Sunteți pe pagina 1din 11

NOTIUNI GENERALE DESPRE NUTRITIE

I. Carbohidratii, proteinele si lipidele.....................2 II. Gras sau slab compozitia corpului..................7 III. Vitaminele si mineralele...................................8 IV. Fibrele..............................................................9 V. Caloriile.............................................................9 VI. Subnutritia.....................................................10

NOTIUNI GENERALE DESPRE NUTRITIE


I. Carbohidratii, proteinele si grasimile Toate zaharurile si amidoanele sunt CARBOHIDRATI. Dupa ce sunt transformate in glucoza, zaharul si amidonul din carbohidrati sunt absorbite in sistemul circulator in circa 30 minute. Oricum, cantitatea de glucoza eliberata in sistemul circulator este determinata de indicele glicemic al carbohidratului. Orice zahar care nu este basorbit dupa 30 minute poate fi excretat, nemaifiind folosit de catre corp. Conceptul carbohidratilor cu absorbtie rapida sau lenta este un mit. Carbohidratii, numiti si zaharuri, alimenteaza corpul cu sursa sa primara de combustibil glucoza. Dar consumul unei cantitati prea mari de de carbohidrati cu IG ridicat poate duce la un exces de glucoza, care contribuie la ingrasare. TIPURI DE CARBOHIDRATI Exista cateva tipuri de Ch, care sunt clasificati in functie de complexitatea moleculelor lor zaharoase. Carbohidratii care au in compunere molecule simple de zahar se numesc monozaharide. Dizaharidele sau Ch ce contin doua molecule de zahar combinate, includ sucroza si maltoza(intalnita in bere). Acesti carbohidrati tind sa aiba valori ridicate ale IG si sunt cunoscuti ca zaharuri simple. Cum ramane cu amidonul? Amidoanele sunt cunoscute ca polizaharide, care sunt formate din sute de molecule de glcoza si zahar combinate. Se gasesc in paine, cereale, linte, seminte si in majoritatea vegetalelor, fiind cunoscute si sub numele de carbohidrati complecsi. IG al unui amidon nu se bazeaza strict pe continutul sau de zahar, ci si pe continutul sau de fibre, precum painea alba, au valori indicate ale IG si sunt groaznice pt greutatea dumneavoastra. Acelea care sunt bogate in fibre, si anume legumele verzi, au valori scazute ale IG si pot fi consumate cu un risc minim pt greutate. Mitul zaharurilor rapide/lente Timp de multi ani, cercetatorii si nutritionistii au plasat carbohidratii in 2 categorii distincte: zaharuri rapide si zaharuri lente. Acesti termeni se refera la viteza cu care se credea ca organismul asimileaza zaharurile. Zaharurile simple( mono si dizaharidele) erau numite zaharuri rapide. Se credea ca structura simpla a moleculei facea ca aceste zaharuri sa fie repede asimilate de organism dupa ce erau mancate. Ch complecsi erau numiti zaharuri lente deoarece contin un lant de molecule de zahar ce trebuie mai intai transformate chimic in zahar simplu(glucoza) in timpul procesului digestiei. Acest termen s-a aplicat cu precadere in cazul amidonului din alimentele din cereale integrale, din care se
2

