Sunteți pe pagina 1din 201

VINDECAREA PSI yi

tehnica deschiderii
celui de-al treilea ochi
AIexandra Moneaga
VINDECAREA PSI
yi tehnica deschiderii
celui de-al treilea ochi
1998
ALTE DOCUMENTE
ULTIMELE CAUTARI PENTRU ACEST DOCUMENT
VI
N
DE
C
A
RE
A
PS
I si
teh
nic
a
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
cla
rse
nsi
bili
tat
e
ch
akr
ele
sec
un
dar
e
din
obr
aji
"c
ha
kre
le
ma
inil
or"
al
trei
lea
oc
hi
des
chi
der
ea
cel
ui
de
al
trei
lea
oc
hi
ce
ntr
ii
en
erg
eti
ci
din
obr
aji
are
psi
ge
ne
pri
ma
re
vin
de
car
ea
psi
-
des
chi
der
ea
cel
ui
si
mp
to
me
psi
Te
hni
ci
de
vin
de
car
e
PS
I si
me
tod
a
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
me
diu
m
nat
ura
l
psi
vin
de
ca
oc
hi
ma
gn
et
C
U
M
DE
SC
HI
D
AL
TR
EI
LE
A
O
C
HI
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
vin
de
car
ea
psi
teh
nic
a
tes
t al
trei
lea
oc
hi
H
OT
EL
PE
RI
C
OL
E
PS
I
am
inti
rile
kh
am
a
PR
IV
IT
UL
FI
X
IN
O
C
HI
IN
TE
RP
RE
TA
RE
chi
rur
gie
psi
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
si
mp
to
me
ch
akr
a
ple
xul
ui
sol
ar
de
asu
pra
om
bili
cul
ui
cre
are
a
im
agi
nil
or
in
al
trei
lea
oc
hi
cac
he:
3y
C3
4O
Yx
Kn
oJ:
w
w
w.
scr
itu
be.
co
m/
soc
iol
ogi
e/p
sih
olo
gie
/VI
N
DE
C
A
RE
A-
PS
I-i-
teh
nic
a-
des
ch
23
57
15
10
14.
ph
p
me
tod
e
pe
ntr
u a
tre
zi
al
trei
lea
oc
hi
Iil
m
ind
ian
al
trei
lea
oc
hi
Vi
nd
eca
rea
psi
-
teh
nic
a
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
Vi
nd
eca
rea
PS
I si
teh
nic
a
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
ma
ntr
e
pt
vin
de
car
ea
eul
ui
teh
nic
i
de
co
nc
ent
rar
e
pe
al
trei
lea
oc
hi
al
trei
lea
oc
hi
ne
gru
B
O
DI
SA
TV
A
me
tod
e
de
des
chi
der
e a
cel
ui
de
al
trei
lea
oc
hi
vin
de
car
ea
psi
si
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
vin
de
car
ea
ch
akr
ei I
DE
CI
ZII
IN
TE
R
NE
PS
I
vin
de
car
ea
psi
Ru
xa
ndr
a
Fel
ici
a
En
ac
he
2
C
K
A
R
M
A
trat
ak
a
cu
lu
mi
nar
ea
eIe
cte
ma
est
ru
de
a
des
chi
de
al
trei
lea
oc
hi
trat
ak
a
si
eIe
cte
le
ei
cu
m
sa
des
chi
zi
al
trei
lea
oc
hi
des
chi
der
ea
cel
ui
de
al
trei
lea
oc
hi
dur
ere
.
w
w
w.
scr
itu
be
vin
de
car
ea
psi
si
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
om
ma
gn
e
me
sa
mr
hit
a
tes
t
de
ver
iIic
are
PS
I
chi
rur
gia
psi
tre
zir
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
si
mp
to
me
int
eri
ori
zar
ea
im
agi
nii
in
al
trei
lea
oc
hi
R
AZ
EL
E
UL
TR
A
VI
OL
ET
E
SI
CE
L
DE
AL
TR
EI
LE
A
O
C
HI
al
trei
lea
oc
hi
bib
lia
teh
nic
i
de
des
chi
der
e
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
ma
est
ru
pt
a
des
chi
de
al
trei
lea
oc
hi
des
co
per
ire
a
cel
ui
de
al
trei
lea
oc
hi
teh
nic
i
pe
ntr
u
des
chi
der
e
al
trei
lea
oc
hi
teh
nic
a
des
chi
de
al
trei
lea
oc
hi
C
A
RT
E
TR
EZ
IR
EA
CE
LU
I
DE
AL
TR
EI
LE
A
O
C
HI
I
de
zv
olt
are
a
cel
ui
de-
al
trei
lea
cre
ier
pe
pu
nte
rad
ja
yo
ga
teh
nic
i
me
tod
e
de
des
chi
der
e a
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
cu
m
sa
des
chi
d
al
trei
lea
oc
hi
cac
he:
3y
C3
4O
Yx
Kn
oJ:
w
w
w.
scr
itu
be.
co
m/
soc
iol
ogi
e/p
sih
olo
gie
/VI
N
DE
C
A
RE
A-
PS
I-i-
teh
nic
a-
des
ch
23
57
15
10
14.
ph
p
cu
m
des
chi
zi
al
trei
lea
oc
hi
ce
ntr
are
a
pe
cel
de-
al
trei
lea
oc
hi
des
chi
der
e
al
trei
lea
oc
hi
cac
he:
3y
C3
4O
Yx
Kn
oJ:
w
w
w.
scr
itu
be.
co
m/
soc
iol
ogi
e/p
sih
olo
gie
/VI
N
DE
C
A
RE
A-
PS
I-i-
teh
nic
a-
des
ch
23
57
15
10
14.
ph
p
vin
de
car
ea
si
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
teh
nic
i
pe
ntr
u
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
a
trei
lea
oc
hi
teh
nic
a
des
chi
der
ii
ajn
a
de
zv
olt
are
a
cel
ui
de
al
trei
lea
oc
hi
de
zv
olt
are
ca
pa
cit
ati
psi
sah
asr
ara
sta
re
de
tra
nsa
ch
akr
a
car
e
det
er
mi
na
alc
ool
is
mu
l
teo
ria
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
teo
ria
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
teo
ria
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
vin
de
car
ea
psi
onl
ine
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
cac
he:
8K
7lk
R
m
m
N6
0J:
w
w
w.
scr
itu
be.
co
m/
soc
iol
ogi
e/p
sih
olo
gie
/in
de
x1.
ph
p
Al
ex
an
dra
M
os
ne
ag
a -
Vi
nd
eca
rea
PS
I
vin
de
car
e
psi
si
teh
nic
a
des
chi
der
ii
Ch
akr
a 7
est
e
Ilo
are
a
de
lot
us
cu
12
0
de
pet
ale
trat
ak
a 0h
trat
ak
a
ton
y
ag
pa
oa
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
aur
a
la
om
si
cul
ori
le
aur
ei
vio
let
inI
or
ma
tii
des
pre
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
teh
nic
a
des
chi
der
e
al
trei
lea
oc
hi
teh
nic
a
des
chi
der
e
al
trei
lea
oc
hi
ex
per
im
ent
e
psi
hic
e
spi
rit
ual
e
in
alI
a
ex
per
im
ent
e
psi
hic
e
spi
rit
ual
e
in
alI
a
vin
de
car
ea
psi
vin
de
car
ea
PS
I
onl
ine
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
cur
s
onl
ine
des
chi
der
e
al
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
teh
nic
i
de
co
nc
ent
rar
e
pe
al
trei
le
oc
hi
vin
de
car
ea
psi
teh
nic
a
des
chi
der
ii
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
des
chi
der
ea
oc
hiu
lui
al
trei
lea
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
bra
hm
ari
teh
nic
i
yo
ga
in
opr
ire
a
he
mo
rag
iei
teh
nic
a
sex
a
chi
rur
gia
psi
chi
rur
gia
psi
tre
zir
ea
cel
ui
de
al
trei
lea
oc
hi
Alexandra Moneaga
VINDECAREA PSI
i tehnica deschiderii
ceIui de-aI treiIea ochi
1998
I
cac
he:
3y
C3
4O
Yx
Kn
oJ:
w
w
w.
scr
itu
be.
co
m/
soc
iol
ogi
e/p
sih
olo
gie
/VI
N
DE
C
A
RE
A-
PS
I-i-
teh
nic
a-
des
ch
23
57
15
10
14.
ph
p
vin
de
car
ea
si
des
chi
der
ea
cel
ui
de-
al
trei
lea
oc
hi
,Oamenii nu vor sti niciodat
c eu am distrus cuvntul.
... Si oamenii niciodat nu vor sti c
cineva i-a iubit att de mult
nct le-a distrus - ce dac numai
pentru o clip? - rul cel mai necesar!..."
Ruxandra Felicia Enache, KARMA
Portile vi se vor deschide ctre lumi nebnuite. Iubirea
a distrus limitarea. Ea este arma ce v afut s depiti orice
obstacol. Fiti sinceri cand v priviti chipul in oglind, pentru
a vedea ce sunteti, nu ce vreti s fiti. Dac doriti s v
de:voltati capacittile psihice, aruncati orgoliul in focul
purificator i renuntati la victoriile dearte. Dac in aceast
carte, care tratea: de:voltarea capacittilor psihice, vi se
vor prea ciudate i lipsite de serio:itate unele cuvinte sau
idei, pe care le intalniti pentru prima dat, nu v grbiti cu
conclu:iile. Pentru a folosi energiile care exist in voi i in
Univers, trebuie s titi cu preci:ie ce anume vreti i s v
comportati in aa fel incat s vi se indeplineasc visele.
Uneori veti obtine succesul, alteori nu. Este posibil s
rmaneti uimiti de implinirea rapid a dorintelor, sau nu
veti obtine ceea ce v doriti. Treceti peste alte procedee de
vindecare pe care le-ati studiat i prin care ati obtinut
succese. Revi:uiti ce v-a incantat in aceast practic i ce
eecuri ati avut. Nu toate maladiile pot fi vindecate, altfel
cum s-ar explica moartea prematur? Oamenii se nasc cu
destinul defa scris, au liberul arbitru pentru a se orienta in
viat, ceea ce exist poate fi schimbat de ctre Ceruri numai
printr-un miracol. Jindecarea psihic este una dintre cile
spre eliberare prin care v-ati putea afuta semenii. A fi
vindector este o Karma frumoas, un prilef i o posibilitate
de a-ti verifica gandirea, tririle i observatiile care v vor
fi de mare folos in viat. Pacientii pe care o s-i aveti nu vor
pune pret pe timpul dumneavoastr de medium. Afland c
puteti face ,minuni", c puteti vedea aura, c descifrati
destine, v vor cere aceste lucruri indiferent de locul in care
v aflati. Cu toate aceste inconveniente, faptul c veti deveni
medium v v-a oferi satisfactii. Jeti avea posibilitatea s v
de:voltati capacitatea psihic. in urma exercitiilor fcute
corect, veti avea posibilitatea s v delimitati sen:atiile
propriilor sentimente, pentru a ti exact unde se termin ale
dumneavoastr i unde incep cele strine, s ascultati i s
observati fr s v implicati in tririle altor persoane.
Teoria i practica deschiderii celui de-al treilea ochi, fiind
studiate cu perseverent, v vor aduce o mare multumire
spiritual. J veti da seama de importanta celor studiate in
pre:enta carte, de lucruri al cror rspuns nu l-ati gsit pan
acum, i veti fi uimiti de cat de uor se face descifrarea
tainelor universului omenesc. Lucrarea este accesibil
tuturor acelora care au dorinta de a face lucruri ieite din
limita rationalului. Deschiderea clarvi:iunii i a altor simturi
v va afuta spercepeti lucruri mai complicate i mult mai
serioase decat poate percepe creierul uman obinuit. Unele
persoane posed nativ capacittile mediumice, altele i le
vor putea de:volta studiind aceast carte. J doresc succes
pe acest tram al cunoaterii.
ALEXANDRA MOSNEAGA
Maestru de extrasenzorial, bioterapie
si psihoenergochirurgie de clas international,
Bucuresti, 1997
CAPITOLUL I
Ce nseamn s Iii medium?
Dati drumul la televizor pentru a urmri un meci de
Iotbal. Dintr-o dat, ntr-o strIulgerare, Ir nici un eIort,
stiti care dintre echipe va cstiga meciul.
Mergeti la o serat si ntlniti o persoan pe care nu ati
cunoscut-o niciodat, dar sunteti convinsi c parca ati mai
vzut-o cndva.
Cunoastem cu totii aceste senzatii, pe care le considerm
simple coincidente, le explicm cu ajutorul a tot Ielul de
pseudo-teorii sau le punem n seama norocului. Dar pe tot
parcursul vietii ele ne nsotesc, ne dau senzatia c am depsit
ntmpltor un hotar tainic, c am ptruns ntr-o zon vrjit,
n care minunile sunt ceva obisnuit, iar noi suntem niste zei,
cunoastem ceea ce nu pot aIla muritorii de rnd.
Aceasta este mprtia propriei noastre realitti pe care
o ignorm pentru c ne este team, sau poate pentru c nu
o ntelegem, nu ntelegem n ce Iel trmul acesta este n
legtur cu viata noastr cotidian. Dac vom observa cum
ne ocupm de treburile noastre de Iiecare zi, vom constata
ct de des venim n contact cu acest trm tainic si de cte
ori dirijm n viata noastr lucruri necunoscute, dar pe care
le-am putut recunoaste, acestea Iiind de-o naturalete
uimitoare.
11
Marele IilosoI grec Platon a remarcat c nvttura este
doar memoria suIletului.
Despre ,suIlet" sau ,spirit", despre ,Iiint" sau ,esent"
vom discuta n aceast carte. Toti acesti termeni deIinesc
acea parte din noi care exist n alte planuri ale existentei,
cea care simte o iubire cuprinztoare pentru toate Iiintele si
ne permite s nutrim acest sentiment, obligndu-ne s
recunoastem c este mult mai plcut s dai dect s primesti,
pur si simplu pentru plcerea de a servi pe cellalt. Avem n
vedere acea parte a Iiecruia dintre noi care trieste dup ce
nu mai suntem, dup ce trupul ne-a pierit, dup ce au
disprut mintea, intelectul, emotiile noastre.
Nu stim cu adevrat dac supravietuieste ceva dup ce
dispare trupul, n aIar de amintirile celorlalti despre noi.
Dar vorbim despre ,suIlet", sau ,spirit", acesta avnd pro-
prietatea de a ne explica multe din ceea ce rmne tainic, iar
pe msur ce ptrundem tot mai adnc n domeniul psihi-
cului, cunoastem mai ndeaproape propriile noastre versiuni
ale tririlor.
Posibilittile unui medium si capacitatea de a trata si
vindeca sunt att de strns legate ntre ele, nct aproape c
nu se poate Iace distinctie. VINDECTORII sunt oameni
care au nvtat s-si orienteze capacittile si talentele de
medium ntr-o anumit directie, lecuind durerile Iizice si
suIerintele. Asa cum uneori stim cine este la cellalt capt al
Iirului nainte de a ridica receptorul teleIonului, stim si n ce
Iel s-i vindecm pe altii si pe noi nsine, dar pur si simplu
nu dm atentie acestor capacitti, nebnuind c exist n noi.
Omul se teme de necunoscut, de ceea ce nu ntelege sau
nu poate ptrunde cu mintea sau cu suIletul.
Sper ca aceast carte s arunce lumin peste lucrurile ne-
clare ale constiintei voastre, Icndu-le accesibile ntelegerii.
Este un truism c ne temem de ceea ce nu ntelegem,
sau ntelegem prea putin. Una dintre misiunile acestei crti
este s Iac aceste lucruri si probleme nentelese mai acce-
12
sibile ntelegerii noastre. Cu ct le veti cunoaste mai ndea-
proape, cu att mai mult le veti constientiza.
In raport cu propria viat, ele vor prea mai putin tainice
si veti obtine un nesperat succes n dezvoltarea capacittilor
pe care le posedati. Studiati cu atentie trirea propriei dum-
neavoastr vieti si veti vedea dac se conIirm cele spuse.
ANIMISM SI SPIRITISM

Originea cuvntului ,psihic" este greceasc, ,psyche"


nseamn ,suIlet" sau ,spirit". El deIineste ceea ce se aIl
n aIara proceselor naturale sau a proceselor Iizice cunoscute.
Un medium-vindector este un om care si Ioloseste capa-
citatea de perceptie a energiilor psihice n procesul de
vindecare a maladiilor Iizice.
n istoria vindecrii prin mediumuri predomin dou
teorii importante. Ele sunt cunoscute ca TEORIA ANI-
MIST si TEORIA SPIRITIST.
Prima teorie sustine c toate Iortele psihice sunt ascunse
n interiorul suIletului individului, desi la majoritatea
oamenilor ele nu sunt dezvoltate si sunt aproape inutilizate.
A doua teorie recunoaste existenta spiritelor (duhurilor),
lipsite de nvelis corporal, care vorbesc si actioneaz prin
intermediul oamenilor vii, asa-numitele ,mediumuri". Nu
putem demonstra existenta suIletului, nici a entittilor
diIuze, numite ,spirite", asa cum am putea dovedi realitatea
unei nghetate. Faptul c nu putem palpa spiritele nu este o
dovad incontestabil a inexistentei acestora. ntr-un anume
sens nu are important care teorie ne atrage mai mult. Dac
vi se pare c aveti capacitti psihice, trebuie s le eliberati
din adncul constiintei dumneavoastr, s le dezvoltati si s
le puneti n aplicare.
Dac vi se pare c spiritele actioneaz prin dumnea-
voastr, sau c ngerii v conduc pasii, trebuie s chemati n
13
ajutor aceste Iiinte din alt lume. n oricare din cazuri, veti
actiona asupra nivelului psihic al Eu-lui dumneavoastr.
Noi suntem atrasi mai mult de teoria animist, care ne
este mai apropiat, reusind astIel mai usor s gsim calea pe
care Iiecare dintre noi este n ultim instant creatorul pro-
priilor sale triri. Procesul de studiere a capacittii psihice
rmne oricum acelasi si vom constata n ce Iel se mbin
cele dou teorii.
Activitatea este aceeasi, descoperirile sunt aceleasi,
domeniul de aplicare a cunostintelor noastre este identic. In
toate cazurile este vorba despre lumea noastr psihic.
Unul dintre momentele de baz continute n aceast
carte este Iaptul c n viat, n lume, n Cosmos, totul evo-
lueaz asa cum este prevzut chiar dac ne dm seama de
asta sau nu. Aceasta nu nseamn c trebuie s ne ntindem
n pat si s asteptm s se ntmple ceea ce trebuie s se
ntmple. Ambele teorii ne conduc spre acelasi adevr: c
trebuie s trim din plin, n sens emotional si etic, c nu
suntem lipsiti de posibilitatea alegerii Ielului n care trim.
Aceasta nseamn c ne este dat libertatea alegerii si
tririi vietii noastre n Ielul n care obtinem satisIactia
maxim, plcerea cea mai deplin si mai adevrat.
Hristos spunea s-i dm Cezarului ce este al Cezarului si
Domnului ce este al Domnului. Universul psihicului este un
univers binar, n care Cezarul si Domnul primesc Iiecare ce i
se cuvine. V pltiti impozitele nu pentru c v Iace plcere,
ci pentru c impozitele trebuie pltite. Triti cu constiinta
propriului EU, sau ntru Domnul, deveniti vindector nu
pentru c aceasta v va Iace mai Iericiti sau mai buni, ci pentru
c aceasta si are rdcinile n interiorul dumneavoastr.
COMUNIUNEA
Oricare ar Ii baza religioas sau IilosoIic a Iormrii
dumneavoastr, cunoasteti teoria conIorm creia ,cu totii
14
suntem un tot" sau chiar ,totul este un tot". Exist o stare
sau un nivel de constiint n care aceast idee nceteaz s
Iie o nsiruire de cuvinte si devine o realitate.
Poate c sunteti deja Iamiliarizati cu aceast stare. Ea
devine clar pentru numerosi oameni care triesc simt-
mntul iubirii atunci cnd simt c suIletul lor se contopeste
cu suIletul altei persoane.
Uneori, strduindu-ne ntr-un grup de oameni s reali-
zm un scop comun, trim aceleasi senzatii de comuniune,
de legtur cu ceilalti membri ai grupului. Aceasta nu repre-
zint dect un mic pas de la iubirea Iat de un alt om sau un
grup de oameni, la trirea puternic si atotcuprinztoare a
sentimentului de iubire si de contopire cu Iiecare n parte
sau chiar cu tot ceea ce ne nconjoar.
Starea de comuniune este starea despre care vorbesc
toti sIintii si nteleptii. Deocamdat ns, ne trim propriul
EU si multi dintre noi se mpotrivesc strii de comuniune,
o evit sau se tem de ea, deoarece cred c n Ielul acesta vor
Ii lipsiti de contactul cu propria individualitate. Nimic nu
poate Ii mai departe de adevr. De Iapt, n aceast stare
mistic de comuniune trim mai puternic si mai deplin Eu-1
propriu, asa cum este el n realitate. Mai mult dect n
oricare alt stare, devenim noi nsine, pentru c singurul
mod de a tri comuniunea deplin cu ceilalti este s Iii mai
nti n deplin acord cu sinele tu.
ncercati s nvluiti tot ce v nconjoar ntr-un halo de
dragoste, numai asa o s reusiti s deveniti ,UN TOT" care
apoi este usor de modelat.
AproIundnd studiul acestei crti veti descoperi cteva
exercitii simple, care v vor conduce la dezvoltarea acestui
tip de triri. Exercitiile sunt astIel alctuite,nct cu ajutorul
lor s puteti avansa singuri de Iiecare dat cte o etap. Nu
trebuie s treceti de la un exercitiu la altul pn cnd nu
simtiti c sunteti gata pentru aceasta.
15
I
Cititi cu atentie Iiecare exercitiu pn cnd stpniti
tehnicile. Nu v descurajati cnd, parcurgndu-le, nu obtineti
rezultatele asteptate. Reluati-le cnd sunteti mai odihniti.
Una dintre primele etape ale procesului de vindecare
este aceea de a aduce pacientul n stare de armonie cu
vindectorul. Avnd harul bunului psiholog, acest lucru
reuseste perIect. Dac iubirea dumneavoastr izvorste
peste oameni veti putea percepe toate lucrurile reciproc
legate si interdependente, constientizndu-le ca prti ale
aceluiasi ntreg unic si atotcuprinztor.
Cnd ,totul este un tot", sunteti eliberati de necesitatea
de a Iormula judecti despre lucrurile complexe. Aceasta
este starea ,n aIara binelui si a rului", n care nu exist
nimic corect sau incorect, nimic bun sau ru. Cnd v
transIormati ntr-un observator, aIlndu-v n starea de
comuniune, deveniti un medium absolut. Dac ati reusit s
percepeti inIormatiile psihice, cu un Ioarte mic eIort supli-
mentar, puteti nainta pe calea nsusirii deprinderilor de
vindecare.
InIormatiile venite trebuie decodiIicate. Ele apar brusc,
sub diIerite Iorme - viziuni de corpuri geometrice, Iiguri de
animale, peisaje, clisee de Iilme - prin simturile proprii sau
telepatic. Unii vindectori si antreneaz corpul pentru a
simti durerea persoanelor, dar nu este recomandabil, din
cauz c prin acest procedeu boala trece la vindector prin
corpurile energetice.
Intre comuniunea cu ceilalti si vindecare exist o etap
intermediar. Aceast etap, n care se primesc inIormatiile
necesare, este cunoscut de mediumuri drept ,citire".
Citirea psihic poate lua orice Iorm, dar n toate cazurile
este premergtoare procesului de vindecare si este o parte a
acestuia.
Cnd doriti s vindecati unul dintre prietenii dumnea-
voastr, intrati n starea de comuniune cu acesta, apoi n-
trebati-v despre starea lui Iizic. Cunoasteti deja rspunsul,
16
cci n momentul acesta prietenul Iormeaz o parte din
propria dumneavoastr Iiint. Pe baza inIormatiilor pe care
le-ati primit, puteti trece la vindecarea prietenului.
CORPUL ASTRAL
La Iel cum aveti o structur Iizic, aveti si o structur
psihic, alctuit n principal din aur (emanatiile energetice
care nconjoar toate Iiintele vii) precum si din chakre
(puncte energetice deosebite ale aurei).
Aceast structur este cunoscut sub numele de ,corp
astral". El este capabil s prseasc pentru un timp corpul
Iizic, Ienomen cunoscut sub denumirea de ,cltorie n
astral". Vom examina legtura dintre cltoriile n astral si
vindecare n capitolul 8.
AURELE $I CULORILE
Aura nu exist numai n imaginatie. Ea poate Ii Ioto-
graIiat cu aparate Ioarte sensibile, n experimente stiintiIice
strict controlate. Mediumurile Iolosesc citirea aurei pentru
evaluarea snttii, a strii mentale, emotionale si psihice a
pacientului. Mediumurile vd aura n culori, dar adesea ea
poate Ii vzut sub Iorma unor unde sau alte maniIestri
energetice (halouri cu Iorme strict deIinite).
Unele mediumuri nu vd aura, dar o creeaz nchi-
puindu-si cum ar trebui s arate dac ar putea-o vedea. Alte
persoane simt doar energia care nconjoar omul, Ir a o
exprima n imagini vizuale. DiIerite traditii atest existenta
unui numr de sapte straturi succesive ale aurei.
Considerm c ne sunt pe deplin suIiciente inIormatiile
pe care le obtinem din citirea Iormei aurei.
17
O aur sntoas nvluie ntregul corp din cap pn n
picioare, pn la ctiva centimetri de corp. Unele persoane
au o aur incomplet. De exemplu, dac aveti o viat
sedentar, v plimbati rar si nu Iaceti exercitii Iizice, de la
genunchi n jos veti avea o aur subtiat, rareIiat. Dac o
anumit parte a corpului este aIectat de boal sau a Iost n-
lturat prin operatie ca urmare a unei aIectiuni patologice,
n zona respectiv aura va Ii mai slab.
Dup cum am mai spus, nu ntotdeauna aura este vzut
n culori. nceptorii o vd ca pe o Isie albicioas, ca o
ceat vlurit. Pentru a o citi ns, mediumurile si pun n
Iunctiune ,ecranul mental" propriu, spre a vedea ntreaga
diversitate a culorilor aurei, pe care o Iolosesc n stabilirea
strii pacientului.
Chiar dac putem da o descriere general a semni-
Iicatiei diIeritelor culori si nuante, trebuie s subliniem c
acestea pot Ii vzute ntr-o perceptie strict individual si nu
exist dou persoane care s vad simultan nuante identice
n aceeasi aur. Dac doriti s cititi caracteristicile aurei
psihice, trebuie s aveti o imagine general asupra semni-
Iicatiei culorilor acesteia. Dar este mult mai important s
putem vedea de Iiecare dat n mod distinct Iiecare culoare,
ca si cum nu am Ii vzut-o niciodat pn atunci, si s stim
s descoperim din nou ce semniIic aceast culoare ntr-un
anumit context.
Aurele sunt ntr-o continu schimbare. Culorile si Ior-
mele aurelor se schimb o dat cu gndurile si senzatiile
individului. Totodat, culorile se atenueaz si se contopesc,
se ntreptrund ca ntr-un curcubeu, adesea nu se poate
spune unde se termin o culoare si unde ncepe alta.
V sItuim s cititi aura de parc ati descoperi de Iiecare
dat ntregul proces ca la nceput. Misiunea dumneavoastr
va Ii mai usoar si veti nvta mai repede tehnica citirii
aurei dac veti avea o imagine general a semniIicatiei
culorilor.
18
Lista de culori care urmeaz este ntocmit conIorm
experientei pe care am acumulat-o.
De obicei culorile pot Ii interpretate astIel:
NEGRU - culoarea mortii i a distrugerii. Poate Ii citit
ca semn al unei depresiuni, ndeosebi cnd apare ca un nor
ntunecos care nvluie capul pacientului. Dar moartea este
o stare care precede renasterea, iar distrugerea este premer-
gtoare creatiei: ,ntunericul cel mai adnc se las chiar
naintea zorilor." n acest caz, culoarea neagr poate Ii
considerat pozitiv. De asemenea culoarea neagr este
considerat drept culoarea care reprezint lumina Dum-
nezeiasc invizibil, care vine s lumineze si s puriIice
suIletul (aproape de haina preotului si culoarea copertei
Bibliei).
CENUSIU - culoarea plictiselii i a bolii, care maschea-
z de obicei emotii cum sunt teama si Iuria.
