateliere centrale, iar de la 15 aprilie la 1 iulie final cu elaborarea de importante lucrãri de specialitate în acest dome-
1926 ocupã funcþia de inginer ajutor al ºefului secþiunii din perimetrul niu.
de sud Moreni, la sondele nr. 3, 4, 6, 38, 39 ºi 44 în sapã ºi sondele În perioada 1932-1933 Ion Basgan, ca referent al secþiei
nr. 8, 41 ºi 46 în montaj. De la 1 iulie la 25 iulie 1926, Ion Basgan petrolului ºi minelor ºi ca membru fondator al „Asociaþiei Economice
lucreazã în ºantierul Ceptura (Prahova) ca inginer ºef al secþiunii pentru Studiul Conjuncturei din România” a luat parte la conducerea
ªoimescu, având în lucru sondele nr. 1, 2, 3 ºi 5 sistem „Indian” ºi secþiei petrolului ºi minelor, publicând o serie de cronici ºi sinteze eco-
sonda nr. 10, sistem „Rotary”, iar în montaj sondele nr. 9 ºi 13, sistem nomice asupra întregii industrii petrolifere ºi ale industriei extractive,
„Rotary”. stabilind cadrul statistic pentru urmãrirea diferitelor ramuri ºi fenomene
Ca inginer ºef de exploatare, în urma susþinerii examenului din ale acestor activitãþi industriale ºi economice. Aºa cum am precizat
august 1926 ºi-a continuat activitatea ca inginer ºef de secþie, special- anterior, în calitatea sa de referent la secþia petrolului ºi minelor, Ion
izându-se în forajele „Rotary”, pe diferite ºantiere din þarã: Ceptura Basgan a excelat prin prezentarea deficienþelor politicii petrolifere a
(Prahova), Ochiuri (Dâmboviþa) ºi Moreni. În calitatea sa de inginer ºef României faþã de trusturile mondiale. Cu acest prilej, Ion Basgan a
al echipei de foraj pentru explorãri, Ion Basgan a condus ºantierele elaborat cadrul general pentru o politicã economicã independentã prin
Podenii Noi (Prahova) ºi Scãioºi (Prahova), unde a sãpat (la Podeni) naþionalizarea industriei petrolifere ºi industrializarea þãrii.
câteva sonde „Rotary”, iar la Scãioºi patru sonde „Calix” de exploatare Concomitent cu activitatea depusã, mai sus evidenþiatã, a stabilit con-
ºi câteva sonde „Rotary”, ce au intrat în producþie. tacte cu institutele de conjuncturã similare din strãinãtate, vizitând
În 1930 a fost numit director al exploatãrilor societãþii „Steaua institutele de la Viena, Paris ºi Londra. În anul 1933 a fost numit de
Românã” din judeþul Bacãu, cu schelele: Moineºti, Zemeº ºi Solon, Ministerul Industriei ºi Comerþului delegat oficial al României la primul
unde fiecare ºantier se compunea din mai multe zeci de sonde în pro- Congres mondial al petrolului de la Londra. Cu ocazia acestei numiri,
ducþie ºi un numãr mai mic în foraj. În aceastã situaþie s-a aflat, print- Ion Basgan a luat cuvântul în numele României la deschiderea
re altele ºi sonda nr. 29 Moineºti, care a constituit ºi prima încercare Congresului ºi a participat la dezbateri, prezentând rezultatul
pentru introducerea forajului „Rotary” în rocile tari din Moldova. cercetãrilor ºtiinþifice asupra completãrilor principiului lui Arhimede ºi a

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

130 131
transmiterii energiei sonice prin garnitura de forare. Revista „The prezentate o serie de date tehnice ale recordurilor realizate, cu scopul

ION BASGAN Un inventator de geniu


Petroleum Times” din 22 iulie 1933 a publicat o dare de seamã a de a promova experienþa acumulatã în acest domeniu. Tot prin
primului Congres mondial al Petrolului de la Londra ºi o fotografie a „Societatea Petroliferã Românã” s-au executat, pentru serviciile
participanþilor oficiali, delegaþi ai diferitelor þãri ale globului, precum ºi armatei, zece sonde de exploatare pentru apã, în rocile dificile ale
un rezumat al comunicãrii lui Ion Basgan. Aflat la Londra, Ion Basgan Dobrogei. ªi în acest domeniu Ion Basgan a punctat o serie de
a urmat simultan cursurile de varã pentru strãini ale Universitãþii ºi a aspecte în cadrul Congresului A.G.I.R. din 1943, prin intermediul temei
cercetat viaþa tehnicã ºi economicã petroliferã mondialã, în raport cu „Problema apei în Dobrogea” ºi la „Academia de ªtiinþe” din România
cea a României. cu tema „Alimentarea cu apã a Dobrogei”. De asemenea, ca adminis-
Cronicile publicate prin „Institutul de conjuncturã, precum ºi trator – delegat unic al societãþii „Igienco” – a exportat cearã de petrol
conferinþele ºi lucrãrile publicate la înapoierea sa în þarã cu privire la ºi a acoperit cu acest produs, nevoile armatei în perioada 1941-1943.
politica petrolierã a României au fost relevante ºi au servit drept instru- Concomitent cu activitãþile mai sus prezentate, Ion Basgan a
ment de lucru pentru conducãtorii economiei româneºti. fost numit în 1940 de Ministerul Economiei Naþionale (decizia nr.
În cursul anilor 1933-1944, Ion Basgan, în calitatea sa de aju- 142.583/1940) consilier tehnic pe lângã Comisariatul Petrolului, recent
tor de curs pe lângã Catedra de studiul petrolului a prof. univ. Dr. ing. înfiinþat, ca specialist în problemele forajului ºi exploatarea ºantierelor.
V. Iscu de la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Totodatã, Ministerul Propagandei l-a invitat (prin adresa nr.
Bucureºti, a predat un curs despre „Rentabilitatea întreprinderilor 1.454/1940) sã întocmeascã lucrarea „Petrolul ºi Gazele Naturale ale
petroliere”. României”. În acelaºi an, 1940, în luna iulie, Ion Basgan a primit din
În anul 1934 a preluat conducerea tehnicã (15 decembrie partea profesorului Dr. A. Benz din Berlin invitaþia de a colabora la un
1934 – 13 mai 1941) ºi, ulterior, pe cea administrativã (13 mai 1941 – numãr festiv al revistei „Oel und Kohle” pentru petrolul din sud-estul
31 decembrie 1943) a unei societãþi petroliere, „Societatea Petroliferã Europei. Invitaþia a fost onoratã prin publicarea a douã articole în
Românã”, atunci constituitã, cu un capital mic, intern. Timp de nouã cadrul revistei mai sus amintitã, în care au fost evidenþiate progresele
ani, respectiv pânã în 1944, folosindu-se de mijloace financiare ºi realizate de inginerii români în industria petroliferã.
tehnice reduse, dar dublate de o activitate intensã atât în conducerea Activitatea lui Ion Basgan se caracterizeazã prin aceea cã s-a
lucrãrilor de ºantier, cât ºi a conducerii societãþii, Ion Basgan a reuºit desfãºurat de cele mai multe ori în domenii noi ºi a dat întotdeauna
sã creeze o întreprindere petroliferã prosperã, cu o producþie zilnicã de rezultate economice bune. Lucrãrile cu caracter tehnic, economic ºi
10-14 vagoane ºi cu un important inventar de foraj ºi producþie. În politic publicate în perioada 1933-1949, prin care Ion Basgan a com-
cadrul societãþii mai sus amintite s-au deschis trei ºantiere de pro- bãtut politica trusturilor mondiale petrolifere în România, cât ºi proce-
ducþie: schela Piscuri – Moreni, cu sondele nr. 2A, 3, 4, 5 ºi 6, cu un sul ce a existat între Ion Basgan ºi trusturi pentru invenþiile realizate,
metraj total de 9.481 m ºi o producþie de 186.444 tone; schela nu i-au permis acestui patriot român sã lucreze în cadrul marilor între-
Ghirdoveni – Prahova, cu sondele nr. 471, 412 ºi 473, cu un metraj prinderi petrolifere.
total de 5.799 m ºi o producþie de 76,991 tone; schela Rãzvad – Cu ocazia elaborãrii legii petrolului din 1942, a fost solicitat ca
Dâmboviþa, cu sonda nr. 1, cu un metraj de 1,794 m ºi o producþie de specialist, de Uniunea Naþionalã a întreprinderilor petrolifere pentru a
2.782 tone. În anul 1937, Ion Basgan avea sã participe la cel de-al apãra interesele economiei naþionale faþã de tendinþele acaparatoare
doilea Congres Mondial al Petrolului, la Paris, prezentând o serie de ale grupurilor germano-fasciste, prin analizarea proiectelor ºi formula-
aplicaþii ale brevetelor de invenþie referitoare la noile metode moderne rea amendamentelor necesare, care au fost introduse în decretul-lege
de foraj. În articolul publicat în „Analele Minelor” nr. 7 din 1938, intitu- apãrut la 17 iulie 1942.
lat „Noi progrese în tehnica forajului prin procedeul Dr. Basgan” sunt Lupta dusã pentru apãrarea intereselor patriotice a fãcut din

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

132 133
Ion Basgan „victima unor persecuþii politice din partea guvernelor fas- sunt foarte numeroase. În urma acestor constatãri ºi pentru reme-

ION BASGAN Un inventator de geniu


ciste” (conform adeverinþei anexate 053537/21.VI.1957, eliberatã de dierea lor s-a propus utilizarea ºi experimentarea noilor metode
Ministerul Afacerilor Interne). Basgan de sãpare a sondelor.
În anul 1943 a fost numit consilier tehnic la societatea „Mica” Prin desfiinþarea Sovromutilaj petrolifer, în noiembrie 1954, Ion
pentru exploatarea structurilor ºi þinuturilor petrolifere. Efectueazã la Basgan se transferã la Ministerul Agriculturii, având ca obiect de activ-
aceastã societate sondajele de explorare la cãrbuni, descoperind, itate organizarea activitãþii de proiectare ºi execuþie a forajelor hidro-
totodatã, zãcãminte importante de apã în subsolul Dobrogei. logice ºi alimentãrilor cu apã a unitãþilor economice din subordinea
De aceea, în perioada 1944-1949, pe Ion Basgan îl regãsim la Ministerului Agriculturii.
diverse întreprinderi, ulterior încadrate la Ministerul Metalurgiei (con- Ca inginer proiectant principal în cadrul Institutului de proiec-
silier tehnic la Societatea „Mica”; la Societatea „Aur”, unde în 1948 a tãri ºi construcþii agricole (I.P.C.A., ulterior I.S.P.A.), ºef al serviciului de
contribuit substanþial la creºterea producþiei de mercur cu 300 la sutã; foraje al comisiei de coordonare a forajelor din Ministerul Agriculturii ºi
ºef de serviciu la Centrala Auro-argintifierã). apoi ca inginer specialist în cadrul Comitetului de Stat al Apelor
Între anii 1949-1951, Ion Basgan a lucrat la Sovromcãrbune, (C.S.A., ulterior I.P.A.C.H.) Ion Basgan a dus timp de 12 ani o muncã
unde a colaborat la exploatarea cãrbunilor din Valea Jiului prin sonda- titanicã de pionierat pentru alimentarea cu apã a unitãþilor economice
je. Aici a avut o contribuþie importantã în activitatea de producþie, prin ale agriculturii ºi mediului rural, realizând în acest sens peste 1.000
introducerea tuburilor grele pentru asigurarea verticalitãþii sondelor ºi uzine de apã.
reducerea instrumentaþiilor, inovaþie acceptatã de Direcþia Investiþiilor De asemenea, a elaborat principiile ºi instrucþiunile de
ºi Inovaþiilor (Proces-verbal nr. 44 din 22 iunie 1953). Ulterior, apli- proiectare ºi execuþie a forajelor hidrologice pentru unitãþi economice
carea inovaþiei a fost generalizatã ºi la alte sonde de foraj din þarã din agriculturã ºi mediul rural, iar ca preºedinte al comisiei de coor-
(Proces-verbal nr. 99 din 20 noiembrie 1953). Din expertizele efectu- donare a forajelor ºi membru în consiliul tehnico-ºtiinþific al I.S.C.H. din
ate ºi, ulterior, depuse la Direcþia Investiþiilor ºi Inovaþiilor a rezultat, ca Consiliul de Stat al Apelor, a avizat ºi adaptat la realitatea terenului,
urmare a aplicãrii în producþie a inovaþiei mai sus amintite, o economie studiile ºi proiectele hidrologice.
de 10-15% la explorãri, respectiv peste 30 milioane lei anual. În plus, A condus ºi coordonat studiul ºi alimentarea cu apã a întregii
pentru Uzina Republica inovaþia a reprezentat un produs nou. regiuni Constanþa, Bãrãganul ºi nordul Moldovei.
Pentru acest efort considerabil, Ion Basgan a fost recompen- Pe parcursul anului 1965 a întocmit ca ºef de proiect complex,
sat cu suma de 5.000 lei (în 1954). În anul 1951 Ion Basgan a lucrat „Studiul eficienþei captãrilor de apã subteranã”, coordonând activitatea
ca ºef de serviciu la Industrialexport pentru utilaje petroliere, iar în celor trei institute: I.P.A.C.H., I.S.P. ºi I.S.C.H., care au colaborat la
1952 s-a transferat la Sovrompetrol. La înfiinþarea Sovromutilaj petro- întocmirea acestui studiu.
lifer în anul 1952, Ion Basgan este angajat ca inginer principal la Ca urmare a rezultatelor obþinute prin lucrãrile realizate de
Serviciul tehnic din Direcþia generalã ºi exploatarea sondelor. Ca del- cãtre Ion Basgan, Preºedintele Sfatului popular regional Constanþa, în
egat din partea Sovromutilaj petrolifer, Ion Basgan participã în 31 adresa nr. 3.439 din 15 septembrie 1959, cãtre ministrul agriculturii
octombrie 1953 la Ploieºti, în cadrul ASIT (Asociaþia Inginerilor ºi Cosma, recunoaºte meritele lui Ion Basgan în ceea ce priveºte ridi-
Tehnicienilor) la consfãtuirea pe þarã a inginerilor, tehnicienilor ºi sta- carea standardului de viaþã al Dobrogei ºi al Litoralului, solicitând în
hanoviºtilor din industria petroliferã. Cu aceastã ocazie s-a constatat continuare asistenþã din partea specialistului Ion Basgan. De fapt, în
cã la sondele româneºti existã în mod obiºnuit devieri cuprinse între revista Hidrotehnica nr. 1 ºi nr. 8 din 1958, se menþioneazã urmã-
11-33 grade. În plus, nu se þine seama de presiunea arhimedianã, nu toarele: „Este primul specialist în lucrãri de foraje care a executat o
se combat vibraþiile din garnitura de forare, iar accidentele de fund serie de lucrãri ce au condus la identificarea pânzelor de apã de

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

134 135
adâncime din Dobrogea. Cronica tehnicã, pag. 279, recenzii asupra lucrãrii: „Exploatãrile petro-

ION BASGAN Un inventator de geniu


Este referentul care a susþinut la guvern studiul preliminar lifere de pe Valea Teleajenului”); • „ANNALES DES MINES DE
întocmit de I.P.C.A. în anul 1965 pentru alimentarea regionalã a ROUMANIE” (Nr. 3 din 1 februarie 1932, „Tehnica în Industria Românã
Dobrogei. Este preºedintele Comisiei de coordonare a forajelor din de petrol”, pag. 99); • ING. ST. PREDESCU („Buletin A.G.I.R.”, Vol. 14,
cadrul Ministerului Agriculturii ºi Silviculturii ºi ne poate fi de cel mai 1932, Nr. 12, pag. 182); • „BULETINUL A.G.I.R.” (Aprilie 1933, pag.
mare folos în executarea lucrãrilor noastre”. 228-229, Ing. C. Rãuþ, recenzii despre: „Acþiunea ºi forma Sapei
În afarã de activitatea tehnicã ºi administrativã pe care o Rotary în rocile formaþiunilor de petrol din România”); •THE PETRO-
desfãºura în ritm alert, impus de necesitãþile economiei naþionale, dar LEUM TIMES” (Special Congress Issue, 27 iulie 1933, pag. 133,
ºi de interesele societãþilor pe care le-a condus, Ion Basgan a mai avut London, despre: „Scientifique Considerations Of The Technique Of
forþa spiritualã sã fie colaborator la diferite reviste: • Bulletin de la Modern Drilling”); • PROFESOR ING. T. FICªINESCU (prefaþã la
Section Scientifique – Academie Roumaine; • Buletinul Societãþii lucrarea: „Acþiunea ºi forma Sapei Rotary în rocile formaþiunilor de
Politehnice; • Natura; • Öel und Kohle, Berlin; • Buletinul Institutului petrol din România”); • „WORLD PETROLEUM” (New York – London,
Român de Energie (I.R.E.); • Buletinul Institutului de Conjuncturã Suplimentary Issue, Iuly 1933, pag. 43); • „L’INDEPENDANCE
(I.R.C.); • Buletinul A.G.I.R.; • Indusrie ºi Comerþ (Industrie und ROUMAINE” (21 Septembrie 1933); • ING. GEORGE CONSTANTI-
Handelszeitschrift); • Internationale Zeitschrift für Bohrtechnik – Erdöl, NESCU (prefaþã la lucrarea: „Die Arbeitsweise und Form des Rotary
Bergban und Geologie, Wien; • The Petroleum London – New York; • Meissels in Erdoelgesteine”, Viena, 1934):
Libertatea º.a. „Tratatul pe care domnul Basgan ni l-a prezentat asupra
Se poate concluziona cã activitatea depusã de Ion Basgan a fenomenelor vibratorii la forajul rotary reprezintã o problemã importan-
fost caracterizatã de un mare dinamism dar ºi de vigoare în abordarea tã a cãrei soluþie ne apare de nerezolvat la prima vedere. S-ar putea
nemijlocitã a unor domenii noi. Evident, rezultatele nu au întârziat sã spune cã problema a fost astfel tratatã încât îndreptãþit ºi dinainte s-a
aparã, iar efectele economice au contribuit la prosperitatea între- admis cã fenomenele descrise reprezintã rezultatul unui fenomen
prinderilor pentru care a lucrat, a Economiei ºi Apãrãrii Naþionale, a vibrator armonic continuu, cu una sau douã frecvenþe, în timp ce real-
propriilor sale interese, dar ºi a ºtiinþei. În plus, prin publicaþiile editate, itatea ar putea fi un fenomen schimbãtor cu frecvenþe multiple sau
personalitatea lui Ion Basgan a cãpãtat noi dimensiuni prin aprecierea chiar cu frecvenþe schimbãtoare ºi, prin urmare, imposibil de a fi cerc-
de cãtre prestigioase foruri de culturã din þarã ºi strãinãtate a fondului etate prin analiza matematicã. Totuºi, la citirea acestui tratat nu trebuie
de idei enunþate de ilustrul savant. neglijat cã domnul Basgan, ca urmare a experienþelor sale practice,
Recunoaºterea sa ca om ºi specialist a fost fãcutã prin pleacã de la observaþia rezultatelor obþinute care i-au dovedit cã în
numeroase premii, recenzii ºi reproduceri ale unor articole în diferite realitate intervine un fenomen vibrator continuu care corespunde ºi
publicaþii strãine ºi româneºti. De remarcat cã lucrãrile sale tehnice, calculelor ce au fost fãcute pe baza rezultatelor obþinute ale teoriei
geologice ºi economice sunt citate sau introduse ºi la cursurile univer- sonice. Acesta este un important pas înainte, cãci atunci când incluzi
sitare, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, de profesori renumiþi ca observaþiile scoase din experienþe într-o simplã teorie matematicã se
Fuglewicz – Austria (Leoben); L. Mrazec, I. Simionescu, V. Madgearu pot uºor calcula, ceea ce practica nu aratã niciodatã”.
– România; Wiliam Harvey Emmons – SUA º.a. • „THE PETROLEUM TIMES” (London, 19 Ianuarie 1935.
În acest sens meritã sã prezentãm câteva din lucrãrile unor Developments in Oilfield Equipment During, 1934, William J. Wigney
autori români ºi strãini, care au cuprins elemente de referinþã din – Directorul pentru Europa, The National Supply Corporation); • PROF.
lucrãrile profesorului Ion Basgan: WILIAM HARVEY EMMONS (USA, „Geology of Petroleum”, pag. 94,
• „MONITEUR DU PETROLE ROUMAIN” (Nr. 228 din 1930, reproduce din lucrarea „Regiunea petroliferã Moreni – Gura Ocniþei”);

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

136 137
• PROF. KREJCI GRAF (Freiberg – Bergakademie, „Neues Jahrbuch date, adesea fiind excesiv de elementare ºi, dacã se poate exprima

ION BASGAN Un inventator de geniu


für Mineralogie, Geologie und Paläontologie”, Jahrgang, 1934, p. 771); aºa, vulgarizeazã fenomenul ºi imaginea acestuia (de exemplu, negli-
13 PROF. ING. C. BUªILÃ („Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii jarea influenþei masei garniturii de prãjini etc.)”. În continuare, autorul
asupra Conferinþei „Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilor articolului menþioneazã cã fiind una din primele încercãri de a gãsi
ºi problema combustibilului”); • PROF. ING. T. FICªINESCU („Buletin rezolvarea (fondarea) matematicã a problemelor dinamice ale foraju-
I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii asupra Conferinþei „Politica petrolului în lui, expunerea lui Ion Basgan este valoroasã prin faptul cã atrage
funcþie de situaþia explorãrilor ºi problema combustibilului”); • DR. ING. atenþia specialiºtilor noºtri din foraj ºi cercetare ºi o îndreaptã asupra
ARCADIAN („Organizarea Economiei Naþionale”, Rapoartele cercetãrii mai serioase a fenomenului de vibraþii a prãjinilor de foraj.
Generale A.G.I.R., Congres 1934 – Galaþi); • PROF. SP. IACOBESCU • „DIMINEAÞA” (1 Octombrie 1935); • „ANNALES DES MINES DE
(„Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii asupra Conferinþei „Politica ROUMANIE” (Nr. 3, Martie 1936, pag. 143); • PROF I. SIMIONESCU
petrolului în funcþie de situaþia explorãrilor ºi problema combustibilu- („Þara noastrã” pag. 354 ºi 362); • PROF. DR. L. MRAZEC (Raportul
lui”); • ING. T. P. GHIÞULESCU („Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii depus la „Academia Românã” pentru premierea lucrãrii „Politica
asupra Conferinþei „Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilor petrolului în funcþie de situaþia exploatãrilor ºi problema combustibilu-
ºi problema combustibilului”); • PROF. ING. C. BUªILÃ (Cuvântare cu lui” în sesiunea 1936); • „UNIVERSUL” (24 Noiembrie 1937); •
ocazia aniversãrii a 10 ani de existenþã a Institutului Român de „BULETIN A.G.I.R.” (Mai 1938, Cronica tehnicã, despre: „Tehnica ºi
Energie, „Buletin I.R.E.”); • ING. C. CRISTEA („Buletin A.G.I.R.”, Nr. 6 Interpretarea ªtiinþificã a sistemului de Foraj Rotary”); • „PETROLEUM
din 1934, p. 271); • „CURENTUL” (25 aprilie 1935); • S.I. SISCENKO TECHNOLOGIST LONDON” („New Fields in Romania”, 1938); •
(1935, Baku-Moscova, despre „Bazele ºtiinþifice ale metodelor mod- PROF. DR. M. HENGELEIN – Karlsruhe („Neues Jahrbuch für
erne de foraj”) Minerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang, 1938, pag. 254-
Cu acest prilej, autorul menþionat prezintã lucrarea lui Ion 255); • PROF. DR. V. PHILIPSBORN Freiberg-Bergakademie („Neues
Basgan ca pe o lucrare care traseazã calea abordãrii raþionale a Jahrbuch für Minerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang,
fenomenelor dinamice ce se produc în prãjinile de foraj în procesul 1938, pag. 255); • Ing. V. PETRESCU-LIVADEA (în „Analele minelor
forãrii sondelor petroliere. Vibraþiile care se produc la pomparea flu- din România”, Nr. 7, 1938, „Noi progrese în tehnica forajului prin pro-
idului de foraj se transmit garniturii de foraj ºi, în anumite condiþii, afec- cedeul Dr. Basgan”)
tând rezistenþa prãjinilor, pot constitui cauza avariilor. Ion Basgan, Autorul relateazã rezultatul aplicãrii invenþiilor lui Ion Basgan
susþine S.I. Siscenko, a studiat aceste fenomene, pânã atunci foarte la sãparea sondei nr. 471 petroliere (în 1938), aparþinând Societãþii
puþin cercetate ºi a ajuns la concluzia cã vibraþiile, prin reglarea pre- Creditul Minier. Sãparea a fost efectuatã de Societatea Petrolierã
siunii de apãsare sau cursei pompelor, pot fi stãpânite, dirijate ºi Românã care a obþinut un record în ceea ce priveºte viteza de
reglate în aºa fel, încât sã fie utilizate la mãrirea vitezei de avansare a înaintare a sapei.
sapei. S.I Siscenko subliniazã cã experienþele efectuate în U.R.S.S. la Cu ajutorul pompei de noroi (fiind utilizate 15 x 7 3/4 x 20 þoli
Az.N.I.I. (Institutul de Cercetãri ªtiinþifice din Azerbaidjan) au confirmat ºi masã de 25 1/2) cu un debit mare s-au realizat variaþii mari de pre-
faptul cã sapa care a încetat avansarea, sub acþiunea vibraþiilor longi- siune în circuitul fluidului de foraj, acul manometrului deplasându-se,
tudinale, a început din nou sã avanseze. Autorul prefaþei precizeazã indicând la fiecare cursã de piston a pompei în domeniul 10-30 at.,
cã practica forajului din America aratã, de asemenea, cã prin reglarea respectiv 10-50 at. în gaura sondei cu prãjini de 4 1/2 þoli.
presiunii ºi cursei pompelor forerul poate varia viteza forajului. Astfel, s-au obþinut pulsaþiile vibratoare percutante transmise
„Prezenta lucrare oferã o imagine primitivã a fenomenului de vibraþii în sapei în timpul rotirii concomitente acesteia.
prãjini. Concluziile autorului, în mare parte, suferã de afirmaþii nefon- De asemenea, au fost utilizate drillcolare proporþionale, calcu-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

138 139
late conform procedeului Basgan, a cãror greutate era luatã de aprox- • Ing. P. J BERNHARDT (în Bulletin de l’Association Française des

ION BASGAN Un inventator de geniu


imativ 0,15% din greutatea garniturii prãjinilor de foraj. Din compara- Techniciens du Pétrole, nr. 60, 1946; „Elasticité et resistence des
rea rezultatelor obþinute prin utilizarea brevetelor Basgan la forarea longues colonnes creuses utilisées dans le foragge des ouits pro-
sondei 471 cu rezultatele obþinute la o sondã foratã în apropiere (deci fonds”)
în condiþii identice în privinþa formaþiunilor geologice) prin mijloace Autorul prezintã anumite aspecte despre elasticitatea ºi rezis-
obiºnuite, a rezultat cã viteza de avansare la forarea sondei 471 a fost tenþa coloanelor lungi întrebuinþate în forajul sondelor adânci. El
mai mare de 33,8% faþã de cealaltã. În primul caz media de metri foraþi menþioneazã cã aceastã problemã, precum ºi fenomenele care se pro-
a constituit 64 m/zi, iar în al doilea – 36 m/zi. duc în gaura sondei au fost prezentate de Ion Basgan în comunicarea
Luând în considerare faptul cã diametrul sapei în primul caz a sa la Congresul Mondial al Petrolului, în 1937. din lucrarea lui P. J.
fost mai mare (310-290 mm, faþã de 216 mm) avantajul realizat se Bernhardt rezultã aprecierea procedeului de foraj cu utilizarea
mãreºte proporþional cu diferenþa dintre sape. prãjinilor grele proporþionale necesare combaterii efectului arhimedian
Analiza rezultatelor practice la aplicarea invenþiilor lui Ion ºi reducerii zonei comprimate ca urmare a coborârii zonei neutre prin
Basgan, în afarã de viteza mãritã de foraj, a permis constatarea unei greutatea suplimentarã a prãjinilor grele în partea inferioarã a garniturii
bune gãuri de sondã, cu verticalitate perfectã (o înclinaþie de 0,5 gr. la de foraj.
1.786 m adâncime). • I. L. STOUP (în The Oil and Gas Journal, SUA, 22 ianuarie 1948,
Datoritã întrebuinþãrii prãjinilor grele proporþionale cu pag. 62-63, despre „Drillcolars, their use and manufacture”
diametrul ºi lungimea mãritã faþã de cele întrebuinþate pânã la efectu- Autorul deduce cã un flambaj prematur al prãjinilor de foraj ºi
area experienþei s-a obþinut o gaurã perfect verticalã, la care aproape devierea sondelor poate fi prevenit prin adãugarea unor greutãþi
cã nu s-a simþit nevoia de corectare la tubarea acesteia. adiþionale care acþioneazã asupra sapei utilizând drillcolare mai grele.
Autorul subliniazã progresul realizat în tehnica forajului prin La calcularea greutãþii necesare menþinerii prãjinilor de foraj în tensi-
aplicarea brevetelor Basgan. une se ia în considerare greutatea specificã a noroiului de foraj în
• „ROMÂNIA” (2 mai 1939); • „ARGUS” (19 mai 1939); • PROF. V. noroaiele mai grele, greutatea drillcolarelor fiind mai mare, proporþion-
MADGEARU („Evoluþia Economiei Româneºti”, pag. 104 ºi 105); • al cu îngreunarea acestora. Prin urmare, pentru asigurarea funcþionãrii
PROF. DR. L. MRAZEC (prefaþã la lucrarea „Petrol ºi Gaze Naturale”); prãjinilor de foraj în domeniul zonei tensionate, autorul recomandã uti-
• PROF. DR. L MRAZEC („Curs general de minerale ºi roci”, partea a lizarea drillcolarelor de 50% mai grele faþã de greutatea c se aplicã de
II-a, pag. 411); • „BULETIN A.G.I.R.” (9 octombrie 1940, pag. 193, Ing. obicei pe sapã.
C. Cristea, despre „Industria de petrol ºi spiritul vremurilor noi”); • • MURRAY F. HAWKINS ºi NORMAN LAMONT (în Drilling and
ITALO ZINGARELLI- „LA STAMPA” – ROMA (6 noiembrie 1940, Production Practice, SUA, Vol. 10, nr. 6, 1949, pag. 358-369; „The
„Cisterne Tricolori Sul Danubio”); • PROF. GH. LEON („Analele Analysis of Axial Strosses in Drill Stems”)
Economice ºi Statistice”, Vol. 24, Anul 1941, Nr. 1-3, pag. 112); • „THE Autorii prezintã un studiu amplu privind rezistenþa prãjinilor de
JORNAL OF THE PETROLEUM TECHNOLOGIST” (Iuly 1943, pag. foraj, inclusiv interpretarea matematicã a eforturilor ºi tensiunilor
279-280, Nr. 127); • PROF. DR. ING. M. STAMATIU (în „Buletin exercitate de garnitura de prãjini suspendatã în fluidul de foraj.
A.G.I.R.”, octombrie 19434, despre „Problema apei în Dobrogea” ºi Bazându-se pe experienþele de laborator ºi mãsurãtorile efectuate cu
„Principiile politicei economice în legislaþia petrolierã din România”); • aparate de precizie, autorii ajung la concluzia cã partea inferioarã a
Ing. P. J. BERNHARDT (în Bulletin de l’Association Française des prãjinilor de foraj este supusã eforturilor de compresiune rezultate din
Techniciens du Pétrole, Paris 1946, nr. 60, despre „Rolul ºi greutatea fenomenul de plutire ºi trecând printr-o secþiune neutrã, eforturile îºi
prãjinii grele în timpul forajului”); schimbã semnul, crescând de la zero la maximum în direcþia ascen-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

140 141
dentã. Ultima variantã a dispozitivului reprezintã o barã – ciocan,

ION BASGAN Un inventator de geniu


Pentru a elibera prãjinile de foraj de zona compresionatã este care se deplaseazã în direcþiile ascendentã-descendentã sub acþiunea
necesarã doar coborârea secþiunii neutre ºi aducerea acesteia în fluxului în jos ºi acþiunea unui arc – în sus, la coborârea barei real-
partea superioarã a prãjinilor grele. Autorii concluzioneazã: „Din izându-se o loviturã pe sapã printr-o piesã intermediarã legatã de
lucrãrile teoretice ºi experimentale efectuate ºi în lumina lucrãrii lui aceasta. Frecvenþa de deplasare a barei-ciocan a fost de 300-1800 m
Handelman, rezultã cã în garnitura de prãjini de foraj suspendate în pe minut.
fluidul de foraj, în cazul în care garnitura este insuficient îngreuiatã cu Dispozitivul a fost încercat ºi s-a dovedit eficient mai ales la
drilcolare, existã secþiune neutrã (zona neutrã) deasupra cãreia forarea în formaþiunile de roci dure ºi friabile, în care viteza de foraj
prãjinile se aflã în tensiune ºi sub aceasta prãjinile sunt sub compre- folosind metode uzuale este foarte micã. Autorul menþioneazã firmele
siune. Aceastã compresiune este efectiv prezentã ºi contribuie la pro- ºi persoanele care s-au ocupat de aceastã problemã contribuind la
ducerea avariilor (în prezent cele mai frecvente sunt avariile datoritã experimentarea dispozitivului: Shell Oil Co.; Stanolid Oil & Gas Co.;
oboselii) în acelaºi mod ca ºi greutatea excesivã aplicatã pe sapã. Humble Oil & Refining Co.; Atlantic Oil & Reining Co.; Slick-Urschel Oil
Aceasta trebuie corectatã prin utilizarea unui numãr suficient de drilco- Co,; Magnolia Petroleum Co,; Bassinger Tool Co,; Hewgley Drilling
lare (prãjini grele) ca acestea sã cuprindã sarcinile de compresiune Co,; Mountain States Drilling Co,; Reed Roller Bit: Co.; Ingersoll-Rand
rezultate din forþele hidrostatice de plutire ºi greutatea transmisã Co,; Cicago Pneumatic Tool Co,; Sothwest Roserch Institute; Institute
sapei”. of Inventive Research; Robinson Brown; J. M. Hewglei; Sr. And Tom
• RAPORTUL DIRECÞIEI D INVENÞII ªI INOVAÞII de pe lângã Slick.
Consiliul de Miniºtri, cãtre Ministerul de Externe pentru recuperarea • D.M. Best (in Selecting Drillcolar Lenght by Pressure Method, SUA,
sumelor rezultate din aplicarea brevetului SUA, Nr. 12.809/28 Huston, martie 1957.
octombrie 1953. Lucrarea se referã la efectul plutirii ºi greutatea fluidului de
• ROSS BASSINGER (în The Oil and Gas Journal, SUA, 12 octombrie foraj dislocuit luate ca bazã la determinarea lungimii prãjinilor grele.
1956) Autorul, specialist din cadrul Gul Tool Company Inc. Huston,
Autorul se referã la tehnica utilizãrii percuþiilor cu o tehnicã prezintã formule ºi calcule cu exemplificãri concrete.
cunoscutã, în domeniul cãreia au lucrat cei mai buni specialiºti ai fora- „Orice þeavã suspendatã în fluid exercitã o tensiune maximã în
jului (fãrã sã citeze vreun nume). Se menþioneazã necesitatea cãutãrii partea superioarã care scade pânã la zero într-un punct intermediar în
metodelor noi ca sã þinã preþul de cost în limite acceptabile, în vederea care începe compresiunea ce creºte pânã la maximum la partea infe-
pãtrunderii în zãcãminte de þiþei mai adânci. rioarã”.
Practica doveditã în trecut a percuþiilor atât în industria Din lucrare rezultã cã autorul ajunge la concluzii similare cu
minierã, cât ºi în industria petrolierã a fãcut ca mai mulþi specialiºti sã- cele discutate de Ion Basgan în lucrãrile sale.
ºi îndrepte atenþia spre utilizarea percuþiilor la „atacul frontal” (talpa • BULETINUL INFORMATIV al Academiei R.P.R. trim. III 1958, pag.
sondei) în obþinerea economiilor la forarea sondelor. Concret, acest 36, asupra conferinþei þinute la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã ale
lucru s-a realizat prin combinarea forajului rotativ ºi a celui percutant Academiei, privitor la promovarea sonicitãþii în exploatãrile petrolifere
(„... reþinând avantajele inerente ale forajului rotary ºi adãugând avan- ºi alimentãrile cu apã: 50 Conferinþa „SONICS” a lui George
tajele cunoscute ale percuþiilor”). Constantinescu þinutã la Londra ºi New York în 1959 despre aplicarea
Autorul a elaborat în câteva variante un dispozitiv de realizare cu succes în U.R.S.S. a brevetelor de invenþie Basgan, publicatã la
a percuþiilor ce se transmiteau pe sapã folosind ca sursã de acþionare Londra ºi tradusã de Academia R.P.R. în 1961; • PROCES VERBAL
a acestuia fluidul de foraj. ªI AVIZ nr. 193 din 16 septembrie 1960 al Consiliului tehnico-ºtiinþific