credea ca se absoarbe incet glucoza din corp. Acest mod de clasificare a Ch este depasit in prezent, pt ca se bazeaza pe o teorie gresita. Noul verdict Studii recente au aratat ca nu complexitatea formarii unui Ch determina viteza cu care glucoza este absorbita in sistemul circulator. Cu alte cuvinte, varful glicemic ( mai precis punctul de maxima absorbtie a glucozei) este atins in aceeasi masura pt fiecare Ch mancat, fara a-l combina, si pe stomacul gol. Acest lcuru se intampla aproximativ la jumatate ora dupa ingerare. Astfel, in loc sa vorbim despre viteza de asimilare, este mai important sa luam in considerare efectul pe care diversi Ch il au asupra nivelului de zahar din sange, asa cum este el definit de catre IG. Carbohidratii si greutatea dumneavoastra Indicele glicemic al alimentelor pe care le mancati este in legatura directa cu greutatea si sanatatea dumneavoastra. Greutatea va fi cu atat mai mica, cu cat mancati Ch cu IG cat mai mic. Ch bogati in zahar au un Ig peste 50. Alimentele cu IG moderat, care contin o cantitate moderata de zahar, au valori cuprinse intre 35-50, iar mancarurile cu un continut slab de zahar au valori relativ scazute ale IG, de 35 sau mai putin. Ch rafinati, precum painea alba, au o structura mai simpla si absorb mai mult zahar decat carbohidratii nerafinati, cum ar fi painea din cereale integrale. Ca regula generala, Ch cu structura simpla tind sa aiba valori ale IG mai mari decat aceia u structuri complexe. Aceasta pt ca organismul trebuie sa depuna putin efort pentru a tranforma acesti Ch simpli in glucoza, care ridica nivelul zaharului din sange. Corpului ii este mult mai greu sa extraga glucoza din Ch complecsi. Dupa cum am afirmat mai devreme, corpul are o fereastra de 30 minute cand trebuie sa absoarba glucoza dintr-un aliment. Daca nu a facut acest lucru in aceasta perioada de timp, zaahrul este pur si simplu eliminat din corp, in loc sa fie folosit. Carbohidratii si slabitul Ca sa pierdeti din greutate, trebuie sa excludeti Ch cu IG mai mare de 35 din majoritatea meselor. Ceea ce scoate din ecuatie painea alba, orezul alb si cartofii, ca sa nu mai mentionam sucurile cu zahar si alte dulciuri, pentru a pastra reactia insulinei scazuta, pe cat posibil. Acest lucru nu numai ca nu va lasa corpul sa stocheze grasimea, dar va startul procesului de ardere a rezervelor de grasime, pentru a aproviziona corpul cu energie in plus, asa cum este nevoie. Suna dificil, dar aceasta perioada riguroasa este o perioada cu finalitate. Pentru mentinerea greutatii, puteti alege o gama mai larga de Ch, ce includ alimente cu IG de pana la 50. Carbohidratii si sanatatea generala Este important sa subliniez faptul ca indicele glicemic al Ch pe care ii mancati nu va afecteaza numai greutatea, ci poate avea un impact enorm si asupra sanatatii dumneavoastra generale. De exemplu, mancand carbohidrati cu
3

nivel scazut al IG, se reduce colesterolul total al sangelui si nivelul trigliceridelor( diferite forme de lipide din corp) daca pastrati, de asemenea, la minimum portia de grasimi saturate. In plus, eliminarea alimentelor cu IG ridicat poate preveni inceputul diabetului de tip II, o boala metabolica cronica. Diabetul de tip II apare de obicei intr-o perioada lunga de timp si ii afecteaza cu precadere pe cei care depasesc limita de greutate. Cauzele sale sunt puternic legate de toleranta slaba la glucoza si boala apare cand celule corpului devin rezistente la insulina secretata de pancreas. Totusi, ramanand fidel la acest plan de dieta, puteti preveni, fara indoiala, aparitia diabetului de tip II. Proteinele sunt componente esentiale ale celulelor corpului uman, dar stiati ca pot , de asemenea, facilita slabirea? Aceasta deoarece digestia alimentelor care contin proteine, cum ar fi carnea si pestele, implica un consum ridicat de energie. Cand organismul metabolizeaza proteina, foloseste mai multa energie decat atunci cand digera grasimi sau carbohidrati. In acelasi timp, proteinele dau senzatia de satietate, ceea ce inseamna ca va fac sa va simtiti satui pt mai mult timp, asadar veti fi mai putin tentati sa exagerati in privita meselor sau a gustarilor dintre acestea. Proteinele sunt substante organice care se gasesc intr-o mare varietate de alimente, cum ar fi carnea, pestele, produsele lactate si leguminoasele. Sunt esentiale pt organism si, deoarece contin putine zaharuri sau deloc, nu cresc nivelul zaharului din sange. Legatura proteine scaderea in greutate Porteinele nu numai ca sunt esentiale pentru a avea o sanatate buna, dar cresterea dozei zilnice poate, de asemenea, facilita scaderea in greutate. Argumentele care justifica acest lucru sunt doua: in primul rand, digestia proteinelor implica un consum de energie mult mai eficient decat digestia altor alimente. In al doilea rand, proteinele va dau senzatia ca sunteti satui pentru o perioada lunga de timp. Senzatia de satietate va diminueaza apetitul, ceea ce va permite sa va controlati mai bine calitatea si cantitatea de mancare pe care o consumati. Intai este esential sa bei intre 1,5 2 litri de apa in fiecare zi pentru a elimina reziduurile din organism, ca ureea, acidul uric si acidul lactic. De ce cantitate aveti nevoie? Pentru o sanatate buna, este esential sa consumati o cantitate potrivita de porteine. Pentru mentinerea greutatii, o regula buna de urmat este sa mancati cel putin un gram de proteine pentru fiecare kilogram pe care il cantareste corpul dumneavoastra. Aceasta este cantitatea necesara pentru a compensa pierderile cauzate de reinnoirea celuleor si pentru posibilele pierderi de tesut muscular. Asta inseamna ca, daca aveti 70 kg si doriti sa va mentineti greutatea, ar trebui sa consumati cel putin 70 de grame de proteine pe zi. Cand scopul este sa slabiti, in acest caz ar trebui sa va mariti portia de proteine pe zi, la 1,5 grame pentru fiecare kg al greutatii corporale. Asadar, inseamna ca, pentru a pierde in
4

