Sunteți pe pagina 1din 26

1.

Msurarea i notarea respiraiei Scopul: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii, al apariiei unor complicaii i al prognosticului. Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor celulare. Elemente de apreciat: tipul respiraiei, amplitudinea micrilor respiratorii, ritmul, frecvena. Materiale necesare:-ceas cu secundar,pix de culoare verde,FO/carnetel individual. Interveniile asistentei: aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat. Plasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui. Numrarea inspiraiilor timp de un minut. Consemnarea valorii obinuite printr-un punct pe foia de temperatur (fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie). Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbii. n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile respiraiei (ex:Rd=20 resp./min Rs=18 resp./min). Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a micrilor respiratorii. Interpretarea rezultatelor: -frecvena micrilor respiratorii variaz n funcie de sex,vrst,poziie, temperatura mediului ambiant,starea de veghe sau somn. -n stare fiziologic, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii i a pulsului -n stare patologic-respiraia dificil (sete de aer): 1.dispnee cu accelerarea ritmului respirator-tahipnee (polipnee) 2.dispnee cu rrirea ritmului respirator-bradipnee (12-10-8 resp./min); 3.dispnee cu perturbarea ritmic i periodic a respiraiei-dispnee Cheyne-Stokes-respiraii cu amplitudini crescnd pn la apnee ce dureaz 10-20 sec. 4.Dispnee Kusmaul-respiraie n patru timpi a inspiraiei profunde, urmat de o scurt pauz i o expiraie scurt zgomotoas, dup care urmeaz o alt pauz. VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI RESPIRATORII: -la nn-30-50 r/min -la doi ani-25-35r/min -la 12 ani-15-25 r/min -adult -14-16-18 r/min -varstnic-15-25 r/min. 2. Msurarea i notarea pulsului Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare. Elemente de apreciat: ritmicitate, frecven, celeritate, amplitudine. Locurile de msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune de timp la alte artere (temporala, carotida, cubitala, humerala, radiala, femurala, poplitee, tibiala posterioar, pedioas). Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei. Materiale necesare: -ceas cu secundar, pix de culoare roie, foaie de temperatura/carnetel individual. Interveniile asistentei: - pregtirea psihic a bolnavului - asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min. - splarea pe mini - reperarea arterei, fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor. - numrarea pulsaiilor timp de un minut< consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii -unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei -consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului (ex:Pd=80 b/min. Ps=90 b/min-puls regulat)
1

Interpretarea frecvenei pulsului: Frecvena pulsului variaz fiziologic dup vrst, emoii i efort. A)Variaia fiziologic a frecvenei pulsului: -Pulsul tahicardic (accelerat) n: ortostatism, efort fizic i psihic, emoii puternice n cursul digestiei. -Pulsul bradicardic (rrit) n: decubit, stare de repaus, linite psihic. B)Variaia patologic a calitii pulsului: -frecvena- pulsul tahicardic (mai rapid) sau bradicardic (mai rrit) -ritmicitate - puls ritmic sau aritmic -amplitudine - puls cu amplitudine mic, filiform sau puls cu amplititudine crescut -volum (tensiunea)- puls dur sau puls moale -celeritate - puls sltre sau puls tard (cdere lent). VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI: -la nn-130-140 p/min -adult-60-80p/min -la copilul mic 100-120p/min -varstnic-80-90 p/min -la 10 ani 90-100 p/min. 3. Msurarea i notarea temperaturii Scop:evaluarea funciei de termoreglare i termogenez. Locul de msurat: -caviti seminchise: axila, plica inghinal, cavitatea bucal; -caviti nchise: rect, vagin. Temperatura = rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. Termoreglare = functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (tremoliza) pentru pastrarea valorilor constante(homeotermie). Materiale necesare: -termometru maximal, casoleta cu tampoane de vat i comprese sterile, recipient cu soluie dezinfectant (cloramin 1-5 %), tvia renal, flacon cu alcool medicinal, ceas, foaie de observaie, pix de culoare albastra, carnetel individual. Interveniile asistentei: -Pregtirea materialelor lng bolnav: pregtirea psihic a bolnavului. -Splarea pe mini. -Se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se terge cu o compres prin tamponare se scutur; se verific dac este n rezervor mercur. A)Pentru msurarea n axil: -Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal sau n poziie seznd. -Se ridic braul bolnavului. -Se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. -Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralel cu toracele. -Se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui. -La pacienii slbii, agitai, precum i la copii, braul va fi meninut n aceast poziie de ctre asistent; termometrul se menine timp de 10 min. B)Pentru msurarea n cavitatea bucal: -Se introduce termometrul n cavitatea bucal,sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare. -Pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas; se menine timp de 5 min. C)Pentru msurarea rectal: -Se lubrefiaz termometrul. -Se aeaz pacientul n decubit lateral, cu membrele inferioare n semiflexie, asigurandu-i intimitatea. -Se introduce tubul termometrului n rect, prin micri de rotaie i nainte -Termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii -Se menine termometrul timp de trei minute. -Dup terminarea timpului de meninere, se scoate i se terge cu o compres. -Se spal termometrul, se scutur i se introduce n recipientul cu soluia dezinfectant. -Se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur. -Notarea unui punct pe vertical, corespunztoare datei i timpului zilei, scond pentru fiecare linie orizontal, dou diviziuni de grad.
2

-Se unete valoarea prezent cu cea anterioar, pentru obinerea curbei termice. -n alte documente medicale se noteaz cifric. Interpretarea rezultatelor: -Temperatura normal(fiziologic)=36-37 C-afebril -Valori patologice:a)hipertermie 37-38 C -subfebrilitate 38-39 C -febr moderat 39-40 C -febr ridicat 40-41 C -hiperpirexie b)hipotermie <36 C Recomandri: -Msurarea temperaturii dimineaa ntre orele 7-8 i seara ntre orele 18-19. -Susinerea termometrului la copii, btrni, incontieni, agitai i msurarea n cavitile seminchise. -n situaia unor valori prea ridicate sau sczute, neprvzute, repetai msurarea temperaturii sub supraveghere. -Termometrul se menine n timpul indicat n cavitate, altfel nregistrarea nu este real. 4. Msurarea i notarea tensiunii arteriale (TA) Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare (fora de contracie a inimii determinat de elasticitatea i calibrul vaselor). Tensiunea arteriala = presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, determinata de 4 factori: 1)debitul cardiac 2)forta de contractie a inimii 3)elasticitatea si calibrul vaselor de sange 4)vascozitatea sangelui ELEMENTE DE APRECIAT: -tensiunea arterial sistolic (maxima) i tensiunea arterial diastolic (minima). Materiale necesare: -aparat pentru msurarea tensiunii arteriale cu manometru -stetoscop biauricular -tampon de vat, tavita renala, alcool -creion rou sau pix cu min roie, foaia de temperatura/carnetel individual Interven ia asistentei: -pregtirea psihic a bolnavului i asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute; -splarea pe mini; -se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, sprijinit i n extensie; se introduc olivele stetoscopului n urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool (inclusiv membrana stetoscopului); se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul pompei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile; -se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei, pn cnd se percepe primul zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii maxime); se reine valoarea indicat de acul manometrului pentru a fi consemnat; -se continu decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese; -se reine valoarea indicat de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim; -se noteaz n foia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare roie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur; -se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat. VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE: *1-3 ani 75-90/50-60 mmHg *4-11 ani 90-110/60-65 mmHg *12-15 ani 100-120/60-75 mmHg *Adult 120-140/75-90 mmHg *Varstnic >150/>90 mmHg

5. Oxigenoterapia Scop: terapeutic = imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor); ameliorarea concentratiei de oxigen in sange. Hipoxia poate fi: = anemica, prin reducerea hemoglobinei = histotoxica, prin blocarea la nivelul celulelor = circulatoare, prin tuburari de circulatie La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3 ml oxigen la 100ml sange. Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea O2 sub o atmosfera. Indicatii: hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic), hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti). Surse de oxigen: statie centrala de oxigen sau microstatie, butelie de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150 atm.) -pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului. Administrarea oxigenului se face cu: -sonda sau cateter nazal, ochelari, masca, cort de oxigen, balon Ambu sau Ruben Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce in nara prin faringe, schimbanduse de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe. Tehnica: -se dezobstrueaza caile aeriene -se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus -se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si perpendicular pe buza superioara -se fixeaza sonda cu leucoplast -se fixeaza debitul la 4-6 l/minut -se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor -se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul. Ochelari: pentru oxigen se fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de plastic care patrund in nari. Se recomanda la copii si bolnavi agitati. Masca: pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare. Tehnica: -se verifica scurgerea oxigenului din sursa -se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul masti si i se sustine mana (debitul de 10-12 l/minut). -se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura -cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50% a oxigenului, realizeaza o circulatie deficitara a aerului, ducand la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu gheata. Incidente la administrarea oxigenului: -distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag -enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei. Se va sti ca: -nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie); -bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile; -oxigenul nu se foloseste fara manometru; -barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile resp. ale bolnavului. 6.Msurarea diurezei Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. Urina = lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui, in care sunt eliminate substantele rezultatele din metabolismul intermediar proteic, inutile si toxice pentru organism si excretat de aparatul renal. Tulburarile metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei eliminate. Mictiune = actul fiziologic, constient de eliminare a urinei.
4