MARO - de obicei, culoarea Pmntului, arat puter-
nica legtur cu planul fi:ic. Dac nvluie tlpile si gam-
bele, poate Ii un indiciu c persoana respectiv Iace multe
exercitii Iizice. Uneori, dac este stears si diIuz, poate Ii
un semn al lipsei de energie.
VERDE - culoarea care semnific creterea. Prezenta
sa n aur arat de obicei c persoana respectiv se gseste
n Iaza de alegere, de stabilire a atitudinii sale n viat sau
n raport cu credinta. Este o culoare pozitiv, care poate s
apar cnd omul, derutat de schimbri interioare radicale,
crede c viata lui nu este bine alctuit. Culoarea verde
deschis este un semn al dezvoltrii psihice.
ALBASTRU - culoarea creatiei, a imaginatiei i auto-
exprimrii. Asemenea mrii si cerului, al cror simbol este,
culoarea albastr exprim natura Ieminin sau latura Iemi-
nin a personalittii masculine. Albastrul nchis este un
semn al depresiunii aprute atunci cnd omul este nevoit s
actioneze dup ideile altora, pentru care trebuie s lupte
mai mult dect pentru ale sale proprii.
19
GALBEN - culoarea intelectului, semniIic procesul de
trecere de la inconstient la constient. Galbenul presupune
miscri si schimbri de toate Ielurile, ndeosebi cele care
duc la puriIicarea si dezvoltarea mintii. De cele mai multe
ori culoarea se vede ca o aureol sau un nimb n jurul
capului.
PORTOCALIU - culoarea vindectoare prin excelent.
Ca si Soarele pe care l simbolizeaz, indic natura mascu-
lin sau latura masculin a personalittii Ieminine. Cnd
apare n aur, poate s indice c individul respectiv are
calitti puternice de vindector sau se aIl ntr-un proces de
crestere Iizic ori de autovindecare emotional.
ROZ - culoarea intuitiei i a unor cunotinte extinse
despre Pmant. Uneori este numit ,culoarea intuitiei pla-
netare".
ROSU - culoarea emotiilor i a pasiunii de a tri, a sen-
timentelor puternice, cum ar Ii ura, Irica sau iubirea. Culoa-
rea rosu aprins si pur nseamn perseverent si pasiune.
PURPURIU - culoarea spiritualittii i a devotamen-
tului. Oamenii care practic meditatia sau au sentimente
religioase puternice au de obicei aceast culoare n aura lor.
AURIU - culoarea intuitiei pure, a curafului psihic i a
autocunoaterii. Nimburi aurii strlucitoare pot Ii vzute
adesea deasupra capului misticilor si persoanelor aIlate n
starea de extaz. Culoarea aurie este o culoare masculin,
reprezentat adesea de Soare. Este totodat culoarea puriIi-
crii si vindecrii.
ARGINTIU - culoarea feminin a Lunii, cu semniIica-
tie analoag culorii aurii, desi ntlnit mult mai rar. Mult
argintiu n aur nseamn curaj si nzestrare psihic n ceea
ce priveste telekinezia sau levitatia. Argintiul este culoarea
cltoriilor in astral. Se consider c ntre corpul astral si cel
psihic, cnd sunt separate, legtura se Iace printr-un Iir
argintiu.
20
ALB - dac este pur e culoarea celui mai inalt nivel
spiritual, a puriIicrii si a iluminrii. Unele tipuri de medi-
tatie, cum ar Ii meditatia transcendental, pot aduce sau nu
iluminarea, dar pot colora aura n alb.
Aurele pot Ii citite ca niste hrti. Culorile lor apar ade-
sea legate unele de altele. De exemplu, putem vedea culoa-
rea rosu nchis n preajma inimii si o putem interpreta drept
Iurie, care provine din strIundurile unei Iiinte puternic
aIectate de un traumatism emotional. Dac dup rosu
urmeaz portocaliu, nseamn c persoana trieste un proces
de vindecare a acestui traumatism, portocaliul semniIicnd
vindecarea.
Dac n aceeasi aur se observ verdele (culoarea
cresterii si a dezvoltrii) mbinat cu galbenul (culoarea
intelectului), aIlat n jurul capului, se poate trage concluzia
c, vindecndu-se, omul descoper noi ci de gndire si de
modiIicare a structurii sale mentale anterioare.
Culorile pot s apar n aur Iie sub Iorma unor benzi,
stratiIicate, Iie ca niste pete haotice, Iie se pot amesteca
ntr-o mas dezordonat. Oricum ar Ii asezate, Ioarte rar se
poate vedea o aur care s rmn neschimbat, ale crei
culori s nu treac unele prin altele si s nu se modiIice,
reIlectnd schimbrile survenite n starea individului.
Toate atest variatiile cele mai mici si mai delicate
survenite n constiint si n starea mental, care intervin cu
mare rapiditate, de aceea este att de diIicil s se dea o
descriere verbal a aurei. Culorile de baz, culorile pure
din aur se modiIic mult mai ncet, n sptmni, luni sau
chiar ani.
Nuantele sunt citite ca si culorile si indic energia
persoanei respective. De exemplu, undele care strbat aura
pornind de la corpul persoanei ctre exterior pot s
semniIice Iort si putere asupra altora - este strlucirea pe
care o au oamenii deosebit de puternici. Aceste unde pot s
semniIice si absenta interesului Iat de planul Iizic.
21
CHAKRELE
Mediumurile citesc culorile si Iorma aurei n legtur cu
chakrele, care sunt puncte energetice distribuite pe ntregul
corp astral. n traditia hindus dezvoltarea chakrelor unui
individ arat Iaza dezvoltrii sale psihice.
n sanscrit, ,chakra" nseamn ,roat" si yoghinii
indieni vizualizeaz chakrele sub Iorma unor discuri mici,
slab colorate, de mrimea unei monede. Asa arat chakrele
n cazul persoanelor cu un nivel redus de dezvoltare psihic.
Pe msura dezvoltrii constiintei de sine a individului,
chakrele sale se deschid si discurile ncep s semene cu
niste Ilori viu colorate.
Desi considerm chakrele n raport cu prtile compo-
nente ale corpului Iizic, ele nu exist n acesta n sens
determinat.
Chakrele se maniIest n corpul astral. Vorbim despre
dispunerea lor pe corpul Iizic, pe supraIata acestuia, pentru
a usura citirea si tratamentul bolnavilor. Energia orientat
spre o anumit chakr a corpului astral va actiona n egal
msur si asupra prtii corespunztoare a corpului Iizic.
Distingem si operm cu sapte chakre principale si patru
secundare. Cele sapte centre de energie sunt reunite ntr-un
,canal energetic" care trece prin spatele coloanei vertebrale,
paralel cu aceasta. La dorint, chakrele pot Ii ascunse sau
nchise, pentru maniIestarea sau retinerea unor capacitti
psihice.
Chakrele vtmate pot Ii vizualizate. De asemenea, poate
Ii dereglat legtura dintre chakre si canalul energetic. Aceste
perturbatii ale chakrelor sunt provocate n principal de stresul
psihic sau de un traumatism. Stresul sau traumatismul sunt
produse de Ienomene numite ,negative"; ele pot Ii neutra-
lizate prin evenimente sau senzatii numite ,pozitive".
Tot ce perturb Iunctionarea normal a organismului
unui individ poate distruge si chakrele. De exemplu,
22
Fig. I
1. Muladhara chakra
2. Swadisthana
3. Manipura
4. Anahata
5.Vishudha
6. Ajna
7. Sahasrara
rememorarea unui eveniment dureros (care poate Ii recreat
mental, reconstituit ca o imagine n adevratul sens al cu-
vntului) se depune pe chakr, stationeaz acolo si Irneaz
sau blocheaz Iluxul de energie care vine dinspre chakra
respectiv.
Perturbatiile Iizice si psihice pot avea drept cauz astIel
de Irnri si adesea vindectorul depune eIorturi mari numai
pentru a curta sau vindeca aceste chakre (vezi Fig. 1).
1. Prima chakr, sau chakra coccisului, este ae:at la
brbati la ba:a coloanei vertebrale iar la femei intre ovare.
Este singura chakr ae:at diferit la cele dou sexe.
23
u
Ea este numit chakra ,de baz", iar uneori chakra ,de
supravietuire", deoarece este legat de mecanismele orga-
nelor umane care mentin corpul Iizic n viat. De exemplu,
cnd pe neasteptate sunteti n pericol sau ntr-o situatie
critic, prima chakra se deschide pentru a elibera inIorma-
tiile acumulate, care v sunt necesare pentru a supravietui
sau a ajuta alte persoane s supravietuiasc.
Dac ati rmas Ir bani sau Ir serviciu, proprietarul
v-a scos din cas etc., aproape sigur v aIlati concentrat n
chakra de supravietuire - prima chakra. ntreaga dumnea-
voastr atentie psihic este ndreptat spre mentinerea ba-
zelor vietii.
2. A doua chakra, sau ,chakra splinei", este ae:at
imediat sub ombilic. Prin acest centru energetic percepem
emotiile celorlalti oameni.
Capacitatea psihic de a percepe ceea ce simt ceilalti
oameni se numeste ,clarsensibilitate" (clarsenzitivitate).
Numerosi oameni au aceast a doua chakra Ioarte activ si
au acest dar al psihicului, Ir a-1 Iolosi. O doz de clarsen-
sibilitate este Ioarte util, deoarece v permite s Iiti mai
sensibili Iat de ceilalti oameni si s sesizati situatiile de
pericol.
Dar o chakra larg deschis poate conduce la trauma-
tisme. Iat unul dintre exemplele tipice de comportament al
unui om care are a doua chakra larg deschis: sunteti bine
dispus si primiti vizita unui prieten, cu care vreti s serviti
o caIea si s stati de vorb. Dar prietenul are neplceri si este
ntr-o stare depresiv. V exprimati compasiunea si ntele-
gerea, vreti s-1 ajutati, i artati partea bun a situatiei sale.
Prietenul se simte mult mai bine, capt curaj si la plecare
este mai linistit si mai vesel. Dumneavoastr ns simtiti o
apsare stranie. Fr s stiti ati preluat grijile si simtmintele
prietenului.
24
Nu v sItuim s actionati pentru a dezvolta clarsensibi-
litatea, deoarece exist procedee mai simple si mai putin
diIicile de a deveni medium.
A doua chakr este legat si de energia sexual. Este
punctul de excitatie si receptie a senzatiilor sexuale si un
centru important n practica tantra yoga, un tip de meditatie
Iocalizat pe comuniunea sexual ca mod de a atinge stri
superioare de constiint.
3. A treia chakr, dispus in plexul solar, este punctul de
distribuire a energiei in corp. Dei este ae:at putin mai sus
de ombilic, in ,contemplarea ombilicului" se are in vedere
tocmai aceast chakr.
A treia chakr actioneaz nlturnd eIectele energiei
psihice n corp, dezechilibrnd din punct de vedere ener-
getic ntregul corp, ceea ce creeaz un haos energetic n
individ. Cnd sunteti speriat sau nervos, sau dac sunteti
constipat, simtiti o contractie n acest centru.
4. A patra chakr, situat in dreptul inimii, este chakr
iubirii, a tandretii i compasiunii.
Este chakr comuniunii, care actioneaz n cazul iubirii
adevrate Iat de sine (este ceva total diIerit de narcisism),
a iubirii Iat de un alt om, Iat de un grup de oameni sau Iat
de toti si de toate. Multe tipuri de meditatie din Orient sunt
concentrate asupra deschiderii celei de-a patra chakre.
5. A cincea chakr, ae:at la ba:a gatului, este chakr
comunicrii. Dac trebuie s spunem ceva si nu o Iacem,
aceast chakr se strnge si se declanseaz o boal a
gtului - laringit, hipertiroidie sau amigdalit. Dac sunteti
Ioarte sensibili, simtiti anumite senzatii neplcute n cea de
a cincea chakr atunci cnd cineva v oblig s vorbiti.
n cazul specialistilor n citirea aurei si a vindectorilor,
nchiderea partial sau total a chakrei Visudha duce la
desciIrarea eronat a inIormatiilor primite.
Ca si claraudibilitatea, telepatia n grup este legat de
asemenea de cea de a cincea chakr.
25
Putem spune c a cincea chakr este centrul prin care
comunic spiritul sau suIletul (care stie ntodeauna ce v
prieste) cu mintea sau personalitatea dumneavoastr.
6. A sasea chakr, Afna, situat in miflocul fruntii, este
numit i ,al treilea ochi". Este chakr care creeaz imagi-
nile vizuale, ne permite s vedem aura si decodiIic inIor-
matiile psi.
Capacitatea de a crea imagini vizuale se numeste ,clar-
viziune" si este Iolosit adesea de cea mai mare parte a citi-
torilor de aur. Un simptom c a sasea chakr este nchis
poate Ii durerea de cap.
Acest centru ne permite s stim cnd alte persoane se
gndesc la noi. Este o Iorm de telepatie. Cnd cineva n-
dreapt ctre noi un Ilux puternic de energie pentru a aIla la
ce ne gndim sau pentru c se gndeste la noi, persoana
,ptrunde n mintea noastr". Putem percepe aceasta ca pe o
durere surd de cap, sau doar ca pe o apsare ntre sprncene.
Multe traditii mistice consider deschiderea celui de-al
treilea ochi ca un eveniment deosebit, deoarece reprezint
constientizarea si iluminarea spiritual. Pentru a deveni
medium nu este obligatoriu s dezvoltm acest centru.
7. Cea de-a saptea chakr, ,chakr superioar", este
ae:at in cretetul capului (chakr parietal). Este chakr
cunoasterii sau a intuitiei pure. Cnd un medium intr n
trans, el las s ptrund energia cosmic n corp, orien-
tnd-o spre ceilalti centri. Energia cosmic este legat ne-
mijlocit de energia Pmntului.
ntrebuintarea cu precizie a celor dou Iorme de energie
si contopirea lor conIer vindectorului o anumit sensibi-
litate psihic, Iavoriznd de asemenea evolutia acestuia si
transIormndu-1 ntr-un ,canal luminos", att n timpul
citirii simptomelor bolii, ct si pe durata vindecrii.
Cnd a saptea chakr este deschis si dezvoltat co-
respunztor, cel mai mare dar al omului este intuitia care
ajunge pn la clarviziune.
26
Prin meditatia asupra acestei chakre misticii ating starea
de liniste total si de constiint cosmic. n aceast stare
perIect nu este nevoie de nici un Iel de eIort orientat spre
dezvoltarea si Iolosirea capacittilor psihice deoarece, pri-
vind din interiorul su, Iiecare poate s primeasc inIorma-
tiile de care are nevoie, Ir a pune ntrebri si Ir a ntm-
pina piedici.
A saptea chakr este de asemenea chakra Iolosit de
mediumuri n spiritism, atunci cnd acestea si prsesc
trupul si permit spiritelor s vorbeasc prin ei. Transa n care
intr mediumul este un Ienomen Ioarte complex si poate s
reprezinte pericole pentru cei nepregtiti.
Datorit complexittii sale, aceast trans nu poate Ii
nvtat din crti. Ea se poate studia numai sub conducerea
nemijlocit si observatia atent a unui medium sau proIesor
care are mult experient n atingerea strii de trans.
Mai exist si alte chakre secundare in palmele imunilor
i pe tlpile picioarelor.
Chakrele din tlpi ajut la mentinerea legturii omului
cu Pmntul, realiznd echilibrul vital ntre energia pmn-
tean si energia cosmic primite prin a saptea chakr. nchi-
derea chakrelor din tlpi provoac adesea rcirea picioarelor
si, limitnd cantitatea de energie terestr ptruns n
organism, poate Iace omul s se simt nesigur, debusolat
sau s se comporte de parc n-ar Ii n toate mintile.
Unele persoane cu aptitudini de medium, cnd intr n
trans, caut s-si desprind complet tlpile de pe Pmnt,
pentru a reduce la minimum contactul cu planul material,
nceptorii care doresc s devin medium sunt sItuiti s
parcurg pe jos zilnic 3-4 kilometri, pentru a-si Iocaliza
atentia psihic asupra chakrelor din tlpi si a le deschide.
Chakrele mainilor sunt sediul energiei creatoare. Ele
sunt asezate n punctul central dintre degetul mare si
arttor. Aceste chakre intr n actiune cnd nIptuim sau
mesterim ceva: multi vindectori si Iolosesc minile pentru
27
primirea si transmiterea energiei si inIormatiilor necesare
vindecrii.
Exist si alte posibilitti de citire a strii organismelor,
dar aura si chakrele sunt aproape totdeauna obiectivele cele
mai importante.
LEGTURA RECIPROCA
VINDECTOR-PACIENT
Dup cum v puteti imagina, legtura reciproc dintre
vindectorul care examineaz si pacientul examinat este
unic si adesea Ioarte strns. Dac eu vin la dumneavoastr
s m vindec si mi dau acordul s aIlati despre mine lucruri
pe care le ascund cu mult grij de prietenii cei mai apro-
piati, sau chiar Iat de mine, mi dau de asemenea acordul
pentru Iolosirea energiei noastre reunite ca s provocm
schimbri n interiorul corpului meu, posibil si n aIara
limitelor lui.
Dac m dau pe minile dumneavoastr, am convin-
gerea c veti Iace tot ceea ce trebuie Icut, si ct se poate de
caliIicat. Am convingerea si c nu veti Iolosi inIormatiile pe
care le-ati primit de la mine n dauna mea sau a oricrei alte
persoane. Am convingerea c dac nu stiti rspunsul la
unele dintre problemele mele, mi-o veti spune direct si nu v
veti preIace din orgoliu c puteti vindeca, de exemplu,
cancerul, atunci cnd v st n puteri doar vindecarea dure-
rilor de cap. Am convingerea c nu m veti minti nici din
greseal, nici n mod constient. Si stiu c tot ce Iaceti Iaceti
cu suIletul curat.
n cazul n care dumneavoastr, ca vindector, credeti
c este admisibil s comiteti Iapte lipsite de etic, acum
este momentul cel mai potrivit s ntrerupeti lectura acestei
crti si s v ocupati de cu totul altceva, mai putin mpo-
vrtor. Tehnica vindecrii nu este prea complicat, dar
28
pentru a Ii vindector este nevoie de ceva mult mai serios
dect deprinderile tehnice sau sensibilitatea la stri psihice.
KARMA $I ETICA
Karma este o amintire inconstient - cunoastere,
atasament, relatii neIinalizate, dorinte nerealizate si alte
cicluri nencheiate. n limba sanscrit acest cuvnt nseamn
Iapt si actiune. Dictionarul Webster deIineste karma ca pe
un termen budist sau hinduist care nseamn ,totalitatea
actiunilor umane ntr-una dintre strile Iericite de existent,
care este considerat deIinitorie n soarta omului n cadrul
vietilor urmtoare, altIel spus destin, soart". S actionezi pe
baza celor mai proIunde amintiri si sentimente acumulate n
memorie din vietile anterioare nseamn s actionezi
conIorm propriei karme. ,A Ii fericit de existenti? nu
nseamn n mod obligatoriu vieti sau ntrupri ncununate
de succes, aceasta nseamn si momente Iericite ale prezen-
tului. Cnd pronuntati ,Acum", acest moment al prezentului
nu mai exist, el devine trecut si se duce pentru totdeauna.
Timpul este un sistem de msur inventat de Iiintele
umane pentru a se simti mai bine si a Iixa n constiint viata
Iizic proprie. Dar n activitatea superioar desIsurat de
vindector, timpul ne va ajuta s ne dm seama c el poate
s nu existe, c n locul lui exist un lant nesIrsit de
momente ,Acum". Aceasta a avut n vedere IilosoIul grec
Heraclit n sec. V .e.n., cnd aIirma: ,n acelasi ru nu se
poate intra de dou ori."
Timpul interactioneaz cu karma: orice ati Ii Icut pn
n aceast clip este ceea ce sunteti chiar n clipa respectiv.
Vechiul precept care ne sItuia s trim Iiecare clipa de
parc ar Ii ultima nu nseamn deIel c trebuie s plecm cu
trsura pn n iad s ne desItm! El nseamn, pur si
simplu, c trebuie s Iim gata s rspundem, Iiecare pentru
29
sine - Iie n Iata conductorilor nostri spirituali, Iie n Iata
lui Dumnezeu.
Comportamentul lipsit de etic aIecteaz karma si ne
este mult mai greu s ptrundem n Iiecare ,Acum" Iericiti,
liberi si nempovrati de datorii psihice.
Dac totalitatea Iaptelor dumneavoastr n acest mo-
ment, n aceast anume stare de existent superioar, v
determin soarta pentru momentul urmtor, cunoasterea
acestui Iapt v ajut s v comportati n momentul acesta.
Cnd Iaptele dumneavoastr vin n contradictie cu etica, v
complicati munca de vindector, care se va dovedi prea
putin eIicient, deoarece v tulburati constiinta. AstIel v
complicati viata si mergeti pe un drum gresit.
Vindecarea oIer posibilitti nebnuite pentru o com-
portare etic pe tot parcursul vietii, atunci cnd acordati
ajutor altor oameni.
A Ii etic nu nseamn c trebuie s procedati totdeauna
asa cum v sopteste ,instanta" dumneavoastr interioar.
Uneori, ea v poate dicta Iapte contrare eticii. Sunteti un
suIlet supus judectii. Constituiti o parte a ntregului, sunteti
esenta propriei Iiinte. Atunci cnd v aIlati n starea de
comuniune, cunoasterea se aIl n dumneavoastr n toate
detaliile vietii cotidiene.
CE ESTE VINDECAREA PSIHICA?
Se naste ntrebarea: cine realizeaz vindecarea de Iapt,
dumneavoastr ca vindector sau omul pe care l vindecati?
Ce se poate spune despre ,spiritele vindectoare" sau
despre ,mentorii vindectori", despre care poate ati auzit?
Dac vindecarea nu o realizati dumneavoastr, ce nsem-
ntate mai are comportamentul conIorm normelor eticii?
NeconIormndu-v eticii, puteti provoca un mare ru ca
vindector?
30
Pornind de la premisa c vindecarea vine dintr-o stare
n care totul este un ntreg, n realitate nimeni nu realizeaz
vindecarea, ci aceasta se produce n conditiile unei coor-
donri de Iorte care Iace ca o stare de existent s poat Ii
schimbat cu alta.
Cnd pacientul se aIl n stare de comuniune cu vinde-
ctorul, acesta din urm Iocalizeaz energiile asupra unui
rezultat unic si dorit de amndoi - vindecarea pacientului.
Cnd are loc schimbarea strii se produce vindecarea.
Aceast mobilizare a Iortelor cosmice aminteste mult de
meditatia sau rugciunea oriental.
n realitate este chiar o rugciune n care nu avem dect
o credint, a crei Iort este capabil s urneasc muntii.
Vindecarea este un proces n cadrul cruia vindectorul
intr n acord cu armonia energiilor cosmice, (pe care, dac
doriti, o puteti considera Dumnezeu), si prin aceasta se
transIorm ntr-un canal prin care poate circula aceast
energie.
Tehnica prezentat n aceast carte este destinat s
ajute vindectorilor nceptori s ating aceast stare de
comuniune cu pacientul si Cosmosul si s actioneze n
armonie.
Energia transmis n timpul procesului de vindecare
psihic este uneori mare si este evident c, Iolosit incorect,
poate distruge echilibrul. Au existat Iapte atestate de
nsemnrile unor vindectori, care au Icut ru, utilizndu-si
deprinderile. Vina o poart si ctiva vraci ai unor triburi pri-
mitive si cei care sunt adeptii magiei ,negre". Noi ns vom
deveni vindectori mai degrab n Iolosul celorlalti.
Deprinderile viitorului vindector se vor dezvolta n
Iunctie de durata de mentinere a acestei stri de comuniune.
Pentru c am considerat ca punct de plecare n activi-
tatea noastr aIirmatia c tot ce se petrece reprezint o parte
din evolutia armoniei cosmice, chiar dac nu constientizm
31
totdeauna, este un sens anume n Iaptul c nu poti Iace nici
un Iel de ru atunci cnd esti vindector.
n Iine, ca vindector, sunteti pe deplin responsabil de
toate tririle proprii, la Iel cum toti ceilalti sunt responsabili
n ultim instant de propriile lor triri. Ca vindector nu
puteti s Iaceti nimic unei alte persoane Ir voia acesteia.
Puteti doar s ajutati oamenii s Iac ceea ce aveau de gnd,
ntr-un Iel sau altul. Dac un organism nu doreste s Iie
vindecat, nu veti putea Iace nimic pentru a-1 ajuta. Iat de ce
toti marii vindectori au avut si pacienti pe care nu i-au
putut trata.
Cnd intrati n armonie cu un pacient, comunicarea la
nivel spiritual cu acesta v poate arta c n momentul
respectiv aceast persoan nu doreste s Iie vindecat de
dumneavoastr. Poate, conIorm karmei sale, el trebuie s v
ntlneasc si s primeasc un sIat despre boala sa. Sau
dimpotriv, soarta lui este s Iie prins prin legturi karmice
de un alt vindector si s se trateze, n mod obligatoriu, la
cellalt. Legile universale ne arat c lucrurile sunt asa cum
sunt, nu cum vrem noi s le vedem.
n acest caz v puteti pune ntrebarea: care este diIerenta
dac voi Ii sau nu vindector, dac voi proceda etic sau nu
si mi voi Iolosi capacittile pentru a Iace bine sau ru?
Probabil este greu de nteles si este si mai greu de ac-
ceptat, dar nu exist nici un Iel de diIerent. Cum am mai
spus, devenind vindector, nu veti deveni nici mai bun, nici
mai Iericit.
Veti deveni vindector ca s Iiti vindector, pentru c
aceasta se aIl n interiorul dumneavoastr si nu din alte
motive. Dac veti ncepe s credeti c stiti n ce const
binele pentru cellalt, aceasta o s v complice munca si o
s v produc numai insatisIactii.
Ca vindector, nu veti putea niciodat s impuneti altuia
ideile dumneavoastr, dar dac l veti ajuta s-si nteleag
32
viata si ideile proprii, el va putea Ii interesat de ale dum-
neavoastr.
Cu orice risc, trebuie s stabilim un adevr incontesta-
bil: viata Iiecrui om este propria lui viat. Orice am desco-
peri, pe msur ce avansm pe drumul vietii, de la nastere
ctre moarte, este ceea ce am creat. Un mare psiholog
spunea: ,Eu nu exist n aceast lume ca s-ti ndrepttesc
asteptrile. Iar tu nu triesti ca s mi le ndrepttesti pe ale
mele..." Vom merge ceva mai departe si vom Iormula putin
diIerit: nu m aIlu aici ca s Iac ceva pentru tine, iar tu nu
te aIli aici ca s Iaci ceva pentru mine.
Existenta n comuniune este o realitate pe care o consta-
tm dedesubtul dramelor si agitatiei vietii noastre cotidiene.
Totdeauna suntem n comuniune, desi sesizm aceasta doar
ntmpltor. Aceasta nseamn c EU sunt TU, iar TU esti
EU. Poate c aceasta sun ca o Iormul mistic, dar este un
adevr care devine evident, dac trim mcar o singur dat
comuniunea cu un altul sau cu toti ceilalti. Scopul lucrrii de
Iat este de a v orienta spre trirea acestei stri.
Coleridge recomanda s se practice ,dorinta de a stopa
necredinta" pentru a percepe realitatea ascuns dincolo de
Ianteziile cele mai evidente. Pentru a Ii vindector, trebuie
s nvtati s v stopati necredinta si s realizati ce v pro-
puneti. Chiar dac nu veti reusi, nu aveti a pierde mai mult
dect cteva ore necesare lecturii si exercitiilor practice,
dar puteti obtine o anumit experient n domeniul psihi-
cului, n majoritatea lor, exercitiile prezentate n aceast
carte nu sunt complicate. Doriti-v stoparea necredintei si
veti vedea ce se ntmpl.
Sunt necesare aici unele avertismente si invitatii.
Ca vindector s nu v imaginati niciodat c sunteti cu
adevrat medic, pn cnd nu veti reuni cunostiintele expu-
se n aceast carte cu absolvirea unei Iacultti de medicin.
Vindectorul opereaz cu Iortele cosmice, imense si atot-
puternice, si atrage adesea rezultate palpabile. El poate
33
vindeca si boli pentru care medicina clasic nu a gsit
remedii, dar rezultatele obtinute pot Ii si total diIerite de cele
scontate, cnd actioneaz contrar sortii. Fortele cu care
opereaz vindectorii pot Ii percepute si controlate la unele
nivele de existent. La altele, nu se supun controlului.
