Sunteți pe pagina 1din 11

RASPUNSURI LA GRILA ORGANIZARE JUDICIARA 1.

Organizarea judiciar are ca obiect de studiu: Asigurarea respectarii drepturilor si libetatilor fundamentale ale persoanei prevazute in principal in Carta internatonala a drepturilor omului, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Convetia Organizatiei Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea Constitutiei si a legilor tarii. 2. Notiunea de justitie semnific , include: Asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instantele judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente extranee. 3. Termenul de jurisdictie are ca sens (semnific): Putere, competenta de a judeca. 4. Notiunea de judiciar utilizat in expresii precum organizare judiciar, sistem judiciar, institutii judiciare semnific: Infaptuit prin autoritatea justitiei. 5. Procesul poate fi definit ca fiind: -O activitatea desfurat de ctre instan, pri, organe de executare i alte persoane sau organe care particip la nfptuirea de ctre instanele judectoreti a justiiei, n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor deduse judecii i executrii silite a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevzute de lege. -Echitabil, impartial si independent. 6. Justitia se infaptuieste : In numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti. 7. In societtile moderne ( democratice), justitia este: Piatra de temelie a oricarei societati democratice. 8. Independenta ( autonomia) justitiei semnific: Libertatea de a decide. 9. Independenta judectorilor implic, presupune: Exercitarea functiei cu obiectivitate si impatialitate, avand ca temei unic legea, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura. 10. O justitie impartial inseamn: Obiectiva, libera de orice influente.
1

11. Accesul liber la justitie , ca principiu fundamental al organizrii judiciare , presupune, intre altele: Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil. 12. Justitia se realizeaza de : Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare si judecatorii. 13. Justitia se realizeaza de : -------14. In activitatea judiciara, al indeplinirii actului de justitie, Ministerul Public : Reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. 15. In indeplinirea actului de justitie, Ministerul Justitiei : Asigura buna organizarea si administrare a justitiei ca serviciu public. 16. Instantele judectoresti sunt constituite : Sectii, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, societati, registrul comertului, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, complete specalizate pentru cauze maritime si fluviale. 17. Activitatea de judecat , ca procedur judiciar, se desfsoar , intre altele: In limba romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata. Instanta de judecta trebuie sa asigure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justitiei, cu respectarea principiilor contradictorialitatii, oralitatii si publicitatii. 18. In tot cursul procesului, dreptul la aparare este garantat intrucat: Partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau numit din oficiu, potrivit legii. 19. Hotrrile judectoresti pot fi desfiintate : Numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale. 20. Inalta Curte de Casatie si Justitie asigur: Interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
2

21. Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din : Presedinte, 1 vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. 22. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza, intre altele : Recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege. 23. Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie , in raport cu competenta fiecreia, solutioneaza, intre altele: In prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta ICCJ, cererile de stramutare, conflictele de competenta, orice alte cereri prevazute de lege, recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel. In Sectii Unite, in conditiile legii, sesizarile privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. 24. Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercit de: -Presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere. 25. Completele de judecat la Inalta Curte de Casatie si Justitie se compun: -3 judecatori ai aceleiasi sectii. 26. Completele de judecat la Inalta Curte de Casatie si Justitie se compun: -2 complete de 5 judecatori. 27. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cand particip la judecat : Sectiile Unite, Completul de 5 judecatori, orice complet din cadrul sectiilor. 28. Curtile de apel sunt instante : Cu personalitate juridica, in circumscriptia lor functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. 29. Tribunalele sunt instante : Cu personalitate juridica, organizate l anivelul fiecarui judet si al mun. Bucuresti, au de regula sediul in municipiul de resedinta. 30. Tribunalele specializate sunt instante: Fara personalitate juridica, care pot functiona la ivelul judetelor si al munc. Bucuresti, au de regul asediul in municipiul resedinta de judet. 31. Judectoriile sunt instante : Fara personalitate juridica.
3