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

142 143
al Ministerului Industriei ºi Petrolului prezidat de ministrul Mihai binate sau simple, se ia în considerare ºi influenþa forþei arhimediene

ION BASGAN Un inventator de geniu


Florescu cu participarea delegaþilor Consiliului de miniºtri, Ministerului asupra prãjinilor de pompaj.
de Finanþe, Academiei R.P.R., Oficiului de standarde ºi invenþii etc., • • CARL GATLING. Petroleum Engineering Drilling and Well
G. WOODS ºi A. LUBINSKII (Gostoptehizdat, 1960; „Devierea Completion (SUA, 1960)
Sondelor în procesul forãrii acestora”) La capitolul 5 autorul afirmã cã funcþia drilcolarelor, care
Cartea reprezintã o culegere de articole scrise de specialiºti reprezintã tuburi de oþel cu grosimea ºi cu diametrul exterior mai mari
americani tradusã în limba rusã ºi editatã la Moscova în 1960. Ea este de a produce apãsare asupra sapei, permiþând prãjinilor de foraj,
cuprinde numeroase referinþe bibliografice din perioada 1947-1956. care sunt mai uºoare, sã rãmânã în tensiune. Prin utilizarea drillco-
Lubinskii A., referindu-se la influenþa presiunii hidrostatice larelor specialiºtii din foraj au reuºit sã mãreascã viteza de avansare a
asupra încovoierii axiale a prãjinilor de foraj foloseºte termenul de sapei ºi sã foreze gãuri de sondã mai drepte, micºorând totodatã
secþiune neutrã care împarte garnitura în douã: partea tensionatã ºi avariile din cauza ruperii prãjinilor de foraj.
partea compresionatã; greutatea în fluidul de foraj a pãrþii superioare • „DRILLING INTERNATIONAL” (Revistã din SUA care prin adresa din
a garniturii de prãjini este egalã cu sarcina la cârlig, iar partea infe- 27 decembrie 1960, aflatã în original la Camera de Comerþ a
rioarã corespunde cu sarcina pe sapã. României, îi solicitã lui Ion Basgan spre publicare, un articol tehnic ºi
Autorul afirmã: „La forarea cu sarcina axialã mai micã de cea autobiografic);
criticã (limitã) nu s-a reuºit sã se obþinã o vitezã eficientã de foraj. În • RAPORTUL CONSILIULUI ªTIINÞIFIC AL INSTITUTULUI
aceste cazuri se recomandã crearea sarcinilor axiale superioare celor POLITEHNIC BUCUREªTI pentru decernarea titlului de Doctor
critice ºi totodatã sã se ia mãsuri pentru prevenirea încovoierii Honoris Causa inginerului George Constantinescu din 2 octombrie
prãjinilor care cauzeazã devierea sondelor”. 1961, prin care se citeazã invenþiile Basgan ºi succesul lor, ca o
„Pentru prevenirea devierilor sondelor se utilizeazã prãjini dovadã a realizãrilor practice ale sonicitãþii. Referatul privitor la activi-
grele cu diametrul mare”. tatea inginerului George Constantinescu, în vederea acordãrii titlului
În capitolul 4 al articolului: „Forarea sondelor verticale în ºtiinþific de Doctor Honoris Causa, în ºtiinþele tehnice, întocmit de Prof.
condiþii geologice favorabile devierii acestora” autorii Mac Donald ºi Dr. Ing. Remus Rãduleþ vicepreºedinte al Academiei R.S. România,
Lubinskii, referindu-se la forajul percutant, afirmã cã transmiþându-le prezentat de Institutul Politehnic ºi citit în ziua de 3 octombrie 1961,
sapei concomitent cu miºcarea de rotaþie, miºcarea percutantã, se cuprinde:
poate micºora sarcina axialã pe sapã ceea ce contribuie la obþinerea „Maºinile sonice de lucru sunt folosite ca ciocane ºi ca perfo-
gãurilor drepte, având în acelaºi timp viteza de avansare mai mare. ratoare, inventate odatã cu tehnica sonicitãþii – sau la instalaþiile de
Sarcinile axiale mai scãzute în afara faptului cã produc gãuri de sonde foraj Rotary sonic, ultimele fiind dezvoltate de inginerul Ion Basgan
drepte, contribuie la prelungirea vieþii sapei. începând cu anii 1933 ºi aplicate în special în Statele Unite ºi parþial
• V. M. KASIMOV (Nefteanae hazeaistvo, U.R.S.S., nr. 3, 1960; în þara noastrã”.
„Privind calculul garniturilor de prãjini a instalaþiilor de pompare de • DINU MOROIANU ºi I. M. ªTEFAN, „Focul Viu – Pagini din istoria
adâncime” invenþiilor ºi descoperirilor româneºti”, Editura ºtiinþificã, 1963, pag.
Autorul prezintã un studiu privind calculele la obosealã a 173-176, evidenþiazã aportul adus de Ion Basgan în tehnica ºi ºtiinþa
prãjinilor de pompaj ale pompelor de adâncime, subliniind importanþa mondialã;
variaþiei sarcinilor de-a lungul garniturii începând din punctul sus- • MAGAZINUL din 1 august 1964 prezintã pe George Constantinescu
pendãrii acesteia pânã la punctul inferior. ca pãrinte al sonicitãþii ºi pe Ion Basgan continuatorul acestuia;
La analizarea sarcinilor ce au loc în garniturile de pompaj com- • DIRECTORUL TEHNIC DE LA OFICIUL DE STAT PENTRU

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

144 145
INVENÞII, ca urmare a consfãtuirii din 18 noiembrie 1965, publicã în instalaþiei (72%).

ION BASGAN Un inventator de geniu


„Viaþa economicã” din 10 decembrie 1965 articolul „Precursorii”, în • „MACHINES ET EQUIPMENTS ROUMAINS”, publicaþie tehnicã ºi
care evidenþiazã metodele de foraj Basgan, care stau la baza forajelor comercialã a României pentru strãinãtate, publicã în nr. 1 din 1967, un
din lume: „Invenþiile inginerului Ion Basgan constituie azi piatra de articol oficial intitulat ”Contributions Roumaines au Développement de
temelie a forajului modern, recunoscute în toate þãrile dezvoltate din la Théorie et de la Practique du Forage Moderne”, în ediþia francezã,
punct de vedere industrial”; • ROLLIINS H. M. The Oil and Gas Journal englezã ºi germanã, în care se prezintã în strãinãtate brevetele de
(18 aprilie 1966, p. 98-106). În articolul „Dill – pipe fatique failure” invenþie Basgan, precum ºi importanþa lor ºtiinþificã ºi tehnicã; • „LA
autorul, specialist la Drilco Oil Tools Inc., prezintã un amplu studiu REVISTA ITALIANA DEL PETROLIO” din aprilie 1967 publicã un arti-
asupra ruperilor prãjinilor de foraj datoritã oboselii în special la forarea col de fond, un altul despre „Efectul presiunii lui Arhimede ºi energia
sondelor deviate. sonicã, condiþii esenþiale pentru viitorul forajelor”, precum ºi un al
În concluzie, autorul afirmã cã avariile ºi ruperile prãjinilor de treilea articol cu titlul: „Aplicaþiile metodelor de foraj Basgan în Italia”,
foraj din cauza oboselii reprezintã o problemã complexã ºi în mare în care se citeazã forajele la care se aplicã aceste metode ºi se pre-
mãsurã nerezolvatã. Totuºi, unii din factorii implicaþi fiind deja cizeazã în concluzie cã „metodele de foraj aplicate în Italia confirmã
cunoscuþi, autorul propune luarea mãsurilor îndreptate la reducerea importanþa metodelor de foraj cu prãjini grele proporþionale Basgan ºi
ruperilor de prãjini. Printre aceste mãsuri, ºapte la numãr, autorul demonstreazã cã fãrã aplicarea unei astfel de metode se obþin foraje
menþioneazã: „sã se menþinã la nivelul minim sarcinile ciclice. cu mari devieri”.
Niciodatã sã nu se foreze cu prãjinile aflate în compresiune, nici mãcar În aceeaºi revistã se publicã rezultatele obþinute în Italia de
o duratã de câteva ore. Sã se utilizeze greutatea adecvatã a drilco- cãtre AGIP:
larului. Sã se evite ruperile (avariile) datoritã vibraþiilor prin utilizarea în „Sonda de la Valle di Comancchio (Ravenna) a forat pânã la
gaura sondei a amortizoarelor de ºoc...”. adâncimea de 3500 m cu prãjini grele proporþionale de 16 t (108 m) ºi
• J. R. EICKMEIER „Diagnostic Analysis of Dynamometer Cards” in cu o apãsare pe sapã de 5 t. Diferenþa de 11 t serveºte la scoborârea
Journal of Petroleum Technology (ianuarie 1967, p. 97-106). Autorul zonei neutre ºi, ca atare, de a reduce zona comprimatã. Cu aceastã
prezintã utilizarea procedeului de diagnosticare, implicând analize cu metodã aplicatã la ºantierul de la Valle di Comancchio (Ravenna) s-au
ajutorul calculatorului a înregistrãrilor dinamometrice (pe cartele) pen- obþinut sonde cu devieri sub un grad. Costul pe metrul forat a fost de
tru determinarea condiþiilor de încãrcare a pistonului pompei ºi a circa 80 dolari.
prãjinilor de pompaj în punctul intermediar, obþinând astfel imaginea La instalaþia de foraj marin de la Ravenna la adâncimea de
condiþiilor de pompare a instalaþiei. 3400 m, s-a forat cu prãjini grele proporþionale de 15 t ºi cu o apãsare
Determinarea sarcinilor maxime care acþioneazã asupra pe sapã de 9 t. În aceste condiþii, sondele au o deviere de 3-4º. Costul
prãjinilor de pompaj ºi limitele de variaþie ale acestora poate fi efectu- pe metrul forat este de cinci ori mai mare decât la forajul terestru.
atã prin analizarea eforturilor la partea superioarã a fiecãrei secþiuni a În Sicilia, în terenurile slabe de la Gela se aplicã metoda de
garniturii telescopice de prãjini. foraj ca aceea din ºantierul terestru de la Valle di Comacchio. Se folos-
Modificând alcãtuirea garniturii de prãjini se poate obþine esc cinci bucãþi de prãjini grele, 16 t, cu o apãsare de 5 t pe sapã. Se
încãrcarea echilibratã a acesteia în cazurile în care analiza depisteazã obþin sonde cu o deviere sub un grad.
deficienþele respective. În terenurile dure din Sicilia: Gagliano, Troina, Pizzo e
În articol se menþioneazã influenþa negativã a forþei de plutire Bellafontana, se foreazã cu prãjini grele de 30 t (circa 300 m lungime)
care acþioneazã asupra sistemului de pompaj, rezultând în final în cu o apãsarea de 20-25 t pe sapã. În aceste condiþii, sondele au o
scurtarea cursei pistonului ºi obþinerea eficienþei reduse de pompare a deviere de 12-16 o, iar costul pe metrul forat este de circa 160 dolari.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

146 147
Metodele de foraj aplicate în Italia confirmã importanþa foraju- fabricarea prãjinilor de foraj, Ion Basgan în lucrarea sa a arãtat dupã

ION BASGAN Un inventator de geniu


lui cu prãjini grele proporþionale Basgan ºi demonstreazã cã fãrã apli- cum urmeazã:
carea unei astfel de metode se obþin deviaþii mari. „Garniturile de foraj alcãtuite din prãjini de aliaje din aluminiu
S-au analizat aceste douã exemple, dar trebuie sã se ºi titan sunt aproape de douã ori mai uºoare faþã de prãjinile de oþel,
menþioneze o serie de brevete noi din SUA ºi anume prãjinile grele însã presiunea arhimedianã este aceeaºi pentru ambele metale. Zona
telescopice al cãror centru de greutate se gãseºte la o treime de la de compresiune a garniturii din prãjini de aluminiu este de douã ori mai
baza lor ºi care sunt larg folosite. De asemenea, trebuie citate lucrãrile lungã, iar zona neutrã se aflã mult mai sus. Aceasta impune utilizarea
lui G.M. Best, care aratã cã în SUA se folosesc la foraj garnituri de drilcolarelor de oþel proporþionale cu adâncimea chiar ºi în cazul
prãjini grele, lungi între 200-400 m, care permit coborârea masivã a folosirii prãjinilor din aluminiu. În concluzie se poate afirma cã pro-
centrului de greutate a garniturii de foraj. cedeul de foraj rotativ-percutant (sonic) combinat cu drilcolare pro-
Trebuie subliniat cã la forajul cu turbinã nu s-au putut obþine porþionale cu presiuni variabile dar limitate, constituie tehnica forajului
gãuri drepte pânã când nu s-au folosit turbinele cuplate cu prãjini la adâncimi foarte mari”
grele, ceea ce a permis scoborârea zonei neutre în afara prãjinilor de Procedeul se caracterizeazã prin simplicitatea utilajelor, flexi-
foraj. bilitatea ºi potrivirea procesului tehnologic la formaþiuni de rocã tare,
Se menþioneazã cã aplicarea corectã a acestei teorii duce ºi formaþii înclinate etc.
la revizuirea calculelor coeficienþilor de siguranþã de la tubaj, aºa cum Verticalitatea forãrii atât iniþialã, cât ºi în cursul forajului
rezultã clar din cursul prof. C. Gatlin „Forajul ºi punerea în producþie a reprezintã una din condiþiile esenþiale în forajul de adâncime – condiþie
sondelor” ºi din expunerea lui Stillebroer de la Congresul mondial al care pe deplin este respectatã prin utilizarea acestui procedeu. Autorul
Petrolului d la Mexico City”. citeazã în lucrarea sa ºi un extras din „Viaþa Economicã” din decem-
•”LE PETROLE LUBRI EUROPE”, Paris, în nr. 6, aprilie 1967 recen- brie 10, 1965:
zeazã comunicarea prezentatã la al 7-lea Congres mondial al petrolu- „Invenþiile Inginerului I. Basgan constituie temelia forajului
lui, Mexic, 2-8 aprilie 1967; • Revista PETROLE INFORMATIONS, modern ºi sunt în unanimitate recunoscute de toate þãrile industriale
Paris din 20 iunie 1967 scrie un articol intitulat „Les nouvelles méth- dezvoltate”.
odes de forage scientifique” în care recenzeazã comunicãrile fãcute la • „LE PETROLE LUBRI EUROPE” nr. 127 din 20 octombrie 1967 con-
Congresele mondiale ale petrolului, precum ºi ultimele lucrãri ºi activ- sacrã un articol de fond ºi câteva pagini aportului ºtiinþific ºi tehnic,
itatea inginerului Ion Basgan; • DON E. LEMBERT. („Western nation unui interviu ºi portretului autorului, scriind, printre altele: „Efectul
dominate exchange of information” in World Oil, Vol. 164, nr. 6, 1967, Basgan este o creaþie a ºtiinþei româneºti ºi apare ca foarte important
p. 31-32). Aceastã lucrare s-a referit la cel de-al 7-lea Congres pentru viitorul forajului petrolifer de adâncime...
Mondial al Petrolului din Mexico City, 1967. referindu-se la „Rotary – Raportul d-lui Ion Basgan prezentat Congresului mondial al
percussion drilling”, autorul prezintã citate scurte din lucrarea Dr. Ion petrolului constituie astãzi subiectul unor studii foarte serioase în toate
Basgan: institutele specializate...
„În forajul sondelor foarte adânci este important ca presiunea Dl. Basgan a dat dovada unui mare curaj ºtiinþific. Fãcând
arhimedianã sã fie limitatã. Pe de altã parte transmiterea energiei son- aceastã afirmaþie ne gândim la Einstein, De Broglie, figuri contempo-
ice prin garnitura de prãjini permite obþinerea unei forþe suplimentare rane care au pus în discuþie teoria lui Newton. Pãstrând proporþia, un
la sapã, procedeul prezentând un esenþial avantaj faþã de sistemul curaj de aceeaºi naturã a trebuit sã anime pe prietenul nostru de astãzi
obiºnuit rotary”. pentru a ataca principiul lui Arhimede de o popularitate egalã cu aceea
Vorbind despre utilizarea aliajelor de titan ºi aluminiu pentru a teoriei lui Newton...”; • Prof. RENATO CALAPSO de la Universitatea

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

148 149
din Messina ºi organizatorul comemorãrii lui Arhimede, în prefaþa la Aplicarea invenþiilor Basgan în SUA, timp de 22 ani la forarea

ION BASGAN Un inventator de geniu


„Principiul Arhimede” scrie: „Ing. Basgan este cu adevãrat un demn de 1.001.130 sonde, care totalizeazã 1.182.770.440 m a adus un ben-
adept al lui Arhimede, pentru cã urmãreºte ideea fundamentalã a eficiu de ordinul a 30 miliarde de dolari. Însã inventatorului nu i-a fost
acestuia de a pune în interesul umanitãþii ºi pentru binele ei ceea ce acordatã recompensa cuvenitã pentru folosirea procedeelor lui aºa
ºtie sã realizeze ºi sã conceapã geniul unui savant. Nu se trateazã cum prevãd normele de drept internaþionale.
deci speculaþii abstracte, aride ºi fãrã scop, ci cercetãri ºi concepþii (De menþionat cã în articolul respectiv nu se specificã surse de infor-
care au în realitate verificarea lor...”; mare privind aplicarea invenþiilor Basgan în SUA rezultate din para-
• „VIAÞA ECONOMICÔ (Nr. 51 din 22 decembrie 1967), scrie câteva graful anterior).
articole cu titlurile: „Efectul Basgan”; „O invenþie româneascã rev- • DAN BODNÃRESCU (în Petrol ºi Gaze, nr. 7, 1968, p. 409-413).
oluþioneazã tehnica forajului în întreaga lume”; „Sonicitatea la mari Autorul subliniazã importanþa faptului cã Ion Basgan a observat efec-
adâncimi”; „Perspectiva apropiatã – foraj la 15.000 m” ºi reproduce tul negativ care apare în procesul de foraj care se referã la forþa arhi-
texte din revistele strãine occidentale, precum ºi din conferinþele mar- medianã aplicatã la partea inferioarã a garniturii – „efectul Basgan”.
ilor savanþi ai omenirii asupra problemelor Basgan ridicate în lume; • Pentru combaterea acestui efect „prãjinile grele vor trebui sã
VIAÞA STUDENÞEASCÃ (Nr. 6 din 7 februarie 1968), îi publicã lui Ion aibã pe lângã greutatea necesarã apãsãrii pe talpã, o greutate în plus
Basgan un interviu sub titlul „Convorbiri: Profesia – ateu al ºtiinþei” în echivalentã cu forþa arhimedianã”, iar zona neutrã trebuie pãstratã în
care se scoate în evidenþã limitarea efectului presiunii arhimediene ºi interiorul garniturii de prãjini grele.
energia sonicã – condiþie esenþialã pentru viitorul forajelor adânci, con- Autorul aratã cã existenþa acestui efect a fost confirmatã
tribuþie la elucidarea strãpungerii litosferei pânã la aºa-zisa scoarþã experimental de cãtre M. Hawkins ºi N. Lemont de la Universitatea din
Mohorovitz. Se evidenþiazã importanþa problemei; • A. I. TRETIENI, (în California, care în 1949 au mãsurat utilizând o aparaturã electricã spe-
„La Roumanie d’aujourd’hui”, nr. 4, aprilie 1968), publicã articolul cialã de precizie, sarcina negativã ºi amplasarea zonei neutre la o
„Efectul Basgan”, ocazie cu care autorul prezintã invenþiile specialistu- þeavã din lucitã de 2”, scufundatã în apã.
lui român. Lãmurirea cauzelor de deviere a sapelor de foraj de la ver- Autorul afirmã cã „efectul Basgan a fost luat în considerare ºi
ticalitate a implicat reconsiderarea de cãtre specialistul român a unei în cursurile universitare americane, sovietice (prof. Gatlin, prof. Moore,
axiome de fizicã – principiul arhimedian. prof. I. Evscenko, prof. S.I. Siscenko, prof. E. Wolf etc.) unde sunt
Soluþia elaboratã ºi brevetatã atât în România, cât ºi în alte incluse, însã numele I. Basgan nu este menþionat”.
þãri se referã la înlocuirea prãjinilor grele convenþionale de foraj în Totodatã din articol rezultã cã aceastã teorie a avut o serie de
greutate de 1 pânã la 4 ton ºi lungime aproximativ 6 metri, cu prãjini controverse din partea unor specialiºti ºi oameni de ºtiinþã pe plan
grele de 100-300 m având greutate 20-30 t, calculate proporþional cu mondial.
greutatea lichidului dislocuit ºi greutatea necesarã de apãsare pe Autorul prezintã în continuare rezultatele practice obþinute la
sapã. forajul sondelor petroliere ºi la exploatarea sãrii în urma aplicãrii
Prin combinarea procedeului rotativ ºi simultan percutant cu invenþiei Basgan.
un alt procedeu inventat de Ion Basgan cu utilizarea prãjinilor grele În România:
proporþionale s-a obþinut o avansare mai rapidã a sapei, ceea ce a La Ocniþa, la sondele de 400 m adâncime, devierile variau
însemnat mãrirea vitezei de foraj. între 4 ºi 70o, iar la 1000 m adâncime, într-un alt ºantier, acestea
Specialiºtii din SUA ºi R.F. a Germaniei apreciazã cã prin apli- ajungeau pânã la 12o. Aplicând procedeul Basgan s-au forat sonic cu
carea invenþiilor se obþine un randament de 30% faþã de metodele o deviere mai micã decât jumãtate de grad.
obiºnuite. În Italia

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

150 151
La forarea sondei de 3500 m din Valle di Comancchio 2.103.137 din 1937 SUA ºi 22.789/1934 România, subliniind impor-

ION BASGAN Un inventator de geniu


(Ravenna): utilizând prãjini grele proporþionale de 16 t (108 m) ºi cu o tanþa descoperirii efectului Basgan care se referã la existenþa zonei de
apãsare pe sapã de 5 t, s-a folosit greutatea de 11 t pentru coborârea compresiune ºi zonei neutre în garnitura prãjinilor de foraj suspendate
zonei neutre ºi reducerea zonei comprimate. A rezultat o deviere a într-un fluid dens.
sondelor mai micã decât un grad, iar costul pe metrul forat a fost de Ca rezultat a acþionãrii acestei forþe aplicate în partea infe-
aproximativ 80 dolari. rioarã a garniturii de foraj, Dr. Basgan a descoperit existenþa zonei
„La instalaþia de foraj marin de la Ravenna cu adâncimea son- comprimate ºi a zonei neutre care constituie „efectul Basgan”.
delor de 3400 m s-a forat cu prãjini grele proporþionale de 15 t cu Aplicaþia practicã a acestui efect apare în brevetul 2.103.137
apãsare pe sapã de 9 t. Devierea sondelor în aceste condiþii a fost de din 1937 (SUA) sub forma utilizãri prãjinilor grele proporþionale care
3-4o...”. coboarã zona neutrã ºi scurteazã zona comprimatã în care se pro-
rezultate bune au fost obþinute ºi la forarea sondelor în Sicilia. duceau flambãri ºi avarii a garniturilor de foraj.
De exemplu, în formaþiile dure din Galiano, Troina, Pizzo e În afarã de acestea, subiectul brevetului îl constituie trans-
Bellafontana s-a forat cu prãjini grele de 30 t (aproximativ 300 m miterea unor vibraþii de la suprafaþã prin garnitura de prãjini la sapa
lungime) cu o apãsare de 20-25 t pe sapã. Devierea sondelor în aces- aflatã în rotaþie, realizându-se astfel la talpa sondei, deplasarea con-
te condiþii a mãsurat 12-16o, iar costul pe metrul forat a fost de 160 comitentã de rotaþie percutantã a sapei. Astfel, energia sonicã fiind
dolari. Autorul concluzioneazã: „Metodele de foraj aplicate în Italia transmisã sapei a fost pusã la dispoziþia specialiºtilor din foraj, per-
confirmã importanþa forajului cu prãjini grele proporþionale Basgan ºi miþând obþinerea avansãrii mai rapide a sapei ºi deci mãrirea vitezei
demonstreazã cã fãrã aplicarea unei astfel de metode se obþin deviaþii de foraj a sondelor, îmbunãtãþirea indicilor de foraj ºi alte avantaje.
mari”. Aceastã metodã a fost experimentatã în România în 1936.
În continuare autorul relateazã importanþa aplicãrii efectului • „LA REVISTA ITALIANA DEL PETROLIO” (30 aprilie 1970). Se
Basgan în domeniul extracþiei þiþeiului prin pompaj utilizându-l pentru revine asupra avantajelor obþinute, prin aplicarea efectului Basgan la
calculul de rezistenþã la obosealã a prãjinilor de pompaj. sondele petroliere aparþinând firmei ENEI-AGIP. Ca urmare a acestor
În concluzie, autorul menþioneazã dupã cum urmeazã: aplicãri, gãurile de sondã au fost perfect verticale în comparaþie cu alte
„Dupã cum reiese din prezentarea succintã a problemei, efec- sonde forate prin metode obiºnuite, care prezintã devieri de la verti-
tul Basgan este o realitate, iar autorul are meritul de a fi avut aceastã calã de 15-20o.
intuiþie pornind de la studierea principiului lui Arhimede pentru cazul
corpurilor elastice drepte lungi ºi svelte suspendate ºi scufundate în
lichide, ceea ce reprezintã cazurile forajului sondelor ºi pompajului
sondelor de þiþei”.
• „LA ROUMANIE D’AUJOURD’HUI” (din 4 aprilie 1968 publicã un
articol asupra „efectului Basgan” în care scrie: „Oamenii de ºtiinþã cu
renume mondial ºi numeroase publicaþii de specialitate din întreaga
lume au comentat în termeni elogioºi realizãrile inventatorului Ion
Basgan”. Revista reproduce câteva din aceste aprecieri); • DINU
MOROIANU, I. M. ªTEFAN. (Pasiunea ºtiinþei, Editura Didacticã ºi
Pedagogicã, Bucureºti, 1968, p. 419-427).
Autorii prezintã pe scurt esenþa brevetului Basgan nr.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

152 153
Desfiinþarea zonei comprimate din prãjinile grele constituie invenþia

ION BASGAN Un inventator de geniu


BREVETE, STUDII ªI PUBLICAÞII adusã de autor în 1934-1937 prin brevetele de invenþie române ºi
americane pentru introducerea prãjinilor grele proporþionale. Aceste
Brevete de Invenþie; Inovaþii prãjini grele proporþionale au o greutate egalã cu greutatea volumului
de lichid dislocuit de garnitura de foraj, plus greutatea lãsatã pe sapã
• Metodã pentru îmbunãtãþirea randamentului ºi per- (presiunea de sãpare) ºi variazã în consecinþã cu adâncimea gãurii.
fecþionarea forajului rotativ, prin rotaþie percutantã ºi prin amortizarea Greutãþile intermediare faþã de greutatea prãjinilor grele din
presiunilor hidromecanice (Brevet Regal Român Nr. 22.789 din 1934). 1934 ºi aceea indicatã de invenþie se integreazã în programul adus de
• A new process of drilling wells for oil and gas, using rotary aceastã metodã.
and percussion movements combined whereby efficiency of drillind Forajul rotativ percutant, cunoscut ºi sub denumirea de foraj
operation is increased by means of controlling hydromechanical pres- sonic sau vibrator, a fost brevetat de autor în România ºi în SUA, în
sures (Brevet din USA Nr. 739.632 din 1934). perioada 1934-1937. aceastã metodã de foraj se realizeazã prin uti-
Despre acest brevet, Mr. William J. Wigney, directorul pentru lizarea ºi reglarea vibraþiilor existente în garnitura de foraj a sistemului
Europa al The National Supply Corporation, în articolul sãu intitulat Rotary sau prin imprimarea unui regim vibrator nou, garniturii de
“Developments in Oilfield Equipment During 1934”, publicat în The sãpare în timpul rotaþiei, fie de la suprafaþã, fie în subteran, pe cât posi-
Petroleum Times London – din 19 ianuarie 1935, menþiona urmã- bil numai sapei, dupã principiul ciocanului pneumatic sau hidraulic,
toarele: bazat în special pe rezonanþã, magnetostricþie etc.
“Ing. Basgan, of Romania has just envolved a drilling system • Rotary Drilling Apparatus – Brevet SUA, nr. 2.103.137 din 21
combining rotary and percusive movments by means of pressure pul- decembrie 1937. Brevetul este garantat de guvernul SUA pentru orig-
sations. This is being watched with great interest but is much too early, inalitate.
to draw any Conclusions as to its succesfful use”. Aceste brevete de invenþie conþin metodele moderne de foraj
Profesorul Dr. L. Mrazec, fost preºedinte al Academiei
– forajul cu prãjini grele proporþionale ºi forajul sonic (ºi au fost per-
Române, în „Cursul General de Minerale ºi Roci”, partea a II-a,
fecþionate prin brevetul de invenþii nr. 37.743 din ianuarie 1945, intitu-
„Substanþele constitutive ale scoarþei pãmântului”, (pag. 411), preciza
lat „Forajul prin ciocan Rotary”).
urmãtoarele:
Forajul cu prãjini grele proporþionale are ca fundament forþa
„În genere sondajele adânci deviazã de la verticalã cu zeci ºi
chiar sute de metri. Principiul sistemului românesc Ion Basgan a per- arhimedianã ºi efectul ei: compresiunea de la partea inferioarã a gar-
mis „Societãþii Petrolifere Române” sãpând pentru societatea „Creditul niturii de foraje ºi zona neutrã, ce constituie descoperiri originale cu
Minier”, sã atingã în 1935, în Pliocen, cu sonda Nr. 470 „Creditul efecte necunoscute, care aveau ca rezultat deviere sondelor (Efectul
Minier” la Ghirdoveni, Þuicani, 1915 m în 30 zile, toate operaþiunile Basgan). Pentru desfiinþarea zonei comprimate din prãjinile de foraj s-
cuprinse, adicã o înaintare medie de 64 m pe zi, media de înaintare a au introdus prãjinile grele proporþionale în greutate egalã cu greutatea
sãpatului propriu-zis fiind de 125 m pe zi, cu sonda îndreptatã riguros volumului de lichid dislocuit plus presiunea de sãpare, obþinând astfel
vertical”. gãuri verticale cu un randament îmbunãtãþit cu 30% la fiecare metru
În cazul forajului cu prãjini proporþionale, autorul aratã, în baza forat.
cercetãrilor sale, cã presiunea hidrostaticã a lichidului din gaura foratã Forajul Rotary simultan percutant – forajul sonic, este funda-
nu era luatã în considerare înainte de anul 1934 ºi ajunge sã mentat pe realizarea, pentru prima oarã în lume, a transmiterii energiei
descopere zona comprimatã ºi zona neutrã din garnitura de foraj. sonice prin garnitura de forare la sapã, executând lovituri de percuþie

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

154 155
simultan cu rotaþia, ceea ce a dus la realizarea de gãuri verticale, de Þinând seama de cele menþionate, ca rezultat la aceste patru

