Sunteți pe pagina 1din 8

SISTEME SI TEHNICI DE PLATA

1. CONSIDERAŢII GENERALE

In identificarea diferitelor modalitati de plata internationala, utilizatorii fac


deosebirea intre ceea ce sunt mijloacele de plata, instrumente de plata si
modalitati de efectuare a platilor. Diferitele acceptiuni pentru aceste categorii
permit intelegerea semnificatiei instrumentelor financiar-contabile bilantiere si
extrabilantiere, precum si a circuitului fluxurilor de bunuri si numerar intre actorii
implicati in tranzactiile internationale.
1) Mijloacele de plata – reprezinta totalitatea valorilor materiale si banesti
prin care se poate lichida un angajament financiar (ex. devizele, aurul,
valuta, drepturile speciale de tragere, unitatea monetara europeana si
moneda nationala).
2) Instrumentele de plata – sunt inscrisuri sau efecte comerciale in valuta
care inlocuiesc mijloacele traditionale de plata si cu ajutorul carora se
reglementeaza lichidarea unor angajamente internationale, cum sunt:
trata, biletul la ordin si cecul.
3) Modalitatile de plata – exprima tehnicile bancare prin intermediul carora
se asigura operatiile de incasari si plati internationale (ex. incasso-ul
documentar, acreditivul documentar, ordinul de plata, scrisoarea
comerciala de credit etc.).
Standardele Internationale de Contabilitate trateaza instrumental financiar
ca pe un contract, care da nastere atat unui activ financiar al unei entitati cat si
unui instrument financiar de capital propriu sau de datorie al unei alte entitati. In
conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate toate tipurile de
instrumente financiare pentru vanzarea sau cumpararea unor bunuri sau servicii
pot fi decontate net in numerar, printr-un alt instrument financiar sau printr-un

1
schimb de instrumente financiare – ca si cum contractele ar fi instrumente
financiare. Cele mai uzitate instrumente pentru achitarea contravalorii
tranzactiilor comerciale internationale in Romania sunt : incasso-ul documentar ;
acreditivul documentar ; dispozitia de plata valutara externa. De asemenea,
continua sa se foloseasca si alte instrumente si modalitati de plata cum sunt :
ordinul de plata ; cecul ; cambia ; biletul la ordin ; scrisoarea de credit comerciala
etc.
Tot in categoria instrumentelor si a modalitatilor de plata se mai include si
preturile marfurilor tranzactionate, precum si contractele internationale convenite
si legalizate intre operatorii economici implicati in activitatile de comert exterior.

2. MIJLOACE, INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA

1) Incasso-ul documentar
Este un instrument de plata, care consta in acordarea de catre banca
exportatorului a unui mandat de incasare (de aici denumirea de incasso) a unei
sume ce reprezinta contravaloarea unei tranzactii comerciale ce trebuie virata in
contul sau. In aceasta situatie, exportatorul va depune la banca la care este
acreditat documentele care atesta executarea obligatiei sale de livrare (de aici
caracterul documentar). Pentru serviciile prestate banca percepe un comision de
la vanzator.
Plata documentelor depinde de tipul de incasso utilizat: documente contra
plata sau documente contra acceptare. La incasso-ul documentar de tipul
documente contra plata – banca elibereaza documentele de livrare numai contra
platii facturii ce indica valoarea tranzactiei. La incasso-ul documentar de tipul
documente contra acceptare – in acest caz exportatorul acorda importatorului un
credit pe termen scurt, primul fiind supus riscului specific operatiunilor de
creditare.

2
2) Acreditivul documentar
Aceasta este o tehnica de plata foarte frecvent utilizata in tranzactiile
internationale in cazul contractelor de valoare ridicata. Pentru a deschide un
astfel de document, prima data importatorul trebuie sa faca o Cerere de
deschidere a acreditivului. Acesta tehnica de plata ofera celor implicati
(exportator, importator, banci) garantia in legatura cu apararea intereselor lor in
procesul efectuarii platii tranzactiilor in care sunt implicati. In derularea unui
acreditiv documentar (AD) sunt implicate patru parti, si anume: ordonatorul
(importatorul), cel care solicita bancii sale deschiderea AD; banca emitenta
(banca importatorului) este cea care la solicitarea importatorului isi asuma
angajamentul de plata; beneficiarul acreditivului (exportatorul), cel in favoarea
caruia a fost deschis acreditivul si care are obligatia sa prezinte la banca setul de
documente ce caracterizeaza tranzactia incheiata in vederea incasarii
contravalorii marfurilor livrate; banca exportatorului, cea care il deserveste pe
beneficiarul acreditivului.
Acreditivul documentar este de doua tipuri: formular standardizat, model
elaborat de Camera Internationala de Comert de la Paris; mesajul SWIFT, care
este precodat conform unor reguli internationale recunoscute.
Principalele caracteristici ale acreditivului documentar sunt :
• in mecanismul acreditivului documentar sunt implicate relatii de creditare:
deschiderea acreditivului de catre importator se face in baza disponibilului
existent in cont sau pe baza unui credit pe care banca i-l acorda in acest
scop;
• caracterul documentar apare atunci cand exportatorul nu poate pretinde
plata decat pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor
impuse de acreditiv;
• independenta acreditivului se manifesta fata de relatia contractuala de
baza;
• caracterul de garantie al acreditivului este dat de faptul ca acesta este
irevocabil.

