Sunteți pe pagina 1din 109

GRUPA 11

J~~J,.Jisourazurodsori~~B

r

Gama' variata' de soiuri 1-

-

=

-

iar toamna cu roade gustoase.

ACCESORII: C3 rr&rcu &cfkin$ liberg 0 cazrna C3 foarfece

C3 compost Q arac de suport

Merii pot atinge dimi Unele &idnu

&rite, &el penuu fiecare gradmi pot fi *&sitesoiurile mrespmzihoare. hGl+rnea lor atinge 1,8 m (mroanH hs) gi .1,5 m (pomi cu tulpina hdtg), dar pot fi chiar gi mai Pna+. Diametrul pomilor mai mici este de 2-3 m, iar celd merilor mai mari de 8-10 m. Merii lncep sH produd rod dupH 3-5 ani. Cele rnai mari producfii le dau la *te de 10- 30 ani, dar pot rodi gi la 50 de ani.

sunt autofertile, condiFia de ba rodirii. Un@ pomi trebuie culti vate ate soiuri, cu rolul de polenizator. La cumphrea pomilor, informag-d despre soiurile bune polenizatoare. PrimKvara merii imbrad minunata lor hain%flo& alb5 sau roz.

aes

1 !%pati o groapi de 15-2 ori mai adsnci ~i de 2 ori mai

lata dedt rgdgcina. Adunafigri-

mad6 solul xos.

2 Ti%@ radicinile uscate si pe cele cr6pate. Wi@i

rildicinile la lungime egala.

kurtaficoroana pornului cu o treime.

MA'I'UKAKE

CAKAC'l'EKlS'l'lCI

,,Ingrid Marie"

1,,Gravenst,&"

,,"Y.UCL.

UWWUU

\ &ma Grieven

*Boskoopn

(

mijlocul lui octornbrie

mijld

septembie

shitul lui august

I

tmpuarl lui"pmbrie

lr~itullui septembrie

"v-a~;p+

PC

duke-

acrisoc ideal oentru&mitare; dnt

d-gbui; ~arfum~licurmmat;foarte

ulce; parfumat; idealpenuu depozirare; rcren+aEqi& Id deculdvarc

*b

a+r;

PCDek dub

nu pate fi depozicat

ulce; cu pulpa crocanta; roade abundenre

ma;tan;ideal pcntru dcpmtan; poaivitpw prijicuri $con-

I

Pentru evitarea daunelor din timpul creflerii, fixafi :orespunzZtormerii de uport. Folositi sfoari sau area curnpirati din rnaga- zinele de specialitate.Fixafi pornul cu noduri opt cu 10 crn sub rarnura inferioara. Ca pornul s3 nu se sufoce, desfacefi legatura cdnd rnirul incepe si creasci.

3 Am-$

solul scos cu

compost $ repunefi-lin

groap&.&anjag rtidkclnile pomului. Coletul sfi fie deasupra

suprafqei solului,

5 A~ternetila ridacinile maru- lui pamintul in straturi $i tasafisolul.Udati pomul abun- dent ~i regulat.

4 infiieji aracul 7h sol, la dir- tan@ de 5-8 cm de trunchi.

Fiti atenti sa nu raniti rad6cinlle. Tasati solul in jurul araeului.

Forrnafi o farfurie de udat Forrnafi rnu~uroaieTn jurul trunchiului, astfel apa de

GRUPA 11

1

.

- --.

I

P.4'

.<

I Gridiniiitiscusit

"="

5-

1

Cumparagi rneri cu radicina libera, de calitate garantat& Alegefi porni dt rnai rnari pentru a rodi cat rnai devrerne.

Nu cuwrafi porni uscafi sau porni cu rnulte frunze.

Tnainte de plantare asezafi pornul Intr-o galeata plina

cu api (dreapta, jos).

VARA TlMBllRlU

Ratire

Merelevor fi rnai GinAtoase $irnai gustoase dad4 prima- vara rarnurile sunt rarite la distanfe & 20-30 crn. in&- pirtafi fructele prea apropi- ate c3nd acestea ating 4arnetrul de 2-3 cm.

O IMP ABllMP SRL

Soare. MBrul necesita zilnic cel pufin aase ore de soare.

So1permeabil, bogat R substanp nutritive. Marul, dad are sol corespunzator, rodese tirnp de decenii.

Taiafi rarnurile ranite si pe cele verticale. Mulcifi solul In jurul ridacinii ~i,la nevoie, fertilizafi cu ingra~irnlnt lichid.

RO-P-02-10-014

I

I

Taind fructul se poate stabili sirnplu dad merele sunt coapte sau nu: daca serninfele sunt rnaro, marul este cornestibil. Pentru depozitareTrnpa- chetafi rnerele unul cate unul In hartie, ca sa nu se atinga tntre ele.

~octorulplanrelorI

Petele verzi care devin rnaro-Inchisavertizeazi asupra micozeicare cauzeazi rapinul. Coaja crapa ~idevine rapanoasii. fndepartafi fructele bol- nave. In caz de contarninare rnai grava, stropifi cu sub- stanfa biologicii.

ISBN978-963-86092-8-1

Forme silbatice lmblrinzite

lAKt 31 INbKIJIKt

I

Atinele cu fiucte maripot fiplantate In toate &nile vor rod cu sipanpi.

Toat2 lumea cunoqte arbustul scund care produce bace albas- tre, gustoase gi care este pe meleagurile noastre prezent in piidurile rare de r$inoase. Formele de culturp, inalte gi viguroase, ins2 sunt originare din Statele Unite ale Americii. Fructele acestora sunt la fel de gustoase ca cele sdbatice gi cul- tivarea lor in griidini nu este deloc ~roblematid.Anual aduc produc~iimari. Afinul cultivat este un arbust

pi

cu uqtere dreapt& stu- foasg. fnflorepe In mai pi iunie pi

ue flOri

roz, ce

'

siJ

form& ciorchini laqi. Bacele coapte pot fi recoltate Pncephd din iulie. Avand o perioadfi de postmaturare, fructele afinului

se recolt& epalonat, deoarece la anumite soiuri boabele coapte se pot scutura de la sine.

MIJLOCIU

.Bluettan

I .Patriot"

.mecrop

L

w

(,,H=

1")

,Heennan

(,,Heem 2")

~e~mmp~i;hmari,nri,dbvrm~dehmijkdlui I

cu pnrini, aromi &a;

prcducpe mijlocie

iulie

I

soi vlguros $1 raistent lager; fructe marl, tarc, albastre.

P"dUqjilnaIi~a,~te

dschis, cu pruini, aromi phiti; foarre productiv

soi viguros, tufi robusd; bace tari, albastru-deschis,cu pruini, acrigoare, aromi slabi; producfii mari $i cons- tanre

soi viguros cu tufi vohunind vcmcah bace de

&e

medic, dbasuu-dachis, cu pruina; prod+

mri ci mnann

c~

arbuJti

baccde

I

dim raedic,wi,dk cu pruint&gwm% pro- duqii mijlocii

albastm-d&,

cdplturi; roade In cantirate rnedie

cu pruini, gustoase; nu este raisrent la

iulie

:la skid lui ,die

de la &id iulie

hi

1'

Bacele zemoase, albastre

reprezinta delicatesele indragite ale p5sirilor. Acoperiji arbugii cu plask contra pisarilor pentru a feri roadele de pkiri. Pasarile nu provoacii doar

I daune, ci ajutii In lupta

I impotriva cotarului brun. ASezafi vn qgdina hrani-

august

:la mijlocul lui

toare pentru pasari, ornizile vor disparea qi astfel vefi

I I avea &ai pu$n de lucruin gradins.

ACCESORII:

drenaj Ci folie D nisip Ci humus de turba sau de scoarja

afin la container P cazrna 0 material pentru

1 Afinul mcesiti sol acid. in solul obi~nuitde griidini

sipafi o groapri de 1 x 1 m, adtinci4 de 50 crn. C3ptugifi-o cu folie.