ION BASGAN Un inventator de geniu


asemenea, cu un randament superior. sonde s-au obþinut devieri mai mici decât jumãtate de grad. În contin-
Aceste brevete au fost aplicate în întreaga lume. Forajul cu uare se redau datele obþinute la sondele Câmpului 3 Ocna-Mureº:
prãjini grele proporþionale a fost aplicat imediat dupã brevetare.
În industria americanã, precum ºi în toate þãrile cu industrie
petroliferã dezvoltatã, s-au mãrit imediat prãjinile grele, de la câþiva
metri la 200 m lungime. Forajul rotativ percutant a gãsit, de asemenea,
aplicare pe scarã industrialã ºi mondialã.
Brevetul SUA a fost sechestrat de guvernul american în timpul
rãzboiului pânã în 1965, când a fost desechestrat cu ordinul S.A. 838
comunicat de Ministerul de Justiþie al SUA cu nr. 20.530 din
30.XI.1965.
În România, metoda de foraj cu prãjini grele proporþionale a
fost aplicatã în trecut cu succes de unele societãþi petrolifere româneºti
(vezi Analele Minelor nr. 7/1938, cap. VI, 25), de Uzinele Republica în
1954. prin aplicarea acestei invenþii s-a obþinut o reducere cu 30% a
preþului de cost al forajului.
Ministerul Petrolului a experimentat ºi organizat aceastã
metodã în 1961 la ºantierul Roºiori – R. Sãrat, ca urmare a reco-
mandãrilor Consiliului tehnico-ºtiinþific din 16 septembrie 1960 prezidat În comparaþie cu Câmpul 2 sondele (circa 1100 m adâncime)
de ministrul Mihail Florescu ºi a obþinut un randament mãrit cu 30%, s-a putut obþine o reducere a cheltuielilor forajului sondelor în sare de
iar în 1964 Ministerul Petrolului a introdus prãjinile grele în lungime de circa 33%.
70-150 m, care intrã în prevederile brevetelor Basgan (Vezi Petrol ºi La Câmpul 3 Ocna-Mureº, s-au sãpat patru sonde începute de
Gaze nr. 8 din 1964, articolul semnat de ministrul adjunct Ion Pacoste). Ministerul Petrolului ºi terminate de Ministerul Minelor în 1962, dupã
Ministrul Minelor a aplicat forajul sonic la Câmpul 3 Ocna Mureº pen- metoda forajului cu prãjini grele proporþionale ºi forajul rotativ simultan
tru exploatarea sãrii prin sonde, obþinând pentru prima oarã sonde per- percutant. La aceste sonde s-au introdus prãjini grele proporþionale
fect verticale. (lungi de 200-400 m) care permit coborârea masivã a centrului de
La exploatarea sãrii prin sonde, pentru exploatarea raþionalã, greutate a garniturii de foraj în funcþie de sarcina axialã pe sapã ºi
un deziderat este acela ca sondele sã fie cât se poate de verticale. volumul de lichide dislocuit, realizând totodatã prin reducerea apãsãrii
Dar, în urma experienþei câºtigate la introducerea acestei metode de pe sapã (sarcina axialã) oscilaþii verticale ale sapei în timpul lucrului,
exploatare a sãrii, se poate spune cã se crease legenda cã în sare astfel ca energia sonicã creatã la capãtul garniturii la suprafaþã sã
sondele capãtã o deviere naturalã. La Ocniþa la sondele de 400 m poatã fi transmisã la sapã. Pentru prima datã în þarã s-au realizat
o
adâncime devierile variau între 4-7 , iar la cele de la Ocna Mureº de sonde perfect verticale în sare utilizând metoda de forare combinatã ºi
o
1.000 m adâncime, devierile ajungeau pânã la circa 12 . Încã de la presiunea de sãpare redusã. Rezultatele obþinute au fost publicate de
proiectare ºi prin comanda geologico-tehnicã din 1960 s-a preconizat Ministerul Petrolului în Revista Petrol ºi Gaze (Nr. 7, 1968).
o
obþinerea unei devieri mai mici decât 1 pentru sondele de la Câmpul În sensul celor amintite, Ing. Dan Bodnãrescu, fost dispecer în
3 Ocna Mureº. cadrul Ministerului Minelor, a þinut sã evidenþieze în cadrul unei con-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

156 157
ferinþe la Ministerul Minelor, rezultatele obþinute la Câmpul 3 Ocna- tre ºi a unei regiuni comprimate într-o coloanã suspendatã liber într-un

ION BASGAN Un inventator de geniu


Mureº, ca urmare a utilizãrii metodei de foraj Basgan. În timpul dis- lichid.
cuþiilor, specialiºtii din Ministerul Minelor (Ing. V. Dima), din Oficiul de În SUA, prof. Hawkins ºi Lamont de la Universitatea din
Stat pentru Invenþii (Ing. Bedivan Elena, Ing. Rusu Abrudeanu) au con- Luisiana, prof. Karl Gatlin de la Universitatea din Texas, prof. Moor,
firmat aceste rezultate. În calitatea sa de director tehnic în cadrul U.I. Okon (în teza sa de doctorat) de la Universitatea din Oklahoma,
Ministerului Minelor, Ing. Opriºor ºi de preºedinte al prezidiului confer- Handelman, Holmquist, D.M. Best ºi alþi mari cercetãtori au confirmat
inþei, a precizat la finalul discuþiilor cã este absolut necesar sã i se teoretic ºi experimental, precum ºi ocazia unor mitinguri organizate de
acorde inventatorului român Ion Basgan, drepturile bãneºti ºi morale A.P.I., cercetãrile româneºti.
ce i se cuvin. La 9 mai 1968, Direcþia Generalã Standarde ºi Invenþii, Profesorul Ion Basgan a considerat cã principiul lui Arhimede,
i-a eliberat lui Ion Basgan brevetul de invenþie nr. 50912, cu titlul timp de 2.000 de ani, a reprezentat pentru omenire un viciu de inter-
„Exploatarea sãrii prin sonde cu ajutorul forajelor realizate vertical prin pretare ºtiinþificã, o prejudecatã.
sistem de foraj rotopercutant cu limitarea presiunii arhimediene, pre- A trebuit sã aparã acest genial creator ºi observator al
cum ºi instalaþia ºi operaþia respectivã”. fenomenului ºtiinþific, Ion Basgan, care în baza unor experienþe prac-
Fundamentarea ºtiinþificã a acestor brevete a dat naºtere la vii tice fãcute în câmpurile petroliere a ajuns la concluzia cã acest prin-
controverse la cel mai înalt nivel, atât în România, cât ºi în U.R.S.S., cipiu, aºa cum era el enunþat, nu se putea aplica la garniturile de foraj.
SUA, Germania ºi alte state. Abia dupã 10-15 ani de la brevetare au Dupã cum a observat Ion Basgan, presiunea hidrostaticã nu se
apãrut primele lucrãri importante care apoi s-au generalizat în toate exercitã numai asupra centrului de greutate al coloanei de foraj ºi nu
þãrile, în care se atestã efectul Basgan în problema arhimedianã ºi se se repartizeazã în mod egal de-a lungul ei, ci acþioneazã asupra
confirmã rezultatele din punct de vedere economic aduse pe plan extremitãþii de jos a garniturii, la sapã. În felul acesta se creeazã la
mondial de aceste brevete (Petrol ºi Gaze nr. 3 ºi 4/1961). extremitatea de jos o zonã de comprimare, urmatã în sus, pe verticalã,
În Manualul pentru forarea sondelor de þiþei (Editura tehnicã de o zonã neutrã, dupã care urmeazã coloana în tensiune pânã la
1953, pag. 60) în capitolul „Influenþa presiunii hidrostatice a lichidului”, suprafaþã. Astfel, aceastã zonã a fost pusã în evidenþã în urma unor
M.A. Evscenko confirmã principiul lui Ion Basgan. calcule matematice ºi a ecuaþiei stabilite de Ion Basgan.
În „Mecanica Forajului”, Moscova 1949, Vozdvijenski B.I. aratã Efortul negativ, zona comprimatã ºi zona zero din partea infe-
cã presiunea hidrostaticã a lichidului contractã de jos în sus garnitura rioarã a garniturii de foraj a fost botezatã efectul Basgan.
de foraj ºi prin aceasta provoacã în partea inferioarã a coloanei con- La Congresul Mondial al Petrolului þinut la Londra în anul
tracþia (compresiunea). 1933, Ion Basgan ºi-a prezentat descoperirea, iar, ulterior, în anul
În acest sens autorul precizeazã cã: „... pentru a reduce tensi- 1937, invenþia care a urmat descoperirea a fost brevetatã ºi în Statele
unea de flambaj se recomandã alcãtuirea pãrþii inferioare a coloanei Unite ale Americii, sub titlul american nr. 2.103.137 c/255/24.
din drilcolare grele...”. O altã invenþie pionier a lui Ion Basgan, care a marcat pentru
În Franþa, ing. Bernard, în lucrarea publicatã în Bulletin de omenire un uriaº pas în progresul sãu a avut ca suport ºtiinþific teoria
l’Association Française des Techniciens du Pétrole, Paris, 1946, nr. sonicitãþii marelui nostru compatriot George Constantinescu. Genialul
60, citeazã comunicarea Dr. Ion Basgan cu ocazia Congresului mon- Ion Basgan, prin aceastã nouã aplicaþie, avea sã revoluþioneze forajul
dial al petrolului (Paris, 1937) ºi aratã importanþa ei. În acelaºi context, la mari adâncimi.
ing. Bernard aratã eroarea pe care o fãcea hidromecanica, care nu Dupã îndelungi observaþii, Ion Basgan a constatat prezenþa
permitea sã se þinã seama de efectul presiunii lichidului asupra curenþilor sonici în coloana de metal ºi în lichidul care circulã în garni-
prãjinilor de foraj ºi sã se scoatã în evidenþã existenþa unei zone neu- turile folosite la operaþiunile de foraj, fapt care l-a condus pe Ion

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

158 159
Basgan la elaborarea unui procedeu de utilizare practicã a acestei metri foraþi. În felul acesta, companiile în cauzã au obþinut un profit de

ION BASGAN Un inventator de geniu


energii. În felul acesta spiritul iscoditor al românului Ion Basgan a creat sute de miliarde de dolari. Dacã la aceste sume se adaugã ºi profiturile
o nouã metodã de înaintare spre adâncurile scoarþei terestre: forajul obþinute ºi de alte firme din alte þãri, care au aplicat metoda, atunci
simultan penetrant, numit ºi forajul sonic. vom obþine cifre astronomice în ceea ce priveºte profitul total realizat
Ideea are la bazã un procedeu extrem de simplu: crearea unui de aceste þãri.
regim vibrator permanent, în timpul operaþiunii de foraj, care sã se Drepturile lui Ion Basgan în SUA, ce decurgeau din brevetul
transmitã la sapã prin lovituri penetrante. În felul acesta, forþa de ºoc a sãu nr. 2.103.137 SUA ºi actul de desechestrare Divesting Order S.A.
penetraþiei slãbeºte roca, iar miºcarea de rotaþie a sapei o dislocã mai 838 comunicat cu adresa Ministerului de Justiþie al SUA nr. 20.530 din
uºor ºi mai rapid. Se poate spune fãrã rezerve cã „revoluþionarea 30 noiembrie 1965, au fost confirmate prin cercetãrile fãcute în SUA
tehnicii forajului în lume” s-a datorat efectului Basgan, efect care poate de renumiþi juriºti internaþionali (prof. Minoli, Dr. C. Drãgan º.a.) cã „nu
fi înþeles ca o combinaþie între metoda propriu-zisã de foraj (pe prin- sunt prescrise” ºi cã-i garanteazã 85% câºtigul cauzei, iar expertizele
cipiul sonicitãþii) ºi anumite aspecte tehnice cu privire la revizuirea uti- întocmite de specialiºti din R.F.G., depuse la Banca Naþionalã Românã
lajelor de foraj, cu creºterea greutãþii ºi a dimensiunii prãjinilor grele, (B.N.R.), apreciau cã brevetele sale de invenþii au adus o economie de
pentru a se anula efectul negativ al presiunii arhimediene. circa 30 de miliarde de dolari industriei din SUA, iar drepturile sale se
Aplicaþiile efectului Basgan au depãºit de mult graniþele þãrii, cifrau la miliarde de dolari.
regãsindu-se în construcþia a numeroase sape de foraj. În acest sens Pentru aceste motive, acþiunea domniei sale în strãinãtate în
meritã sã reþinem aprecierea fãcutã de savantul român George 1967 a fost finanþatã cu circa 30.000 de dolari de grupurile italiene,
Constantinescu în „Revista italiana dei petrolio” (30 aprilie 1959) în franceze, germane ºi portugheze.
legãturã cu aplicarea metodei de foraj în SUA: „Într-o vizitã fãcutã în În Anglia, în 1959, marele savant G. Constantinescu a þinut
America, am fost informat cã în exploatãrile petroliere din aceastã þarã conferinþe la radio, scoþând în evidenþã aportul adus de aceastã
se aplicã cu un deosebit succes metoda de foraj inventatã ºi experi- invenþie româneascã în lume.
mentatã de compatriotul nostru dr. ing. Ion Basgan. Un sentiment de În Germania Federalã, prof. Wolf Erich de la catedra de stati-
mândrie te cuprinde când afli cã oamenii de pe meleagurile þãrii noas- ca vapoarelor, publicã în revista Erdöl und Kohle din iunie 1964 un
tre au contribuit ºi contribuie la progresul ºtiinþei ºi tehnicii mondiale. document studiu care confirmã noile principii ºtiinþifice ºi prãjinile grele
Principiile enunþate de el (n.n. - Ion Basgan) constituie jaloane precise Dr. Basgan.
pentru noi ºi servesc progresului în direcþia forajului la mari adâncimi. În plus, directorul tehnic al O.S.I. aprecia într-un articol din
Mã bucur cã teoria sonicitãþii a gãsit aplicare în studiile, cercetãrile ºi Viaþa economicã din 10 decembrie 1965 importanþa mondialã ºtiinþificã
experimentãrile unui compatriot”. ºi tehnicã a acestor brevete, încheind astfel:
Ceea ce este de-a dreptul fulminant pentru cei care nu au real- „Invenþiile inginerului Ion Basgan constituie azi piatra de
izat valoarea acestei invenþii, este efectul economic al aplicãrii ei, temelie a forajului modern, recunoscute în toate þãrile dezvoltate din
respectiv preþul mondial al ideii. În acest sens, stau mãrturie calculele punct de vedere industrial”.
efectuate de experþi juridici ºi tehnici de înaltã calificare din SUA ºi • Sistem de foraj rotativ ºi rotopercutant cu frecvenþe sonice, limitarea
Germania (fosta R.F.G.) care au stabilit, pe baza unor calcule foarte efectului presiunii arhimediene, precum ºi instalaþia ºi aparatura
exacte, cã patentul Basgan aplicat în forajul petrolier asigurã o reduc- respectivã.
ere cu 30% a preþului de cost pe metru forat. Numai în SUA, folosirea Acest brevet de invenþie, realizat în occident în 1967, a fost
acestui patent de cãtre sute de companii petrolifere dotate cu milioane eliberat în Italia ºi depus în Franþa, SUA, Portugalia ºi þãrile arabe ºi a
de sonde au condus, pânã la acea datã, la realizarea de miliarde de permis omenirii sã depãºeascã adâncimea criticã (cca. 8.000 m), atin-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

160 161
sã pânã în acele timpuri, prin transmiterea energiei sonice cu 5.000 dele erupeau în aer liber ºi tehnica forajului nu era pusã la punct, prin

ION BASGAN Un inventator de geniu


m/s la sapã ºi prin reducerea zonei comprimate din garnitura de forare, necunoaºterea exactã a regiunii, se pierdeau mii de vagoane de þiþei ºi
mai accentuat decât în brevetele de invenþie anterioare. miliarde de metri cubi de gaze.
Lucrarea face o legãturã între diferitele ºantiere în exploatare.
Ea prezintã o hartã cu izobatele stratului Moreni din Dacian pe flancul
Inovaþii sudic ºi izobatele stratului Meotic pe flancul nordic, pentru toatã
regiunea ºi trage concluziile care au servit la ulterioara dezvoltare a ei.
• Utilizarea tuburilor grele la sondeuza Crelius KAM ºi orice sistem de Profilul transversal întocmit la scarã pe baza sondelor forate, din care
sondeuze ºi foraje de acest gen (ianuarie 1951). unele au traversat sarea, defineºte limitele sãrii. Acest profil tip al
Inovaþia a fost acceptatã ºi de Direcþia invenþiilor ºi inovaþiilor regiunii a fost reprodus ori de câte ori s-a vorbit de regiunea Moreni
prin procesul-verbal nr. 44 din 22 iunie 1953 ºi generalizatã în (vezi Geology of Petroleum, pag. 94 by William Harves Emmons, pro-
România la mai multe ministere prin procesul-verbal nr. 99 din 20 fesor and Head of Departament of Geology and Mineralogy, University
noiembrie 1955. Totodatã, pe baza acestei inovaþii, Ministerul of Minnesota, Director Minnesota Geological Survey Formerly, Section
Metalurgiei a înregistrat în fabricaþie la Uzina Republica un produs nou of Satelliferous Deposits United States Geological Survey).
pentru care Ion Basgan a fost recompensat în 1954. • „MOTOARELE WAUKESHA ÎN FORAJUL ROTATIV” (publicata în
Din expertizelºe depuse la dosar reiese o majorare a vitezei limba româna si franceza, în „Analele Minelor din România”, Bucuresti,
anul XII, nr. 11, noiembrie 1929, p. 537-539).
de lucru de circa 30% ºi o economie la costul exploatãrii de circa 10-
Lucrarea prezinta interes pentru scoaterea în evidenta a
15%, de unde s-a calculat o economie anualã în România de peste 30
primei experiente în tara, facuta de autor cu motoarele americane
milioane lei.
Waukesha, care ulterior, au capatat o larga utilizare în industria petro-
• Forajul rotativ simultan percutant (înregistrat la I.S.P.A. ºi M.I.P.C. în
lifera româna, cât si pentru evidentierea economiei pe care o obtine
1960/1961).
forajul cu motoare tehnice. Mai târziu, acest procedeu va capata o
• Prãjini grele proporþionale la forajul cu mase Rotary (înregistrat la
mare dezvoltare.
I.S.P.A. ºi M.I.P.C. în 1960/1961). • „INDUSTRIA DE PETROL” (1929)
• Alimentarea cu apã la S.M.T. Topraisar (pentru care a fost recom- • „EXPLOATARILE PETROLIFERE DE PE VALEA TELEAJENULUI”,
pensat în 1956 din fondurile Ministerului Agriculturii). publicata în limba româna si franceza, „Anales des Mines de
• Forajul cu garnitura de forare similarã firului de plumb (introdusã în Roumanie”, 1930, nr. 10).
proiectare de Comitetul de Stat al Apelor prin I.P.A.C.H. în 1964). Aceasta lucrare este recenzata în „Moniteur du Petrole
Roumain”, Cronica tehnica, nr. 22, din 1930, pag. 1.279 si contine
Studii ºi Publicaþii urmatoarele aprecieri:
„Dl. Ion Basgan, în studiul sau intitulat „Exploatarile petrolifere
• ”REGIUNEA PETROLIFERÃ MORENI – GURA OCNIÞEI (publicatã de pe Valea Teleajenului releva importanta si rezultatul exploatarilor
în colaborare cu Ing. I. Cardaº, în limba românã ºi francezã „Annales din regiunile aci situate, regiuni consacrate ca o rezerva de mare val-
de Mines de Roumanie”,1926, Nr. 8). oare pentru industria noastra petrolifera. În cadrul acestei note nu
Aceastã lucrare apare în momentul când activitatea ºantieru- putem insista asupra interesantelor indicatiuni pe cari D-sa le da pen-
lui Moreni era în plinã dezvoltare. Stratul III Meotic nu era încã cunos- tru fiecare din regiunile Copaceni, Scaiosi si Boldesti, în ce priveste
cut pe flancul sudic, iar flancul nordic prezenta anomalii ºi greutãþi la caracteristicile geologice, vom insista însa asupra relatiunilor cu privire
închiderea apelor pentru punerea în producþie a acestuia. Cum son- la forajul sondelor etc. Studiul se caracterizeaza prin faptul ca

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

162 163
expunerile autorului se bazeaza pe date certe, pe observatiuni proprii • „SCHWINGUNGSPHAENOMENE UND DEREN WIRKUNG AUF

ION BASGAN Un inventator de geniu


adunate si sistematizate în perioada cât a condus lucrarile de DIE ARBEITSWEISE DES MEISSELS IM ROTARY BOHRSYSTEM”
exploatare, foraj si extractiune în regiunile respective”. (FENOMENE VIBRATORII SI EFECTUL LOR ASUPRA ACTIUNEI
• „ACTIUNEA SI FORMA SAPEI ROTARY ÎN ROCILE FORMATIU- SAPEI ÎN SISTEMUL DE FORAJ ROTARY).
NILOR DE PETROL DIN ROMÂNIA” (publicata de „Academia Comunicarea este prezentata „Academiei Române” de prof.
Româna”). dr. ing. N. Vasilescu-Karpen, fost rector al „Scoalei Politehnice” din
Forajul Rotary introdus din America, capata o utilizare gener- Bucuresti. În aceasta lucrare se scoate în evidenta modul de formare
ala dupa anul 1925 în tara, fara însa a avea atât la noi, cât si în SUA al diferitelor vibratii din circuitul lichid si în prajinile de foraj si prezinta
o literatura tehnica stiintifica adecvata. El este produsul practicii, iar punerea în formule matematice si practice a acestor fenomene.
forajul continua sa ramâna mai mult în domeniul artei decât al tehnicii Traducerea în limba româna a lucrarii a fost facuta de prof. ing. N.
si al stiintei. Vasilescu-Karpen.
Aceasta lucrare anlizeaza si stabileste pentru prima data prin- • „DIE ARBEITSWEISE UND FORM DES ROTARY MEISSELS IM
cipiile stiintifice si legile ce intra în compunerea forajului, ca: principiul ERDOELGESTEINE” (Editura Hans Urban, Gersthoferstrasse 70,
avansarii sapei; diametrul sapei si al gaurilor; penetratia si factorii care Viena, 1934).
contribuie la avansare; presiunea de sapare; legile circulatiei noroiului; Lucrarea reprezinta teza de doctorat a lui Ion Basgan si
functiile noroiului si proprietatile sale în procesul de foraj; viteza de cuprinde o prefata de Gogu Constantinescu si trei capitole, dezvoltate
rotatie, precum si forma si adaptarea sapei la diferite duritati de teren.
în 90 de pagini cu 50 de planse clisee si 3 tablouri.
Lucrarea, care contine o prefata de Ing. Teodor Ficsinescu,
În capitolul I sunt cuprinse principiile de avansare a sapei, ecu-
profesor de foraje la Scoala Politehnica din Bucuresti, a fost prezenta-
atia de stabilitate a garniturii de foraj, comentarii asupra cazurilor ce
ta „Academiei Române” de profesor L. Mrazec, în sedinta din 11 mar-
survin în timpul forajului, stabilind importanta presiunii de sapare si a
tie 1932 si este publicata în „Memoriile Sectiunei Stiintifice ale
prajinii grele în raport cu rezistenta si modul de comportare al prajinilor
Academiei Române”.
În sensul celor precizate, profesor Ing. T. Ficsinescu apreci- de foraj.
aza aceasta lucrare dupa cum urmeaza: În felul acesta se scot în evidenta vibratiile ce survin atât în
„Analiza actiunii si forma sapei Rotary în rocile petrolifere, prajini, cât si în circuitul de noroi, stabilind diferite categorii de vibratii
facuta de un tehnician ca d-l Inginer Basgan, cu o perfecta pregatire ca: vibratiile proprii ale sistemului de prajini, vibratiile ce le provoaca
stiintifica si tehnica si care si-a cules si verificat observatiile într-o activ- variatiile de presiune din circuitul lichid asupra coloanei de noroi si
itate efectiva de santiere de aproape 8 ani, reprezinta o serioasa con- asupra peretilor prajinilor, precum si vibratiile de torsiune.
tributie la stiinta în formatiune a forajelor de petrol”. Astfel, se calculeaza viteza de propagare a acestor vibratii,
Recenzii asupra acestei lucrari se gasesc în diverse reviste de precum si efectul lor asupra prajinilor si actiunii sapei. Cu ajutorul for-
specialitate, ca: „Annales des Mines de Roumanie”; „Moniteur du mulelor teoriei sonice se calculeaza travaliul acestor vibratii în
Petrole Roumain”, Nr. 3 din 1 februarie 1933; „Tehnica în industria actiunea de foraj si se preconizeaza posibilitatea utilizarii lor într-un
româna de petrol”, pag. 99: „Buletin A.G.I.R.”, vol. 14, 1932, Nr. 12, nou sistem de foraj. Se stabileste rolul vibratiilor în obtinerea verticali-
pag. 692; „Buletin A.G.I.R.”, aprilie 1933, pag. 228-229 si altele. tatii gaurilor forate, precum si conditiile generale ale obtinerii unor gauri
În recenzia „Buletinului A.G.I.R.” se specifica, între altele: verticale.
„Aceasta lucrare completeaza un gol în literatura tehnica a În capitolele II si III autorul se ocupa de viteza de sapare, de
forajelor pentru petrol, cautând a îndrepta practica forajului pe baze forma si constructia diferitelor sape si de modul ascutirii si întretinerii
stiintifice”. lor în timpul lucrului.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

164 165
Comisia de doctorat formata din profesori renumiti ai tehnicii • „COMPARTIMENTAREA EUROPEI SI CONTINGENTAREA

ION BASGAN Un inventator de geniu


germane: Prof. Dr. Ing. Josef Pirkl, Prof. ing. Figlewicz, Prof. Ing. Peter IMPORTULUI” („Miscarea”, 15 ianuarie 1933).
etc. au apreciat cu elogii lucrarea prezentata, iar decernarea titlului de Cu acest prilej Ion Basgan va evidentia urmatoarele aspecte:
„doctor în stiinte” s-a facut cu aceeasi solemnitate festiva cu care se „Se parea într-un moment dat ca batrâna Europa este stra-
acorda cu câteva luni înainte titlul de „doctor honoris causa” ingineru- batuta de un curent de înfratirea natiunilor ce o locuiesc, ca o îndrep-
lui de mine Hoover, de catre presedintele Statelor Unite ale Americii. tatita actiune de solidaritate continentala în fata lumii noi, care în
În prefata acestei lucrari ing. Gogu Constantinescu preciza ascensiunea ei tehnica si economica tinde la cucerirea tuturor
urmatoarele: ramurilor de dezvoltare economica a lumii vechi.
„Tratatul pe care d-l Basgan ni l-a prezentat asupra Atunci când se vorbea mai cu însufleþire de Paneuropenism,
fenomenelor vibratorii la forajul Rotary, ne reprezinta o problema înregistrãm introducerea celui mai protecþionist regim vamal ce a exi-
importanta, a carei solutie ne apare de nerezolvat la prima vedere. S- stat vreodatã în Marea Britanie ºi o compartimentare a Statelor
ar putea spune ca problema a fost astfel tratata încât îndreptatit si europene care reaminteºte renumitele ziduri chinezeºti de altã datã.
dinainte s-a admis ca fenomenele descrise reprezinta rezultatul unui Consecvent acestui curent protecþionist, guvernul nostru a
fenomen vibrator armonic continuu, cu una sau doua frecvente, în timp recurs la controlul devizelor ºi apoi la sistemul contingentãrii, urmãrind
ce în realitate ar putea fi un fenomen schimbator, cu frecvente multi- o coordonare a politicii de import cu posibilitãþile de platã în strãinãtate
ple sau chiar cu frecvente schimbatoare si, prin urmare, imposibil de a a mãrfurilor importate ºi nu din nevoia de a reduce importul care în
fi cercetate prin analiza matematica. Totusi, la cetirea acestui tratat, nu ultimii ani a scãzut fãrã intervenþia acestui protecþionism economic ce
trebuie neglijat ca dl Basgan, ca urmare a experientei sale practice, aduce mari inconveniente activitãþii noastre comerciale ºi industriale.
pleaca de la observatia rezultatelor obtinute, care i-au dovedit ca în Importul nostru a scãzut de la 29 miliarde lei, cât era în 1929, 23 mil-
realitate intervine un fenomen vibrator continuu, care corespunde si iarde în 1930, la 15 miliarde în 1931 ºi la circa 11 miliarde lei în 1932.
calculelor ce au fost facute, pe baza rezultatelor obtinute ale teorie Sistemul contingentãrii va permite sã acoperim prin exportul
sonice. Acesta este un important pas înainte, caci atunci când incluzi nostru, în primul rând importul, cuponul externe ºi în limita sumelor ari-
observatiile scoase din experiente într-o simpla teorie matematica, se eratele numai în acele state în care am exportat. Statul care nu va
pot usor calcula multe, ceea ce practica nu ne poate arata niciodata. favoriza exportul nostru riscã de a nu încasa sumele ce avem sã efec-
În cazul nostru, de exemplu, se pot stabili la ce frecvente, la tuãm. De asemenea, sumele de care dispunem într-un stat cu greu se
ce lungimi de prajini si la ce sarcina a sapei poate interveni ruperea pot transforma pentru acoperirea datoriilor noastre în alt stat.
prajinilor. Astfel, politica contingentãrii urmãreºte canalizarea importului
Acesta este un pas înainte, o lucrare serioasa si bine cugeta- ºi exportului nostru la anumite state, ceea ce permite intervenþia stat-
ta într-o directiune care pâna astazi a fost cu totul neglijata”. ului în conducerea unei politici vamale ºi comerciale.
Lucrarea respectiva a fost recenzata de prof. Krejci-Graf, din Cu toate aceste înlesniri obþinute prin sacrificii ºi îngrãdiri
Freiberg-Bergakademie si a aparut în „Neues Jahrbuch für aduse liberului schimb, oportunitatea principiului contingentãrii în sine
Minerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang 1934, pag. 771. este discutabilã ºi dificultãþile au ºi început sã aparã atât ca rezultate
Presa româna ca si presa germana scriau în acea vreme: economice, cât ºi prin modalitatea aplicãrii acestui sistem.
„Ministrul României la Viena, prezent la solemnitate, a ramas profund Fixarea cotelor în actualele dispoziþiuni prezintã o încurajare a
impresionat de succesul pe care l-a repurtat tehnica româna, prin trusturilor ºi sindicatelor, inclusiv posibilitatea noilor iniþiative, cauzând
recunoasterea valorii lucrarii sarbatoritului de catre scoala si tehnica mari dificultãþi întreprinderilor industriale ºi caselor de comerþ ce au
germana”. legãturi într-o anumitã þarã ºi nu acolo unde le impune politica contin-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

166 167
gentãrii, împiedicarea selecþionãrii în calitate etc. modificând regimul de sãpare – numãrul cursei pompei, presiunea pe

ION BASGAN Un inventator de geniu


Contingentarea face parte din metodele de intervenþie politicã talpã – poate regla intensitatea vibraþiilor, utilizându-le chiar pentru
în viaþa economicã, care conchid la economia dirijatã atât de mult dis- scopul mãririi avansãrii.
cutatã astãzi. Aceastã constrângere a libertãþii economice pare cã nu Astfel, obligã sapa sã oscileze în cazul forajului rotativ ºi,
este posibilã decât în cadrul Autarhiei de care noi suntem încã creând prin aceasta o sarcinã dinamicã alternativã asupra tãlpii, se
departe. poate obþine o mãrire însemnatã a avansãrii. Acestea au fost dovedite
Aceastã constrângere a libertãþii prezintã avantaje care pot fi de experienþele Az.B.I.I., care au arãtat cã sapa care de fapt a termi-
trecãtoare faþã de perturbaþiile ce le implicã, având în primul rând o nat avansarea sa, sub acþiunea vibraþiilor longitudinale începe din nou
consecinþã directã reducerea exportului nostru. sã lucreze. Practica americanã aratã, de asemenea, cã modificând
În cadrul acestei politici solidaritatea economicã a Statelor numãrul curselor pompei ºi a presiunii, fororul poate modifica intensi-
europene este departe de a se realiza; iar cele douã Europe: industri- tatea avansãrii”.
alã ºi agricolã rânjesc una la alta în faþa pericolului comun ce la În aceastã prefaþã Siscenko confirmã eficacitatea metodelor
ameninþã. noi de foraj propuse prin inovaþiile mai sus citate.
• „TEHNICA ªI INTERPRETAREA ªTIINÞIFICÃ A SISTEMULUI DE • „POLITICA COMBUSTIBILULUI ÎN LUMINA PROGRESULUI”
FORAJ ROTARY” (publicat în rezumat în Buletin A.G.I.R., 1933, p. („Universul” din 24 iulie 1933).
• „DIE ERDOELPRODUCTION RUMAENIENS” („Allgemeine
279-280, precum ºi în Analele Minelor, nr. 10, 1933).
Oesterreichische Chemicher – und technicher – Zeitung”, pag. 79,
• „SCIENTIFIC CONSIDERATIONS OF THE TECHNIQUE OF MOD-
Viena, 14 iulie 1933).
ERN DRILLING” (publicatã separat ºi în volumul „Congresului Mondial
• „OBSERVAÞIUNI CU PRILEJUL CONGRESULUI MONDIAL AL
al Petrolului” din iulie 1933, pag. 354-444, la Londra ºi recenzatã în
PETROLULUI”, (Conferinþã þinutã la radio în ziua de 7 septembrie
„The Petroleum Times”, Special Congress Issue, 22 iuly 1933, pag.
1933 ºi publicatã în „Miºcarea”, 12 septembrie 1933 ºi în
133; „World Petroleum”, New Zork – London, Suplimentary Issue July
L’Indépendance Roumaine, 21 septembrie 1933).
1933, pag. 431 ºi „The Journal of The Petroleum Technologist”, Vol.
Conferenþiarul aratã participarea României la primul Congres
20, 1934, pag. 279-280. mondial al petrolului din Londra, 1933. Cu acest prilej, Ion Basgan
Lucrarea este tradusã ºi publicatã la Baku ºi Moscova în 1934, prezintã asistenþei puncte de vedere asupra viitoare dezvoltãri, struc-
sub titlul „Bazele ºtiinþifice ale metodelor moderne de foraj” ºi este pre- turi ºi organizãri a industriei petroliere mondiale ºi modul de încadrare
faþatã de S.I. Siscenko astfel: în noua evoluþie a industriei petrolifere din þarã.
„Raportul prezentat de Ion Basgan la Congresul internaþional Importanþa acestei manifestãri, precum ºi implicaþiile ei în
al petroliºtilor, Londra 1933, trateazã cãile unei apropieri raþionale de acest domeniu, implicaþii deosebit de importante ºi pentru aceastã
fenomenele dinamice care au loc în garnitura de foraj în timpul proce- perioadã a României, presupune o prezentare integralã a acestei con-
sului de sãpare. Multiplele cazuri de avarii ale prãjinilor de foraj, care ferinþe.
se produc adesea fãrã cauze determinate, au obligat, atât la noi, cât ºi „În ultimile decenii s-au înregistrat mari progrese tehnice, care
în strãinãtate sã se acorde dinamicii procesului de foraj cea mai au avut drept consecinþã dezvoltarea grandioasã a industriei de petrol,
serioasã atenþie. mãrind producþia la un aºa grad, încât o nouã epocã de progrese ºi
Teoria aratã cã în timpul sãpãrii se pot crea condiþii în care descoperiri tehnice au apãrut, pentru ca industria petroliferã sã se
þevile sunt supuse unor oscilaþii însemnate care pot sã influenþeze poatã menþine în cadrul rentabilitãþii economice.
asupra rezistenþei acestora ºi sã provoace chiar o avarie imediatã. Acestei dezvoltãri tehnico-ºtiinþifice ce se constata în diferitele
Factorul care înþelege problemele de vibraþii ale garniturii de foraj, regiuni petrolifere ale lumii: în America, în România, în Rusia, în Persia