Scop: obinerea datelor privind starea morfofuncional a apartului renal; cunoaterea volumului diurezei; urmrirea bilanului circulaiei lichidelor n organism=bilanul lichidian. MSURAREA DIUREZEI Colectarea urinei pe 24 ore: -se pregtesc recipiente-vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat i acoperite; -colectarea ncepe dimineaa la o anumit or i se termin n ziua urmtoare la aceeai or; -se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului; -pacientul urineaz dimineaa la o or fix, aceast cantitate de urin, de la prima emisie se arunc; -se colecteaz, apoi, toate urinele emise n 24 ore se vor pstra pn a doua zi la aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie; -recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr de salon, se ine la rcoare, pentru a preveni descompunerea urinei. Cantitatea de urin eliminat n mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500ml. Notarea grafica: -pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100 ml urina. -se noteaza grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective. 7.Captarea, observarea i notarea scaunului Scaunul = resturile alimentelor supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin anus, prin actul defecatiei. Scopul = obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia. Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: -observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in foaia de temperatura. Elemente de observatie 1.Frecventa Valori normale 1-2 scaune/zi Valori patologice a. 3-6 scaune/zi, diaree in enterite si enterocolite b. 20-30 scaune/zi = sindrom dizenteric c. scaun la 2-4 zile = constipatie d. suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ileus Pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree -marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de natura aclorhidrica); poate ajunge la cateva kg (in anomalii de dezvoltare a colonului); -redusa (in constipatie) -foarte redusa, de numai 10-15 g (in dizenterie) Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti-in constipatie); consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special dupa purgative saline; consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de o cantitate de scaun semilichid sau lichid) -de panglica sau creion (in cancer rectal); filiforma (in spasme ale
5

2.Orarul 3.Cantitatea

Ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare Zilnic, 15-200 g de materii fecale

4.Consistenta

pastoasa, omogena

5.Forma

Cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila

6.Culoarea

Bruna

7.Mirosul

Fecaloid

8.Aspectul 9.Elemente patologice

Pastos-omogen -

10.Notarea scaunelor

Scaun normal

regiunii snorectsle); bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie), bile conglomerate, multiglobale (in cazul cand materiile fecale au stagnat mult timp in rect) Galben-aurie (in diaree); verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros; mai inchisa (in constipatie); albiciaosa ca argila (icter mecanic), brun-inchis (icter hemolitic); neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unor hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv-melena); rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv). Acid (in caz de fermentatie intestinal); fetid (in caz de putrefactie); miros rincet foarte patrunzator (in cazul cand in scaun se gasesc grasimi nedigerate); foarte fetid (in cancerul colonului si rectului). De zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida); de zeama de orez (in intoxicatii, sau holera) mucus, puroi, snge (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie); resturi de alimente nedigerate (in pancreatite cronice); grasimi nedigerate, paraziti intestinali, cazurile vor fi imediat raportate medicului Moale:/ Diareic: Mucus:X Cu puroi:P Cu sange:S Grunjos:Z

8. Captarea, observarea i notarea vrsturilor Varsutara=actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal. Scop=obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism. Materiale necesare: -tavita renala (2), pahar cu apa, foaie de temperatura, pix albastru, musama, aleza, prosop. Efectuarea tehnicii: -se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirarea varsaturii (sezanda, semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat). -se sustine capul (fruntea) bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita renala; -se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura. Observarea calitatilor varsaturilor Frecventa Timpi de executie -ocazionale(in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute);
6

Orarul

Cantitatea Continutul

Culoarea

Mirosul Forta de proiectie Simptome care insotesc varsatura Notarea varsaturilor in foaia de observatie

-frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese); -incoercibile (graviditate si unele boli psihice) -matinale-dimineata pe stomacul gol (la alcoolici si gravide) -postprandiale - imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavul consuma alimentele (la nevropati) -tardive - la 2-6 ore de la alimentatie (in ulcer si cancer gastric complicat cu stenoza pilorica). In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate reduce la cativa zeci de ml. -alimentare (alimente mai mult sau mai putin digerate) -fecaloide (in ocluziile intestinale) -mucoase, apoase (la etilici si gravide) -biliare (in colecistopatii) -purulente (in gastrita flegmonoasa) -sangvinolente (sau sange pur-hematemeza-in boli ale stomacului) -galbena sau verzuie (in varsaturile bilioase) -rosie, ca sangele nedigerat (in ulcer gastro-duodenal) -galbuie, murdara (in ocluzie intestinala) -bruna, ca zatul de cafea (in cancer gastric) -fad, acru (in hiperclorhidrie) -fecaloid (reflux al continutului intestinal in stomac - ileus) -unt ranced (in fermentatie gstrica) -brusc, in jet, fara efort, fara legatura cu alimentarea, fara greata; -durere abdominala, deshidratare. Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica speciala a foii de temperatura: -varsatura alimentare: cerneala albastra -varsatura bilioasa: cerneala verde -varsatura sangvinolenta: cerneala rosie 9.Captarea, observarea i notarea sputei

Expectoratie=actul de eliminare pe gura, dupa tuse, a produselor formate in caile respiratoriisputa sau expectoratia. Scop = obtinerea de informatii privind calitatile sputei, ele avand o mare valoare in stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare. Materiale necesare: -scuipatoare, tampoane pe porttampon, vas gradat, tavita renala, foaie de observatie(temperatura), pix sau creion de culoare rosie. Pregatirea bolnavului psihica si fizica: -bolnavul va fi educat cum sa expectoreze (sa tuseasca cu gura inchisa; sa colecteze sputa in scuipatoare; sa nu stropeasca in jurul, sa nu arunce in scuipatoarele corpuri straine - mucuri de tigari, hartii); -se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa. -se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca; -se va sprijini capul bolnavului (daca o cere starea generala). Notarea grafica: -se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, identic cu notarea diurezei, cantitatea de sputa colectata in vasul gradat. Curatirea mucoasei bucale: -se pregatesc tampoane de tifon de porttampon -se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon -se aruca tampoanele in tavita renala. Observarea calitatilor sputei Culoarea Aspect -rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa (in hemoptizia din
7

tuberculoza, cancer pulmonar) -hemoptoica sau sputa striata cu sange -ruginie (ca sucul de prune, in debutul din pneumonie) -rosie-bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat -rosie-gelatinoasa in cancerul pulmonar -roz in edemul pulmonar -galbena- verzuie in supuratiile pulmonare -alba/alba-cenusie in inflamatia bronhiilor si in astm bronsic -neagra in infarct pulmonar Mirosul -fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase -fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara -mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare Consistenta Spumoasa, aerata, gelatinoasa, viscoasa, lichida. Forma sputei -perlata - in astm -numulara - in caverne pulmonare (mase grunjoase, izolate in saliva) -mulaje bronsice Compozitia (aspectul -mucos (in astm bronsic, inflamatia bronhiilor) sputei) -purulent (in supuratii pulmonare, in cazul deschiderii unei colectii purulente intr-o bronhie din vecinatatea plamanului) -muco-purulent -seros (in staza, edem pulmonar) -pseudomembranos (in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita pseudomembranoasa) -sangvinolent (in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar). Cantitatea sputei -50-100 ml/24 h: in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza, incipienta. -pana la 1000ml/24 ore (in gangrene pulmonare, edem pulmonar) vomica=eliminarea unor colectii masive de puroi (in abces pulmonar, chist hidatic) 10. Recoltarea exudatului faringian Exudatul faringian = lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian. Scop = explorator (depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului, depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni). Materiale necesare: -masca de tifon, spatula linguala, eprubeta cu tampon, eprubeta de cultura, ser fiziologic sau glicerina 15%, tavita renala, stativ pentru eprubete, lampa de spirt si chibrite Pregtirea fizic i psihic a bolnavului: -psihica: se anunta pacientul si i se explica tehnica -fizica:se anunta sa nu manance si sa nu bea apa, sa nu se instileze solutii dezinfectante in nas, si sa nu faca gargara, se aseaza pacientul pe un scaun. Efectuarea tehnicii: -se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide; -asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool, isi pune masca de protectie; -invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat; -deschide epubreta cu tamponul faringian; -flambeaza gatul eprubretei si o inchide cu dop steril; -apasa limba cu spatula linguala; -cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul); -flambeaza gura eprubetei care se inchide cu dopul flambat; -la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame se sticle frotiuri colorate sau insemanteaza imediat pe medii de cultura; -se spala pa maini cu apa si sapun; -se transporta produsul de laborator evitand suprainfectiile; -se spala si se dezinfecteaza suprafetele.
8