32. Judectoriile sunt instante : Organizate in judete si in sectoarele mun. Bucuresti. 33. Conducerea instantelor judectoresti, altele decat I.C.C.J, este asigurat de : La judecatorie presedinte si 1 vicepresedinte, la tribunal presedinte si 1,2 vicepresedinti si la Curtea de Apel presedinte si 1,3 vicepresedinti, presedinti de sectii. 34. Colegiul de conducere din cadrul fiecrei instante : Hotaraste cu privire la probelemele generale de conducere ale instantei, propune infiintarea de complete specializate in cadrul instantelor, stabileste componenta sectiilor si completelor specializate, dispune constituirea unui complet de judecata cu participarea unor judecatori de la alte sectii. 35. Colegiul de conducere din cadrul fiecrei instante, intre alte atributii : Organizeaza propria adunare generala, dezbate probleme economico-financiare sau administrative, convoaca adunarea generala a judecatorilor, promoveaza in functii de conducere informaticienii sefi, primii-grefieri sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi. 36. Adunarile generale ale judectorilor au ca atributii, intre altele : -dezbat activitatea anuala desfasurata de instante, -aleg in conditiile legii membrii CSM, -dezbat probleme de drept, -analizeaza proiecte de acte normative la solicitarea ministrului justitiei sau a CSM, -formuleza puncte de vedere la solicitarea CSM, -aleg si revoca membri colegiilor de conducere, -initiaza procedura de revocare a membrilor CSM, in conditiile prev. de Legea nr.317/2004 privind CSM, -indeplinesc alte atributii prevazute delege sau regulamente. 37.Completele de judecat , altele decat cele de la I.C.C.J. sunt formate, in cauzele date in competenta de prim instant, sunt formate din: -1 judecator, afara de cauzele privind conflictele de munca si de asigurari sociale.

38. Completul de judecat in prim instant a cauzelor privind conflictele de munc si asigurri sociale sunt formate din : -1 judecator si 2 asistenti judiciari 39. Instantele militare judec: La sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
4

40. La instantele militare de judecat: Judecatorii si procurorii militari sunt obligate sa poarte uniforma militara. 41. Toate instantele judectoresti au in structur: Registratura, grefa, arhiva, biroul de informare si relatii publice, biblioteca. 42. Personalul de specialitate auxiliar al instantei este : -subordonat ierahic conducerii instantelor si parchetelor unde functioneaza. 43. Grefierii care particip la sedintele de judecat sunt obligati : -sa efectueze toate consemnarile despre sedinta de judecata -sa indeplineasca orice alte insarcinaridin dispozitia completului sau a procurorului, -sa poarte tinuta vestimentara corespunzatoare. 44. Asistentii judiciari sunt numiti : - de ministrul justitiei pe o perioada de 5 ani, la porpunerea Consiliului Economic si Social. 45. Pe lnga instantele judectoresti functioneaz: -serviciile de reitegrare sociala si supraveghere, -oficiile registrului comertului, -alte structuri infiintate prin lege speciala. 46. Cererile sau reclamatiile individuale ale personalului auxiliar in legtur cu probleme de serviciu se adreseaz : -presedintelui instantei/sectii, care este obligat sa raspunda in timp util si in scris. 47. , 48, 49, 50.Pentru evidenta activittii instantelor se ntocmesc si se pstreaz , intre altele, si urmtoarele registre: -registrul general de dosare, -opisul alfabetic, -registrul informativ, -registrul de termene al arhivei, -condica sedintelor de judecata, -registrul privind arestarea preventiva, -registrul de evidenta a mandatelor de arestare preventive emise de judecator in cursul judecatii, -registrul de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii perchezitiilor date de judecator in cursul urmarii penale, -registrul de evidenta a sesizarilor privind confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport, -registrul privind evindeta si punerea in executare a plangerilor introduse impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza urmaririi penale, - registrul de evidenta a cailor de atac declarate impotriva hotararilor civile si penale,
5

-registrul de evidenta a redactarii hotararilor, -registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale, -registrul de evidenta si punere in executare a incheierilor penale pronuntate in recurs, -registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor civile, -registrele judecatorilor-sindici, -registrul valorilor si corpurilor delicte, - registrul intrare-iesire a corespondentei administrative, -registrul de evidenta a petitiilor -registrul de evidenta pentru inregistrarea cererilor si raspunsurilor privind accesul la informatiile de interes public, -registrul de control, -registrul privind evidenta practicii instantelor de control judiciar, -registrul special pentru inregistrarea datelor privind cazierul fiscal -registrul privind persoanele ocrotite. 51. Judectorul de serviciu indeplineste, intre altele, : -primeste actele de sesizare a instantei si verifica daca sunt indeplinite cerintele prevazute de normele procedurale -ia masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea fara intarziere a actiunilor si cererilor primite, cu respectarea normelor de repartizare aleatorie a cauzelor. 52. Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate n sedint secret, cele privind adoptiile, precum si cele privind autorizarea efectur perchezitiilor pot fi consultate: avocati, partile sau reprezentantii partilor, expertii si interpretii desemnati in cauza. 53. Pentru aplicarea criteriului aleatoriu in sistem informatics sau cyclic, dosarele se inregistreaz: -in orinea sosirii la instanta si se repartizeaza in aceeasi ordine de catre persoana/ele desemnata/e anual de presedintele instantei, cu avizul colegiliul de conducere. 54.Incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de judecat, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea se solutioneaz de : -completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie.

55. Incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de judecat, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea se solutioneaz de : -in situatia cand in materia respectiva nu exista decat un singur complet de judecata, incidentele procedurale vor fi solutionate de completul imediat urmator, indiferent de materia in care judeca.
6

56.Planificarea de permanent se face de ctre: -presedintele instantei sau dupa caz de presedintele sectiei cu acordul colegiului de conducere. 57.In situatia recalificrii unui apel in recurs : Completul de judecata va fi intregit cu un judecator din lista de permanenta, iar daca recursul este recalificat in apel, completul de judecata va fi format din primii doi judecatori ai completului de recurs. 58. In caz de disjungere, dosarul nou format se repatizeaz : -aceluiasi complet pentru respectarea principiului continuitatii. 59.Cererile de preschimbare a termenului se solutioneaz de: -Completul de judecata care a primit dosarul prin repartizare aleatorie. 60.Cererile de suspendare a executrii hotrrilor supuse cilor de atac se solutioneaz de : -Completul care a fost investit cu judecarea cauzei. Daca cererea de suspendare se inregistreaza inainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza in procedura aleatorie. 61. Numrul identificator al instantei reprezint: - un numar unic de identificare a instantei de judecata. 62. Fotografierea sau inregistrarea audiovideo in sala de sedint se face : -cu aprobarea presedintelui completului. 63.In cazul in care desfsurarea sedintei se inregistreaz cu mijloace tehnice, suportul inregistrrii se pstreaz: -in arhiva instantei timp de 3 ani de la efectuarea ultimelor inregistrari. 64.Cererile de apel sau recurs motivate ori motivele de apel ori recurs formulate separate, expediate prin posta in numar insufficient de exemplare : -se vor inregistra asa cum au fost primite, indicandu-se nr. de exemplare pe cerere si in registru. 65.Cand o instant de control judiciar desfiinteaz sau caseaz hotrrea cu trimiterea cauzei la o alt instant, la parchet sau alt organ, aceasta are obligatia : - de a comunica de indata aceasta solutie instantei initial investite, prin adresa, in vederea efectuarii mentiunilor obligatorii in registrul general de dosare si in registrul informativ. 66. Lucrrile de punerea in executare a hotrrilor penale se face de:
7

-grefierul care functioneaza la acest compartiment sub indrumarea si controlul judecatoruluidelegat. 67. Lucrarile de punere in executare a hotrrilor civile prin care s-au aplicat sanctiuni contraventionale se intocmesc: -grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari civile sau de catre o alta persoana desemnata de presedintele instantei. 68.Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc si se rezolv de : - de primul grefier sau grefierul sef. 69. Restituirea inscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei , pentru cauzele in curs de judecat, se incuviinteaz de : -presedintele completului de judecata sau, in lipsa acestuia de un membru al completului. 70. Primirea, pstrarea si eliberarea corpurilor delicte la instantele de judecat se fac de : -grefierul sef, grefierul sef sectie sau de un alt grefier desemnat de presedintele instantei, cu respectarea conditiilor legale privind ocuparea unei functii cu atributii de gestiune. 71. Ministerul Public : Este parte componenta a autoritatii judecatoresti. Reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. 72.Ministerul Public este condus de: Procurorul general. 73. Parchetele de pe lang tribunal sunt conduse de : -prim procuror ajutat de 1-3 adjuncti. 74.Procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J , intre alte atributii, : - emite ordine cu caracter intern, -exercita atributii de coordonare si control al administrarii PICCJ din punct de vedere economico-financiar, -coordoneaza elaborarea proiectului de buget annual al PICCJ si al Ministerului Public. -convoaca adunarea generala a procurorilor PICCJ si prezideaza aceasta adunare in conditiile legii. -convoaca si prezideaza sedintele Colegiului de conducere al PICCJ, -ordonator principal de credite, 75.Procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J : -solutioneaza conflicte de competenta, potrivit legii,
8