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

168 169
ºi altele, simþeau pe baza interdependenþei de astãzi nevoia unei ªtiinþa a luat locul empirismului în toate domeniile de activitate

ION BASGAN Un inventator de geniu


cooperãri internaþionale pe acest tãrâm. Iatã cã revine Institutului de ale industriei petrolifere, iar raþionalizarea ei, de la explorãri geologice,
Petrol Tehnologis din Londra meritul de a fi organizat acest mãreþ ºi foraj, producþie ºi pânã la rafinare, transport ºi vânzare, constituie pre-
entuziast Congres Mondial al Petrolului. ocuparea de cãpetenie a conducãtorilor acestei industrii.
Delegaþi oficiali, profesori, savanþi, industriaºi ºi capitaliºti, Sir John Cadman, Profesor ºi Director general al societãþii
reuniþi în Congresul ce a atins numãrul de 1.300 participanþi din toate „nglo-Persian”, eminentul conducãtor al politicii petrolifere a Marii
unghiurile lumii, s-au întâlnit la Londra pentru a dezbate problemele Britanii, a scos în evidenþã importanþa ºtiinþei în cadrul activitãþii indus-
industriei de petrol. Problemele geologice în legãturã cu distribuirea, triei de petrol, iar domnul Kessler, secundul lui Sir Delerding, a tratat
explorarea, exploatarea ºi dezvoltarea câmpurilor petrolifere, forajul ºi cu o deosebitã competenþã problema raþionalizãrii industriei de petrol.
producþia, înmagazinarea ºi transportul petrolului, problemele chimice Prin mãrirea randamentului rafinãrii ºi cracãrii, prin
ale rafnãrii, cracãrii ºi studiului amãnunþit l specificãrii tuturor pro- îmbunãtãþirea produselor pe categorii, se poate – menþionându-se
duselor industriei chimice, cooperarea internaþionalã, raþionalizarea ºi constantã producþia de þiþei brut – sã obþinem produsele derivate în
standardizarea au fãcut obiectul a circa 300 studii ºi comunicãri cantitate din ce în ce mai mare, care sã acopere astfel cerinþele
prezentate de autori personal, în cadrul ultimelor invenþii ºi descoperiri crescânde ale consumului. Prin aceasta s-ar realiza, pe de o parte,
ºi în lumina ultimului cuvânt al ºtiinþei. protejarea zãcãmintelor de petrol în vederea conservãrii energiei
Toate aceste studii au fost tipãrite înaintea Congresului, astfel necesare omenirii în viitor, iar pe de altã parte, se dã posibilitate ºi
cã cei interesaþi urmãreau pe conferenþiari în cunoºtinþã de cauzã ºi îi combustibilului solid – lovit ºi de presiunea generalã economicã ºi de
puteau chestiona în discuþiile ce aveau loc dupã fiecare conferinþã. concurenþa neegalã a pãcurii – de a se menþine pe piaþã.
Dezbaterile ºi concluziile Congresului, ce se vor publica complet pânã
Industria petroliferã din România a fãcut mari progrese în
la finele anului curent, vor alcãtui temelia comunã ºi solidã pe care se
domeniul extracþiei ºi al producþiei, dar are acum de parcurs un larg
va dezvolta în viitor, industria de petrol în diferitele þãri ale globului.
proces de organizare ºi raþionalizare în domeniul rafinãrii ºi cracãrii,
De asemenea, s-a organizat ºi s-au filmat într-o bunã ºi com-
pentru a corespunde principiilor moderne de lucru, pe care ºtiinþa le-a
pletã executare, instalaþii, rafinãrii ºi operaþiuni tehnice executate dupã
ultimele perfecþiuni. înlesnit. La o capacitate de distilare a rafinãriilor noastre, de 9.078.647
Concomitent cu aceastã laturã ºtiinþificã a congresului, a avut tone pe an, ele posedã o capacitate de cracare abia de 833.600 tone.
loc o luare de contact ºi o apropiere între diferitele persoane ce Pe când, în America, peste 40 la sutã din totalul benzinei se obþine prin
acþioneazã în sfera petrolului, legându-se relaþii prieteneºti ce se vor cracare, în România abia 10 la sutã din total se obþin prin acest pro-
traduce prin noi întreprinderi ºi manifestãri economice în cadrul coop- cedeu. Acesta este astãzi punctul vulnerabil al industriei petrolifere din
erãrii internaþionale. România,, în conflict cu economia naþþionalã ºi a cãrui ameliorare nu
Delegaþia românã care a contribuit cu succes la reuºita poate veni decât printr-o o politicã intervenþþionistã conººtientã.
Congresului atât prin comunicãri, cât ºi prin crearea de noi relaþii eco- Investiþþiile de capital necesare rafinãriilor moderne nu vor fi
nomice cu þara noastrã, a fost obiectul unei deosebite atenþii, pentru fãcute în România,, atâta timp cât cei interesaþþi pot,, cu uºurinþþã,, printr-
care exprim cãlduroase mulþumiri guvernului ºi poporului britanic pen- o exploatare neraþþionalã,, sã-ººi furnizeze cantitãþþile de produse rafinate
tru ospitalitatea acordatã ºi, în special, Domnilor: Preºedinte Dewhurst necesare.
Kewley, Dunstan, Carter, Gooday ºi tuturor organizatorilor congresu- Statele capitaliste din Vestul Europei au o politicã bine stabil-
lui. itã ºi ºtiu ce vor în aceastã privinþã. Ele stau pe principiul de a intro-
Din atmosfera Congresului se desprind importante constatãri, duce monopolul importului de petrol ºi construiesc rafinãrii moderne pe
ce ne permit a întrevedea viitoarea dezvoltare, structurã ºi organizare teritoriul lor. În Anglia, Franþa, Germania ºi Italia se fac sforþãri mari
cãtre care se îndreaptã industria de petrol. pentru crearea acestor rafinãrii moderne.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

170 171
În asemenea condiþþii,, cu cât întârziem,, cu atât va fi mai greu motorizarea transporturilor continuã sã se dezvolte, iar asigurãrile

ION BASGAN Un inventator de geniu


de a gãsi capitalurile necesare noilor investiþþii pentru modernizarea febrile de rãzboi din presa strãinã au provocat, desigur, o mãrire a
rafinãriilor noastre,, lucru ce se impune imperios ºi cu atât mai mult cu stocurilor destinate alimentãrii rãzboiului, ceea ce a cauzat, într-o bunã
cât producþþia României,, crescândã în cursul ultimilor nai,, nefiind asig- mãsurã urcarea vertiginoasã, recentã a preþului fob Constanþa.
uratã în viitor,, va trebui sã valorificãm la maximum producþþia brutã. Petrolul românesc continuã a fi un rezervor principal ºi preþios
Marele rezervor Moreni – Gura Ocniþei intrã în declin, fãrã ca al Europei, iar tranzacþia lui în favoarea politicii noastre externe, unitã
un nou ºantier de aceastã talie sã fi fost explorat, iar pe de altã parte cu lipsa unei politici unitare pentru servirea intereselor naþionale, prej-
obligaþþiunile de foraj în explorare în regiunile presupuse petrolifere,, udiciazã viitorul naþiunii, pentru care vom fi rãspunzãtori faþã de gen-
conform prescripþþiunii Legii Minelor,, au fost eludate cu succes. eraþiile viitoare”.
Problema petrolului sintetic, care, de asemenea, a format • „PIAÞA PETROLULUI ÎN ANGLIA” (1933).
obiectul multor discuþii în acest Congres, se prezintã ca un punct lumi- • „CONJUNCTURA ÎN PETROL, CÃRBUNI, GAZE, SARE, AUR,
nos în viitorul industriei de petrol; astãzi însã, el nu are posibilitãþi eco- ARGINT” (Imprimeria Naþionalã, 1934).
nomice de concurenþã. Un extras din „Buletinul Institutului de Conjuncturã” Nr. 1,
Þãrile capitaliste lipsite de zãcãminte petrolifere au investit 1934,alcãtuit de autor în calitate de referent al secþiei minelor, cuprinde
sume considerabile în cercetãri ce au dus la un rezultat ºtiinþific pozi- o privire de sintezã conjuncturalã, însoþitã de statistica necesarã
tiv pentru extragerea petrolului din cãrbune. asupra petrolului, cãrbunilor, gaze, sare, aur, argint, pentru perioada
În preziua Congresului, Anglia dezbate în Parlament proble- 1929-1934.
ma petrolului sintetic ºi hotãrãºte sã creeze prin intermediul lui, • „FORAJUL ROTATIV ªTIINÞIFIC” (prezentat la cel de-al VIII-lea
Imperiul Chemical Industries, o mare rafinãrie pentru extragerea Congres al Asociaþiei Române pentru Înaintarea ªtiinþelor (A.R.P.I.S.),
derivatelor petrolului din cãrbuni. Este cunoscutã abundenþa cãr- Bucureºti, 29 aprilie 1934).
bunelui în Marea Britanie ºi stagnarea în care se aflã industriile • „NORME PENTRU MATERIALE SPECIFICE INDUSTRIEI PETRO-
respective. Produsele ce se vor extrage vor alimenta aviaþia, armata ºi LIFERE” (în colaborare cu ing. A.I. Vellan, 1934).
flota. Prin aceasta se dã de lucru ºomerilor din industria carboniferã, Aceastã lucrare s-a fãcut pentru societãþile „Reºiþa” ºi
dar se asigurã ºi consumul pentru caz de rãzboi ºi a unei eventuale „Malaxa” pentru fabricarea în þarã a materialelor ºi burlanelor necesare
blocade care ar împiedica alimentarea metropolei cu produse de industriilor petrolifere.
aceastã naturã, pe care politica Angliei, bine definitã, a ºtiut totuºi sã • „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIA
ºi le asigure din abundenþã. EXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI” (publicatã în
Deºi acest procedeu este foarte costisitor ºi pentru moment ianuarie 1936 în „Buletinul I.R.E., Anul III, Nr. 4. Lucrarea a fost pre-
constituie o mare investiþie de capital nerentabil ºi un lux exagerat ce miatã de „Academia Românã”, în sesiunea 1936, pe baza raportului L.
ºi-l pot permite numai statele capitaliste, totuºi asigurãrile date în Mrazec).
Congres de reprezentanþii Guvernului Britanic, cã noile hotãrâri luate Lucrarea cuprinde: principiile generale ale politicii petrolului,
nu trebuie sã neliniºteascã pe producãtorii de petrol natural, vin mai importanþa petrolului ca factor al civilizaþiei, al Apãrãrii Naþionale ºi ca
mult sã confirme importanþa problemei în viitor ºi, desigur, cã s-a trasat factor economic; situaþia zãcãmintelor mondiale ºi trusturile ce le deþin;
un drum în aceastã direcþie. capitalul naþional din industria petroliferã ºi posibilitatea majorãrii lui;
Deocamdatã u apãrut zorii unei noi conjuncturi favorabile pen- situaþia zãcãmintelor interne, concesiuni, explorãri; posibilitãþile de
tru industria de petrol. Criza industriei petrolifere nu este suprapusã explorare a noilor regiuni din punct de vedere geologic; condiþii gen-
întocmai crizei mondiale, consumul de petrol continuã sã creascã, erale asupra industriei de petrol analizând diverse ramuri ca: industria

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

172 173
extractivã, prelucrarea petrolului, desfacerea produselor petrolifere, În lucrare sunt analizate diferitele anticlinale petrolifere din

ION BASGAN Un inventator de geniu


comerþul intern ºi extern de produse petrolifere împreunã cu statistica þarã ºi descrisã activitatea ºantierelor noi: Bucºani, Mãrgineni, precum
necesarã a ultimei decade 1923-1934. În lucrare se propune trecerea ºi lucrãrile din zona câmpiei.
în posesia statului a zãcãmintelor petrolifere ºi adoptarea unei politici Lucrarea a fost recenzatã de prof. dr. M. Hengelein în „neues
naþionale faþã de trusturile petrolifere, similarã celei din U.R.S.S. Jahrbuch für Mineralogie, Geologie und Paläontologie”, Jahrgang
Prof. I. Simionescu reproduce în parte ºi citeazã lucrarea în 1938, pag. 254-255 ºi prof. dr. V. Philipsborn Freiberg Bergakademie,
cartea „Þara Noastrã”, pag. 354-362. în „Neues Jahrbuch für Mineralogie, Geologie und Paläontologie”,
• „FACTORII IMPORTANÞI ÎN REALIZAREA UNEI POLITICI Jahrgang 1938, pag. 255.
NAÞIONALE A PETROLULUI” (Wichtige Faktoren behufs • „NOI ªNTIERE DE PETROL ÎN ROMÂNIA” (Nouveau chantier de
Verwirklichung einer Nationaler Petroleumpolitik. Revista „Industrie ºi petrol en Roumanie, publicatã în limba „Annales des Mines de
Comerþ”, Industrie und Handelszeitschrift, martie 1936). Roumanie”, 1937, traducere în limba românã ºi francezã a lucrãrii
• „ROLUL STATULUI ÎN INDUSTRIALIZARE” (publicatã ºi în anterioare).
„Buletinul A.G.I.R.”, nr. 10, 1936, pag. 550-600). În recenzia lucrãrii: „Petroleum Technologist”, Londra 1938,
Lucrarea prezintã importanþa dezvoltãrii mijloacelor de pro- Ion Basgan aminteºte, printre altele, ºi de New Fields in Romania.
ducþie în raport cu nevoile interne, bazate pe structura economicã a • „RAPORTUL ECONOMIC AL SECÞIEI PETROLULUI LA CONGRE-
României. Analizeazã structura industriei româneºti, structura com- SUL A.I.T.I.M.”, (prezentat în mai 1939, publicat în „Analele Minelor”,
erþului exterior ºi materiile prime ale solului ºi subsolului, arãtând cum
„Argus” din 19 mai 1939, „Evoluþia Economiei Româneºti” de prof.
poate interveni Statul, prin politica vamalã, legislaþia industrialã ºi
Virgil Madgearu, pag. 104 ºi 105).
finanþarea industriei pentru realizarea industrializãrii reclamate de cer-
• „CAMPANIA DE MÃRIRE A PRODUCÞIEI PETROLIFERE PRIN
inþele României. Concluziile acestei lucrãri au constituit, în parte, dru-
EXPLOATARE ªI CÃUTARE DE NOI ZÃCÃMINTE” („România petro-
murile parcurse în politica industrialã a României, în perioada ce a
liferã” 26 martie 1940).
urmat.
• „RAPORTUL ASUPRA INDUSTRIALIZÃRII ÞÃRII” (în calitate de Cu acest prilej, în calitatea sa de consilier tehnic al Frontului
raportor al Congresului A.G.I.R., Iaºi 1936, în colaborare cu Inginer Renaºteii Naþionale, Ion Basgan va preciza urmãtoarele:
Rusu Abrudeanu, „Buletin A.G.I.R.”, nr. 11, 1936). „Petrolul a constituit axa în jurul cãreia s-au învârtit interesele
• „LA POLOGNE PRODUCTIVE” („Annales des Mines de Roumanie”, economice ºi politice de prim ordin ale României moderne.
Nr. 11/1936 ºi Buletin A.G.I.R., Nr. 11/1936, pag. 33). Exploatarea petrolului în România este o activitate rentabilã
În lucrare este prezentatã o scurtã dare de seamã asupra pro- pentru capitalurile întreprinderilor exploatatoare ºi o sursã importantã
ducþiei miniere a Polonei ºi a celor vãzute în excursia de studii a de venituri pentru stat.
A.G.I.R.-ului în Octombrie 1936. Întreprinderile petrolifere au exploatat terenurile cunoscute
• „ROLUL ªI GREUTATEA NECESARÃ A PRÃJINII GRELE ÎN TIM- având ca principiu rentabilitatea capitalului, iar statul mulþumit prin
PUL FORAJULUI” (Comunicare fãcutã la Congresul mondial al creºterea veniturilor, nu s-a amestecat nici în ordinea în care s-au
petrolului, Paris 1937, publicatã în lucrãrile Congresului, citatã ºi dez- exploatat terenurile sale sau cele particulare ºi nici în modul în care ele
voltatã de ing. Bernard în lucrarea apãrutã în 1946 ºi citatã mai sus). s-au valorificat pentru economia naþionalã.
• „BOHRUNGEN IM VORLANDE DES OELGEBIETES VON Analizând modul de executare al exploatãrii, cât ºi ceea ce s-
RUMANIEI” (publicatã în: „Leobener Bergmannstag”, 1937, editura a realizat prin valorificare, ajungem la concluzia cã la baza politicii
„Julius Springer”, Viena ºi în „Bohrtechniker-Zeitung”, 55(1937), 309- petrolului din ultimii 20 de ani nu a existat un program ºi o directivã
313 mit 7 Abb). care sã cuprindã principiile prevederii.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

174 175
Întreprinderile petrolifere cu capital strãin sau naþional au zãcãminte. Fãcutu-sa sforþãri pentru a se deschide aceste terenuri din

ION BASGAN Un inventator de geniu


exploatat ºi explorat regiuni bogate cu terenuri care erau evidente ºi toate regiunile þãrii? Ne sunt cunoscute lipsurile din trecutul rãzboiului
indicate ca petrolifere, atât de geologia de suprafaþã, cât ºi de aceea mondial ºi totuºi nu s-au cercetat cu de-amãnuntul aceste regiuni.
a prospecþiunilor geofizice. Explorãri noi în regiuni îndepãrtate de În decursul anilor1936 ºi 1937, când producþia a început sã
exploatãrile cunoscute nu s-au fãcut, iar cele câteva obligaþiuni de scadã ºi ameninþa cu declinul marile întreprinderi, ºi-au însuºit alarma
explorare obþinute de la Stat, nu s-au respectat ºi au fost transferate, datã de alþii ºi de noi, dar ele au reclamat þinuturi de 50.000-100.000
chiar cu autorizaþia statului, tot în regiunile cunoscute. hectare ºi obþinerea unor importante suprafeþe în jurul punctelor favor-
Prin urmare, din punct de vedere al extracþiei, ne-a lipsit un abile explorate.
plan de epuizare ºi de explorare a terenurilor petrolifere, iar din punct Astãzi, sub imperiul necesitãþilor rãzboiului, grefat pe progre-
de vedere al valorificãrii defavorabile a preþurilor, în epoca 1932-1936. sul tehnic, în goana dupã sângele maºinilor, sunt capitaluri dispuse de
Am arãtat în raportul nostru economic, prezentat Congresului a explora regiunile noi în condiþii mult mai favorabile pentru Stat. În
Minier din Bucureºti, 1939, cã putem evalua rezerva României la circa timp de rãzboi, pe baza principiului apãrãrilor, se fac cu uºurinþã
35 milioane tone de þiþei, în terenurile cunoscute, sigure ºi probabile investiþii riscante, fãrã a se mai þine seama de rentabilitatea econom-
petrolifere. icã. Sunt state în Peninsula Balcanicã cu ºanse mult mai inferioare
Aceastã evaluare raportatã la producþia de cca. 6,3 milioane posibilitãþilor din România de a gãsi petrol ºi totuºi s-au gãsit capitaluri
tone anual, reprezintã o cifrã care inspirã îngrijorare pentru balanþa dispuse a executa foarte numeroase explorãri în condiþii de ºanse ºi
comercialã ºi eventualele goluri bugetare ale statului, iar pentru capi- de rentabilitate cu mult inferioare celor din România.
talurile întreprinderilor, o problemã pentru asigurarea viitoarei activitãþi. Iatã de ce noi considerãm momentul de astãzi ca foarte indi-
Cu toate acestea, situaþia terenurilor posibile petrolifere din cat ºi propice explorãrilor ce trebuiesc fãcute în noile regiuni posibile
Carpaþii României prezintã, din punct de vedere geologic, foarte petrolifere ale României.
promiþãtoare ºanse ºi cu regret, trebuie sã constatãm, cã prea puþin s- Domnul ing. l. G. Dumitrescu, în articolul publicat în Monitorul
a activat în aceastã direcþie. Petrolului din 15 martie 1940, face o dare de seamã bine documentatã
Astãzi, când necesitãþile politice de stat reclamã imperios o a explorãrilor de petrol pe terenurile statului, indicând ºi rezultatele
producþie mãritã, astãzi când aceastã producþie poate gãsi o mai bunã obþinute. Din totalizarea metrilor foraþi pentru aceste explorãri, con-
ºi justã valorificare, România se aflã cu producþia sa petroliferã în statãm cã activitatea de explorare este în continuã scãdere în ultimii
scãdere ºi se vede nevoitã sã înfiinþeze Comisariatul General al ani. Astfel, pe terenurile statului s-au forat pentru explorãri 54.533 m în
Petrolului, pentru a-ºi putea asigura menþinerea acestei producþii atât 1935, -33.017 m în 1936, 30.071 m în 1937, -23.341 m în 1938 ºi
de necesarã vremurilor critice de astãzi. 14.080 m în 1939!
Acest petrol, materia cea mai cãutatã astãzi din lume, reprez- Va veni epoca de dupã rãzboi, când capitalurile vor fi chemate
intã devize forte ce suntem nevoiþi sã le transformãm în brâuri puter- sã reclãdeascã distrugerile rãzboiului ºi mai cu greu va putea fi reþinut
nice de forturi, fier ºi beton de jur împrejurul graniþelor þãrii, în arma- în asemenea operaþiuni riscante.
ment ºi materii prime necesare celorlalte industrii. Domnul Consilier Regal ºi Prim Ministru Gheorghe Tãtãrescu,
Cu totul alta ar fi fost astãzi situaþia, dacã statul român ar fi dis- în cuvântarea þinutã recent la radio, ne-a arãtat cât de necesarã este
pus de terenuri explorate în toate regiunile þãrii ºi ce uºor ar fi fost sã astãzi pentru politica statului obþinerea unor producþii petrolifere
se fi deschis robinetul acestor rezervoare subterane ºi inaccesibile maxime posibile. D-sa spunea: „în regiunile petrolifere producþþia tre-
bombardamentelor! Atât în Oltenia, Muntenia, Moldova ºi Bucovina, buie împinsã la maximul posibilitãþþilor de explorare ºi într-u un ritm fãrã
cât ºi în Transilvania, dispunem de posibilitatea unor importante precedent”.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

176 177
Acesta este imperativul orei de faþã, care stã la baza creãrii În treacãt relevez cele scrise despre tehnica în mineritul

ION BASGAN Un inventator de geniu


Comisariatului petrolului ºi nu ne îndoim cã mãsurile dictate de împre- petrolului, care constituie o paginã de onoare pentru România ºi pen-
jurãri vor fi luate la timpul oportun. tru tehnicienii români.
Aceste mãsuri pot anvizaja douã direcþþiuni: exploatarea ºi Prin progresele realizate în ramura aceasta a industriei de
explorarea. Socotim cã aceste douã drumuri ce trebuiesc urmate pot petrol, România s-a pus în fruntea þãrilor exploatatoare. Lucrarea d-lui
asigura reuººita menþþinerii ºi mãririi producþþiei. Aceste drumuri sunt Basgan era destinatã sã facã parte dintr-o monografie oficialã, privind
anevoioase,, trebuiesc armonios combinate ºi reclamã competenþþã,, rostul ºi valoarea economicã a þãrii în general. Publicând-o acum,
curaj ºi voinþþã,, cãci posibilitãþile de realizare sunt. Lipsa materiilor datoritã interesului ce poarte „Institutul Român de Energie” tuturor
prime necesare industriei petrolifere ca burlane, tuburi, unelte speciale chestiunilor ce ating probleme mari naþionale, se aduce în literatura
va putea fi uºor combãtutã prin condiþionarea livrãrilor la export a economicã ºi minierã un element nou de documentare, de mare
petrolului în schimbul acestor materiale. interes obºtesc actual, prin privirea generalã, scurtã ºi larg rezumativã,
Ministerul Economiei Naþionale a prevãzut ºi creat pentru scrisã de un tehnician cunoscãtor a mineritului petrolului, ce reprezin-
campania de explorãri „Acex”-ul, întreprindere astãzi în organizare ºi tã Petrolul ºi Gazele Naturale în România”.
cãreia statul trebuie sã-i asigure mijloacele necesare pentru reuºitã, iar În recenzia lucrãrii „Analele Economice ºi Statistice”, (vol. 24,
celelalte întreprinderi petrolifere ar trebui sã colaboreze financiar ºi Anul 1941, Nr. 1-3, pag. 112), fãcutã de prof. Gh. Leon, se menþionau
tehnic la reuºita acestei iniþiative. urmãtoarele:
Când ne gândim cã de reuºita acestei campanii de exploatare
„Este o lucrare ºtiinþificã întemeiatã pe documentãri ºi pe o
ºi explorare depind: înarmarea, apãrarea ºi siguranþa statului, nu ne
cunoaºtere necontestatã a problemei Petrolului”.
îndoim cã, întreprinderile petrolifere, pe de o parte, împreunã cu tehni-
• „ERDOELGEWINNUNG IN RUMAENIEN BOHREN UND FOERDEN
cienii români de acord cu conducãtorii politicii economice petrolifere,
DES ERDOELS UND DESSEN VERARBEITUNG” (Sonderndruck aus
vor pãºi la o activitate sporitã pentru a satisface lozinca guvernului”.
„Oel und Kohle”, Nr. 40, Berlin, 22 octombrie 1940).
• „PETROLUL ªI GAZELE NATURALE ÎN ROMÂNIA” (lucrare solici-
tatã oficial de Ministerul Propagandei Naþionale ºi publicatã de • „EXPLOATAREA RAÞIONALÃ A ZÃCÃMINTELOR DE PETROL”
„Institutul Român de Energie”, nr. 224 ºi „Buletin I.R.E.”, anul VIII, nr. („Buletin A.G.I.R.”, Nr. 7 din 1934; recenzie „Annales des Mines de
3, septembrie 1940). Roumaine”, Nr. 11, noiembrie 1940).
Lucrarea conþine 103 pagini, 14 cliºee ºi numeroase tabele Cu ocazia moþiunii Congresului A.G.I.R. desfãºurat la filiala
statistice. Lucrarea este prefaþatã de prof. L. Mrazec, care printre A.G.I.R. – Galaþi (1934), dr. ing. N. Arcadian, în raportul secþiunii
altele spunea: ”Organizarea Economiei Naþionale” A.G.I.R., spunea, între altele:
„Lipsea însã o lucrare larg cuprinzãtoare ºi rezumativã cum „Cunoscãtor profund al laturei tehnice ºi comerciale a petrolu-
este lucrarea ce o prezintã dl. Dr. ing. Basgan, în care se oglindeºte lui românesc, autorul expune urmãtoarele chestiuni: condiþiunea geo-
imaginea trecutului mai apropiat ºi a prezentului. logicã a zãcãmintelor noastre cu privire specialã la explorãri, evaluãri,
Momentele evolutive din diferitele capitole, susþinute printr-o inventarierea zãcãmintelor ºi cercetarea amãnunþitã a problemelor fiz-
documentare statisticã corespunzãtoare, introduc pe cititor în cadrul ice ale zãcãmintelor, raþionalizarea exploatãrilor ºi a prelucrãrii þiþeiului
situaþiunei actuale, înlesnind mult înþelegerea realitãþilor de astãzi. ºi politica de valorificare a produselor petrolifere, în interior ºi exterior,
Aºa de pildã, ele lãmuresc rãtãcirile în legiferarea celui mai propunând soluþiuni”.
nobil dintre combustibilele minerale, prin lipsa unor concepþii unitare ºi •”CHARAKTERISTIC DES RUMAENISCHEN ERDOLES” („Oel und
mai ales de continuitate, ce au dus în mod fatal la situaþiuni inextrica- Kohle”, Nr. 40, Berlin, 22 octombrie 1940).
bile în mineritul petrolului, ce aºteaptã sã fie soluþionate. • „EXPLOATAREA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA - INDUSTRIA

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

178 179
EXTRACTIVÃ ªI A PRELUCRÃRII PETROLULUI” („Annalele Minelor • „MÃRIREA PRODUCÞIEI PETROLIFERE” (ziarul „România”, 14

ION BASGAN Un inventator de geniu


din România”, Nr. 1 din 20 ianuarie 1941). octombrie 1940 ºi „La Stampa”, Roma, 6 noiembrie 1940).
• „SFRUTTAMENTO DEL PETROLIO IN ROMANIA” („La Revista • „PRINCIPIILE POLITICEI NAÞIONALE PETROLIFERE” („Universul”,
Italiana Del Petrolio”, Roma, Febbraio 1941 – XIX). 7 noiembrie 1940 ºi „Libertatea” din 20 noiembrie 1940).
• „CARATTERISTICHE DEGLI OLII GREGGI ROMENI” („La Revista • „INDUSTRIA DE PETROL ROMÂNÃ ªI SPIRITUL VREMURILOR
Italiana Del Petrolio”, Roma, Gennaio 1941 – XIX). NOI” („România Petroliferã”, 13 iulie 1940 ºi recenziile din „Buletin
• „PROBLEMA APEI ÎN DOBROGEA” (PUBLICATÃ ÎN „Buletinul A.G.I.R., Nr. 9/10 septembrie-octombrie 1940, pag. 193).
A.G.I.R.”, Nr. 10 din octombrie 1943 ºi în extrase). • „CONJUNCTURA PETROLULUI ªI INTERESELE NAÞIONALE”
Prof. dr. ing. M. Stamatiu, raportor general la Congresul („România Petroliferã”, 22 august 1940).
A.G.I.R. din 1943, între altele spune: Ion Basgan analizeazã situaþia în care se gãseºte industria
„Autorul readuce în discuþie problema de o deosebitã impor- petroliferã, precizând urmãtoarele:
tanþã privind alimentarea cu apã a Dobrogei ºi anume problema de a „Prosperitatea industriei petrolifere este ºi ea în funcþie de
ºti dacã subsolul Dobrogean conþine sau nu strate necesare de apã cicluri, cu preþuri bune intercalate de perioade cu preþuri slabe. Am
pentru alimentarea populaþiei ºi industriilor din aceastã provincie... vãzut cum chiar în perioadele de cele mai slabe preþuri, 2.000 ºi 3.000
Cu ocazia executãrii în ultimul timp a 10 sondajii de explorare, lei vagonul de þiþei brut, marea industrie petroliferã din þarã a putut
situate în partea de sud a Dobrogei, autorul a ajuns la convingerea cã rezista prin mãrirea quantumului afacerilor, respectiv a producþiei ºi
aceastã provincie nu mai trebuie consideratã ca un þinut lipsit de apã, cantitãþilor manipulate.
deoarece existã în subsolul sãu, la adâncimi cuprinse între 120-150 m, Rentabilitatea economicã a fost atunci însã în detrimentul
o formaþie alcãtuitã din calcare baremiene, care conþine apã în cantitãþi rentabilitãþii economiei româneºti. S-au sleit mari bogãþii, producþia a
inepuizabile... crescut vertiginos ºi s-au exportat mari cantitãþi cu preþuri derizorii.
Autorul completeazã expunerea sa cu profile geologice ale Ultimii 2-3 ani ºi pânã la intrarea în rãzboi a Italiei, am avut o
terenurilor strãbãtute de cele 10 sondajii, indicând totodatã debitul ºi piaþã de desfacere cu preþuri bune a produselor noastre petrolifere.
compoziþia chimicã a apei obþinutã din probele luate ºi arãtând în Perioada de aproape un an de zile de la izbucnirea rãzboiului polono-
partea finalã a comunicãrii ºi modul în care s-ar putea face extracþia german ºi pânã la intrarea Italiei în rãzboi, am exportat la preþuri mari,
apei pentru alimentarea diferitelor localitãþi din Dobrogea”. superioare preþului golf Mexic ºi a fost o perioadã în care producþia ºi
• „PRINCIPIILE POLITICE ªI ECONOMICE ÎN LEGISLAÞIA exportul trebuiau stimulate la maximum posibil.
PETROLIFERÃ DIN ROMÂNIA” („Buletin A.G.I.R.”, Nr. 10 din Cu sistarea exportului maritim la Constanþa s-au redus posi-
octombrie 1943 ºi în extrase). bilitãþile noastre de export. Dunãrea ºi calea feratã nu pot scurge
Despre aceastã lucrare prof. dr. ing. M. Stamatiu, raportor întreaga cantitate disponibilã exportului. Rãmân câteva mii de
general la Congresul A.G.I.R. din 1943, spune între altele: vagoane libere pe piaþã ce nu pot fi vândute. Acestea au redus imedi-
„Comunicarea d-lui dr. ing. Ion Basgan este deosebit de at preþul þiþeiului brut ºi ameninþã din zi în zi cu scãderi catastrofale.
interesantã atât pentru colegii cari activeazã în industria petroliferã, cât Statul ºi-a luat asigurãri sau poate sã-ºi ia încã pentru
ºi pentru nespecialiºti, deoarece în ea se gãsesc expuse, într-o formã menþinerea unui preþ rezonabil la export, pe cale de mãsuri con-
cât se poate de clarã, diferitele aspecte ale legiuirilor cari au dirijat venþionale, dar scãderea la intern a preþului brutului perturbeazã bunul
politica economicã a Statului Român din ultima sutã de ani în materie mers al industriei petrolifere ºi duce la dispariþia micilor întreprinderi ºi
de explorare ºi exploatare a zãcãmintelor de petrol”. micilor producãtori, care mai toþi reprezintã capital curat românesc.
• „MINELE” (capitol trimestrial din „Buletinul Institutului Român de Iatã de ce statul este chemat sã intervinã prin mãsuri core-
Conjuncturã”). spunzãtoare situaþiilor excepþionale de astãzi.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

180 181
Producþia petroliferã trebuie, prin urmare, sã fie menþinutã la cipiile ºtiinþifice ºi tehnice ce stau la baza acestei perfecþionãri în tehni-