Notarea in F.O.: -se noteaza data recoltarii, numele si prenumele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea, daca sau facut insamantare sau nu ATENTIE!!! -timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore -inainte de recoltare , se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze -recoltarea se face nu numai in angine dar si in alte boli care pot fi declansate de o infectie faringiana(nefrite). 11. Recoltarea urinei pentru examenul sumar de urin Scop: determinarea densitii, ph-ului, glucozei, albuminei, urobilinogenului, examinarea sedimentului urinar. Materiale necesare: - tav medical/crucior - recipient curat i uscat sau steril pentru femeie - sering i ace sterile, tampoane cu alcool - mnui de cauciuc pentru manipularea urinei. Pregtirea pacientului: -psihic: informai pacientul contient, explicai-i procedura in termeni accesibili, obinei colaborarea -fizic: efectuai toaleta genito-urinar la femeie, fixai punga colectoare la nivelul organelor genitale, cu adeziv, in cazul sugarilor i copiilor mici. Efectuarea procedurii: -explicai pacientului care-i recolteaz singur urina: s-i spele mainile, s foloseasc mnui de cauciuc, s se aeze intr-o poziie in care jetul urinar s fie dirijat in recipient: ortostatism la brbat i poziie eznd la femeie. - S colecteze 10 ml urin direct in recipient; - S aeze capacul pe gura recipientului dup recoltare; - S-i spele mainile; - S eticheteze recipientul. n caz de recoltare pe sonda a demeure: - Clampai sonda cu 15 sec. inainte de recoltare - Splai-v mainile, folosii mnui de unic folosin - Dezinfectai sonda - Puncionai sonda cu acul adaptat la sering - Aspirai 10 ml de urin in sering - Transferai urina in recipient - Splai-v mainile - Etichetai recipientul cu: numele i prenumele pacientului, secia, examenul cerut, data i ora recoltrii - Transportai urina la laborator imediat. - Reorganizarea locului de munc. - Colectai materialele folosite in containere speciale conform PU (precauii universale) - Splai-v mainile dup indeprtarea mnuilor. - Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire, data i ora recoltrii. Evaluarea procedurii: - Mostra de urin nu este contaminat cu scurgere vaginsal sau cu sange menstrual - Urina nu conine albumin sau glucoz, are o culoare galben aurie (normocrom) - Sedimentul urinar nu conine celule descuamate de pe tractul urinar Rezultate nedorite / Ce facei ? - Mostra de urin este contaminat cu scurgere vaginal sau cu sange menstrual - Aruncai urina - Recoltai in afara perioadei de menstruaie - Facei toaleta local inainte - Urina este hipercrom, cu urobilinogen crescut - Anunai medicul - Sedimentul urinar conine numeroase leucocite, hematii, celule descuamate sau epitelii - Anunai medicul care poate s recomande alte examene, mai relevante din urin - Urina conine albumin sau glucoza - Anunai medicul
9

12. Recoltarea urinei pentru urocultur SCOP: explorator. Materiale necesare: urinar sau plosc, muama, alez, materialele pentru toaleta organelor genitale externe, recipient steril. Pregtirea pacientului: -psihic: se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului, s tie s utilizeze numai recipientul gol i curat, s urineze fr defecaie, s verse urina n vasul colector, s nu urineze n timpul toaletei. -fizic: se protejeaz patul cu muama i alez, se aeaz plosca sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se ndeprteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat Executare: -urocultura stabilete prezena bacteriilor n urin -se recolteaz urina de diminea, n absena unui tratament cu antibiotice -prima cantitate de urin emis, aproximativ 50 ml, se elimin la toalet sau la bazinet, apoi fr s se ntrerup jetul urinar, se recolteaz aproximativ 5 ml urin n recipientul steril. -se astup repede cu capacul -se transport la laborator. ngrijirea ulterioar a pacientului: -este ajutat s se mbrace, este aezat ntr-o poziie comod, se aerisete salonul. 13, 14. Schimbarea pozi iei bolnavului Scop:daca mentine timp indelungat aceeasi pozitie, bolnavul este predispus la aparitia unor complicatii (escare de decubit, tromboze, embolii, etc.), care-i impiedica procesul de vindecare. Pentru prevenirea aparitiei acestora, se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului. Acest lucru se poate efectua activ (bolnavul isi schimba pozitia singur) sau pasiv (cu ajutor sau i-o schimba alta persoana). Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in decubit lateral si invers: -se anunta bolnavul; -i se explica necesitatea efectuarii tehnicii; -as. med se aseaza de partea patului spre care se doreste sa intpoarca bolnavul; -se ridica patura, se pliaza si se aseaza pe marginea opusa a patului; -se prinde bolnavul de omoplati si de bazin, flectand membrul inferior (cel opus partii care se doreste schimabarea) si se intoarce bolnavul mentinandu-se in acea pozitie timp de cateva minute; -se readuce bolnavul in pozitia anterioara; Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in pozitie sezanda: -se anunta bolnavul; -i se explica necesitatea efectuarii tehnicii; -se introduce mana stanga sub omoplatii bolnavului si printr-o miscare sigura se ridica bolnavul in pozitia sezand; -se supravegheaza tot timpul bolnavul, urmarind atent expresia fetei, coloratia tegumentelor, respiratia, pulsul; -daca starea bolnavului permite, bolnavul se poate mentine in acesta pozitie, iar apoi se poate aseza in pozie sezanda la marginea patului astfel; se introduce mana dreapta sub regiunea poplitee mentinand in acelasi timp bolnavul cu mana stanga de spate; -se rotesc picioarele bolnavului intr-un unghi de 90, sub picioarele bolnavului asezandu-se un scaun; -se continua supravegherea bolnavului apoi se readuce bolnavul in pozitia anterioara; -spalarea pe maini, reorganizarea locului de munca. 15, 16. Schimbarea lenjeriei de pat Scop: asigurarea conditiilor igienice, de confort, pentru odihna si ingrijirea bolnavului. Materiale necesare: -cearsaf de pat, cearsaf de patura, fee de perna, aleza, musama, sac de rufe murdare. -tehnica este efectuata de 2-3 cadre medicale, asezate de o parte si de alta a patului.
10

Pregtirea materialelor necesare: -lenjeria se impatureste si se aseaza pe un scaun, in ordinea intrebuintarii: patura si cearsaful ei se impaturesc in trei, sub forma de armonica; -aleza impreuna cu musamaua se ruleaza in latime; -cearsaful de pat va fi rulat in lungime, pe fata, intr-o singura directie. Efectuarea tehnicii: -se indeparteaza noptiera de pat; -se anunta bolnavul si i se explica acestuia simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stari emotive); -se aseaza bolnavul in pozitia decubit lateral; -spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; -asistenta din partea dreapta prinde bolnavul cu mana stanga in axila dreapta a bolnavului, sprijinindu-i capul de antebrat; -se trage perna usor cu mana stanga spre marginea patului; -se flecteaza usor cu mana stanga gambele bolnavului spre coapsa; -se intoarce B. in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor; -se mentine bolnavul in aceasta pozitie; -asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului; -cearsaful impreuna cu musamaua si aleza pregatite anterior se deruleaza pe jumatatea libera a patului, fara ca lenjeria curata sa se atinga de cea murdara; -asistenta din partea dreapta flecteaza membrele inferioare ale bolnavului; -sprijinind bolnavul in regiunea omoplatilor si subgenunchi, el se aduce in decubit dorsal cu foarte mare atentie; -prinzind bolnavul de axila stanga, asistenta din partea stanga il ridica usor si introduce mana dreapta sub spatele bolnavului; -se sprijina capul bolnavului pe antebratul stang; -cu mana dreapta, se trage perna pe marginea stanga a patului; -se aseaza capul bolnavului pe perna; -sprijinind bolnavul de spate si regiunea poplitee, se aduce in decubit lateral stang; -se mentine bolnavul in aceasta pozitie; -asistenta din partea dreapta ruleaza lenjeria murdara care se introduce in sacul special prin miscari lente pentru a evita imprastierea in aer a impuritatilor, prafului; -spalarea pe maini cu apa si sapun; -se intinde bine cearsaful, musamaua si aleza pe cealalata parte a patului; -se executa colturile; -sprijinind bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi, acesta se readuce in decubit dorsal cu foarte mare atentie. -spalarea pe maini, aerisirea salonului, reasezarea noptierei langa pat, reorganizarea locului de munca. 17. Efectuarea toaletei Scop: ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos, descuamat i impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare, microbi i alte substane strine care ader la piele. Materiale necesare: -dou scaune, un paravan, muama pentru a proteja patul, alez, tav medical, lighean, can cu ap cald, can cu ap rece, dou bazinete, tvi renal, mnui de cauciuc, trei mnui de baie (pt. fa, trup i membre, organe genitale), trei prosoape de culori diferite, spun neutru, alcool mentolat, pudrier cu pudr de talc, lenjerie de pat curat, lenjerie de corp curat, gleat pentru ap murdar, sac pentru lenjeria murdar, termometru de baie, materiale pentru ngrijirea unghiilor: foarfece, pil); material pentru ngrijirea cavitii bucale (periu de dini, past de dini, un pahar cu soluie antiseptic pentru gargar, un pahar cu ap pentru proteza dentar). Pregtirea psihic a bolnavului: se anun bolnavul, se explic simplitatea tehnicii. Pregtirea condiiilor de mediu: se nchid ferestrele, se verific temperatura n salon(20C), se verific s nu fie cureni de aer rece, se aaz scaunele lng patul bolnavului, se aaz paravanul n jurul patului. a.Efectuarea toaletei feei: -se aaz n jurul gtului bolnavului un prosop
11