Pun@ in groapi un&ra&d-@- 2 nisip, api ammecap PY

scos cu nisip gi turbri sau hum& -

de scorn.

3 Dad plantafi plante la con- tainer, dgsfacati rAricinile cu

grijri, far3 a le rupe.

1

-.

5 Mulciti solul in jurul plantei cu humus de scoaqa de

, conifer. Valoarea pH a scoaqei stejarului este prea mare.

4 Umplefi groapa cu @mBRtul amelbrat tasafi solul ji udafi

abundent cu apa cu continut scizut de calcar (apa de ploaie).

1

6 Prima taiere de rarire se face la 4-5 ani de la plantare. Taiati ramurile batrdne imediat

deasupra suprafetei solului.

-,7fi. -:,f.'

GRUPA 11

2

IGridingrit iscusit

LUMINA $1 SOL

e Cumpgrafi plante de doi ani, la container sau cu ridicina tn balot tare, cu minim trei ramuri viguroase.

Soare. Afinul necesiti rnulti

lumini gi soare. Fiecare plant&

nevoie de un spafiu de

doi metri p4trati.

are

mSd add. Se demolta cel mai

bine tn sol permeabil (valoare

Nu cump&afi plante cu rsdkini likri. Rcjdiciniie

plantei se uxa repde. humus.

pH: 4-5) ~istrat afBnat de

-- I'

I

,

[#I.- ,,.

--L

I

ingrijire tot a> UI - -.I-_ -.-

:IPRIMAVARATIMPURIU

siptimini. Pentruconge- lare punefi fructele fn conge- lator pe o placi de metal, iar

Plantare $i taiere La inceputul primiverii tiiafi

ramurile slabe si uscate. In dupi ce au hghefat pot fi

cel de-al patrulea an de

vegetafie rarifi ramurile batrine ~icioturoase cu pufin deasupra suprafetei . solului. Fertilizati solul cu pufin hgrisamint.

puse R pungi 00s).

VARA RecvEtare gi pastrare Culegeti afinele c%ndse desprind uror de peduncul. In vas plat ~ila rece fructele pot fi pistrate chiar ~io

e

O IMPAMMP SRL

11

TRUCURI

Fructele vor fi dulci dad dupi atingerea culorii Tnchise sunt lisate pe arbust tnd trei zile. Majoritatea afinilor sunt autofertili, dar plantgnd alaturat doui-trei soiuri diferite veti obfine made mai bogate.

Afinele sunt des atacate de cotarul brun, care roade florile. Omizile pot fi adunate ~icu mina. Daci frunzele se ingilbenesc $ise usuci, suferi probabil de cloroza provocati de lipsa de fier, fenomen ce apare

( pe solul prea calcaros.

1

ISBN978-963-66092-8-1

4 '$ -1 ;a $ B = -34

4

If:egg:~+oq3+

P?

yw.Ye0

.0~~&:gkTf3

~30~2O,.

'$35g.;r

3.2

e

&<-u:,

* J.s t;C

: a:

e.n 4 2 x;,aza~.a O-d

4 3 83 :$gag pgs 3 g g

&&*a41

,$4

&Yl;;ln

3 5 8-54 .

'Z

&." 0

.2

33

2 4 'B ms a

CARTEA

GRUPA 11

3

 

.

A

GrZdinZrit iscusit

I 1

La tnceputul primiverii cumparag plante care au cel pqin trei Iistari. Alegeji soiuri rezistente.

Nu cumplrafi niciodat8 plante uscate, pitate sau cu frunze decolorate.

RIMAVARA

Plantare

Tufele de rnur se planteazi

Tn aprilie-mai. Nu mai

devreme, pentru ci plantele tinere sunt mai putin rezis- tente la frig.

~NCEPUTULVERll

Ingrijire

Fertilizafi solul dupi prima Tnflorire cu fierturi de plante medicinale(urzici).

VARA

Taiere

Dupi recoltare lndepirtaji listarii care au rodit.

Q IMP AMMP SRL

Soare. Murii se dezvolti cel mai bine 'tn locuri cu mult soare ~iferite de vlnt.

Sd bine fertilizat, cu bung pembilitate. La plantare fertilizafi pimlntul cu compost si humus.

TOAMNA

Hibemare

Ririfi Iistarii crescufi des pe tufele de mur, pentru ca fruaele si fie expuse suficient la soare.

Se poate forma un gard viu spectaculos, dad se planteazi un rlnd de tufe de rnur Tn faja gardului.

?n locuri cu temperaturi mai joase dezlegaji cu griji lis- tarii de pe sdrmi si asezaji-i pe sol 00s). Acoperifi-i cu pimlnt.

1

I Antracnoza este o boali periculoasi cauzata de o ciuperca. Pe listari $ipe fructe se vid Pete in relief, de culoare inchisi, cu cen- trul cenusiu. Diverseleciu- perci pot cauza moartea tufei. Taiafi ramurile bol- nave pan2 la pirfile Gni-

aqreqq7-alsaoymldpalad!van3sapo.1~urmapunqe

amabpbydns!#a~bporujaurloj<a~e!rnapnlduraxaq

'~om%!am~JI~!J&JE'qdur!splo!iaj11Ign3a~eodyqsolojI

asaahipuru~dr!u-a-pEdnaarnlo=~9Pad-C

SIzmzTTJEu~!we-301!~ruodwmnw-pn~!(yd

qahp~dnslp-Iw(ud-12asmm'~ap~oiqalazuny.am

anot;---nesuleyqmnuad,rnn~a~alhl3!mnp'!al?zppse

'~XIO~6m!~e~~samdxaello!lad!uaurasmpaxkmpep0

'amm!im~l?ldeq~~qa~qp~nuapaimsqnsas~olUF ~oda~rndUJ~qtqdimpednpapcp~pluns'w!xo~-!iuog

,-

pus113mlnlo!ladSOU.T~~aqnqalnuamqaaeseap-

alvodympprncreldnes

pa39ula!buyap:apdsgdnp1n3of~!n~.agn!

plopadas~rmppvdmu~

I-,

'JO$DEeaieoIn=)yqpanujp!ulaspapeal!op'ue-pys

n!md~nd-nhr!S+!u!n.mleop9-$mag

eaun=)!n~nlo!lada~eodga!So~eqnqaxa~eodypm~~del

nhrluns~ur'aseolsnSalas

nes'ap~a~aTun!oSn3Inw!ur

~ap!%!qdurnap9-z-dgs

ryxtgeap09,:ut,:n11(06uu'apZU~JLLI!~pu?dPIOLw:,ap

~JMI$LU!J,0@eo~6Z!laidurnedeol6,:n~nm%wsaura

adezeq.!nlnlo!$adu~~nze:,

!nl~edeajadoJewaseode

gl!Jolea!nln!etiar$nd-n$alo>

JOl!JgU!WelUO>a~eJ6

ayulsJgna>asellonzapzual eJeAgW!Jd!$eZ!/\!palazueld !ie&ueldeqleqajqns.e!ja:,e !!wad'!Jy!pnJJapeaa:,enu g:,eonoJdeleoqpeleg! alalueld.JOUe:,Jadngale:,

!3:,npoJdlo!iad'a~!iqns!f

~ugw~Le~tju!.)eJnlew al-!iez!l!uajlelada~n:,

'leJn)RL!

pleaap~xrdwo:,!iau~u#q~6ulayqnsInlan!u.!nlnlos

!iezll!ua!,:na~e~gunloap-g6

e~n6'!!do16!!~n6nyy!nlnluozysg

19eln6a~!ode~$eptgdapul

!eawsa'ax5azlipul!i!s!~ae

I

Rebarba

GRUPA 91

CARTEA

5

Gridin;irrtiscusit 1

-

APROVIZIONARE

Cump&r#i rizomi sanitqi, mari, cu 24 rnuguri yi rid8cina carnoas&

Nu cumpiiMfi plante cu ridicini rupta, ofilffi su putredi.