ION BASGAN Un inventator de geniu


nivelul posibilitãþilor consumului intern ºi exportului. ca forajului).
Sã nu fim însã greºit înþeleºi. Explorãrile trebuiesc intensifi- • „ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ ÎN MEDIUL RURAL” (publicatã
cate la maximum posibil. Atunci când condiþiile de zãcãmânt permit a în revista Hidrotehnica, nr. 8/1959).
avea sonde eruptive ce pot fi reduse sau închise, aceste zãcãminte • „CALITATEA PRODUSELOR SOVROMUTILAJPETROLIFER”,
explorate vor fi conservate în rezervoriile lor naturale pentru a fi redate (Bucureºti, ianuarie 1954). Lucrarea cuprinde urmãtoarele capitole:
vieþii comerciale în funcþie de conjuncturi favorabile în interesul ?Cum s-a creat în þara noastrã industria de utilaj petrolifer; ?Mãsuri
Statului. tehnico-ºtiinþifice în scopul îmbunãtãþirii calitãþii utilajelor petrolifere;
Conjuncturi ca cele de astãzi în industria petroliferã sunt ocazii ?Mãsuri tehnico-organizatorice pentru îmbunãtãþirea calitãþii utilajului
rare pentru modificãri structurale. petrolifer; ?Îmbunãtãþirea calitãþii prin utilaje noi de înaltã tehnicitate;
Trebuie sã fim conºtienþi de importanþa momentelor. ?Îmbunãtãþirea calitãþii la reparaþiile utilajului petrolifer; ?Observaþiuni
O perioadã de acalmie suprapusã unei perioade de nesigu- critice asupra modului de folosire ºi întreþinere a utilajului petrolifer în
ranþã poate fi folositã în primul rând de stat ºi dacã el nu-ºi exercitã schele; ?Propuneri pentru remedierea lipsurilor în folosirea ºi
acest drept vor apãrea alþii care vor beneficia de aceastã situaþie. întreþinerea utilajului petrolifer.
În trecutul industriei noastre petrolifere marile trusturi au ben- Lucrarea a fost solicitatã de Ministerul Metalurgiei.
eficiat de asemenea conjuncturi care au provocat nimicirea autseider- • „O ªTIINÞÃ NOUÃ ªI IMPORTANTE APLICAÞII” (Viaþa Economicã,
ilor, respectiv, a iniþiativelor individuale sau grupate naþionale. Anul IV, nr. 21(145), 27 mai 1966, pag. 11).
Am arãtat în articolul nostru precedent ce rol înflorito au jucat • LUDOVIC MRAZEC (Viaþa Economicã, Anul IV, nr. 34(158), 26
energiile româneºti pânã la sosirea marilor întreprinderi ale trusturilor. august 1966, pag. 10).
Printr-o acþiune de perspectivã ºi de duratã a politicii lor comerciale
petrolifere, ele au profitat de pe urma prãbuºirii întreprinderilor ce se
înjghebaserã ºi care nu au avut posibilitatea de a rezista în faþa con- Conferinþe þinute
juncturilor de preþuri slabe.
Credem cã a sosit momentul ca Statul sã ia apãrarea industri- • „INDUSTRIA DE PETROL” (la Universitatea „Prof. N. Iorga”, Vãlenii
ilor minore”. de Munte, iulie 1929).
• „EXPLOATAREA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA, INDUSTRIA • „TEHNICA ªI INTERPRETAREA ªTIINÞIFICÃ A SISTEMULUI DE
EXTRACTIVÃ ªI A PRELUCRÃRII PETROLULUI” (Analele Minelor FORAJ ROTARY” (la „Societatea Politehnica”, 3 mai 1933, sub
din România, Nr. 1 din 20 ianuarie 1941). preºedinþia d-lui prof. Buºilã).
• „NOUL DECRET-LEGE AL PETROLULUI ªI CAPITALUL NAÞION- Cronica tehnicã a „Buletinului A.G.I.R., mai 1933, publicã o
AL” (vezi „România Petroliferã”, 1 august 1942). dare de seamã a acestei conferinþe ºi încheie:
• „ALIMENTAREA CU APÃ A DOBROGEI” (comunicare la „Academia „Dupã cum se vede din rezumatul precedent, d-l. Ing. Ion
de ªtiinþe”, Bucureºti, decembrie 1942). Basgan a expus calculele analitice originale ale unor fenomene care
• „FORAJUL CU PRÃJINI GRELE PROPORÞIONALE” (Aceastã se cunoºteau superficial ºi a cãror cunoaºtere poate provoca în
lucrare depusã la Comitetul Central ASIT reprezintã textul conferinþei curând o modificare a sistemului de foraj la adâncimi mari”.
þinute la sediul central ASIT în 11 aprilie 1951 ºi cuprinde o expunere • „OBSERVAÞIUNI CU PRILEJUL CONGRESULUI MONDIAL AL
tehnico-ºtiinþificã a inovaþiei introduse în ianuarie 1951 la exploatãrile PETROLULUI”, („Radio Bucureºti”, 7 noiembrie 1933).
prin sondeuze. Totodatã, se citeazã autori strãini care confirmã prin- • „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIA

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

182 183
EXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI” (Conferinþã Trusturile mondiale, interesate în România, sunt: Standard Oil

ION BASGAN Un inventator de geniu


þinutã în ziua de 19 aprilie 1935 la „Societatea Politehnica” în ciclul din America, Royal Dutch di Olanda ºi Anglia, Anglo-Persian, Azneft
organizat de „I.R.E.” ºi repetatã la cererea colegilor la „Asociaþia din Rusia ca trust concurator pe piaþa mondialã, apoi capitaluri
Inginerilor de Mine” din Moreni. Publicatã în „Curentul”, 24 aprilie 1935 franceze, belgiene, italiene ºi germane.
ºi în „Miºcarea”, 27 aprilie 1935). Conferenþiarul analizeazã pe rând politica Statelor producã-
Cu acest prilej, prof. ing. C. Buºilã spune despre aceasta: toare de produse petrolifere ºi lipsite de aceste produse, precum ºi
„D-l Basgan ne-a fãcut o conferinþã frumoasã. A fost o influenþa trusturilor în politica petrolului din România.
expunere care, în primul rând, este caracterizatã prin curajul de a-ºi Societatea Româno-Americanã ºi Societatea Sospiro sunt fil-
expune constatãrile D-sale în chestiunea politicei petrolului”. iale ale lui Standard Oil, Astra Românã a lui Royal Dutch, Steaua
De asemenea, prof. T. Ficºinescu a apreciat aceastã Românã a lui Anglo-Persian în colaborare cu Banque de Paris et de
expunere, afirmând urmãtoarele: Pays Bas etc.
„Nu mã pot opri sã nu pun în relief contribuþiunea foarte intere- Evidenþiazã structura capitalului din industria petroliferã ºi
santã a d-lui Basgan, din punct de vedere documentar. D-sa a adunat aratã câtã producþie controleazã fiecare din ele în România.
o serie de fapte, care sunt extraordinar de interesante, le-a îmbrãcat 85 la sutã din producþia României este controlatã de capitalul
într-o formã atrãgãtoare ºi a fãcut o conferinþã frumoasã ºi bunã”. strãin.
Iar, Sp. Iacobescu, prof. la Academia de Înalte Studii Capitalul investit în industria petroliferã se recapituleazã ast-
Comerciale ºi Industriale Bucureºti afirma:
fel:
„Mã raliez în totul conferinþei d-lui Basgan, care a vrut sã ne
expunã, în condiþiuni atât de cuprinzãtoare politica petrolului”.
Capital deplin vãrsat ..............................................Lei 11.195.778.000
Lucrarea a fost premiatã de Academia Românã. Discuþiile pur-
Conturi creditoare ..................................................Lei 10.622.620.000
tate asupra acestei conferinþe s-au publicat în Buletin I.R.E., anul III,
Rezerve ordinare ºi extraordinare .........................Lei 4.492.741.000
Nr. 4, decembrie 1935, p. 1,035. textul raportului prezentat Academiei
Amortizãri totale ...................................................Lei 20.598.789.000
Române de cãtre prof. L.Mrazec a fost publicat în Buletin I.R.E., anul
IV, Nr. 4, decembrie 1936, p. 1.035 ºi 1.036. Total Lei 46.909.937.000
Iatã rezumatul acestei lucrãri: D-sa ajunge la concluzia cã s-ar putea mãri influenþa capitalu-
„O politicã raþionalã a petrolului va fi aceia care va þine seama lui naþional în industria petroliferã, dat fiind condiþiile avantajoase de
de interesele prezente ºi viitoare ale naþiunii, în funcþie de situaþia rez- astãzi în aceastã direcþie.
ervelor petrolifere ºi de dezvoltarea tehnicã ºi ºtiinþificã a omenirii. Producþia României timp de 12 ani de la 1 ianuarie 1923-1 ian-
Politica petrolului la noi va fi înþeleasã atunci când vom þine uarie 1935 în cantitate de 57 milioane tone s-a valorificat la export
cont de interesele ce acþioneazã în aceastã activitate. De o parte, cap- declarat ºi la consum intern cu cca. 100 milioane lei. D-sa se întreabã:
italurile strãine, reprezentante ale trusturilor mondiale, de altã parte, unde au intrat aceºti bani? Apoi, zãcãmintele petrolifere neexploatate
capitalurile naþionale ºi peste ambele vin interesele financiare ale încã nu reprezintã un imens capital moºtenit care se iroseºte fãrã a se
Statului. Va trebui, de asemenea, sã avem în vedere influenþa pro- înlocui. Acesta nu ar putea constitui aport al unei întreprinderi în care
ducþiei României în cadrul mondial al problemei ºi în raport cu situaþia elementele naþionale sã aibã preponderenþa?
celorlalte zãcãminte mondiale petrolifere. Acestea sunt rãspândite în Se aflã astãzi concesionate 5.077 ha de la Stat ºi 61.525 ha
ordinea importanþei: Statelor Unite ale Americii, Rusia, Venezuela, de la particulari, care, în general, sunt epuizate.
România, Persia, Mexic, Indiile Olandeze, Columbia, Trinidad, Polonia Perimetrii de explorare sunt acordate 46.790 ha; dar, nu s-au
ºi altele. efectuat explorãri noi.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

184 185
În afarã de regiunea Bucºani, nici o altã regiune de mare 3) Statul sã renunþe la o parte din veniturile industriei petrolif-

ION BASGAN Un inventator de geniu


anvergurã nu se cunoaºte. ere în scopul explorãrilor, sã aplice legea, , sã returneze fondul
Societãþi ce nu au îndeplinit nici obligaþiunile de explorare ce explorãrilor. Prin exportul petrolifer va strânge devize pentru crearea
datorau pe baza perimetrilor de explorare acordate ºi astãzi în marii industrii.
epuizare. 4) Sã se mãreascã instalaþiile de cracare spre a obþine ace-
D-sa prezintã situaþia trenurilor terenurilor petrolifere deþinute leaºi produse derivate cu o secãtuire la jumãtate a zãcãmintelor petro-
de întreprinderi: lifere.
Standard Oil prin Româno-Americanã ºi Sospiro Mãrirea randamentului rafinãriilor.
deþine 19.631 ha concesionate 5) Sã se mãreascã consumul intern de produse petrolifere prin
Royal Dutch prin Astra Românã deþine 8.930 ha concesionate industrializarea þãrii pentru a da mai multe produse industriale finite ce
Capital englez, Unirea Dacia etc. deþine 4.459 ha concesionate s-ar putea desface pe piaþa balcanicã în Bazinul Mãrii Negre ºi în Asia
Capital francez în Columbia deþine 2.393 ha concesionate Micã.
Capital belgian în Concordia deþine 2.444 ha concesionate Venitul economic naþional ar fi astfel considerabil mãrit ºi bal-
Capital belgian în Sondrum ºi Româno-Belgianã anþa comercialã a statului nu s-ar mai baza pe un singur produs, ci s-
deþine 859 ha concesionate ar putea epuiza rapid. Acþiunea Sovietelor în acest scop ne poate servi
Capital italian în Prahova deþine 472 ha concesionate ca exemplu. În plus, ar dispare concurenþa între pãcurã ºi cãrbuni.
Capital francez-englez-român în Steaua Românã 6) Industrializarea agriculturii ce ar permite, pe de o parte,
deþine 10.518 ha concesionate mãrirea consumului intern în produse petrolifere, iar, pe de altã parte,
Capital român în Creditul Minier deþine 372 ha concesionate randamentul agriculturii române s-ar mãri considerabil, apropiindu-se
Capital român în I.R.D.P. deþine 375 ha concesionate de randamentul de astãzi al þãrilor agricole din strãinãtate.
Diferite capitaluri deþine 16.135 ha concesionate 7) Conservarea gazelor în zãcãmânt sau utilizarea lor în
Totalul concesiunilor în România 66.602 ha industrii anexe, create în acest scop. Conducerea gazelor desbenzi-
nate în centrul de mare consum.
Analizeazã apoi situaþia industriei extractive ºi a prelucrãrii 8) Ridicarea preþului brut la preþul mondial, fie prin crearea
þiþeiului. Randamentul Rafinãriilor este abia 24 la sutã faþã de 50 la Bursei interne a petrolului, fie prin mãsuri de Stat asemãnãtoare dis-
sutã a industriei americane în ceea ce priveºte extragerea benzinei. poziþiunilor luate de Roosevelt în Statele Unite ale Americii.
Prin cracare s-ar dubla produsele albe la un consum egal de produse 9) Controlul preþurilor la export ºi, la nevoie, stagnând expor-
brute. Aceasta implicã necesitatea urgentã a introducerii cracãrii, ce ar tul în perioadele de proastã conjuncturã.
putea permite epuizarea zãcãmintelor la jumãtate cât astãzi ºi, în Îndrumarea capitalurilor strãine din industria petroliferã la
acelaºi timp, ar scoate pãcura dupã piaþa internã care concureazã pro- crearea de noi industrii anexe industriilor petrolifere.
ducþia carboniferã. 10) Se vor da posibilitãþile de menþinere a industriei car-
1) Trebuiesc fãcute de urgenþã explorãri în regiunile de bonifere ca o necesitate socialã astãzi, dar mai ales ca o garanþie pen-
câmpie, la mare adâncime ºi în bazinul Transilvaniei. tru viitorul apropiat când acestea vor fi chemate sã înlocuiascã
2) Aducerea la îndeplinire a obligaþiunilor de explorare pe petrolul.
baza perimetrilor de exploatare concesionate societãþilor. Aceste 11) Se vor face toate înlesnirile pentru organizarea unui export
explorãri se vor executa astfel cum s-a hotãrât în punctele îndepãrtate de cãrbuni înnobilaþi în þãrile vecine.
de exploatãrile de astãzi. • CURS PROFESIONAL LA ÎNTREPRINDREA INDUSTRIAL-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

186 187
IMPORT (Un ciclu de patru conferinþe despre motoarele de com- Lucrãri premiate de „ACADEMIA ROMÂNÔ

ION BASGAN Un inventator de geniu


bustiune internã, clasificarea, caracteristicile tehnice, piese de rezervã
ºi documentaþia tehnicã ºi comercialã, în anul 1951). • „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIA
• CURS PROFESIONAL DESPRE SÃPAREA SONDELOR (La EXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI”.
Sovromutilajpetrolifer ºi Ministerul Agriculturii pentru ridicarea nivelului
angajaþilor Direcþiunii generale, în 1952 ºi 1953). Comunicãri prezentate la „ACADEMIA ROMÂNÔ
• ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ A REGIUNII DOBROGEA,
(Conferinþã þinutã în cadrul ASIT la Ministerul Agriculturii în mai 1957). • „ACÞIUNEA ªI FORMA SAPEI ROTARY ÎN ROCILE FORMAÞIU-
• „SONICITATEA ÎN EXPLOATÃRILE PETROLIFERE ÞI NILOR DE PETROL DIN ROMÂNIA”.
ALIMENTÃRILE CU APÔ (Conferinþã la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã • „SCWINGUNGSPHAENOMENE UND DEREN WIRKUNG AUF DIE
ale Academiei R.P.R., Scânteia, 15 iulie 1957 ºi Buletinul Informativ al ARBEITSWEISE DES MEISELS IM ROTARY BOHRSYSTEM”
Academiei R.P.R., 1 martie 1950). (FENOMENE VIBRATORII ªI EFECTUL LOR ASUPRA ACÞIUNII
• „ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ ÎNMEDIUL RURAL” SAPEI ÎN SISTEMUL DE FORAJ ROTARY).
(Conferinþã þinutã în cadrul ASIT – TIF la Ministerul Agriculturii, în • „A NEW SYSTEM OF DRILLING WELS, FOR OIL AND GAS USING
octombrie 1958). ROTARY AND PERCUSSION MOVMENTS COMBINED”.
• „SONICITATEA ÎN EXPLOATÃRILE PETROLIFEREªI
ALIMENTÃRILE CU APÔ (Conferinþã þinutã la cursurile de ºtiinþã ºi
tehnicã ale Academiei R.P.R., în 7 noiembrie 1958 ºi cuprinde: forajul
sonic, forajul ultrasonic, pompajul sonic ºi deparafinarea sonicã). Comunicãri prezentate la „ACADEMIA DE ªTIINÞE”
• „DISCUÞI PE MARGINEA SONICITÃÞII” (Conferinþã þinutã în aula
Academiei R.P.R., la 5 octombrie 1961, în cadrul ºedinþei de lucru a • „ALIMENTAREA CU APÃ A DOBROGEI” (prin prof. ªtefan
Academiei. ªedinþa a fost prezidatã de I.S. Gheorghiu, vicepreºedinte Cantuniari, la 18 decembrie 1943).
al Academiei ºi de marele savant George Constantinescu).
• „APLICAÞIILE SONICITÃÞII ÎN TEHNICA FORAJULUI ªI A Comunicãri prezentate la congresele din strãinãtate
EXTRACÞIEI” (Conferinþã þinutã la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã ale
Academiei R.P.R., la 22 decembrie 1961). • „SCIENTIFIC CONSIDERATIONS OF THE TECHNIQUE OF MOD-
• „CONTRIBUÞII ROMÂNEªTI ªI PRIORITATEA DESCOPERIRILOR ERN DRILLING”, (Congresul mondial al petrolului, Paris, iunie 1937,
ªI INVENÞIILOR ÎN ªTIINÞA ªI TEHNOLOGIA FORAJULUI” cu discuþii la care au participat specialiºti din toatã lumea, publicatã în
(Conferinþã þinutã la Biblioteca Românã din New York, 1 octombrie lucrãrile Congresului ºi tradusã în limba rusã).
1972). • „ROLUL ªI GREUTATEANECESARÃ A PRÃJINEI GRELE ÎN TIM-
PUL FORAJULUI” („ROLE ET POIDS NECESSAIRES DU DRILL-
COLLAR PENDANT LE FORAGE”), (Congresul Mondial al Petrolului,
Paris, iunie 1937).
• „NOI ªANTIERE DE PETROL ÎN ROMÂNIA” („BOHRUNGEN IM
VORLANDE DES OELGEBIETES VON RUMAENIEN”), (Leobenen
Bergmannstag 1937, Austria).
• „LIMITAREA EFECTULUI PRESIUNII ARHIMEDIENE ªI ENERGIA

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

188 189
SONICÃ – CONDIÞII ESENÞIALE PENTRU VIITORUL FORAJULUI toare ºi creatoare de produse ºi venituri pentru a permite crearea unei

ION BASGAN Un inventator de geniu


ADÂNC”, (Comunicare prezentatã la al 7-lea Congres mondial al structuri economice mai complete ºi mai armonioase. Dar, nu numai
petrolului, Mexic, 2-8 aprilie 1967). cã s-a neglijat aceastã transformare a capitalului, dar el s-a fãrâmiþit
Revista Le Pétrole, Paris, din 6 aprilie 1967 recenzeazã fãrã a-l fi utilizat, mãcar în parte, la exploatarea ºi inventarierea aces-
aceastã comunicare, scriind: „Comunicarea a fost apreciatã nu numai tei bogãþii, pentru a ne putea da seama cât timp vom mai putea bene-
în cercurile petrolifere, dar ºi în cele ºtiinþifice”. Ea este recenzatã ºi de ficia de acest dar al naturii.
revistele americane ºi I.D.T. Bucureºti. Profitorii de moment ai acestei bogãþii se apãrã ºi rãspund cu
evoluþia ºtiinþei ºi posibilitatea de a rãmâne neutilizatã, în cazul când
Comunicãri ºi rapoarte prezentate la congresele din þarã epoca petrolului se va sfârºi. O nouã sursã de energie: petrolul sintet-
ic, cãldura solarã, descompunerea materiei, electroliza apei ºi altele,
• „EXPLOATAREA RAÞIONALÃ A ZÃCÃMINTELOR DE PETROL” vor putea constitui sfârºitul epocii petrolului în istoria omenirii.
(Congres A.G.I.R., 1934). O exploatare înþeleaptã a petrolului va fi aceea care va ºti sã
• „FORAJUL ROTATIV ªTIINÞIFIC” (Congresul „Asociaþiei pentru armonizeze interesele de moment ale Statului cu progresul omenirii.
înaintarea ºtiinþelor în România”, bucureºti, 1934, la secþiunea tehnicã, Pânã în prezent, putem însã sã afirmãm, cã petrolul este ºi va rãmâne
prezidatã de prof. dr. ing. N. Vasilescu-Karpen). încã destul timp materia primã cea mai cãutatã a civilizaþiei.
• „ROLUL STATULUI ÎN INDUSTRIALIZARE” (Congresul A.G.I.R., O exploatare economicã a petrolului este aceea care va per-
Iaºi, 1936, cu discuþii la care au participat: prof. M. Manoliescu, ing. mite o exploatare rapidã a acestei bogãþii, numai în cazurile în care ea
ªtefan Mihãiescu, ing. D. Pastia ºi alþii. Propunerile fãcute au fost poate fi transformatã în alte industrii producãtoare. Aceastã exploatare
adoptate în moþiunea generalã a Congresului). va trebui sã fie redusã atunci când nu avem posibilitatea transformãrii
• „RAPORT ASUPRA INDUSTRIALIZÃRII ÞÃRII” (în colaborare cu ei sau când valorificarea devine derizorie.
ing. Rusu Abrudeanu, la Congresul A.G.I.R., Iaºi, octombrie 1936).
• „SITUAÞIA ECONOMICÃ ÎN INDUSTRIA PETROLULUI” (prezentatã Exploatarea petrolului în România
ca raport economic al Secþiei Petrolului în Congresul Asociaþiei
Inginerilor din Industria Minierã (A.I.T.I.M.), Bucureºti, 19 mai 1939). Cu regret trebuie sã constatãm cã exploatarea petrolului la noi
Raportul a fost publicat în „Argus”, nr. 7.830, 19 mai 1939 ºi reprodus în þarã, nu a fost deloc economicã în epoca postbelicã ºi, în special, în
în parte de prof. Virgil N. Madgearu în „Evoluþia Economiei Române ºi epoca crizei mondiale di anii 1929-1933. Zãcãmintele petrolifere ale
dupã rãzboiul mondial”, pag. 104-105). României au fost exploatate la maximum, secãtuind tot ce s-a cunos-
„În „Orientãrile generale pentru alcãtuirea unui plan economic cut, dându-se exportului cantitãþi mari de produse petrolifere, la preþuri
al Consiliului Superior Economic” din 1938, capitolul subsolului începe extrem de scãzute. Marile întreprinderi petrolifere îºi asigurau ben-
cu petrolul ºi se menþioneazã: eficiile capitalului prin mãrirea cantitãþilor manipulate. În schimb,
„În ultimii ani,, petrolul – se poate zice – a salvat Statul Român terenurile cunoscute s-au epuizat ºi din 1936 asistãm fãrã voia noas-
din greutãþþile în care s-a a gãsit,, producându-ii cel mai sigur izvor de trã la scãderea producþiei României. Zãcãmintele petrolifere cunos-
devize în strãinãtate”. cute au intrat în faza epuizãrii, înainte ca noi sã fi executat campania
Aceastã salvare a Statului Român producându-i devize ºi ven- de explorare în terenurile posibil petrolifere, cum ºi înainte de a fi creat
ituri bugetului, corespunde cu irosirea unui capital ce ni l-a pus natura acea industrializare ºi dezvoltare a mijloacelor de producþie care ne-ar
la dispoziþie. Ar fi fost de dorit ca generaþia noastrã sã fi procedat la fi putut asigura o structurã economicã bazatã pe mai mulþi factori de
transformarea acestui capital, prin investirea lui în noi surse fructifica- producþie.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

190 191
În aceste epoci, Statul a fost pãrtaº cu întreprinderile petrolif- nouã lege a petrolului ºi aminelor. D-sa a prezidat adunarea noastrã

ION BASGAN Un inventator de geniu


ere la beneficiile lor. generalã extraordinarã din 10 iulie 1938, unde noi am cercetat ºi arã-
Noi am arãtat cu ocazia congresului A.G.I.R. de la Iaºi 1936, tat punctul nostru de vedere asupra problemelor actuale economice
care este „Rolul Statului în Industrializare”. ale industriei petrolifere miniere ºi pe care ne permitem sã le reamintim
Spuneam atunci: în rezumat mai jos. Aºteptãm de la d-sa aducerea la îndeplinire a
„Cu cât întârziem sã realizãm o industrializare sistematicã ºi dezideratelor noastre, ele izvorând numai din dragostea de neam ºi
raþþionalã a nevoilor specifice româneººti,, riscãm independenþþa noastrã interesul ce-l purtãm economiei naþionale, indisolubil legatã de intere-
economicã ºi expunem independenþþa noastrã politicã,, creând în cen- sul corpului ingineresc.
trul Europei un teritoriu de minimã rezistenþþã.
Atunci când marile dictaturi ale Europei trãiesc în timp de pace Situaþia terenurilor în exploatare ºi rezerve
sub regimul naþþiunilor mobilizate,, noi nu putem trãi într-u un „dolce
farniente”,, fãrã a fi criminali faþþã de noi înººine. Terenurile cunoscute astãzi în exploatare produc în medie
Iatã de ce Statul este indirect interesat în industrializare ºi,, în 1.800 vagoane zilnic, iar producþia României de 6,6, milioane tone
consecinþþã,, este îndrituit sã intervinã în primul rând în luarea mãsurilor este în scãdere pe anul 1938, cu 24,2 la sutã faþã de anul 1937, când
pentru aceastã înfãptuire. producþia a atins maximum de 8,7 milioane tone.
Lãsa-vva Statul aceastã grea problemã pe seama iniþþiativei pri- Dupã calculele de ordin tehnic, aceste terenuri astãzi în
vate pânã ce ea se va naººte sau îns㺺i faptul cã noi suntem chemaþþi exploatare pot produce pânã la epuizarea lor circa 20 mil. tone în
ºi forþþaþþi sã parcurgem etapa de industrializare într-u un timp cu mult mai decurs de 10-15 ani.
Producþia anualã a acestor terenuri merge într-o scarã accen-
scurt decât l-a au parcurs Statele din Occidentul Europei,, ne impune sã
tuatã de descreºtere pânã la epuizarea completã în timp de 15 ani.
recurgem la modalitãþþi mai rapide de înfãptuire.
Studiile geologice ºi previziunea fãcutã asupra terenurilor sig-
Oare putem neglija experienþþa ce se dezvoltã la graniþþele
ure ºi probabile petrolifere, ne permit sã le evaluãm astfel: circa 3.000
noastre,, unde industrializarea se desf㺺oarã cu paººi gigantici?
ha terenuri sigur petrolifere în judeþele: Dâmboviþa, Prahova, Buzãu ºi
Nu simþþim oare foarfecele înfãptuirilor colective la dreapta ºi la
Bacãu, în imediata apropiere a terenurilor astãzi în exploatare ºi, circa
stânga Statului nostru,, fie ele chiar bazate pe mizeria sau elanul plin 2.000 ha terenuri probabile petrolifere. Aceste 5.000 ha sigure ºi prob-
de abnegaþþie al mulþþimii delirante care ne ameninþþã sã ne striveascã= = abile petrolifere pot fi socotite ca producþie medie de 300 vagoane la
Ne sunt scumpe iniþþiativa,, libertatea ºi prosperitatea individu- hectar. Aceasta ar indica o evaluare de 15 mil. tone.
alã,, dar ne este ºi mai scump viitorul acestui neam! Iubim libertãþþile Deci, putem conta pe un total de 35 milioane tone din terenuri
democratice,, dar în cadrul unui Stat puternic ºi independent. cunoscute, sigure ºi probabile petrolifere.
România a trecut totdeauna paººnic la reforme sociale radi- Evaluarea noastrã ne alimenteazã industria de petrol pentru
cale,, atunci când acestea au bãtut la graniþþele þãrii”. maximum 7 ani, dacã scontãm în viitor pe o producþie anualã de 5 mil-
Astãzi constatãm cã graþie înþelepciunii Majestãþii Sale ioane tone din aceste terenuri, unde nu sunt incluse rezultatele proba-
Regelui Carol II, România a trecut ºi de data aceasta examenul de bile ale terenurilor de exploatare.
evoluþie paºnicã politicã, pentru a putea lua mãsurile economice dic- Cum însã producþia de 20 mil. tone din terenurile cunoscute se
tate de realitatea vieþii. obþine în circa 10-15 ani ºi în timp de 7 ani nu s-ar putea extrage mai
Avem în fruntea Ministerului Economiei Naþionale un inginer mult de 15 mil. tone, presupunem cã nici producþia de 5 mil. tone anual
de mine, membru activ al asociaþiei noastre, un adânc cunoscãtor al nu va putea fi menþinutã în urmãtorii 7 ani, dacã exploatarea nu ne dã
economiei româneºti. Aºteptãm de la d-sa un nou regim industrial ºi o rezultate imediate.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

192 193
În faþa acestei situaþii, trebuie sã ne punem întrebarea: care În România existã posibilitatea pentru orice capital, fie el ger-

ION BASGAN Un inventator de geniu


este la sfârºitul celor 7 ani situaþia industriei petrolifere, a balanþei man sau de altã origine, de a lucra la punerea în valoare a bogãþiilor
noastre comerciale ºi a bugetului Statului? subsolului nostru, cu o condiþie însã, de a calcula pe un beneficiu
Iatã de ce previziunile noastre sunt necesare, iatã de ce plan- onest ºi o exploatare raþionalã, iar nu prãdalnicã ºi de a respecta pri-
ul economic pe cale de realizare trebuie sã þinã seama de aceastã matul muncii naþionale.
constatare. Explorarea terenurilor posibile petrolifere în Carpaþi în general
O soluþie fericitã a problemei s-ar prezenta prin reuºita cam- ºi în România în special, prezintã geologiceºte mai multe ºanse decât
paniei de explorãri în regiunile necunoscute, dar posibile petrolifere. explorãrile intense ce se executã astãzi în Germania de Nord sau
Anglia, de pildã.
Explorarea Statul are datoria de a lua mãsuri urgente în aceastã privinþã.
Dl. dr. ing. I. Basgan analizeazã în documentul d-sale raport,
România dispune de foarte multe terenuri posibile petrolifere. fiecare ramurã de activitate a industriei petrolifere: exploatarea, prelu-
Avem o zonã ce se întinde din Oltenia, peste Muntenia, Moldova ºi crarea þiþeiului, consumul intern, comerþul exterior, transportul, gazele,
pânã în Bucovina, în afara arcului munþilor Carpaþi, unde se pot con- petrolul ºi apãrarea naþionalã, arãtând nevoile fiecãrei ramuri în parte
stata multe structuri similare cu aceea a terenurilor cunoscute petrolif- ºi propune soluþii ce trebuiesc luate în considerare la elaborarea noii
legi a minelor. D-sa trage urmãtoarele concluzii demne de relevat,
ere, iar unele cuprind straturi de petrol ce afleureazã.
socotindu-le adevãrate imperative economice ale politicii de azi a
De asemenea, bazinul Transilvaniei prezintã indicii serioase,
petrolului.
pe baza cãrora putem prevedea ºi aici zãcãminte petrolifere.
Explorarea acestor structuri posibile petrolifere, cât ºi exe-
CONCLUZII
cutarea de foraje la adâncimi mai mari în vechile ºantiere, ne va pre-
ciza posibilitãþile viitoare de dezvoltare a industriei petrolifere.
Evaluarea rezervelor
Putem prevedea cã terenurile ce urmeazã a fi exploatate nu
vor mai prezenta acumulãri egale formaþiunilor pliocene exploatate în 1. Terenurile cunoscute, sigure ºi probabile petrolifere, consti-
judeþele Prahova ºi Dâmboviþa, iar producþia zilnicã a unei sonde va fi tuiesc astãzi o rezervã de circa 35 milioane tone. Aceaastã constatare
mult inferioarã celor cunoscute. În schimb, dupã cele ce se ºtie pânã trebuie sã fie un punct de plecare în alcãtuirea planului economic de
astãzi în terenurile terþiare mai vechi, dacã sunt petrolifere, producþia viitor al României.
sondelor de pe aceste terenuri va fi regulatã ºi de lungã duratã, putân-
du-se ajunge în cele din urmã la o producþie totalã de sondã asemãnã- Explorarea
toare celor cunoscute.
Aceastã nouã fazã a industriei noastre petrolifere va reclama II. România dispune ºi de terenuri de explorare abundente ºi
investirea de mari capitaluri pe o duratã mai lungã, amortizarea lor cu mari ºanse de a gãsi zãcãminte petrolifere.
nemaifiind posibilã într-un timp scurt, cum era deprinsã industria de III. Explorarea ºi exploatarea acestor zãcãminte reclamã în
petrol cu zãcãmintele din Dâmboviþa ºi Prahova. mare parte investiþii de duratã cu posibilitãþi de amortizare într-un timp
În asemenea condiþii, convenþiile încheiate cu alte state care mai lung decât acela cu care erau deprinse capitalurile în exploatarea
ar dori sã participe, prin întreprinderi mixte, la lucrãri importante de zãcãmintelor bogate, astãzi în faza epuizãrii.
exploatare, apar bine venite. IV. Regimul viitor legal al minelor, pe cale de elaborare, tre-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

194 195
buie sã aducã norme clare, simplificãri de formalitãþi inutile, degrevãri

ION BASGAN Un inventator de geniu


fiscale, încurajãri, posibilitãþi de explorare pentru toþi cei care doresc ºi Apãrarea naþionalã
pot, recompense pentru cei ce executã explorãrile în mod conºtiincios,
precum ºi sancþiuni severe pentru cei ce nu-ºi respectã obligaþiile X. Crearea, în funcþie de posibilitãþile terenurilor, a rezervelor
luate. de zãcãminte descoperite ºi apoi a depozitelor de produse finite în
toate centrele strategice ale þãrii, precum ºi dezvoltarea industriilor
Exploatarea producãtoare de muniþii ºi material de rãzboi, bazate pe produse
extrase din derivatele petrolului ºi gazelor.
V. Exploatarea va trebui sã fie raþionalã, economicã ºi astfel • „PROBLEMA APEI ÎN DOBROGEA” (Congres A.G.I.R., 1943).
executatã ca sã poatã asigura Statului o rezervã de duratã neataca- • „PRINCIPIILE POLITICEI ECONOMICE ÎN LEGISLAÞIA
bilã. Statul va trebui sã ducã o politicã de formarea, crearea ºi încura- PETROLIFERÃ DIN ROMÂNIA” )Congres A.G.I.R., 1943, Bucureºti).
jarea capitalului naþional, concomitent cu susþinerea muncii naþionale, • „NOI METODE DE FORAJ” (Propuneri fãcute la consfãtuirea pe þarã
prin acordarea în exploatare a celor mai bune terenuri ale Statului în a inginerilor, tehnicienilor ºi stahanoviºtilor þinutã în cadrul ASIT, la
condiþii ce le poate suporta în faza lui embrionarã de astãzi. De Ploieºti între 31 octombrie ºi 1 noiembrie 1953).
asemenea, Statul va îngriji ca exploatarea petrolului sã ajungã la • „FORAJUL CU PRÃJINI GRELE PROPORÞIONALE” (Comunicare
industrializarea þãrii ºi crearea de noi ramuri de activitate industrialã, depusã la Prezidiul Academiei cu nr. 1.666/19 ianuarie 1961, aprobatã
producãtoare de venituri ºi devize necesare vieþii noastre economice. de ministrul Mihail Florescu al M.I.P.C. pentru publicare ºi apãrutã în
revista „Petrol ºi gaze”, nr. 4/1961).
Prelucrarea þiþeiului • „FORAJUL ROTATIV SIMULTAN PERCUTANT. FORAJUL SONIC”
(Comunicare depusã la Prezidiul Academiei cu nr. 37.540 din 6
VI. Conservarea ºi economisirea zãcãmintelor petrolifere prin decembrie 1961 ºi aprobatã de ministrul Mihail Florescu al M.I.P.C.
modernizarea metodelor de prelucrare a þiþeiului ºi mãrirea procentului pentru publicare, apãrutã în revista „Petrol ºi gaze”, nr. 3/1961).
de benzinã obþinutã din materia brutã. Este necesarã încurajarea
Statului pentru facerea investiþiilor respective. Monografii

Consumul intern • VIAÞA ªI OPERA LUI George Constantinescu. Editura ºtiinþificã,


Bucureºti, 1967 (în colaborare).
VII. Mãrirea consumului intern prin crearea industriilor viabile • VIAÞA ªI OPERA PROF. D. LEONIDA. Editura ºtiinþificã, Bucureºti,
ºi legate de structura þãrii, prin care sã se asigure independenþa noas- 1968.
trã economicã ºi ridicarea standardului de civilizaþie.
VIII. Crearea bursei interne a petrolului. Proiecte importante în cadrul I.P.A.C.H.