-se mbrac prima mnu de baie i se umezete, se spal ochii de la comisura extern spre cea intern, se cltesc cu ap curat i se terg cu primul prosop curat; -se spal fruntea, de la mijloc spre tmple, se spal regiunea perioral, peri-nazal prin micri circulare, apoi se terg prin tamponare. b.Efectuarea toaletei urechilor: -se spunete mai nti o ureche, insistnd n anurile pavilionului i n regiunea retroauricular, se cltete bine i se terge. c.Efectuarea toaletei gtului: -se spal cu ap i spun, se cltete bine, apoi se terge repede , ca bolnavul s fie dispus la rceal -se arunc apa din lighean. d.Efectuarea toaletei membrelor superioare: -se umple ligheanul cu 2/3 ap cald (37C), se verific temperatura apei. -se descoper cte un bra, se spunete circular, ncepnd de la umr spre captul distal insistnd la axil -se limpezete i se terge imediat cu prosopul curat,se acoper braul bolnavului -se taie unghiile bolnavului i se pilesc. -se procedeaz la fel i cu cellalt membru e.Efectuarea toaletei toracelui: -se descoper partea anterioar a toracelui, se spunete, la femei se insist sub pliurile submamare, se limpezete si se terge prin tamponare. f.Efectuarea toaletei spatelui: -se ntoarce bolnavul i se susine n decubit lateral, se spunesc spatele i regiunea lombo-sacral, se limpezesc bine i se terge prin tamponare; -se ndeprteaz muamaua i aleza -se pudreaz cu talc, se acoper bolnavul, se readuce n decubit dorsal. g.Efectuarea toaletei abdomenului: -se spunete, se insit n zona ombilicului dup ce a fost ndeprtat murdria cu ajutorul unui tampon de vat nmuiat n benzin. -se limpezete i se terge imediat -se unge regiunea ombilical cu vaselin -se scoate mnua folosit i se aaz n tvia renal -se fricioneaz braele i toracele cu alcool, se pudreaz cu talc gtul,toracele,abdomenul i braele i mai ales axilele -se mbrac bolnavul cu pijamaua curat. h.Efectuarea toaletei membrelor inferioare: -se umple ligheanul cu 2/3 ap cald (37C), se verific temperatura apei -se mbrac cea de-a doua mnu de baie -se spunesc coapsele, insistnd n regiunea inghinal, se limpezesc i se terg -se flecteaz gambele bolnavului pe coapse, se mut muamaua i ligheanul mai jos, se introduce piciorul n lighean -se spunete bine, insistnd n regiunea poplitee, se limpezete apoi se terge cu cel de-al doilea prosop curat -se fricioneaz membrele cu alcool, se taie unghiile, se pudreaz plicile cu talc. (17)i.Efectuarea toaletei organelor genitale externe: -se prezint bolnavului bazinetul pentru a urina i se ndeprteaz -se aaz bolnavul n poziie ginecologic i se aaz sub regiunea sacral un bazinet curat -se mbrac mnua de cauciuc, peste care se mbrac a treia mnu de baie - se efectueaz spalarea dinspre partea anterioar nspre anus, cu spun neutru, care nu irit pielea i mucoasele -se limpezete cu ajutorul unui jet de ap curat turnat dintr-o can -se scoate bazinetul de sub bolnav -se terg organele genitale cu cel de-al treilea prosop curat -se terg cu mare atenie plicile, care se pudreaz cu talc. (18)j.Efectuarea toaletei prului: Materiale necesare: n afar de cele menionate: -pieptene, ampon, aparat de uscat prul. -se ridic uor capul bolnavului i se susine, apoi se ndoaie salteaua, se protejeaz cu muama i alez, peste alez se aaz o muama rulat ca un jgheab -se aaz ligheanul cu 2/3 ap cald (37C), se verific temperatura apei
12

-se aaz capul bolnavului n uoar hiperextensie, protejnd ceafa bolnavului cu un prosop -se umezete prul apoi se amponeaz -se fricioneaz prul cu ambele mini i se maseaz uor pielea capului pentru activarea circulaiei sanguine -se limpezete prul, se repet manopera de 2-3 ori -se acoper prul cu un prosop nclzit, se usuc cu foehnul, se piaptn prul n uvie, ncepnd cu vrfurile. k.Efectuarea toaletei cavitii bucale: -n funcie de starea bolnavului, acesta este adus n decubit semieznd sau n decubit lateral -se protejeaz lenjeria bolnavului -se pune past de dini pe periu i se ofer bolnavului alturi de un pahar cu ap -dup ce s-a splat bolnavul prin micri verticale energice, i va clti gura cu ap, aruncnd-o n tvia renal -se servete al doilea pahar cu ap pentru gargar. Alimentarea bolnavului Scop: asigurarea necesitilor calorice i calitative in funcie de varsta i starea organismului; favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice i prevenirea cronicizrii unor imbolnviri. Pregtirea materialelor: - vesel i tacamuri, can simpl, can special cu cioc sau in funcie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor, tav, crucior pentru alimente, alimente conform regimului recomandat, ervetele de mas, 2 prosoape (ervete) pentru protecia lenjeriei de corp i pat. Pregtirea pacientului: culegerea datelor despre: - Afeciune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese - Posibilitile de mobilizare, dac pacientul este imobilizat, dac are indicaie de repaus - Posibilitatea de a-i folosi membrele superioare i nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de alt persoan - pasiv) - Efect. unor examene care impun un anumit regim / restricii alimentare inainte / dup acestea - Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dup mas - Preferinele alimentare ale pacientului. Pregtirea psihic: - Stimulai autonomia, explicai pacientului importana alimentaiei i a respectrii regimului pentru evoluia favorabil a bolii. Pregtirea fizic: - Respectai recomandrile cu privire la mobilizarea ei asigurai pacientul de ajutorul dvs. - Ajutai pacientul s se spele pe maini - Aezai pacientul intr-o poziie confortabil in raport cu starea sa general: ezand la mas in salon sau in pat Semiezand, pentru pacientul care se poate ridica puin In decubit lateral stang, dac pacientul este dreptaci, cu capul uor ridicat. Efectuarea procedurii: - Verificai dac sunt indeplinite condiiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost indeprtate plotile i urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon; - Identificai pacientul i regimul alimentar recomandat; - Ajutai pacientul s-i spele mainile; - Pregtii alimentele pe o tav acordand atenie aspectului estetic; - Imbrcai un halat curat i manui. 19. Alimentarea activ (servirea mesei la pat in poziie ezand sau semiezand). - Aezai pacientul in poziie confortabil - Protejai lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dac este cazul - Aezai tava cu alimente in faa pacientului sau adaptai o masu special - Ajutai pacientul s taie alimentele dac este necesar - Observai dac pacientul consum toate alimentele Alimentarea activ la pat in poziie de decubit lateral: - Aezai pacientul in decubit lateral lsand liber braul dominant (de obicei drept) - Ridicai uor capul pacientului i protejai patul pacientului cu un prosop curat
13

- Aezai sub brbia pacientului un prosop curat - Punei tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptier aa incat pacientul s vad ce mnanc - Taiai alimentele in buci mici - Ajutai pacientul s bea lichide prin suciune sau cu ajutorul unei cni speciale. 20. Alimentaia pasiv - Aezai pacientul in poziie ezand (dac are membrele superioare afectate) sau semiezand (dac este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grav) - Protejai lenjeria de pat i de corp folosind prosoape curate - Plasai tava cu alimente pe noptier, pe un taburet sau pe o msu adaptabil la pat - Asezai-v in partea dreapt a pacientului (de regul) pe un scaun, verificai temperatura alimentelor - Ridicai cu o man (stanga) capul bolnavului cu pern i administrai supa cu lingura pe jumtate plin - Asigurai-v c pacientul a inghiit inainte de a administra o nou cantitate - Rezervai-v suficient timp pentru a putea face mici pauze dac este nevoie - Tiai alimentele in buci mici fr s le atingei cu mana - Incurajai pacientul s consume alimentele purtand o discuie agreabil - Folosii linguria sau o pipet dac pacientul este in stare foarte grav sau are tulburri de deglutiie - Observai permanent faciesul pacientului. ngrijirea bolnavului: - Aezai pacientul in poziie comod dac nu poate singur - Refacei patul, indeprtai eventualele firmituri sau schimbai lenjeria dac este necesar - Verificai dac prezint cumva senzaie de grea - Ajutai pacientul s-i fac toaleta cavitii bucale. Reorganizarea locului de munc: - Indeprtai vasele muradare i resturile alimentare i aerisii incaperea. Notarea procedurii: - Notai in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente i lichide ingerate - Modificrile de apetit: dispariia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place mancarea, respect restriciile religioase, refuz anumite alimente - Prezint sete exagerat - Acuz senzaie de grea, de ru in timpul mesei sau dup mas - Acuz senzaia de plenitudine - Refuz regimul recomandat, consum alimente nepermise - Recomandri speciale care trebuie comunicate turei urmtoare: mese mici i dese, in timpul nopii, restricie alimentare pentru examinrile din zilele urmtoare. Evaluarea eficacit ii procedurii (rezultate ateptate/dorite): - Pacientul consum intreaga cantitate de alimente i se hidrateaz corespunztor - Exprim stare de confort - Respect regimul alimentar, o parte din simptome au disprut Rezultate nedorite / Ce facei? - Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente - Cercetai cauzele: apetit diminuat, condiii necorespunztoare de servire a mesei, nu-i plac alimentele, consum alimente aduse de aparintori, ii respecta religia - Pacientul refuz anumite alimente, acuz grea - Se consemneaz observaiile i se anun medicul. 22. Prevenirea escarelor Escara = o leziune profunda a tesutului prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor indelungate intre proeminentele osoase si un plan dur. Regiunile predispuse escarelor, corespund punctelor de sprijin ale corpului, pe planul patului: - in decubit dorsal: regiunea occipitala, regiunea omoplatilor, regiunea sacrala a feselor, a coatelor si a calcaielor; - in decubit lateral: regiunea trohanteriana, regiunea interna si externa a genunchilor, regiunea interna si externa a maleolelor (ousoare);
14

