Sunteți pe pagina 1din 20

VOLVM OMAGIAL

PIt PROF. DR. NICV MOLDOVEANV LA 70 DE ANI

CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREAFERICITULUI PARINTE

DAN I E L
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

Volum ingrijit de: Proprof. univ. dr. VASILE STANCIU

~i
Pro lector univ. dr. STELIAN IONA$CU

EDITURA BASILICA BUCURESTI - 2010

- Editura BASILICA ISBN 978-606-8141-28-2

CUPRINSVL

t Daniel,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane - Cine canta mereu, ramane ve$nic tanar . Proprof. uniVodr. Vasile Stanciu - ?reotul profesor universitardr. Nku~ddoveanu ..
0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 00 0 0.0

Parteal CUVINTE DE PRETUIRE

t Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Cri~ei ~i Maramure~ului Cantarea omofona, un imperativ al Bisericii ... t Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei - Un dascal cu suflet mare
0

o.

35 38

$i cu multi ucenici.

t Casian, t Ioachim

Arhiepiscopul Dunarii de Jos - Recuno$tinta $i recu-

noa$tere a slujiriidascalului devotat Bisericii $i neamului

..

39 42 47

Bacauanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului ~i Bacaului - Tonalitatile armonice ale unei Tulcii - 0 slujire pilduitoare la catedra Salajului - Parintele Profesor

fntalniri rememorate

t Visarion, Episcopul $i la altar t Petroniu, Episcopul t Andrei t Vasile Some~anul,

Nicu ~oldoveanu la 70 de ani


Fagara~anul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului -

49
..

Parintelui Profesor Universitar Doctor Nicu ~oldoveanu


Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului ~i Clujului - Un parinte profesor cu har $idar Pro prof. univ. dr. $tefan Buchiu - Profesorul $i pedagogul Arhim. Timotei Aioanei - La vremea culegerii roadelor Pro lector dr. Stelian Iona~cu - Un Apostol al predaniei

51
53 54 56

muzicii biserice$ti
Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula - Preotul profesor dr. Nicu ~oldoveanu

61
63
70

la 70 de ani
Prof. univ. dr. Viorel Cosma - Un eminent exeget al muzicii

noastre religioase

CUPRINSUL

519

Proprof. dr. Vasile Gordon - Parintele profesor Nicu Moldoveanu - slujitor devotat al muzicii biserice$ti traditionale Prof. dr. Vasile Vasile - La multi ani $i la multe succese! Pro Petre Matei - La aniversarea Parintelui profesor dr. Nicu Moldoveanu Pro lector dr. Alexandrel Barnea - Flacara vie din suflet Con. univ. dr. Valentin Gruescu - Cheia fericirii sau creatie, educatie, fndumnezeire

74
84

89
95

98

Pro lector dr. Gheorghe Nea~ - Parintele profesor Nicu Moldoveanu 100 - un gand la ceas aniversar Pro dr. Valer Ulican - Cuvant de praznuire Partea a IT-a STUDII I.P.S. prof. univ. dr. Laurentiu Streza, Arhiepiscop al Sibiului ~i Mitropolit al Ardealului - Liturghie $i filantropie, Daruri ale Sfantului Duh
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

106

111 118
0

Pro lect. univ. dr. Stelian Iona~cu - Psalmul La raul Babilonului in creatia corala a lui Sigismund Toduta Pro prof. dr. Vasile Grajdian - Uniformizarea cantarii fn Biserica Ortodoxa Romana
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

134 150 179

Prof. dr. Vasile Vasile - Integrarea muzicii bizantine fn creatia enesciana


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pro prof. dr. Viorel Sava - Cantarea $i arta bisericeasca fn traditia bizantinao Locul ~i semnificatiile lor in cadrul cultu1ui divin
0

Pro prof. dr. Alexandru Moraru - Catedra de cantare bisericeasca ~i tipic la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Cluj (1924-1952)
0

197 206

Pro lector dr. Victor Frangulea - Dirijorul $i compozitorul Gheorghe Danga (1905-1959)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Conf. dr. Mircea Buta - Comentariu asupra lucrarilor corale scrise, armonizate ~i aranjate de catre Preotul prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu, publicate fn AntoJogie corala, religioasa $i Jaica pentru fonnatii mixte - Bucure~ti 2006 .. 255
0 0 0 0 0 0

520

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF. DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

Pro conf. univ. dr. Mihai Brie - Personalitatea Preotului prof. univ. dr. 275 Nicu Moldoveanu fn marturii contemporane Pro lect. dr. Zaharia Matei - Contributia Preotului profesor doctor Nicu Moldoveanu la valorificarea $i fmbogatirea tezaurului 282 muzical psaltic romanesc Pro asist. dr. Alexandru Marius Dumitrescu - Mansucrise inedite privind traducerea cantarilor din Anastasimatarullui Macarie Ieromonahul Pro lect. univ. dr. Sorin Dobre - Manuscrise muzicale fn Biblioteca Facultatli de Teologie "Andrei $aguna" din Sibiu ... Pro prof. dr. Ion Gavrila - Muzica bisericeasca fn tinutul Valcii de-a lungul timpului Prolect. univ. dr. Teofil Stan - Cimtarea bisericeasca In Maramure$. rvl. ." anan ta ''dupa~ rusle . Pro asist. dr. Gheorghe Draghici - Cultura muzicala de traditie bizantina din Muscel pana fn secolul al XIX-lea Pro Eugen Dragoi - Dascali galateni fntr-un izvod inedit de la mijlocul secolului al XIX-lea Arhid. drd. Ionut-Gabriel Nastasa - $coala de cantareti biserice$ti de la Ia$i (Prima jumatate a sec. al XX-lea) Diacon Razvan-Constantin $tefan - Gheorghe Ciobanu Conf. univ. dr. Nicolae Gheorghita - Monahism $i psalmodie fn antichitatea cre$tina. Consideratii preliminare Dr. Constanta Cristescu - Aspecte ale armoniei corurilor cultice din Oedip, de George Enescu Dr. Constantin Catrina, dr. Gheorghe Malene - Muzica bizantina din Transilvania (Privire bibliografica) Cuprinsul
Redactor: Pro lector dr. Stelian IONA$CU Teodora Mure~an