Comerþul exterior • „INSTRUCÞIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, EXECUÞIA,


EXPLOATAREA ªI ÎNTREÞINEREA REÞELEI DE PUÞURI DE
IX. Reducerea cantitãþilor exportate în favoarea consumului OBSERVAÞII HIDROGEOLOGICE PENTRU HIDROAMELIORAÞII”
intern; exportul, pe cât posibil, numai a produselor finite ºi îndreptarea (Lucrare întocmitã ca ºef de proiect complex în cadrul I.P.A.C.H.,
lui cãtre pieþele ce nu pot permite o mai bunã ºi justã valorificare. 1964).

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

196 197
• „SINTEZA ªI STUDIUL DEINITIV PRIVIND EFICIENÞA De asemenea, a þinut numeroase conferinþe la congrese inter-

ION BASGAN Un inventator de geniu


CAPTÃRILOR DE APÃ SUBTERANÃ PROIECTATE LA I.PA.C.H.” naþionale, congrese interne, organizaþii ºtiinþifice, precum ºi cursuri de
(Lucrare întocmitã ca ºef de proiect complex cu colaborarea insti- calificare ºi ridicarea nivelului profesional în cadrul întreprinderilor.
tutelor I.P.A.C.H., I.S.P. ºi I.S.C.H. din Comitetul de Stat al Apelor, A þinut conferinþe la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã ale
1966). Academiei Române (vezi Buletinul Informativ al Academiei R.P.R.,
• „SONICITATEA ªI APLICAÞIILE EI” (Lucrare scrisã în urma trim. III, 1958, pag. 36 ºi programul cursurilor din semestrul I, 1961).
cercetãrii arhivei lui George Constantinescu la Coniston în Anglia ºi În 1946 a dat concurs la Politehnica Bucureºti pentru ocu-
care scoate în evidenþã aplicaþiile realizate de autor prin forajul sonic parea catedrei de foraje ºi exploatarea petrolului, prin susþinerea unei
în lume ºi mai ales de savanþii francezi, sovietici, americani, în ultra- conferinþe în faþa comisiei ºi a studenþilor. Expunerea sa a fost apreci-
sunete, dovedind cã acestea au la bazã sonicitatea, care este o creaþie atã cu bune rezultate, totuºi, nu a ocupat catedra.
româneascã).
• „PRINCIPIUL ARHIMEDE” (O nouã enunþare, interpretare ºi aplicaþi- Activitatea obºteascã
ile realizate în tehnica modernã, scrisã în limba românã ºi englezã.
Lucrarea conþine 370 pagini ºi are o prefaþã a prof. Renato Calapso, Activitatea obºteascã a lui Ion Basgan s-a manifestat în primul
preºedintele ºi organizatorul Congresului mondial pentru omagierea rând în domeniul politico-economic.
lui Arhimede în secolul XX). Astfel, între anii 1935-1940 a publicat o serie de lucrãri, multe
• „SPRE CENTRUL PÃMÂNTULUI” (Conferinþã þinutã în cercurile dintre ele premiate de Academia Românã pentru adevãrul ºi curajul
industriale ºi ºtiinþifice din Italia, Franþa, Portugalia, Spania, R.F.G. ºi expunerii, prin care a cerut naþionalizarea industriei petrolifere.
România în cadrul Universitãþii Populare ºi în alte cercuri). Din aceste lucrãri se desprind o mulþime de idei legate de efor-
turile ce trebuie depuse pentru realizarea independenþei ºi neutralitãþii
Premiul de Stat al R.P.R. din punct de vedere politic ºi economic a României.
Datoritã caracterului sãu ferm, dar ºi a concepþiilor sale legate
În anul 1962 Ion Basgan a primit pentru activitatea sa tehnico- de naþionalizarea acestui important sector de activitate, Ion Basgan a
ºtiinþificã ºi pentru rezultatele industriale ale aplicãrii invenþiilor, fost numit, prin Decizia Ministerului Minelor ºi Petrolului ºi a adresei nr.
Premiul de Stat al R.P.R. 177 din 20 iulie 1948,membru în comisia pentru inventarierea bunurilor
La acea datã Ion Basgan era specialist în I.S.P.A. (Institutul de miniere naþionalizate ale Centralei Auro-argintifiere ºi preºedinte al
Studii ºi Proiectãri Agricole), preºedintele Comisiei de Coordonare a comisiei pentru inventarierea bunurilor miniere din regiunea Brad.
Forajului pentru alimentãrile cu apã ºi membru al C.T.S. din Comitetul Prin Ordinul nr. 146.575 din 26 octombrie 1952 a fost scos din
de Stat al Apelor. producþie ºi numit în colectivul Ministerului Industriei Metalurgiei pen-
tru organizarea expoziþiei industriale „Economia planificatã a R.P.R. în
Activitatea didacticã plin progres” (deschisã în decembrie 1952), ca specialist în utilaje pen-
tru forajul ºi exploatarea petrolului.
În cursul anului ºcolar 1933/1934 a funcþionat în calitate de De asemenea, în iunie 1953 prin Ordinul nr. 777/1953 al
ajutor de curs onorific la catedra de „Studiul petrolului” la Academia de Ministerului Metalurgiei a fost numit membru în colectivul expoziþiei
Înalte Studii Comerciale ºi Industriale (certificatul nr. 04203 din 24 mar- M.I.M., care a organizat „Expoziþia industrialã” din iunie-noiembrie
tie 1994). 1953.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

198 199
Prin Ordinul nr. 1.909 al Ministerului Metalurgiei comunicat cu principiul Arhimede, în care a actualizat prezenþa operei marelui sir-

ION BASGAN Un inventator de geniu


adresa nr. 146.794 din 7 decembrie 1953, a fost numit preºedintele acuzian în ºtiinþa modernã ºi în special în tehnica forajului. Profesorul
comisiei de aprobare a normelor interne pe minister la sectorul met- Renato Calapso a scris apoi prefaþa acestei lucrãri.
alurgic. În ianuarie 1967 a fãcut un pelerinaj la mormântul lui George
În ianuarie 1954 a fãcut parte, împreunã cu Dr. Geller de la Constantinescu, pãrintele sonicitãþii, în regiunea lacurilor din Anglia,
ICCS – Câmpina, din comisia desemnatã de C.C. AL P.M.R. pentru unde a cercetat ºi fotografiat arhiva rãmasã de la fostul sãu prieten.
anchetarea problemei prãjinilor grele ºi aprovizionarea industriei petro- Urmare a celor constatate, a fãcut propuneri Academiei R.S. Române
lifere cu acestea, la uzinele SRUP Reºiþa ºi S.R.M. Reºiþa. de a dona o piatrã funerarã la mormântul acestui membru de onoare
Doisprezece ani a activat în plan social ºi economic pentru al Academiei ºi de a aduce în þarã aceastã arhivã.
ridicarea standardului de viaþã al muncitorilor agricoli ºi locuitorilor În cursul activitãþii sale de un an în strãinãtate a luat contact
satelor, prin forajele hidrogeologice executate pentru alimentarea cu cu reprezentanþi ai ºtiinþei ºi industriei din institute, universitãþi, soci-
apã a mediului rural (vezi Hidrotehnica, nr. 1.a.8/1958). etãþi etc.
A fost membru în ASIT, sindicat ºi ARLUS. În sindicat a fost În Italia a fost oaspetele Fundaþiei Europene Drãgan,
din 1947, iar în ASIT ºi ARLUS de la înfiinþare, activând continuu în Butangaz, ENI-AGIP, Uniunea Petroliferã Roma, Idrill º.a., vizitând
aceste organizaþii de masã ºi în special prin organizarea de cursuri de ºantierele ºi fãcând expuneri asupra metodelor sale de foraj cu ocazia
perfecþionare profesionalã a colegilor din întreprinderi. Certificatele constatãrii aplicãrii lor la Rovenna, Sicilia etc.
profesionale ºi caracterizarea activitãþii profesionale ºi sociale eliber- În R.F. Germanã ºi Spania a fost ca invitat al concernelor
ate de Sovromutilajpetrolifer ºi Trustul de îmbunãtãþiri funciare confir- industriale care sprijinã acþiunea sa de revendicãri din SUA; a avut
mã aceastã activitate. contacte ºtiinþifice ºi tehnice ºi a participat la Conferinþa economicã de
În 1959 a fost responsabilul colectivului hidrogeologic ºi fora- la Bonn din ianuarie 1967 ºi la Congresul Uniunii Interparlamentare de
je din cadrul grupei ASIT din Trustul de îmbunãtãþiri funciare, dez- la Palma Mallorca din martie 1967.
voltând activitatea cerutã de aceastã rãspundere obºteascã. În Portugalia a fost oaspetele concernului Sacor, fiind primit de
conducãtorii industriei petrolifere ºi ai statului, precum ºi de Fundaþia
Activitatea desfãºuratã în strãinãtate Gulbenkian, expunând creaþiile româneºti ºtiinþifice, tehnice ºi industri-
ale, care au favorizat dezvoltarea relaþiilor între Portugalia ºi România.
În Franþa a fost oaspetele Soc. Essence et Carburants de
De la 20 noiembrie 1966 pânã la 20 decembrie 1967, Ion
France ºi al altor întreprinderi ºi instituþii, unde a susþinut numeroase
Basgan ºi-a desfãºurat activitatea profesionalã în Occident: Italia,
convorbiri ºtiinþifice ºi tehnice.
Franþa, Anglia, Spania, Portugalia, R.F. Germanã º.a., fãcând cercetãri
Problemele ridicate în Franþa au fãcut obiectul unor ample
juridice ºi ducând tratative necesare realizãrii drepturilor sale de inven-
articole ale presei de specialitate, în revistele Le Pétrole Lubri Europe
tator din SUA. Concomitent a realizat lucrãri, conferinþe ºi contacte
din 6 aprilie 1967 ºi 20 octombrie 1967, Pétrole Informations din 20
ºtiinþifice, tehnice ºi industriale pentru afirmarea aportului românesc în
iunie 1967, iar prin ambasadorul României la Paris, a primit comuni-
ºtiinþa ºi tehnica mondialã. carea cã guvernul francez sprijinã acþiunea sa privitor la revendicarea
În decembrie 1966 a cercetat locurile unde a trãit Arhimede la
din SUA.
Siracuza, a luat contact cu atmosfera în care a creat opera sa în anti-
chitate ºi cu lucrãrile ce s-au întocmit cu ocazia comemorãrii lui
Arhimede în secolul XX, prezentând ulterior profesorului Renato
Calapso, organizatorul acestui congres mondial, lucrarea sa despre

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

200 201
pentru industria de petrol. Cu toate cã în vestul Europei, cât ºi în Rusia

ION BASGAN Un inventator de geniu


OPERA ECONOMICÃ consumul era deja în creºtere, conjunctura favorabilã pentru industria
de petrol depindea în principal de modul în care SUA îºi menþinea
ordinea în producþia ºi desfacerea produselor petrolifere, înlãturând
Activitatea ºtiinþificã a lui Ion Basgan a fost cuplatã în perma- dumpingul din exportul sãu. Acestui factor i se suprapunea ºi cel al
nenþã cu cea economicã. Deseori, aflat în situaþia de a lua decizii, Ion realizãrii Planului producþiei petrolifere de cãtre U.R.S.S. în proporþie
Basgan trebuia sã cunoascã mecanismele economice ale activitãþii pe de 40 la sutã faþã de anul precedent (1933), precum ºi de modul cum
care o conducea. În acest fel, Ion Basgan s-a remarcat prin vor ºti cei interesaþi în petrolul din Irak sã-l introducã pe piaþa mondi-
numeroase studii care au constituit la acea vreme un veritabil instru- alã. Aceste prognoze au fost fãcute cu luciditate de Ion Basgan, într-
ment de lucru. În lucrarea Conjunctura în petrol, cãrbuni, gaze natu- un moment în care preþurile produselor petrolifere erau în scãdere
rale, sare, aur, argint autorul evidenþiazã importanþa activitãþilor de simþitoare, atât la intern, cât mai ales la export. În ceea ce priveºte
exploatare a petrolului, cãrbunelui, gazelor, sãrii, aurului ºi argintului consumul de gaze naturale, Ion Basgan apreciazã o creºtere atât în
într-o perioadã extrem de complicatã din punct de vedere economic, 1932, cât ºi în 1933, creºtere datoratã în principal consumului gazelor
social ºi politic, atât pentru România, cât ºi pentru întreaga lume. din regiunea petroliferã.
Dr. Ion Basgan apreciazã cã în perioada 1929-1933, Totodatã, s-a observat cã în acea perioadã, consumul gazului
exploatarea petrolului în România s-a fãcut neeconomic, prin exporturi metan din Ardeal era în descreºtere, în condiþiile în care gazele din
excesive care au condus la secãtuirea unor rezerve. În plus, preþurile regiunea petroliferã erau consumate numai dupã extracþia gazolinei
extrem de scãzute practicate, au permis marilor întreprinderi petrolif- prin dezbenzinare. Ion Basgan aprecia cã în acea perioadã, cantitãþi
ere sã-ºi asigure beneficiile prin mãrirea cantitãþii manipulate. Deja din importante de gaze rãmâneau neîntrebuinþate.
1936 apãruse o scãdere alarmantã a producþiei petrolifere a României, Între anii 1929-1933, Ion Basgan a constatat cã industria car-
fãrã ca sã se fi creat între timp acea industrializare ºi dezvoltare a boniferã din România lucra numai pentru consumul intern, consumul
mijloacelor de producþie care ar fi putut asigura o structurã economicã de cãrbuni fiind în scãdere din cauza concurenþei pãcurii. Aceastã
bazatã pe mai mulþi factori de producþie. scãdere a consumului de cãrbuni a atras dupã sine ºi o scãdere a pro-
Pentru perioada analizatã de Ion Basgan, 1929-1933, pro- ducþiei. Astfel, indicele producþiei carbonifere a fost de 78 în 1930, 63
ducþia de þiþei a României tindea sã se menþinã la un maxim atins, în în 1931, 54 în 1932 ºi 47 în 1933. Principalul consumator era C.F.R.-
raport cu cerinþele dezvoltãrii perioadei respective, cu zãcãmintele ul care folosea 22 la sutã pãcurã ºi 78 la sutã cãrbuni. În plus, preþul
explorate ºi cu posibilitãþile de plasare pe piaþa mondialã. Între anii cãrbunilor din Valea Jiului, calculat comparativ cu anul 1929, variind de
1929-1933 exportul de produse petrolifere al României s-a dublat, în la an la an, a condus la o serie de perturbaþii în domeniul economic, în
condiþiile în care consumul european de produse petrolifere crescuse special în cel al consumatorului de cãrbuni. Investiþiile importante
în 1933, deºi a existat tendinþa de micºorare a importului, datoritã spir- fãcute în acest sector de activitate au condus la realizarea unei vizibile
itului autarhic ce a dominat politica anului 1933. ameliorãri a calitãþii cãrbunilor din Valea Jiului. Acest fapt a condus la
Faptul cã la acea datã, economia europeanã se afla într-o reducerea simþitoare a costului tonei de apã vaporizatã ºi deci a reduc-
conjuncturã ascendentã, este ilustrat de importul de produse petrolif- erii bugetului C.F.R. prin economisirea unei importante cantitãþi de
ere oferit Angliei, Franþei ºi Germaniei. Aceste elemente, precum ºi combustibil, în condiþiile unei proporþii constante între consumul de
cele care ilustrau deja o dezvoltare tehnicã ºi o creºtere a consumului pãcurã ºi cãrbuni. Faþã de anul precedent, Ion Basgan remarcã o
mondial, ca urmare a ieºirii din criza economicã a multor þãri, i-au per- uºoarã creºtere pentru anul 1933. Valoarea totalã a cãrbunilor extraºi
mis lui Ion Basgan sã prognozeze conjunctura favorabilã a anului 1934 este, totuºi, în continuã scãdere pe parcursul ultimilor cinci ani. De

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

202 203
asemenea, în acest sector de activitate, se constatã ºi o descreºtere triale, producãtoare de venituri ºi devize necesare relansãrii

ION BASGAN Un inventator de geniu


a numãrului personalului întrebuinþat în exploatarea cãrbunilor. economiei.
Analiza datelor din domeniul exploatãrii sãrii îl face pe Ion În ceea ce priveºte prelucrarea þiþeiului, punctul de vedere al
Basgan sã constate cã producþia de sare între anii 1930-1931 a mar- lui Ion Basgan susþinea cã aceastã activitate sã se facã raþional, con-
cat o descreºtere, iar începând cu anul 1932 aceasta înregistreazã o comitent cu activitãþile de conservare ºi economisire a zãcãmintelor
uºoarã creºtere. petrolifere ºi prin modernizarea metodelor de prelucrare a þiþeiului ºi
Pentru producþia de aur ºi argint, Ion Basgan considerã cã mãrirea procentului de benzinã obþinutã din materia brutã. Pentru
existã deja progrese notabile datoritã atenþiei deosebite acordate în realizarea acestei politici de prelucrare a þiþeiului, Ion Basgan consid-
exploatarea regiunilor aurifere din regiunile Munþilor Apuseni ºi Baia era cã este necesar ca statul sã se implice cu fermitate în încurajarea
Mare. În aceastã situaþie, preþul aurului a fost staþionar, iar cel al argin- efectuãrii de investiþii corespunzãtoare în acest sens. Ca urmare a
tului în scãdere. acestei politici , Ion Basgan susþinea cã se va obþine o creºtere a con-
În Raportul economic al secþiunii petrolului întocmit de Ion sumului intern, datoritã în primul rând creãrii unei industrii viabile,
Basgan sunt evidenþiate o serie de aspecte cu imperative economice legate de structura þãrii, prin care sã se asigure independenþa
ale politicii petrolului. În acest sens, Ion Basgan considerã cã evalu- economiei româneºti ºi ridicarea standardului de civilizaþie. În acest
area rezervelor de petrol ale þãrii constituie un punct de plecare în sens un consum intern eficient ºi raþional nu poate fi gândit decât prin
alcãtuirea planului economic de viitor al României. Totodatã, România crearea bursei interne a petrolului.
dispunea la acea datã (1938) de terenuri „cunoscute, sigure ºi proba- În ceea ce priveºte politica pe care trebuie s-o aplice statul
bil petrolifere”, cu o rezervã ce se cifra la cca. 35 milioane tone. În român în legãturã cu exportul de þiþei, Ion Basgan era de pãrere cã tre-
acest sens, Ion Basgan propunea ca pentru explorarea ºi exploatarea buie reduse cantitãþile exportate în favoarea consumului intern ºi sã
acestor zãcãminte sã se facã investiþii pe termen lung, cu posibilitãþi de creascã pe cât posibil numai produsele finite. Pentru cã Ion Basgan
amortizare într-un timp mai lung decât acela „cu care erau deprinse era un mare patriot, întreaga sa viaþã ºi activitate a legat-o de intere-
capitalurile în exploatarea zãcãmintelor bogate, aflate astãzi în faza sele þãrii, de capacitatea de apãrare naþionalã. În acest sens, politica
epuizãrii”. În schimb, susþinea în continuare Ion Basgan, „regimul viitor sa economicã viza crearea, în funcþie de posibilitãþile terenurilor, a rez-
al minelor ce este în curs de elaborare, trebuie sã aducã norme clare, ervelor de zãcãminte descoperite ºi apoi a depozitelor de produse
simplificãri de formalitãþi inutile, degrevãri fiscale, încurajãri, posibilitãþi finite, în toate centrele strategice ale þãrii, precum ºi dezvoltarea indus-
de explorare pentru toþi cei care doresc ºi pot, recompense pentru cei triilor producãtoare de muniþii ºi material de rãzboi, bazate pe produse
ce executã explorãrile în mod conºtiincios, precum ºi sancþiuni severe extrase din derivatele petrolului ºi gazelor.
pentru cei ce nu-ºi respectã obligaþiile luate”. În lucrarea Principiile politicii economice în legislaþia petrolif-
În ceea ce priveºte exploatarea, Ion Basgan considera cã erã din România, Ion Basgan considera cã legislaþia petroliferã joacã
aceastã activitate „va trebui sã fie raþionalã, economicã ºi astfel exe- un rol important în economia naþionalã ºi ea constituie totdeauna un
cutatã ca sã poatã asigura Statului o rezervã de duratã neatacabilã”. obiect de discuþie, atât în interiorul þãrii, cât ºi în afarã. Pentru activ-
În acest sens, statul trebuie sã ducã o politicã de formare, creare ºi itãþile privind exploatarea petrolului este foarte important sã se real-
stimulare a capitalului naþional, concomitent cu susþinerea unor activ- izeze armonizarea intereselor de moment ale statului cu progresul
itãþi de dimensiuni naþionale, prin acordarea în exploatare a celor mai omenirii. În plus, Ion Basgan considera cã statul român nu trebuie sã
bune terenuri ale statului, în condiþiile pe care le putea suporta la vre- mai repete greºeala de la sfârºitul secolului trecut în ceea ce priveºte
mea aceea. În felul acesta se spera ca procesul de industrializare al indiferenþa asupra importanþei legislaþiei petrolului ci, dimpotrivã, sã
þãrii sã capete dimensiuni favorabile prin crearea de noi ramuri indus- facã abstracþie de interesele de moment ºi sã urmãreascã mai mult

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

204 205
problemele prin prisma intereselor de duratã ale neamului, pentru a Statului ºi petrolul din subsolul celorlalte proprietãþi. Atunci când el

ION BASGAN Un inventator de geniu


conferi industriei petrolifere o altã structurã care sã permitã statului lucreazã în subsolul Statului, capitalul este apãrat; pe când atunci
român sã-ºi impunã interesele politice cu mai multã uºurinþã în com- când lucreazã pe proprietãþile þãrãneºti el este supus pericolului de a
plexul intereselor economice europene. Profesorul Ion Basgan consid- fi scos juridic din drepturile sale ºi poate fi chiar ameninþat în existenþa
era cã pânã la sfârºitul secolului XIX legislaþia petroliferã nu a fost lui. Din cauza lipsei unui cadastru în acea vreme în România, drep-
clarã, mai mult, ea fiind cuprinsã în legislaþia minierã. Pentru a-ºi argu- turile de proprietate nefiind clare, concesionarul legal nu gãseºte
menta afirmaþiile fãcute, Ion Basgan face o scurtã trecere în revistã a apãrarea legalã, iar proprietarul nu poate sã dea garanþia cuvenitã.
principiilor legislaþiei începând cu secolul trecut, de la Codul Calimachi Faþã de aceastã situaþie nesigurã ºi în urma agitaþiilor surven-
(publicat în 1817), care prevedea la art. 183 cã materiile gãsite în sub- ite, a apãrut în 1904 „Legea pentru consolidarea dreptului de a exploa-
sol sunt proprietatea principalilor domnitori. ta petrolul din proprietãþile particulare”. Aceastã lege face o inovaþie în
În acest sens, meritã sã aducem la cunoºtinþa cititorului modul materie de proprietate minierã. Concesiunea este consideratã ca un
de abordare ºi tratare de cãtre Ion Basgan a principiilor politicii eco- drept mobil ce se pãstreazã prin transcriere în registre speciale de
nomice prezente în legislaþia petroliferã din România. Astfel: transcripþiuni. Aceasta, chiar în cazul când se descoperã cã dreptul de
„...Regulamentul Organic al Principatelor Române din 1832, concesiune nu a fost acordat de proprietarul adevãrat. Astfel, se
recunoaºte prin art. 178 proprietarului, pe terenul cãruia se descoperã creeazã proprietatea aparentã. Proprietarul adevãrat nu are dreptul de
mine, dreptul de exploatare direct sau indirect, pe baza unei redevenþe despãgubire decât în contra proprietarului aparent ºi, prin justiþie, pro-
de 10% din beneficiu. Articolul urmãtor mai specificã cã Domnitorul prietarul adevãrat poate sã-ºi valorifice dreptul stabilit prin actul de
poate concesiona dreptul de exploatare asupra bogãþiei subsolului, concesiune asupra redevenþelor ºi altor drepturi ce se cuvin propri-
atunci când proprietarul suprafeþei nu este dispus a-l exploata ºi în etarului aparent. Prin aceastã lege s-a asigurat liniºtea exploatatorului
acest caz i se acordã proprietarului suprafeþei, o redevenþã pentru ºi siguranþa capitalului.
despãgubirea suprafeþei ocupate. În baza legii din 1895, perimetrele ce le concesiona Statul nu
Codul civil român din 1865 cuprinde, la art. 489-491, ideea cã puteau fi mai mari de 40 ha. Durata concesiunii era de maximum 30
proprietarul pãmântului dispune de proprietatea suprafeþei ºi a sub- ani ºi redevenþa era fixatã la 4% din venitul net al exploatãrii. Statul
solului, el putând face toate sãpãturile ce gãseºte de cuviinþã, trãgând mai primea o arendã de 20 lei pro hectar concesionat, precum ºi
foloasele ce reies din acestea, respectând însã cele prescrise de legile impozitele care se percepeau atât la terenurile particulare, cât ºi la
ºi regulamentele privitoare la mine. cele ale Statului.
Legea Minelor din 1895 stabileºte un regim legal de cãutare a Prin regulamentele de la 1899 ºi 1900, se mãreºte redevenþa
zãcãmintelor ºi de exploatarea lor. Aceastã lege a lui Petre Carp, lasã, care se percepe acum din brutto, la 10-15%; suprafaþa perimetrelor de
ca ºi înainte, proprietarului suprafeþei libertatea de a dispune de concesiune se mãreºte pânã la 100 ha, iar durata concesiunii pânã la
suprafaþã ºi subsol, cu excepþiile prevãzute de servituþi. El trebuie însã 50 ani. Pe baza legii din 1895 Statul a concesionat 225 ha, iar pe baza
sã obþinã de la Stat un permis de explorare sau drept de concesiune. regulamentelor de la 1900 a mai concesionat 1.810 ha.
Dacã proprietarul nu poate sau nu vrea sã exploreze sau sã În urma experienþelor fãcute pânã la 1900 se observã în
exploateze zãcãmântul din subsolul proprietãþii sale, atunci Statul, ca România o orientare a politicii Statului mai precisã ºi se stabilesc
reprezentant al interesului general hotãrãºte exploatarea zãcãmântu- urmãtoarele principii ce trebuiesc urmãrite:
lui prin mijloacele fixate în lege. 1. Crearea unei rezerve de viitor în terenurile petrolifere ale
Dupã Legea Minelor din 1895, capitalurile investite în petrol Statului.
sunt supuse la douã regimuri, în funcþie de petrolul din subsolul 2. Mijloacele de transport trebuiesc sã fie în mâinile Statului.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

206 207
3. Sã se evite o acaparare a terenurilor concesionabile. Dupã rãzboi s-a pus imediat problema unificãrii regimului

ION BASGAN Un inventator de geniu


Din cauza acestor principii, încercãrile fãcute de marile grupuri minier. Încã de la reforma Legii Minelor din 1895 ºi prin legea de
capitaliste internaþionale de a concesiona în bloc terenurile petrolifere expropriere se introduce principiul cã subsolul terenurilor expropriate
ale Statului, la începutul secolului al XX-lea, deºi a creat vii discuþii sã devinã proprietatea Statului. În interesul unei cât mai raþionale
politice interne, nu a reuºit. exploatãri a bogãþiei noastre petrolifere se cere ca aceastã idee sã fie
Legea 1.Lahovary din 1906 a fost elaboratã pe baza principi- lãrgitã pentru ca întregul subsol, oricui ar aparþine, sã devinã propri-
ilor de mai sus ºi la 18.4.1909 apare Legea A. Djuvara care are ca etatea Statului.
scop stimularea ºi îndrumarea Capitalului naþional în industria Prin Constituþia din 1923 ºi Legea Minelor din 1924, Statul
exploatãrii petrolului. devine unicul proprietar al zãcãmintelor petrolifere, cu respectarea
Legea prevede diviziunea în loturi a regiunilor declarate petro- drepturilor câºtigate ºi a obligaþiunilor contractate atât de Stat, cât ºi de
lifere ºi exploatabile, reþinându-se 1/4 pentru rezerva Statului. Loturile particulari.
erau scoase în licitaþie pe categorii de întreprinderi ºi suprafaþa lor nu Pânã acum Statul a jucat mai mult un rol de arbitru în dez-
putea depãºi 30 ha. Durata concesiunii se reducea din nou la 30 ani ºi voltarea industriei petrolifere, fãrã a afirma o politicã activã. A împied-
se introduce redevenþa progresivã de la 9-20%, în raport cu producþia icat ca terenurile sale sã poatã intra într-o singurã mânã capitalistã ºi
zilnicã a sondei. a cãutat sã favorizeze orice iniþiativã venitã din þarã sau de peste
La 1913 se acordã prin Legea consolidãrilor elaboratã de N. graniþã, cu scopul dezvoltãrii industriei petrolifere. Ba, putem afirma,
Xenopol ºi Take Ionescu un supliment de garanþie întreprinderilor care cã Statul nu a avut pânã acum o politicã de susþinere a intereselor ºi
activeazã în industria extractivã a petrolului. iniþiativelor interne, manifestate atât de bogat în epoca ce a precedat,
La terminarea rãzboiului s-au alipit la România, provincii care în dezvoltarea industriei petrolifere, intrarea în joc a marilor capitaluri
veneau cu principii de legislaþie minierã provenite din alte state. internaþionale. Dacã Statul român, prin politica sa de legiferare, ar fi
Principiile legilor miniere austriece ºi ungare erau conduse luat la timp mãsurile pentru încurajarea iniþiativelor particulare
dupã sistemul regalian. Substanþele miniere sunt considerate la orig- naþionale ce se dezvoltaserã în epocã pânã la 1900, aceste între-
ine cã nu aparþin nimãnui; ele sunt „res nullius”. Dreptul de a le exploa- prinderi s-ar fi putut dezvolta în mod normal, aºa cum s-a întâmplat în
ta este acordat de Stat în virtutea puterii sale regaliene. orice altã þarã în care Statul ar fi avut grija, în primul rând, a iniþiativelor
Regimul minier al petrolului ºi gazelor naturale din þinuturile interne.
Criºana, Maramureº ºi pãrþile ungureºti era fixat prin legea ungarã din România, ca Stat producãtor de petrol, având cele mai pro-
17 ianuarie 1911. explorarea ºi exploatarea acestor zãcãminte consti- ductive terenuri din Europa centralã ºi occidentalã, trebuia sã aibã o
tuie un drept exclusiv al statului. legislaþie minierã petroliferã care sã-i permitã apãrarea intereselor
În Transilvania, Banat ºi Bucovina se aplicã regimul fixat prin economiei sale proprii ºi ale apãrãrii naþionale, în faþa unei politici inter-
legea minierã generalã austriacã din 1854. naþionale ce devenea din ce în ce mai ofensivã ºi care îºi arãta intenþia
În Bucovina regimul pentru petrol, ozocheritã ºi substanþe bitu- de a transforma þara noastrã într-un câmp de luptã pentru stãpânirea
minoase era fixat ºi prin decretul din 12.9.1886, care statua cã aceste petrolului.
substanþe, dacã ele sunt utilizate pentru obþinerea de uleiuri lampante, România încearcã sã afirme, de data aceasta, o politicã de
nu cad sub dreptul regalian, ci rãmân la dispoziþia proprietarului apãrare a intereselor pentru stãpânirea bogãþiilor de care dispune pen-
suprafeþei. tru interesele economiei ºi apãrãrii naþionale în faþa noii politici mondi-
În Basarabia dreptul proprietarului suprafeþei se întindea ºi ale a petrolului. În acelaºi timp, ea a cãutat sã încadreze totdeauna
asupra subsolului. interesele ei în cele generale ale omenirii civilizate.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

208 209
Prin legislaþia din 1923 ºi 1924 s-a lãsat toatã libertatea de respectate de lege. Toate întreprinderile ºi-au luat obligaþia de naþion-

ION BASGAN Un inventator de geniu


activitate capitalurilor strãine, dar s-a cãutat sã se ajungã la o naþion- alizare, în afarã de „Româno-Americanã”, filiala lui Standard Oil ºi
alizare a marilor întreprinderi cu ajutorul bogãþiilor de care dispunea, „Astra Românã”, filiala lui Dutch-Shell.
prin trecerea în patrimoniul sãu a subsolului, bogãþie care constituia un Dar, legea minelor nu interzice dreptul de explorare ºi chiar de
capital acumulat important ºi real, demn de a sta alãturi cu cele inter- exploatare definitiv pentru societãþile care nu se naþionalizeazã, cãci
naþionale ale marilor întreprinderi existente. lasã o posibilitate de lucru ºi pentru ele, sã poatã achiziþiona în mod
Pe baza acestor idei, legea minelor din 1941 cuprinde urmã- normal terenuri ale Statului, fãrã a le pune nici o restricþie pentru cazul
toarele principii: când ele au ajuns la petrol (art. 34 ºi 180).
1. Statul în calitatea sa de unic proprietar al zãcãmintelor Se prevãd la art. 181 condiþii speciale de a putea obþine
petrolifere are dreptul exclusiv de a reglementa transmiterea propri- perimetre în exploatare de la Stat ºi pentru societãþile care nu vor sã
etãþilor exploatabile; punã în minoritate pe capitaliºtii strãini ºi au acþionari români pentru cel
2. Aceste terenuri vor deveni concesionabile numai dupã ce puþin 25% din capital.
lucrãrile de exploatare au dovedit existenþa unui zãcãmânt productiv Aceastã lege din 1924, care a dat posibilitatea de conlucrare
rentabil; între capitalul strãin ºi capitalul naþional, a stârnit totuºi o puternicã agi-
3. Acordarea concesiunilor de exploatare se face numai pe taþie ºi o adevãratã campanie condusã de anumite interese ale marii
bazã de capacitate tehnicã ºi financiarã; finanþe internaþionale în contra guvernului român. Se respecta capitalul
4. Se asigurã pe baza permisului exclusiv, exploatatorului de strãin ºi i se dãdea posibilitatea de conlucrare fãrã a ajunge la reforme
drept de preferinþã în limitele perimetrului acordat; revoluþionare de interzicere sau confiscare ca în alte State (Rusia,
5. Acordarea concesiunii se face pe bazã de redevenþã, fie Mexic etc.). ªi totuºi, România nu a putut sã-ºi menþinã prin legea
sub forma unei asociaþii între Stat ºi societate, fie prin combinarea minelor acest principiu, cãci în 28 martie 1929 s-a promulgat o nouã
ambelor sisteme; lege aminelor prin care nu se mai fac distincþii între capitalul strãin ºi
6. Participarea proprietarilor terenurilor la capitalul între- capitalul român la acordarea perimetrelor de exploatare ale Statului,
prinderii cu atribuirea unei redevenþe din producþia brutã; ele fiind puse pe picior de completã egalitate, lãsându-se liberã ºi cir-
7. Participarea personalului la beneficiile întreprinderii ºi, în culaþia acþiunilor. De asemenea, s-a lãsat completa libertate în
fine; desemnarea persoanelor consiliului de administraþie ºi direcþiunii între-
8. Principiul de naþionalizare a industriei petrolifere rãmâne ca prinderilor, cerându-se numai pentru personalul tehnic superior ºi infe-
o necesitate a economiei ºi apãrãrii naþionale, cãutând a o face inde- rior o proporþie de 75% pentru cetãþeni români.
pendentã de activitãþile politice ale intereselor strãine. Legea Minelor din 1929 prevede numai douã forme de conce-
Prin acestea, Statul, care este liber de a-ºi exploata terenurile siuni, ºi anume: concesiuni pe bazã de redevenþe ºi asociaþiuni între
sale prin cine va stabili el, acordã concesiunile sale numai între- Stat ºi întreprinderea concesionarã. Suprafaþa perimetrului de explo-
prinderilor constituite ca societate anonimã minierã românã, în care rare prin permis exclusiv era 100-400 ha în legea din 1924 ºi se
cetãþenii români trebuie sã deþinã cel puþin 60% din capitalul social. mãreºte la 400-1.000 ha. Suprafaþa perimetrului de explorare, dupã
De asemeni, Statul acordã terenurile sale întreprinderilor exis- legea din 1924, avea o întindere de 50 ha, pentru primul perimetru din
tente la acea datã, care se obligã a se naþionaliza, în sensul de a trece jurul punctului explorat cu rezultat favorabil; 30-50 ha pentru cel de-al
cel puþin 55% din capitalul lor în mâini româneºti, în decurs de 10 ani. doilea perimetru ce revenea de drept unor societãþi ce îndeplineau
Aceasta nu împiedicã însã nici o întreprindere de a-ºi continua anumite condiþii, celelalte având 10-40 ha. Prin legea din 1929
lucrãrile de exploatare pe terenuri particulare cu drepturi câºtigate ºi perimetrele de exploatare au o suprafaþã proporþionalã cu întinderea

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

210 211
terenului declarat proprietate concesionabilã pe baza unui punct poate fi constatat prin observaþii geologice la suprafaþã.