Vindectorul poate s cunoasc esecul, uneori poate s
nu aib dreptate, poate chiar s Iie pedepsit pentru modul pe
care l practic.
Corpul Iizic este un mecanism complex. Cnd o parte a
unui mecanism se deIecteaz, pentru reparatii trebuie s
chemm un mecanic caliIicat - n cazul nostru, medicul.
Dac vine la dumneavoastr un om bolnav de cancer,
aplicati-i orice procedeu psihic posibil, dar obligati-1 s se
adreseze si unui medic specialist.
Vindecati printr-un singur procedeu, prin care v puteti
pune n valoare capacittile psihice. Dezvoltndu-v
capacittile de vindector - cale de ntoarcere nu mai exist.
EU-1 tinde spre cunoasterea spiritual. De retinut: tot ceea
ce Iaceti exist deja ntr-un alt plan. Aceasta v elibereaz
si v permite s Iaceti si altceva, cci a Ii vindector nu este
mai important dect a Ii medic sau inginer.
Fiti deschis la toate posibilittile, Iolositi-v capacittile
n Iolosul propriei cresteri, lsati orgoliul, nu sunteti acum
mai buni decat ceilalti sau mai buni decat inainte.
Devenind vindectori, Iaceti un pas mare pe drumul
spinos si plin de aventuri pe care puteti merge slujind pe
ceilalti. Aceasta trebuie s v ndemne n permanent s v
descoperiti tot mai mult n interiorul dumneavoastr noi si
noi capacitti, cu care ati Iost nzestrat de la nastere, ca
orice Iiint uman.
Pentru a deveni vindectori, nu vi se cere mai mult
dect s doriti s Iiti dumneavoastr nsiv.
CAPITOLUL II
Procedee de vindecare
Energia psihic este o Iort puternic. Dar este o sabie
cu dou tisuri. Nu trebuie s o transIormm ntr-o spe-
rietoare sau n ceva tainic. Exist nenumrate sisteme si
metode de Iolosire a energiilor psihice
n realitate, oricine practic vindecarea se bazeaz n
Iinal pe un sistem care este totalitatea creatiilor sale proprii.
Cei care se pregtesc s devin vindectori pornesc prin a
studia. Ca n orice domeniu al artei sau stiintei, este mult
mai simplu si mai eIicient s-ti gsesti drumul propriu dup
ce ti-ai nsusit deprinderile practice si bazele teoretice
existente.
n acest capitol sunt prezentate principalele etape ale
procedeelor de vindecare prin comunicare vizual sau la
distant. Vom vorbi de asemenea despre vindecarea cu aju-
torul spiritelor conductoare si despre chirurgia mediumistic.
ENERGIA
Pentru a simpliIica eIectuarea exercitiilor, este necesar
nsusirea n prealabil a terminologiei de specialitate.
Pentru nceput vom spune cte ceva despre energie.
Prin energie ntelegem ceea ce chinezii denumesc ,Qui" iar
35
indienii ,prana". Folosind terminologia simpl din zilele
r.oastre, putem considera energia ca o ,vibratie" - Iie bun,
Iie rea sau de alt natur. Energia este acea for( magic
invizibil care umple Cosmosul, pentru exprimarea creia
Iicare limb are un termen propriu si pe care nimeni nc nu
a putut s o explice.
Vorbind despre energie, Iacem distinctie ntre ,energia
terestr", ,energia cosmic", ,energia vindectoare" etc.
Denumirile deIinesc diIerite subcategorii de energii. Unul
dintre principiile noastre, care este si un principiu sustinut
de teoriile Ioarte avansate ale multor Iizicieni, este acela
care sustine c n Univers totul este Icut din energie, ea
rmnnd mereu aceeasi Iort, chiar dac are Iorme diIerite
de maniIestare. De exemplu, o energie oarecare ia Iorma
unei bucti de lemn, iar o alta ia Iorma unui cotlet.
Ambele Iorme pot suIeri o transmutatie - pot Ii schim-
bate printr-un proces de oxidare. Cnd ardeti o bucat de
lemn, energia acesteia se transIorm n cldur, Ium, ce-
nus; cnd mncati cotletul, energia acestuia ia Iorma
dumneavoastr.
IMPAMANTAREA
mpmntarea este un proces simplu si deosebit de
eIicient, cSIe"asigur stabilirea sau mentinerea contactului
cu energia terestr. Ea este Ioarte important n toate
Iormele de meditatie sau n activitatea de medium, ca un
mijloc ce ne mentine Iiinta n contact permanent cu trupul,
cci nivelele psihice pot Ii controlate numai dintr-un loc
aIlat ntr-o tainic legtur cu Pmntul. De-a lungul ntregii
noastre activitti, numai ntr-un singur caz vom renunta la
mpmntare, si anume n cazul levitatiei.
Pentru a ne mpmnta, este de dorit s stm pe un
scaun cu sptar drept si cu tlpile pe podea. Minile si
36
picioarele nu se ncruciseaz,
asezm minile pe coapse cu
palmele n sus. nchidem ochii,
ne relaxm si ne eliberm mintea
de gnduri (vezi Fig. 2).
Acum ne imaginm un trus
sau un cordon, un cablu sau ceva
asemntor prin care trece ener-
gia din prima chakr si ne leag
de miezul Pmntului. Chiar
dac locuiti la etajul zece al unui
bloc, v imaginati c acest con-
ductor de energie strbate toate
etajele, prin locuintele vecinilor
si prin toate planseele, indiIerent
dac sunt conIectionate din otel,
beton si sticl. Nimic nu poate
stvili energia psihic.
Repetati acest exercitiu pn
cnd veti Ii Ioarte Iamiliarizat cu
el. Trusul dumneavoastr de
mpmntare v conIer siguran-
ta c sunteti bine legat de P-
mntul-mam si corpul dumnea-
voastr se aIl n sigurant din punct de vedere Iizic, Iiind
mai bine pregtit pentru a primi noua energie psihic pe care
o subordonati. Nu v nelinistiti c aceast operatiune o s v
rpeasc mult timp. mpmntarea este un mijloc att de
pretios n arta vindecrii, nct merit timpul consumat.
Rg.2
mpmntared
IMAGINI VIZUALE
,Producerea imaginii vizuale" semniIic crearea unei
reprezentri psihice. Este una dintre cele mai importante
37
I
tehnici Iolosite n arta vindecrii. Timp de mai multe secole
aceast capacitate era mult solicitat doar de diIerite scoli
consacrate misticismului oriental, dar n prezent este Iolo-
sit de aproape toate scolile care-si propun ridicarea nive-
lului de constiint. Pentru a deveni medium sau vindector
nu este necesar s vedem imagini clare. n timp ce unii
creeaz cu usurint adevrate tablouri, altii nu pot obtine
niciodat o reprezentare clar.
Majoritatea oamenilor si Iormeaz mai usor imaginile
vizuale dup o oarecare practic. Dac reusiti s v canali-
zati ntr-o singur directie ntreaga energie psihic, concen-
trndu-v asupra reprezentrii mentale, veti transIorma cu
usurint aceast reprezentare n realitatea Iizic a vindecrii.
Cnd lucrati ca vindector, trebuie s v aIlati de obicei
ntr-o usoar trans. Cel putin pn cnd v instruiti, aceasta
v va Ii de ajutor pentru a nu Ii distras de altceva. Decuplati
teleIonul. Nu trebuie s ascultati radioul n timp ce eIectuati
actiuni de vindecare. Nu Iumati si nu mestecati gum.
TransIormati-v ntr-o cale pur prin Iortele proprii. Si nu
v grbiti. Relaxati-v, convingeti-v c Iinalizati Iiecare
etap a cii pe care o urmati si bucurati-v descoperind
uimitorul dar al naturii.
PROCEDEE SIMPLE DE VINDECARE
1. Asezati un prieten pe un scaun cu sptarul drept.
Tlpile vor Ii lipite de podea. Aceast pozitie permite ener-
giei s circule liber prin chakrele sale. Pe genunchi nu tre-
buie s aib nici un obiect. Minile se aseaz pe genunchi,
cu palmele n sus. Aceast pozitie este deschis si creeaz
posibilitatea perceptiei energiilor. Persoana care st pe
scaun poate tine ochii nchisi sau deschisi (cum doreste), dar
nu trebuie s mediteze sau s intre n trans.
38
2. nchideti ochii, relaxati-v pe ct posibil, eliberati-v
mintea de griji si ndreptati-vl~atentia ctre prietenul dum-
neavoastr, pacientul.
3. mpmntati-v mai nti pe dumneavoastr, apoi pe
pacient. n cazul acestuia, mpmntarea se realizeaz n
acelasi Iel, imaginndu-v legtura care porneste de la pri-
ma chakr a acestuia ctre centrul Pmntului. S nu v
mirati dac mpmntarea va arta altIel dect a dumnea-
voastr. Acum operati cu energia acestuia, care poate lua
alte Iorme dect energia dumneavoastr.
4. Dup ce ati ncheiat primele trei etape, sunteti gata s
ncepeti vindecarea propriu-zis. Puteti deschide ochii dac
sunteti obisnuiti s lucrati n acest Iel, sau puteti lucra cu
ochii nchisi.
Stati n picioare lngiLprietenul dumneavoastr perce-
pndu
:
jjuira, tinnd minile jgasupra capului su, cu pal-
mele n jos, la o distant de 2-3 cm. Veti simti o cldur
puternic, o senzatie de prea-plin sau usoare ntepturi.
Cnd vedeti sau sesizati aura, ncepeti s coborti usor
minile, alunecnd dinspre cap de-a lungul gtului, umeri-
lor, bratelor, trunchiului, picioarelor, ajungnd la tlpi.
Purtati palmele de-a lungul ntregii aure pentru a compara
senzatiile si imaginile care v vin n minte.
Urmriti cu atentie ce se petrece n corpul si mintea
dumneavoastr n timp ce eIectuati aceast operatiune si
nvtati s distingeti propriile reactii de reIlectarea Ienome-
nelor interioare ale pacientului dumneavoastr. Nu exist o
tehnic special care s ajute la nsusirea acestei metode. Pe
msur ce cptati experient, veti nvta s v bazati pe
simtmintele proprii, care v vor sugera cum s procedati.
Priceperea de a Iace aceste comparatii este n sine un proces
mediumistic. Veti nvta s Iaceti distinctia ntre intuitie si
gnduri, s v bazati pe intuitie Iolosind gndirea ca surs
de inIormatii.
39
Plimbnd palmele de-a lungul aurei pacientului, ndrep-
tati-v atentia spre acea parte a corpului su n care acesta
crede sau stie c se aIl o durere sau o boal.
5. Dac n anumite regiuni ale corpului pacientului aveti
senzatia de rece, sau ncercnd s palpati energetic nu se
produc nici un Iel de senzatii n palmele dumneavoastr,
nseamn c n acele zone energia nu circul cum trebuie.
Adesea, Ienomenul apare n portiunea de la genunchi n jos
a picioarelor, deoarece oamenii nu se ngrijesc suIicient de
ntretinerea propriului corp.
Pentru a corecta Iluxul energetic, creati imaginea
mental a unei lumini portocalii, care se scurge din palmele
dumneavoastr ctre aceste zone reci. Trebuie s tineti
minte c lumina portocalie este ncrcat de proprietti
curative. n plus, culoarea portocalie este cald ca Soarele.
Energia care se scurge din palmele dumneavoastr nu
v apartine. Aceasta este o Iorm a energiei cosmice neutre.
Este Ioarte important aceast distinctie. Nu exist dou
corpuri Iormate din una si aceeasi Iorm de energie, asa
cum nu exist doi oameni absolut identici. Fiecare corp
poate Iunctiona normal doar la nivelul de energie propriu.
Dac donati o parte din energia dumneavoastr unei per-
soane oarecare n timpul vindecrii, aceasta nu va Iace dect
s-i polueze organismul, slbindu-v pe dumneavoastr.
Dac veti Iolosi pentru vindecare energia cosmic,
aceasta va Ii curat si clar, neinIluentat de problemele si
emotiile dumneavoastr. Cnd o transIerati din minile
dumneavoastr n corpul pacientului, aceasta devine deja
energia lui. Procesul seamn ntructva cu transIuzia de
snge, doar c este mult mai simplu. Pentru a Iolosi energia
cosmic si nu pe cea proprie trebuie doar s dorim aceasta.
n capitolul ,Autovindecarea" v voi propune cteva
metode, pe care le veti putea Iolosi n acest scop.
Multe persoane cu calitti de medium Iormeaz imagini
vizuale cu energie colorat, care variaz n Iunctie de
40
intensitatea energiei transmise. n unele cazuri doriti s Iiti
prudenti n Iolosirea energiei colorate, pe cnd n altele
doriti s Iiti puternic, chiar despotic.
6. Dac simtiti unele portiuni din aura pacientului Ioarte
Iierbinti sau dense, nseamn c n aceste zone cantitatea de
energie este excedentar, acumulndu-se ntr-un loc deoa-
rece un alt sector al aurei este blocat.
Pentru a nltura blocajul exist dou metode:
a) V imaginati c minile dumneavoastr mping
aceast energie dens ca pe o past Iierbinte ctre zonele
mai reci, echilibrnd astIel temperatura n ntreaga aur.
b) V imaginati c evacuati din aur cldura n exces,
care se va contopi n oceanul de energie cosmic.
Oricare dintre metode o veti alege, trebuie s v obisnuiti
corpul cu acest exercitiu. V veti cuIunda cu adevrat
minile n aura pacientului si i veti distribui energia. Veti
orienta cu adevrat aceast energie acolo unde este nevoie
de ea. La nceput puteti ntmpina anumite diIicultti, puteti
Ii jenat, dar trebuie s perseverati si veti obtine rezultate
palpabile n aceast activitate.
7. Etapele 5 si 6 pot Ii parcurse n dou minute sau o
jumtate de or. Le veti consacra att timp ct este necesar.
Cnd veti ncheia aceste etape, creati-v imaginea vizual a
unui Ilux de energie curat si clar, de culoare aurie, care
izvorste din palmele dumneavoastr si scald ntregul corp
al pacientului. Neteziti aura pe ntreaga supraIat, din crestet
pn n tlpi.
8. Dac pacientul a stat cu ochii nchisi, l veti deter-
mina s-i deschid. Apoi, cteva minute, s stea cu palmele
strns unite, ncrucisndu-si degetele. mpreunarea minilor
mpiedic pierderea energiei din corp prin chakre, iar cele
cteva minute de liniste i vor permite pacientului s se
adune n cel mai adevrat sens al cuvntului. E posibil ca
dup o echilibrare energetic pacientul s se simt putin
obosit. Dup o singur sedint de acest Iel unii pacienti se
41
pot simti timp de dou sau trei zile mai ru dect s-au simtit
pn au venit la dumneavoastr. Este Ioarte bine s-i
preveniti, Iiindc energiile vor lucra altIel iar vindecarea va
sosi n cel mai scurt timp. E bine ca ntreg tratamentul s Iie
eIectuat de acelasi vindector.
n timp ce pacientul st linistit pe scaun, realizati ima-
ginea mental a unui magnet. Acest magnet trebuie s aduc
napoi acea parte din energia proprie pe care poate c ati
transIerat-o pacientului n procesul vindecrii. Tineti minte
c nimeni altul n aIara dumneavoastr nu se poate Iolosi de
energia care v apartine.
Reluati acelasi procedeu n sens invers - napoiati
prietenului cantitatea de energie ce-i apartine, pe care even-
tual i-ati luat-o n timpul vindecrii. Acest procedeu cu mag-
netul v readuce n starea de calm si puritate de la nceputul
procesului vindecrii, intensiIicnd eIicacitatea procesului.
Nu trebuie s uitati niciodat aceasta, pentru c nu v per-
miteti s o risipiti: v puteti scdea din potentialul energetic,
mbolnvindu-v.
Risipa este inutil, deoarece prietenul nu se poate Iolosi
de energia dumneavoastr, nici dumneavoastr de a lui.
Dac sunteti un medium hipersensibil trebuie s Iiti prudent,
pentru c o dat cu energia primit de la pacient puteti
prelua maladia acestuia.
Pentru unii vindectori este Iiresc s ia asupra lor pro-
blemele celorlalti. Dac un astIel de vindector ngrijeste o
Iractur a membrului inIerior, probabil va schiopta o zi sau
dou, alungnd boala pacientului din propriul trup.
9. Excesul de energie extras din corpul pacientului n
timpul vindecrii trebuie returnat energiei cosmice inoIen-
sive, neutre. Unii vindectori se spal pe mini dup Iiecare
sedint pentru a se elibera de vibratiile nocive pe care ar Ii
putut s le preia de la bolnavi. Altii si scutur doar minile,
n timpul sedintelor, pentru a se elibera de surplusul de
energie. Trebuie s procedati cum credeti c este mai bine.
42
Multe persoane consider o sedint de lucru a unui me-
dium un ritual vrjitoresc. Aceste persoane pot Ii nspi-
mntate de procedur, de aspectele sale tainice. Este bine s
vorbiti cu ele, s glumiti, ajutndu-le s se relaxeze. Att
pentru dumneavoastr, ct si pentru pacienti, este indicat s
terminati sedintele ntr-o not de optimism.
Dac veti reusi s nu Iiti excesiv de sobru (ceea ce nu
nseamn c trebuie s aveti o atitudine neserioas Iat de
activitatea dumneavoastr de medium), i veti ajuta pe prie-
tenii si pacientii dumneavoastr s-si depseasc teama,
crisparea, reactiile alergice, prerile inadecvate despre
propria lor persoan.
10. La terminarea sedintei rugati pacientul s Iac o
aplecare brusc n Iat, ct se poate de jos, tinznd s ating
podeaua cu palmele, apoi s se ridice ntinzndu-se. Proce-
dati si dumneavoastr la Iel. Aplecarea nainte cu capul n
jos ajut la evacuarea surplusului de energie prin a saptea
chakr aIlat n crestet si va Iace s v simtiti din nou corpul
,Iizic si real".
VINDECRI PRIN CREAREA
IMAGINILOR MENTALE
Iat un exercitiu de creare a imaginilor mentale, la care
pot participa activ att pacientul, ct si vindectorul.
1. EIectuati etapele 1-3 ale subcapitolului precedent,
,Procedee simple de vindecare". Este util, dar nu obliga-
toriu, s eIectuati toate etapele acestui subcapitol pn la
punctul 7 inclusiv, pentru ca pacientul dumneavoastr s se
puriIice temeinic si s devin mai receptiv la operatiile
ulterioare.
2. Solicitati pacientului s creeze la nivel mental tabloul
zonei aIectate a corpului su. Dac actionati asupra strii
sale generale si nu n mod deosebit asupra unei prti a
43
corpului, veti solicita pacientului s redea asa cum si n-
chipuie imaginea strii sale generale sau aspectul su exte-
rior. Apoi i solicitati s destrame aceast imagine, Icnd-o
s dispar lent. Procesul de creare si destrmare a acestei
reprezentri va permite pacientului s elimine prtile nega-
tive din aceast imagine.
3. Cereti pacientului s creeze o nou imagine mental
a zonei aIectate sau a ntregului corp, asa cum ar arta n
cazul unei sntti absolute. Rugati-1 s se concentreze asu-
pra acestei situatii n timp ce i aplicati tratamentul.
4. Acum creati-v mental imaginea care trebuie s
reprezinte aspectul pacientului n ntregime sau al portiunii
aIectate, n cazul unei sntti perIecte. Cnd imaginea va
Ii complet, ncepeti s actionati asupra aurei pacientului.
Dac lucrati pentru nlturarea unei dureri de cap, tineti
minile deasupra capului pacientului; dac trebuie eliminate
durerile abdominale, tineti minile deasupra abdomenului
pacientului etc.
Veti actiona asupra aurei din zona aIectat pn n mo-
mentul n care veti simti c procesul s-a ncheiat. Destrmati
imaginea Icnd-o s dispar lent, apoi solicitati pacientului
s procedeze la Iel cu imaginea alctuit de el.
5. Imaginati-v acum o energie aurie luminoas, care
circul prin ambele corpuri, pacient si vindector.
6. ncheiati procedurile si vindecarea eIectund etapele
9 si 10 din subcapitolul ,Procedee simple de vindecare".
TRATAMENTE LA DISTANTA
Vindecarea la distant se poate Iace prin transmiterea
energiei ctre o alt persoan care nu se aIl alturi de noi.
De exemplu, la 6 dimineata puteti trimite unchiului dumnea-
voastr care locuieste Ioarte departe un Iascicul de energie
luminoas de culoare portocalie, care s-i vindece genun-
44
chiul bolnav, dup ce n prealabil l-ati anuntat ce aveti de
gnd. Energia psihic poate Ii transmis si Ir a preveni
destinatarul asupra intentiilor dumneavoastr. Acest al
doilea caz genereaz o problem important de ordin etic:
este oare cinstit s actionm astIel asupra unui om care nu
stie nimic despre toate acestea si nu si-a dat acordul? De
regul, rspundem ,nu".
Este gresit s procedm astIel, deoarece nici un om nu
poate primi energie psihic de la un altul dac aceasta nu
este coordonat cu el la nivelul existentei sale. Boala, ca si
sntatea, constituie o problem de optiune individual.
Este bun obiceiul persoanelor-medium care-si perIectio-
neaz permanent tehnica asupra propriei persoane.
Majoritatea oamenilor consider c nu ar Ii o atitudine
tocmai prieteneasc dac n secret s-ar apuca s mute
mobila din casele prietenilor numai pentru c nu corespunde
gustului lor. La Iel de lipsit de tact ar Ii s transmiti energie
n corpul altei persoane Ir acordul acesteia.
Multi nceptori n domeniul vindecrii psihice sunt
tentati s actioneze asupra a tot ce le iese n cale: plante,
animale, autobuze, persoane cu aspect bolnvicios. Dar
acest gen de actiuni nu constituie altceva dect amestec n
viata altcuiva. Vindectorul respectiv procedeaz astIel
pentru propria sa distractie si nu pentru binele celorlalti.
Dac cineva este bolnav, aceasta este problema lui
personal. Dac omul vi se adreseaz solicitnd vindecarea,
atunci devine si problema dumneavoastr. Totul este Ioarte
simplu. Nu puteti Iace bine cuiva mpotriva vointei sale,
deoarece astIel o parte din el se va supra pe dumneavoastr
pentru aceast tentativ.
Desigur, exist cazuri cnd vindecarea pacientului este
permis. Dac ati discutat problema cu cel implicat, iar
acesta si-a exprimat acordul sau a solicitat vindecarea, puteti
actiona. Metoda prezentat n continuare este simpl:
45
__
1. Dac doriti, scrieti unui prieten data si ora la care
doriti s lucrati cu el si rugati-1 s se relaxeze. Aceast pre-
gtire nu este ntotdeauna potrivit, unele persoane devin
nelinistite cnd cunosc momentul actiunii noastre. Veti
decide singur cum s procedati.
2. Asezati-v pe un scaun cu sptar nalt si drept, relaxa-
ti-v, apoi v mpmntati.
3. Eliberati-v mintea de griji si creati imaginea mental
a omului pe care-1 veti vindeca. Dac nu stiti cum arat,
imaginati-v o siluet, o imagine destul de aproximativ,
Ir detalii caracteristice. Nu este important s-i stiti cu
exactitate nItisarea, important este s stiti cu precizie cine
este persoana pe care o veti vindeca (procedeul se mai
numeste vindecare pe Iantom).
4. Cnd reprezentarea va deveni destul de clar, Iaceti
legtura cu Pmntul pentru aceast imagine la Iel ca pentru
un om viu aIlat n aceeasi camer cu dumneavoastr. Rea-
lizati mpmntarea Iolosind imaginea trusului, care apare
pe reprezentarea mental a pacientului. Apoi v imaginati o
lumin de culoare portocalie care umple imaginea pacientului
absent si strluceste n interiorul corpului si aurei lui.
5. Dac actionati pe o anumit zon a corpului, concen-
trati asupra acesteia o lumin portocalie deosebit de puter-
nic si de strlucitoare. Apoi, pe un ecran separat din mintea
dumneavoastr, v imaginati c zona respectiv pacientului
are un aspect diIerit, de sntate perIect. Acum suprapuneti
n gnd imaginea organului sntos peste imaginea initial
a zonei bolnave.
6. EIectuati etapele preliminare att timp ct veti con-
sidera necesar. n ncheiere Iaceti imaginile s se destrame
si imaginati-v un Soare galben si strlucitor care ptrunde
n trupul pacientului si l umple cu totul. Repetati apoi
procedeul si pentru propriul dumneavoastr corp.
7. ncheiati sedinta printr-o aplecare nainte, ca n
punctul 10 al subcapitolului ,Procedee simple de vinde-
46
care". Cnd omul este de acord s Iie tratat, rolul dumnea-
voastr ca vindector este Ioarte clar. Dar ce vom Iace dac
vine un prieten si ne spune: ,Mama mea este ntr-adevr
Ioarte bolnav. Este internat n spital, are o Iorm Ioarte
rar a nu stiu crei maladii complicate si se pare c nu mai
este nimic de Icut... Nu vrei s Iii att de bun si s ncerci
s o vindeci? Te rog. Am ntrebat-o dac vrea, dar ea nu
crede n toate astea."
Dac nu puteti reIuza pur si simplu, exist o singur
cale, o manevr de nvluire.
mpmntati-v, imaginati-v c vorbiti cu bolnava ab-
sent si spuneti-i c aveti de gnd s i transmiteti energie po-
zitiv vindectoare. i veti spune c organismul ei poate absor-
bi aceast energie att ct doreste, restul va Ii respins de aur.
La nceput poate prea de necrezut, dar ncheiati cu
adevrat un acord si stabiliti cu bolnavul un contact la nivel
psihic. Constiinta lui precis nu v va auzi, dar apelul dum-
neavoastr va Ii privit la alt nivel.
Dup ce ati stabilit contactul, Iolositi-v propria metod
pentru transmiterea energiei de vindecare. Puteti alege ima-
ginea unui Ilux de energie plcut colorat, care se ndreapt
ctre pacientul dumneavoastr, s v puteti gndi numai c
boala lui a Iost nIrnt si s v imaginati c este sntos si
Iericit. Dup cum am mai spus, suntem de prere c nu
trebuie s ptrundem n aura persoanelor neavizate, care nu
bnuiesc nimic. Dar dac considerm aceast ptrundere
necesar, trebuie s actionm usor si cu grij, iar rezultatele
obtinute vor Ii uimitoare.
VINDECAREA CU A1UTORUL
UNUI SPIRIT-MENTOR
Asa cum am mentionat n primul capitol, activitatea de
medium urmeaz dou Ieluri de traditii: animist si spiri-
47
ist. Dup cum am mai spus, suntem adeptii traditiilor
animiste, deoarece ele pun mediumul n apropierea adev-
ratei surse a harului su - propria persoan. Dar si traditia
spiritist (spiritualist) a parcurs un drum lung si glorios,
ncununat de numeroase succese.
,Mentorii spirituali", ,Conductorii vindectori" sau
,Mentorii vindectori" sunt n esent ajutoarele si sItuitorii
a numerosi vindectori. n vocabularul obisnuit, ,duhuri"
nseamn si ,spirite", ,Iantome". PreIerm primul termen,
deoarece al doilea ne Iacem s ne gndim la diIerite
povestiri mai mult sau mai putin neserioase, potrivite mai
mult de srbtoarea Tuturor SIintilor.
Ambele traditii se bazeaz pe Iaptul c toti oamenii au
un ,suIlet", care ntr-un anume sens este nemuritor si care
pe timpul vietii ,locuieste" n trup. Cnd omul moare si
Iorma sa Iizic si ncheie ciclul pe Pmnt, ,Iiinta inte-
rioar" - suIletul - si continu existenta ntr-un plan diIerit
pe care l denumim conventional ,planul astral". SuIletul
continu s ia diverse alte Iorme Iizice si s triasc alte
vieti; el ia noi Iorme de Iiecare dat cnd ptrunde ntr-un
nou corp la nasterea acestuia.
Fiecare om are amintiri subconstiente (si ntr-o oarecare
msur constiente) despre vietile sale anterioare. n unele
credinte n care trecutul, prezentul si viitorul sunt consi-
derate Iatete diIerite ale unui prezent atemporal, oamenii
consider c au ,amintiri" subconstiente si despre vietile
viitoare. Aceast versiune explic previziunile - capacitatea
de a aIla viitorul.