311
327 343 368 387 398 422
447

468 483 492


518

TIPOGRAFIA INSTITULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE ORTODOxA Intrarea Miron Cristea nr. 6; 040162 Bucure~ti Telefon: 4067293; 4067194; Fax: 33560059 e-mail: eibmbor@rdslink.ro tipogr.inst. biblic@rdslink.ro magazin@editurapatriarhiei.ro

MONAHISM $1 PSALMODIE IN ANTICHITA TEA CRE$TINA


CONSIDERA TII PRELIMINAREl
Conf. univ. dr. NICOLAE GHEORGHITA
Universitatea NationaJa de Muzica, Bucure$ti

" [...] iar pustia s-a umplut de monahi, care au lasat lumea pentru a deveni locuitori ai cetatii cere$ti".
Vita Antonii,

14

A1nca de la In viata liturgico-administrativa a Bisericii cre~tine, prematia intra rea sa In istorie, monahismul a detinut suIn special a celei rasaritene, In raport cu clerul secular2. Odata cu retragerea din de~ert ~i dupa revenirea sa "In lume", spre finalul secolului al IV-lea, aproape toate ora~ele ~i centrele liturgice importante ale Antichitatii cre~tin - rasaritene (Antiohia, Ierusalim, Cezareea, Alexandria, Constantinopol etc.) vor beneficia de aparitia a noi
1. Acest articol constituie 0 forma extinsa a comunicarii cu acela$i titlu sustinuta In cadrul simpozionului Mehedinti - istorie, cultura $i spiritualitate, prilejuit de ,,2008, Anul jubiliar al Sfintei Scripturi $i al Sfintei Liturghii" $i de Implinirea a ,,150 de ani de la trcerea la cele ve$nice a teologului, filosofului, pedagogului $i oratorului Eufrosin PQteca" (9-13 septembrie 2008). Publicata In Mehedinti - istorie, cultura $i spiritualitate, vol. I, Editura Didahia Severin (2008), pp. 384-391. 2. Vorbind despre perioada iconoclasta (726-843), Robert Taft spune: "Biruinta asupra iconoclasmului din anul 843, care a fost, de fapt, 0 victorie a monahilor, a contribuit la demoralizarea clerului secular $i la 0 cre$tere semnificativa a influentei monahale." (Robert F. Taft, The Byzantine Rite. A Short History, Liturgical Press, Collegeville [1992], pp. 52, 56). Despre rolul dominant al institutiei monahale In istoria liturghiei bizantine $i, In general, a istoriei Bisericii rasaritene, vezi bibliografia citata la Idem, "Select Bibliography on the Byzantine Liturgy of the Hours", Orientalia Christiana Periodica 48 (1982), nr. 1-28.

STUDII

469

manastiri3 $i, in acela$i timp, de autoritatea "duhovniceasca" a vietuitorilor lor, deveniti imediat puncte de reper formativ: sfatuitori, duhovnici, dascali etc .. In timp, implicarea monahismului in disputele teologice $i contributia lui la succesul sinoadelor, sunt alte elemente care i-au asigurat 0 pozitie privilegiata in ierarhia $i istoria ecleziastica, incepand cu primele secole $i pana astazi4. Ideile enuntate mai sus incearca sa ne ajute sa intelegem rolul fundamental jucat de aceasta venerabila institutie la edificarea liturgico - spirituala a Bisericii, adevarata coloana vertebrala a lumii cre$tine. 1. Dar, cum a luat na$tere institutia monastica? Dupa cum se cunoa$te, Sfantul Antonie (aprox. 251 - 356), un ascet din Alexandria, parase$te ora$ulla finalul veacului al treilea (anul 285) pentru a se stabili ca eremit in de$ertul egiptean5. In cele aproximativ doua decenii petrecute in pustie, el reu$e$te sa puna bazele tiparului eremitic sau anahoretic, tipar bazat pe autoritatea unui mare duhovnic ce aduna in jurul sau unul sau mai multi ucenici.

3. Vezi, spre exemplu, eparhia Constantinopolului, care la finalul secolului al VI-lea (586) avea 68 de manastiri pentru barbati, In timp ce eparhia Invecinata a Calcedonului avea 40. Cf. Alexander Schmemann, Introducere in Teologia liturgica, trad. rom. V. Barzu, Edit. Sophia, Bucure$ti (2002), p. 276. 4. Pentru rasaritul cre$tin, vezi studiullui Cyril Mango, "Sfantul" In Omul Bizantin, volum coordonat de Guglielmo Cavallo, Ia$i, Ed. Polirom (2000), pp. 293 -320 $i bibliografia citata la paginile 319-320. Reflectarea imaginii institutiei monastice In ierarhia sociala a lumii medievale romane$ti $i, In special, despre relatia dintre "sfant" $i "domn", pot fi urmarite In studiul punctual realizat de O. Cristea, "Note sur Ie rapport entre Ie prince et 1' omme saint dans les Pays Roumains. La h Rencontre d'Etienne Ie Grand avec DanieII'Ermite", In vol. L'Empereur Hagiographe. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine, Bucure$ti, Colegiul Noua Europa (2001), pp. 177-185. Un studiu important asupra rolului "sfantului" In lumea ortodoxa este eel semnat de Petre Guran, "Aspects et role du saint dans les nouveaux Etats du Commonwealth byzantin (XIe-XVesiecle)",In Pouvoirs et mentalites, textes reunis par Laurentiu Vlad a la memoire du Professeur Alexandru Dutu, Bucarest (1999), pp. 45-69. 5. Vezi articolullui Alexander Kazhdan $iJames Trilling, Antony the Great, In The Oxford Dictionary of Byzantium, vol. I, ed. Alexander P. Kazhdan, A.-M. Talbot, A. Cutler, T. E. Gregory, N. evcenko, New York/Oxford (1991), pp. 125 - 126.