,

,;

Soan $ penumbra. h locuri foarte calde dupe mass, asigurati plantei umbra necesari.

a Sol pdund, cu humus. La plantare amestecati solul cu wbstanp organice, ca de .axemplu compost.

lngrijire tot anul

--

-- -

- vnw

.--

--

-

Udare si mulcirea soJului

~rimivaraesteperioada opti-

mi plantirii rizomilor, iar

incepind din al doilea an

poate fi recoltati. Petioluleste

cel mai gustos cind frunzele

sunt deja intinse ~iau dispirut aproape toate ridurile de pe

acestea 00s). Frunzelesunt adecvate la mulcirea solului.

Udafi abundent pe vreme

uscati. Acoperifi baza plantei

cu materiale organice, pentru

pastrarea umiditifii solului ~i

Smpiedicarea dezvoltarii buruienilor. Rupefi inflo- rescenfele pentru a economisi energia plantei.

TOAMNA

Pegstirepentru iarns

Toamna adiugafi plantelor ingri$imint matur. Compostafi piqile inghefate ale plantei. In reqiuni cu tern-

O IMP kBllMP SRL

WPM-10-029

Recoltafi deodati door ceteva petioluri de pe plant& risucindu-le de la bazi.

Frunzele, iar la mijlocul verii Si petiolurile, contin acid oxalic toxic TncepBnd de la mijlocul lui iulie incetafi recoltarea

)octorul plan re

lozaicul rebarbeieste provocat de viruyi. Pe frun- ze apar creionari verde- deschis ~iverde-inchis, apoi

pete maro-dexhis cu mar-

gine royie. Boala este incurabila. Plantele conta-

1 minate trebuie distruse.

ISEN 978-863g6092-8-1

Vie fn miniatura' In iurul casei

/

fn loc cafd pi sol de buna' calitate vip de vie poate fi cdtivatii in orice gr&L

In regiunile viticole rnun~iipro- TZerile corecte, sisternatice

tectori ~ir&urileinrnagazinbd

dldura se ingrijesc de dez- produc~iaplantei.

voltarea corespunzitoare a viyei.

In gddin5 trebuie ales bine tafie mulciti solul cu paie si , locul de cultivare. Vi~apoate fi iarbii &at5 pentru a proteja cultivatP neprotejata nurnai Pn vira de uscare.

locuri adecvate.

~iefectuate cu grijH amelioreazi

Pe inueaga perioadH de veg

1

lnainte de plantare, vip in apa pentru dteva ore.

Cel mai potrivit loc a1 vi~ei

este latura de sud ~i de sud- tkiu udqi nurnai

vest a casei, unde se poate urca lui plantei, deoarece umiditatea

pe un grilaj.

fivorid bolile micotice.

I boabe foam pergo12frunze rqu-aprins toamn;

Ioaoe rotunae, aromare;roaqte aDunaent In locurl cam, ~roteiare

I

,,-.-

"--

I

'run*

1

frumoase

L

proreqe a Trucrelor. Pisirile se Fnfrupti cu placere din boabele dulci ~i aromate.

Merit2 procurata o plasa cu ochiuri mici, deoarece asi- gura protecfia vitei ~icontr, viespilor.

I

I

ACCESORII: Cl vifa in container

Q suport din lemn Q pietri~grosier

var P compost

1 Fixafi suportul din lemn. Pentru a proteja zidul, sipa~i

2 La 50 cm de zid, s&m$ b groapa de plantare da46x

40 un,Introduce# Vn gtoaye

alituri de el un pnf cu o latime

de 30 cm ~iurnphi-l w pietri~. cantitate mare de amestes

compost gi vat.

3 #lanta$ balotul ridacinii in modoblic. Umpkli groapa

cu @mint ~iudati. Locul altoirii

d fie cu 5 cm deasupra niwlului

4 lntre mai ~iauguaszrap@i data la patrusZpt3mdniw

a

fungicide biologice. Cerd &awl

unui specialist.

5 La inceputul lui martie, tiiati coardele anuale la 2-3 ochi-

uri. Lasaji un ciot de 2 cm dea-

supra ochiului.

~3fade vie

is tumpltqt ~WIpphlerl

plante la container, cu radacini dezvoltat5, cu trei- cinci listari ri tulpina viguroasi.

lastari sau nurnai cu lastari

Sol cu humus. Solul trebuie

~~o~ogtcd,pen'tru a prevenl bolile micotice.

Plantafivita crescutain con- tainer. Locul de cultivaretre- buie & fie ferit de ploi

voltarea florilor 5i a fructelor, efeduati tiierile

aflati deasupra inflorescen-

felor exterioare (dreapta}.

Stropiti din patru in patru saptgrnani cu o substanti

8 IMPMMP SRL

TQAMNA

Fertillram

Administrati abundent com- post rnaturizat sau

tngr8$imAnt

de grajd. In

regiunile cu clima asprh

acoperiti vip cu paie.

GRUPA 11

CARTE@

6

Plantafi vita tntr-un vas voluminos.

I

In locurile defavorabile survin des pagube cauzate de ger. Daci nu sunt grave, planta poate fi salvati prin tiiere. 0 solufie mai bun2 este s5 dezlegati coardele de pe arac, si le culcafi pe sol ~isi

-

---

ISBN97&9658609291

'C'

- Fruct duke $1 zemos

fn af doilea an de fa plan tare hctele bogate in vitamine.

Prunulem un porn &uctiCer din gmposlPmburoaselor, ahd nmumitrafe soluri,

&p&e

@fn cocomerj.

801 e$te autofer-

ril. La Ls$onarea pomului &dm interemp-v5 de la un sped&st dad soid ales nece- sit5 sau nu polenizator.

Mu

se pot rewfta deja

Soiurile comaaate sunt auto- fde, de s-au adaptat bine la conQipllle dknadoe de pe melea- gde noastre, p'&~n&d o buni sigumfl depoduc~ie. ~i~tiqmmiisecocdinC august, ceie txdehpurii pi

tkii din septembrie eii la s&yitulluioaombrie.

C

SOIURI SEMITIM- PURII $1 TARZII

L

I

trucr cu plelfp albasrd, pulp2 galberia, zemoas2; esre momandad olanrarea line5 un soi oolenizator;SUDOI~~numai clima blindi

 

Dntari~~flaume"

fnrct cu picli$@b-wnui,

pul@$btn% mare, aproape

I

I

.

I

 

IIUCL

cu YILU~&UL(JLI~,pulp purlln,

i1~h~.IU~ILLUUICL,

nu se autopolenizea7ii;suporri numai clima blind2

 

frucr

cu

pielili

galbeni, pulp2 galbena, mare, foarre dulce,

Victoria"

frucr

cu pielira rogu-gglhui, pulpa g~lbeni,fruct mare,

III~DII~PI.rnnrlim~nratJIIITP.a~trnf~rril

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE

ACCESORII: P altoi de prun CI cazrna O tutore O pulbere de roc8 O o g8leata de compost 01 material de legat

prm u/

GRUPA 11

CurnNraji din pepiniera altoi cu lastari viguro3i. Cerefi

fap locului.

rarnificate sau cu ramuri

vwejite.

rnajoritatea prunilor de grZidinH rodesc bine $ifn

Protdlcfaplantei

trunchiul cu clei (disponibil fn magazinele de horticul-

dupg recoltare, vor fi ~idupis

)ocronrlplan telor

Deformareaprunelor (hurlupi) este cauzat3 de o infecfie micoticz. Fructele se deformead, apoi se brunificz, pe suprafafa lor apare un strat f3inos. Culegefi fructele infectate ~idistrugefi-le.

FRucTE

Migdal

Flori roz-pal, shburi gusto$

GRupA',,(

Oaspeteparfumat din Orient

Pe migdali se dezvofta'prima'vara flori de culoare roz- pal, jar toamna hcte aromate.