Intre ncarnrile succesive, de la moartea unui corp pn
la nasterea altuia, n care va tri acel suIlet, el se aIl n
aceast stare astral, posednd toate inIormatiile si ntreaga
experient din ntruprile anterioare, dar Ir emotiile
puternice care nsotesc existenta Iizic. Multe spirite care au
actionat pe Pmnt ca vindectori si pstreaz interesul si
continu s nvete si n planul astral.
48
Din dorinta de a se perIectiona, din supunere Iat de
karma proprie sau doar din prietenie, duhurile pot dori s
colaboreze cu oamenii n carne si oase. Aceast colaborare
poate Ii avantajoas pentru ambele prti: vindectorul
proIit de cunostintele si sIaturile duhului, iar duhul, lipsit
de trup, care nu are suIicient Iort n plan Iizic, sporeste
eIectul actiunilor sale cu ajutorul persoanei Iizice cu care
colaboreaz.
Cum obtine un vindector ajutorul unui spirit? Unii
vindectori spun c este posibil prin apropierea de spirite
sau prin viziuni. Altii stabilesc chiar ei contactul initial,
acordndu-se pe lungimea de und a lumii spiritelor si
solicitndu-le ajutorul. Alte persoane sustin c duhurile sunt
pur si simplu printre noi.
IndiIerent de caz, primulpas n vindecarea cu ajutorul
unui spirit mentor va Ii stahTlirea contactului ntre vinde-
ctor si Iiinta spiritual cu care`acolabora. Uneori spiritul
"seprezint vindectorului pentru a nlesni contactul. Cnd
vindectorul tine minile deasupra pacientului, el roag
spiritulsujiientor s seooncentreze asupra minilor sale si
sa actioneze` asurjra pacientii lui prin ele.
Vindectorul se poate pune la dispozitia spiritului l-
sndu-si minile conduse"3e acesta. Aceast supunere
ncepe cu o imagine vag a directiei n care trebuie s actio-
neze vindectorul si creste pn la un magnetism puternic,
care conduce pur si simplu minile vindectorului de-a
lungul si de-a latul aurei pacientului sau le opreste ntr-un
punct, deasupra unei anumite zone din organismul acestuia.
Unii vindectori preIer s-si aleag singuri locul de ac-
tiune, apoi s se lase n voia mentorului. Cnd vindectorul
simte c si-a ncheiat munca sau spiritul i spune aceasta, el
roag duhul s se ndeprteze.
Aceste entitti comunic de obicei cu vindectorii prin
unul dintre cele dou procedee posibile. Primul procedeu
este cel mai simplu si este cunoscut sub denumirea de
49
,iptuitie" a vindectorului. Al doilea procedeu se numeste
,claraudibilitate" (vindectorul aude vocile Iiintelor Ir
trup sau discut cu ele).
,Claraudibilitatea" nu este asemntoare auzului
obisnuit; este mai curnd un auz interior, asa cum ne auzim
glasul interior. Multi oameni care aud voci si cred c au
nnebunit au n realitate de a Iace cu Ienomenul de
claraudibilitate, Ir ns a Ii constienti de aceasta.
Fenomenul claraudibilittii psihice nu este usor de
descris si nu toate mediumurile au aceast capacitate, sau
stiu s o Ioloseasc. Aceasta capacitate poate Ii dezvoltat
prin practic. Pentru unii este mult prea neobisnuit, chiar i
sperie. Unor persoane, duhurile le pot da sugestii psihice si
mentale n timpul procesului de vindecare.
Nici un practician nu trebuie s intre n panic atunci
cnd duhul actioneaz prin el sau- intr nemijlocit n trupul
unui vindector sau clarvztor.
Nu trebuie s ncercm s Iolosim n activitatea de
vindecare ajutorul duhurilor-mentor pn nu ne asigurm
sprijinul unui vindector spiritualist experimentat. Ati putea
nvta Ioarte multe din contactul cu prietenii cu sau Ir
trup, totusi scopul ntregii dumneavoastr activitti psihice
nu este dect constientizarea a ceea ce sunteti n realitate -
creatorul absolut al propriului EU, care si dezvolt Iorta si
libertatea alegerii.
Entittile spirituale nu au totdeauna solutia problemei
pe care o Iormulm. Existenta extracorporal este doar o
Iorm diIerit de existent Iizic. Njuioate--spiritele sunt
sIinti. Multi spiritisti gresesc creznd c un duh trebuie s
stie totul mai bine dect ei. Fiintele Ir trup pot s uite cum
trebuie s actioneze n plan Iizic.
Dac sunteti posedat de un duh, sau n casa
dumneavoastr bntuie Iantome, aceasta constituie
rezultatul nemijlocit al Iaptului c nu stiti s spuneti ,NU".
A spune ,NU" este o deprindere Iolositoare care trebuie
50
dezvoltat n planul activittii psihice. Dac vreti ca duhu-
rile s plece din casa dumneavoastr, trebui s le solicitati
aceasta, desi nu cred c sunt multi oameni care ar avea
curajul s procedeze astIel pentru a se elibera de prezenta
unei Iiinte Ir trup.
CHIRURGIA PSIHICA SAU PSI
Chirurgia psihic este exact ceea ce reprezint denumi-
rea ei: o chirurgie Ir instrumente chirurgicale, aparatur,
spitale si preparate anestezice. Chirurgul si aseaz minile
2oaJ--pt`Ji`pulgacientului, si introduce degetele` n
iteriorul corpului, execut miscri necesare si scoate
ceva" din interior - tesuturi aIectate sau corpuri strine.
interiorul corpului, execut miscri necesare si scoate
,ceva" din interior - tesuturi aIectate sau corpuri strine.
Operatia poate dura 2-3 minute si doar rareori are o durat
de jumtate de or. Cnd operatia se termin, chirurgul Iace
cteva pasg si rana se nchide n totalitate, Ir s rmn
semne sau cicatrice. De obicei aceste operatii nu sunt nso-
tite de nici un Iel de dureri.
Desi aparent nu prezint ncredere, aceast metod a
Iost de ajutor multor bolnavi. Foarte popular este chirurgia
PSI n insulele Filipine.
Cel mai cunoscut chirurg PSI este Tony`Agpaoa, care a
practicat n Filipine. Reputatia sa deosebit a determinat
numerosi europeni si americani s ntreprind cltorii
costisitoare pn n Filipine, pentru a-1 vedea n lucru.
Operatiile lui sunt nsotite de sngerri, dar la el sngele se
coaguleaz n cteva secunde, n timp ce operatiile obisnuite
au ca timp de oprire a hemoragiei 8-10 minute.
Multi chirurgi PSI sustin c nu este nevoie s deschid
pacientul si operatiile lor nu sunt nsotite de sngerare. Dar
ei procedeaz la deschiderea pacientului si determin mici
pierderi de snge pentru ca pacientii s aib mai mult
ncredere n operatie. Dup cum spunea Rosita Rodriguez,
51
i/.a. 11 ia.il
un discipol al chirurgului Tony Agpaoa: ,Trebuie s nte-
legeti c atunci cnd omul cheltuieste ntre 500 si 2 000 de
dolari si strbate 11 000 de mile, el are nevoie s vad o
mic pat de snge, ca s cread c este vindecat si c Tony
1-a operat ntr-adevr. La nceput toate acestea erau destinate
oamenilor ignoranti, dar americanii si-au Iormat convin-
gerea c asa trebuie s se petreac lucrurile. Toti vor s
vad snge."
Cnd degetele chirurgului ptrund n corp, ele atrag ca
un-magnet tesuturile bolnave. Unii chirurgi nici nu trebuie
s ptrund n corpul bolnavului, sau nu trebuie s o Iac n
apropierea imediat a zonelor aIectate - magnetismul lor
extrage totul din orice parte a corpului.
Nimeni nu stie cu exactitate ce anume Iace chirurgul cu
degetele pentru a ptrunde n corpul pacientului. Probabil c
energia modiIic Iorma materiei sau lucrurile se petrec asa
cum relateaz yoghinii indieni, care si nIig n trup ace si
cutite Ir s simt nici o durere. Ei spun c aceste obiecte
trec printre celule Ir s le ating. Personal`jrjjUau-reusit
operatiile apendicit, Iibrom.uterin, chisturi, operatii de
malIopnatie renal, Ir s las vreo urm de snge. Totul se
petrecea la niveljnjgntal si sugestiv.
Multe cazuri au Iost vindecate introducnd pacientul
n stare de trans sau hipnoz.
CAPITOLUL III
Autovindecarea
Cnd aveti o durere de cap si aceasta trece, v-ati tiat la
un deget si rana s-a vindecat, dac seara ati rcit iar dimi-
neata v simtiti mai bine, v-ati vindecat singur.
Autovindecarea este un procesjiatural. Este o sarcina a
organismului ntr-o msura att de mare, nct, n cazul bolilor
nensemnate si nu numai, ne punem sperantele de vindecare n
sistemul nervos-peIiIeric, aceast parte nesurjusvointei
noastre care comand resplratia`Jigestia, btile inimii si
rennoirea, la Iiecare sapte ani, a tuturor celulelor din corp.
DiIerenta ntre vindecarea prin intermediul sistemului
nervos periIeric si autovindecare const n capacittile care
rmn latente sau trec neobservate si pe care le puteti Iolosi
constient, le puteti dirija.
TREZIREA
n scolile mistice, primul pas ctre constientizarea Iorte-
lor individuale l copstituie procesul trezirii". Toate aceste
scoli se sprijin pe teoria c, n cea mai mare parte, ne aIlm
cu totii ntr-o stare mai mult sau mai putin inconstient a
mintii. Marele mistic D. Gurdiaev denumeste aceast stare
,adormire". ntr-adevr, cnd ,ncerjeiiLs ne trezim",
53
senzatia este c pur si simplu am motit toat viata. Biblia
descrie acest proces de trezire ca o ,cdere a pnzei de pe
ochi", pentru c dintr-o dat ncepem s vedem si s ntele-
gem lucrurile ntr-un plan inaccesibil anterior.
Primul pas pe drumul trezirii si dezvoltrii capacittilor
PSI l reprezint introspecjia, observarea a ceea ce suntem,
ceea ce Iacem n raport cu noi si ceilalti. Observm cg-ne,
Iacg Imcjtjjsi ce nu, ce ne supr, ne plictiseste si ne agit
si, n primul rnd, observm ce ne arunc n aceast ,ador-
mire", ce se petrece n viata noastr si ne mpiedic s trim
n prezent, s Iim ,acum, aici".
Majoritatea oamenilor constat c se conecteaz la reali-
tate pe o durat de cteva secunde si se ,deconecteaz" timp
de cteva ore. Apoi si urmresc comportamentul si se conec-
teaz din nou pentru cteva secunde, pentru a se deconecta iar
pentru alte cteva ore. Oamenii observ accidental (dac vor
continua acest exercitiu), uneori dup cteva zile, dar de obicei
dup cteva sptmni, c ncep s se conecteze perioade ceva
mai lungi de timp si se deconecteaz pentru perioade scurte.
Uspenski, unul dintre cei mai talentati discipoli ai lui
Gurdiaev, a denumit acest proces ,memorarea EU-lui".
Procesul de autoobservare activeaz zonele latente ale
creierului, pe care le cunoastem drept ,subconstient". Cnd
aceast parte a mintii noastre se trezeste, ea elibereaz o Iort
imens, acumulat dar neutilizat de individ. Aceasta este
Iorta zonei PSI si eliberarea ei d un nou sens vietii. Este nce-
putul autocunoasterii, pe care toti marii ntelepti au conside-
rat-o drept primul pas ctre eliberarea de ctusele vietii.
n prezentul capitol vom analiza diverse metode apli-
cate n autovindecare cu rezultate asupra tuturor bolilor, de
la o durere de cap la cancer.
V puteti observa oriunde si oricnd. Este un proces
continuu, care, att timp ct l veti practica, va deschide
toate usile. Nu va trebui s atingem un anumit nivel al
constiintei pentru a cpta anumite cunostinte ntr-o alt
54
Iorm. Cnd v autoobservati, totul n viata dumneavoastr
devine o parte a procesului propriu de evolutie.
DUREREA $I BOALA
Durerea si boala intervin prin perturbatiile de echilibru al
energiei vitale. Aceste dezechilibre pot avea loc ca urmare a
unorjmgrri, mici iritjisau n urma unui conIlict mai vechi
care nu a IosTniciodaja`uitat si nici solutionat n ntregime.
Ele se pot instala si ca urmare a unor train Ioarte re-
cente. Dac v-ati petrecut un timp cu o persoan pe care o
considerati o cunostint banal si ntmpltoare, s nu v
mirati dac veti simti dureri n zona cervical. n cazul unei
iubiri puteti suIeri de dureri cardiace.
Zona aIectat a corpului "ncepe s semnaleze starea n
care se aIl. O boal a organelor genitale determin reIuzul re-
latiilor sexuale. Laringita sau Iaringita se maniIest prin reIu-
zul de a comunica, o boal a ochilor duce la reIuzul de a vedea
ce se petrece n jurul nostru. Durerile de umeri si de spate ne
arat c persoana respectiv poart pe umerij`eyjti-te vietii.
Pn cnd boala devine sesizabil la nivelul corpului
Iizic, ea se maniIest la nivelul psihic sau astral. De aceea,
o persoan care practic citirea psihic poate pune un
diagnostic cu mult timp nainte de instalarea bolii sau, cel
putin, poate aIla c n curnd se va declansa o boal.
Aceast capacitate poate Ii Iolosit att n ceea ce pri-
vesje-prwpria`persoan, ct si pentru ceilalti.
C Boala s)ie un proces prin care rnjpni ne inInrrnI-a/
despre-apgntia unui dezechilibru care s-a instalat ` H ur-
meaz s se instaleze. Cnd se observ n cmpul aurei c
se apropie boala,"ne putem ntreba ce anume s-a dezechili-
brat n aIara psihicului si ce se poate Iace pentru restabilirea
dezechilibrului.
Procesul de mbolnvire reprezint o parte din starea de
sntate, de la care uneori trebuie s ne abatem probabil si
55
s ne mbolnvim. Dar un dram de prudent Iace ct un car
de leacuri. Dac putem cpta inIormatii psihice despre noi
nsine, vom putea evita de cele mai multe ori aparitia m-
bolnvirilor, sau le vom putea atenua, ntrebndu`ne orga-
nismul cejnuriiesle-QCsar pentru rejarcrIa echilibrului
su psiIJuTsi ndeplinindu-icererile.
Vom analiza diIerite directii de actiune. Tot ceea ce am
studiat despre vindecarea celorlalti poate Ii aplicat pentru
vindecarea propriei persoane.
Procedeul de autovindecare mental prezentat mai jos
este asemntor celui din capitolul al H-lea.
`)\seatiy pe un scaun c\i sptarul drept, cu tlpile li-
pite pe podea. Picioarele nu se ncruciseaz. Minile se aseaz
pe`ejiunchi, de regul cu palmele n sus. Nu mestecati gum,
nu Iumati, nu ascultati radioul. Vom denumi aceast etap
,sederea n postur PSI" sau ,intrarea n trans".
2. nc`jidetLochii si relaxati-v, puriIicati-v mintea pe ct
posibil si orientati-v ntreaga atentie ctre propria persoan.
3. Realizati m`mntarea.
4. Imaginati`vaaura, ncepnd de la cap. Nu arg impor-
tantjiac putem qS`"
n
" " r`ypHpm Vom studia citirea
aurei n capitolul urmtor. Urmriti ntreaga aur, pornind
de la cap, de-a lungul gtului, umerilor, bratelor, trunchiului,
picioarelor, pn la tlpi inclusiv. ncercati s simtiti aura la
nivel mental. Dac vedem, realizm o imagine vizual sau
percepem una sau mai multe zone reci (de pild, un aisberg,
o imagine Ioarte raIinat a ceea ce reprezint Iiinta noastr),
sau dac ntr-o anumit zon nu percepem nimic, aceasta n-
seamn c energia este blocat tocmai n aceast zon a
aurei. Creati n minte o lumin portocalie neutr si orien-
tati-o ctre aceste zone.
Dac unele portiuni ale aurei ne par Iierbinti, groase sau
dense, aici s-a acumulat prea mult energie ca urmare a blo-
crii zonelor reci. n acest caz ne imaginm c mprstiem
excesul de energie ctre zonele reci.
56
rr^nii nu
ii nrmtnr TJrm:
5)Dup ce ncheiem etapa anterioar si energia ncepe
s circule prin ntreaga aur, crem mental imaginea unei
energii, pure si limpezi, de culoare`jume`Juminoas si
neutr, care scald n ntregime corpul propriu.
6. V imaginati acumminile carele netezesc aura din
crestet pjmnjlpj.
T`JDeschideti ochii, mpreunati-v palmele si rmneti
linistiti timpjle.-Lininut. Apoi aplecati-v brusc nainte si r-
mneti timp de un minut cu capul, lsat n jos n Iinal, ridi-
cati-v si ntindeti-v bine. Dac simtiti c ceva nu este n
regul, plimbati-v timp de cteva minute, nainte de a aprea
n public. Vom denumi aceast etap ,iesirea din trans".
DIRI1AREA ENERGIEI
Folosirea gchilibrului ntre energia terestr si cea cosmi-
c, pentru mentinerea unui psihic stabil, este cunoscut sub
denumirea de ,dirijarea energiei". Este procedeul ideal care
ne ajut s ne ncrcgTBateriile, s acumulm energie si s
restabilim echilibrul energetic dereglai-de problemele vietii
cotidiene, sau s realizm o curtare complet a sistemului
energetic propriu. "
Desi nu propunem cu precdere o anumit practic de
dirijare permanent a energiei, trebuie s subliniem c
acesta este un minunat mijloc pentru a ncepe n mod adec-
vat ziua sau pentru a ne revigora la terminarea programului
de lucru. De asemenea dirijarea energiei este Ioarte util
nainte de nceperea unui proces de vindecare de durat si la
ncheierea acestuia, n restabilirea echilibrului psihic.
A. Dirijarea energiei terestre
1. EIectum etapele 1-3 din capitolul al II-lea.
2. Ne mpmntm, apoi ne Iocalizm atentia asupra
chakrelor de pe.tlpile picioarelor (amplasate n scobitura
57
tlpii). Ne imaginm energia Pmntului, de culoare caIe-
niu-deschis, care trece prin chakrele din tlpile noastre si
circul prin picioare, ajungnd apoi la prima chakr -
Muladhara. Putem simti aceast energie (astIel se ntmpl
cu Ioarte multi oameni).
u3-Ne imaginm cum strbate- energia terestr ntregul
corp, trecnd din prima chakr n sus pn n Sahasrara.
Trimitem o cantitate din aceast energie si ctre chakrele
palmelor. Ne imaginm cum aceast energie se scurge n
propria aur.
4. Cnd energia atinge cea de-a 7-a chakr din crestetul
capului o dirijm napoi, n jos, prin corpul nostru. Cnd
energia ajunge din nou n prima chakr, o vom dirija drept
n jos, prin tija noastr de mpmntare care ajunge n
centrul Pmntului, unde aceast energie va Ii neutralizat,
lund cu sine toate stresurile psihice.
5. Iesim din trans.
B. Dirijarea energiei terestre yi cosmice
Dup ce am nvtat s dirijm cu usurint energia te-
restr si ne-am nsusit bine toate etapele, adugm la energia
terestr o cantitate mic de energie cosmic.
1. EIectum etapele 1-3 din" subcapitolul precedent:
,dirijarea energiei terestre".
2. n timp ce energia Pmntului circul prin corpul
nostru, ne Iocalizm atentia asupra chakrei din `rgstetul
capului. Ne imaginm energia"aurie a Cosmosului, care
ptrunde prin Sahasrara si coboar nemijlocit n a treia
chakr, aIlat njiLeiuXsolar.
3. Ne imaginm energia terestr si cea cosmic ntlnin-
du-se n cea de ajxeja chakr si ntreptrunzndu-se lent,
pn la omogenizare. "
4. Vizualizati cum noua energie creat circul prin tot
corpul timp de 1-2 minute, apoi mpmntati-v orientnd
Iasciculul de energie spre centrul Pmntului.
58
5. Iesiti din trans. n continuare, cnd vom vorbi despre
dirijarea energiei, vom avea n vedere dirijarea energiilor
terestr si cosmic asa cum am prezentat aici.
DESCHIDEREA $I NCHIDEREA CHAKRELOR
Cnd vorbesc despre deschiderea si nchiderea chakre-
lor proprii, oamenii ncearc s vizualizeze toate aceste ope-
ratiuni si consider c nu vor reusi niciodat s le eIectueze.
S ne relaxm. Am mai Icut-o si pn acum.
n exercitiul anterior, cnd am Icut s circule energia
terestr prin chakrele tlpilor, le-am deschis. La urma urmei,
nu putem crede c energia ar circula prin porti psihice n-
chise, n acelasi Iel, cnd Iacem s ptrund energia cosmic
prin chakra din crestetul capului, deschidem n acest Iel cea
de a saptea chakr. Deschiderea si nchiderea chakrelor este
n ntregime o problem de voint. Realizm aceste
operatiuni Ioarte simplu Iolosind o imagine mental.
De obicei, realizm comanda chakrelor n jjod automat,
printr-un dispozitiyastral care regleaz Iluxul de energie
psihic, la Iel "cum sistemul' nervos periIeric regleaz
cantitatea de aer care ptrunde n plmni sau cantitatea de
snge care circul prin artere si vene. Uneori ns cptm
posibilitatea s dirijm energia care ptrunde n organismul
nostru, s deschidem si s nchidem anumite chakre.
Cnd am nceput s vorbim despre chakre am mentionat
o situatie delicat n care ne putem aIla atunci cnd cea de-a
doua chakr este larg deschis. Dac un prieten care are o
multime de probleme nelnvit la o caIea si vrem s-1 ajutm
s depseasc starea de depresiune, trebuie s ne nchidem
mai nti cea de a doua chakr, mcar partial, si vom evita
astIel p7eTuaFe"a~"Snesultipsihic de la cel n cauz.
Dorim ca energia noastr s ne Iie de Iolos, s nu Iie n
opozitie cu EU-ul nostru. Dorim ca centrii nostri energetici
s Iunctioneze n conIormitate cu situatia dat. Dac o
59
perioad ndelungat reusim cu greu s ne descurcm,
pierzndu-ne locul de munc, venitul, umblnd Ilmnzi, iar
apoi, ntr-o bun zi, primim o sum mare de bani, seIul ne
trimite un buchet de Ilori etc., nu mai este nevoie s luptm
pentru supravietuire. Dar prima chakr poate s nu stie de
aceast ntorstur a sortii si va continua s Iunctioneze, cu
toate puterile, n directia supravietuirii, nc un numr de
sptmni sau luni, rmnnd deschis.
Dac vom reusi s consolidm situatia, prima chakr se
va nchide treptat, de la sine. Aceasta poate crea ns o stare
de neliniste si tensiune, cci vom continua s actionm pen-
tru supravietuire. Este mult mai simplu s nchidem chakr,
atunci cnd ni se pare c a sosit momentul. O vom deschide
mai trziu, cnd va Ii nevoie. Acelasi lucru este valabil n
raport cu Iiecare chakr.
Iat un, exercitiu care ne nvat s deschidem si s n-
chidem chakrele. Acesta aminteste ntr-o oarecare msur
de decolarea unui avion. Cnd nvtm s ne comandm
centrii energetici, putem deschide si nchide chakrele n
orice oment.
(L/Ne vom aseza n pozitia Psi, ne puriIicm mintea si
nempmntm.
Z.`Ie Iocalizm ntreaga atentie asupra primei chakre.
Chakrele au de obicei aspectul unor mici discuri de mrimea
unei monede, usor colorate. Dac cineva si le imagineaz
altIel, nu are nici o important, important este s ni le re-
prezentm.
`Ne imaginm prima chakr descjhizndu`sexa peta-
lele unei Ilori.
/` Cnd prima chakr s-a deschis astIel nct simtim o sta-
re de conIort, ne imaginm c aceasta se nchide din nou lent.
IAcum ne imaginm din nou cum se deschide chakr.
Ne imaginm din nou cum se nchide chakr.
Repetm etapele 3-6, pn cnd avem senzatia clar
a pozitiei deschis sau nchis n care se aIl prima chakr.
60
8. Repetm toate aceste exercitii pentru Iiecare dintre
cele sapte chakreprincipale, apoi pentru chakrele minilor
si n sIrsit pentru chakrele din tlpile picioarelor. Durata
acestui exercitiu variaz n Iunctie de capacittile si puterea
de concentrare a practicantului. Veti reusi s nchideti si s
deschideti chakrele instantaneu.
9. Dup eIectuarea exercitiilor, aruncm o ultim pri-
vire asupra Iiecrei chakre si stabilim n ce msur dorim s
Iie deschise: n totalitate, pe jumtate, pe sIert etc., dar nici
una din chakre nu trebuie nchis complet. Deschidem
chakrele n msura n care ne-am propus.
10. Iesim din trans.
STAGNAREA
Acest exercitiu are drept scop s ne anunte c suntem
Iocalizati n ntregime asupra controlului propriei energii.
Pe lng Iaptul c ajut la perIectionarea capacittilor
noastre psihice, acest exercitiu este Ioarte util n citire, n
cazul vindecrii pe care o exercitm extracorporal si pentru
stabilirea diagnosticului.
1. Ne asezm n pozitia psihic, ne puriIicm mintea si
ne mpmntm.
2. Dup mpmntare, deschidem ochii pentru o clip si
privim n cele patru colturi ale camerei, n punctele n care
peretii se mbin cu plaIonul.
3. nchidem ochii si ne imaginm c ne aIlm n acest
colt, de unde privim n jos ctre corpul nostru. Ne imaginm
c putem vedea aura care ne nconjoar trupul. Cum arat
aceasta? Dac nu o putem vedea, cum ar arta ea dac am
vedea-o?
4. Ne imaginm c revenim n propriul corp, ne aIlm
n centrul capului. Cum ne simtim acum? Ne simtim altIel
dect n coltul camerei? Dac da, cum anume?
61
5. Ne schimbm astIel de cteva ori pozitia, aIlndu-ne
cnd n propriul corp, cnd n coltul camerei. De Iiecare dat
v observati aura care nconjoar corpul, sau v imaginati c
o vedeti.
6. Iesim din trans.
Nu se eIectueaz acest exercitiu mai mult de 15 minute.
MEDITATIA $I VINDECAREA
CU A1UTORUL CULORILOR
n capitolele precedente am artat cum se Ioloseste
energia colorat vindectoare. Pn acum am Iolosit energia
Pmntului de culoare caIeniu deschis, energia cosmic de
culoare aurie si energia curativ de culoare portocalie. Este
bine cunoscut Iaptul c starea psihic este inIluentat de
culori; n supermagazine cumprtorii caut mai ales
produsele n culori vii, cu ambalaje Irumoase; saloanele de
mod veche n culori nchise, de cele mai multe ori n tonuri
caIenii, produc o senzatie de conIort si apropiere de Pmnt,
de natur; o camer n culori linistite, n nuante albastru
deschis (sau n nuante de verde) are eIect calmant, pe cnd
culorile stridente - rosu, portocaliu - au un eIect contrar.
Dac, seara, alegem pentru a doua zi o rochie negru cu alb,
iar dis-de-dimineat una de culoare roz, nseamn c ne
alegem mbrcmintea n Iunctie de dispozitia noastr.
Pentru a determina ce eIect au diverse culori asupra
noastr, vom trece la meditatia urmtoare asupra culorii.
Mai nti ne mpmntm. Intrm n trans, Iolosind
energia terestr, cea cosmic si energia colorat. Folosim
culorile dup lista de mai jos, imaginndu-ne mai nti pe
ecranul nostru mental c aceast culoare ptrunde prin
tlrnle si picioarele noastre, prin crestet, si circul astIel
prin tot corpul. Consumm pentru Iiecare culoare ntre 30 de
secunde si 1 minut, apoi o decolormji trecem la culoarea
urmtoare. Recomandm urmtoarea ordine:
62
NEGRU - este culoarea cu care ncepem, apoi trecem la
CENU$IU - constatm diIerenta. Apoi trecem la
CAFENIU - ncepem n caIeniu-deschis, apoi l ntu-
necm, urmeaz
RO$U - din nou ncepem cu rosu-aprins si observm
cum se nchide culoarea pn la purpuriu nchis. Urmtoa-
rea culoare este
PORTOCALIU - culoare pe care o cunoastem. n acest
exercitiu portocaliul ne apare diIerit Iat de cele anterioare?