470

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

Sfintii Antonie ~i Paul

Cateva decenii mai tarziu6, Sfantul Pahomie [vultur in limba copUi] (aprox. 290 - t346) fondeaza langa Teba, la peste 400 de kilometri de Egiptul de Jos, de unde Sf. Antonie eel Mare i~i intemeiase comunitatea, prima din cele cateva manastiri ale sale, practic o noua comunitate de calugari, punand astfel bazele monahismului cenobitic sau al "vietii de ob~te" dupa cum este cunoscut in termi6. Alexander Kazhdan ~i James Trilling consemneaza faptul ca in anul 330 Sfantul Pahomie fondeaza la Pbow 0 manastire care va deveni centrul spiritual ~i administrativ al ctitoriilor sale monastice (The Oxford Dictionary of Byzantium. .., vol. III, p. 1550).

STUDII

471

nologia romaneasca 7. Imediat monahismul se raspande$te din de$ertul egiptean spre pustiul Palestinei, Siriei $i spre Muntele Sinai, astfel ca, in istoria viitoare a Bisericii cre$tine, cele doua nume, Sfantul Antonie $i Sfantul Pahomie, sunt acreditate ca cele mai importante personalitati intemeietoare ale institutiei monastice. 2. Ce a insemnat de$ertul Egiptului pentru Antichitatea cre$tina? La finalul secolului al IV-lea, autoritatea celor trei centre Nitria, Kelia $i Sketis $i, in general, a monahismului egiptean, era una recunoscuta in intreg imperiul cre$tin. Pentru toti, fie ei laici, clerici sau basilei, spiritualitatea cre$tina devenise sinonima cu viata monastica. Paladie (aprox. 364-t425), vestitul autor al nu mai putin celebrei Istorii lausiac&, vorbe$te de aproxi-

... J

mativ ~ cinci mii de vietuitori sta- Manuscns d e 1 mana~stirea cop t~ Delr al. . ... . a ~ a b1l1tl In de$ertul eglptean al SOOan ("manastirea sirienilor"), sec. VI, Nitriei9, iar unele cronici chiar situatain Wadi al-Natrun (vechiul Sketis) despre un numar chiar mai mare in comunitatile din Egiptul de Sus, aflate sub autoritatea Sfantului Pahomie.
7. 0 carte esentiala, cu referire, in special, la valorile ~i principiile monahismului ~i,in particular, la cele ale monahismul romi'mesc, este lucrarea Tradipe $i libertate In spiritualitatea ortodoxa de Antonie Plamadeala, colectia Axios (1995). 8. Paladie, Istoria Lausiaca (Lavsaicon), traducere, introducere ~i note de Preot Prof. dr. Dumitru Staniloaie, Ed. IBMBOR (2007). 9. Paladie, op. cit., cap. 7, p. 26. Unii speciali~ti, printre care ~i Cristian Badilita, considera ca cifra de cinci mii oferita de Paladie este exagerata, in realitate Hind vorba despre aproximativ trei mii de calugari. Vezi PatericuJ sau apoftegmeJe ParintiJor din Egipt. Traducere, studii ~i prezentari de Cristian Badilita, Editia a III-a adaugita, Polirom (2007), p. 16.

472

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

De;;ertul devine, astfel, un adevarat ora;;10, dupa cum afirma Atanasie arhiepiscopul Alexandriei (295 - t373), unul dintre biografii Sfantului Antonie eel Mare 11, iar mirajul vietuitorilor lui starne;;te curiozitatea pelerinilor. Trebuie retinut faptul ca aproape toate marile personalitati ale cre;;tinatatii primare, fie ei calugari sau nu, au vizitat - ;;i unii dintre ei chiar experiat - pustiul egiptean. Sfintii Vasile eel Mare, loan Hrisostom, Casian, Grigore de Nyssa, Evagrie Ponticul, Fericitul Augustin, leronim, Paladie, Rufinus, Paula ;;.a. au vizitat pustiul. Pentru doua secole (V-VI), de;;ertul palestinian a devenit, dupa cum spune parintele Robert Taft, un fel de Who's Who al Bisericii primare12, iar viata monastica - idealul spiritualitatii cre;;tine. Colportori ai practicilor egiptene, aceste eminente figuri ale lumii ecleziastice, alaturi de alp vietuitori sau simpli vizitatori, au facut ca ideile ;;i idealurile monahismului sa fie exportate ;;i sa migreze din Rasarit spre Apus, din pustiul egiptean spre marile metropole ale cre;;tinatatii. pe ace;;ti oameni sa porneasca In marele exod spre unul dintre cele mai neprimitoare tinuturi ale Pamantului: de;;ertul? Fie ca au Implinit Indemnul Mantuitorului: Mergi, vinde tot ce ai... (Marcu 10, 21), fie ca au fugit din fata persecutiilor - dupa cum spune Sfantul leronim (aprox. 331 - t420), fie ca s-au retras ca 0 reactie la laxitatea cre;;tinarilor In masa determinate de adoptarea 10. Unul dintre eele mai bune studiiasupra monahismuluide!?ertuluiamane, r In eontinuare, eartea lui Derwas James Chitty, The Desert a City. An Introduction
to the Study of Egyptian and Palestinian Monasticism Under the Christian Empire,

3. Ce i-a determinat

Oxford (1966). Pentru limbaromana, veziDerwasJames Chitty, Pustia - cetatea lui


introducere In studiul monahismului egiptean $ipalestinian din timpul Dumnezeu. Imperiului cre$tin. Tradueeredin limbaenglezade Gheorghe Fedorovici,Ed. Sophia,

Bueure!?ti2010). Trimiterilela aeest volum se vor face la editia romaneasea. ( 11. Editii romane!?ti:Atanasie eel Mare, Viata cuviosului parintelui nostru An tonie, tradueere de Pro Dumitru Fecioru In coleetia PSB 16, Ed. IBMBOR, Bueure!?ti (1988); SfantulAtanasieeel Mare, Viata sfantuJuiAntonie cel Mare urmata s de cele mai frumoase predici, tradueere !?i tudiuintroductivde !?tefanBezdechi,Ed. Anastasia, Bucure!?ti (2000). 12. Robert F. Taft, The Liturgy of the Hours in East and West: The Origins of the Divine Office and Its Meaning Today (editia a 2-a, Collegeville,Minn.: LiturgicalPress, 1993), p. 76.