Migdalul (Prunus dulcis var.

duLis) se cultivii pentru florile sale minunate pi fructele gus-

toase. Numeroase soiuri nu sunt autofertile, din acest motiv Pn veciniitatea trebuie plantagi po- lenizatori. Pepinierele oferg de regul5 soiuri locale consacrate. Migdalii se comercializead in varietiigi scunde (indgime: 3 m) sau inalte (iniilgime: 9 m). Alegefi cu mare grijii locul de cultivare. Plantaji pomul intr-un loc insorit, protejat de inghe~uriletkii. Iarna planta raistg pin5 la temperatura de

- 20 "C,ins5 florile apzrbnd in martie ~ifructele tinere sunr sensibile la inghej. Planta necesitii sol permeabil pi bogat in substan~enutritive. Migdalul tole re^ bine seceta

pentru d necesarul s5u de apii

este minim. TZerea moderatii este benefid pentru migdal. Riiriri sistematic ramurile exem- plarelor mai virstnice pi inde- piirtaji ramurile inutile. Migdalul rodgte pentru pri- ma oarii la vbrsta de 3-4 ani. hgrijit corespundtor, poate tr5i pi cincizeci de ani.

MIGDAL SCUND IN CIUB~

A

I

'-

-v

4h

4RE 51INGRIJI~~

4CCESORII: O migdal cu rBdBcina in balot O cazma O compos. O ingrS~Bmbntorganic complex O foarfece de gradin3

"'dl

- --

1

I

1 Upfi o groapa de doua ori

mai mare ca radlcha.

Arnestecati in ml o lapata de

compost ~i trei pumni de

fngr&@mdnt.

-- -*

2 Umpleti groapa cu amestecul

de parnant astfel ca balotul

redacinii #ifie cu 10 cm sub

nivelul KIIUIU~.

Desfaceti Mnza

balotului.

Pornigorii de migdal sunt deosebit de adecvafi penuu a fi cultivafi ca plante decorative En

ciubere pe balcon sau ted obginefi gi fructe, uebuie sg cul-

taltoi cu crepere moderad corespudtori penm culti- varea In ciubere. Daci dorifi d

Alegqi un sai cu aqtere

tivafi gi un soi polenizator

lent&oau mi@ altoifi pe por- ?nu-un alt MS. fnsd fn regiunile cu clid fbarte rece rezulLtul nu este garantat. Pentru plantare sunt pouivite deopotriviivasele din eramid, material plastic sau lernn. Diametrul vasului uebuie s3 fie

ti

de cel pupin 40 cm,?ncazul plantelor rnai *stnice de 60

Cm.

Depunefi Pn ciub?ir piinht

con*hd

se usud repede. Putegi utiliza amestecuri de p-t speciale

ce se @xsc

prepara personal un amestec

gi pupnd argili ce nu

Pn comeq sau pute~i

din phht de flori cu confinut Zonduceli migdalul pe un

moderat de var, argild gi

in&iirnht cu degradare lend. Administrag plantei solujii

nutritive o dad la 14 ziie sau

amestecagi-i fn sol PmWt cu degradare lend. Din august nu rnai fertilizafi pentru ca planta d se lemnifice corespun- fitor gi sii devinii rezistend la

Pnghe5.

, iuport de ~ipci,sub proteqia I unui zid, unde se dezvolta foarte bine. in primii doi ani I formati planta potrivit 1 aspectului dorit, apoi rarili .amurile pentru a-i pastra iau ameliora forma.

Xeva soiuri de migdal pot fi polenizate ~i de piersici. Ambele plante necesita c3l-

Punefi-o la iernat fnu-o

pivni* sau Intr-un gamj ferit de duri. DacS locuiti intr-o ger, luminos gi aerisit. fnu-un regiune cu clima bland2 ~i

loc protejat, putefi 5-0 15safi gi &rii dad o f&urafi bine in

material plastic ~ifblie. htr-o din pepiniera aceste soiuri.

regiune rece solufia optimd este Astfel puteti profita de

amenajarea In jud migdalului a unei schele din gipci &operid cu folie.

nu dispuneli decat de un spatiu restrbns, cumparafi

avantajele naturale ale asocierii plantelor.

GRUPA 11

-7f.

Gra'dinirit isc~s~c.--x.,* . -. I-'-

.a>P-, '

CARTEA

8

'-.

'

0 Toarnna cumparafi puiefi

de migdal viguro~i,cu rEidZ- cina ?n balot ~icu cel pufin trei ramuri principale ~iun ax.

Nu cumparati puiefi far# ramuri principale sau cu radlcinl firava.

LUMINA51 SOL

Soare. Migdalii necesita cel

pufin gase ore de soare pe zi,

intr-un loc ferit de vlnt

~i ger,

Sol permeabil. Se dezvoltg optirn in rnai toate solurile

IARNATARZIU

Executafi tsierile de intrefi- nere inainte de deschiderea mugurilor. IndepZrtaJi lastarii morfi, inghefafi, pe cei care se intersecteaza sau crex ver-

tical pentru a upra piitrun-

derea luminii in interiorul

coroanei ".

PRIMAVARA

Fertillizare

incorporatiin sol in jurul trunchiului, pe o raza egala cu raza coroanei, ingra~amlntcomplex sau mineral. Acoperifi zona redacinii cu compost pentru a impiedicacresterea buruie- nilor.

i TOAMNA

Plantare $i recoltare

Plantafi rnigdaliitoarnna.

Migdalele pot fi recoltate

clnd inveli~ullor craps: scu-

turafi sau batefi pornii.

TRUCURI

Fructele pot fi culese, clnd inveli~ullor crapi si sunt pufin umede.

Indepartafi repede cojile. Uscafi slmburii la aer. Migdalele uscate trebuie pistrate in vase inchise eta*.

Migdalii nu prea sunt atacafi de boli sau daungtori. Uneori devin totugi victirna pgduchi- lor de frunza, ce cauzeaza deformarea frunzelor $i15s- tarilor. Stropifi plantelecon- taminate cu o solufie de sapun si alcool, h caz de

Cump&ra$i

rhduri cu

radicini binedezvdzate.

Wu cumphfi niciodaG

plante mate, xwte sau flcave,

eventual cu r&Wna brunifi- cat& Fig atenfi la mucegaiul verde $ la peteCe nagre de pe r&dicina.

PRIMAVARATlMPURlU

Plantare

Plantafi cap~uniipe teren cu sol cald.

PRIMAVARATARZIU

Cules

Fructele coapte se strlng zilnic, deoarece ramlndnd pe tulpina, acestea vor putrezi.

Pe fiecare tulpina se lasi doi stoloni. Ceilalti se vor reteza direct Ilnga planta mami.

O IMPAWMP SFL

r Wurik ce r&esc.odat&

cat ~icele care fructifici conti-

nuu car ma lumini. Fragii de pHdw se dezvolm bine ~iOn

penumm.

Sd afPnat cu permeabiliite buni. Cap~unulvegeteazatn orice sol rnai afinat: R sol mai compact crqte slab.

pe an,

terenul cu o folk neiagra. previzd cu orffkii, fn mpul mentineriiTn stare umeda $iWrS buruieni a porfiunilor de teren dintre plante.

Dad indeplqi stslonli, fruc- tele vor crege rnai mari, dar se va reduce recolta.

tot anuld-

TOAMNA TARZIU

Acoperirea solului

Acoperiti solul cu paie

curate, lipsite de buruieni.

PRIM~ARAURMATOARE

Fertilizare cu substanfe

nutritive

Dupl primul cules fertilizafi

plantele cu o solufie1

nutritivi in cantitatea

prescrisi pe ambalaj.

I

'

Putretirea rogie a rsdicinii

este cauzata de micoze. 2dScina putrezege, frunzele se usud ~i intreaga plant2 moare. Elementele putrezite se vor scoate din sol ~ise vor distruge. Plantele sanatoase se vor cultiva in Ite straturi.