3
3) Dispozitia de plata valutara externa (DPVE)
Este un document pe baza caruia se deruleaza platile valutare de catre
bancile comerciale romane si straine autorizate sa functioneze in Romania in
temeiul Legii nr.34/1991 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu scopul
de a da raporturi corespunzatoare pentru elaborarea si urmarirea balantei de
plati externe a Romaniei, precum si a decontarilor agentilor economici care
efectueaza activitati de import/export de bunuri si servicii.
Incepand cu data de 1 august 1993 se introduce formularul „Dispozitie de
Plata Valutara Externa” (DPVE) document pe baza caruia se deruleaza platile
valutare. Pentru aceasta agentul economic trebuie sa faca o Cerere de
Deschidere de Acreditiv la banca unde are contul deschis in valuta. Documentele
care insotesc aceasta cerere sunt: factura comerciala (proforma) si contractul
comercial extern. Persoanele juridice romane sunt obligate sa completeze
formularul DPVE/Cerere de Deschidere de Acreditiv (CDA) cu date si informatii
conform instructiunilor anexa la formular si raspund de exactitatea si
conformitatea cu realitatea a acestor date si informatii. Bancile comerciale nu vor
accepta pentru executarea platii formularele de DPVE/CDA daca nu sunt facute
descrierile de operatiuni in spatiile prevazute in acest scop. Acest formular se
completeaza de catre ordonatorul platii in trei exemplare si se depune la ghiseele
bancii comerciale unde se dispune plata. Dupa ce toate documentele au fost
complete si corect intocmite, banca importatorului/exportatorului intocmeste o
adresa insotitoare a documentelor catre banca ordonatorului si apoi se trimite un
telex de avizare. Numai asa operatiunea se poate considera a fi incheiata si se
claseaza dosarul respectiv.

4) Ordinul de plata
Dispozitia data de o persoana (ordonatorul) unei banci de a plati o
suma determinata unei alte persoane (beneficiarul) in vederea stingerii unei
obligatii banesti a ordonatorului fata de beneficiar (prin virament). In tranzactiile
comerciale internationale, viramentul este un ordin dat de importator bancii sale
de a transfera (vira) in beneficiul furnizorului strain, intr-un cont la o banca

4
straina, o anumita suma, pentru plata datoriei sale. Pentru realizarea
viramentului este necesara prezentarea de catre importator a unui numar de
informatii, care se completeaza pe formulare speciale.
Principalele informatii furnizate prin formularul de virament se refera la:
numarul contului importatorului ce va fi debitat; valoarea facturii, cu specificarea
monedei de plata; modalitatea de realizare a transferului (platii), care poate fi
telex, swift etc.; numele beneficiarului (exportatorul) si adresa acestuia; destinatia
viramentului, banca exportatorului; numarul contului ce va fi creditat (contul
exportatorului); justificarea platii si numarul facturii. Cea mai eficienta retea de
comunicare interbancara internationala este sistemul SWIFT pe suport
electronic, care asigura fiabilitatea transmiterii ordinului de plata si un timp de
transfer redus, siguranta, rapiditate, un procedeu sofisticat de control, cost redus
si facilitate de utilizare.

5) Cecul
Principala functie este cea de instrument de plata, respectiv pentru plata la
vedere. Emiterea de cecuri este conditionata de existenta in contul emitentului la
banca platitoare a unui disponibil, numit provizion; in caz de provizion insuficient,
banca poate acorda un credit pe termen scurt („descoperire de cont”). Cecul are
un anumit termen pana cand acesta trebuie se fie prezentat la incasare, termen
ce curge de la data emisiunii lui si care este indicata pe document.
Tipurile de cecuri cele mai folosite in tranzactiile comerciale internationale
sunt:
• cecul barat – prezinta doua bare paralele pe fata formularului de cec si
este decontat intre banci prin virament; nu poate fi platit in numerar si nu
circula de la o persoana la alta prin gir.
• eurocecurile (cecurile cu legitimatie de garantie) – specificul acestui tip de
cec este ca banca emitenta elibereaza odata cu carnetul de cecuri si o
carte de garantie care cuprinde o serie de date (numarul de cont, numele
beneficiarului) si care permite o mai mare securitate, garanteaza bancii
platitoare incasarea banilor de la banca emitenta.