STUDII

473

politica a ere$tinismului (313), exodul spre pustie, ... loe preaeurat $i lini$f:it ... , dupa cum spune Filon din Alexandria 13, a eonstituit efortul ealugarului de a-$i afla lini$tea (paeea - ryCJvXia) $i singuratatea eu $i alaturi de Dumnezeu. Raspunsul awei Arsenie, un pustnic din de$ertul sketie, la Yntrebarea "De ee fugi de noi?", este unul edifieator pentru gestullor: "Dumnezeu $tie ea va iubese, dar nu pot fi $i eu Dumnezeu $i eu oamenii" 14. Aeeasta bineeunoseuta tema a pustiei este pereeputa de ealugari, Ynsa,mult mai realist $i radical. Pentru ei, pustiul de$ertului eonstituie, mai degraba, loeul de Ynfruntare eu demonii $i, Yneonsecinta, loeul privilegiat al razboiului duhovnieese 15.

Calugari de la Mar Saba (Sf. Sava) hranind pasarile cerului (P. Lortet, La 5yrie d'aujourd'hui. Voyages dans Ia Phenicie, Ie Liban et Ia Judee, Paris, 1884) 13. Filon din Alexandria, Viata lui Moise, II, 214. Apud. Antoine Guillaumont, "Filon $i originile vietii monahale" In: Originile vietii monahale. Pentru 0 fenomenologie a monahismului, Ed. Anastasia (1998), p. 36. 14. PG 65: 92A. Pentru limba romana, vezi Patericul , p. 56. ... 15. Despre cele doua teme ale monahismului, vezi Antoine Guillaumont, "Conceptia despre pustie la calugarii din Egipt", In idem, Originile vietHmonahale ... , pp. 93-116.

474

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

4. Oar institutia monastica a detinut 0 pozitie privilegiata ~i in ceea ce prive~te promovarea ~i, mai apoi, dezvoltarea ~i cultivarea psalmodiei ~i a muzicii ecleziastice, in general16. Indemnul din Epistola I cafre Tesaloniceni a sfantului Pavel: Rugati-va nefncetat (I Tes. 5, 17) se pare ca a fost preluat ad litteram de primii cre~tini, in special de comunitatile monastice. In acest sens, literatura patristica ~i colectiile de apoftegme ale Parintilor pustiului sunt pline de exemple ce ne indica faptul ca psalmodia sau practica citirii Psaltirii constituia parte esentiala din pravila zilnica a calugarului. Aproape ca nu exista scriere a timpului care sa vorbesca despre vietuitorii de~ertului ~i care sa nu aminteasca de psalmodie. Este de la sine inteles ca "performerii" de~ertului nu formau un cor profesionist in acceptiunea de astazi a termenului, ci, practic, era vorba de un monah care psalmodia sau recita psalm/psalmi in timp ce fratii sai intru Hristos ascultau in lini~te, impletind co~uri, funii, rogojini sau sandale din ramuri de palmier ~i din trestie, activitate ce nu stanjenea obligatia rugaciunii neincetate17. Din cand in cand, citirea continua a psalmilor era intrerupta de rostirea unei rugaciuni, iar acest lucru se intampla, se pare, numai in comunitatile de ob~te sau pahomiene. Scenariul este prezentat ~i de Sfantul Casian ce incerca, la inceputul secolului al V-lea, sa aplice aceste reguli, specifice monahismului egiptean, comunitatilor de calugari ~i calugarite aflate sub obladuirea sa 18, dar ~i de alti autori cre~tini.
16. Vezi excelentul studiullui James W. McKinnon, "Desert monasticism and the later forth-century psalmodic movement", In Music and Letters 74 (1994), pp. 505 - 521. Pentru un punct de vedere critic la teoria lui McKinnon, a se vedea Joseph Dyer, "The Desert, the City and Psalmody in the Late Fourth Century", In Western Plainchant in the First Millennium. Studies in the Medieval Liturgy and Its Music. Ed. Sean Gallagher, James Haar, John Nadas, Timothy Striplin, pp. 11-43. Pentru 0 imagine asupra cantarii ecleziastice In primele secole cre~tine, vezi Nicolae Gheorghita, Antichitatea cre$tina $i muzica ei (volum In curs de aparitie). 17 Derwas J. Chitty, op. cit., p. 22. 18 Vezi, In special, cartile a II-a (Regula rugaciunilor $i psalmilor de noapte) ~i a III-a (Despre norma canonica a rugaciunilor $i psalmilor zilnicl) din Sfantul loan Casian, Scrieri alese. A$ezamintele manastire$ti $i Convorbiri duhovnice$ti, PSB 57, pp. 120-140. Trad. de prof. Vasile Cojocaru ~iprof. David Popescu, prefata, studiu introductiv ~inote de prof. Nicolae Chitescu, Ed. IBMBOR, Bucure~ti (1990).