GRUPA 11

CARTEA

10

Gridinirit iscusit

Curnpibati dintr-o pepinieri cire~icu ridicinile bine dezvol- tate. Tot aici vi pot inforrna

ce soi trebuie ales pentru polenizare. Vi recomandirn ai alegeti un soi care a dat deja rezultateIn zoni.

0 Nu curnpirafi pomi cu

rWiniUMM.

*$bare

C%egiiau nevoie de ambele.

gi climat bl~nd.

Sol bogat 7n substante nutritive, gi cu bun2 perrneabilitate. Cel mai bine

este ca inainte de cumpirare sii mliEita$io malizil a solului.

Cu pufin timp lnainte de tnflorire efectuafi dezinseqia. Dupi o s~p~rnCtnifertilizafi cu o solutie nutritivi.

VARA

Fertiliirre gi Hieri

Punefi compost tn zona din jurul trunchiuluiSntr-unstrat de cca. 10 cm, apoi intro-

, ducqi-l in sol.

tw-m

A

tot anul

-

- -

lndepirtafi liistarii care con- cureaza cu Iastarul principal. Pe partea inferioara a trunchiului asezali un inel cu clei pentru a-l aptira de daunatori 00s).

TOAMNA URMATOARE

Acopeha solului

Acoperifi zona din jurul trunchiului cu un strat gros de compost gi paie.

L5sati liberi zona din jurul trunchiului. larba sau vegetafia deasi sustrag pomului multe substante nutritive.

Vara putefi deja planta plante fertilizante pentru -rnn5 din jurul trunchiului.

!loctorulplan telor

1

I

-1

,Jlinuscula musd a ciregelor $i depune ouile in cireap pe jumatate coapti, si din cauza larvelor fructul putrezeste. Din mai plni In iunie agifati pe porn cap- cane pentru muflele cire~elor.Tndeplrtati cire~ele vitimate sau clzute, giurite de diuniitori.

D

ISBN 978-W3g809291

I

aiimpo~duapunqzanapa~3n.yiynp.if,muaptms

dav~ycurpn(nruorvurad".unvurpnaapmifsow2

-w&l=s4

prav&din~dargt:&

~~gilaBo3.hl.orcwridde

gi pm*

dudediceakdor.

de fzamplu~de

Prmj@-1 de*t,

zelegifj,d&-h

deo-

h-

dk I-tlamm prow4 de

*L~penmca

fisa&&se*&

ch@~nie~*&

kiwiesreac~,peridde~

den& Came verde, aromatid i+i

brimare a fbaelcx mngine

Un * ha asipki

sembqe mbmce, we, comes-

ribile.

necesanrlzilnlcdeviUCa1

unui adult fnm-un loc rece~cu

conginut mare de umidita a aerului,kiwisepoate~~

timp de patru luni.

voltate.

Putqi mna pe o pe

bodde~dad&nuideo

p~&~md p~antqicd mdt

opt miuri fcmeiqti. Soiuripole-

nkuoare date sunc ,Mamas

si,Tomurim.

noastre sedavold

a

-

In &nile

bine gi hibridal & kiwi

(Acu'idiaargum). Soiul .Weikin

naiep hue 20 gi 50

Culri.;yileiwipeunpe4ecede

~mli&de~s;urp

pexgok Planm h fip ziddox

msei,

mUn

cud&

r m&zm

i a florilor sale albe.

I

m

,Bruno"

I .Monty"

,Weiki"

I vipare mijlh-, ptru polenimre newid sei polenizator, ti corespunde

mplu, ,Macuan; fnfloqte tn iiunje; frune de m&ime mijlocie, sub@,

mIm Tnoctombrie ~i noiembrie

bine, d

cilindrice;

igoare mijlocie; penrru polenizare necesiri soi polenizaror, iicorespundebine, de xemplu, ,TomuriW;inflorqre in iunie-iulie; frucre de rnirime mijlocie, cilindrice; ecolrare in noiembrie

~~Wti

ckdgar2-3rn;+&i:la~

pianqi&ui

Tn grldinile din aproplere pldurilor e posibil ca iepu sllbatici si roadti lastarii. inconjurali cu o plasl de s ma cu ochiuri stranse plantele tinere, deosebit d periclitate.

Cu exceptia plantelor nou plantate, toate plantele de kiwi necesiti tiiere regulatl. Vara t8iaJi lastarii laterali productivi, iar iarna Tndeplr- tati toti llstarii laterali inutili. Lasati Tntre llstari ( ( I distanfe de aproxirnativ

1

1

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE

1 Prinlavara montafl pe zid un suport solid din zipci. Fixafi-l

bine, deoarece kiwi se capra cu

mare vigoare.

3 Scoatefi planta din vas, intor- dnd vasul ~ilovindu-l up.

PlantaP la addncimea la care planta fusere in vas.

stanfe nutritive.

2 Le 5-10 ~rnde suport, &pet, u

groapi de doua ori mai mare

dedt balotul rZdricinii.

4 groapa. ~re~i-lcu grijs.

Legafi lax liistarli de urport.

Depunefip&m'antulFn

Fructele coapte se turte4 pujin dad sunt aplsat@.

Kiwi

.

Grridin&it iscusit

0 Cumparafi plante

a Necesiti3 multi3 api $isub-

dguroase, cu rSdgcin8'8p e&I 9i protejat. stanfe nutritive. Fertiliza$i

halot sau container. Cu c& 0 So1 permeabil, bogat In

hMml ddicW &&& mare, cu at%tplanya sig Rnradacineazi mai uyw.

prima dati la inmugurire cu lngrlylmfint chimic fiira calcar

substante nutritive. Kiwi se

Solul sau ideal este cel cu

4

PRIMAVARA

Wantare 2i protee

Plantati kiwi imediat dupa topirea zapezii. Noaptea acoperiti soiurile sensibile. Fertilizaji la lnmugurire $i Tnainte de inflorire.

VARA

Tdiere

T3iaji ramurile fructifere la 5-6 frunze deasupra fructelor incipiente. Nu deranjafi ramurile fructifere Pnflorind mai tdrziu. DupA inflorire, taiati tijek florale ale plantelor mule Otjnga, jos). Repetati fertilizarea la maturizarea fructelor.

raiere

Taiafi @rfile moarte, piper- nicite, lastarii laterali inutili yi Ibtarii exemplarelor femele care au rodit de doua ori.

)octorulplan telor

Kiwi este o plantl rezister ti, dar uneori este atacatl de Nduchii de frunza. Combateti diunatorii cu o solutie cu sipun: diluafi 200 g de sipun lichid Pn

10

1 de api. Nu folosifi

substante chimice.

I

1

Y;

i

.'

:

\

FRUCTE

GRUPA 11 ,

14

= Fructe gustoase, bogate in vitamine

crr.humus

YY

Boabe bogate in vitamine

L

fn fiecaregra'dina'este loc pentru plante ujsor de Ingrijit, cu fiucte savuroase.

Fructele coac~uluisunt bace rogii, galbene sau negre. Gustul bobigelor rogii este dulce- acrigor, al celor ,galbene este mai suav; din coadzele negre, parh- mate gi cu gust pugin picant se fac de obicei sucuri, vin gi gem.

Toate soiurile au un conjinut

bogat de vitamine, calciu gi fier. Degi coackul rogu gi galben, precum gi rnajoritatea soiurilor de coadz negru sunt autofer-

tile, pentru o recolti bogati e bine sH plantim soiuri diferite.

Tufele se dezvold mai bin-

J

'

dad le sidirn cu 2-4 cm mai adhc pe cele rogii ~igalbene gi cu 10 ern mai adhnc pe c4

negre decht erau in pepiniers.