5
6) Cambia
Numita si trata, este un ordin scris si neconditionat dat de o persoana
(tragator) unei alte persoane (tras) de a plati unui beneficiar o suma de bani, la
vedere sau la o anumita scadenta.
In circuitul comercial, cambia indeplineste mai multe functii, si anume:
• mijloc de plata - poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre
participantii la lantul endosarii. Plata prin trata nu este una perfecta, pentru
ca acest instrument nu reprezinta bani efectivi. Obligatiile prin trata sunt
stinse numai temporar, sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de catre
ultimul beneficiar;
• mijloc de creditare – intre momentul nasterii obligatiei de plata adebitorului
(importatorului) si momentul incasarii contravalorii creantei sale de catre
creditor (exportatorul) trece un anumit interval de timp, si deci se creaza o
relatie de creditare. In acest caz rezulta ca in valoarea cambiei trebuie sa
se reflecte si costul creditarii, tinand seama de valoarea creantei, dobanda
pietei si numarul de zile pana la scadenta. In general, cambia este folosita
ca mijloc de creditare pe termen scurt (90 de zile);
• mijloc de garantare – datorita sigurantei de care se bucura, trata poate fi
utilizata ca instrument de garantare in cadrul unor tehnici de plata
nesigure sau ca mijloc de garantare a indeplinirii unor obligatii
contractuale;

7) Biletul la ordin
Este un inscris prin care o persoana (emitentul) se obliga sa plateasca altei
persoane (beneficiarul), o anumita suma de bani la scadenta convenita de
comun acord. Acest document faciliteaza derularea operatiunilor comerciale.
Pentru ca un inscris sa fie recunoscut ca bilet la ordin, el trebuie sa cuprinda
urmatoarele mentiuni: clauza „la ordin”; promisiunea pura si simpla de plata;
scadenta; locul platii; numele beneficiarului; data si locul emiterii; semnatura
emitentului.

6
8) Scrisoarea de credit comerciala
Este un document prin care banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil
fata de exportatoare sa onoreze cambiile trase asupra ei de catre aceasta, prin
plata directa (daca tratele sunt la vedere) sau prin acceptare (daca tratele sunt la
termen), cu conditia ca documentele mentionate in scrisoarea decredit sa ateste
expedierea marfii.
Exportatorul trebuie sa astepte plata pana la sosirea documentelor si a
cambiilor la sediul bancii emitente, perioada in care el acorda un credit
cumparatorului, chiar in cazul in care tratele sunt la vedere. Pentru a incasa
imediat contravaloarea marfurilor livrate, exportatorul trebuie sa sconteze
cambiile, dupa acceptarea lor de catre banca emitenta a scrisorii de credit.
Scrisoarea de credit comerciala este o varianta a acreditivului, care
se utilizeaza mai ales in tarile de influenta bancara anglo-saxona (Marea
Britanie, Japonia, Australia). De asemenea, acest document se mai utilizeaza si
in SUA, unde legea federala a determinat sistemul bancar american sa se
adapteze prin legalizarea emiterii scrisorii de credit.

9) Pretul – instrument de realizare a tranzactiilor comerciale


Pretul de oferta - este unul din instrumentele cheie in cadrul
activitatilor de export, stiut fiind faptul ca fiecare piata reprezinta caracteristici
specifice, iar stabilirea ofertei de pret trebuie sa se tina seama de o serie de
elemente cum sunt: pretul pietei locale/regionale/internationale ; constrangerile
comerciale previzibile ; distanta fata de partener; alte cheltuieli anexe; sustinerea
functionarii activitatii de comert exterior.
Oferta de pret la export - in practica se intalnesc mai multe tipuri de pret si
anume : pret pe baza de costuri ; in functie de cerere ; in functie de concurenta ;
in functie de ciclul de viata al produsului si de capacitatea financiara a unuia din
parteneri la un moment dat. In functie de tipul de piata (concurentiala sau slab
concurentiala) si de felul produsului (produs nou sau produs cunoscut pe piata),
exportatorul va stabili pretul de oferta (in urma analizei preliminare pe care o
realizeaza) si care in urma negocierilor va deveni pretul de contractare.

7
Oferta de pret la import - pentru a determina pretul de import total,
operatorul economic (importatorul) trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte
importante: pretul contractual se respecta conform conditiilor contractuale
convenite de parti ; costurile suplimentare ale tranzactiei sunt suportate de catre
importator. Principalele elemente care stau la baza determinarii pretului total la
import sunt :
• pretul anuntat al exportatorului, care include si costul ambalajului si
cheltuielile cu logistica;
• pretul de import la frontiera, care include : cheltuielile cu vamuirea ;
cheltuielile cu depozitarea ; cheltuielile financiare ; cota-parte din costurile
serviciului de import ce sunt transferate marfii.

S-ar putea să vă placă și