GALBEN - urmat de
VERDE DESCHIS - intensiIicm culoarea pn la
verde intens si verde nchis, apoi
ALBASTRU AZURIU - intensiIicm culoarea treptat
pn la albastru nchis si trecem la
ROZ - urmat de
MOV - intensiIicm nuanta pn la
INDIGO - urmeaz culoarea
AURIU - dup auriu trecem la
ARGINTIU - si n Iinal
ALB.
Iesim din trans.
n timpul acestei meditatii vom urmri care este culoarea
care ne d senzatia de conIort maxim. Cnd ne asezm pentru
un exercitiu de dirijare a energiei sau de autovindecare, chiar
de la nceput trebuie s destinm o clip pentru a circula prin
corp culoarea care ne place. Nu trebuie s relum n ntregime
tot acest exercitiu pentru a ajunge la culoarea preIerat,
trebuie doar s ne imaginm c aceasta apare spontan si trece
prin corpul nostru din tlpi pn n crestet.
Foarte eIicient este Iolosirea culorilor pentru vinde-
carea altor persoane. Ne imaginm o culoare oarecare (cum
am procedat n cazul culorii portocalii), care trece prin
minile noastre n trupul pacientului. Intuitia si practica ne
vor ajuta cel mai bine s determinm ce culoare trebuie s
alegem, dac nu Iolosim culoarea portocalie - culoarea
63
vindecrii. Portocaliul nu este o culoare prea puternic si arc
o actiune excitant, pe cnd albastrul deschis i calmeaz pe
cei excesiv de nervosi.
Dac pacientul este bine mpmntat, nu i putem duna
prin transmiterea unei cantitti mari de energie. El-vajua
--att ct poate Iolosi
J
restul se va scurge prin tija de mp-
mntare. Va Ii multmai simplu dac suntem suIicient de
sensibili pentru a determina exact cantitatea de energie
necesar. Chiar dac pacientul nu simte eIectul ac(iunilor
noastre, trebuie s tinem bine minte c aceasta nu este o
joac. Energia pe care o orientm asupra pacientului actio-
neaz asupra corpurilor sale astral si Iizic.
Unui om care n-a mncat nimic timp de o sptmn
nu-i vom da hran obisnuit; vom Ii suIicient de ntelepti
s-i oIerim la nceput ceva usor, un suc sau o sup, pregtin-
du-1 astIel pentru un alt tip de hran. Nu trebuie s le
provocm pacientilor ,o. indigestie astral". Vom ncepe cu
culorile mai calme, cu nuantele mai pastelate, pregtind
trecerea la culorile mai tari si la o tehnic mai Ierm.
READUCEREA CORPULUI DIN STRILE PSI
Ati observat c, dup eIectuarea exercitiilor, sunteti
rugati s v asezati cu minile mpreunate si s rmneti
linistiti timp de un minut, apoi s v aplecati nainte si s
lsati capul n jos, ntre genunchi, pentru nc un minut.
Poate urma o scurt plimbare prin camer.
Minile mpreunate cu degetele mpletite au rolul de a
nchide circuitul psihic al corpului, evitnd astIel scurgerea
de energie. Prinjtpjecarea cagullii ""`i j"
s
de. genunchi
permitem evacuarea m corpTenergiei n exces. Plimbarea
prin camer este unul dintre procedeele care rejduc`eerpul
nostru n realitate dup eIectuarea unei activitti psihice.
Desigur, nu vom crede niciodat c am devenit mai
putin reali n cursul acestei activitti, n comparatie cu starea
64
obisnuit. Numai c activitatea psihic ne Iace s ne con-
centrm toat atentia mai mult asupra corpului astral dect a
celui Iizic. Dac imediat dup aceea ntrim legtura noastr
cu corpul Iizic, ne va Ii mult mai usor s operm n plan Iizic.
Trecerea prin corp a energiei psihice nvioreaz n mod
cert ntreaga noastr activitate. EIectund exercitiile pre-
zentate aici, vom avea o nou perceptie asupra lumii si o
nou atitudine Iat de noi nsine si Iat de cei din jur.
Reusind s ne cunoastem organismul, vom vedea c unele
dintre reactiile si senzatiile acestuia au la baz consideratiile
altor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi, nu
propriile noastre consideratii. Vom dori, astIel, s trim
conIorm vointei proprii, nu dup voia altora.
Toti acesti Iactori determin schimbri n corp si prima
lui reactie ca rspuns la ele este s spun ,NU". Cauza o
constituie Iaptul c, bune sau rele, obiceiurile si deprinderile
corpului sunt cunoscute. Dac se instaleaz impresia c tot
ce este cunoscut va Ii alungat, eliminat, corpul este cuprins
de deprimare. Se poate chiar mbolnvi. De cele mai multe
ori ns senzatiile corpului sunt de apatie, neliniste, plicti-
seal sau team, resimtite n perioada n care eIectum
activitti psihice. n acest Iel corpul v transmite mesajul:
,Eu nu vreau s m schimb!"
n astIel de cazuri sunteti o persoan care reactioneaz
cu team si Iurie cnd descoper o iubire nemsurat. Exist
oameni care reactioneaz astIel, n loc s rspund cu
cldur unei iubiri. De Iiecare dat cnd o persoan s-a
ndrgostit de dumneavoastr ati procedat la Iel, ati simtit
Irica, tristetea. Se instaleaz astIel obisnuinta. Corpul s-a
obisnuit s reactioneze astIel: ,Este ceea ce Iac mereu!
Acestea mi sunt regulile! Nu pot renunta la ele!" Corpul
trebuie s nvete treptat noile obiceiuri.
Dup cum am mai spus, introspectia propriei persoane
constituie prima etap n evolutia psihic. Dac vom consta-
65
ta ceva ce trebuie schimbat, putem s eIectum aceast
schimbare.
Schimbrile le vom Iace ns treptat, cu blndete, cci
corpul nostru se va simti anormal sau lipsit de iubire. n nici
un caz nu ne vom reprosa ceea ce am Iost, suntem sau vom Ii.
n schimb ne vom convinge c orice decizie de schim-
bare este un cadou pe care ni-1 Iacem, si oricum am Ii,
esenta noastr lucreaz pentru noi. Dac avem anumite
trsturi care ne pot Ii de ajutor, este un motiv suIicient de
serios pentru a le dezvolta, dar numai din aceast cauz si nu
pentru c acum suntem ,putin mai buni". Exist numeroase
procedee pentru a transIorma corpul din nou ntr-o realitate,
trstura lor comun Iiind Iaptul c se realizeaz concen-
trarea atentiei asupra ntregului corp. Scopul acestui exerci-
tiu este Iocalizarea capacittii de concentrare, deci l vom
executa cu acuratete maxim. Vom observa cu atentie ceea
ce Iacem si, dac ne iesim din Iire, vom retine pe ct posibil
momentul exact si ce anume gndim atunci.
Exercitiile sunt simple si amuzante. Curaj! Dar aici se
ascunde o capcan! Pentru c exercitiile sunt simple si att
de amuzante, este Ioarte usor s Iie eIectuate automat, Ir
s le dm nici o atentie.
Fiecare exercitiu are o singur etap. Lista de mai jos
cuprinde o serie de exercitii diIerite si nu etapele unui singur
exercitiu.
1. Mncati ceva.
2. Faceti sex n orice Iorm sau dansati ritmic, la alegere.
3. Mergeti pe jos. Este deosebit de util pentru corpul
real, deoarece orienteaz atentia asupra chakrelor de pe
tlpile picioarelor, legate nemijlocit de Pmnt.
4. Faceti o baie sau un dus. Dusul cu ap rece Iace mi-
nuni n cunoasterea propriului corp.
Corpul poate avea procedeul lui propriu care l ajut la
mentinerea realittii. n acest caz vom eIectua acest procedeu.
66
n aceast carte nu este ntmpltoare reIerirea la propriul
spatiu, la spatiul celorlalti oameni, la rmnerea n spatiul
propriu. Spatiul nostru este propriul nostru corp Iizic si astral,
n care nu se poate simti comod nimeni altcineva. Din
neIericire, unii ncalc acest spatiu al nostru, Iie pentru c vor
s ne atrag atentia asupra lor, Iie pentru c vor s intre n
contact cu noi ntr-o Iorm sau alta (telepatie, teleghidare).
Folosind un termen psihic, denumim aceste pretentii
ale altor oameni de a ne atrage atentia prin termenul ,leg-
turi". Clarvztorii pot vedea Iluxurile de energie care ies
din chakre si realizeaz legtura ntre noi si o alt persoan.
Nu este obligatoriu s vedem aceste legturi. Putem s ne
dm seama si s le simtim c ele exist.
Acestea leag n permanent chakrele diIeritelor per-
soane; nu exist oameni care s Iie complet liberi de ele. n
exercitiul urmtor vom nvta cum s ne amplasm si s ne
retragem legturile, care nu trebuie s ne nvluie perma-
nent, n mod inevitabil. Dac suntem prinsi de o multime de
legturi, vom Ii nevoiti s actionm mai mult cu energia
altor persoane dect cu a noastr proprie. Ar Ii ns o gre-
seal s ne plngem c suntem legati de cineva, ca niste
prizonieri, sau s credem c cel care ne-a legat ne Iace vreun
ru. n realitate, nu putem receptiona astIel de legturi de la
o alt persoan, dac nu o dorim.
Nimeni nu v poate agresa n nici un Iel din punct de
vedere psihic, dac dumneavoastr nu doriti acest lucru.
Legturile au nsemntate diIerit, depinde ce inIorma-
tie s-a transmis prin ele, si produc n chakre eIecte diIerite.
Prima chakr, centrul supravietuirii. O legtur plasat
n acest centru nseamn: ,Vreau s m ajuti s supra-
vietuiesc." Poate ascunde pericole n cazul n care cei doi
oameni nu au ajuns la un acord clar privind linia de urmat.
De exemplu, un copil plaseaz o astIel de legtur n centrul
de supravietuire al printilor sau adultilor din jurul su. Dac
avem un prieten bolnav sau rnit, pe care l ngrijim, ntre noi
67
exist o ntelegere privind Iaptul c, pentru o anumit
perioad de timp, vrem s l ajutm s supravietuiasc si se
va crea o legtur puternic pe perioada convalescentei.
Legtura pornit de la prieten este plasat n prima
noastr chakr si ne transmite inIormatia ,am nevoie de
tine". Uneori, putem avea dorinta s ndeprtm aceast le-
gtur si s revizuim natura relatiilor cu persoana respectiv.
Atentie' Nimeni nu poate s plase:e o legtur, dac noi
nu dorim s o primim.
A doua chakr, a sexualittii i a emotiilor. O legtur
plasat n a doua chakr nseamn Iie: ,Simt o atractie de
interes sexual pentru dumneavoastr", Iie: ,Acordati-mi
sprijin emotional, dati atentie emotiilor mele." Putem dori s
nlturm sau nu aceast legtur, dac nu ne Iace plcere,
sau s o pstrm. Este ns mai bine s nlturm o legtur
emotional din aceast chakr, deoarece poate priva de
energie si este nsotit adesea de vibratia ,necesittii".
Este mult mai bine s rspundem nevoilor emotionale
ale cuiva din chakr inimii, dect din cea de-a doua chakr.
A treia chakr, centrul energetic. O legtur plasat aici
nseamn: ,Am nevoie de o cantitate de energie de la dum-
neavoastr, mi este insuIicient energia mea proprie", sau:
,PreIer s lucrez cu energia dumneavoastr, dect s-mi
asum responsabilitatea energiei proprii."
Este evident c o legtur plasat n a treia chakr nu
poate dect s ne absoarb din energie, de aceea trebuie s
o nlturm. O legtur puternic n a treia chakr ne poate
crea o senzatie de tensiune sau golire n zona abdominal.
Ea poate duce la ulcer.
A patra chakr, centrul iubirii i ataamentului. O le-
gtur n a patra chakr poate nsemna: ,V iubesc", sau:
,mi place de dumneavoastr." Putem s dorim nlturarea
legturilor din a patra chakr pentru a rmne singurul om
care dispune de propria energie, dar n general aceste leg-
turi nu sunt att de apstoare ca la celelalte chakre. Cur-
68
tndu-ne chakrele, putem lsa intacte legturile existente n
aceast a patra chakr, pentru c este plcut s te simti legal
de prieteni.
A cincea chakr, centrul comunicrii. O legtur plasat
aici nseamn: ,Vreau s comunic cu dumneavoastr." O
legtur puternic n a cincea chakr ne poate provoca
dureri de gt, poate duce la mbolnvirea glandei.
A asea chakr, centrul clarvi:iunii. O legtur plasat
n a sasea chakr nseamn: ,Cineva este n permanent n
mintea noastr - se gndeste permanent la noi sau vrea s
aIle la ce ne gndim sau ce credem despre el." Aceste
legturi pot provoca dureri de cap. La Iel, deochiul duce la
scurgerea energiei din acest centru.
A aptea chakr, chakr cunoaterii i a intuitiei. O
legtur plasat aici nu este lipsit de pericol, pentru c n-
seamn: ,Vreau s conduc" sau ,Vreau s mi urmati nv-
ttura." Multi mentori care lucreaz n domeniul psihicului,
misticismului si constiintei plaseaz temporar o legtur n
aIara chakrei discipolilor, pentru a spori eIicienta nvtri i.
Chakrele mainilor, sediul energiei creatoare. Legturile
plasate aici nseamn Iie: ,F ca mine", Iie: ,F pentru
mine." Deoarece creativitatea este o Iorm de exprimare a
propriei persoane, legtura plasat n mini poate duna
modului nostru de a eIectua ceva, de la prepararea hranei si
jocul de tenis pn la scrierea unei crti.
Chakrele picioarelor. Tlpile se leag de Pmnt. O
legtur plasat n chakrele din tlpi deregleaz mpmm-
tarea noastr, determin o nltare, o nviorare sau ne poate
Iace ,s plutim n nori".
Priceperea de a identiIica legturile si de a le nltura ne
va ajuta s Iim mai puri si mai liberi si s ne dirijm corpul
dup propria dorint. Cptnd deprinderile de a identiIica
si nltura legturile, vom aIla mai multe despre acestea.
Putem descoperi legturi de la persoane cu totul surprinz,-
toare, n cele mai neasteptate puncte. Mai mult, o persoam
69
care a plasat o legtur ntr-una dintre chakrele noastre
poate s ignore natura comunicrii dintre noi.
Cum putem aIla dac cineva ne-a plasat o legtur ntr-o
chakr? Ne privim aura si chakrele. Dac sunt legturi - si
cu sigurant sunt, ntr-o msur mai mare sau mai mic - le
vom vedea. Ce este de Icut dac descoperim astIel de
legturi n chakrele proprii? Le vom nltura.
CUM SE NLTUR
LEGTURILE ENERGETICE
1. Ne asezm n pozitia psihic, nchidem ochii, ne
relaxm si ne mpmntm.
2. Facem s circule energia prin corpul nostru timp de
aproximativ un minut.
3. Ne imaginm propria aur si o puriIicm conIorm
indicatiilor anterioare.
4. Dup ce ne-am curtat aura si energia circul n mod
corespunztor, ne Iocalizm atentia asupra primei chakre,
asa cum am Icut n etapa a doua a subcapitolului: ,Deschi-
derea si nchiderea chakrelor". Privim (dac putem vedea)
sau crem imaginea primei chakre si sesizm legturile din
aceasta. Dac nu reusiti de la nceput, perseverati! Nu v
descurajati.
Dac descoperim legturi n prima chakr, ne imaginm
cum minile ptrund n aur, ajung la chakr si smulg
legturile. Legturile pot Ii mai mari sau mai mici, mai
subtiri sau mai groase, se pot extrage mai greu sau mai usor.
Nu trebuie s ne speriem. Majoritatea legturilor se desprind
Ioarte usor, Ir s rmn nici un Iel de oriIiciu n chakr.
Dac unele legturi nu se las ndeprtate, ne punem ntre-
barea (pe care o adresm legturii), cine este autorul, urm-
rim directia n care se ndreapt legtura respectiv, pn
cnd vedem, realizm imaginea optic sau simtim cine este
cel care ne-a implantat aceast legtur.
70
Poate Ii un om apropiat, un bun prieten sau chiar sotul
(sotia), poate Ii un seI sau un subordonat, poate Ii chiar cer-
setorul cruia i-am dat de dimineat o moned. Poate Ii
oricine, chiar persoane care au murit cu ani n urm. Trebuie
doar s privim cu mult atentie si s credem c omul care ne
apare pe ecranul mental este autorul legturii. In cazul n
care ne apar mai multe persoane, ne vom ocupa de distru-
gerea Iiecrei legturi separat.
Urmrim traseul legturii pn la autorul acesteia, cruia
i multumim pentru interesul artat si i explicm c nu dorim
s Iim ,legati". Dac aceast persoan doreste s pstreze
legtura cu noi, i propunem s o transIere n planul constient
Iizic, nu n planul astral. Apoi revenim la prima chakr si
extragem legtura respectiv. Ea trebuie s ias cu usurint.
Dac, orice am Iace, legtura nu poate Ii nlturat, este posibil
ca n realitate s nu dorim nlturarea ei. n acest caz putem
lsa legtura, dar s recunoastem c este optiunea noastr.
Dac vom nltura o legtur pe care de Iapt nu dorim
s o nlturm, ea revine. Sistemul de comunicare prin
aceast legtur exist deja. Prezentul exercitiu are drept
scop s ne oIere alternativa de a permite sau nu altor
persoane s ne Ioloseasc energia sau s o amestece cu a lor.
5. Cnd ne eliberm de toate legturile din prima chakr,
trecem la a doua. EIectum si aici toate operatiunile de la
punctul 4, apoi, pe rnd, repetm aceleasi operatiuni cu toate
celelalte chakre, inclusiv chakrele de la mini si de la picioare.
6. Dup ce am extras legturile din toate chakrele,
crem imaginea mental a unui suvoi de ap curat si crista-
lin care ne scald sistemul energetic, ptrunznd prin
Sahasrara (chakr din crestet), n jos pn la Muladhara
Iehakra (putem trimite acest suvoi si prin chakrele de la
mini si picioare), apoi trece prin mpmntare si se scurge
spre centrul Pmntului, unde este neutralizat.
7. Acum crem imaginea vizual a unei energii neutre,
curate si clare, de culoare aurie strlucitoare, care nvluie
ntregul nostru sistem energetic si ntregul corp.
71
8. Ne imaginm minile cum netezesc aura de la cap
pn la baza picioarelor.
9. Iesim din trans. Facem ceva care s ne conving de
realitatea corpului nostru: ne splm pe Iat, bem o ceasc
de ceai sau caIea, ori ne mbrtism cu un prieten.
Acesta este cel mai diIicil exercitiu din cele prezentate
pn acum. n restul zilei trebuie s aveti grij de voi.
NEUTRALITATEA $I NONREZISTENTA
In jurul nostru actioneaz diverse energii. Cum ne
putem mentine echilibrul psihic Ir s Iim atrasi de unele
persoane si Ir s le atragem, Ir s ne subordonm repre-
zentrilor proprii sau ale altora privind ceea ce ar Ii trebuit
s Iim, cum s ne mentinem chakrele curate, s rmnem
sntosi si s ne pstrm n echilibru totalitatea pshicului
propriu?
Trebuie s rmnem neutri si s nu ne mpotrivim, s nu
opunem rezistent Iat de nimic. Dup cum constatati, nu se
recomand s nu credeti n nimic din ce vi se spune, dup
cum nu se recomand s nu avem sentimente, gnduri sau
reactii Iizice la anumiti stimuli. Dimpotriv, dac procedm
astfel, aceasta inseamn re:istent fat de impulsurile
proprii, iar aceasta nu este o po:itie neutr. Am mentionat
c starea de comuniune cu Universul nu nseamn s vedem
lucrurile asa cum vrem s Iie. Mai degrab aceasta nseamn
s le vedem asa cum sunt n realitate, nseamn curajul de
a spune ,DA" propriilor triri, oricum ar Ii acestea.
Oamenii si vor Iixa n permanent legturile n siste-
mul nostru de chakre iar noi nu ne vom aIla mereu n starea
de meditatie n care s percepem ptrunderea acestor leg-
turi. Dac ne mpotrivim acestora sau dac toat ziua discu-
tm despre cineva si ne comparm cu Iiecare cine vaga-
bond care traverseaz strada si ne taie calea, vom cpta o
oarecare duritate psihic si vom nlta ziduri ntre noi si
72
ceilalti, ntre noi si propriile triri. Chakrele noastre sunt
blocate. Devenim tensionati si, ceea ce este mai ru, ncer-
cm s credem c vom deveni altIel de cum suntem. Asadar
rezistenta este o parte a conditiei de om. Deci vom ncepe
prin a nu opune rezistent Iaptului c ne mpotrivim.
Cnd comunicm cu cineva, i putem spune cu ce anu-
me suntem de acord si cu ce nu. Dar persoana cu care comu-
nicm este o alt prticic a Universului, deci o alt parte
din noi, care ne oIer posibilitatea s constientizm cine
suntem, permitndu-ne s avem propriile triri.
Dac opunem rezistent tririlor noastre proprii, rezult
un ciclu incomplet al vietii noastre, care se va repeta mereu,
iar si iar, n Iorme diIerite, pn cnd ne vom permite o
trire complet, iar pn cnd nu vom admite aceast trire
complet, vom actiona conIorm propriei noastre rezistente
si imagini create.
Dac nu v-au convins cele prezentate despre karm n
primul capitol, trebuie s recitim aceste paragraIe si s le
analizm dintr-un alt punct de vedere. Dup cum am mai
spus, karma este, pe lng toate celelalte, un rezultat al
propriilor reprezentri si al ciclurilor neIinalizate. Cand ne
impotrivim propriilor triri, acumulm o anumit karm,
cu care vom avea de-a face mai tar:iu. Dac ceea ce ur-
meaz s Iacem este rezistenta n Iata propriei triri si
acumularea karmei, nu mai Iaceti acest lucru. Nu opuneti
rezistent. Dar vom urmri ceea ce Iacem si vom remarca
Iaptul c noi suntem cei care actionm, procedm astIel, nu
actiunea este cea care primeaz n Iata noastr. Cu timpul
vom constata c ncetm s mai actionm n acest Iel.
Devenim exact obiectul rezistentei noastre - aceasta
este o axiom a evolutiei psihice. Cu ct mai mult rezistm
si ne opunem la ceva, cu att acordm mai mult atentie
acestui Iapt si ne narmm tot mai puternic mpotriva lui.
Pe de alt parte, atunci cnd o persoan este Iurioas pe
noi si i acceptm Iuria (1), Iuria persoanei respective trece
73
aproape instantaneu (2), nu ne vom mai Irmnta din cauza
acestei triri neplcute.
Aceasta este esenta ideilor despre iubirea Iat de aproa-
pe, ntoarcerea celuilalt obraz etc. Aceasta este legtura
dintre Univers si propria chakr a inimii.
Exist dou metode cu ajutorul crora ncercati s
ndeprtati rezistenta prin iertare.
Prima metod este o meditatie pe care am mai exersat-o:
1. Ne asezm n postura psihic, nchidem ochii, ne
puriIicm mintea si ne mpmntm.
2. Ne investigm ntregul corp Iizic ncepnd cu tlpile
picioarelor si continund spre cap. VeriIicm dac exist
vreo parte care resimte dureri, sau a ntepenit, se bucur sau
vrea s se odihneasc. Sesizm sngele care circul n
corpul nostru. Sesizm energia psihic care circul n noi si
n jurul nostru. Dac ne doare ceva, n-are dect. Dac exist
undeva o dorint Ioarte mare si puternic, o lsm s se
maniIeste. Nu ne mpotrivim, nu opunem nici o rezistent,
suntem ntru totul de acord. Lsm s doar ceea ce doare,
s-si maniIeste bucuria sau tristetea, lsm senzatiile s
dispar, dar nu ntreprindem nimic, ci doar observm.
3. Ne investigm emotiile. Ce anume simtim? Nu opu-
nem nici o rezistent, doar simtim.
4. La ce ne gndim? Si ce credem despre ceea ce
gndim? Nu ne oprim din gnduri, doar suntem de acord cu
ele. Continum s ne gndim la aceasta.
5. Unde ne aIlm? Ne aIlm n propriul trup? Suntem de
azi noapte cu persoana iubit? Coborm n strad s lum o
nghetat? Rmnem aici. Cnd ne aIlm n coltul camerei
continum s Iim n centrul propriului cap. Revenim.
6. Cnd am revenit n centrul propriului cap, iesim din
trans.
A doua metod este un exercitiu care poate Ii eIectuat
oricnd si oriunde. Presupunem c ne-am ntlnit cu un
prieten, iar acesta are o multime de probleme, cu care ne
74
copleseste; nu-1 iubeste prietena sau mama, tatl sau copilul,
cinele nu-1 ascult, masina s-a stricat, contul n banc este
epuizat, nu mai are nici un ban, papagalul s-a mbolnvit iar
salteaua de cauciuc s-a spart. Este posibil s sesizm c la
nivelul primelor dou chakxe apar anumite senzatii. Avem
de gnd s le nchidem? Le deschidem mai larg? Ce se
petrece cu a patra chakr? Inima este deschis? Sau ne este
pieptul nctusat? Care este directia legturilor?
Ne imaginm c suntem n ntregime din aer si tot ce ne
povesteste prietenul trece prin noi. Desigur, ascultm ce ne
spune si intervenim cu cte o vorb cnd ni se pare oportun.
Lsm ns toat ncrctura emotional s treac de noi si
s se neutralizeze n aerul din jur. Acum urmrim atent ce
se petrece n chakre. Vom eIectua exercitiul ori de cte ori
avem ocazia.
$OCURILE PSIHICE
Nici un om nu poate rmne permanent neutru si legat
de Pmnt. Dup cum am mai spus, cnd ne mpotrivim,
trebuie s continum s o Iacem. Nu putem ajunge ntr-un
alt loc, pn cnd nu ncetm s ne aIlm acolo unde suntem
acum.
Uneori, cnd nu suntem mpmntati, intervine cineva
si ne aplic un soc psihic. Cea mai simpl explicatie a unui
astIel de soc este perceperea Iuriei care se npusteste asupra
noastr. Traversm strada si un soIer trebuie s opreasc
exact cnd nu are cheI s o Iac. n gndul su, aprem n
chip de ticlos si socul este gata! Resimtim o slbiciune
ciudat n timp ce traversm. Am luat de pe raItul maga-
zinului ultima pung de lapte, exact cnd s-a apropiat altci-
neva s o ia. Persoana vede c lum laptele si dintr-o dat,
datorit socului, ne cuprinde teama.
Socurile psihice pot lua si Iorme plcute. Ne plimbm
prin parc si pe lng noi trece o persoan Ioarte atrgtoare
75
care-si opreste privirea asupra noastr. Soc! Tot restul zilei
ni-1 petrecem gndindu-ne ct de plcut ar Ii s Iim cu o
Iiint att de Iermectoare.
Caracteristica general a acestor socuri este Iaptul c
sunt orientate n interiorul corpului nostru. Ele ne distrag de
la momentul respectiv si ne reorienteaz trirea n interiorul
propriei minti. Socurile ne Iac s pierdem contactul cu reali-
tatea, s nu mai stim unde ne aIlm. Ele ne transIer n in-
constient, ne oblig s ne cedm ntreaga putere n Iavoarea
celui care ni le aplic. Si majoritatea acestor socuri nu sunt
deloc distractive.
Nu exist exercitii speciale reIeritoare la socurile
psihice. Cnd constatm c suntem supusi unui soc psihic,
putem consuma o cantitate oarecare de energie pentru a
eIectua actiuni simple de vindecare sau pentru a extrage
din chakr legturile care ne-au Iost implantate acolo. Dar
cel mai eIicient este s observm socul care ne este aplicat
si s nu-1 ntoarcem mpotriva celui care ni-1 aplic,
deoarece astIel nu am Iace dect s declansm un rzboi al
socurilor psihice. Pot Ii aplicate aceleasi metode si la atacul
psihic din partea altor persoane. Atacul psihic este mult mai
periculos, deoarece este mai greu de depistat. Dar socurile
sunt triri ale realittii care pot Ii controlate. Strile
provocate pot duce la mbolnvirea suprarenalelor si a
sistemului neurovegetativ. Rzboaiele psihice duc la crearea
prin imagini mentale a entittilor creaturilor, pe care
cteodat nu le mai poti controla si ncep s te domine, dac
ti-a sczut potentialul energetic. Datorit neatentiei se poate
ajunge la cabinetul de psihiatrie pe post de pacient.