greutate, trebuie sa consumati cel putin 105 garme de proteine pe zi, dar cereti sfatul doctorului daca suferiti de vreo boala cronica inainte de a mari cantitatea de proteine. Acest lucru garanteaza ca portia dumneavoastra de proteine depaseste cantitatea necesara pentru o reinnoire simpla a tesuturilor si va minimaliza pierderile musculare. Se va preveni o scadere a ratei de baza a metabolismului, atat timp cat muschiul este, de fapt, un tesut activ metabolic care arde calorii, chiar si atunci cand va odihniti. Alegerea ideala de proteine Cele mai bune surse de proteine pentru pierderea in greutate sunt alimentele care au continut scazut de grasimi si un continut ridicat de aminoacizi. Aceste alimente sunt branza putin sau deloc grasa, ouale, pestele si carnea slaba, precum cea de pui sau curcan, fara piele. Desi proteinele faciliteaza pierderea in greutate, nu toate sunt ideale. Anumite carnuri, precum ce a de vita, porc si pasare(cu piele) , pot avea un continut ridicat de grasimi satuarte. Cand sunt consumate in exces(de mai mult de cateva ori pe saptamana), grasimile saturate continute de aceste alimente pot contribui la aparitia bolilor caridovasculare sau la ingustarea vaselor de sange.aceste mancaruri pot determina, de asemenea, ingrasarea, atunci cand sunt incorporate in aluat sau consumate langa carbohidrati cu IG ridicat, deoarece insulina pe care o produc poate bloca grasimea in corp. Cum gatesc alimentele cu proteine? Calitatea proteinelor depinde si de felul in care mancarea este preparata. Fileurile de carne sau peste sunt surse de proteine, dar felul in care le mancati conteaza. De exemplu, aproape orice fel de peste, indiferent ca este ton, somon sau cod, este o sursa sanatoasa de proteine atunci cand este preparat la gratar, al cuptor sau la abur. Acelasi lucru se aplica si fileurilor de vita, porc si pasare fara piele. Insa, daca aceeasi bucata este mancata pane, puteti creste in greuatte. Luarea in greutate este cauzata de Ch IG ridicat pe care pesmetul sau faina ii contin. Aceste alimente sunt Ch cu Ig ridicat si cauzeaza o crestere in nivelul de zahar din sange, care va determina pancreasul sa elibereze o cantitate mare de insulina. PROTEINE COMPLEXE Proteinele contin un numar mare de aminoacizi, folositi la crearea celulelor. Unii dintre acestia sunt sintetizati in corp, in timp ce altii trebuie obtinuti prin aport alimentar. Nu exista proteine vegetale care sa contina o cantiate completa si echilibrata de aminoacizi, iar lipsa unui aminoacid esential se poate suplini cu absorbtia altuia, din alt tip de aliment. De aceea este esential sa se manance atat proteine animale, cat si vegetale, intrucat unei diete care contine numai proteine vegetale ii lipsesc anumiti aminoacizi esentiali.