Nu recoltagi coakele prea devreme, pentru ci doar bine coapte sunt cu adevirat savuroase. Se pot congela ~oasoitculese.

i0IURI TIMPURII

jonmeer van 1ers

Rote Vierlinder"

.ucrc negre; cormlnl lung; Dacemarl p (IUICI;~IM

*ti;

crerere viwd, mistent

-ucterogu-inchis; ciorchini lungi; bace dulci-acrigoare; recold

,."".Z.

*,.r*

,.I

:"

""-

-.-

.

,

-,."*

"

I ucte albe: d

Macherauchs

) ;Pca"*ro,l!-.a"

:ucre rqii; chiorchini lungi; autofenil; bace mari,

t~lri-arricngr~.rprnlri hoari

ucre qu-Inchis; boabe mari, dulci; confinat ridicat de

itamina C;crestere viguroasi

- -

Coadzele-agri~es-au obfinut prin Tncruci~areacoacizului negru cu agrisul. Forma tufei seamini cu cea a coacazului negru, fructele au insi aroma mult mai suavi. Se dezvolti viguros (distanta de plantare 3 m!). Necesita ririre doar dupi 2-3 ani. Culegefi fructele numai daci s-au copt bine, altfel sunt insipide.

1 SHpa$i gropi de 50 x 50 addnci de dou%caxmale.

cm,

Pamdntuldin groapi se va afdna cu furca.

,

3 A$eza$iplantain groaps'ras- firlndu-i radacinile.

Controlati adgncimea plantarii cu ajutorul unei scdnduri asezate

de-a curmezi~ulpeste groapa.

2 ~~WaVJ-

cu un pumn defm&rnW

natii. Cmpowtl se ua awutasm

bine cu pMn&il,

' *

praporplp I:3.

4 Umplei groapa cu amestwul

de pirndrrt

compost. Tam

bine parndntul cu dna apoi

udati-l din belsug.

I Gr;i&n;irit iscusit 1

TOAMNA

Doctorul plantelor

%lire

Este indicati sidirea mai Dupi culesul fructelor,

multor tufe In acelari timp. ramurile slabe, 5mbitrAnite ~i

Acoperifi terenul cu iarbi tiiati sau paie.

crescute de-a curmezirul se vor tiia @ni aproape de sol. LBsafi doar 8-10 listari noi. Pentru acoperire, folositi compost semimaturat.

PRIMAVARA

Taiere

Lasaji doar patru ramuri

scurtate pang la jumstate, eliminaji restul listarilor de

la bazi. Acoperiti solul cu compost.

VARA

1

-re

UdaJi tufele periodic. Fructele coapte se vor prote-

ja de pasari cu plasa b).

Tripsul este un diunitor frecvent. Pe suprafafa plantei apar bi~iciropate, frunzele se zbarcesc ~itermi- natiile listarilor mor. 'rimavara, tiiafi listarii bol- I iavi ~idafi-le foc.

<!nq@-apsa~appoqnrs10

pxapn~auq-dasnes4u

.a1m3-flmqdFA-$?!~OJ~

ap"&*masxuns-uxasapu

w~pup~daialfro~f(!~b-*a!iqrso)Gqa+myap'IOS

aqwl?ase~sn'apu-vq

L

pm~assaomr---an3-!Snqnrpw!~

2~repelqaun!m!os!$uaw~wsnpsoll3nuaspuqd!$

iedemu~ujJol!xau.!15a!aruajpau!qapun.m

'JN",OZI

JJJI~IJalieojrpseoln8!nalsrujaueoj:!nu?~!sa~auso!:~ola!ualodaialomel

v

a,~,.E,.8.

apuo$ap"

JIJI~J~F~~*~II~!A!UJJSnrs!wI~+al~n~japamgm!apol!!walsaununq-alod

-.o

-

;-

-.,-~ I-I.;--

:lltlos3331'713nun3eupepeJu?Joleq]IIewzm0led

masodwo30iugurefe~6u?le!,y!ueC-~oaeaueld

S&seldw~nmuul'pdeo~6

peemIn301!!j!oiIesgas

azanyselopulede~dnseap-rips

l"'!

P!$meox1n3esape@~l~~dpt

s01inledlaweipulgbunleugd

eleueojo,.!npmu

I

I

1n3n~aab3via>ul!lein[v

'!!UpeppJ ielnBa~al!ua!n.inqu!peuoz lnwodJeugapuguedapul

Nuc

crraainarir iscusir

I

L

ROVlZlONARE

7.

LUMINA $1 SOL'1~

TRUCURI

s ~um~%$f~fll?pepyhiere 0'5oare. Pentru o recolta 0 La pomn "lneri facefl

numai nuci altoiti. Alegefl miuri potrivite conditiilor dimaw & przdinii.

bogata, nucul necesita zilnic cel pufin rase ore de soare.

Sol cu humus, rnoderat

t3ierile din august. Tra* locul taierilor cu substante &a vindecare a leziunilor. Nu plantali nuci alituri de intrarea pentru automobile

Nu curnpirafi puietl%%mi,

fievabcaaxe.

reavin. In locuri uscate, Fn sau Ihgi terasi, deoarece timpul rodirii udati pomii cojile dzute lasa urme pe

exbundent ~i des. vehicule $ pe 591.

grijre tot anul

PRIMAVARB

Fertilizare

In martie sau aprilie n septembrie ~ioctombrie

arterneti materii nutritive culegeti nucile dzute ~ixu- organice Tn jurul pomilor turati restul de nuci de pe

tineri 5i incorporafi-le in sol. Pe ~lurileslab fertilizati ~i

pom.Indepiirtati coaja verde. Uxali nucile Tntr-un

pomii mai bitrani. loc cald, vAnturjndu-le regu-

\n&@rtarea

frunzelor

dzute

Dupa recoltare, strangeti cu grebla frunzele ri cojile cazute (stanga) pentru ca daungtorii sa nu se imtaleze Tn acestea.

)octorufplan relor

Arsura bacterianiia nucilor apare in locuri umede. Pe ~jiapar Pete brun-negri- iar pe frunze Pete I ~~iaronii,de reguli, cu mar- gini Tn unghiuri. Miezul ucilor putrezegte $ise I ~nnegrerte.Deoarece pomii nu se pot proteja cu pesti- cide, evitaji locurile de cul- tur3 umede.

10%

,

O IMPAMMP SRL

&ah--

8 ,.-a-

*\*

--8

RO-P-02-10515

ISBN978-963-86092-8-1

-n

a~gn~2oqru:r~urm~r~unwmn3rurds

v.,

Bace aspectuoase

Pe dele necesihd o ingrqire simpli hctele aritoase, portocaii apar toamna

dtinii

cient pntru pie exemplare

t

feminine.

ilor.

- Fkde &xernnate,

@I-

bed apaz pe ratnurile de doi

Esteop~rH,~peo anidinmardep3nilPnrnai.

& @bdu-se ori &xiEuni-

nine ori fled A.

Fntcrelebac9portocaliu-

intens, ce se mst;tnma& din

Exemplarelehniu~:n$nuro- august, an&

dcsc at dd fn %propiere

exist36 un exemplar rnasculin.

minunat fnconju-

rate de frculzele 'Inguste, wrde-

cenqiu.

Dad do+

1 recolqi fiucte,

este foarreimportant ca la cumpare 1 v5 inforrnafi supra sexului plantei ~i P cumphp dtina fn pereche. In plantage de gad viu un exemplar masculin este sufi-

CZ&

se poate utiliza Pn

rnnhiph &hi.T%r d

simlkd cu dupe& gi adnd bacterii

toare de azot, asemh5mr p&&oaselor, dtim se poate cultiva gi fn soluri rnai &.

fn

pe

ha-

FRUCTEBOGATEbIVITAMIME

Racbasah-te

sup&fe

mari. Se emin& ji

prin drajonare, din acmt

motiv se foloqte i la hea

solului. TotodatZ ate ad-

j pentru proteqia corm% v8n-

Datoritil con+utului

vitamina C, de Wva ani dtina

este cultid i ca dust fiuc- Jrugatan semace &bit

bogat fn

aceste soiuri +m&d

timp 6 la noi.

btre-

exdente fn privinp prodwjki de polen.