CAPITOLUL IV
Citirea psihic
Putem spune c Iiecare om este un medium si se ocup
de citirea psihicului, adesea chiar Ir a-si da seama. De
Iiecare dat cnd ne ntlnim cu cineva si ne spunem n sine:
,Arat Ioarte obosit", sau ,Dup cum arat, se poate spune
c a avut o zi grea", sau ,Ce mult s-a schimbat, se poart ca
un ndrgostit", realizm o citire a inIormatiei pe care o
poart Iiecare. Ea se nregistreaz sub Iorm de culoare,
sunet, energie, alctuind starea noastr pe moment.
Cineva poate spune c nu se ntmpl nimic deosebit si c
oricine poate ghici astIel de lucruri. ntr-adevr, oricine poate
realiza asa ceva, dar este mai mult dect dac am ghici. Au Iost
obtinute inIormatii pe care nimeni nu le-a exprimat n cuvinte.
Exemplele de mai sus sunt cazuri de perceptie psihic
nedezvoltat. Aceast perceptie poate Ii dezvoltat si
Iinisat pn la nivelul intuitiei zilnice. Citirea psihicului
este o deprindere care, ca oricare alta, poate Ii consolidat
si perIectionat prin practic. n plus, vom tine seama de o
recomandare aparent paradoxal:
VIATA NOASTR DE MEDIUM
Dac ntelegem aceast exprimare neobisnuit, ne vom
putea interpreta viata ca pe a unui medium. Cnd ne nastem,
77
se spune c tocmai ne-am ntrupat. Totul este nou, suntem
deschisi pentru lume, toate impresiile noastre sunt relativ
pure si nu sunt mpovrate de amintiri, triri si diIerite
opinii. Suntem constienti si nutrim interes. Cu alte cuvinte,
Iiecare dintre noi este un medium.
Dup cum putem aIla ntrebndu-i pe copii, multi dintre
ei vd aureole de diIerite culori care-i nconjoar pe oameni,
n desenele lor, ei reprezint aceste aureole colorate. Multi
copii au n permanent nsotitori Iermecati, cu care stau de
vorb si se joac. Mai mult, copiii care sunt Ioarte buni
observatori, dar, n acelasi timp, sunt extrem de lipsiti de
tact, exprim cu glas tare Iat de toat lumea ceea ce vedem
cu totii, dar considerm c nu este potrivit s spunem. Pe
msur ce copiii cresc, printii i nvat s se ,adapteze"
mediului. Chiar dac a ,vzut" aureola nnegrit sau cu
limbi de Ioc si scntei a unei persoane apropiate, care se
schimba brusc n diIerite Iorme deasupra capului expulznd
din ea, si zice cu glas tare c mtusa lui este ca o viper sau
c seamn cu un monstru (realiznd de Iapt perceperea
inIormatiei din gndului ei), printii l nvat cu tact c nu
este adevrat, c mtusa lui a Iost si este o doamn.
Dac stm de vorb cu unele persoane sau le observm,
n timpul citirii psihicului vom aIla c n copilrie multi au
Iost speriati de adulti care le-au explicat cu insistent care
este realitatea. Pe cnd erau copii, ei erau suprati c toti cei
mari resping viziunea lor asupra lumii, dar treptat au nceput
s o resping si ei, pentru c adultul detinea suprematia evi-
dent n cunoasterea practic a lumii nconjurtoare si spu-
nea copiilor ce este real si ce nu. AstIel, majoritatea ado-
lescentilor, la atingerea acestui prag, Iie nceteaz s mai
cread n realitatea din copilrie, Iie nvat s tac. Pentru
multi dintre cei care au ncetat, cu timpul, s cread n
propriile perceptii problema devine mai simpl.
Ei nu se mai gndesc la aceasta pn nu se petrece ceva
care s-i socheze. De pild, unele persoane ptrund din nou
78
n lumea psihicului dup o trire dramatic neasteptat, cum
ar Ii contactul cu persoana iubit disprut recent sau
prevederea unui eveniment viitor.
Persoanele care preIer s pstreze pentru ele propriile
perceptii Iizice pot avea triri ntmpltoare pe toat durata
vietii, Ir s povesteasc nimnui nimic, din teama de a
prea ridicoli sau de a Ii considerati nebuni. Poate c ntr-o
discutie cu un prieten, printre alte lucruri mrunte, vor men-
tiona cu calm ,am simtit c m vei suna astzi", dar nicio-
dat nu vor putea povesti despre visele lor ciudate sau vocile
pe care le aud. Multi se tem ntr-adevr s nu Iie nebuni, de
aceea si ascund ct mai bine nelinistea si ndoielile.
Cei care nu-si reprim niciodat tririle deosebite, nu
ascund ceea ce aud, pot Ii cu adevrat persoane cu preo-
cupri de medium sau spiritisti, sau si pot Iolosi observatiile
si tririle ntr-o alt directie, cu orientare creativ, artistic.
Altii pot s nnebuneasc si s ajung n clinicile de
psihiatrie. Uneori, astIel de oameni sunt considerati deze-
chilibrati si excentrici. Adesea, cand timp de multi ani omul
este nevoit s lupte impotriva propriilor sale triri, el poate
fi expus unor serioase dereglri psihice. Devine paranoic si
simte c toti l urmresc si i resping tririle; sau poate deveni
schizoIrenic, o jumtate a sa exprimnd o puternic perceptie
psihic si emotii intense, iar cealalt jumtate Iiind normal;
poate deveni catatonic, nchizndu-se n sine si preIernd s
triasc exclusiv n universul psihic al mintii sale, nu n
mijlocul conIruntrilor de opinii si judecti ale celorlalti.
Prezentm aici cteva exemple comune. Desigur nu
toate bolile mentale sunt rezultatul reprimrii capacittilor
psihice. Dar de Ioarte multe ori mpiedicarea maniIestrii
acestora duce la reprimarea unor emotii cum ar Ii Iuria sau
tema de pedeaps. Aceste emotii neexprimate pot provoca
boli Iizice sau mentale. Nebunia poate Ii actiunea, modul
acestei persoane de a se maniIesta ntr-o lume care-1 separ
de realitate si de ceilalti, totodat este modul prin care
79
persoana respectiv evit rspunderea Iaptelor sale. Poate
nu stie cum s-o Iac sau are nevoie, prin constructia Iiintei
sau prin educatie, de cineva care s-o ghideze. Interiorizarea
nu aduce nimic bun n acest caz si ar trebui cutat iesirea
din impas prin simpla rug ctre Dumnezeu de a da lumina,
ratiunea si calea vietii.
Dar s revenim la problemele noastre. Poate ne este
absolut strin ideea de adeveni medium si citim aceast
carte doar pentru a gsi ceva ce-am mai putea nvta. Sau
poate c am considerat dintotdeauna c avem ceva deosebit,
poate chiar supranatural, si nu stim cum s procedm. Sau
cunoastem aceste Ienomene, le simtim, le percepem realita-
tea, dar am vrea s le dirijm, s nvtm s le Iolosim ct
mai bine. Ar Ii un mare pcat dac dintr-o stare de soc prin
necontrolul asupra gndurilor ati ajunge la psihiatrie.
TABLOURI $I IMAGINI IRATIONALE
n timpul desciIrrii inIormatiilor psihice putem
,vedea" o multime de lucruri, ca si n timpul vindecrii,
unde principalele surse de inIormatii vor Ii aura si chakrele.
Acestea pot ajunge la noi si sub Iorma unor chipuri sau
imagini mentale, pe care le vom analiza n prezenta lucrare.
In timpul citirii psihicului pacientului putem vedea
realmente adevrate tablouri. Ele pot aprea n prim-plan pe
ecranul nostru mental sau pot avea aspectul unor miniaturi.
Aceste tablouri provin din universul nostru subiectiv.
$TERGEREA INFORMATIILOR NEGATIVE
DIN AUR
1. Ne mpmntm si intrm n trans.
2. Alegem din propria experient o stare n care nu ne-a
plcut s ne aIlm si struim s ne maniIestm lipsa de
80
sensibilitate, indiIerenta. Poate Ii o situatie n care am trit
groaza sau altceva de acest gen.
3. Ne concentrm asupra imaginii create, apoi o Iacem
s se estompeze lent. Pe msur ce ea dispare, lsm s apar
chipurile altor persoane. Acestia sunt creatorii initiali ai
viziunii anterioare. Putem vedea un singur chip sau mai
multe. Facem s se estompeze aceste chipuri unul dup altul,
imaginndu-ne c le expediem posesorilor lor. Dac, privind
aceste chipuri, simtim Iurie, revolt, durere etc., revenim
pentru a retri aceste sentimente. Le vom comunica mental
acestora tot ce simtim nevoia s le spunem. Dac simtim
satisIactie n urma celor spuse, la estomparea imaginii
acordm iertare acestor persoane. Dac nu dorim s le
iertm, nseamn c n-a sosit nc momentul, dar prin iertare
se Iace o stergere automat a sursei de soc psihic si are loc
schimbarea radical a aurei n alte culori. Cnd suntem
pregtiti s i iertm, ne vom ierta mai usor propriile noastre
probleme si astIel ne vom apropia de renuntarea la toate
acestea. S nu uitm c nu trebuie s ne grbim. Dac dorim
s savurm un timp oarecare Iuria, suprarea sau tristetea pe
care le simtim, nu trebuie s ne reIuzm aceast plcere.
4. Crem o imagine a propriei noastre persoane si ne str-
duim s ndrgim aceast imagine. Apoi o Iacem s dispar.
5. Chemm n imagine Soarele mare si auriu al energiei,
pe care l lsm s ne umple n totalitate corpul si aura.
6. Iesim din trans.
CITIREA AUREI
Expresia ,citirea aurei" creeaz o impresia a ceva tehnic
si Ioarte complicat. nainte de a trece la acest exercitiu, trebuie
s Iacem o relaxare complet, strduindu-ne s vedem aura.
1. Crem un trandaIir care l reprezint pe pacientul
nostru. n acelasi timp ne imaginm c trandaIirul acesta are
un nimb. Nimbul reprezint aura individului, tot asa cum
81
trandaIirul reprezint individul. ncepem cu observarea unei
singure culori care irizeaz n jurul petalelor. Dac nu putem
vedea culoarea, ne imaginm c nimbul arat ca si cum am
vedea-o. Facem s dispar trandaIirul.
2. Repetm exercitiul de patru ori, adugnd de Iiecare
dat cte o culoare pn ajungem la un total de cinci culori.
3. Iesim din trans.
Urmtorul complex de exercitii reprezint o etap mai
avansat. Aceasta ne va ajuta s Iolosim citirea aurei n
scopuri curative.
1. Ne mpmntm si intrm n trans.
2. Realizm imaginea pacientului. Cu o pensul ima-
ginar cu vopsea neagr ntunecm tabloul realizat, pn
cnd obtinem doar silueta pacientului. Lsm lumina inte-
rioar mental s umple spatiul din jurul siluetei, mai nti
sub Iorma unui nimb alb. Observm unde este nimbul mai
mare si mai dens, n ce puncte este mai subtire sau care sunt
zonele corpului n care dispare. Toate aceste imagini aprute
sunt legate de clarviziune.
3. Lsm nimbul alb s capete diIerite culori. Acestea
sunt culorile aurei pacientului nostru. Dac vedem o singur
culoare este minunat. Dac vedem chiar zece culori este
Ioarte bine. Cel mai adesea vom vedea dou sau trei culori,
iar cnd vom cpta deprinderea de a distinge culorile, vom
putea analiza aura mult mai bine. Pentru nceput vom ncerca
s ne oprim doar culorile pe care le vedem sau sesizm.
Unde sunt acestea asezate n jurul corpului'? Trebuie s tinem
minte c semniIicatia culorilor poate Ii conIirmat numai de
propria noastr experient, de aceea ne vom urma intuitia.
4. Lsm imaginea s se estompeze. Alegem acum alt
persoan si repetm procesul. Analizm cu atentie diIe-
rentele dintre cele dou aure, apoi le lsm s dispar.
5. Iesim din trans si ne readucem corpul n realitate. Este
necesar s o Iacem, cnd tocmai am eIectuat o activitate
psihic deosebit de complex.
82
La exercitiile acestea este nevoie de o cantitate mai
mare de energie psihic, care vine prin relaxarea perIect a
mintii. Rezultatele vor veni singure la un moment dat si v
veti bucura nespus cnd veti reusi s Iaceti acest lucru Ir
prea mult eIort.
CITIREA AUREI CU OCHII DESCHI$I
Clarviziunea sau vederea psihic, de care tocmai ne-am
Iolosit, se realizeaz Ir participarea simtului Iizic al v-
zului. Aceasta se realizeaz prin intermediul vederii psihice.
Unele persoane vd aura si cu ochii deschisi, n stare de
relaxare. Aura apare ca un nimb auriu vlurit, uneori este
colorat n culori deschise, alteori seamn cu niste Ioto-
graIii. Culoarea sau culorile dominante sunt plasate n
centrul aurei, iar scnteile sau exploziile de energie de alte
culori se mprstie n spatiul din jur sau se deplaseaz
mprejurul culorii de baz.
Nu este nimic neobisnuit c unele persoane pot vedea
aura cu ajutorul vzului obisnuit si nu prin clarviziune. De
Iapt cu ajutorul vzului normal putem vedea mult mai multe
detalii mrunte dect cu ajutorul vzului psihic. Citirea aurei
cu ochii deschisi este Ioarte interesant, iar procesul n sine
pare mai putin Iantastic, mai real. Dar totul se creeaz pe un
ecran n centrul dintre sprncene si oricum vederea normal
nu particip la desciIrare, ochii stnd ntr-o pozitie de parc
n-ai avea nevoie de ei. Totul se petrece n spatiul de vid aIlat
n aceast regiune a Iruntii, indiIerent de distanta de la
pacient la vindectorul medium. Prin crearea imaginilor si
desciIrarea inIormatiilor venite are loc stergerea acestora
din cmpul energetic al persoanei-pacient si reechilibrarea
energiilor lui mentale. Putem aIirma c are loc procesul de
vindecare. Avem nevoie de cineva cu care s colaborm n
astIel de cazuri, ca s vedem rezultatul Iinal si s ne con-
vingem c am procedat corect.
83
1. Ne alegem o persoan care s ne ajute n eIectuarea
acestui exercitiu. Rugm persoana s se aseze sau s stea n
picioare cu spatele la un perete alb. Peretele poate Ii si de o
alt culoare, dar neaprat deschis.
2. Ne mpmntm. Pentru a vedea aura nu este necesar
s intrm n trans, ci doar s Iim relaxati. Ne ndeprtm de
asistentul nostru la o distant de circa sase metri si ne con-
centrm atentia asupra unui punct n spatiu aIlat la o distant
de un metru Iat de corpul acestuia. Punctul ales nu se va gsi
pe perete sau pe chipul asistentului, ci ntr-un punct oarecare
n spatiul pn la el. Dup un timp oarecare vom ncepe s
vedem aura asistentului. Unele persoane vd aura cu vederea
periIeric, desi asistentii au impresia c i priviti tint.
3. Putem exersa vizualizarea aurei Ir a mai mprtsi
aceasta respectivelor persoane. Dar este Ioarte bine s Iim
prudenti. Este Ioarte neplcut cnd cineva priveste tint n
crestetul cuiva sau n gol, chiar deasupra umrului. n timpul
acestor exercitii putem ajunge la concluzia c vizualizm
aura nu numai pe Iondul peretului alb, ci si pe Iundalul unor
culori nchise. Puteti ncepe prin a vedea aura Ilorilor,
Iructelor, obiectelor. Relaxati, priviti n gol obiectul care
intereseaz neaprat. Veti rmne uimiti de rezultate. Nu
trebuie s mijiti ochii sau s-i mriti, ei nu particip la
viziuni, particip glanda pineal.
CUM SE CITESC CHAKRELE
Citirea chakrelor este n Iond acelasi lucru cu citirea aurei,
dar nu vom trece la acest exercitiu pn nu ne vom nsusi n
ntregime citirea aurei, deoarece, n cazul chakrelor, exercitiul
are durat mai mare si necesit o mai mare ncordare.
1. Ne mpmntm si intrm n trans.
2. Realizm silueta asistentului pe ecranul nostru mental.
3. Ne concentrm atentia asupra punctului din aur care
reprezint prima chakr. Realizm imaginea vizual a unui
84
disc n aceast zon si urmrim dac discul este nchis sau
deschis si l umplem cu galben-portocaliu-rosu-maro, n
ordinea descris; s nu uitm c acum citim o hart. Aceasta
este prima chakr legat de supravietuire. Dac este larg
deschis, dac este colorat n culori ntunecate sau mohorte,
pacientul are probleme, legate de supravietuire sau de o
patologie a organelor care tin de centrul energetic respectiv.
Dac aceast chakr este nchis, persoana nu are n
acest moment probleme de supravietuire. Dac chakr este
colorat n verde (culoarea cresterii), cel n cauz poate gsi
noi ci care l vor ajuta s supravietuiasc. Dac chakr este
colorat n rosu (culoarea simturilor si sentimentelor) capa-
citatea de supravietuire depinde de ncrctura emotional.
4. Trecem de la o chakr la alta, citindu-le n acest Iel
pe rnd, att cele sapte chakre principale, ct si chakrele
minilor si picioarelor. Este Ioarte important s ne con-
centrm asupra Iiecrei chakre n parte, s nu ncercm s le
analizm pe toate la un loc.
5. Dup ce am studiat cu mult atentie Iiecare chakr,
aruncm o privire asupra ntregului ansamblu de chakre. Ne
imaginm c le privim mai de la distant, pentru a le vedea pe
toate. Comparm dimensiunile si Iorma diversilor centrii ener-
getici. Care este cel mai mare? Care este cel mai intens colorat?
6. Facem s dispar imaginea si iesim din trans.
n acelasi Iel, vom examina chakrele aceleiasi persoane si
a doua zi, apoi din nou peste o sptmn. Vedem dac au in-
tervenit ceva schimbri. Pot interveni schimbri dac l veti
umple cu o alt Iorm de energie vital, dar pot rmne nemo-
diIicate dac persoana este la Iel de complexat de grijile sale.
DETERMINAREA POZITIEI DURERII
N AUR $I N CORP
Exercitiul urmtor are o mare nsemntate practic n
munca de vindector. El ne va oIeri inIormatii suplimentare
85
Iat de cele obtinute prin studierea aurei si chakrelor. La
nceput vom exersa independent, ca n exercitiul precedent
de citire a aurei si chakrelor.
1. Ne mpmntm si intrm n trans.
2. Pe ecranul mental obtinem imaginea (silueta) persoa-
nei pe care o studiem.
3. Ne autosugestionm c pe imaginea obtinut, n
punctul n care prietenul nostru acuz dureri Iizice, trebuie
s apar o pat rosie care s marcheze zona aIectat. Urm-
rim cu atentie n ce raport se aIl pata sau petele din aur.
Dup ce studiem amnuntit imaginea o Iacem s dispar.
4. Readucem imaginea prietenului. Ne sugestionm c
petele rosii apar n zonele n care acesta are dureri. Com-
parm aceast imagine cu prima. Estompm imaginea.
5. Repetm exercitiul alegnd mereu alti prieteni. La
ncheiere estompm imaginile si iesim din trans.
Cnd vom trece la vindecarea pacientului, nainte de a
ncepe procedurile, vom eIectua acest exercitiu. Putem s-i
spunem sau nu ceea ce vedem. El poate veni s ne caute, pln-
gndu-se: ,Am o durere groaznic de cap. Vindec-m mai
repede!" EIectund exercitiul, putem vedea o pat rosie
deasupra sau n jurul capului su. Dar putem vedea o pat rosie
si mai mare si mai intens n cu totul alt loc, la baza coloanei
vertebrale, n zona ombilical, la genunchi, oriunde. Trebuie
s dm atentie celor ce vedem chiar dac ne deruteaz.
Adesea, durerea se maniIest n cu totul alt zon a
corpului dect aceea n care este localizat sursa maladiei.
Cnd trecem la vindecare, vom acorda atentie deosebit
zonelor n care am descoperit petele rosii. Ele trebuie
nlturate.
AUTOAPRAREA
Pentru a ne dezvolta deprinderile putem realiza citirea
psihicului anumitor persoane, cu acordul acestora, nso-
86
tind-o de procedeul de vindecare, dac ni se pare potrivit si
nu este diIicil de realizat.
Trebuie s ne bazm pe intuitia noastr. Dup ce ne
vom nsusi suIicient citirea aurei si a chakrelor, vom trece
desigur la citiri mai complexe. Desvrsindu-ne practica
citirii psihicului, vom constata c putem rspunde singuri la
toate ntrebrile pe care si le pun ceilalti oameni, doar Ior-
mulnd aceste ntrebri.
Cnd ne pregtim s citim psihicul unui prieten sau al
unui pacient, relum procedurile pe care le eIectum n
cazul vindecrii. Ne asezm Iat n Iat cu pacientul si
realizm mpmntarea pentru amndoi. Desigur, nainte
de a ncepe ne vom goli mintea de orice alte gnduri, pentru
a nu ne ncurca. Trecem apoi la citirea aurei si a chakrelor,
eIectund toate procedurile necesare.
Citirea nemijlocit a psihicului este mult mai intere-
sant dect observarea de la distant, dar este mult mai diIi-
cil. Omul al crui psihic l citim poate Ii speriat, emotionat
sau Ioarte curios. Ca urmare, el poate ptrunde n mintea
noastr si ne va ataca prin atentia, gndurile, ideile, emotiile
sale si prin tot ce se petrece cu el. Desi poate avea cele mai
bune intentii, atacurile sale psihice ne pot Iace s ne pierdem
mpmntarea.
Realizm imaginea vizual a unui trandaIir care si
strnge petalele, transIormndu-se ntr-un boboc de Iloare,
dar n loc de a-1 plasa pe ecranul nostru mental, l aducem
chiar n Iata Iruntii. Ne sugestionm c acest trandaIir va Ii
magnetul care atrage si absoarbe toate legturile care
pornesc de la subiectul pe care-1 citim, nainte ca acestea s
ptrund n chakrele noastre si s ne absoarb energia. Ne
vom sugestiona c trandaIirul rmne n acest loc si i veri-
Iicm prezenta de Iiecare dat, nainte de a ncepe o nou
citire. Dac simtim o stare de neliniste subit n timpul
citirii, poate Ii nevoie s crem un nou trandaIir. La termina-
rea citirii Iacem s dispar trandaIirul.
87
Folosirea trandaIirului pentru protectia psihicului nu se
limiteaz la procesul citirii. El este de nepretuit n viata
cotidian. De Iiecare dat cnd cineva ne va ataca, cnd ne
vom contrazice cu cineva sau vom intra ntr-un ,rzboi"
psihic, vom ncerca s ne imaginm trandaIirul pentru a
realiza o detensionare.
Acest procedeu poate Ii util n mentinerea echilibrului
interior. El poate Iace s nu mai avem nevoie de protectie
psihic. Dac nu ne mpotrivim la tot ce ne agreseaz n
procesul citirii psihicului sau n aIara acestuia, constatm c
EUL nostru nu exist si nu ne mai atac nimeni. Cu ct vom
permite mai mult s Iim agresati de tot ce ne deranjeaz si
ne creeaz o barier psihic, cu att mai mult citirea noastr
nu va avea nici un rezultat si ne vom pierde legturile. Nu
trebuie s respingem ceea ce simtim, dar aceasta nu ne va
ajuta n perceperea n propriul nostru spatiu psihic a ceea ce
simt ceilalti oameni.
COMUNICAREA
In procesul oricrei activitti psihice este Ioarte impor-
tant s discutm mental despre ceea ce vedem, ca si cum am
avea pe cineva alturi. Cu alte cuvinte, trebuie s gsim un
mod de a transmite acele senzatii puternice pe care le
percepem, pentru a nu se acumula n interiorul nostru si a nu
ne bloca a cincea chakr. n timpul citirii, putem desciIra
viziuni sau imagini despre care n-am dori s-i vorbim per-
soanei de Iat. Este posibil s nu Iim prea siguri de inIor-
matiile primite, sau s simtim c subiectul s-ar putea supra,
sau si-ar bloca n continuare centrii pentru desciIrarea
cauzei simptomelor aprute.
Trebuie s ne eliberm de cele percepute, indiIerent
dac vom comunica subiectului datele citirii psihice, sau le
putem transmite ntr-o Iorm care s ne elibereze de ten-
siune. Este posibil s asteptm plecarea pacientului si s
88
prezentm toate datele n Iata oglinzii, vorbind cu propria
persoan sau deasupra unui pahar cu ap, care ar prelua
inIormatiile, apoi s aruncm apa. Dac dorim, ne putem lua
notite. Dac simtim c ne este mai usor s transmitem
inIormatiile si s ne exprimm prin pictur, dans sau ntr-un
alt mod, Ir a recurge la cuvinte, trebuie s procedm n
acest Iel. Orice Iorm de activitate este bun pentru a gsi
o iesire si a ne elibera de imaginile pe care le-am vzut.
Unii vindectori transmit inIormatiile cele mai serioase
unei terte persoane sau unui obiect (capac, zid, lac). De cele
mai multe ori aceast transmitere este eIicient.
De aceea nu sustinem c nu trebuie s comunicm
nimic din cele aIlate, ci doar c, atunci cnd comunicm
altei persoane, care nu cunoaste pacientul, cele aIlate n
timpul citirii psihicului, nu trebuie s ntoarcem cele aIlate
mpotriva acestuia. Vom proceda n asa Iel nct ncrctura
emotional a inIormatiilor obtinute s nu duneze nici
pacientului, nici nou, reusind astIel eliminarea lor din
cmpul nostru psihic.
Cnd comunicm pacientului inIormatiile obtinute prin
citire, dac ne-am hotrt s o Iacem, s Iim Ioarte grijulii.
De pild, am aIlat ceva secret, dar ne este team c pacientul
se va supra auzind inIormatiile. Va trebui s-1 abordm n
Ielul urmtor: ,Vd c v puteti mbolnvi. Acordati prea
mult atentie unor probleme nedemne de atentia dum-
neavoastr. Pn nu veti nIrunta adevrul si nu veti gsi
ceva care s v distrag atentia de la toate acestea, nu v voi
putea ajuta s v vindecati."
Nu ne-am expus consideratiile privind starea psihic a
pacientului, dar am atins punctul sensibil si pacientul ne
poate contrazice cu ardoare. Dac vom spune adevrul exact
asa cum l vedem, ne putem provoca un soc energetic (pe
care l-am denumit anterior ,soc psihic"). De aceea, n
primul rnd vom crea trandaIirul protector. n al doilea rnd
nu vom uita c nici un soc psihic nu ne poate aIecta n vreun
89
Iel, dac nu dorim s-1 percepem. Si n Iine, dac ne
mpotrivim Iuriei pacientului (prietenului), aceasta va trece
prin noi Ir s ne aIecteze.
MBINAREA IMAGINILOR
n acest capitol revenim la unul dintre cele mai impor-
tante aspecte ale activittii psihice: la priceperea de a r-
mne neutri, de a nu ne implica n emotiile persoanei creia
i citim psihicul sau pe care o tratm.
Pentru noi, ca si pentru pacient, va Ii mult mai usor
dac i vom solicita s nu mediteze si s nu intre n trans
mpreun cu noi. Oamenii cred adesea c ne-ar putea usura
munca dac ar medita mpreun cu noi. Dar nu este asa. Mai
nti oamenii mediteaz n mod diIerit si, aIlndu-se n alte
sIere, le va Ii greu s umreasc cu atentie cuvintele noastre.
Este necesar doar ca ei s Iie prezenti.
Cnd intrm n trans este si mai important s rmnem
la nivelul energetic propriu. Dac prietenul sau pacientul
mediteaz mpreun cu noi, el poate s ne nsoteasc Ioarte
natural, Ir s-si dea seama, chiar de la intrarea n trans.
AstIel, poate Ii nclcat unul dintre principiile de baz ale
intrrii n trans, care const n ridicarea obligatorie a
nivelului energetic propriu la un nivel suIicient de nalt,
care s-1 depseasc mult pe cel al pacientului, pentru a ne
asigura de impartialitatea emotional si detasarea necesare
n timpul citirii sau vindecrii.
Dac si noi si pacientul ne aIlm la acelasi nivel ener-
getic, putem mbina tablourile obtinute cu cele ale pacien-
tului, ceea ce nseamn c tririle pacientului pe care-1
observm se mbin cu tririle noastre analoage. Propriile
noastre amintiri se pot constitui la rndul lor n senzatii
puternice, care produc conIuzie n mintea noastr si haos n
citirea psihicului. De obicei aceasta constituie cauza sen-
90
zatiei c nu putem vedea subiectul citirii n timpul acestei
operatiuni.