Lipidele sunt molecule complexe care stocheaza pe termen lung energia pentru a fi folosita de corp, dar ele nu ingrasa neaparat! Cheia in pierderea sau mentinerea greutatii in aceasta dieta este evitarea consumului de Ch care au valori ridicate de IG. Astfel, atta timp cat lipidele, precum uleiul de masline, contin putin zahar sau deloc, valorile indicilor lor glicemici sunt adesea neglijabile. Aceasta inseamna ca, atunci cand lipidele sunt consumate individual, nu vor provoca o reactie a insulinei, asadar nu vor contribui la luarea in greutate. Lipidele sau grasimile sunt impartite in doua mari categorii, in functie de originea lor.Grasimile de origine animala se intalnesc in carnuri, peste , unt, branza si frisca, in timp ce grasimile de origine vegetala se regasesc in alimente ca margarina si uleiul de masline. Bogate in vitamine (A, D, E si K) si in acid linoleic ( cunoscut ca acid gras esential) grasimile au rol important intr-o dieta sanatoasa, cand sunt consumate cu moderatie. Diferite tipuri de lipide Lipidele pot fi impartite in doua mari categorii: grasimi saturate si grasimi nesaturate. Grasimile saturate deriva, de obicei, din surse animale, si anume carne, unt , smantana si branza. Aceste grasimi se gasesc in stare solida la temperatura camerei si sunt adesea considerate grasimi rele, deoarece pot mari nivelul colesterolului din sange si pot influenta aparitia bolilor de inima. Grasimile nesaturate provin din peste sau surse vegetale si sunt lichide la temperatura camerei. Sunt considerate mai sanatoase decat grasimile saturate pentru ca protejeaza corpul impotriva bolilor de inima. Mai mult, anumite grasimi nesaturate reduc nivelul colesterolului rau din sange ( cunoscut si ca LDS sau lipide cu densitate scazuta ), care cauzeaza ingustarea arterelor, in timp ce simultan cresc nivelul colesterolului bun din sange ( cunoscut ca LDR sau lipide cu densitate ridicata). LDR elimina colesterolul din peretii arteriali, imprastiindu-l prin corp. Acest lucru reduce nivelul total al colesterolului din sange. Grasimi nesaturate Sunt doua tipuri principale de grasimi nesaturate: grasimile monosaturate, care se gasesc in grasimi vegetale si anume in avocado, ulei de masline, ulei de floarea-soarelui si au un efect infim asupra colesterolului din sange si grasimilie polisaturate, care se gasesc in pestii uleiosi precum somonul, tonul proaspat, macroul si pot reduce nivelul total al colesterolului. Niciuna dintre aceste grasimi nu ingrasa. Explicatia consta in faptul ca grasimile nesaturate, in special cele din pestre, nu sunt similare cu grasimile umane ca structura, asadar corpul trebuie sa lucreze ca sa transforme aceste tipuri de grasimi in tesut adipos. Grasimi saturate si carbohidrati Dupa cum am mentionat mai devreme, consumul de grasimi saturate poate ridica nivelul colesterolului din sange si poate contribui la aparitia si evolutia bolilor de inima. Mai mult, daca mancati grasimi saturate impreuna cu alimente cu IG ridicat, combinatia poate fi de doua ori mai periculoasa pentru
6