-repartizeaza procurorii din cadrul PICCJ pe sectii, servicii si birouri, precum si in orice ale compartimente, -infiinteaza/desfiinteaza, prin ordin, cu aprobarea CSM Sectia pentru procurori , sectii in cadrul PICCJ, cu execptia sectiilor din cadrul DNA. -analizeaza activitatea in domeniu a procurorilor Ministerului Public. -dispune delegarea procurorilor in interesul serviciului, potrivit legii, -incadreaza personalul auxiliar de specialitate in cadrul PICCJ, personalul de specialitate ajuridica similat judecatorilor si procurorilor, functionari publici, personal contractual si dispune delegarea, transferarea, suspendarea, incetarea contractului individual de munca si aplicarea sanctiunilor disciplinare pentru acest personal, in conditiile legii, cu execptia celor care isi desfasoara activitatea in cadrul DNA. 76.Procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J : -conduce si coordoneaza, raspunde de activitatea PICCJ si a parchetelor din subordine, luand masuri pentru buna organizare si functionare a acestora, -conduce DNA, prin intermediul procurorilor sefi ai acestei directii, -conduce DIICOT prin intermediul procurorului sef al acestei directii, -numeste si revoca, prin ordin, procuororii DIICO cu avizul CSM, in limita posturilor prevazute in statul de functii, -reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice, personae juridice sau fizice din tara sau strainatate, precum si in relatiile internationale. 77.Procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J : -exercita direct sau prin procurori anume desemnati controlul asupra parchetelor -emite aviz conform pentru numirea si revocare ofiterilor si agentilor de politie judiciara, la porpunerea ministrului adminsitratiei si internelor si retrage avizul in caz de neindeplinere corespunzatoare a atributiilor de serviciu, -stabileste prin ordin, indemnizatiile de incadreare brute lunare sau salariile de baza brute, dupa caz, precum si alte drepturi pentru personalul, altul decat procurorii din cadrul PICCJ, -acorda salarii demerit si premii personalului din cadrul PICCJ, -propune ministrului justitiei aprobarea Regulemantului de ordine interioara al parchetelor, potrivit legii, -prezinta CSM si ministrului justitiei raportul annual privind activitatea Ministerului Public. -stableste prin ordin, cu avizul ministrului justitiei, regulamentul de atribuire a locuintelor de serviciu din fondul locative al Ministerului Public. -exercita orice alte atributii prevazute de lege si regulamente. 78.Procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J : -participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitiein Sectii Unite, precum si la orice complet a acesteia cand considera necesar, sau desemneaza procurorii care participa la aceste sedinte.
9

-desemneaza dintre procurorii acestui parchet, procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, iar in cazul imposibilitatii de participare, deleaga pe prim-adjunctul sau, ori pe un alt procuror. 79. Pentru a fi numit procuror la DIICOT intre alte cerinte, se impune: -o vechime de cel putin 6 ani in functia de procuror. 80.Directia Nationala Anticoruptie se caracterizeaza, intre altele: -are personalitate juridical, -isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii , impartialitatii si controlului ierarhic, -structura autonoma coordonata de Procurorul General al PICCJ. 81.Directia Nationala Anticoruptie se caracterizeaza, intre altele: -structura independenta in relatiile cu instantele si parchetele de pe langa acestea si cu celelalte autoritati publice, -este condusa de un procuror sef, 2 adjuncti si 2 consilieri. 82.Directia Nationala Anticoruptie se incadreaz cu: -procurori numiti prin ordin a procurorului sef al DNA cu avizul CSM. 83. Parchetele militare se caracterizeaza, intre altele, prin aceea c - au statut de unitate militara -isi exercita atributiile prin procurori militari. 84. Consiliul Superior al Magistraturii se caracterizeaz , intre altele, prin aceea c: -este independent si se supune in activitatea sa numai legii. -membrii CSM raspund in fata judecatorilor si procurorilor pentru activitatea desfasurata. 85. Consiliul Superior al Magistraturii se caracterizeaz , intre altele, prin aceea c -are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti. 86. Consiliul Superior al Magistraturii , ca structur, este alcatuit: -19 membri, din care - 9judecatori si 5 procurori alesi in adunarile generale ale jud. si proc., care compun doua sectii ale CSM, una pentru judecatori si una pt. procurori. 87. Consiliul Superior al Magistraturii , ca structur, este alcatuit: -2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alsi de Senat, -presedintele ICCJ reprezentant al puterii judecatoresti, ministruljustitiei si procurorul general al PICCJ, care sunt membri de drept ai CSM. 88. Sectia pentru judectori a CSM este alcatuit: -2 judecatori de la ICCJ -3 judecatori de la Curtile de Apel,
10

-2 judecatori de la tribunale -2 judecatori de la judecatorii. 89. Sectia pentru procurori a CSM este alcatuit: -1 procuror de la PICCJ sau DNA, -1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel, -2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale -1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii. 90. Alegerea judectorilor si procurorilor, membrii ai CSM se face : - de adunarile generale ale judecatorilor sau, dupa cale procurorilor. 91. 92.Durata mandatului membrilor CSM este de : -este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii. 93. In cazul incetarii calitatii de membru al CSM, inainte de expirarea mandatului, pe orice motiv prevazut de lege, pentru locul acestuia este prevazut c: - sa se organizeze noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege, -interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate, dupa caz. 94.Judecatorii si procurorii, membrii CSM, pe perioada mandatului: -isi suspenda activtitatea de judecator, respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecatorilor in complete de judecata, resepctiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procurori. La incetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitatii isi reiau activitatea de judecator sau procuror. 95. Presedintele CSM este ales: -dintre judecatorii si procurorii, membri CSM, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de 1 an ce nu poate fi reinvestit. -este ales in plen, in prezenta a cel puntin 15 membri ai Consiliului cu votul majortiatii membrilor acestuia.

11