Iat un exemplu simplu de mbinare a tablourilor:
ncepem procedura cu succes, citim n conditii optime aura
pacientului si, deodat, vedem o pat de culoare rosu nchis.
Ii comunicm pacientului c aceast pat n aur este un
semn de Iurie si, dup ce i-am spus-o, devenim nervosi, ne
simtim jenati. Dac am avea mai mult experient n
clarviziune, am putea vedea imaginea real sau tablourile
proiectate n aura pacientului. Sau am putea s le sesizm.
Sau, mai degrab, am ntelege pur si simplu de ce dintr-o
dat nu ne simtim bine.
Se poate ntmpla ca pe la vrsta de cinci ani pacientul
nostru s Ii mncat o btaie zdravn de la mam si s nu Ii
putut niciodat s-i ierte aceasta. Poate c si mama ne-a tras
cteva palme pe la cinci ani, lucru care ne Irmnt si acum.
Dac nu suntem neutri si nivelul nostru energetic nu se ridic
deasupra celui al pacientului, tablourile ncep s se ntrep-
trund si ne simtim debusolati. Amintirea noastr despre tr-
irile proprii se amestec cu amintirile analoage ale pacientului
si ne concentrm exclusiv asupra acestui eveniment neplcut,
chiar dac nu suntem constienti de aceasta.
Nu trebuie s disperm. Oricine si poate combina
tablourile imaginare cu ale noastre, dar nu este deloc greu s
scpm de aceasta. n primul rnd i vom spune pacientului
s ne scuze o clip pentru a pune la punct starea de trans
sau a ne calma cea de-a saptea chakr. Revenim n propria
minte, ne mpmntm iar si ne ridicm nivelul energetic,
circulnd prin corpul nostru o cantitate mai mare de energie
dect a pacientului. AstIel vom putea observa mbinarea
tablourilor Ir a le simti. Apoi l mpmntm din nou pe
pacient.
Dac avem idee ce reprezint tabloul nostru care parti-
cip la combinatie, l aducem pe ecranul noastru mental si
l Iacem s dispar. Acesta poate reprezenta orice: se poate
91
s Ii avut amndoi n adolescent cosuri pe fa( care ne
Iceau s suIerim, am Ii putut avea prieteni gelosi, ru de
nltime etc. Se pot mbina de asemenea unele tablouri pozi-
tive, desi acestora li se acord mai putin atentie si creeaz
mai putine greutti la citire.
Dac nu putem vedea clar tabloul, ne asezm n spatele
pacientului si lsm s ne umple mintea orice reprezentare
imaginar. Dac ncepem pe neasteptate s percepem ceva,
Iacem s dispar reprezentarea imaginar. Dac nu perce-
pem nimic, Iacem s dispar totul. Dac aceast disparitie
nu ajut, ne imaginm c senzatiile noastre neplcute Ior-
meaz o pictur mare de energie de orice culoare dorim. O
plasm pe ecranul nostru mental si o Iacem s dispar. Apoi
nchidem pe jumtate cea de-a doua chakr. Aceasta ne va
separa de pacient.
Apoi ne gndim la cinci puncte care ne deosebesc de
pacient: are prul castaniu, spre deosebire de noi, este nv-
ttoare - ceea ce noi nu suntem, i plac trandaIirii - nou nu,
are 27 de ani - noi avem alt vrst, crede c procedurile
psihice sunt vrjitorii - noi nu. Metoda este Ioarte simpl, dar
i vom aprecia calittile cnd o vom aplica. Nu suntem una
cu pacientul. Suntem persoane diIerite. Privind la problemele
si distractiile pacientului, trebuie s ne spunem: ,Acestea nu
sunt problemele mele, dar doresc s decodiIic cauzele care
provoac suIerinta."
Durerea de cap care poate aprea ca urmare a supra-
punerii tablourilor poate Ii important pentru noi. Ea ne
indic zonele n care s-a acumulat sau este blocat energia
si ne poate ajuta s clariIicm situatia, obligndu-ne s
constientizm cauza.
Cnd simtim c ceva nu este n regul, n timpul citirii,
procedm astIel:
1. Facem mpmntarea, att a pacientului, ct si a
noastr.
92
2. Ridicm nivelul energetic propriu Iat de cel al pa-
cientului.
3. Facem s dispar orice imagine, oricare ar Ii.
4. Crem un trandaIir.
5. nchidem a doua chakr.
6. Ne gndim la cinci puncte care ne deosebesc de
pacient.
Vindectorii nceptori sunt nelinistiti de volumul mare
de inIormatii despre chakre, legturi, spirite-mentor, aur,
simboluri ale vietilor anterioare. Uneori vindectorul
nceptor nu este sigur de ceea ce vede. Putem evita aceste
probleme dac decidem de la nceput ce anume dorim s
vedem: aura, chakrele, legturile etc. Ne concentrm asupra
alegerii noastre, acordndu-i toat atentia. Dup ce studiem
cum se cuvine zona aleas, putem trece mai departe.
PERFECTIONAREA CITIRII PSIHICE
Nu putem vindeca un om mpotriva propriei sale vointe.
La Iel, nu-1 putem privi mpotriva vointei sale. Lucrnd, ne
putem da seama c inIormatiile au Iost blocate. Nu putem
obtine nici un Iel de date, desi recurgem la toate procedeele
tehnice cunoscute de izolare, de neutralizare. Citirea nu se
poate Iace, pn n momentul n care pacientul nu doreste
aceasta. De cele mai multe ori, cu toat jena, pacientul
rspunde ,DA".
Trebuie s subliniem c n toate domeniile psihice n
care suntem implicati alturi de o alt persoan, insistentele
nu ne vor ajuta. Trebuie s ne nstiintm prietenii c dorim
s Iacem putin practic, s ncercm procedeele psihice pe
care le-am aIlat din prezenta lucrare. Ideal ar Ii ca ei s ne
vin n ntmpinare.
Dar trebuie s-i rugm s Iie de acord ntr-un mod
Ioarte politicos, astIel nct s poat reIuza dac nu vor s
ne sprijine. Lumea psihicului este de temut pentru multi oa-
93
meni, unii dintre ei sunt speriati de posibilitatea ptrunderii
acestei lumi. La nceputul activittii veti avea multe sur-
prize: prietenii pe care-i considerati ca avnd conceptii
liberale si IilozoIice se dovedesc cei mai speriati sau devin
criticii cei mai severi. Dimpotriv, persoane care nu se mai
interesaser niciodat de Ienomenele extrasenzoriale, de
meditatie etc. se dovedesc deschise la nou. Cu trecerea tim-
pului i vom putea identiIica de la nceput pe cei speriati de
aceste Ienomene. S ne amintim cum ne-am simtit n
aceast lume necunoscut cu ctiva ani n urm!
Trebuie s Iim atenti n a comunica pacientului doar
acele inIormatii care l pot ajuta.
Citirea psihic este mult mai mult dect slujirea celor-
lalti, este slujirea propriului EU.
Chiar dac pare paradoxal, trebuie s subliniem aspec-
tul cel mai important al citirii. Cu ct citim sau trim mai
mult, cu att ne este mai clar c suntem asemntori oricrui
om, care are aceleasi probleme ca noi.
CAPITOLUL V
Etape avansate de vindecare PSI
Exercitiile prezentate n acest capitol au un grad de diIi-
cultate mai ridicat. Este bine s nu ne grbim si s nu avan-
sm la exercitiul urmtor dac nu stpnim bine tehnica.
Unele dintre exercitiile prezentate n acest capitol ne vor
prea mult mai simple dect cele din capitolele anterioare.
Dar nu trebuie s precupetim timpul necesar eIecturii
exercitiilor si nici s comparm progresul nregistrat de noi
cu cel nregistrat de altii, sau cu ceea ce, dup impresia
noastr, am Ii putut realiza. Fiecare om este o individualitate
si merge pe propriul su drum.
PURIFICAREA CHAKRELOR
PuriIicarea chakrelor este extrem de important, att n
vindecarea altora, ct si n autovindecare. Iat o metod
pentru puriIicarea propriilor chakre.
1. Ne mpmntm si intrm n trans.
2. Ne instalm n cea de-a treia chakr. Ne imaginm
cum energia excitant care s-a acumulat aici se transIer n
cea de-a doua chakr, se acumuleaz aici, urmnd a Ii transIe-
rat n prima chakr. Repetm acest proces. nlturm prin
tija de mpmntare tot ceea ce avem acumulat n aceste
95
chakre. n timpul acestui exercitiu nu trebuie s cercetm ce
anume nlturm, desi, desigur, o putem Iace.
3. Ne instalm n a patra chakr. Acum procedm n
sens invers. TransIerm ntreaga cantitate de deseuri psihice
din a patra chakr n a cincea, apoi n a sasea si a saptea
chakr, iar prin aceasta le evacum n exterior. Ne ima-
ginm c totul a Iost nlturat din aura noastr si se dizolv
n energia neutr.
4. Ne ntoarcem n prima chakr. Umplem acest centru
cu energie de culoare portocalie si ne imaginm c aceasta
circul prin Iiecare chakr. Am evacuat tot ce era strin. De
Iiecare dat, evacund tot ce nu ne era necesar, spatiul
eliberat se umple cu energie pur. Natura nu suport vidul,
att n spatiul Iizic, ct si n cel psihic; dac vom lsa spatiu|
neocupat, nu trebuie s mai mentionm ce se poate acumula
n el.
5. Repetm etapa a patra pentru a doua si a treia chakr.
Apoi nchidem Iiecare dintre chakrele inIerioare, astIel nct
s ne Iie comod.
6. Umplem cele patru chakre superioare, una dup alta,
cu energie portocalie. Culoarea portocalie este totdeauna o
culoare eIicient, dar dac preIerm s Iolosim alta, vom
proceda cum credem mai bine. Cele patru chakre superioare
nu se nchid.
7. Iesim din trans.
Procesul de puriIicare a chakrelor este o procedur pe
care o putem eIectua ct de des dorim. Dup eIectuarea eta-
pei a sasea, putem nltura toate legturile, gsind tablourile
agasante care mpiedic Iluxul de energie.
Pentru a vindeca o alt persoan prin aceast metod, ne
mpmntm att pe noi, ct si pacientul, apoi asezm mna
deasupra celei de-a treia chakre a pacientului si ne imagi-
nm c mna noastr mpinge tot ce nu este necesar prin
chakrele inIerioare n tija de mpmntare, iar de aici cat mai
adnc n Pmnt.
96
Apoi ne asezm mna deasupra celei de-a saptea chakre
a pacientului si ne imaginm c extragem tot ce este n plus
n a patra chakr si nlturm ce am extras prin a saptea
chakr n atmosIer. Apoi se umple Iiecare chakr cu ener-
gie curat, portocalie.
STPANIREA CORPULUI
Iat un exercitiu, care poate prea oarecum neobisnuit,
destinat s ne rennoiasc legtura cu propriul nostru corp,
s ne consolideze situatia de posesor al propriului spatiu
Iizic si s ne reaminteasc Iaptul c, orice s-ar ntmpla,
mintea noastr ne poate spune: ,Acesta este corpul tu."
,A avea", ,a stpni" ceva anume nseamn n limbajul
psihicului ,a Iace s-ti apartin n totalitate". De exemplu,
printii ne-au nvtat s mergem, prin urmare ei pot conti-
nua s stpneasc o parte a picioarelor noastre, iar noi este
posibil s nu le stpnim pe deplin niciodat. Putem creste
cu convingerea c organele genitale sunt ntr-o oarecare
msur impure, asa c niciodat nu vom putea s le stp-
nim pe deplin si s le Iolosim ca pe ceva ce ne apartine.
Acele zone din corp pe care nu le stpnim sunt zonele
n care se poate bloca energia terestr si cosmic. Aceste
zone, n care adesea suntem ,inconstienti sau adormiti",
sunt zonele n care de cele mai multe ori apar maladiile
Iizice. Aici aura poate Ii Ioarte subtire sau poate lipsi n
totalitate.
Dac doriti s deveniti stpnul corpului dumnea-
voastr, s parcurgem urmtorul exercitiu. Ne mpmntm.
Apoi ne instalm n degetele mari ale picioarelor (la Iel
cum ne-am plasat n centrul capului, n coltul camerei sau
n una dintre chakre). Mobilizm ntreaga noastr putere
de constientizare n aceste puncte. Probabil nu ne-am gndit
97
niciodat att de mult la degetele mari ale picioarelor si
vom determina cum ne simtim aici si ce simt degetele noastre.
Apoi ne mutm la tlpile picioarelor. Cum sunt acestea:
usoare, ngreunate, amortite sau dureroase?
Ne instalm apoi n gambe.
AstIel, ne vom aIla pe rnd n Iiecare prticic a corpului
nostru: n genunchi, n coapse, n Iese, n organele genitale,
n abdomen, torace, umeri, n brate, coate, antebrate, palme,
degete, n partea dorsal a toracelui, la ceaI, n gt, brbie,
buze, limb, dinti, nas, obraji, urechi, pr, cap. Pentru Iiecare
popas vom consuma att timp ct va Ii necesar si, prsind
o parte a corpului, vom Ii gata s ne oprim n urmtoarea.
Ptrunznd n Iiecare parte a propriului nostru corp,
vom vorbi cu aceasta. Vom da binete abdomenului si-1 vom
ntreba dac nu doreste ceva pentru el. El poate rspunde:
,Mai usor cu alimentele picante", sau: ,Lrgeste cureaua."
Vom sta de vorb cu tlpile noastre. Ele ne pot spune: ,Nu
ne uita. Avem nevoie de ncltminte mai comod" sau:
,Multumim pentru baia cu sruri minerale."
Trebuie s mentionm c n unele prti ale corpului ne
vom simti bine si comod, conIortabil, pe cnd n altele ne
poate nconjura plictiseala, vom simti o apsare sau o ten-
siune. Acestea sunt zonele pe care nu le stpnim n totali-
tate. In Iiecare parte a corpului nostru vom constientiza
senzatiile, att pe cele plcute, ct si pe cele neplcute. Pri-
mul pas care ne d sentimentul c ntregul corp ne apartine
va Ii senzatia c putem stabili n ce parte a corpului ne
simtim conIortabil si unde ne simtim strini. Vom examinai
cu atentie dac nu cumva s-a acumulat durere n acele zone
ce ne sunt strine. Dac este asa, vom sterge aceste imagini.
Dup ce ncheiem procesul de luare n posesie a cor-
pului nostru, revenim n centrul capului. De aici, construim
pe ecranul nostru mental tabloul ntregului corp. nconjurm
aceast imagine pe ct posibil cu maxim iubire si tandrete,
nlturm imaginea si iesim din trans.
98
A FI SNTOS
Procesul de vindecare presupune restabilirea echili-
brului n organism. Vindectorii caut s-si concentreze
atentia de cele mai multe ori asupra a ceea ce nu este ,n
regul" n corpul Iizic sau psihic, nu asupra a ceea ce este
,normal". Trebuie s privim corpul n ansamblu sau n
legtur cu Universul pentru a Ii Ieriti de erori. Vindecarea
este un proces de corectare a corpului energetic, care
permite corpului Iizic s Iunctioneze normal.
Urmtoarele exercitii sunt destinate readucerii sub contro-
lul nostru a strii naturale de Iort si voint. Sunt destinate s
ne dezvete de unele modele pe care le-am nvtat n copilrie
si care erau utile copilului. Aceste modele nu ne sunt potrivite
totdeauna, iar uneori pot Ii chiar nocive. De pild, astmul
bronsic poate Ii urmarea atentiei exagerate pe care ne-au
acordat-o printii n copilrie. Dar oare dorim acum s ni se
acorde aceeasi atentie? Poate pltim pentru aceast atentie cu
imposibilitatea de a respira usor sau poate tine de destin.
1. Ne mpmntm si intrm n trans.
2. IdentiIicm n propria aur zonele care emit o energie
sntoas, vibrant, pur, de culoare aurie.
3. Ridicm nivelul energetic din celelalte zone ale cor-
pului, astIel nct s corespund energiei nalte din zonele
sntoase. Trebuie s ne sugestionm c nivelul energiei
creste dac i vom ordona aceasta. Atunci vom putea ridica
acest nivel ct dorim.
4. Facem s circule energia prin chakrele si aura noastr,
apoi ne aplecm cu capul mai jos de genunchi si iesim din
trans.
Putem Iolosi acest exercitiu si pentru vindecarea altor
persoane. Trebuie s identiIicm portiunile sntoase din
aura acestora, n loc s le cutm n propria noastr aur.
Apoi ridicm nivelul lor energetic asa cum l-am ridicat pe
al nostru. Este bine s nvtati pacientii s respire corect.
99
Restabilirea energetic a corpului Iizic se Iace si prin
metode de respiratie, prin tehnici Radja-Yoga.
VOCEA INTERIOARA
Exercitiul de mai jos este unul dintre cele mai simple si
d rezultate pozitive n toate domeniile activittii psihice.
Am amintit deja despre vocea noastr interioar -
aceast parte a EU-lui nostru care ntotdeauna stie tot si ne
propune, ca rspuns la ntrebrile noastre, numai judecti de
Iolos. Pentru a intra n legtur cu vocea noastr interioar,
vom nchide mai nti ochii si ne mpmntm. Ne gndim
la o ntrebare la care am dori s primim rspunsul, de exem-
plu: ,Oare vreau cu adevrat s merg la plimbare?" sau:
,SeIul meu are de gnd s m avanseze?" sau: ,Oare sora
mea chiar iubeste pe cineva?"
Pe ecranul nostru mental scriem cu majuscule: ,DA".
Apoi, scriem tot cu majuscule: ,NU". Formulm ntrebarea
si vedem care din rspunsuri s-a luminat. ntelegem c este
Ioarte simplu, dar viata nu trebuie s Iie prea diIicil,
ncercm, trebuie s ncercm. Vom Ii uimiti ct de repede
si de usor vom primi un rspuns corect si precis. De multe
ori rspunsul ,DA" vine sub Iorma unei tensiuni usor
sesizabile pe partea dreapta a Iruntii sau n centrul Iruntii, iar
rspunsul ,NU" pe partea lobului Irontal stng, sau parc
din ceaI ni s-ar extrage o tij.
Acest procedeu este util si pentru discutiile cu propriul
corp. De pild, putem veriIica astIel echilibrul substantelor nu-
tritive, ntrebm: ,Mai ai nevoie de vitamine?" Dac primim
un rspuns pozitiv, ncepem s enumerm: A, B, C, D, E,
primind rspunsul: ,DA" sau ,NU" pentru Iiecare vitamin.
Dac dorim putem s variem ntrebrile, adugnd
,uneori" sau ,putin" sau ,mult", sau alte gradatii ale rspun-
sului. Vom Ii ct se poate de independenti si originali.
CAPITOLUL VI
De ce se mbolnvesc oamenii?
,...Si oamenii niciodat nu vor sti
c vor distruge, cu un singur cuvnt,
un regat sacru, yi un suflet..."
R. Enache, KARMA
Cei mai multi dintre noi cred c boala este o nenorocire
care se abate asupra noastr, un accident n care nu avem
nici o vin. Poate c ne mbolnvim pentru c am mers prin
ploaie cu capul descoperit, sau pentru c este o epidemie de
grip. Atunci de ce unii oameni umbl mereu cu capul
descoperit, nu poart plrii sau cciuli, nu se tem de epi-
demii si sunt sntosi toat viata? De ce unii sunt permanent
sntosi chiar n mijlocul epidemiilor?
VINDECAREA PRIN PRELUAREA BOLII
Dac nu eIectum corect procedurile, putem descoperi
c avem aceleasi boli de care ne-am vindecat pacientii. Iat
de ce, la nceputul acestei crti, am nvtat s ne mpmntm
101
Cnd suntem mpmntati, suntem mai putin nclinati s
plutim n nori, avem ,picioarele noastre psihice" bine
nIipte n Pmnt. Sunt unii vindectori care iau asupra lor
bolile pacientilor, iar apoi se vindec de maladiile astIeJ
preluate. Nu consider c ar trebui s procedem astIel si v
sItuiesc Ioarte insistent s nu Iaceti acest lucru.
n cazul n care ne credem martiri sau suntem putin
masochisti si ne roade curiozitatea s stim ce putem simti la
preluarea bolii pacientului, vom alege pentru experiment
ceva mai putin grav, cum ar Ii durerea de cap, dar n nici un
caz nu vom alege o maladie grav cum este cancerul. Dup
ce vom intra n trans, deschidem larg cea de a doua chakr.
Apoi, dup ce separm durerea de cap de persoana pacien-
tului, o crem din nou n mintea noastr pentru propria
noastr persoan. Unde este durerea n cap? Ce culoare are?
Ct este de intens? Care i este temperatura? Este o durere
care pulseaz sau este continu? Acum pacientul nostru
trebuie s se simt bine, iar pentru noi a venit momentul s
lum aspirina. S nu ne asteptm la comptimire din partea
pacientului pentru ceea ce am Icut. Acum boala lui ne
apartine si trebuie s ne punem ntrebarea: ,Am vrut oare s
primim ceea ce am primit? Prin ce procedeu ne vom
vindeca?"
TULBURRILE PSIHICE
Deseori vindectorii sunt pusi n situatia de a ajuta
persoane care prezint serioase dereglri emotionale sau
psihice. S nu uitm c aceast carte este un ghid pentru
eIectuarea unor procese de vindecare psihic. Cnd ni se
adreseaz o persoan cu tulburri serioase, i vom Iace cel
mai mare bine trimitnd-o la un psihiatru caliIicat.
n al doilea rnd, putem s eIectum cteva procedee de
vindecare de la distant, care desigur nu nlocuiesc interventia
102
unui medic caliIicat. Dar persoanele cu grave tulburri
psihice si emotionale au de obicei ceea ce numim ,motivatii
tainice".
Dac nu dorim s ne implicm n acest joc si s jucm
cu crtile pe Iat, este mai bine s le multumim pentru
vizit. Nu sunt necesare explicatii detaliate, este suIicient s
reIuzm. Dup cum s-a mentionat anterior, priceperea de a
spune ,NU" este o arm psihic Ioarte pretioas.
Un om cu serioase tulburri de acest Iel nu doreste s Iie
vindecat. Un bun psihiatru l va obliga pe pacient s sesizeze
rezultatul nesteptat al bolii sale si l va putea ajuta s se
elibereze de jocul lui periculos si s se nsntoseasc.
EIectund cteva procedee de vindecare a pacientului
absent, vom putea la rndul nostru s-1 ajutm, dar, Ioarte
probabil, ajutorul nostru va Ii limitat.
NECOOPERAREA PSIHIC
Cei care solicit vindecarea Ir s o doreasc joac un
joc numit ,Eu nu vreau si tu nu m poti obliga". Orice am
Iace, orict am Ii de priceputi ca vindectori, orict am Ii de
instruiti, aceast boal nu o vom putea nvinge. Dup cum
am mai spus, nu vom putea vindeca un om care nu doreste
s Iie vindecat.
Vindecarea psihicului este, mai degrab, permisiunea
acordat altui om pentru a se vindeca. ncercnd vindecarea
unei persoane care nu si-o doreste deIel, nu putem realiza
mare lucru. Este ca si cum am ordona ploii s se dezlntuie
ntr-o zi absolut senin. Mai bine am cere Soarelui s
strluceasc.
Ne va Ii mult mai usor dac l vom ntreba pe cel venit
s solicite vindecarea dac doreste s se vindece, iar apoi,
intrnd n trans, dup eIectuarea citirii, s punem din nou
ntrebarea si s aIlm de la organismul pacientului dac
103
acesta doreste s Iie vindecat. Asa cum am artat anterior,
pacientul nu ne permite s ncepem vindecarea, iar noi
putem ntelege aceasta si rspunsul la ntrebarea de mai sus
va Ii evident. n majoritatea cazurilor, persoana care nu
doreste s Iie vindecat nici nu-si cunoaste aceast atitudine.
Dac i-o vom dezvlui, rugnd-o s se rzgndeasc, poate
c va reusi s-si pun ordine n simtminte si s le transIere
la nivelul constiintei atunci cnd va putea s Iac o alegere.
Pacientul poate s aleag vindecarea sau boala si, n Iunctie
de aceasta, putem actiona.
NARCOTICELE
Uneori omul nu doreste s Iie vindecat, mai ales dac
simte c n acest Iel trebuie s renunte la ceva. De exemplu,
cei care au Iolosit timp ndelungat tranchilizante capt
dependent Iizic sau psihic Iat de medicamentul lor
preIerat.
Dac o persoan ia zilnic, timp de sase ani, opium,
mintea sa este total dependent si nu va mai putea tri Ir
acest preparat din mac, din care ia cte putin n Iiecare dimi-
neat. Dac i vom spune: ,Las opiumul si I o plimbare!",
mintea lui nu va Ii capabil s se supun acestei sugestii.
Oamenii care iau multe medicamente au nevoie s Iie
asigurati c vor supravietui n cazul renuntrii la ele. Mintea
lor trebuie s stie precis c nu vor pieri dac vor renunta la
pastile. Uneori, cei care Iolosesc narcotice nu vor s se
gndeasc la aceasta. Dar, dac dorim s luptm cu succes
mpotriva bolii, este bine s stim cu ce anume trebuie s ne
luptm.
Primul pas n stabilirea adevrului n problema Iolosirii
narcoticelor de ctre pacient este ntrebarea adresat direct.
Dac rspunsul nu ne satisIace, vom stabili adevrul pe cale
psihic. Dac tratm o persoan care Ioloseste narcotice,
104
trebuie s o convingem c poate s continue s le Ioloseasc
dac vrea, dar poate si s renunte la ele. Fiinta uman do-
reste adesea s renunte la narcotice, pe cnd mintea si trupul
ar dori s le pstreze.
n cazul tratamentului aplicat unei persoane care Iolo-
seste narcoticele, mai nti trebuie s o mpmntm cum se
cuvine prin prima chakr, precum si prin tlpile picioarelor.
Apoi, i puriIicm bine prima chakr si o umplem cu energie
aurie sau albastru-deschis, n Iunctie de nevoile de linistire
(energie albastru-deschis) sau de excitatie (energie aurie).
Cnd vindecarea se va ncheia, l vom obliga pe pacient s
Iac ceva ce ar putea Iace trupul lui Ir medicamente.
Substantele nocive aIlate n unele medicamente admi-
nistrate n cantitti mari se acumuleaz n corp, Icndu-1
dependent. La schimbarea medicamentelor are loc socul
psihic, persoana neputnd accepta aceasta. Noul medica-
ment nu va avea eIect, deoarece corpul nu renunt la ideea
c acesta a Iost schimbat si va continua s se mbolnveasc.
Utilizarea unui anumit narcotic poate Ii considerat corect,
incorect sau indiIerent. V amintim doar c cei depen-
denti Iat de un narcotic sau mai multe sunt nclinati s se
orienteze cu usurint ctre ,supravietuire", ndeosebi dac
simt c pot Ii luate preparatele preIerate. Prin narcotice
ntelegem nu numai tranchilizantele si mijloacele excitante,
ci si marijuana, alcoolul, tutunul si caIeaua.
MOARTEA
Vorbim despre supravietuire si analizm n prezenta
lucrare problema concentrrii oamenilor pe supravietuire
atunci cnd simt c-i amenint ceva. Supravietuirea este
opus mortii. Iar moartea este pentru majoritatea oamenilor
Marea Necunoscut. Sau, mai simplu, este cu adevrat o
imens schimbare.
105
Unele suIlete prsesc greu planul Iizic dup moartea
trupului, Iie pentru c nu au reusit s duc la sIrsit o
misiune printre cei vii, Iie pentru c sunt derutati, nestiind
un timp din care plan al existentei Iac parte.
Doctori n medicin, cum sunt Elisabeth Kiibler Ross si
Raymond S. Moody, au petrecut multe ceasuri la captul
muribunzilor, ca si n preajma celor care au cunoscut moar-
tea clinic, dar au Iost readusi la viat.
Acestia au povestit lucruri uimitoare despre ceea ce au
simtit si trit n timp ce mureau si ct au Iost morti. Sen-
zatiile lor coincid cu cele descrise de mediumuri si mistici
pe durata mai multor milenii.
n lucrarea sa ,Viat de dup viat", doctorul Moody
prezint ,Trirea teoretic ideal" sau ,complet" care
include n general elementele comune pe care acesta le-a
descoperit la cea mai mare parte a celor 150 de cazuri de
moarte clinic pe care le-a studiat. Considerm indicat s
prezentm aici aceast descriere:
,Un om moare si, cnd atinge vrIul celei mai puternice
crize Iizice, aude cum medicul l declar mort. Apoi, el
ncepe s aud un zgomot neplcut, ca un dangt puternic
sau un zbrnit si, n acelasi timp, simte c se deplaseaz
rapid printr-un tunel lung si ntunecos. Se vede dintr-o dat
n aIara corpului su Iizic. Totusi el nc se aIl n acesta. si
priveste propriul corp de la distant, ca un spectator.