sanatatea si talia dumneavoastra. Cand grasimile sunt combinate cu carbohidrati cu IG peste 50, acestea intervin in procesul prin care corpul digera grasimile si, ca rezultat, rezervele de grasimi din corp pot fi afectate. Acest lucru se intampla pt ca grasimile saturate sunt asemanatoare ca structura cu tesutul adipos uman. Reactia de insulina primita de la carbohidratii cu IG ridicat stocheaza grasimea ce a fost ingerata. Asadar, tineti minte, o masa care contine friptura si cartofi prajiti este o erezie! Carnea care contine grasimi saturate, iar cartofii sunt Ch cu IG ridicat. Nivelul mare de insulina cauzat de consumarea cartofilor va face ca grasimea din carne sa fie depozitata in corp ca tesut adipos. Rezultatul final va consta in luarea in greutate. Mai mult, greutatea pe care o castigati va fi proportionata cu cantitatea de grasime consumata la masa. Mancati grasimi si pastrati-va silueta Daca nu aveti antecedente de colesterol mare, nu e nevoie sa va alarmati in ceea ce priveste grasimile saturate. Dauneaza intr-adevar inimii, dar consumate cu moderatie, nu vor ingrasa. In aceasta dieta sunt perfect acceptabile cantitati rezonabile de grasimi saturate, atat timp cat nu le mancati impreuna cu IG ridicat (peste 50). Cand consumati o masa care contine grasimi saturate, trebuie sa va limitati alegerile Ch la alimente cu o valoare a IG de 50 sau mai putin. Aceasta deoarece Ch cu IG scazut, ca lintea si alte vegetale, vor stimula pancreasul sa produca o cantiate mica de insulina, care nu este suficienta pentru a opri si stoca grasimea din corp. II. Gras sau slab compozitia corpului Pastrarea unei greutati adecvate este importanta pentru mentinerea unei sanatati fizice si psihologice. Pentru orientare in acest sens se poate apela la un tabel standardizat care exprima greutatea in functie de inaltime. Insa indicele de masa corporala este un parametru mai bun. Valoarea acestuia se calculeaza prin impartirea greutatii (kilograme) la inaltime ( in metri patrati). O valoare a indicelui de masa corporala este intre 18-25 se considera normala,atat la barbati cat si la femei. Un aspect mai greu determinat, insa important, este procentajul de grasime si de tesut muscular din organism (compozitia corpului). Exista mai multe metode prin care se poate stabili compozitia corpului. O astfel de metoda este cantarirea hidrostatica ( in apa). Oasele si muschii sunt mai dense decat apa, astfel incat o persoana cu un procentaj mai mare de tesut slab va cantari mai mult in apa decat o persoana cu un procentaj ridicat de grasime corporala. Desi se considera ca aceasta este cea mai exacta metoda, pt aplicarea ei sunt necesare echipamente speciale, timp disponibil si personal specializat. Compozitia corpului poate fi estimata prin masurarea cantitatii de grasime prezente sub piele (grosimea pliului cutanat) sau prin bioimpedanta electrica. In primul caz, la nivelul spatelui sau bratului superior stang (piul tricipital) se formeaza un pliu tegumentar care se masoara cu ajutorul unui subler. Valoarea
7