- in pozitie sezanda:- regiunea ischiatica (fesele). Escara apare ca o plaga alba, rosie, violeta sau neagra, secundara ischemiei si devitalizarii regiunilor predispuse. Materiale necesare: -sapun acid, alcool diluat, pudriera cu pudra de talc, pomezi grase, colac de cauciuc sau perna elastica, colac sau inele de vata; Executarea tehnicii: - se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii toaletei; - se explica bolnavului utilitatea si simplitatea tehnicii; - se efectueaza cu rigurozitate toaleta bolnavului imobilizat la pat; - dupa toaleta, se sterg bine tegumentele prin tamponare stiind ca umiditatea favorizeaza aparitia escarelor; - se inspecteaza tegumentele bolnavului; - se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor, cu alcool diluat, executand miscari largi in sens: circular - local in jurul punctelor dureroase; sistematic la nivelul sezutului, a regiunii fesiere, a regiunii sacrale; - regiunea trohanteriana, spatele calcaiele, coatele, se maseza minutios; - masajul se face profund, energic dar fara brutalitate, timp de cel putin 10 min, realizand astfel reactivarea circulatiei sangvine periferice si intarirea epiteliului; - se pudreaza cu talc; - bolnavul se imbraca cu lenjerie curata, uscata, tegumentele se pudreaza cu talc; - se asigura bolnavului un pat comod, lenjeria curata si uscata, cearsaful bine intins, fara cute, saltea anti-decubit din burete sau pneumatica compartimentata; - se indeparteaza din pat resturile alimentare si obiectele ce ar putea produce prin comprimare, tulburari de circulatie (nasturi, medicamente, bucati de ghips, etc.); - se intinde bine lenjeria de corp a bolnavului, sa nu formeze cute; - sub regiunea sacrala a bolnavului, se aseaza un colac de cauciuc umflat moderat, acoperit cu un material textil, pudrat cu talc; - sub regiunea calcaneana, se aseaza colaci de vata sau inele de vata, pudrate cu talc; - pentru sustinerea coatelor se aseaza colaci sau inele de vata pudrate cu talc; - de asemenea, pentru sustinerea regiunii occipitale la bolnavii in stare grava imobilizati in decubit dorsal precum si intre genunchi, daca bolnavul sta in decubit lateral; - in momentul asezarii plostii in locul de sprijin al sezutului, pe metal, se plaseaza o pernita; - lenjeria murdara si umeda se introduce, prin miscari lente, in sacul de lenjerie murdara; - substantele folosite se aseaza in ordine in dulapul de medicamente. Obs.: 1. la intervale de 30 min 1 ora, se schimba pozitia bolnavului, succesiv: decubit dorsal, decubit ventral, decubit lateral drept si stang. O compresiune in acelasi punct timp de peste 2 ore la un bolnav imobilizat, provoaca aparitia escarelor. 2. schimbarea pozitiei bolnavului nu se face decat cand afectiunea bolnavului permite acest lucru. 3. se va evita contactul direct al tegumentelor cu suprafete de cauciuc. 4. in cazul aparitiei primelor semne de escara, se va anunta medicul si plaga se va ingriji dupa principiile plagii. 5. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire si a constiinciozitatii asistentei medicale. 23. Spltura auricular (a conductului auditiv extern) Scop: ndeprtarea dopurilor de cerumen i a corpilor strini ptruni accidental sau voluntar (la persoane fr discernmnt) n conductul auditiv extern. Uneori, n otita medie supurat cu membran timpanic perforat, se pot efectua splturi terapeutice i pe aceast cale. Contraindicaii: membrana timpanic perforat, patologie acut a membranei timpanice i a elementelor conductului auditiv extern (otite acute externe, infecii tegumentare ale vestibulului, furuncule, etc). Materiale necesare: - materiale de protectie, seringa Guyon, lichid de spalatura, substante pentru dizolvarea dopului de cerumen, sau pentru favorizarea extragerii corpului strain, tavita renala, comprese sterile . Tehnica: - se pregatesc materialele necesare
15

- se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se protejeaza cu o musama - se verifica temperatura solutiei (37C) si se aspira in seringa Guyon - pacientul deschide gura, se trage pavilionul urechii inapoi si in sus pentru a largi conductul auditiv - se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se vede cu ochiul liber si se injecteaza lichidul spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea. Lichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari vestibulare sau perforarea timpanului - se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat. 24. Spltura ocular Scop: n afectiuni inflamatorii, ndeprtare de secretii conjunctivale i corpi straini. Materiale necesare: - recipient picurator, comprese sterile, tavita renala, solutie pentru spalatura, soluie de ser fiziologic, soluie acid boric, soluie de vit. A, lacrimi artificiale, unguent oftalmic, materiale de protectie, manusi de unica folosinta. Efectuarea tehnicii: - pacientul in decubit cu capul uor intors spre ochiul care va fi splat primul - se indeparteaza secreiile sau crustele aderente de gene/pleoape prin tergere uoar de la comisura extern spre cea intern folosind un tampon steril imbibat in ser fiziologic - se repeta procedura i pentru celalalt ochi inclinand uor capul - se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic - rugam pacientul s inchid ochii i apoi aplicai soluie de vit. A pe pleoape, protejand astfel pielea fragil - pentru a menine ochii umezii, aplicai un pansament steril imbibat in ser fiziologic i fixaii cu band adeziv; pansamentul se va schimba frecvent. 25. Spltura vaginal Scop: ndeprtarea mecanic a coninutului vaginal fiziologic sau patologic avnd ca obiectiv: - dezinfecia local n obstetric-ginecologie, vaginite, vulvovaginite - dezinfecia local pre- i postoperatorie; - dezlipirea exudatelor patologice aderente de mucoasa vaginal. Contraindicaii - situaiile n care: - colul uterin este deschis sau beant, permind trecerea lichidului de spltur la nivelul cavitii uterine i, ulterior, in cavitatea peritoneala; - imediat post-partum; - patologie acut de col uterin (inflamatorie, tumoral, etc); - patologie acut utero-anexial. Materiale necesare: - irigator de 2 litri, prevazut cu un tub de cauciuc lung de 1,5 m, canula vaginala, solutiile de spalat (permanganat de potasiu 1/4000, cloramina 1%), lichidul de spalatura tb. sa fie caldut (25 30C) Efectuarea tehnicii: - pacienta este asezata pe masa ginecologica sau se poate aseza pe o plosca in pat, cu coapsele in abductie si flectate; se efectueaza toaleta vulvara - se introduce canula in vagin, urmand peretele posterior al acestuia, pana in fundul de sac posterior. Se retrage putin canula si se orienteaza varful acesteia catre fundurile de sac laterale - jetul trebuie sa aiba o presiune mica astfel se realizeaza o curatire mecanica a mucoasei vaginale si colului uterin, prin eliminarea secretiilor odata cu lichidul de spalatura - se retrage canula progresiv, se pune pacienta sa tuseasca pt. a elimina lichidul retinut in vagin - se termina spalatura cu toaleta regiunii vulvare, dupa care se aplica un tampon. 26. Introducerea tubului de gaze Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30-35 cm lungime i 8-12 mm diametru, cu marginile extremitilor rotunjite. Scop: eliminarea gazelor din colon n caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a elimina gazele n mod spontan). Materiale necesare:
16