Stribpea recold me o

&.

de devreme, ftuctele sale se pot sarciniX deosebit de laboriod

culege de la mijlocul lui august. Din fiucte se pot prepara

sucuri bogare invivit;unine,vin

Soid cu r&

bag& au

hrealizare?nspeaalihfhsra

,$refgo* &te

din august.

tului gi OBascmzigari pea- tru pb%i. Pe terasii se pte planta gi ih ciubb.

CMna se poate hmd~qor

prin dmjd de c&&&&

Rqdhd Demou-ad German& Fructele sale cu coaj5 sub* se dulce de fiucte, marmeld gi

ppeted foarte bine la prelu-

jeleuri.

crare. Din plicate, se decolo-

Dinm ah+

fru&

ad-

&

repede, de aceea soiul nu

tivaji la noi &ha

dispme &

I

i

esce cel rnai pomvit ca arbust ornamental. ,Ukman se pmte recolta de

la mijlocul lui qtembrie ~i

produce numcro.sc fiuce mi,

umirea de ,,PohiP

d mai maare ccmnfinut da vh- mina C: 400-900mg/lOO g.&

&i timp, mnphe j vim- minele B1,B2, B9, caroten,

vitamina E ji K, respec&

rnicr&ente.

terapeutic se f;ace simfit mai dm

h cazul carendor tn vi&

$ a1 &&lor de

Efectul s5u

1

Me rhh pe ramuri

piinkt iama, pildrile le conswn% cu plihre, htg fnunos gi

tllv3PA

PLANTARE SI ~NGRIJIRE

Joui ori mai latL d&t

balotul

de nirip.

Plasati planta in groapi astfel ca partea superioari a

Deoarece ramurile catinei

sunt pline de spini, la cules purtati manu~ide proteqie ri irnbracaminte groasa. Bacele pot fi u~ortrase de pe rarnuri cu furca, dar solutia cea rnai simpla este sa nu culegeti fructele de pe arbust, ci sa taiafi rarnurile

incarcate cu fructe.

GrridinZrit iscusit

Primavara devreme sau toamna cumparafi tufe de

citini cu flori masculine ~i dldura toridi ~ivlntul Plantafi dtina Intr-un loc

feminine, cu radicina in balot puternic. unde se pate extinde liber. de p2mlnt sau Tn container.

Soare. Prefer2 locurile Tnsorite ~i calde. Suporti bine

in grsdinile mai mici drabnarea pate deranja.

0 Dace dorifi si recoltafi

Sol de gradini, usor

fructe de pe citini, nu calcaros.

cumprafi exemplare cu sex '

necunosr

Crege $iTn sol

extrem de slab, nisipos sau cu pietre, dar rimhe mai scund.

In gardurile vii plantafi exemplarele de citini la distanle de 1-1,5 m.

fngry!lre tot1~anul

PRIMAVARA

Plantare

Perioada adecvat2 pentru plantare. In regiunile cu clima bldndl se poate planta ~itoam- na. Deoarece catina este deosebit de sensibill la fer- tilizarea excesiva, incorporafi ?n sol ingragmlnt organo-mineral complex numai o daa la 3-4 ani

(dreapta).

-

VARA

Udaresi Sieri

Vara, udafi plantain perioadele de secetg TndelungatB. h august efectuafi taierile de formare a arbugilor din gardurilevii.

8

IMP ABIMP SRL

IARNA

TiSied

Perioadataierilor arbugilor soli- tari ~icelor din gardurile vii. Din cauza spinilor purtafi neaparat manu$ de protmie ~ihaine groase. Gtina suporta bine ~i taierile drastice.

RO-P02-10-042

L~LIII~puate fi atacata de

fainare pe vreme calda, umed2 ~imai ales in conditii de sol bogat in substante

nutritive. Pe fafa ~idosul

frunzelor se formeaza un inveli~alb-cenu~iu.Preventiv plantafi catina intr-un loc corespunzitor. fndepartafi

lastariicontaminafi.

I

-

ISBN978-963-6809261

Delicatesi dulce

Cultivhd soiuri &rite, phi toamna.

pure$ recoftazmeure

Soiurile de zmeur se pot

irnpiirfi in trei categorii: ro?ii, cum si soiurile rodind con-

rodind o data sau de mai

mult de doua pe an, gi soiuri fructele de varH p4nii toarnna.

Zmeurul este autofertil (se autopolenizeaziI), dad fnsg

galbene.

iulie, apoi in septembrie), pre-

tinuu, care Pgi oferH neintrerupt

Culesul zmeurului rodind

a

o singut&datii pe an incepe la cultiva~irnai multe soiuri,

soiurile timpurii in iunie, recolta va firnai

urrnlnd apoi soiurile sernithzii gi drzii. Din categoria zmeurilor

rodind de rnai multe ori

apargin soiurile rodind de doua ori pe an (de regulH in iunie-

bogad.

.

soi timpuriu; recoltare de la mijlocul lui iunie; huae mpdeschis, rorunde, mari,

nrrulnrGr rn-n

rrrrrrrp vionnm,d. rm;crmr

I soiuri smicimpurii; mitare de h fm1ui kliq fmae mi, foutemmre;

- -

RO~U,RODIND DE MA1 MULTE DRI

1-

I

.Himbostar"

Autumn Blis

I

celmai cunoaut soi

recoltare de la mijlwul lui iulie; hum rnari,dulci

soi superior &niu;hcte mari, extremde dulci; produqie mare; drajon&

aur wuu, ztrul~u~ivricw~trirrla USc;t-

I-UIIIVI

JL II ~ULIC~WWLCWULIII,

slab;

fruae de form'i conid, aromare $i bine conservabie

5 m; rezisrent la boli

rodqte de doui 01%prima recolra h iunie-iulie, - a doua din septembrie;

.

.

rode,ctede doua on; sol consacrat,prlrna recolri in ~un~e-~ul~e;recolti prlncipali in septernbne; in;lpnlea liar~lor:celmulr 1m

.--T.--"----

,

.-.-

-

w

.-.-, .-.-

fruae mari: Inddmeabmilor: celmult 1m

r-----r- .-.-r------.-,

soi m-$beniu;

*

I

I

I

hae de rn&ime mijlde, rorunde, bane dulci;

I*

I

I 1 C -.

soi porrocaliu; fructe rotunde, foane dulri; recolt5 in iulie; inilyimea listarilor:

cel

muir 1.5 m

I

Passrile se infrupti cu

1 plicere din fructele zmeuru-

lui, dar recolta se poate pro-

teja usor cu ajutorul unei

lase. Este important ca

plasa sB ajunga plna la sol,

pentru ca pasirile sa nu

poata intra sub plasa ~isi devina captive in ea.

'1

Zrneurul se fertilizeaza primivara cu ingri$imant organo-mineral si compost. In caz de carenla de rnag- neziu, amestecati in ingr?i$unlnt si pufini cenu~i de lernn. Din iulie nu rnai fertilizati. Toamna, mulcifi solul cu compost.

ACCESORII: CI zmeur in container CI foarfece de grading CI cazma O spalier

Perbda de plantwe: toamna sau primavara. Zmeurul se comercializeaz&la varsta de doi an;. Udati-l bine inaimte de plantare.

Confecfionati un spalk (1,5 m). Batefi stalpii in pgmant ~isprijinifi-i din lateral. Intin&$ slrma la trei inshimi

In perioada de cregtere mentineti reavan

'

'

ZI

'

I citi-l cu paie, frunzi~uscat

2 Stipati un pnf adanc $ilat de 40-60 cm (lungimea depinde

da numarul tulpinilor). Atmestemti pamentulcu compast

--L

4 Plantgti la distanfe de 4u cm. Muguriiradkinilor sti fie

situati la 5 cm sub sol. Scurtaji ltistarii la 50 cm. Mulciti solul

I '--

3

I

.=-

Recoltafi din do~&in doua

zile, deoarece zmwrele nu se

coc deodata ~inu se pot pL- tra vrerne lung&. Zmeurele

sunt suficient de coapte at~~nrirand se pot deta~a

I

GRUPA 11

17

Grridinriritiscusit

7

'.