normala este aproximativ 1,5 cm la barbati si 2,5 cm la femei. Cu ajutorul acestei valori si a circumferintei bratului stang se poate estima masa musculara a corpului (greutatea tesuturilor slabe din organism). Prin bioimpedanta electrica se masoara rezistenta tesuturilor corpului la trecerea unui curent electric de voltaj scazut (pe care persoana examinata nu il simte). De obicei individul sta descult pe o suprafata de metal, iar curentul circula ascendent printr-un picior si descendent prin celalalt. Rezistenta tesutului gras si a celui osos este mai mare decat cea a tesutului muscular. Prin masurarea rezistentei intalnite de curent, medicii pot estima procentajul de grasime corporala. Efectuarea testului dureaza aproximativ un minut. Prin absorbtiometrie duala a razelor X (DEXA) se determina cu acuratete cantitatea si distributia tesutului gras, aceatsa procedura imagistica implica folosirea unei doze foarte mici de radiatie, astfel incat este sigura. Insa este prea scumpa pentru a fi utilizata de rutina. III. Vitaminele si mineralele Majoritatea vitaminelor si toate mineralele sunt elemente nutritive esentiale, adica nu pot fi sintetizate in organism, ci trebuie consumate in dieta. Vitaminele sunt clasificate ca hidrosolubile vitamina C si cei opt membri ai grupului B complex si liposolubile vitaminele A, D, E si K. Unele minerale sunt necesare in cantitati relativ mari (aproximativ 1 sau 2 grame pe zi), astfel incat sunt considerate macronutrimente. Acestea sunt calciu, clor, magneziu, fosfor (care in organism se gaseste in principal sub forma de fosfat), potasiu si sodiu. Mineralele necesare in cantitati reduse sunt considerate micronutrimente si sunt denumite minerale urme. Acestea sunt cupru, fluor, iod, fier, seleniu si zinc. Cu exceptia fluorului, toate aceste minerale au rol in functionarea unor enzime implicate in metabolism. Fluorul formeaza impreuna cu calciul un compus stabil, contribuind la stabilizarea continutului mineral al oaselor si dintilor si la prevenirea cariilor dentare. Mineralele urme precum arsenicul, cromul, cobaltul, nichelul, siliciul si vanadiul, care pot fi esentiale pentru nutritia animala, nu sunt considerate necesare in cazul nutritiei umane. Toate mineralele urme sunt toxice in doze mari, iar unele(arsenicul, nichelul si cromul) pot cauza cancer. Unele vitamine si minerale ( vitamina C, vitamina E si seleniul) actioneaza ca antioxidanti, aceeasi actiune au si alte substante prezente in fructe si legume(cum ar fi beta-carotenul).Antioxidantii protejeaza celulele impotriva leziunilor produse de radicalii liberi, care sunt produsi reactivi rezultati din activitatea normala a celulelor. Se considera ca radicalii liberi contribuie la aparitia multor boli, cum ar fi afectiunile cardiace si cancerul. Persoanele care consuma cantitati adecvate de fructe si legume alimente bogate in antioxidanti au un risc mai mic de a face boli cardiace si anumite cancere. Insa nu se cunoaste daca aceste beneficii sunt datorate antioxidantilor, unor substante din fructe si legume, sau alti factori. IV. Fibrele
8

Unele substante contin fibre, care reprezinta Ch complecsi de consistenta crescuta ce sunt digerati numai partial in organismul uman. Componenta digerabila asigura un anumit numar de calorii, componentele nedigerabile confera volum materiilor fecale. Volumul contribuie la tranzitul materiilor fecale prin intestin si previne astfel constipatia, iar reducerea presiunii intestinale contribuie la prevenirea bolii diverticulare. Ingestia de fibre contribuie si la cresterea eliminarii substantelor care determina aparitia cancerului (produse de bacteriile intestinale) si impedica variatia brusca dupa masa a concentratiilor sanguine ale glucozei si colesterolului. Specialistii recomanda ingestia zilnica a unei cantitati de aproximativ 30 grame de fibre. V. Caloriile Caloria este o unitate de masura a energiei. Alimentele au calorii, astfel spus, alimentele ofera corpului energie, care este eliberata in timpul metabolismului. Energia le confera celulelor capacitatea de a-si indeplini toat functiile, cum ar fi sinteza proteica si a altor substante de care are nevoie corpul. Energia poate fi folosita imediat, sau poate fi stocata pentru a fi utilizata ulterior. Cand aportul de energie-adica numarul de calorii continute de alimentele consumate este mai mare decat nevoile imediate ale corpului, organismul depoziteaza energia in exces. Majoritatea acesteia este stocata sub forma de grasime. O parte este depozitata sub forma de Ch, de obicei in ficat si muschi. Ca urmare, persoana respectiva creste in greutate. Un exces de numai 200 calorii pe zi, timp de 10 zile, conduce de obicei la o crestere ponderala de aproape kilograme, reprezentata in cea mai mare parte de grasime. Cand aportul de energie este mai mic decat necesitatile corpului, organismul incepe sa foloseasca zaharurile stocate in ficat si muschi. Deoarece acestea sunt mobilizate rapid, iar pe masura ce sunt transformate in energie din organism este excretata apa, scaderea ponderala se produce initial rapid. Insa cantitatea mica de Ch asigura energia necesara numai pentru o anumita perioada , foarte scurta. In etapa urmatoare incepe sa utilizeze grasimea depozitata. Transformarea grasimilor in energie este un proces mai lent, astfel incat rata scaderii ponderale se reduce. Insa cantitatea de grasimi depozitate in organism este mult mai mare decat cea de Ch, iar la majoritatea persoanelor poate asigura energia necesara timp indelungat. Proteinele incep sa fie catabolizate numai cand aportul energetic este foarte scazut pentru o perioada prelungita de timp. La indivizii normali care sunt supusi infometarii totale ( nu consuma niciun aliment) decesul survine dupa o perioada de 8-12 saptamani. Necesarul de energie variaza foarte mult, de la aproximativ 1000 de calorii la peste 4000 de calorii pe zi, in functie de varsta, sex si gradul de activitate fizica. In mod tipic, pentru mentinerea greutatii corporale,femeile sedentare, copiii mici si adultii varstnici au nevoie de aproximativ 1600 calorii pe zi, copiii mai mari, femeile adulte active si barbatii sedentari necesita 2000
9

