O noapte furtunoasa Comedie Comedia "O noapte furtunoasa" de Ion Luca Caragiale a fost citita la Iasi, in cadrul cenaclului

"Junimea" in ziua de 12 noiembrie 1878 si a avut premiera la 18 ianuarie 1879, pe scena Teatrului National din Bucuresti. Piesa a fost publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879 si inclusa in volumul de "Teatru" din 1889. Comedia este specia genului dramatic care provoac rsul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri de oameni sau a unor situaii neateptate. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala, ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei, cu scandaluri si "ambituri" de familisti, cu nelipsitul triunghi conjugal, Comedia lui Caragiale "O noapte furtunoasa sau NumaruI 9" sintetizeaza evenimentele tensionate, zbuciumate petrecute intr-o singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache, situata la periferia Bucurestiului. Subtitlul "Numarul 9", ilustreaza un comic de situatie, reiesit din confuziile provocate de numarul 6 la care se afla casa lui Dumitrache si pe care mesterul care a tencuit zidul de la poarta l-a batut invers, devenind numarul 9. Piesa este alcatuita din doua acte, fiecare dintre ele avand cate noua scene. Personajele piesei, numite de catre autor "persoane", sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare. Perspectiva spatiala este reala si deschisa, fiind precizata de catre autor, "in Bucuresti, la Dumitrache". Prezena conflictului dramatic este o alt trstur specific acestui gen literar. n expoziiune, autorul pune fa n fa dou grupri politice adverse: cea de la putere, condus de Zaharia Trahanache, i cea din opoziie, reprezentat de Nae Caavencu. Aceast situaie se evideniaz n schimbul de replici din prima i a doua scen, dintre prefectul judeului, tefan Tiptescu, i poliaiul Pristanda. Conflictul piesei pornete de la un fapt aperent mrumt, ns cu urmri foarte mari, care constituie intriga: Zoe Trahanache pierde o scrisoare de dragoste primit de la Tiptescu, scrisoare care, ajuns n posesia lui Caavencu, devine o arm de antaj. Acesta amenin cu publicarea ei n ziarul Rcnetul Carpailor, n cazul n care nu i se susine candidatura ca deputat. Desfurarea aciunii prezint o serie de rsturnri de situaie care provoac rsul: Zoe decide s primeasc trgul, dar Tiptescu pune s fie arestat Caavencu, pe care soia prezidentului l elibereaz; Trahanache descoper o poli falsificat cu care Caavencu ridicase o sum de bani din avutul statului i crede c i scrisoarea este un fals; are loc o mare ntrunire electoral, prilej pentru rostirea de discursuri interminabile prin care aleii poporului i demonstreaz lipsa de cultur i demagogia. Punctul culminant l constituie momentul n care venerabilul prezident, dl. Zaharia Trahanache, anun numele lui Agami Dandanache, fapt ce produce o ncierare ntre cele dou grupri politice adverse. Caavencu pierde plria n cptueala creia se afla scrisoarea. Ceteanul turmentat o regsete i o returneaz andrisantului.

Conflictul se rezolv i deznodmntul ne nfieaz mpcarea fotilor rivali politici. Caavencu este obligat nu numai s renune la preteniile sale, dar chiar s conduc petrecerea dat n cinstea alegerii lui Agami, candidatul trimis de la centru. Personajele sunt tipologii umane si fac "concurenta starii-civile" (G.Ibraileanu), fiecare dintre ele avand o trasatura dominanta de caracter, ilustrand asadar un tip anume. Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I.L.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca, poreclit Inima-Rea. El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru, fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". Comicul de limbaj atesta prostia si incultura lui Jupan Dumitrache, a carui idee fixa naste un adevarat tic verbal: "Eu am ambit, domnule, cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist...". Mandru de apartenenta sa la un mediu social onorabil prin statutul de negustor, el amesteca in mod ridicol neologismele, al caror sens nu-l cunoaste, cu vorbirea populara: "N-o mai maltrata, domnule, macar cu o vorba buna". Alteori, presara frantuzisme in limbajul de mahala, care, de altfel, este cel mai utilizat: "Ce poftesti, ma musiu?". George Calinescu a vazut in Jupan Dumitrache "un mahalagiu fioros de moral, tinand la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decat vigilent". Zita este personaj secundar, intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete si este sora cu Veta si cumnata cu Jupan Dumitrache. Cu educatie si cultura superficiala, Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste: "Ce, pentru comediile alea mergem noi? Veta este personaj secundar, intruchipeaza adulterina de mahala, este sotia lui Jupan Dumitrache Titirca si amanta lui Chiriac. Veta este, poate, singurul personaj care nu genereaza un comic spontan si transparent, In comedia "O noapte furtunoasa", Rica Venturiano infatiseaza tipul cuceritorului, al aventurierului, fiind asemanator cu Stefan Tipatescu din comedia "O scrisoare pierduta" si cu Nae Girimea din comedia "D'ale carnavalului", completand astfel galeria personajelor masculine care intruchipeaza primul-amorez in dramaturgia lui I.L.Caragiale. In toate comediile lui I.L.Caragiale se manifesta pregnant disocierea dintre esenta si aparenta, dramaturgul fiind "inzestrat cu o reala putere de observatie a contrastelor dintre forma si fond, si cu un mare talent de a da sub haina scenica o serie de tipuri, care prin unitatea lui sufleteasca, energica si expresiva, au ajuns adevarate simboluri ale mentalitatii unei intregi clase sociale din epoca noastra de prefacere" (Eugen Lovinescu).