ION BASGAN Un inventator de geniu


explorat ºi aceastã suprafaþã nu poate fi mai micã de 50 ha. Când Categoria a doua cuprinde terenurile situate între 2-20 km, în
suprafaþa concesionabilã este de 100 ha, exploatatorul obþine 75% ºi jurul exploatãrilor existente ºi unde presupusele accidente tectonice
dacã suprafaþa concesionabilã este între 100 ºi 200 ha, el obþine 75% existente nu pot fi constatate prin observaþii la suprafaþã.
din prima sutã de hectare ºi 30% din a doua. Când suprafaþa conce- Categoria a treia cuprinde terenurile din regiuni necunoscute,
sionabilã este de 300 ha sau mai mare, atunci exploatatorul are drept unde nu existã exploatãri petrolifere.
la 75% din prima sutã de hectare, 50% din a doua ºi 25% din sutele Pentru categoria a întâia se acordã terenuri de explorare prin
urmãtoare, ceea ce revine la 150 ha pentru 300 ha explorate favorabil sonde în anumite puncte indicate de Ministerul Economiei Naþionale.
sau 175 ha pentru 400 ha explorate favorabil ºi aºa mai departe. Pentru categoria a doua se instituiesc perimetre de explorare
S-a prevãzut ºi o posibilitate de încurajare a explorãrilor în prin permise exclusive în suprafaþã de 400-1.000 ha, iar pentru cate-
sensul cã atunci când se acordã permisiunea de exploatare la alþii goria a treia se instituiesc þinuturi miniere ce pot merge pânã la 30.000
decât cei care au executat explorarea, aceºtia sã execute o serie de ha.
explorãri într-o regiune indicatã de Stat, pentru fiecare perimetru de Drepturile câºtigate. În privinþa drepturilor câºtigate la bitu-
exploatare acordat mai mare de 40 ha. mine, aceastã lege prevede în art. 277-282 normele speciale de vali-
Redevenþele sunt urmãtoarele: dare a drepturilor câºtigate prevãzute la art. 246.
Pentru prima mie de vagoane 12%. Concesiunile care au fost în exploatare normalã în intervalul
Pentru cantitatea cuprinsã între 1.000-2.000 vag. 15%. de la 1 august 1914 – 4 iulie 1924 sunt recunoscute ºi se valideazã pe
Pentru cantitatea cuprinsã între 2.000-3.000 vag. 17% durata contractului, fãrã a putea depãºi 50 ani de la promulgarea
Pentru cantitatea cuprinsã între 3.000-4.000 vag. 19% Constituþiei. Acele concesiuni care nu sunt puse în exploatare, dar
Pentru cantitatea cuprinsã între 4.000-5.000 vag. 21% care sunt situate într-o comunã pe terenul cãreia la 1 august 1914 sau
Pentru cantitatea cuprinsã între 5.000-6.000 vag. 23% în urma acestei date pânã la 4 iulie 1924 au fost exploatãri normale,
Pentru cantitatea cuprinsã între 6.000-7.000 vag. 25%, vor fi de asemenea recunoscute ºi validate.
crescând astfel pânã la 50% Concesiunile privitoare la terenurile situate în terenuri unde nu
Se împart terenurile petrolifere ale Statului în 3 categorii: viz- au existat exploatãri normale în intervalul 1 august 1914 – 4 iulie 1924,
ibile, probabile ºi posibile. vor fi validate pentru toate bituminele cuprinse în actele de conce-
Prima categorie constituie rezerva de duratã ºi nu poate fi datã siune, dacã validarea lor a fost cerutã în termenul prevãzut de legea
în concesiune decât pe baza unei legi speciale; a doua categorie este minelor din 1924, cu prelungirile acordate ºi dacã au existat lucrãrile
destinatã exploatãrii, iar a treia explorãrii. necesare pentru punerea în exploatare normalã a subsolului în termen
Legea Minelor din 1929 suferã modificãri la unele articole, prin de 10 ani de la publicarea legii minelor din 4 iulie 1924. executarea
legea minelor din 28 martie 1937. Cele trei categorii de terenuri sunt lucrãrilor pentru una din concesiuni dã drept concesionarului sã-ºi
menþinute ºi se fixeazã condiþiile în care ele pot fi date în exploatare. valideze definitiv toate concesiunile aflate în aceeaºi comunã ºi pentru
În partea a doua a legii se fixeazã pentru bitumine lichide un care a fãcut cerere de validare în termen legal.
regim de explorare pe baza împãrþirii terenurilor în trei categorii: Legea precizeazã în art. 279-281 respectarea drepturilor pro-
Categoria întâia cuprinde terenurile care înconjoarã terenurile prietarilor de terenuri care aveau exploatãri proprii de petrol pânã la 4
cu exploatãri existente de minimum 2 km ºi maximum 20 km, pentru iulie 1924 sau aveau terenuri concesionate ºi în vigoare la acea datã.
accidentele bãnuite tectonice. Modificãrile aduse legii minelor din 1924 prin legea din 1929 ºi
Dar, legea minelor nu interzice dreptul de explorare, care 1937 nu au satisfãcut nici aºteptãrile economiei naþionale ºi nici intere-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

212 213
sele strãine ce activau în industria petroliferã. Pentru principiile pro- exploatarea simultanã ºi unitarã, pe unitãþi tectonice, aºa numitele

ION BASGAN Un inventator de geniu


movãrii capitalurilor interne din industria petroliferã, legile din 1929 ºi structuri geologice.
1937 constituie un vãdit regres ºi în acelaºi timp ele nu satisfãceau nici Explorarea ºi exploatarea primesc o încurajare esenþialã prin
interesele strãine ce activau în industria petroliferã. degrevãri de redevenþe importante pentru sondele cu producþie medie,
Legea minelor venea încontinuu în discuþia forurilor compe- zilnic redusã.
tente, fãrã a se putea gãsi o soluþie. În 1940 noi am arãtat în lucrarea Exploratorului i se acordã premii de încurajare sub formã de
noastrã „Petrolul ºi Gazele Naturale în România”, din care am extras redevenþã pe toatã unitatea geologicã descoperitã.
principiile legilor de mai sus, expuse cu aceastã ocazie, cã legea Drepturile câºtigate asupra subsolului sunt recunoscute ºi în
minelor va trebui sã ia în considerare aspectul nou al problemei aceastã lege, cu deosebire cã ele pot fi puse în exploatare în mod
petrolului, caracterizat prin progresul tehnic ºi ºtiinþific care a schimbat forþat, când se gãsesc pe o structurã geologicã pusã în exploatare, dar
raporturile dintre capital, muncã, competenþã ºi teren”. i se recunosc drepturi de redevenþã egale cu cele ale Statului”.
Ministerul Economiei Naþionale a studiat în acest timp o serie Totodatã s-a constatat cã noul proiect de lege a petrolului
de ante-proiecte pentru legea minelor propuse de diferiþi factori intere- cuprinde ºi o serie de mãsuri determinate de starea excepþionalã de
saþi, fãrã a putea lua o soluþie pânã la venirea în fruntea acestui min- rãzboi existentã în acel moment. În acest sens, argumentul factorilor
ister a lui C. Marinescu, cãruia i-a revenit sarcina de a împãca diverse- de putere era cã România, prin aceste mãsuri, nu s-ar încadra prea
le interese cu acelea ale economiei naþionale ºi ale necesitãþilor recla- bine într-o lege cu caracter general ºi de continuitate aplicabilã ºi pen-
mate de timpurile excepþionale de astãzi. tru vremea normalã de dupã rãzboi.
Ministrul C. Marinescu a scos problema din cadrul general al În afarã de aceasta, proiectul de lege a petrolului prezenta
minelor, tratând-o în cadrul special al petrolului. dorinþa de a înlesni promovarea capitalurilor naþionale prin distribuirea
Ministerul Economiei Naþionale a elaborat în acest sens un perimetrelor, însã aceastã dorinþã devenea inoperantã prin modul în
prim ante-proiect de lege a petrolului, care a fost supus discuþiilor celor care se dispunea distribuirea terenurilor petrolifere.
interesaþi. Specialiºti ai timpului respectiv, în frunte cu Dr. Ion Basgan au
Uniunea Naþionalã a Întreprinderilor de Petrol (U.N.I.P.) a fost arãtat în lucrarea mai sus amintitã ºi în memoriul U.N.I.P., cã între-
invitatã sã-ºi spunã cuvântul asupra acestei legi a petrolului, iar prin- prinderile româneºti de petrol care s-au înjghebat atât în epoca
cipiile ridicate de aceasta pentru susþinerea intereselor capitalurilor primelor activitãþi de petrol din þarã înainte de 1900, cât ºi cele ce au
naþionale au gãsit o deosebitã înþelegere la forurile conducãtoare ale luat fiinþã pe baza principiilor naþionaliste din legea minelor din 1924,
Statului. nu s-au putut dezvolta, fie din lipsa unei politici de prevedere în activ-
României i-a revenit sarcina de raportor atât al ante-proiectu- itatea politicã petroliferã a Statului, fie prin modul în care s-a fãcut apli-
lui legii petrolului în cadrul U.N.I.P.-ului, cât ºi al memoriilor ce s-au carea principiilor naþionale din legiuirile anterioare.
prezentat de cãtre U.N.I.P., pentru susþinerea intereselor ce le Mareºalul Ion Antonescu, Conducãtor al Statului în acel
reprezenta. moment, a acceptat principiile ridicate de U.N.I.P. Iatã câteva frag-
Cu aceastã ocazie s-a remarcat cã noul proiect de lege mente din rezoluþia sa, pusã pe acel memoriu:
aducea principii noi de legiferare petroliferã de un vãdit progres eco- „Dl. Marinescu va studia ºi va þine seama de interesele supe-
nomic. rioare româneºti ºi particulare ºi de Stat, în stabilirea noului regim al
„Pentru prima oarã se þie seama cã petrolul ºi gazele sunt exploatãrilor ºi explorãrilor.
minerale fluide, influenþate de jocul forþelor ce-ºi fa echilibrul în Necesitatea câºtigãrii rãzboiului ne impune sã dezvoltãm la
zãcãmânt. Pe acest considerent se organizeazã explorarea ºi maximum producþia. Aceasta însã nu trebuie sã o facem cu compro-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

214 215
miterea industriilor româneºti. Din contrã, directivele date de mine, Experienþa acumulatã pânã la acel moment a demonstrat cã

ION BASGAN Un inventator de geniu


continuu prevãd în cadrul necesitãþii de rãzboi, nu numai asigurarea societãþile petrolifere cu capital intern nu au reuºit sã se grupeze, cu
drepturilor noastre actuale, dar ºi îmbunãtãþirea unei situaþii moºtenite toatã iniþiativa luatã de Ministerul Economiei Naþionale de a încuraja
care este destul de rea ºi grea din cauzele cunoscute. aceste regrupãri prin credite speciale ºi rezerve de terenuri pentru
Marii vinovaþi de ieri de politica nenorocitã care s-a fãcut cu exploatare. Petrolistul român s-a dovedit din totdeauna a fi un individ-
aceastã imensã avuþie naþionalã ºi nepreþuitã armã de luptã, sunt ualist prin excelenþã, care cu greu poate accepta unirea în grupuri mai
aceia care pretind sã fac eu, în timp de rãzboi, ceea ce nu au fãcut sau mari.
stricat Domniile lor în 40 de nai. Timpul a fost prea scurt pentru a putea sã ofere cuiva posibil-
Totuºi, am datoria sã îndrept o situaþie fãrã sã compromit vic- itatea sã analizeze rezultatele practice ale acestui decret-lege în ceea
toria. ce priveºte promovarea capitalului naþional din industria petroliferã.
Domnul Marinescu, de acord cu toþi factorii, va gãsi soluþia Totodatã experienþa în domeniul petrolifer avea sã arate cã
care sã armonizeze toate interesele, fãrã sã compromitã nici ali- plafonul instituit pentru cei ce nu pot beneficia de avantajele naþionale
mentarea rãzboiului la maximum posibil, nici interesele Statului”. ale legii, cu va trebui coborât pentru a permite ºi societãþilor româneºti
În urma acestei înþelegeri deosebite, gãsitã la conducerea mai mici, care au dat dovadã de capacitate tehnicã ºi economicã, de
Statului, celelalte intervenþii ºi „protocoale” încheiate de reprezentanþii a beneficia de încurajarea legii.
diferitelor grupe de interes interne ºi externe au cãzut ºi noul decret- În afarã de acestea, decretul-lege menþionat a subordonat
lege a petrolului a apãrut la 17 iulie 1942. principiile juridice principiilor tehnice, cu scopul de a obþine rezultate
Aceastã lege a încurajat în primul rând întreprinderile mari practice reclamate urgent de timpurile excepþionale de astãzi.
petrolifere, indiferent de naþionalitatea capitalurilor lor, punându-le la În comunicarea „Exploatarea raþionalã a zãcãmintelor de
dispoziþie cca. 500.000 ha grupate în 12 þinuturi petrolifere ºi mai petrol”, prezentatã la al XII-lea Congres al A.G.I.R. (Galaþi, octombrie
multe structuri geologice pentru explorarea ºi exploatarea subsolului 1934), Ion Basgan prezintã o serie de aspecte ale activitãþii de
petrolifer. exploatare a zãcãmintelor de petrol din România. Cu aceastã ocazie
Exploratorului i se acordã o structurã întreagã, iar Statului i se este prezentatã politica statului care ar trebui aplicatã în exploatarea
rezervã drepturi pe structura a doua ºi a treia. Legea dã dreptul zãcãmintelor petrolifere, bazatã pe principii stabile, de duratã, în
Statului de a invita la acestea explorãri capitalul naþional, rezervându- funcþie de situaþia zãcãmintelor ºi care sã permitã totodatã luarea
i cote speciale di suprafeþele petrolifere ale Statului ºi acordându-i mãsurilor de apãrare în faþa evenimentelor de conjuncturã. De aseme-
simþitoare avantaje sub formã de degrevãri fiscale, reduceri de rede- nea, Ion Basgan semnaleazã necesitatea urgentãrii campaniei de
venþe ºi impozite, credite ºi altele. inventariere a zãcãmintelor petrolifere, precum ºi explorãrii
Legiuitorul decretului-lege din 17 iulie 1942 vede posibilitatea zãcãmintelor din regiunile noi, presupuse a fi petrolifere.
promovãrii capitalului naþional în industria petroliferã numai prin gru- Creºterea consumului intern de produse petrolifere ºi de gaz
parea lui în mari unitãþi industriale, singurele apte de a satisface oblig- metan se poate obþine, în primul rând, prin mãrirea randamentului
aþiunile explorãrilor ºi de a corespunde realizãrilor reclamate de tehni- industrializãrii producþiei petrolifere. În felul acesta se încurajeazã ºi
ca ºi economia petrolului. În consecinþã, pentru a putea beneficia de industriile bazate pe acest consum. De asemenea, autorul propune
avantajele acordate de aceastã lege, capitalul naþional trebuie sã se înfiinþarea unei Burse interne a petrolului ºi instituirea unor reglemen-
grupeze neapãrat în societãþi de cel puþin 400.000.000 lei capital, tãri privind exportul, pe baza unei politici de exploatare raþionalã a
acordând în acest scop un termen limitat pânã la 31 decembrie 1942, zãcãmintelor, pentru a opri exportul de petrol brut ºi pentru a încuraja
prelungit ulterior tot pe termen limitat. exportul produselor industrializate. Pentru aceasta, autorul considerã

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

216 217
cã trebuie înfiinþat de urgenþã „un organ de stat cu caracter de investi- tipuri de trolii, americane, germane ºi româneºti, care permit sãparea

ION BASGAN Un inventator de geniu


gaþii, cercetãri, gândire ºi creare, pentru studierea problemelor ºi sondelor la 2.000 metri în 2-3 luni.
fixarea mãsurilor impuse, fie în cadrul restrâns al zãcãmintelor de Preocupãrile lui Ion Basgan în domeniul forajului necesar ali-
petrol, fie într-un cadru mai general al combustibilului sau al problemei mentãrii cu apã a unor zone vitrege de acest fluid, se regãsesc în
miniere”. studiile fãcute ºi în lucrãrile executate de cãtre acesta.
Aceastã propunere era argumentatã prin lipsa de coordonare „În acest sens, este ºi cazul Dobrogei, consideratã o regiune
care exista la acel moment, între Ministerul Minelor, Ministerul de lipsitã de apã ºi în special de apã potabilã. Cu toate cã þãrmurile ei
Finanþe ºi Ministerul de Comunicaþii, respectiv, Cãile Ferate. sunt scãldate de apele mãrii ºi ale Dunãrii, alimentarea populaþiei cu
Mai mult, crearea acestui organ de stat ar fi oferit o anumitã apã se face prin puþuri din Loess sau din pânza de calcare sarmaþiene.
stabilitate, coerenþã ºi independenþã decizionalã, atât de necesare Aceastã apã nu corespunde calitãþii apei potabile ºi este insuficientã
pentru asigurarea unei „politici în raport cu interesele superioare, cu pentru necesitãþile regiunii. De aceea, trebuie întreprinse o serie de
realitãþile naturei ºi progresul tehnic al civilizaþiei”. cercetãri pentru a studia problema hidrologicã a Dobrogei ºi pentru a
În lucrarea „Noi ºantiere de petrol în România” (prezentatã la acþiona, în consecinþã, prin foraj”.
Congresul Minier din Leoben, 2 septembrie 1937), Ion Basgan con- Pânã la data la care Ion Basgan fãcea aceste consideraþii
sidera cã pentru a menþine actuala producþie petroliferã a României ºi, despre problemele generate de lipsa alimentãrii cu apã a Dobrogei, se
în perspectivã, pentru a o dezvolta, este absolut necesar sã se contin- executase un prim lot de zece sonde pentru cãutarea apei în subsol ºi
ue activitãþile de descoperire de noi terenuri petrolifere prin explorãri se constatase cã utilizarea acestei ape din subsolul Dobrogei este
cu sonde la mari adâncimi între 2.000-3.500 metri. legatã de posibilitatea de a fora sonde în rocile stâncoase ale
Afirmaþiile fãcute de ilustrul savant sunt fundamentate de Dobrogei. În concluzie, alimentarea Dobrogei u apã subteranã era o
nivelul progresului în tehnica forajului ºi a exploatãrii. Ion Basgan era problemã de ordin tehnic ºi economic, problema tehnicã având
ferm convins cã România are multe posibilitãþi de terenuri petrolifere. rezolvarea prin experienþa amintitã mai sus. Extracþia apei se putea
În sensul celor afirmate, Ion Basgan considera cã la baza cuvetei face cu ajutorul pompelor cu piston acþionate prin motoare cu explozie.
Transilvaniei, sub zãcãmintele de gaze, este posibil sã existe În acelaºi mod, Ion Basgan considerã cã poate fi rezolvatã
zãcãminte petrolifere. De asemenea, considera cã regiuni posibile problema alimentãrii cu apã a staþiunilor balneare ºi climaterice ce se
petrolifere trebuie socotite regiunea Maramureº, în nordul þãrii, Platoul gãsesc pe malurile Mãrii Negre ºi care duc o lipsã acutã de apã pota-
Moldovei în prelungirea regiunii Moineºti ºi regiunea Carpaþilor bilã.
Meridionali în Oltenia, la vest de râul Olt. În ceea ce priveºte preocupãrile lui Ion Basgan în domeniul
Cele mai indicate zãcãminte petrolifere ale României, Ion macroeconomiei, este mai mult decât relevant sã prezentãm cititorilor,
Basgan le considera ca fiind cele din zona Flyschului, iar cele mai integral, lucrarea „Rolul statului în industrializare”.
bogate zãcãminte în zona Neogenului. Din cele expuse veþi observa prezenþa unor idei favorabile
În zona marginalã a Flyschului, Ecogenul ºi Oligocenul erau unei industrializãri care sã satisfacã cerinþele Românei pentru a fi un
considerate de profesorul Ion Basgan staturile purtãtoare de stat puternic organizat pe principiul economiei complexe. În sensul cã,
zãcãminte petrolifere, iar zona Neogenului sunt Mecþianul ºi Dacianul România trebuie sã dispunã de cãi de comunicaþie, de materii prime
(situate în partea sudicã a Carpaþilor Meridionali), care conþin necesare într-o mãsurã aproape suficientã ºi de posibilitãþi de
zãcãmintele bogate ale României. finanþare pentru o industrializare puternicã ºi sistematicã.
În finalul comunicãrii, Ion Basgan aminteºte despre posibil- Realizarea acestei industrializãri, dupã pãrerea lui Ion
itãþile tehnice oferite prin forajul cu sistemul „Rotary”, dotate u ultimele Basgan, trebuie sã se înfãptuiascã într-un tempo accelerat. Fapt care

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

218 219
nu poate fi conceput decât prin impulsul ce trebuie sã-l imprime Statul Cu cât întârziem sã realizãm o industrializare sistematicã ºi

ION BASGAN Un inventator de geniu


vieþii economice. În acest sens, Statul trebuie sã aibã o organizare raþionalã nevoilor specifice româneºti, riscãm independenþa noastrã
specialã a corpului sãu tehnic pentru a schimba complet mentalitatea economicã ºi expunem independenþa noastrã politicã, creând în
funcþionarului sãu. De asemenea, Statul trebuie sã stabileascã precis Centrul Europei un teritoriu de minimã rezistenþã.
industriile ce trebuie create, cât ºi capacitatea lor în cadrul unui pro- Atunci când marile dictaturi ale Europei trãiesc în timp de pace
gram naþional, aprobat de forurile constituþionale ºi încetãþenit în men- sub regimul naþiunilor mobilizate, noi nu putem trãi într-un „dolce
talitatea opiniei publice. franiente”, fãrã a fi criminali faþã de noi înºine.
În acea perioadã extrem de grea pentru þarã, Ion Basgan Iatã de ce Statul este direct interesat în industrializare ºi, în
susþinea cã „potenþialul de guvernare a partidelor se va aprecia dupã consecinþã, este îndreptãþit sã intervinã în primul rând în luarea
posibilitãþile de finanþare ºi înfãptuirile programului naþional, constatat mãsurilor pentru aceastã înfãptuire.
în indici calculaþi de institute sau birouri economice neutre”. În acest Lãsa-va Statul aceastã grea problemã pe seama iniþiativei pri-
sens, statul, prin pârghiile sale de comandã, tarif vamal, contingentare, vate pânã ce ea se va naºte sau însãºi faptul cã noi suntem chemaþi
controlul devizelor, legislaþia industrialã etc., va mijloci dezvoltarea ºi forþaþi sã parcurgem etapa de industrializare într-un timp cu mult mai
industriei metalurgice grele, a mijloacelor de fabricaþie, în scopul scurt decât l-au parcurs Statele din Occidentul Europei, ne impune sã
creãrii industriilor mecanice, maºinilor textile, agricole, cât ºi a indus- recurgem la modalitãþi mai rapide de înfãptuire.
triilor de apãrare naþionalã. Oare putem neglija experienþa ce se dezvoltã la graniþele
De aceea, susþinea Ion Basgan, „o nouã legislaþie industrialã noastre, unde industrializarea se desfãºoarã cu paºi gigantici?
este imperios reclamatã de necesitatea unificãrii legislaþiei pentru Nu simþim oare foarfecele înfãptuirilor colective la dreapta ºi la
toate þinuturile þãrii, pe principiul sindicalizãrii industriilor pe ramuri de stânga Statului nostru, fie ele chiar bazate pe mizeria sau elanul plin
producþie ºi reglementãrii cartelurilor, precum ºi de o absolutã necesi- de abnegaþie al mulþimii delirante care ne ameninþã sã ne striveascã=
tate a controlului investiþiilor”. Ne sunt scumpe iniþiativa, libertatea ºi prosperitatea individu-
În continuare vom vedea cât de actuale sunt aceste concepþii alã, dar ne este ºi mai scump viitorul acestui neam! Iubim libertãþile
în viziunea marelui patriot român Ion Basgan: democratice, dar în cadrul unui Stat puternic ºi independent.
„Rolul industriei, în general, în cadrul unei economii naþionale România a trecut totdeauna paºnic la reforme sociale radi-
este bine cunoscut, industria garantând de siguranþa, independenþa ºi cale, atunci când acestea au bãtut la graniþele þãrii.
prosperitatea economicã. Astãzi trebuie sã gãsim posibilitatea de adapta avantajele
Crearea industriei ºi dezvoltarea mijloacelor de producþie în înfãptuirilor colective ale naþiunilor mobilizate în timp de pace, în cadrul
raport cu nevoile interne, bazate pe structura economicã a României, libertãþilor democratice.
este o necesitate imperioasã a timpurilor noastre. În consecinþã, atât iniþiativa, cât ºi luarea mãsurilor de înfãp-
Proporþionarea acestei industrii trebuie sã corespundã pieþii tuire a industrializãrii necesare, revin Statului ºi de aici deducem ºi
interne ºi cu oarecari speranþe pentru piaþa balcanicã; cu excepþia rolul preponderent ce-l are în industrializare.
unor industrii bazate pe prelucrarea materiilor prime indigene, care Pentru a înfãptui industrializarea necesarã României trebuie
sunt capabile de un export industrial de razã îndepãrtatã. sã fim conºtienþi de ceea ce dorim sã facem ºi în acest scop sã fie con-
O dezvoltare mai mare a acestei industrii nu poate fi con- vinsã întreaga naþiune ºi fiecare dintre partidele politice ºi forurile con-
ceputã datã fiind tempo ºi capacitatea de dezvoltare a industriilor stituþionale de conducere.
statelor vecine, majoritatea lor fiind cu mult mai înainte în gradul de Aceastã unanimitate de vedere nu se poate realiza decât pe
industrializare dupã voinþi ºi necesitãþi bine precizate. baza unui program bine studiat ºi adânc difuzat în mijlocul Naþiunii,

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

220 221
pentru ca atât iniþiativele private, cât ºi cele de Stat sã se integreze în itãþile de transformare în raport cu nevoile apãrãrii naþionale. Structura

ION BASGAN Un inventator de geniu


acel program care sã reprezinte viitorul cãtre care se îndreaptã comerþului nostru interior ne indicã compartimentele cãtre care trebuie
Naþiunea. sã se dezvolte industria, pentru ca sã satisfacã, pe de-o parte con-
Se pare cã astãzi omul poate întrucâtva prevedea viitorul cãtre sumul intern, iar pe de altã parte sã evitãm plãþi peste graniþã,
care se îndreaptã o naþiune într-un sens voit sau studiat, astfel cã înlesnind astfel mãrirea soldului activ al balanþei noastre comerciale,
astãzi, cuvintele cronicarului „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om care trebuie sã acopere anuitãþile datoriei noastre externe ºi totodatã
sub vremi” nu mai corespund realitãþii timpurilor, când omul în luptã cu sã permitã importul materiilor prime ºi minereurilor necesare industriei
natura, a câºtigat din ce în ce tren prin intermediul ºtiinþei ºi al indus- grele.
triei.
Nu vedem România un Stat puternic ºi independent cu
bogãþia ºi economia asiguratã decât atunci când vom avea o þarã pre-
vãzutã cu: drumuri moderne, ºosele, cãi ferate, cât ºi mijloace de INDICII PRODUCÞIEI CANTITATIVE
transport terestre, aeriene ºi fluviale; o electrificare puternicã în lungul INDUSTRIEI ROMÂNEªTI
ºi latul þãrii; o industrie grea capabilã sã întreþinã industria de arma- 1927 = 100
ment, sã alimenteze industria pentru crearea mijloacelor de producþie, Tabelul 1
maºini agricole, motoare, tractoare, maºini textile, manufacturiere,
precum ºi pentru industriile alimentare.
Iatã ce trebuie sã voim cu toþii, iatã un ideal, obligatoriu de
atins pentru generaþia care a urmat generaþiei ce a creat realizarea
idealului milenar teritorial al României.
Dacã nu vom ºti sã realizãm aceasta, vom fi mai prejos de
înãlþimea generaþiei trecute ºi vom fi responsabili de inacþiunea noas-
trã faþã de generaþiile viitoare.
Dacã aceasta este ceea ce dorim, sã vedem acum ce putem
realiza din acestea în raportul cu necesitãþile prevãzute ºi posibilitãþile
ce ni le prezintã materiile prime ale þãrii, industria existentã în þarã ºi
structura economicã.
Din studierea acestor probleme în raport cu scopul ce-l Tabelul indicilor producþiei cantitative a industriei româneºti
urmãrim va reieºi de la sine ceea ce Statul trebuie sã întreprindã, dupã buletinul nr.I, anul III, 1935 al I.R.C. pune în evidenþã gradul dez-
respectiv care este rolul Statului în industrializare. voltãrii industriei, constatând cã în decada 1925-1935 producþia indus-
trialã s-a mãrit ºi a depãºit dublul în industria manufacturierã, a
energiei electrice, a bunurilor de consumaþie ºi a mijloacelor de pro-
STRUCTURA INDUSTRIEI ROMÂNEªTI ducþie.
Principiul autarhiei care dominã astãzi comerþul mondial ca o
Capacitatea industriei noastre trebuie sã corespundã în primul consecinþã a tendinþelor de emancipare a Statelor agricole, de sub
rând acoperirii actuale a pieþei interne, având posibilitãþi de mãrire pe influenþa ºi dominarea economicã a Statelor cu puternice industrii, prin
mãsurã ce piaþa internã se dezvoltã ºi, totodatã, sã prezinte posibil-

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

222 223
industrializare, la care acestea au rãspuns prin agrarizare, a avut o

ION BASGAN Un inventator de geniu


influenþã vãditã în dezvoltarea industriei româneºti, puternic accentu-
atã în ultimii ani.
Dacã gradul de dezvoltare a industriei româneºti nu se poate
asemui industrializãrii cu mijloace colective din U.R.S.S., prezintã
totuºi un caracter vãdit al unui Stat ce merge spre industrializare.
Indicele industriei extractive depãºeºte cu mult cadrul dez-
voltãrii restului industriei ºi aceasta se datoreºte în întregime industriei
extractive petrolifere. Aceasta a luat o dezvoltare cu caracter de secã-
tuire necorespunzãtoare a zãcãmintelor cunoscute, sub directa încu-
rajare a Statului, care gãseºte aici posibilitatea echilibrãrii bugetului ºi
a reamplasãrii golului lãsat de diminuarea exportului de cereale în bal-
anþa comercialã, neglijând interesele prezente ºi mai ales viitoare ale
economiei naþionale, dup cum am arãtat documentat ºi în altã ocazi-
une11 Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilor ºi problema
combustibilului, I.R.E. de Dr. Inginer Ion Basgan).