1.

Cum@rafi plante cu Iastari

viguro~i.Plantele cu ridicina in balot de pimint (la container) re pot planta oricand. Exernpla-

rele fara balot de phrndnt pe

edicina se pot planta numai prirnavara sau toarnna. Nu cum@rafi plante cu llistari su@irisau pitafi.

Soare. Prefer3 lumina $i dldura. fi este favorabili situarea estid sau vestid, protejatii de soarele fierbinte de arniad.

e Sol bogat In substante

nutritive, upr acid ~ireavan.

Spala$-le nurnai inainte de

consumare. Fructele @late id pierd gustul. Pentru conseware punefi una cAte una boabele de zrneurz pe o tavi ~iintroducefi-leTn congelator. Dupi ce au

inghept, punefi-leintr-o pungi reintroducefi-lefn congelatof.

-=awe-,

1PRIMAVARA

Plantali $ifertilizafi. Indepar- tafi tofi lastarii de pe soiurile rodind de doui ofi pe an zi care n-au fost Tnci taiafi toamna tarziu.

VARA

Ingrijire si moltam

Nu pri~ifisolul zrneurului, dar rnenfinefi-l umed. Mulciti permanent solul $i legafi listarii. Prima recolt5 este posibili la un an dupa plantare. Dup3 rodire, tiiati la nivelul solului rarnurile soiurilor cu o singura rodire.

TOAMNA

Mulcifi solul cu un strat de 20-25 cm cu compost, frunzi~ uscat sau scoaqi tocati de copac. Dupi recoltare, tiiafi phi la sol toti lastarii soiu- rilor cu doua rodiri pe an.

Atarea listarilor este o boali micotica. Pe liistarii tineri apar mai ?ntaiPete I brun-violet, pe ramurile mai in vSlrsti Pete argintii nu negre, apoi lastarii pie Tiiafi ~iardefi listarii infec- tafi. Sub rarnuriletinere rnulcifi $i rnenfinefi reavin solul.

'a~&zfitmqawapadappur

.JdQ*q@pxd-aJl

omnear=-='CI 10-'3ap.gu~e~

arezpuemandap<pap dupyd!apeo!iadap W!IXImmdca~~wquj

PIXI'aseaupnpr4aradreur

lvzplJa!nqn3unlpso!ap

'qdgsunua1eo1qpn!osluns

ap.ualodaJupu1ap

alemapmuadayamonmop

eaxeuo$p!y~e<!nlnqdmu!

n.wdaaal*llrmd

~UNIlpuj!S!uadpmsq

~JOJapplnas-p~.~oj!sy

nnuadzgasnpumad.ra!pds

apn-t!ogapurusmnsaq~ulodIS

eiapgdnp-rind ydnpdo-ad'pzgn~-!pod.

!!wadnt~~XINI~pl3sapor

:aleoderunsumapel~nl!Srgs!nl1sn9neeydel~nmdau!!nl!a!~qmaldas

-"*"-.""-".---"-d---,"--":---,,""7--r-""

.-

I

:a~eode~unswnyelIJEJ~WIptdiuyunrvtunq!~o~tqugpdg~u!

apad:adpoiI

:aleodemnsuo3avel~n~o~llrumlauawa~daseuedUI!alienualIJnlos-a~od

:aJeom!sddel3"'"au!lqa!l'"a3uaJajuq"lueyapsu!aIa~'

InJgdaejueld!Jn$gleapun

p!zaleod!4snpuo3ad

'ra!ledsInp!Zgzealalo~d

ejueld!fghlasuo:,'empig3

'g~efiunlapu?alajlea!nqag lode~pgdawaln!eLu !JO.j!~a~!palaun!Jn!osas

u~nsuo3lelola~adalsa-asap

~nduJ!lapa~qo3a~L!ap

Je!lnwodadapo~wapunqe

ahlasuo]u?unlsdw!lgdnp

alelunsuo3nesaleJ3nla~dul

!!~ndLu!~aju!eulapeas ul.a!Jenue!!ieqo>a.tl~!~n!os apeuJe!jod!Ja$e~$qdgugd

.a~ello3a~alavwnu-eivalad

'TaldLuo~Je!adala3

lez!Jnlewaduldap

!!zJglJeop!sun)epug3ne-s

-

[al!u!~gpF~aldn~nes-gjg~

Grzdinirit iscusit

APROVIZIONARE

CumpSrfl alfoi d&doi-t& ani, cu riidiicinii liberii, cu radacina fn balot de piimal?lE in pan& W k mtainer.

Nu cumparafi alt@& lq&

&s

care rodew-ww

ani.

- M1,,lgrijiire

LUMINA$1SOL

Soare. nrul se dezvolta

optim la soare sau in

penumbra.

, 4

I

1PI

cu humus, permeabil. se dezvoltl cel mai bine

%I sol vara permanent reavln,

vaka pH de 5.5-7.

r krii altoifi pe gutui aw ;a Mk scundii, dar rodesc abundent.

La recoltare indepirta$ codifa $iplstrafi fructele Intr-un loc riicoros, Tnfii5urarbd

fiecare fruct in hartin fini.

tot an ul 1

Formaficoroana pomilor tineri in forml de piramidl, cu trei ramuri principalein jurul unei ramuri centrale (ax) rnai groase. indeplrtafi crengile Imbltr%niteale pomilor batrani ti lhtarii crescuTi pe trunchi sau pc ramurile principale, pentru ca lurnina s3 pltrundl prin toata cwoana. Schimbafi stra- tul de mulcire ti fertilizafi plan- ta. Plantafi pomi noi.

VARA

Rgrire

Rlriti frudele la distanfe de 15 cm,pentru a creste mai mari ti

a avea o producfie mai mare Pe weme secetoaha, udafi pomii abundent.

TOAMNA

Protee contra inghefului

infl~urafiin jurul trunchiului o bandl din material plasticcon- tra omizilor @).

I

Rugina cauzeazii pte por- tocalii pe fafa frunzelor ~i umfllturi albe confinand sporii ciupercii pe dosul lor. Planta intermediarii a diiuniitorului este

1

ienupiirul. Indepartafi toate

frunzele contaminate$itofi

I

ienuperli din apropiere.

I

martie

august-

octombrie

GRUPA 11

-

permeabil, nu

prea urn4

A

-

@&pun@apa~n*rna~b

@mnpunp~l~ad'apJnu

PJ.F-u~pa$POPES

al~das~~VUJ3EEaJ!JOpq

~ms"ar%A!z!q!Ia-qaqwnue

aeelmonsqnsrolazuny6!

puap:v~s;~n:unp~sa~nl

(~~IPAEnaljga~ranap-p3

~~~eqpssnpLr03)E[I&~AE.m

n=ap'm

apmlvap*?1U"S

~o~uopqnrrsern16eJO~

alawajpnuaspnpord-pw!s

'Inlppw1NjaJa!!J@!u~IO~

aeody.J+U

asplnwo3uI

mm~duja~a!do~deepw

apun10.1!Saladm1ayadme

a~dsa~!qasoapapalaunpap nopmmd-po!~aju!

~o~pw'ajmaanoap-a10dr(

mmpaspqp~upd-Jaq

It?PJW'!"lnWA

4

"8apmpun+luns

punwam~m!p!~~awmw

apAo!Sgqd1aa~aemluns

Ulqaqme!mdd1ody

al!~adoDeapopdu!s-gpdm

a~p~uiawmjap~~!ZUFII6!

~aq.~ogul61al!!fpuor,ap

azqrenapaleopsSEI~~OJ

apsewi!.aIawaja~!~old-SEW lsnqrelody