-de protecie: muama, alez, nvelitoare, paravan. -sterile: tubul de gaze, substan lubrefiant (vaselin boricat). Pregtirea bolnavului: -psihic: se anun bolnavul i se explic tehnica. -fizic: se izoleaz patul cu paravan, se protejeaz cu muamaua i aleza , se dezbrac bolnavul i se aeaz n poziie ginecologic. Executare: -asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz -unge tubul cu vaselin boricat -deprteaz fesele bolnavului cu mna stng, iar cu mna dreaptintroduce tubul de gaze prin anus n rect i de aici n colon, prin micri de rsucire i nainte pn la o adncime de 15-20 cm -acoper bolnavul cu nvelitoare -menine tubul maximum 2 ore -se ndeprteaz dup degajare -la nevoie se repune dup 1-2 ore (dup ce se restabilete circulaia la nivelul mucoasei). ngrijirea ulterioar a bolnavului: -se efectueaz toaleta regiunii anale -se aeaz bolnavul comod, se nvelete -se aerisete salonul -instrumentele folosite se cur, se dezinfecteaz, se pregtesc pentru sterilizare. 27. Clisma evacuatoare Clisma este o form special a tubajului, prin care se introduc diferite lichide n intestinul gros (prin anus, n rect i colon). Scop: evacuator (evacuarea coninutului intestinului gros, pregtirea bolnavului pt. intervenie chirurgical). Materiale necesare: -de protecie: paravan, muama i alez, nvelitoare -sterile: canul rectal, casolet cu comprese -nesterile: stativ pentru irigator, irigatorul i tubul de cauciuc de 1,5-2 m i diam. de 10 mm, tvi renal, bazinet, ap cald la 36-37C (500-1000 ml pentru aduli) ulei de ricin, 4 lg. /l de ap. Pregtirea bolnavului: -se izoleaz patul cu paravanul i se protejeaz cu muama i alez -se aeaz bolnavul n poziie genupectoral, se aeaz bazinetul sub regiunea sacral i se nvelete pacientul cu nvelitoare. Efectuarea tehnicii: -se fixeaz canula la tubul irigatorului i se nchide robinetul; -se verific temperatura apei; -se umple irigatorul; -se evacueaz aerul i prima coloan de ap; -se fixeaz irigatorul pe stativ; -asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz; -ndeprteaz fesele pacientului cu mna stng; -introduce canula prin anus n rect perpendicular pe suprafaa subiacent, cu vrful ndreptat nainte n direcia vezicii urinare; -dup ce vrful a trecut de sfincter se ridic extremitatea extern i se ndreapt vrful n axa ampulei rectale, se introduce canula 10-12 cm; -se deschide robinetul se ridic irigatorul la 50 cm deasupra patului bolnavului; -bolnavul este rugat s relaxeze musculatura abdominal, s rein soluia 10-15 minute; -se nchide robinetul nainte ca irigatorul s se goleasc; -se ndeprteaz canula i se aeaz n tvia renal; -bolnavul este adus apoi n decub. Lat. stng pt. a uura ptrunderea apei la o adncime mai mare. ngrijirea ulterioar a bolnavului: -se efctueaz toaleta regiunii anale pe un bazinet curat; -se ndeprteaz materialele de protecie; -se aeaz pacientul comod, se nvelete; -se aerisete salonul.
17

28.Dezbrcarea i mbrcarea bolnavului cu un membru afectat Scop: protejarea corpului si asigurarea intimitatii. Interventiile asistentei: - alegerea lenjeriei in functie de sex, temperatura mediului ambiant, varsta, talie si statura (sa sigure lejeritatea miscarii), de integritatea fizica si psihica a pacientului. - pregatirea lenjeriei la indemana pacientului - explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate; - incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie de capacitatea si limitele sale fizice - felicitarea pt. fiecare progres - ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea integrala a tehnicii (la nevoie, se efectueaza de catre doua asistente). Obs.: -n cazul afectiunilor la nivelul membrelor superioare, se incepe cu dezbracarea membrului sanatos, imbracarea incepand cu membrul afectat. -n cazul afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua. -sustinerea membrului paralizat. -acordarea de timp suficient pacientului pt. a efectua tehnica. -abordarea pacientului cu calm si rabdare. -n cazul bolnavilor constienti ce trebuie ajutati: se aseaza bolnavul in pozie sezand, se deschid nasturii bluzei de pijama, se scoate un brat apoi celalalt, se imbraca jacheta curata de pijama - se desfac nasturii pantalonilor si apoi, ridicand bolnavul, se trag in jos si de indeparteaza - pantalonii de pijama curati se aduna cu mana un picior de pijama prin care se trece membrul inferior al bolnavului (apoi se procedeaza la fel cu celalalt picior) - se ridica bolnavul si se trag pantalonii pana la brau. -n cazul bolnavilor greu mobilizati: bluzele de pijama se dezbraca mai greu; - bolnavul in decubit dorsal se ridica camasa pana la torace, mobilizandu-l alternativ in decubit lateral stg. si dr.; - readus in decubit dorsal, ridicat in poziie sezanda/ semisezanda se aduna camasa la spate si se trage peste cap. - apoi se desfac bratele din manecile camasii incepand cu cel sanatos - reimbracarea: se aduna cat mai strans si se trece peste capul bolnavului, se introduc bratele, incepand cu cel bolnav si apoi cu cel sanatos. 29-30. ngrijirea plgilor (noi i vechi) Plgile (rnile) = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime. CONDIIILE UNUI BUN PANSAMENT: a) S fie fcut in condiii aseptice - Folosii materiale de protecie i instrumente sterile - Splai i dezinfectai mainile, imbrcai mnui sterile - Servii materialele folosind pense - Nu introducei in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care ai lucrat in plag; - Nu folosii aceleai instrumente la alti pacieni. b) S fie absorbant - Asigurai absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea - Folosii comprese de tifon i vat hidrofil. c) S fie protector - Acoperii plaga cu comprese sterile i vat - Asigurai-v c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm - Dac zona este expus microbilor, protejai plaga cu un strat mai gros de tifon i vat. d) S nu fie dureros - Acionai cu blandee i rbdare - Administrai un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere - Splai plaga prin turnare i absorbii surplusul de lichid i secreiile prin tamponare - Nu fixai pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere - Asigurai limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest sens.
18

e) S fie schimbat la timp - Verificai indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului; - Schimbai cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i uscat - In cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie; - Anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. RESPECTAREA TIMPILOR PANSAMENTULUI: a) Crearea campului operator - Degresarea tegumentelor din jurul plgii pentru a indeprta urmele de adeziv de la pansamentul sau sebumul, folosind eter sau benzin iodat - Indeprtai compresele de la pansamentul vechi cu blandee, umezindu-le cu soluie antiseptic dac sunt lipite - Dezinfectai tegumentul cu o soluie antiseptic (incepand dinspre plag spre periferie, schimbai frecvent tamponul) b) Tratarea plgii - Acionai in funcie de recomandarea medicului, de natura i evoluia plgii; splai plaga cu un jet slab de soluie antiseptic dac prezint secreii, indeprtai tubul de dren, indeprtai firele i ajutai medicul dac este o plag recent - Aplicai medicamente conform prescripiei medicale c) Acoperirea (protecia plgii) - Aplicai comprese sterile care s depeasc marginile plgii cu 1-2 cm - Nu aplicai un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate - La plgile care secret, acoperii compresele cu strat nu prea gros de vat pentru a nu permite, stagnarea secreiilor in contact cu tegumentul favorizand iritaia i macerarea d) Fixarea pansamentului : - Alegei o metod de fixare adecvat regiunii prin infare sau cu substane adezive - Verificai pansamentul pentru a nu jena circulaia de intoarcere sau dac asigur repausul in cazul in care este limitat micarea Scop: favorizarea vindecrii rnilor, prevenirea infeciei, protecia plgii impotriva factorilor mecanici Materiale necesare: Se face in funcie de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed) - Tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente, tvi renal; - Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate; - Comprese sterile, tuburi de dren sterile - Mnui sterile, ochelari de protecie, masc, muama, alez - Soluii antiseptice: pt. tegumente, pt. plag - Soluii degresante: benzin iodat, eter - Medicamente: pulberi, unguente - Materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, ace de siguran Pregtirea pacientului: -psihic: informai pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului, explicai modul de desfurarea al procedurii, obinei consimmantul. -fizic: poziionai pacientul in funcie de segmentul ce trebuie pansat, alegei poziia de decubit pentru a evita lipotimia, asigurai intimitatea pacientului dac este cazul. Efectuarea tehnicii: - Alegei materialele necesare in funcie de tipul pansamentului, verificai prescripia medical privind tratarea plgii, identificai pacientul, evaluai starea pacientului pentru a stabili dac pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente. - Punei masca, acoperii prul, splai mainile i dezinfectai-le cu alcool, mbrcai mnui sterile, luai din trus 2 pense sterile - Indeprtai pansamentul vechi dac este cazul, fr s producei durere. Dac este lipit umezii cu ap oxigenat sau ser fiziologic; observai plaga, urai tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate in benzin sau eter pentru a efectua degresarea i apoi dezinfectai cu alcool sau tinctur de iod. tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea; splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante recomandate; - Absorbii secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
19