STUDII

475

In ceea ce prive$te practica muzicala a comunitatilor de anahoreti, ace$tia se Intalneau numai sambata $i duminica la Sfanta Liturghie, restul saptamanii petrecandu-Iln rugaciune $i psalmodie In propriile chilii19. In acest sens, referinta lui Paladie este sugestiva. Acesta spune ca Elpidie, un monah ce locuia Intr-una din pe$terile din jurul lerihonului, "manca numai sambetele $i duminicile, iar noptile statea treaz $i psalmodia"20, iar despre awa loan cel Pitic se spune "ca, atunci cand se Intorcea de la treierat sau de la vreo Intalnire cu alti batrani, se Indeletnicea cu rugaciunea, cu meditatia $i cu psalmodia, pan a I$i readucea mintea la stare a dinainte" 21. Acela$i scenariu origenian al paideiei cre$tine 11 reintainim $i la Sfanta Macrina (327 - t379), despre care fratele sau, Grigore de Nyssa (aprox. 335 - t aprox. 395), ne spune ca aceasta recita nu numai textele Sfintei Scripturi ci $i psalmii davidici: "Nici Psaltirea nu era lasata la 0 parte, rostind-o la ceasurile potrivite: cand se ridica din pat, cand Incepea sau Inceta lucrul, cand se a$eza $i cand se ridica de la masa, cand mergea la culcare sau se ridica din nou la rugaciune. Peste tot, psalmodierea Ii era bun tovara$, de care nu se despartea nici 0 clipa"22. Concluzia speciali$tilor este unanima: rugaciunile $i citirea Psaltirii se desfa$urau, In general, individual, element esential ce ne dovede$te caracterul privat al rugaciunii $i nu unul public. 5. Un alt lucru extraordinar, care transpare din parcurgerea scrierilor prime lor secole cre$tine, este scenariul momentelor de rugaciune din Biserica primara. Se pare ca cele doua secvente importante ale zilei Inchinate rugaciunii $i psalmodiei erau dimineata devreme (inainte de rasaritul soarelui) $i seara, dupa momentul cinei, scenariu liturgic comun atat iudeilor cat $i cre$tinilor.
19 "Jar In biserica se intra numai sambata ~i duminica", In: Paladie, op. cit., cap. 7, p. 27. 20. Paladie, op. cit., cap. 48, p. 105. 21. Patericul..., p. 167. 22. Sfantul Grigore de Nyssa, Viata Sfintei Macrina [3], trad. din Iimba greaca de loan Patrulescu; note, postfata ~i bibliografie de Cristian Badilita, Ed. Anastasia (2004), p. 22.

476

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF. DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

Se CUnOa$tefaptul ca slujba diminetii23 a constituit unul dintre elementele comune atat monahismului cat $i traditiei urbane, cu diferenta majora ca lumea monastiea acorda un spatiu mult mai mare rugaciunii $i psalmodiei, element ce-i obliga pe calugari sa tnceapa serviciul divin cu cateva ore mai devreme decat ritul catedral. Acest lucru se tntampla, de obieei, tnainte de rasaritul soarelui. Una dintre cele mai detaliate descrieri ale slujbei cre$tine de la finele secolului al IV-lea tn care pot fi observate influente ale psalmodiei monastiee tn ritul catedral, este vestitul jurnal de pelerinaj la Locurile Sfinte al Egeriei, 0 persoana apartinand unei comunitati monastiee care vine de extremis terris sau din extremitatea vestiea a Europei. lata cum descrie Egeria slujba de dimineata de la Biseriea Na$terii (Anastasis) din lerusalim: In fiecare zi (singulis diebus), tnainte de cantatul coco$ilor (ante pullorum cantum), se deschid toate portile (omnia hostia) la Anastasis (Biserica Na$terii n.n.) $i coboara (descenden~ acolo totii monahii $i monahiile (omnes monazontes et parthenae), cum li se spune aiei. Oar nu numai ace$tia, ci $i laicii, barbati sau femei (laid, viri aut mulieres), care vor sa vegheze mai devreme. De la ora aceasta $i pana la ziua (in luce), se spun imnuri (ymm)$i se raspunde cu psalmi $i antifoane (psalmi et antiphonae), iar la fiecare imn se face 0 rugaciune (oratio). Caci tn fiecare zi se afla cu ei cate doi sau trei preoti (presbyteri bini vel term) $i diaconi (diacones), pe rand, care tmpreuna cu monahii spun rugaciuni aproape la fiecare imn sau antifon"24. Conform descrierii aceleia$i Egeria, slujba de seara la lerusalim pare a fi una mixta sau hibrida, tn care regasim elemente comune atat traditiei monastice cat $i celei urbane25:
23. Pentru Biserica rasariteana, vezi excelentul studiu al lui Juan Mateos,
Utrenia bizantina, traducere, prefata $i note Cezar Login, Cluj - Napoca (2009). 24. Egeria, ltinerarium (Peregrinatio ad Ioea santa), XXIV. 1. Pentru limba romana vezi PeIerinaj fn loeuri Sfinte (A.D. 381-384). Traducerea textului din limba

latina, bibliografie, note, glosar $i post-fata, prof. Cornelia Lucia Fri$an. Biblioteca Agru, Ed. Viata Cre$tina, Cluj - Napoca (2006), p. 83. 25. Pentru detalii, vezi R. Taft, Liturgy, pp. 75 - 91; J. W. Grisbrooke, liThe Formative Period - Cathedral and Monastic Offices", in Cheslyn Jones et aI., The

STUD]]