STRUCTURA COMERÞULUI EXTERIOR

COMERÞUL EXTERIOR.
IMPORTUL PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE

Cantitãþi = mii chintale; Valori = milioane lei


Tabelul 2

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

224 225

ION BASGAN Un inventator de geniu


Tabloul 3
COMERÞUL EXTERIOR.
EXPORTUL PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE

Cantitãþi = mii chintale; Valori = milioane lei

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

226 227
Tabloul comerþului nostru exterior ne aratã în primul rând cã Industria grea se menþine ºi se dezvoltã în State cu suprafeþe

ION BASGAN Un inventator de geniu


exportãm 88.540.000 chintale, cantitate în valoare de 13.666.800.000 ºi populaþie mai micã decât în România, ca Cehoslovacia, Austria etc.
lei ºi importãm 6.658.800 chintale, cantitate în valoare de lei ºi în State lipsite de minereuri de fier ºi chiar de combustibil, ca Italia.
13.208.400.000 în 1934, exportãm marfã ieftinã ºi importãm marfã Impedimentele ce stau în faþa noastrã sunt aºa de sur-
scumpã. montabile ºi stã în putinþa noastrã de a voi sã le înlãturãm ºi aceasta
Industriei îi revine meritul de a mãri valoarea la Kg a mãrfii este posibil numai printr-o politicã de Stat conºtientã.
exportate, adicã valorificarea mai bunã a muncii româneºti prin Pãrerile exprimate de a instala aceste industrii în porturile
industrializarea agriculturii, ceea ce d-l M. Manoilescu a arãtat atât dunãrene cu acces la mare, utilizând ºi combustibilul din regiunea
de precis22 Politica Economicã a României faþã de deprecierea mon- petroliferã, apar ca foarte judicioase.
dialã, I.S.R., 1932, de M. Manoilescu
. Se impune deci încurajarea creãrii industriilor bazate pe prelucrarea MATERIILE PRIME
produselor agricole, petrolifere ºi forestiere, a principalelor produse ale
exportului românesc, adicã prelucrarea mãrfurilor destinate exportului Prosperitatea Statelor din Occidentul Europei s-a bazat ºi evi-
pentru mãrirea valorii. denþiat în decursul veacurilor trecute, pe mãsurã ce acestea au
La import posturile principale sunt textilele vegetale (lânurile ºi exploatat bogãþiile coloniale ºi au înfiinþat pe teritoriul metropolelor, în
pãruri) cu industriile derivate, fierul, aparate, maºini ºi motoare, imediata apropiere a zãcãmintelor carbonifere, industria grea ºi indus-
vehicule. triile de prelucrare a materiilor prime importante, fãcând apoi export de
Reducerea acestor preþuri la import este posibilã prin mãrirea materii fabricate în þãrile agricole neindustrializate în detrimentul
mijloacelor de producþie, crearea industriilor metalice ºi dezvoltarea economiei naþionale a acestora din urmã.
industriei metalurgice. Astãzi, când economia complexã este imperativul emancipãrii
Indicele mijloacelor de producþie este în creºtere, dupã cum se Statelor înapoiate, când State lipsite de combustibil ºi de materii prime
vede din tabloul de mai sus ºi deci în ultimul an s-au creat puternice au dovedit cã ºtiu sã întreþinã o puternicã industrie naþionalã, România
industrii textile în þarã, care au tendinþa de a reduce considerabil trebuie sã-ºi gãseascã imperiul sãu colonial în propriul sãu subsol, cu
importul României, totuºi aceastã problemã se prezintã cu dificultãþi, condiþia ca aceastã exploatare sã se facã raþional ºi cu grijã pentru
ce se lasã greu de înlãturat, prin faptul cã România nu posedã generaþiile viitoare, mai ales în ceea ce priveºte materiile prime ce nu
minereuri de fier suficiente cunoscute care sã prezinte în condiþiile se pot reface.
actuale politice ºi sociale o conjuncturã favorabilã investirii capitalului
în aceastã direcþie. SOLUL
Agricultura este complet neutilizatã atât ca motoare, tractoare,
cât ºi ca maºini agricole, automobilele vehiculelor motorizate, precum Solul României se prezintã fertil ºi cu o gamã bogatã de vari-
ºi aparate ºi maºini de tot felul. Toate acestea, astãzi se importã, ast- etãþi. Se gãsesc cereale de tot felul, fructe, vinuri, fâneþe, animale, tot
fel cã piaþa internã este susceptibilã de a permite viabilitatea unei ast- ce poate asigura hrana populaþiei cu mari posibilitãþi de mãrire a pro-
fel de industrii. ducþiei ºi de valorificare printr-o chibzuitã industrializare ºi competen-
Dacã la aceasta adãugãm nevoile de armament ale apãrãrii tã organizare a desfacerii exportului produselor finite de o valoare
naþionale, ale aviaþiei, care se reazemã tot pe industria grea, vom superioarã celor de azi.
înþelege imediat ºi cât de urgentã este aceastã problemã ºi gradul de Avem o bogatã producþie forestierã ce s-a exploatat abuziv,
dezvoltare ce trebuie sã-l imprimãm în soluþionarea ei. capabilã de o mai bunã valorificare.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

228 229
România este lipsitã însã de bumbac ºi cauciuc pentru care Statul va facilita pe toate cãile interne, tarif vamal, C.F.R., cât

ION BASGAN Un inventator de geniu


vom rãmâne încã tributari strãinãtãþii pânã la încetãþenirea bumbacu- ºi prin convenþii comerciale importul minereului.
lui ºi pânã la fabricarea sinteticã a cauciucului în þarã. Problema cocsului metalurgic poate fi rezolvatã prin schim-
barea procedeului chimic, utilizând energia electricã sau gazele din
SUBSOLUL Ardeal ºi regiunea petroliferã33 Contribuþiuni la studiul combustibilu-
lui mineral în cadrul problemei energiei, I.R.E.,
Dispunem de importante zãcãminte petrolifere, combustibil, nr. 35 ºi 39, p. 406, de ing. G. Damaschin
lichid ºi gazos, exploatate abuziv de cãtre grupurile financiare mondi- .
ale ºi din a cãror producþie peste 80% se exportã, constituind cca. 70% O perspectivã sinteticã asupra materiilor prime ne deschide
în cantitate din exportul României, în timp ce alte State ca SUA ºi în orizonturile viitoarei dezvoltãri a industriei ºi ne indicã politica eco-
ultimii ani URSS au redus considerabil exportul acestui produs, con- nomicã ce trebuie urmatã, þinând totodatã seamã ºi de excedentul
sumându-l în industriile interioare, obþinând astfel o mai bunã valorifi- demografic, care se cifreazã la un sfert de milion anual.
care în avantajul economiei ºi muncii naþionale.
Dispunem de imense zãcãminte de cãrbuni evaluate la cca. CUM POATE INTERVENI STATUL
1.000 ani dupã consumul de astãzi, nepuse în valoare ºi industria lor
extractivã lucreazã mult sub posibilitatea capacitãþilor, luptând pe piaþa Principiul autarhiei ºi lipsa minereului de fier, a bumbacului, a
internã cu concurenþa pãcurii ºi la export neputând pãtrunde decât cocsului metalurgic, materii prime absolut necesare vieþii economice
dupã ce se vor face investiþiile necesare de înnobilare ºi prelucrare. moderne, lipsa capitalurilor mobile necesare, precum ºi ofensiva
Producþia de sare a României este susceptibilã a fi mult industriilor vechi la adãpostul puterii politice a Statului ce stau la
mãritã, nenumãrate straturi de sare stând neexploatate. Producþia de spatele lor, constituiesc probleme ce depãºesc cadrul iniþiativelor par-
sare poate fi utilizatã în diverse fabrici chimice ºi mai ales la export. ticulare ºi nu se pot rezolva decât cu ajutorul ºi în cadrul problemelor
Avem zãcãminte de aur ce produc cca. 5.000 kg anual, cu de Stat.
posibilitãþi de dublare, argint, cupru, minereuri de plumb (bauxit) atât Iniþiativa particularã ºi intervenþia Statului trebuie sã conlu-
de cãutat astãzi în industrie ºi aviaþie; mercur, micã ºi alte metale. creze una cu alta ºi sã se sprijine reciproc.
Toate aceste minereuri ale subsolului þãrii noastre prezintã o Iniþiativa particularã sã se dezvolte în toatã amploarea ºi cu
prea neînsemnatã producþie, deºi sunt în bunã parte în cantitãþi remar- toatã vitalitatea, iar în momentul când ea devine neputincioasã sã se
cabile, constituind fiecare în parte importante materii prime pentru declanºeze organismul respectiv de Stat pentru desãvârºirea operei
diverse industrii. începute.
O campanie de explorare minierã a subsolului trebuie execu- Sunt cunoscute pârghiile de intervenþie ale Statului: tariful
tatã cu scopul stabilirii rezervelor, pe baza cãrora s-ar putea calcula vamal, completat astãzi cu contingentarea ºi politica de devize, legis-
investiþiile proporþionale ce se pot face. laþia industrialã, furniturile de Stat, politica de credit, politica socialã,
Astãzi asistãm la o exploatare minierã unilateralã, secãtuind regiile comerciale de Stat, societãþile anonime cu cointeresarea
þara de cea mai cãutatã materie primã a civilizaþiei moderne, în timp ce Statului, monopolurile de Stat, impozitele etc.
cãrbunii, aurul, argintul, cuprul, bauxita, mica, mercurul ºi altele nu pot Iatã câteva posibilitãþi de acþiune a Statului pentru a realiza în
fi puse în valoare. Minereurile de fier ºi problema fierului este cea mai industrializare armonizarea avantajelor înfãptuirilor colective, cu
dificilã. Minereurile cunoscute pânã astãzi sunt suficiente pentru respectarea iniþiativei particulare ºi în cadrul constituþiei actuale.
aprovizionarea industrie siderurgice existente.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

230 231
POLITICA VAMALÃ Tot legile industriale vor prevedea obligativitatea ºi procedura

ION BASGAN Un inventator de geniu


procurãrii furniturilor de Stat de la industria internã. Sumele ce au tre-
Prin tariful vamal, contingentare ºi politica devizelor, Statul cut graniþa pentru furniturile de Stat reprezintã capitaluri mari care ar fi
poate prohibi importul produselor industriale finite, favorizând fabri- putut aduce mari venituri economiei naþionale, dacã ele ar fi fost uti-
carea lor în þarã. Aceastã mãsurã trebuie sã fie categoricã pentru lizate la crearea industriilor respective în þarã.
industriile care gãsesc materii prime necesare ºi solul ºi subsolul þãrii Statul trebuie sã creeze de urgenþã în þarã, singur sau în com-
ºi cu caracter îngãduitor pentru industriile ce trebuiesc sã-ºi importe o binaþie, industria pentru: maºinile agricole de tot felul, motoare pentru
parte din materiile prime. aviaþie, automobile ºi tractoare, precum ºi industria grea pentru
Materiile prime brute de orice fel trebuiesc lãsate libere fãrã apãrarea naþionalã.
nici un fel de restricþie la import ºi pe mãsura industrializãrii interne sã În fine, legislaþia industrialã va trebui sã fie categoricã pentru
se interzicã exportul materiilor prime din þarã, ºi anume: sã aibã car- utilizarea integralã a muncii româneºti prevãzând sancþiuni aspre aba-
acter complet prohibit exportul materiilor prime brute ale subsolului, cu terilor.
excepþia sãrii ºi produselor carierelor de piatrã de construcþie; încura- Aportul specialiºtilor strãini, mai ales în problemele de organi-
jarea exportului produselor subsolului, în raport cu producþia ºi în zare ºi instalare a noilor ramuri de producþie va fi solicitat temporar ºi
mãsura satisfacerii comerþului intern. va servi tocmai ca o excepþie ce va confirma regula generalã. Statul va
trebui sã întreþinã ºi sã susþinã diplomatic elementele autohtone în
LEGISLAÞIA INDUSTRIALÃ strãinãtate pentru formarea specialiºtilor necesari.
O asemenea legislaþie industrialã care va permite Statului
Industria existentã din þarã s-a dezvoltat pe baza legilor: contractarea obligaþiunilor economice va trebui sã fie completatã con-
„Mãsuri generale pentru a veni în ajutorul industriei naþionale” din 1887
comitent cu o nouã lege a corpului tehnic, pe specialiºti.
ºi „Legea pentru încurajarea industriei naþionale” din 1912.
În situaþia de azi trebuie sã recunoaºtem cã Statul se gãseºte
D-l ing. C. Budeanu, în raportul prezentat Congresului Uniunii
în imposibilitatea de a-ºi asuma asemenea rãspunderi; sau fãcând-o,
Generale a Industriaºilor din România, februarie 1936, evidenþiazã
constituie un element de intervenþie negativã, dupã cum a dat dovadã
avantajele ce se acordau industriei prin aceste legi, arãtând necesi-
tatea unei noi legislaþii ºi enumerã apoi proiectele de legi industriale ce de cele mai multe ori pânã în prezent.
s-au dezbãtut în ultimii ani fãrã a fi realizate. Întreprinderile de Stat în regie comercialã, societãþi anonime
Proiectele d-lor N. Vasilescu-Karpen, 1932, I. Lugojianu 1933 cu aportul Statului etc. vor putea fi conduse sau controlate de spe-
ºi G. Leon 1935, insistau asupra încurajãrii industriei, controlând cialiºtii respectivi din corpul tehnic reformat, provocând o stimulare prin
investiþiile industriale ºi cartelurile. Proiectul d-lui M. Manoilescu din constatarea rezultatelor întreprinderilor.
1930 urmãreºte în special sindicalizarea legalã a industriei pe ramuri Rezultatele tehnice ºi economice ale acestor întreprinderi de
de producþie. Stat vor trebui sã constituie în opinia publicã ºi forurile constituþionale
Vom reþine aºadar necesitatea unei noi legislaþii industriale, un stimulent pentru partidele politice ce guverneazã, pentru ca aces-
care sã satisfacã proiectele ce s-au prezentat, izvorâte din necesitatea tea sã fie interesate ºi sã le acorde tot sprijinul necesar.
vieþii economice precum ºi din tendinþele prezente care sã permitã
Statului de a contracta obligaþiuni de idustrializare acolo unde iniþiativa
particularã nu s-a produs sau s-a arãtat insuficientã. De asemenea,
adaptarea industriei de tot felul la nevoile apãrãrii naþionale în cazuri
de forþã majorã.

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

232 233
FINANÞAREA INDUSTRIEI mulþimii ºi suspendarea datoriilor externe mãcar pentru un numãr lim-

ION BASGAN Un inventator de geniu


itat de ani ceea ce au fãcut sovietele, suspendând pentru totdeauna
S-a afirmat foarte des lipsa capitalului indigen necesar datoriile externe”.
finanþãrii unei industrii, nesocotind posibilitãþile metodelor colective de
finanþare ºi mai ales posibilitatea investirii în industrializare a capi-
talurilor cu care plãtim importul atâtor produse textile, maºini ºi chiar INTERVIURI
armament. Miliarde ºi miliarde pleacã din þarã pentru importul acestor
produse fabricate cu materii prime ce se gãsesc ºi în þara noastrã.
Vãzurãm mai sus cã numai furniturile de Stat pe câþiva ani au atins La acest capitol al vieþii lui Ion Basgan, nu ne-am propus sã
cifra de 14 miliarde. Politica vamalã ºi controlul devizelor constituie reproducem toate interviurile pe care savantul român le-a dat de-a lun-
conjunctura favorabilã pentru atragerea capitalurilor strãine blocate în gul existenþei sale, ci numai pe acelea care au avut o deosebitã sem-
þarã la finanþarea noilor industrii. nificaþie pentru conºtiinþa tuturor inventatorilor din România, cât ºi un
Controlul preþurilor la export a produselor petrolifere, precum impact semnificativ asupra cetãþeanului român, nu neapãrat inventa-
ºi înfiinþarea bursei petrolului vor putea acumula în þarã beneficiile tor, cu privire la fenomenul complex al creativitãþii ºi valorificãrii în
industriei petrolifere care în trecut ºi astãzi se îngrãmãdesc în cen- industrie a brevetelor de invenþie. În plus, Ion Basgan a þinut sã sub-
tralele din strãinãtate a grupurilor financiare interesate. linieze, de fiecare datã când a avut ocazia, despre pericolul nere-
Oferind acestor capitaluri blocate cât ºi celor din strãinãtate o cunoaºterii dreptului de autor care îl aºteaptã uneori pe inventator. De
posibilitate sigurã de remunerare onestã, la adãpostul autarhiei, sun- fapt, acest lucru poate fi considerat, în lumea creatorilor ºi nu numai,
tem siguri cã Statul Român va determina fiinþarea industriilor absolut ca o ironie a soartei, în care laurii recunoaºterii societãþii se transfor-
necesare dezvoltãrii noastre economice. mã uneori în coroanã de spini.
Bugetul Statului încaseazã cca 6 miliarde anual dupã urma În 1968, în „Viaþa Studenþeascã”, lui Ion Basgan îi apare un
industriei petrolifere, sub diferite forme. interviu, consemnat de Romulus Rusan. Cu acest prilej, redactorul sur-
Zãcãmintele petrolifere constituiesc o bogãþie naþionalã ce se prinde, cu talent, importantele momente din viaþa ºi preocupãrile pro-
iroseºte astãzi fãrã a fi înlocuite în patrimoniul avuþiei naþionale. Ar fi fesionale ale lui Ion Basgan.
echitabil dacã mãcar jumãtate din acest venit al bugetului ar fi între- „Pe o stradã centralã,, dar nu prea arãtoasã din Bucureººtiul
buinþat investiþiilor de industrializare. vechi,, locuieººte de treizeci de ani unul din oamenii pe care istoria vor-
Acestea se impun cu atât mai mult cu cât într-un numãr oare- bitã ºi scrisã a tehnicii noastre a avut ocazia sã-ll pomeneascã de
care de ani zãcãmintele petrolifere se vor epuiza ºi în consecinþã atât numeroase dãþþi. Uneori,, cu entuziasm imediat,, alteori cu orgolioasã
Statul, cât ºi balanþa comercialã se vor afla dezechilibrate dacã o nouã nostalgie,, numele doctorului ing. Ion Basgan a fost subiect pentru
industrie nu le vor înlocui. dese comentarii,, mai ales în legãturã cu o invenþþie care,, omologatã în
Dar, în afarã de veniturile Statului din industria petroliferã, rez- urmã cu trei decenii în S.U.A. ºi România,, a fundamentat la vremea sa
ervele din zãcãmintele petrolifere disponibile, rezervele de aur din tehnica modernã a forajului petrolier. Rãzboiul ºi alte circumstanþþe,,
Munþii Apuseni, capitalurile destinate importului de maºini ºi arma- apoi dificultatea de a prezenta marelui public,, într-o o manierã accesi-
ment, capitalurile strãine blocate în þarã sau cele externe disponibile, bilã,, esenþþa descoperirii,, au stagnat pentru multã vreme rãsunetul
mai dispunem la rigoare ºi de posibilitãþile ce au constituit armele prin- evenimentului la un nivel pur constatativ. Pânã când azi,, perspectiva
cipale uzitate de URSS în marea industrializare realizatã: apelarea la unei noi contribuþþii originale aflate pe masa oficiilor de invenþþii din
o parte din venitul naþional cu concursul populaþiei, sprijinit pe elanul douã continente,, precum ºi deschiderea unei acþþiuni de repunere în

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

234 235
posesia vechilor drepturi de autor,, neglijate în rãstimp de unele firme Cu aceleaºi brevete am propus, lucru ºi mai important, un nou

ION BASGAN Un inventator de geniu


beneficiare din strãinãtate,, l-a
au adus din nou pe doctorul Basgan în sistem de foraj care (foarte schematic, exprimându-mã acum) consta
centrul atenþþiei publice. Înconjurat de colaboratori – dintre care ing. în (cer scuze cititorilor dv. Pentru limbajul de astã datã cam esoteric)
Dan Bodnãrescu îi face cunoscute prin conferinþþe,, lucrãrile – inventa- aplicarea la capãtul de jos al garniturii de foraj a unei greutãþi egale cu
torul sexagenar este,, în 1968,, una din figurile cele mai prestigioase ale greutatea lichidului dislocuit PLUS presiunea de sãpare. În acelaºi
tehnicii româneººti. timp, folosind geniala contribuþie a compatriotului nostru George
Cazul rezumã cât se poate de complet drama ºi bucuriile Constantinescu, fondatorul sonicitãþii, preconizam utilizarea transmi-
vocaþþiei de inventator. Omul aflat cu un picior pe pãmânt,, cu celãlalt în terii energiei sonice de la suprafaþã la sapã, creând astfel un nou sis-
neant,, are mereu prilejul – mai ales atunci când,, tehnician,, vorbeººte o tem de foraj din lume, forajul rotativ simultan percutant, mai pe scurt
limbã incomunicabilã sensibilitãþþii curente – sã cunoascã eclipse mai forajul sonic. Aplicarea celor douã invenþii nu numai cã a asigurat dintr-
lungi decât ziua,, rãsãrituri mai vii decât soarele. o datã o verticalitate perfectã a forajelor, dar ºi un randament superior
- Inventatorul e cel care a trecut primul printr-un punct. El are cu 30 la sutã în costul operaþiei, fapt recunoscut imediat nu numai prin
deci o calitate axiomaticã. Dacã v-am ruga, totuºi, sã rezumaþi istoricul omologarea brevetelor mele, dar ºi prin ecourile din presa mondialã de
invenþiilor dumneavoastrã din anii ’30, cum a-þi face-o? specialitate. Câmpurile de la Ochiuri, Gura Ocniþei, Ceptura, Moineºti
- În 1925, când îmi începeam eu cariera în petrol, venind de (unde am observat fenomenul ca inginer la „Steaua Românã”), pe
pe bãncile unui institut austriac în câmpurile de sonde din Valea urmã de la Piscuri, Rãzvad, Mãrgineni, Moreni-Ghirdoveni (unde mi-
Prahovei, la noi se trãia încã în preistoria forajului modern. Dacã în am aplicat invenþia ca director tehnic la Societatea „Petrolifera”) au
America începuserã forajele rotative, ºantierele noastre utilizau încã intrat astfel în analele istoriei mondiale a petrolului.
sistemele canadiene, cu percuþie, prin care se realiza abia într-un an - Departe de a fi o întâmplare, faptul confirmã, credem. Un
ce se fãcea peste ocean într-o lunã. Revoluþia sistemului Rotary a drept al pãmântului românesc – vatrã strãveche a extracþiei þiþeiului. Aþi
mãrit uluitor adâncimea sondelor ºi producþia lor. Câtã vreme ea a avut tradiþii de branºã în familie?
rãmas în domeniul artei ºi nu a intrat în acela al tehnicii ºtiinþei, totul a - În mod direct, nu.
mers bine. Dar cu timpul sondele Rotary au început sã manifeste - Atunci, poate, tradiþii cãrturãreºti...
fenomene îngrijorãtoare: devieri de 15-25o de la verticalã, fãrã sã mai - Dacã ar fi sã comunic amãnunte poate puþin prea intime, da.
vorbim de multe ºi dezastruoase ruperi de material. Am avut norocul Familia mea, la poalele Vrancei, îºi cunoaºte arborele genealogic –
sã particip nemijlocit tocmai la introducerea acestei noi tehnici. Opt ani preoþi de þarã – pe o duratã ce depãºeºte trei secole. Pe de altã parte,
de muncã pe ºantier, scutiþi aprioric de posibilitatea rutinei, s-au soldat mama mea ºtiu cã provine dintr-o spiþã de vechi pãstori ardeleni.
cu urmãtoarea observaþie: principiul vechi de peste douã milenii al lui Cutreierãri mioritice, curiozitatea cunoaºterii sãditã într-o celulã
Arhimede lua, în domeniul marilor adâncimi cu care aveam de-a face, româneascã veche ºi totuºi atât de proaspãtã, atât de neexersatã în
un aspect inedit, evident altul decât cel cu care ne obiºnuiserã tratatele speculaþii de culturã? Apoi, fratele meu Vasile a constituit în epocã un
ºi enciclopediile. Garnitura de foraj, la o anumitã profunditate, nu mai caz aº zice senzaþional. Absolvent, la 16 ani, al Liceului Internat din
reacþiona cu acel clasic „corp scufundat într-un lichid”. Întâi practic, pe Iaºi primeºte o bursã instituitã de primarul Lyonului, în acea vreme
urmã verificându-mã teoretic, apoi fndamentând aceastã descoperire Herriot, viitorul preºedinte al Republicii. La 20 de ani, absolvent a douã
pe o demonstraþie riguroasã, am imaginat un nou enunþ al teoriei facultãþi de chimie, una teoreticã ºi alta tehnicã, moare într-un acci-
pãrintelui hidrodinamicii, amendament care a fost brevetat la 18 mai dent, iar ministrul instrucþiunii din Franþa trimite omologului sãu român
1934 în România, la 21 decembrie 1937 în S.U.A., sub denumirea de o scrisoare de condoleanþe în care deplânge moartea unui geniu. Era
„Efectul Basgan”. în 1928. Odaia defunctului rãmâne plinã de sus pânã jos cu lucrãri

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

236 237
neterminate ºi cu imense vrafuri de corespondenþã cu toþi marii - Un om care, ºtiind totul pânã la el, trebuie sã facã abstracþie

ION BASGAN Un inventator de geniu


chimiºti ai lumii. Printre alþii ºi cu Longinescu, compatriot ce va scrie de de stima pe care o poartã acestor idei de pânã la el.
câteva ori despre fostul sãu discipol în revista „Natura”. - Deci un iconoclast cult...
- Suntem, ca toþii latini, un neam de nãscocitori. Latinul este - Da, un om cult care fuge mereu de scleroza meseriei, accep-
prin excelenþã un cercetãtor analitic. Socotiþi cã acest lucru dã con- tând prin asta riscuri incomensurabile. Inventatorul merge mereu pe
tribuþiilor noastre la tezaurul ºtiinþific al lumii un coeficient de pasivi- muchia de cuþit dintre sublim ºi ridicol. El se dezbracã de rutinã ºi se
tate? Cu alte cuvinte, suntem sortiþi, cel puþin în ºtiinþã, dar poate chiar expune gol în vãzul lumii. Condiþia esenþialã este sã nu se lase subju-
în artã, sã rãmânem o seminþie de precursori? gat de teorie. Nuanþând anticul principiu al lui Arhimede, interpretân-
- Eu cred ºi în puterea de sintezã a românului. Am avut (în tot du-l ºi emiþându-l din nou, adaptându-l condiþiilor specifice profesiei
rãul, un bine!) norocul sã ne gãsim în raza unor confluenþe istorice, mele moderne, am adus, cred, un omagiu, la infimele mele proporþii,
geografice, care ne-au fortificat isteþimea, ne-au lungit privirea în viitor. moºtenirii titanului syracuzian, la mormântul cãruia am fãcut anul tre-
În activitatea mea practicã, 43 de ani, am constatat atât la inginerii, cât cut un pios pelerinaj.
ºi la muncitorii noºtri un spirit de inventabilitate foarte pronunþat. Eu - Câteva cuvinte despre stilul dv. de muncã...
însumi mã consider în egalã mãsurã o structurã analiticã ºi sinteticã în - Dezghioc întotdeauna esenþialul, mã concentrez asupra lui ºi
acelaºi timp. Din pãcate, condiþiile de promovare a acestor idei n-au îmi creez în timpul liber momente de destindere. Fac sport (înot),
fost totdeauna cele mai fericite – aºteptãm uneori prea mult confir- vizitez cu orice ocazie muzeele lumii, cãlãtoresc mult. În elaborarea
mãrile strãinãtãþii. Multora din noi li se pare incompatibilã noþiunea de lucrãrilor sunt partizanul unui stil frumos, limpede ºi „romantic” în
inventator român (în viaþã), deºi istoria ºtiinþelor a verificat-o de atâtea acelaºi timp. Detest stilul arid-ºtiinþific.
ori. Experienþa defunctului Comitet de Stat pentru Tehnica Nouã, care - Cum apreciaþi aportul ºcolii în formaþia dv.?
se caracteriza prin aceea cã nu lua în considerare tocmai pe inventa- - Am avut norocul, la ªcoala superioarã de montanisticã din
tori, este elocventã. Leoben (Austria), care mi-a dat diploma ºi titlul de doctor, în 1925 ºi
Sunt, în schimb, unul din cei care îºi pun nãdejdea în activi- respectiv 1933, cu o pleiadã de profesori (în frunte cu Bauer, maestrul
tatea Consiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice, for ce-ºi va face, sunt de Rezistenþa materialelor) orientatã dupã principii pe cât de severe,
convins, o sarcinã de onoare din a include în activul sãu în primul rând pe atât de inginereºti. Ca în întreaga ºcoalã tehnicã germanã, nu se
pe inventatori ºipe creatorii drumurilor noi. Într-o epocã saturatã de punea un accent abuziv pe matematicile superioare, ci pe spiritul just
teorie ºtiinþificã, având probleme vitale încã nerezolvate (sã mã refer de interpretare a fenomenelor. Orientarea mi-a folosit enorm în cei opt
doar la vindecarea cancerului sau, în profesia mea, al stãpânirii litos- ani de experimentãri, imediat urmãtori absolvirii. Apoi, unde sã mai
ferei – cercetãri mai aproape de noi ºi totuºi întrecute de explorarea adaug atmosfera de autentic Heldelberg ce ne însufleþea tinereþile?
cosmosului), orice scânteie, oricât de hazardatã, meritã captatã ºi Societãþile studenþeºti, cu obiceiurile lor de provenienþã medievalã; cu
înteþitã. E linia cea mai modernã, de altfel (ºi voi cita doar cazul „mensuri” obligatorii, þinând de onoare (aceastã cicatrice de la ochi o
Franþei), ca naþiunile sã se bazeze, atâta cât este posibil, pe port amintire dintr-un astfel de duel), cu ceremoniile tradiþionale ale
detectarea, încurajarea ºi exploatarea ideilor proprii pânã în faza sfârºitului de an etc... Îmi amintesc cã, în 1922, societatea pe care o
industrialã. La noi ar fi coapte condiþiile în acest sens – ºi exprim aici prezidam – „Sonda” – a fost singura care nu a aderat la miºcãrile stu-
dorinþa multor entuziaºti care m-au vizitat în ultima vreme, a elaborãrii denþeºti de dreapta ºi port ºi acum emoþia primirii unei scrisori din
unui Club al inventatorilor români... Un club al inteligenþei, al „neb- partea lui Nicolae Iorga, felicitându-mã pentru înþelepciunea noastrã.
uniei”, dacã vreþi. (De altfel, cu marele istoric am avut norocul sã mã întâlnesc direct,
-Cum aþi formula definiþia inventatorului? ºapte ani mai târziu, când, vizitând ºantierul de la Scãioºi, pe care-l

Editura RAPANA Editura RAPANA


Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu Gabriel I. Nãstase ION BASGAN Un inventator de geniu

238 239
conduceam la acea datã, m-a invitat sã conferenþiez în iulie 1929 la Cornel Rusu: Vã mai amintiþi de pedeapsa pe care i-au dat-o Zeii lui

ION BASGAN Un inventator de geniu


Universitatea din Vãlenii vecini, despre „Industria de Petrol”). Cu pri- Prometeu numai fiindcã a îndrãznit. Dar, omul a ieºit din temniþa
etenii români absolvenþi la Leoben ne întâlnim chiar azi o datã pe an neºtiinþei. ªi-a construit alte aripi. Îndrãzneala sa n-a fost zadarnicã. ªi
(mai suntem vreo 25) ºi chiar pentru 24 februarie am onoarea sã con- iatã-l azi, zburând mai repede ºi mai sus decât în cele mai îndrãzneþe
voc la unul din restaurantele bucureºtene întâlnirea anului 1968. vise. Luna pentru omul zilelor noastre este un obiectiv atins. El se
- Succesul ultimei dv. lucrãri („Limitarea efectului presiunii gândeºte acum la zborul spre Marte, spre Venus, spre Jupiter ºi cine
arhimediene ºi a energiei sonice – condiþii esenþiale pentru viitorul ºtie... Îndrãzneala nu are limite. Tot ce e cer e frumos. ªi pãmântul...
forajelor adânci”) ar avea ºansa sã contribuie la elucidarea unei prob- Da e nespus de frumos. Iatã pãmântul; iatã pãmânt.
leme comparabile cu cucerirea cosmosului – strãpungerea litosferei ºi Pãmânt înseamnã hranã ºi diamante, petrol ºi arbori, înseam-
explorarea interiorului pãmântului pânã la aºa-zisa „scoarþã nã munþi ºi deºerturi, înseamnã oceane ºi vulcan. Trãim pe pãmânt de
Mohorovici”, depozitarã de zãcãminte pe cât de ipotetice, pe atât de multe milioane de ani ºi aproape cã nu mai existã un colþiºor al lui fãrã
fabuloase. În ce constã spiritul acestei lucrãri? sã fie cercetat.
- Congresul al 7-le al Petrolului, þinut în Mexic nul trecut, Cum aºa? Pentru cã ºtim zbura. În fond cum e pãmântul?
trãgea concluzia cã viitorul forajului la mari adâncimi stã în forajul rota- Agricultorul: aºa. Minierul: aºa. Sondorul: aºa. Savantul: aºa. Acesta e
tiv simultan percutant (patentat de mine în 1934 la noi, în 1937 în pãmântul nostru. Aceasta e planeta pe care o locuim. Putem spune
S.U.A.). încurajat de succesul comunicãrii mele, pe care aþi citat-o ºi oare cã o cunoaºtem totuºi? Rãspunsul este ferm: nu. Tocmai acesta
dupã consultãri cu Institutul Francez de Petrol, m-am hotãrât sã depun e un paradox al prezentului, cãci nu cunoaºtem încã propria planetã
pe care o locuim. Poate cã niciodatã un echipaj uman, nu va putea
un nou brevet de invenþie, care sã fie o perfecþionare pentru marile
ajunge în mãruntaiele pãmântului, spre centrul lui, cum visa Jules
adâncimi a vechii mele idei, cu atât mai mult cu cât americanii (care
Verne, la 6371 km, acolo unde temperatura e egalã cu cea a soarelui,
vor efectua în nordul insulelor Hawai, urmând începutul sovieticilor din