calorii , iar adolescentii activi si barbatii tineri necesita aproximativ 2400 calorii. Insa aceasta impartire a caloriilor este arbitrara. Mai mult, necesitatile organismului variaza in fucntie de activitatea desfasurata la un moment dat. Activitatea intensa, in special exercitiile aerobice, cresc semnificativ consumul energetic, iar lipsa activitatii reduce necesarul de calorii. VI. Subnutritia Reprezinta deficitul in alimentatie al caloriilor sau al unuia ori a mai multor elemente nutritive. Subnutritia este considerata in general un deficit de calorii( adica reeducerea generala a consumului de alimente) sau de proteine. Deficitele de vitamine si minerale sunt considerate de obicei boli separate. Insa atunci cand aportuld e calorii este insuficient, de obicei exista si aport scazut de vitamine si minerale. Cauze de subnutritie: Lipsa alimentelor: Saracie Foamete Incapacitatea de a obtine alimente ( de exemplu , din cauza absentei unui mijloc de transport in comun sau handicap fizic) Restrictie voluntara a aportului caloric (in timpul dietei sau postului religios Boli care interfera cu aportul, metabolismul, sau absorbtia elementelor nutritive: Malabsorbtie Boli intestinale inflamatorii Boli hepatice Anorexie nervoasa Depresie Alcoolism Abuz de droguri Cresterea marcata a necesarului caloric: Cancer Traumatisme, cum ari fi arsurile Interventii chirurgicale Hiperfunctia glandei tiroide Infectii Boli renale Febra inalta Activitate fizica intensa, de exemplu pt recuperare sau in vederea pregatirii pentru o competie atletica Sarcina si alaptare Crestere si dezvolatre, la sugari, copii si adolescenti.
10

Cel mai evident simptom al deficitului caloric este scaderea continutului de grasime al corpului ( diminuarea stratului de tesut adipos). Cand nu sunt consumate suficiente calorii, organismul incepe sa degradeze propriile tesuturi, folosindu-le pentru obtinerea de alorii la fel ca sia rderea mobilei dintr-o casa pentru a mentine temepratura crescuta in interiorul casei. Pierderea tesutului adipos este cel mai frecvent vizibila initial la nivelul fetei: persoana este trasa la fata, cu ochii infundati in orbite. Daca deficitul caloric este sever, adultii pot pierde pana la jumatate din greutatea corporala, iar copii chiar mai mult. Oasele devin proeminente, iar pielea devine uscata rigida, aplida si rece. Parul se usuca, se rarefiaza si cade usor. Cand scaderea ponderala este determinata de o boala, satrea avansata de subnutritie este denumita caexie. Alte simptome includ starea de oboseala, incapacitatea de mentinere a temperaturii corporale, diaree, pierderea apetitului, iritabilitate si apatie, care uneori evolueaza pana la absenta reactiilor la stimulii din jur.

11