- Curai din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i tergei apoi cu un tampon uscat - Efectuai in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate; - Acoperii cu comprese de tifon sterile care s depeasc marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar; fixai prin lipire sau bandajare fol. un procedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant, in spic) ngrijirea pacientului: - Aezai pacientul in poziie comod i punei regiunea lezat in repaus - Observai faciesul i comportamentul la durere - Observai aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia Reorganizarea locului de munc: - Colectai deeurile cu potenial infecios (comprese, mnui, tuburi de dren, fei) in recipiente speciale, curai instrumentele i pregtii-le pt. sterilizare, dezbrcai mnuile, splai mainile. REZULTATE ATEPTATE/DORITE: - Pacientul nu acuz durere; pansamentul este bine fixat i curat; plaga este in curs de vindecare REZULTATE NEDORITE / CE FACEI? - Pacientul acuz durere, tegumentele sunt roii, edemaiate, plaga secret; - Tegumentele ii schimb culoarea, pot apare furnicturi - Pansamentul este prea strans. Refacei bandajul - Pansamentul se umezete din cauza secreiilor - Montai tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia - Schimbai pansamentul de cate ori este nevoie. 31-34. Bandajarea Scop: fixarea pansamentului in regiunile in care substanele adezive nu asigur aceast cerin (extremiti, regiunea capului, regiuni articulare); fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor in timpul unor accidente (man, picior) - Efectuarea pansamentului compresiv - Imobilizarea temporar in traumatismele membrelor (entorse, luxaii, fracturi) Materiale necesare: - fee de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5m), fee elastice, foarfec, ace de siguran, plas, leucoplast. Pregtirea pacientului: - Procedura este efectuat de regul dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregtirea prealabil; comunicai cu pacientul pt. atingerea obiectivului i pt. colaborarea cu acesta Efectuarea tehnicii: - Alegei feile de dimensiuni corespunztoare regiunii i scopului, alegei tehnica de infare in funcie de zon, stai tot timpul cu faa la pacient - inei faa in mana dreapt intre police i celelalte patru degete, iar cu mana stang prindei captul liber, tragei primele 4-5 ture circulare la o distan de 10-15 cm de plag. Dup I tur, colul liber al feii aezat oblic se restrange i se acoper cu a II-a tur, pt. a fi mai bine fixat. - Continuai nfarea in funcie de regiune folosind o modalitate adecvat: circular, in spic, in evantai, in spiral etc. a. nfarea circular: pentru regiuni cilindrice: cap, gat, torace, abdomen, bra, articulaia pumnului - La membre, incepei infarea de la extremitatea spre rdcin in sensul circulaiei de intoarcere (de la partea mai subire) - Acoperii pansamentul in intregime prin ture, suprapuse, fixai cu ac de sigurana, leucoplast sau prin nod la distan de plg pentru a nu produce jen. b. nfarea n spiral: pt. membre (gamb, antebra) regiuni tronconice i suprafee intinse - Efectuai dup turele circulare iniiale, ture oblice in aa fel incat tura urmtoare s acopere jumtate din cea anterioar c. nfarea n evantai: pentru articulaii (cot, genunchi, clcai) - Incepei cu dou ture circulare deasupra articulaiei - Continuai cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie; ncheiai cu dou ture circulare i fixai cu ac de siguran, leucoplast.
20

d. nfarea rsfrnt: pentru membre (gamb, antebra, regiuni tronconice i suprafee intinse) pentru a asigura o mai bun etanare - Incepei cu 2 ture circulare, continuai oblic in sus pan pe faa anterioar a segmentului unde fixai faa cu policele sau cu ajutorul altei personae, o rsfrangei i continuai in jos, incojurand segmentul pe faa posterioar acoperind din tura anterioar - Continuai cu tura oblic pe faa anterioar i repetai manevra de rsfrangere a feii i de acoperire a feei posterioare pan cand pansamentul este fixat - Incheiai prin ture circulare, fixai captul liber cu ac de siguran sau leucoplast. e. nfarea n spic: pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn. - Incepei de regul deasupra articulaiei prin ture circulare, trecei faa dedesuptul articulaiei, in form de "8" inconjurand zona vecin, acoperind tura precedent jumtate sau dou tururi - Terminai prin ture circulare, fixai captul liber. 35-36. Recoltarea sputei pentru examene de laborator Scop: examinarea macroscopic, citologic i bacteriologic a sputei, diagnosticarea unor boli ale aparatului respirator. Materiale necesare: pe o tav medical se pregtesc: - recipient steril cu capac potrivit, etan, etichet / formular cerut de laborator, aerosol (clorur de sodiu 10%, acetilcistein, ap distilat sau steril) pentru a induce tusea, dac medicul indic - batiste de hartie, mnui de unic folosin dac este necesar, pungi din material plastic - Rrecipient special pentru materialele folosite Prebtirea bolnavului: -psihic: explicai pacientului procedura pentru a reduce anxietatea i a obine colaborarea -fizic: instruii pacientul s nu mnance , s nu fumeze, s nu-i pun picturi in nas, s nu se spele pe dini sau s-i clteasc gura cu soluii dezinfectante inainte de recoltare pentru a nu influena rezultatul; apelai la drenajul postural i la tapotri dac expectoraia este dificil Efectuarea tehnicii: - Instruii pacientul s se aeze pe un scaun, pe marginea patului sau in poziie Fowler inalt dac starea general nu este favorabil - Cerei pacientului s-i clteasc gura cu ap simpl pentru a reduce riscul de contaminare a sputei cu bacteriile din cavitatea bucal sau cu particule de alimente - Instruii pacientul s inspire i s expire profund de cateva ori provocandu-i tusea (cel puin 3 ori); la ultima expiraie sftuii-l s tueasc - Sftuii pacientul s tueasc profund i s expectoreze direct in recipient, cca. 15 ml de sput - Punei-v mnui de unic folosina, opional; acoperii recipientul cu capacul - tergei exteriorul recipientului cu un erveel, introducei recipientul intr-o pung de material plastic ngrijirea pacientului: - Oferii pacientului un pahar cu ap curat s-i clteasc gura, ajutai pacientul s adopte o poziie comod, observai respiraia, educai pacientul s colecteze in continuare sputa pentru a preveni diseminarea infeciei. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC - Colectai materialele folosite in recipiente speciale conform PU, ndeprtai mnuile, splai mainile - Notai procedura in FO, data, ora, cantitatea, culoarea, mirosul, consistenal. PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR: - Etichetai recipientul cu: numele i prenumele pacientului, data i ora recoltrii, examenul cerut - Completai formularul cerut de laborator dac pacientul are febr, dac a luat antibiotice sau dac expectoraia a fost indus prin administrare de aerosol (deoarece, in acest caz, sputa este mai apoas i se poate confunda cu saliva). EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate ateptate: - Pacientul este compliant i reuete s-i recolteze sputa i nu saliva - Respectarea indicaiilor de recoltare se reflect in acurateea rezultatului testului Rezultate nedorite/ce facei? - Pacientul nu reuete s expectoreze i inghite sputa (mai ales femeile i copiii ) - Rezervai-v mai mult timp pentru a instrui pacientul
21

- Anunai medicul care v recomand alt tehnic de recoltare (prin frotiu, splatur gastric, splatur bronic) - Sputa este amestecat cu saliva i resturi alimentare din cavitatea bucal - Repetai recoltarea, instruind inc o dat pacientul, ajutndu-l s respecte indicaiile de recoltare - Sputa este amestecat cu vrstura declanat in timpul efortului de tuse. - Captai vrstura i acordai ingrijiri adecvate. 37. Administrarea medicamentelor (HEPARIN) pe cale subcutanat Cele mai comune locuri de injectare subcutanata sunt: -partea exerioara a bratelor, partea exterioara a coapselor, tesutul adipos al abdomenului inferior, -partea superioara a soldului, partea superioara a spatelui, partea superioara a feselor. Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare. Heparina se administreaza preferabil in tesutul adipos al abdomenului inferior. Materiale necesare: -medicatia prescrisa de medic, manusi, seringa, ac, comprese cu alcool. Pregatirea echipamentului: -verificarea medicatiei si dozelor prescrise -se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze -se spala mainile; se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal (cu exceptia celor care au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure) -se alege locul de injectare -daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata; daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul, se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia subcutanata. Efectuarea tehnicii: -se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate) se pun manusile, se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre exterior prin miscari circulare, se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului -se indeparteaza capacul acului de la seringa, cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma, formand un pliu de tesut adipos; se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura; se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45-90. -se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce subbstanta in tesutul sub compresie si a nu se irita fibrele nervoas, se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange (daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput) -nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina (la heparina poate produce hematom) -se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi unghi sub care a fost introdus, se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina), se indeparteaza compresa si se -verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze. Consideratii speciale: -locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pt. a preveni complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii repetate in acelasi loc) -dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare; daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa injectare si apoi se face compresie -nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea -materialele folosite se arunca in recipientele potrivite.
22

38. Administrarea medicamentelor (PENICILIN) pe cale intramuscular Injectia intramusculara introduce substanta medicamentoasa adanc in tesutul muscular. Aceasta cale de administrare permite o actiune rapida prin absorbtia in circulatia sistemica i este aleasa atunci cand pacientul nu poate inghiti medicatie orala, cand este prea iritanta gastric. Deoarece tesutul muscular are mai putini senzori nervosi, permite administrarea de substante iritante. Locul de injectare trebuie ales cu multa grija, se va face si in functie de constitutia fizica a pacientului. Se evita: zonele cu edeme, iritatii, semne din nastere, echimoze. Injectiile intramusculare sunt contraindicate pacientilor care prezinta tulburari ale mecanismelor de coagulare, dupa terapii antitrombotice, in timpul unui infarct miocardic. Materiale necesare: medicatia prescrisa de medic, seruri pentru dizolvat, seringa, ac, manusi, comprese alcoolizate Pregatirea echipamentului: se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect se testeaza pacientul sa nu fie alergic, in special inaintea administrarii primei doze daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara; daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul, se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija: muschiul deltoid (se poate localiza foarte usor pe parea laterala a bratuli, in linie cu axila), muschiul dorsogluteal (poate fi usor localizat impartind imaginar fesa cu ajutorul unei cruci, rezultand patru cadrane. Cadranul superior si exterior este muschiul cautat), muschiul ventrogluteal (poate fi localizat prin linia imaginara ce trece prin extremitatea superioara a santului interfesier) si muschiul de pe fata antero-externa a coapsei (vastus lateralis). Administrarea: - se confirma identitatea pacientului, se explica procedura pacientului - se asigura intimitate, se spala mainile, se pun manusile - se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare - la adulti, deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei. - se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare - se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare - se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare, se lasa pielea sa se usuce - se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante - se pozitioneaza seringa cu acul la 90, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul - se introduce printr-o singura miscare, repede, acul prin piele, tesut subcutanat, pana in muschi - se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange. Daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica - daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia - dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus - se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea medicamentului (masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier) - se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau reactii locale - daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze - se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii - se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
23