477

"La ora a zecea, numita aici licinicon (A1XVt/cov), iar la noi lucernare, se aduna toata multimea (multitudo) la Biserica Na;;terii (Anastasis), se aprind toate candelele ;;i lumanarile (omnes candelae et cerei incenduntur) ;;ise face 0 lumina imensa (fit lumen infinitum). Iar flacara nu este adusa de afara, ci este scoasa din interiorul grotei, unde arde mereu, noapte ;;i zi (noctu ac die) un opait (lucerna) In interiorul grilajului. Se spun Indelung psalmii vecerniei (psalmi lucernares), dar ;;i antifoane. ;;i iata ca este anuntat episcopul care coboara ;;i se a;;eaza In tron (sedet in susum), iar preotii se a;;eaza ;;i ei In locurile lor (lods suis) ;;i se spun imnuri sau antifoane"26. Dupa cum se poate observa din Insemnarile Egeriei, psalmodia constituia preocuparea calugarilor, element ce subliniaza caracterul preponderent monastic al slujbei de la Ierusalim. In afara de cele doua momente ale zilei - dimineata ;;iseara, In timp, psalmodia de tip monastic a Inceput sa patrunda ;;iIn cadrul ceasurilor (trei27, ;;ase, noua), dar ;;i In slujba de la miezul noptii, scenariul liturgic al celor cinci secvente ale unei zile devenind asHel practica definitiv Inradacinata In comunitatile monastice din Siria, Antiohia, Cezareea Capadociei28 ;;iPalestina la mijlocul secolului al IV-lea. In concluzie, vorbim despre un ritual generalizat (mixt) In care psalmodia continua a constituit contributia ;;i elementul esential allumii monastice, ce a fost preluat de ritul catedral.
Study of Liturgy, London (1992), pp. 403 - 420. Pentru slujba de seara In Biserica bizantina, vezi excelentele studii reunite In volumul parintelui Nikolai Uspensky, Slujba de seara fn Biserica Ortodoxa, traducere Cezar Login, Editura Patmos, Cluj Napoea (2008). 26. Egeria, Itinerarium, XXIV. 4, p. 85. 27. Dupa marturia Egeriei la Ierusalim, la mijloeul seeolului al N-Iea, ceasurile $ase $i noua se slujeau tot timpul anului, In timp ee eeasul al treilea se facea doar In perioada Postului Mare: "Iar la ceasul al $aselea, la fel, coboara toti, din nou (denuo), la Biserica Na$terii (Anastasis) $i se spun In acela$i fel (similiter} psalmi $i antifoane, pana cand este anuntat episcopul. Acesta coboara $i el, dar nu se a$eaza, ci intra Indata Intre grilaje $i face rugaciunea la Biseriea Na$terii (Anastasis), adica In grata unde facuse mai Inainte rugaciunea, dimineta devreme $i, tot astfel, Ii binecuvinteaza pe credincio$i; ie$ind el apoi dintre grilaje, i se saruta mana, iar la eeasul al noualea se praeedeaza la fel ca la ceasul al $aselea (Egeria, Itinerarium, XXN. 3). 28. Robert Taft earacterizeaza ritualul Antiohiei $i Palestinei drept unul monastic ee a preluat elemente specifice slujbei eatedrale, iar pe eel al Capadociei drept unul catedralln care au fost inserate slujbele ceasurilor mozaice (R. Taft,

478

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF. DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

6. a alta caracteristica esentiala cultivata ~i dezvoltata dintru inceput de monahismul egiptean a fost memoria. Practica zilnica a psalmodiei le-a permis asimilarea Psaltirii pe de rost, element ce le-a oferit monahilor posibilitatea de a se ruga atat cat dorea fiecare individ ~i, pe de alta parte, le-a asigurat premisele unei psalmodii continue (cursus psalmorum). Cmtarea psalmilor devenea, astfel, unul dintre cele mai eficiente instrumente capabile sa contribuie la propria lor desavar~ire spirituala in calea spre mantuire, iar de~ertul cu chiliile sale, anticamera Imparatiei Cerurilor: "De la ora a treia (ceasul al noulea n.n.), se aud raspandindu-se din fiecare chilie psalmodieri, care parca te inalta in rai"29. Din multitudinea de referinte din literatura patristica cu privire, in general, la asimilarea psalmilor ~i rugaciunilor, retinem elocventa relatare a lui Paladie, din aceea~i /storie lausia ca, despre memoria prodigioasa a lui Eron, un parinte din Alexandria, vietuitor al Sketului egiptean: " ...mergand pe jos, rostea din amintire (s.n.) cincisprezece psalmi, apoi psalmul eel mare ~i, dupa aceea, Epistola catre Evrei, ~i apoi pe /saia ~i 0 parte din Jeremia, apoi Evanghelia lui Luca ~i Pildele"30 . Tot Paladie mentioneaza exemplul personal pe care sfantul Antonie il dadea ucenicului sau Pavel eel Simplu: "Antonie se scula ~ifacu iara~i douasprezece rugaciuni ~icanta doisprezece psalmi. Apoi dormi putin din primul somn ~i iara~i se scula ~i canta psalmii de la miezul noptii, pana la ziua"31. Despre Pavel, un alt monah ce locuia in muntele Fermi din pustia Sketului, istoricul de mai sus spune ca "lucrarea ~i nevointa lui era sa se roage neincetat. Avea intiparite (~tiape de rost n.n.) trei sute de rugaciuni", in timp ce 0 tanara dintr-un saUl "surclasa", facand ,,~apte sute de rugaciuni" 32. Incheiem cu performantele unui alt awa, despre care Isidor, un monah din de~ertul
Liturgy, pp. 84). McKinnon considera contributia monahismului la ritualul mixt drept ,,0 impregnare a ritualului catedral cu psalmodie continua" (McKinnon, Desert monasticism, p. 512). 29. Paladie, op. cit., cap. 7, p. 27. 30. Paladie, op. cit., cap. 26, p. 67.

31. Ibid., cap. 22, p. 60. 32. Ibid., cap. 20, p. 53.

STUDII

479

sketic al Egiptului, spunea ca acesta putea recita intreaga zi psalmi pe de rost33. 7. In ceea ce prive~te cantarea practicata de Parintii de~ertului, se poate aprecia faptul ca severitatea vietii monastice trebuie ca a impus un caracter auster atat psalmodiei cat ~i muzicii pe care calugarii 0 cantau. Uneori, aceast.a austeritate poat479 educe pana la eliminarea elementului muzical din instrumentarullor formativ. lata unul din putinele exemple de acest fel ~i care se regase~te in indemnul awei Pamvo, un venerabil vietuitor din pustiul Nitriei, care-~i dojene~te ucenicul ce a intarziat in cetatea Alexandriei, subjugat de frumusetile cantarii biserice~ti: "Awa Pamvo I-a trimis pe ucenicul sau (in Alexandria) ca sa vanda produsele sale. $i petrecand ~aisprezece zile in cetate, dupa cum ne spunea noua, noaptea dormea in tinda bisericii Sfantului Apostol Marcu; ~i vazand slujba bisericii, s-a intors la batranul. A invatat inca ~i cateva tropare. Oeci i-a zis lui batranul: te vad, fiule, tulburat. Nu cumva vreo ispita ti s-a intamplat in cetate? Raspuns-a fratele: cu adevarat, awo, intru lenevire cheltuim zilele noastre in pustia aceasta $i nici canoane, nici tropare nu can tam. Mergand in Alexandria, am vazut corurile bisericii cum canta $i m-am intristat ca nu cantam $i noi canoane $i tropare. I-a zis lui batranul: amar noua, fiule, ca au ajuns zilele in care vor lasa calugarii hrana cea tare, cea zisa prin Sfantul Duh, $i vor urma cantarile $i glasurile (ehurile n.n.), caci, ce strapungere a inimii (K<X'tavusu;) $i ce lacrimi se nasc din tropare? Cum poate calugarul sa stea in biserica sau in chilie $i sa zbiere asemeni animalelor. Ca daca fnaintea lui Dumnezeu stam, suntem daton sa stam cu multa umilinta (K<X'tavusu;) $i nu cu ingamfare, ca nau ie$it calugarii in pustia aceasta ca sa stea inaintea lui Dumnezeu $i sa se mandreasca $i sa cante cantari cu viers $i sa puna glasurile in randuiala cu me$te$ug, sa-$i clatine mainile, sa bata din picioare, ci suntem daton cu frica lui Dumnezeu $i cu cutremur, cu lacrimi $i suspini, cu glas umilit, masurat $i smerit sa aducem lui Dumnezeu
33. Apud. Joseph Dyer, "The Desert, the City and Psalmody ... ", p. 21.

480

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

rugaciune. Ca iata fti zic tie, fiule, vor veni zile cand vor strica cre~tinii carnle Sfintelor Evanghelii ~i ale Sfintilor Apostoli ~i ale dumnezeie~tilor prooroci, ~tergand Sfintele Scripturi $i scriind tropare fn locullor'G4.

In aeeIa!;liregistru, iata un alt text ee exprima atitudinea rigorista a unui segment al vietuitorilor de!;lertului(de altminteri, destul de restrans), eu privire Ia Ioeul oeupat de eantarea imnelor in Biserica primara: ,,1. Un frate I-a intrebat pe ava Siluan zicand: Ce voi face avo?
Cum voi dobandi strapungerea inimii? Caci foarte mult sunt chinuit de mole~eala, somn $i dormitare. $i cand ma scol din somn, ma lupt cu psalmodia, dar nu pot birui dormitarea, nici sa spun psalmul pe glas. !;li -a raspuns Iui batranul: Fiule, fntai de toate a spune psalmii pe i glas este mandrie, fiindca tu fti fnchipui: eu cant, iar fratele nu canta, ~i fn al doilea rand, fti fnvarto$ezi inima $i nu 0 la$i sa fie strapunsa. Deci, daca dore~ti strapungerea inimii, lasa cantarea. $i cand stai ~i-ti faci rugaciunile, mintea ta sa cerceteze puterea [sensul] stihului ~i sa socote$ti ca stai fnaintea lui Dumnezeu, Care cerceteaza inimile $i rarunchii [Ps. 7,9; Ier. 11, 20; Apoe. 2, 23]. lar cand te scoli din somn, fntai de toate sa slaveasca gura ta pe Dumnezeu, apoi roste$te Simbolul eredintei ~i Tatal nostru [Mt. 6, 9-13] $i atunci fncepe-ti canonul U$or-U$or,suspinand ~i amintindu-ti pacatele tale $i osanda fn care vei fi chinuit. Zice frateIe: Eu, avo, de cand m-am calugarit randuiala canonului ~i ceasurile le cant dupa cele opt glasuri. 2. A raspuns batranul: De aceea a fugit de la tine strapungerea inimii $i plansul. Cugeta la marii parinti, cum, nefnvatati fiind ~i necunos34. Reactia awei Pamvo, consemnata de M. Gerbert in vestita colectie Scriptores ecc1esiaticide musica sacra potissimum (St. Blasien, 1784/R, 3/1931), este, in fond, 0 reactie la cantarea antifonica in favoarea celei responsoriale, mult mai simpla in esenta. De retinut ca episodul acesta este unul apocrif ~i ca apartine nu secolului N ci, se pare, secolului VI (Otto Wesseley, "Die Musikanschauung des Abtes Pambo", in: Anzeiger der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften: philosophischi - historische Klasse, LXXXIX [1952], pp. 45-62). Patrologul Johannes Quasten a folosit acest episod pentru a demonstra ca monahismul era impotriva cantarii ornate (Johannes Quasten, Musik und Gesang in den Kulten der heidnischen Antike und christJichen Fruhzeit, Munster in Westfalia [1930]. Trad. engl. Music and Worship in Pagan and Christian Antiquity, Washington, D.C.: National Association of Pastoral Musicians [1983], pp. 94-95).

STUDII

481

cand nici glasuri, nici tropare, decM numai cativa psalmi, au stralucit totu$i ca ni$te luceferi. A$a au fost Pavel cel Simplu $i ava Pamvo $i ava Apolo $i ceilaJti de-Dumnezeu-purtatori parinti, care au fnviat mortii, au facut minuni mari $i au primit putere fmpotriva demonilor nu prin cantari, tropare $i glasuri, ci prin rugaciunea facuta cu inima zdrobita $i cu post [ .... J. Pentru ca nu cultivarea cantarii mantuie$te pe om, ci frica de Dumnezeu $i tinerea poruncilor lui Hristos. Cantarea pe multi i-a coborM fn cele mai de jos al pamantului [ ... J. Cantarea este, deci, a mirenilor ... ".35