Complicatii: - injectarea accidentala de substante iritative in tesutul subcutanat datorita alegerii unui ac inadecvat sau unei tehnici gresite de administrare. Aceasta poate determina apariti aunui abces - daca locul de injectare nu se roteste ci se fac injectii repetate in acelasi loc, aceasta poate conduce la o slaba absorbtie a medicamentului si, implicit, la scaderea eficientei acestuia. 39. Administrarea medicamentelor (TUBERCULIN) pe cale intradermic Injeciile intradermice sunt folosite n special pentru efecte locale, ca n testele alergenice sau la tuberculin. Se administreaz n cantiti foarte mici (0,5 ml sau mai puin). Partea ventral a antebraului este locul cel mai indicat de administrare, deoarece este uor de accesat, de observat i, de obicei, lipsit de pr. Foarte rar se mai folosete i zona de pe spate, interscapular. Materiale necesare : -medicaia prescris de medic -mnui, paduri alcoolizate, sering i ac Pregtirea echipamentului: -se verific data de expirare a medicaiei -se spal minile -se alege zona de injectare -se verific medicaia s nu fie tulbure sau s nu prezinte alte anomalii -se prepar substana dac aceasta nu vine deja preparat de la farmacie (de ex., n testele alergenice trebuie fcut o diluie corespunztoare la indicaia medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv) Administrare: -se confirm identitatea pacientului -se comunic pacientului zona aleas pentru injectare -se indic pacientului s stea aezat i s-i sprijine antebraul, cu partea ventral expus -se pun mnuile, se cur locul ales cu un pad alcoolizat i se verific s nu aib pr, leziuni, edeme, echimoze -se las s se usuce alcoolul pe piele nainte de injectare -se apuc antebraul pacientului cu o mn i se ntinde pielea de pe el -cu cealalt mn, se ia seringa cu acul ataat i se indreapt sub un unghi de 10-15 fa de antebra. -se introduce acul imediat sub piele i se injecteaz lent -se va simi o mic rezisten la administrare i va aprea o mic umfltur. Dac aceasta nu apare, nseamn c acul este prea adnc introdus; se va retrage i se va relua tehnica de la nceput -dup injectare se va retrage acul sub acelai unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaz locul injectrii deoarece poate irita esuturile i poate afecta rezultatul testului -se ncercuiete locul administrrii cu un marker pentru a se ti, apoi, ct de mult se modific marginile semnului care trebuie citit -pacientul este atenionat s nu se spele n zona respectiv pn cnd testul nu va fi citit -testul se va citi dup 24 sau 48 de ore, n funcie de substana injectat -materialele utilizate se arunc n recipientele colectoare specifice Consideraii speciale: -pacienii hiperalegenici necesit atenie sporit, deoarece pot face oc anafilactic la administrare de antigeni -nu se recapeaz acul pentru a evita neparea. 40. Administrarea medicamentelor (MIOFILIN) pe cale intravenoas Injecia intravenoas direct permite o abordare rapid i un efect imediat. Este folosit n urgene (bolusuri) sau n cazurile n care nu se poate face intramuscular administrarea. Pacientul trebuie supravegheat deoarece efectele sunt rapide i imediate. Materiale necesare: -medicaia prescris -mnui, sering i ac -ser pentru dizolvat, garou, paduri alcoolice i cu betadin sau iod, comprese sterile -soluie normal salin i soluie diluat de heparin
24

Pregtirea echipamentului: -se verific medicaia prescris, se verific data expirrii, se trage soluia n sering i se dilueaz dac e necesar. Administrare: - se confirm identitatea pacientului - se selecteaz o ven accesibil i destul de larg (cu ct vena e mai larg i soluia mai diluat cu att e mai puin iritant) - se aplic un garou deasupra locului de puncionare pentru destinderea i evidenierea venelor - se dezinfecteaz locul puncionrii cu un pad cu betadin sau iod, prin micri circulare dinspre locul punciei nspre afar, pentru a evita contaminarea locului de puncionare - se asteapt s se usuce dezinfectantul i se puncioneaz ven cu acul la un unghi de 30 cu amboul n sus - se aspir n sering pentru a vedea dac este introdus corect n ven (apare snge), se ndeprteaz garoul i se injecteaz lent substana - la terminarea injectrii se aspir din nou pentru a vedea dac acul a fost tot timpul n ven i dac ntreaga medicaie a fost corect introdus. Dup verificare se schimb seringa goal cu una cu soluie normal salin pentru a spla vena - se scoate acul din ven printr-o micare rapid i se preseaz locul puncionrii cu compres steril timp de 3 minute; se aplic un pansament adeziv. Consideraii speciale: -deoarece medicamentele administrate prin injecie intravenoas direct au efect imediat, n cazul pacienilor alergici poate aprea ocul anafilactic. n aceast situaie (cnd pacientul devine dispneic, cianotic, etc) trebuie chemat imediat medicul i se ncep la nevoie manevrele de resuscitare -dac apar semne de extravazare se ntrerupe injectarea i se reia tehnica innd cont de substana pierdut prin extravazare. 41. Administrarea unguentelor antiinflamatorii Scop: obinerea unui efect local asupra tegumentelor, stimularea circulaiei, diminuarea efectului medicamentului printr-o absorbie mai lent. Materiale necesare: - tav sau carucior pentru medicamente - medicamentele, prescrise (unguente, alifii, mixturi antiinflamatoare) - mnui de cauciuc, comprese, tampoane, spatul, pense porttampon, spatul - material pentru protecia patului Pregtirea pacientului: -psihic: informai pacientul asupra efectului medicamentului, explicai pacientului metodele de administrare a medicamentelor: badijonare, pudraj, comprese; informai pacientul asupra senzaiilor pe care le poatle simi; informai asupra eventualelor alergii. -fizic: asigurai imunitatea, asigurai poziia adecvat in funcie de zona pe care urmeaz s se aplice medicamentul; sftuii pacientul s stea relaxat Efectuarea tehnicii: - pregatii materialele pe o tav sau un crucior, verificai recomandarea medical - identificai pacientul; identificai eventualele leziuni care contraindic administrarea - asigurai intimitatea; aezai pacientul in poziie adecvat - splai mainile, mbrcai mnui de cauciuc. a) Aplicarea unguentelor i alifiilor - Scoatei medicamentul din tub prin apsare sau din cutie cu ajutorul spatulei - Intindei cu blandee un strat subire cu mana imbrcat in mnu sau cu spatul. - Protejai pielea cu un pansament dac e necesar, astfel incat medicamentul s nu fie indeprtat - Curai suprafaa pielii intre dou aplicri, cu excepia situaiilor in care medicul recomand astfel. b) Aplicarea lichidelor - Intindei soluia medicamentoas cu ajutorul unui tampon - Lsai pielea s se usuce - Protejai cu un pansament dac soluia folosit e colorat - Curai suprafaa pielii intre dou aplicri cu excepia situaiilor in care medicul recomand altfel;
25

c) Aplicarea medicamentelor vasodilatatoare - Puneni mnui de cauciuc pentru a preveni absorbia medicamntelor de propriile tegumente - Aplicai plasturele pe toracele anterior sau pe alt zon a corpului indicat de medic - Alternai locurile la fiecare doz medicamentoas ngrijirea pacientului: - aezai pacientul in poziie comod, observai eventualele reacii locale, instruii pacientul/familia dac este nevoie de continuarea tratamentului la domiciliu Reorganizarea locului de munc: - Punei medicamentele in locul de pstrare i asigurai-v c exist condiii adecvate, ndeprtai compresele, tampoanele folosite, splai minile. Notarea procedurii: -Notai: data, ora, medicamentul, modul de administrare, numele nursei, orice observaie legal de starea pacientului, aspectul local al tegumentelor, reacia pacientului la procedur Evaluarea procedurii: Rezultate ateptate/dorite: - Medicamentele au fost administrate fr incidente - Pacientul exprim stare de confort, nu acuz reacii neplcute - Pacientul este cooperant i demonstreaz inelegerea informaiilor primite. Rezultate nedorite /Ce facei? - Pacientul acuz efectuarea cu brutalitate a manevrelor - Linitii pacientul (v cerei scuze i explicai, dac este cazul, c manevra in sine poate fi dureroas) - Pacientul acuz senza ii nepl cute: usturime, inepturi - Explicai pacientului, dac este cazul, c senzaiile fac parte din efectul medicamentelor - Pe suprafaa tratat apare inroirea sau alte semne de alergie - Observai starea, anunai medicul i transmitei informaiile prin raportul de activitate.

26