Cele doua citate de mai sus reflecta, in esenta, opozitia evidenta care a existat in Antichitatea cre~tina intre traditia monastica ~i cea urbana36. Vehementa cu care calugarii se opuneau cantarii era una justificata de idealul de penitenta spre care ace~tia aspirau, de ceea ce Parintii numesc "strapungerea inimii" (K<X't<XvuSu;)37. Muzica constituia un obstacol, datoria calugarului Hind nu numai privegherea, rugaciunea ~i rabdarea necazurilor, ci, mai ales, lacrimile (calugarii persani numeau acest lucru abfJe). Astfel ca, in timp ce ritul catedral acorda un spatiu amplu dramei liturgice, solemnitatii exterioare data de cantari, rugaciuni, procesiuni, intrari ~i ie~iri etc., traditia monastica impune 0 solemna asceza, 0 pocainta; este practic un alt ethos vizibil asumat de comunitatile de calugari. 8. Astazi, la peste un mileniu ~i jumatate distanta, recuperarea realitatilor muzicale ale Antichitatii cre~tine este un demers fara finalitate
35. Apud. G. Dimitrios Tsamis, Patericul sinait. Apoftegme, povestiri $i ispravi ascetice ale Sfintilor $i Fericitilor Parinti din muntele Sinaiului cel umblat de Dumnezeu $i de pustiul sinaitic spre imitare, ravna $i fnvatatura celor ce vor sa izbandeasca vietuirea cereasca $i vor sa intre fn imparatia cerurilor. Trad. Preot Prof. Dr. loan lea, Editura Deisis, Sibiu (1995), pp. 189-190. 36. Celemaiimportantestudiiramm.incontinuare.JuanS.J.Mateos.La
celebration de la parole dans la liturgie byzantine. Etude historique, DCA 191, Roma, lnstitutul Pontifical Oriental (1971). Editia romaneasca: Celebrarea cuvantului fn liturghia bizantina. Studiu istoric. Traducere ~i note Cezar Login, Cluj - Napoca, Ed. Rena~terea (2007) ~iR. Taft, Liturgy, pp. 10-11,33-35,39-56,141-190,211-213. 37 De~i bibliografia este extinsa, vezi monografia clasica asupra acestei teme: lrEmeeHausherr, Plansul $i strapungerea inimii la Parintii rasariteni, traducere Mihai Vladimirescu, Editura Deisis (2009).

482

VOLUM OMAGIAL - PRo PROF DR. NICU MOLDOVEANU

LA 70 DE ANI

practica, din cel putin doua motive: lipsa documentelor care sa conserve muzica din acele vremuri ~icaracterul eminamente oral al acesteia38. Dincolo de acest dat istoric trebuie retinut faptul ca admiratia Parintilor Bisericii ~i a vietuitorilor pustiei pentru cantarea psalmodica ramane 0 realitate de netagaduit, fiind, fara indoiala, rodullibertatii religioase capatata incepand cu anul 313. Entuziasmul "muzical" al monahilor de~ertului se traduce printr-o dezvoltare fara precedent a psalmodiei ~i, in general, a cantarii ecleziastice, element ce dovede~te faptul ca Psaltirea lui David a jucat un rol crucial in dezvoltarea muzicii cre~tine, in particular a celei bizantine. Acest lucru ne indreptate~te sa afirmam ca lumea monastica, in toate formele sale, a dezvoltat una dintre cele mai spectaculoase institutii muzicale pe care Biserica le-a gazduit vreodata in istoria sa.
38. Informativ, precizam ca atat cantulliturgic ebraic cat $i eel cre$tin incep a fi notate pe scara larga abia la finalul secolului al IX-lea $i inceputul secolul al X-lea. Totu$i, singurul document muzical care provine din primul mileniu cre$tin $i care a supravietuit timpurilor noastre este un papirus ce dateaza de la finalul secolului al III-lea. Descoperit la Oxyrhynchus, un ora$el situat in zona Egiptului Inferior, in al treilea deceniu al secolului trecut (Hunt, A. S. $ Grenfell, B. P., "Christian Hymn in Greek with musical notation", in: The Oxyrhynchus Papyri, Part XV, London [1922]), papirusul pastreaza un fragment dintr-un imn din cea mai veche muzica de sorginte cre$tina. Creatia este inchinata Sfintei Treimi $i a fost notata in binecunoscuta semiografie muzicala alfabetica din perioada clasicismului grec. La data descoperirii sale, fragmentul a provocat intense speculatii asupra originii $i caracterului muzicii liturgice din perioada primelor veacuri cre$tine. Studiile comparative intreprinse de speciali$ti cu alte documente muzicale antice au incercat sa vada in acest fragment 0 dovada a influentei teoriei muzicale grece$ti in cultul cre$tin. Unicitatea acestei creatii face insa ca el sa fie privit cu multa prudenta. Nicaieri in literatura cre$tina timpurie nu exista vreo mentiune cu privire la interzicerea, adoptarea sau folosirea uneia sau alteia dintre notatiile muzicale antice in imnografia cre$tina. Acest imn protocre$tin este un caz extrem de rar $i unic pana la aceasta data, care sa fi fost notal. Pe de alta parte, singularitatea acestui fragment nu este 0 dovada clara ca in Egiptul secolului al III-lea dupa Hristos era folosita notatia greaca $i nici ca melodia acestui imn era una caracteristica muzicii sacre timpurii. Pentru detalii, vezi: T. Reinach, "Un Ancetre de la musique d' eglise", in Revue musicale (1922); R. Wagner "Der Oxyrhynchus Hymnus", in Philologus 79 $i 33 (1923); E. Wellesz, "The Earliest Example of Christian Hymnody", in CQ. 39,1945, pp. 34-45. Idem, A History of Byzantine Music and Hymnography, Oxford2 (1961), pp. 153-155; Idem, art. Early Christian Music, in The New Oxford History, vol. II, p. 4; A. W. J. Holleman, "The Oxyrhynchus Papyrus 1786, and the Relationship Between Ancien Greek and Early Christian Music", in Vigiliae Christianae 26 (1972), pp. 1-17.

S-ar putea să vă placă și