Observ eIorturile echipei de reanimare care ncearc s-1
readuc la viat, aIlndu-se n continuare n aceast situatie
neobisnuit si resimtind o emotie puternic.
Dup un timp, persoana respectiv se linisteste si se
obisnuieste cu starea sa. Omul constat c are si acum un
corp, dar de cu totul alt natur, avnd alte Iorte dect corpul
pe care tocmai 1-a prsit. Acolo este ntmpinat de alte
persoane, care vin s-1 ajute. El recunoaste ntre ei prieteni
decedati anterior si n Iata lui apare un suIlet iubitor, plin de
cldur, pe care nu 1-a mai vzut - suIletul luminii.
106
Acest suIlet l ntreab Ir vorbe, Icndu-1 s arunce
o privire asupra ntregii sale vieti, si i arat esenta princi-
palelor evenimente din viata lui. SuIletul pornit n cltorie
simte c se apropie de un Iel de barier sau hotar, care
Iormeaz desigur limita dintre viata pmnteasc si cea care
i urmeaz. Aici el ntelege c trebuie s se ntoarc, s revi-
n pe Pmnt, cci momentul mortii nu a sosit nc pentru
el. In acest moment ncepe s se mpotriveasc, Iiindc a
cunoscut ce urmeaz dup viat si nu mai vrea s se ntoarc
pe Pmnt. Este plin de un sentiment de bucurie Ir
margini, de iubire si de liniste. Dar, cu toat mpotrivirea,
suIletul revine n corpul Iizic si continu s triasc."
(Raymond S. Moody, doctor n medicin - Jiata de dup
viat, pag. 21-22, New York, 1975.)
Doctorul Moody a lucrat cu acei alesi care triesc prin-
tre noi si ne pot spune Ioarte exact ce a reprezentat moartea
pentru ei. Ceilalti oameni se pot baza pe propriile lor triri
sau pe credintele religioase, inclusiv cele n care se spune c
dup moarte nu stim nimic.
De obicei moartea ne sperie pentru c este unul dintre
cele mai importante momente din viata unui om si pentru c
majoritatea oamenilor vii nu au cunoscut-o prin trire
proprie. Cnd situatiile de viat se ncarc n mod deosebit
de stres, corpul este cuprins de o spaim n Iata amenintrii
de a nceta s existe. Toate reactiile n Iata spaimei sunt
deIinite pn la un punct de spaima omului n Iata propriei
sale morti. Cnd ne speriem de un pianjen, de un cosmar
sau de o umbr ciudat care apare noaptea trziu n usa
camerei noastre, teama aceasta este echivalent cu teama de
moarte.
n orice stare de Iric omul se regleaz automat pe re-
gim de supravietuire, aceasta i este reactia Iizic. n aceast
stare corpul apeleaz la prima chakr, elibernd din aceasta
cunostintele privind supravietuirea, care l ajut s mentin
viata.
107
n majoritatea situatiilor, n realitate nu este nevoie s
recurgem la aceste msuri. Foarte putini pianjeni sunt pe-
riculosi. Cele mai multe cosmaruri nu ne apropie de moar-
te, ci, mai degrab, de problema supravietuirii. Iar majori-
tatea umbrelor care ne sperie se dovedesc a Ii umbrele
copacilor, pisicilor sau vecinilor.
Majoritatea situatiilor menite s strneasc spaima sunt
legate de problema supravietuirii, provocnd de cele mai
multe ori reactii de la-centrii ce nu sunt legati de energia de
supravietuire: emotii, comunicare, intuitie etc. Ne putem
astepta ca nu ntotdeauna corpul s cunoasc acestea, s
Ioloseasc aceste spaime pentru a trimite semnale de pericol
ce trebuie s ne trezeasc.
De Iiecare dat cnd ne cuprinde spaima, astIel nct
provoac reactii limit, ampliIicm inevitabil aceast
spaim, care ncepe s predomine n viata noastr. Oamenii
care si-au trit deja propria moarte - cei pe care i-a studiat
doctorul Moody, ca si cei care au ajuns pn n pragul
mortii, cum ar Ii supravietuitorii din lagrele de concentrare
Iasciste, din accidente sau diIerite cataclisme, de pild
cutremure - acestia si pstreaz calmul si demnitatea
n timpul acestor zguduiri care ne Iac pe toti s tremurm
pentru propria noastr viat si s ne orientm spre supra-
vietuire.
Dar o astIel de orientare spre supravietuire se poate
maniIesta si mai putin evident: aIlndu-ne ntr-o situatie
analoag, simtim nevoia s ne ascundem, devenim extrem
de somnorosi, obositi si plictisiti. Dorinta de a merge la
culcare, ca si aceea de a ne ndeprta Iizic, este adesea o
maniIestare psihic curent, menit s ne Iereasc de
conIlictul cu Ienomenul de care ne temem.
O situatie de stres care nu apare n urma unui pericol de
moarte provoac mai degrab reactii normale, reactii
deschise de spaim, dect o crestere a adrenalinei n snge,
cci este evident c reactia de team ,pur" (lupt sau Iug)
108
nu este potrivit n acest caz. Oamenii care au suportat o
moarte clinic au nvtat Ioarte multe n timpul acestor
triri, pe cnd toti ceilalti consum cantitti colosale de
energie pentru a o evita. Dup ce s-au aIlat Iat n Iat cu
moartea, ei sunt calmi n Iata pericolului.
Nendoielnic si acesti oameni sunt speriati uneori. Dar
spaimele lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu
stiu c de Iric nu se moare si c moartea n sine nu repre-
zint sIrsitul vietii noastre constiente.
Ca vindectori vom cpta posibilitatea s studiem
numeroase maniIestri ale Iricii. Oamenii care solicit s i
vindecm se tem de obicei c vom reusi s-i vindecm, ceea
ce este greu de acceptat, se tem c vor trebui s se elibereze
de boala lor. EIectund citirea psihic n vederea vindecrii,
vom observa n aura oamenilor o cantitate imens de sim-
boluri care exprim cele mai contradictorii spaime. Uneori
reusim s-i ajutm pe oameni s-si vad spaimele, alteori
nu. De obicei ns, cnd constatm o spaim n corpul ener-
getic al unui om, vom descoperi c aceasta este legat
uluitor de simplu, nemijlocit, cu boala sa.
Cnd citim spaima n corpul energetic al omului,
trebuie s dm o deosebit atentie primei chakre a acestuia,
chakrelor picioarelor si tijei de mpmntare. Dac toate
acestea sunt pure si rezistente, corpul poate Ii sigur de ab-
senta pericolelor si omul poate s elibereze o mare cantitate
de energie psihic pentru a lucra cu celelalte centre ener-
getice si asupra altor probleme.
Ca vindectori putem vedea si o multime din propriile
noastre spaime. IndiIerent ce am nvtat din crti si pe baza
propriei experiente, indiIerent de durata activittii n dome-
niul psihic, continum s trim n lumea material, Iizic.
Avem un corp, Iiecare dintre noi este un om viu si mai de-
vreme sau mai trziu va trebui s ne ntlnim cu propria
moarte.
109
Teama n Iata altor persoane si a problemelor de viat
exist permanent n noi, pentru c moartea va rmne o
trire nvluit n tain pn n momentul n care vom muri,
dar si pentru c n aceast viat suntem Iixati asupra laturii
materiale. Moartea reprezint pentru noi o enigm pe care
o rezolvm murind. Moartea Iiecruia dintre noi exist n
propria persoan, este nsotitorul nostru permanent, se
ascunde n hainele noastre, doarme alturi de noi si asist la
Iiecare cuvnt si Iapt. De aceea trebuie s ne obisnuim cu
ea. Dac ne mpotrivim spaimei de moarte, ne va Ii mereu
Iric s murim. Si aceast spaim ptrunde n Iiecare aspect
al vietii noastre. Dac, dimpotriv, ne cunoastem propria
moarte, destinm din viata noastr un spatiu psihic pentru
noi si moartea noastr, deoarece trebuie s o privim ca pe o
parte din propria noastr viat.
Si atunci teama ncepe s se risipeasc si ne prseste
tot asa cum i va prsi pe pacientii si prietenii nostri cnd
vom ncepe s lucrm cu ei. Atunci ne vom bucura de viat.
,De ce mor oamenii?" ntr-adevr, cine stie de ce mor
oamenii? Lucrurile apar astIel numai acelora care, n
alegerea cilor de cunoastere a scopurilor propriului suIlet,
abordeaz aceast problem de pe pozitia tririi mortii.
Din punct de vedere psihic, se poate considera c oa-
menii se mbolnvesc pentru a aIla ceva despre peregrinrile
lor n plan Iizic. Ei nvat s-si ntmpine spaimele si
dorintele, si cunosc legturile cu viata si cu propriul trup si
aIl cte putin din ceea ce sunt n realitate, nu ceea ce sunt
trupurile sau mintile lor, intelectul sau emotiile lor, desi vor
aIla si despre acestea, vor aIla c Iiecare din aspectele
prezentate reprezint o parte a Iiintei lor. Dar ei vor aIla
despre ceea ce sunt n realitate: cine este aceast Iiint,
suIlet sau esent, care se ascunde dup diIerite Iorme ale
existentei materiale, care este mbrcat n Iorme materiale,
pentru a exista si aici pe Pmnt, pentru a nvta, a iubi si a
creste.
110
LEGATURILE KARMICE
Aceste legturi contin inIormatii despre destinul nostru
trasat si orientat de ceruri, att din vietile anterioare, ct si
din viata actual. n momentul cnd omul repet o greseal
din vietile anterioare n aceast viat, le aduce automat pe
toate sub acelasi numitor comun. Cnd omul este biciuit de
soart, nu-si d seama de ce a venit pe Pmnt. nseamn c
a mai trit aceast clip n alte vieti si, revenind s nvete
s-si repare greselile, le repet lsndu-le nerezolvate. n
mitologia budist exist Iiinte numite ,bodisatva". Bodisatva
este cel predestinat s devin Buddha (Iiint luminat si
atotstiutoare), dar care si-a luat obligatia ca, n loc s duc
o existent n stare de iluminare, s revin iar si iar n Iorm
Iizic, muritoare, pentru a ajuta toate Iiintele aIlate n suIe-
rint s devin iluminate. Budistii l consider pe gathama
Budda o Iiint la Iel ca Iisus Hristos. ntr-adevr, dac
privim nvttura lor, scrierile marilor proroci si vindectori
si semnele Dumnezeiesti, vom ntelege c ei au vzut att de
clar Iaptul c noi toti Iormm o singur Iiint, nct nu le-ar
Ii stat n putint s rmn n Ceruri sau n Nirvana cu
zmbetul pe buze, asteptnd s ne nltm cu totii pn la ei.
Ei vd c si noi si ei suntem un tot, c att timp ct un
singur om rmne n ntuneric, mprtim cu totii rtcirile si
jugul su.
De aceea trebuie s Iie clar c noi toti trebuie s trim si
s murim, s trim si s murim si iar s trim si s murim,
pn cnd viata si moartea vor deveni, pentru Iiecare dintre
noi, dou laturi ale unui singur proces, n care suntem
constienti c noi suntem cu adevrat zei si Iiecare dintre noi
constituie parte din tot ceea ce exist. Iar viata si moartea
noastr iau parte la mretul proces al devenirii, cci venim cu
totii s privim chipul Domnului si s devenim o parte din El.
I
CAPITOLUL VII
Credin(a, intui(ia, autorenuntarea
,...$i cnd cineva distruge cuvntul
doar pentru ca oamenii s fie mai buni
chiar yi pentru o clip,
nici asta nu este un lucru serios?..."
Ruxandra Felicia Enache, KARMA
Credinta este convingerea asupra adevrului sau a
realittii Ir nevoia de dovezi. Cnd o prticic din noi
crede c poate realiza ceva, Ir s Iie derutat n aceasta, va
reusi. Nu expunem pasaje din Psalmi sau Biblie, nu este
vorba de credinta n Dumnezeu. Fiecare din noi crede n
ceva. Dovada care te Iace s crezi n Ienomene iesite din
comun, de domeniul Iantasticului, te Iace s Iii curios si s
ncepi s le studiezi, te conduce la o Iorm de ncredere n
tine cnd doresti s realizezi ceva. Pn cnd n aceasta nu
vom avea o experient personal care s conIirme cele
sustinute, ne rmne s ne bazm pe opiniile Iormulate de
persoane initiate, care pot Ii absolut lipsite de sens n raport
cu propria noastr viat. De Iapt, nici nu-i cunoastem pe
autori, iar acestia pot Ii pur si simplu niste nebuni.
112
Menirea exercitiilor prezentate n aceast carte este de
a ne Iamiliariza cu bazele procesului de vindecare psihic,
orientndu-ne ctre perceperea capacittilor psihice, ctre
cunoasterea Eului superior. Aceste triri, de orice Iel ar Ii,
vor reprezenta dovezile noastre. Ele ne vor aduce credinta
la nivelul unei cunoasteri pozitive.
Singurul mod de a nvta este cunoasterea. Intuitia pur
este Iunctia celei de-a saptea chakre. ntr-o anumit msur,
intuitia diIer de credint, pentru c intuitia nu are sistem.
Intuitia este un proces ntr-o continu devenire. n sistemul
credintei exist totdeauna anumite lucruri care se consider
acceptate. Intuitia nu accept nimic. Ea stie. Poate Ii deIinit
ca o inIormatie primit de la gndurile (persoana) care v
Irmnt.
Credinta este uneori atotputernic, alteori Ioarte slab.
Acolo unde exist credint, exist un ajutor; unde exist
intuitie, este o eliberare; acolo unde este credint este con-
Iort; unde este intuitie este autorenuntare. Credinta se bazea-
z pe asteptri: dac voi ndeplini cutare si cutare, rezultatul
va Ii acesta. Orice sistem se bazeaz pe asteptare, pe spe-
rant, iar acestea contin n sine smburele dezamgirii. Dac
vom crede c iubind pe cineva vom cpta ceva anume,
mai mult ca sigur nu vom avea parte dect de dezamgiri.
Renuntati s creati iluzii.
Autorenuntarea nu este un sistem. Intuitia nu cuprinde
asteptare, nu contine sperante, prin urmare nu sunt nici
dezamgiri. Dac iubim un om numai pentru c-1 iubim,
atunci ne supunem iubirii, druim tot, ne druim iubirea n
loc s o vindem, si atunci vom avea parte de si mai mult
iubire. Druind veti dobndi.
Autorenuntarea este neutr, nonrezistent si ia lucrurile
asa cum sunt.
ntr-un anume sens, prezenta carte vorbeste despre
autorenuntare si despre priceperea de a ne drui ntreaga
Iort. Singurul lucru cruia ne putem subordona este ceea ce
113
exist. Cnd ne subordonm existentului, suntem lipsiti cu
totul de orice rezistent, devenim pe deplin neutri si intuitivi
si, orict ar prea de paradoxal, devenim atotputernici.
Devenim astIel o parte esential si inseparabil a ceea ce
exist. Mai corect ar Ii s spunem c devenim constienti de
Iaptul c suntem o parte a tot ceea ce exist. Toate acestea
ne sunt necesare pentru a tri adevrul acestei stri, deoarece
este evident c la nivelul intelectului reusim adesea s
atingem Iorta uimitoare care se ascunde dincolo de acest
Iactor simplu. La sIrsitul capitolul al patrulea se mentiona
c procesul citirii psihice este n realitate un proces de
dialog cu sine despre sine. Tot asa si procesele psihice sunt
procese de subordonare Iat de noi nsine.
Autorenuntarea, neutralitatea, nonrezistenta, toate acestea
ne ajut s mentinem armonia Universului. Capacittile
noastre psihice se descoper ntr-o asemenea msur, nct
Iormm noi nsine un tot cu aceast armonie. Dar dac vom
crede n armonia Cosmosului, sau avem credint n acesta,
atunci sperm c aceast armonie s se maniIeste ntr-un
anume mod predeterminat. Ca urmare ne pierdem echili-
brul, devenim rezistenti si ne situm n aIara armoniei.
VINDECAREA PRIN CREDINTA
Orict ar prea de paradoxal, cu ct vindectorul se
ngrijeste mai mult de rezultatele vindecrii, cu att el de-
vine un vindector mai nzestrat, mai plin de putere. Aceasta
se explic prin Iaptul c cele mai puternice procedee de
vindecare se bazeaz pe starea de adevrat iubire. Acest
sentiment este legat de a patra chakr.
Dac iubim pe cineva pentru c ne asigur securitatea,
ne oIer bani sau atentie, nseamn c nu iubim pentru
bucuria de a iubi. nseamn c iubim de dragul posibilittii
de a primi ceva la rndul nostru. ntre doi oameni poate
114
exista un acord care s-i satisIac pe amndoi: ,Eu ti dau
iubirea dac tu mi dai bani, sau atentie, sau mi oIeri securi-
tate etc." De cele mai multe ori un astIel de acord nu aduce
dect dezamgiri. Prea multe se cer n numele iubirii: bani,
sigurant, promisiuni, atentie, conditii si, de Ioarte multe ori,
iubirea este pierdut, deoarece nu s-a realizat n sine.
Acelasi lucru se poate spune si despre vindecare. Cnd
un medium vindec pacientii pentru c i place s-i vindece,
n Iata lui se deschid posibilitti aproape nelimitate pentru
a obtine cele mai bune rezultate. Cnd ns vindec pentru
c ar dori s devin un mare vindector sau pentru c nu
doreste boala sau moartea persoanei iubite, de care nu vrea
s se despart, sau vrea s ajung Iaimos, mintea se va rtci
printre Ielurite gnduri n timpul procesului de vindecare.
Dorintele sale i consum ntreaga energie. Energia beneIic
va Ii consumat nu pentru vindecare, ci pentru satisIacerea
dorintelor sale. Acest vindector se va putea transIorma n-
tr-un canal al energiei vindectoare dac va reusi s renunte
la dorintele sale.
Multi vindectori spun: ,Prin mine actioneaz Dum-
nezeu, eu nu stiu ce Iac." Nu este obligatoriu s stim ce
Iacem. Dup cum am mai spus, la urma urmei nu suntem
obligati s puriIicm aurele, s extragem legturile, s
reprezentm trandaIiri etc. Suntem obligati doar s Iacem ca
vindecarea s se mplineasc. Cnd vindectorul declar c
se transIorm n canalul prin care trece Dumnezeirea, el
vorbeste despre propriul su Dumnezeu, indiIerent de locul
n care se aIl acesta, n Ceruri, pe Pmnt sau n suIletul su.
Credinta care nsoteste vindectorul, este credinta pro-
priu-zis, corespunztoare purittii celei de-a patra chakre,
iubirea care nu cere nimic n schimb. Vindecrile uimitoare
realizate de mediumuri au loc n starea de autorenuntare.
Cel care vindec prin credint nu trebuie s canalizeze
energia spre boala sau sntatea pacientului. El nu are ne-
voie ca pacientul s se simt mai bine si nici un mod de
115
supravietuire nu-i este blocat de Iaptul c cineva se simte
mai bine sau mai putin bine. In munca sa vindectorul poate
Iolosi energia armonic a Cosmosului n locul propriei sale
energii, orientnd-o spre reIacerea energetic si aducerea
corpului n armonie cu Universul.
AIlndu-se n stare neutr, cel care vindec prin cre-
dint i poate pune la dispozitie pacientului su spatiul psi-
hic pentru boala acestuia; el nu trebuie s se mpotriveasc
n Iata maladiilor oamenilor.
Cnd vindectorul nu se mpotriveste bolii, nici bolna-
vul nu se mpotriveste acesteia, iar boala nu se va mpotrivi
nici unuia dintre ei. Atunci cel care vindec prin credint
poate s aleag: dac el crede si si doreste acest lucru, cci
alegerea lui porneste din inim, boala va disprea Ir nici
un Iel de lupt.
n calitate de vindector, dorim s obtinem anumite
rezultate, ne Iacem planuri. Dac n timp ce ne ocupm de
vindecare ne gndim la Iel de Iel de planuri, nu mai suntem
prezenti aici n acest moment. Ne aIlm n viitor cu cinci
minute, cu o or sau cu o viat, delectndu-ne cu imaginea
rezultatelor muncii noastre de vindector.
Vindecarea prin credint este considerat un proces
indirect, care mbin preIigurarea anumitor imagini, descn-
tece si incantatii si nu lovituri cu pumnul n piept ntr-o
rugciune ritual ctre Dumnezeu, care aminteste de nchi-
nrile pgne n Iata zeilor. Aceast prezentare va prea,
desigur, destul de neatrgtoare multora dintre noi. n
realitate ns, procesul de vindecare si de reIacere a Iortelor
prin credint este acelasi proces prin care este puriIicat
aura. n acest proces de renastere, vindecarea este ajutat de
numeroase intentii Ioarte puternice, nu numai de intentiile
singulare ale vindectorului. Cnd exist credint de acest
Iel, mintea nu trebuie s Iac Iat nici unei probleme - totul
se realizeaz prin pur voint.
116
Procesul asezrii minilor vindectorului pe trupul pa-
cientului si de obtinere a vindecrii pe aceast cale este
acelasi cu procesul de vindecare prezentat n aceast carte,
doar c n acest caz este vorba si de un contact Iizic
nemijlocit, numit magnetism propriu. Vindectorii care
Iolosesc acest procedeu, ca si chirurgii psihici, consider c
,atingerea nemijlocit a pacientului" ajut la concentrarea
atentiei si energiei pe o parte mai mare a corpului.
Vom constata c atingerea pacientului l Iace adesea pe
acesta s Iie mai sigur, mai convins de rezultatul Iavorabil
al tratamentului. ntr-un anume sens, atingerea ajut n
transIormarea corpului pacientului ntr-un ,corp real". Dar,
n majoritatea procedeelor de vindecare, nu este obligatoriu
s se recurg la contactul Iizic. Desigur, n conditiile cele
mai Iavorabile, trebuie s evitm s atingem cu minile
anumite persoane sau o anumit parte bolnav din corpul
pacientului pe care urmeaz s-1 vindecm. Trebuie s
procedm n Iunctie de situatia concret si s nu Iacem
nimic care s anuleze rezultatele obtinute, cum ar Ii
vindecarea psihic ncununat de succes.
CREAREA $I DISTRUGEREA
Precum succesul neag nIrngerea, starea de sntate
va nega boala. NeidentiIicnd esenta general n care sunt
prezentate toate aceste aspecte, ne ncurcm n reprezen-
trile create de noi si ne trezim uneori rtcind la hotarul ce
separ binele de ru.
Exercitiul urmtor este destinat s oIere o imagine
asupra posibilittilor de creatie si distrugere.
1. Intrm n trans.
2. Crem o boal. Aceasta poate Ii ceva nensemnat,
de tipul durerii de cap, sau o maladie serioas. Ne lsm n
voie imaginatia, ne amuzm, cci este un joc.
117
3. DesIiintm boala creat.
4. Crem o alt boal si apoi o desIiintm.
5. Crem o a treia boal.
6. Lsnd nedistrus aceast boal, mai crem nc
dou.
7. DesIiintm toate aceste boli pe care le-am creat.
8. Crem alte trei boli.
9. Mai crem de dou ori mai multe boli dect anterior.
10. Acum desIiintm toate bolile pe care le-am creat
anterior.
11. Mai desIiintm nc trei boli din cele create mai
demult.
12. Crem o boal de tip nou.
13. Crem o sut de boli noi.
14. Crem attea boli noi, cti microbi exist n Univers.
15. DesIiintm de dou ori mai multe boli dect num-
rul microbilor din Univers.
16. Crem si desIiintm cte boli vrem.
17. Distrugem toate imaginile create anterior si iesim
din trans.
Suntem autorii tririlor. Noi ne crem sntatea si tot
noi ne crem bolile, la Iel cum crem propriile succese si
insuccese.
Puteti Iace un test punnd cteva boabe de Iasole,
lucerna, ovz, gru sau porumb, bine alese, separat unele de
altele, n trei cutii diIerite, pe burete umezit sau n pmnt.
Asezati cutiile la minimum doi-trei metri una de cealalt.
Pe prima cutie nu actionati cu nici un gnd, pe a doua cutie
actionati pentru distrugerea lor (mental creati o Iorm
distructiv: ardere, Iierbere, sIrmare), pe a treia cutie
actionati pentru cresterea germenilor (creati gnduri de
iubire, Iort solar). Nu actionati mai mult de zece minute
asupra acestor seminte, pentru c pot Ii distruse prin Iorta
gndului. Peste sase ore veriIicati-le. Remarcati ce ati
reusit!
118
REALITATEA
Atunci cnd avem o viat Iericit si reusim s ne crem
sntatea pe care am dorit-o, avem convingerea c ne
lipseste ceva. Nu avem suIicient succes, sntate, nu avem
destui bani, iubire sau... altceva. Multi oameni nu cred c
merit ceea ce si doresc, incluznd si o sntate perIect,
limitndu-si succesul, sntatea, dezvoltarea. Creeaz
singuri obstacole pe care cu greu le depsesc.
Dac n viat ne lipseste ceva, aceasta se ntmpl
pentru c noi credem c acest ,ceva" este prea putin ca s
ne satisIac. Ca urmare, ne plngem de ct de putin avem,
iar rezultatul este c, o dat ce credem n aceste lipsuri, le
mentinem n viata noastr.
S lum spre exemplu iubirea. Dac n viata noastr
este putin iubire si ne temem pentru ea, ne e Iric s nu ne
prseasc, devenim nchistati, excesiv de prudenti si de
supusi - suIleteste, dac nu Iizic. Dar dac n viata noastr
este putin iubire si renuntm la ea, vom simti un gol,
dndu-ne seama ct de mult am avut si nu am apreciat.
Iar dac vom alunga iubirea cu scopul de a primi mai
mult, nu vom mai primi deloc, deoarece vom porni de la
starea de suIicient, considernd c ne dorim sau meritm
mai mult iubire dect avem. Dac n aceast situatie o
respingem, ea nu este acea iubire pe care trebuie s o
trimitem lumii, ci un Ilux necesar. Iar ceea ce vom primi n
schimb va reprezenta o necesitate si mai mare. Biblia nu ne
nseal, sItuindu-ne: ,D pe ap pinea ta si ti se va
ntoarce ntreit." Dar trebuie s renuntm la ce ne apartine,
altIel Iapta noastr va Ii perceput altIel. Iar aceast alt
Iapt - adic ceea ce Iacem n realitate - se ntoarce la noi.
Armonia cosmic nu poate Ii mintit, si i putem spune
numai adevrul. Cnd nu spunem adevrul, cnd nIptuim
altceva dect spunem, ne nselm singuri. Cnd vom vedea
ce ni s-a napoiat, ce anume s-a ntors la noi, vom ntelege
119
c ne-am tras pe sIoar pe noi nsine. n SInta Scriptur se
spune: ,Ce semeni, aceea culegi." Vom culege ceea ce am
semnat si nu ceea ce credem sau ni se pare c am semnat.
Exercitiul urmtor, care se compune din dou prti,
poate prea complicat. nainte de a trece la eIectuarea lui
trebuie s-1 citim de dou ori, pentru a ne convinge c i-am
nteles just indicatiile.
1. Intrm n trans.
2. Crem mental un oarecare neajuns, adic ne
construim mental o situatie n care ducem lips de ceva real.
3. Mai adugm nc un neajuns. Crem att de multe
neajunsuri, nct s acopere ntreg Universul, Icndu-1
invizibil.
4. Cnd tot ce lipseste va Ii excesiv de mult, ne punem
ntrebarea dac aceste neajunsuri sunt suIiciente. Dac tot
nu sunt destule, le dublm numrul, l dublm din nou, iar
si iar, de attea ori ct este necesar pn obtinem rspunsul
c este suIicient.
5. Cnd obtinem suIicient de multe neajunsuri si lip-
suri, lsm acest Univers si crem altul nou, n care nu vor
Ii deloc neajunsuri.
6. n acest nou Univers, crem un oarecare excedent,
adic realizm o situatie n care toate sunt n cantitti
suIiciente. Ne punem ntrebarea dac este destul. Dac nu,
mai crem n plus, pn cnd n al doilea Univers al nostru
va Ii un adevrat belsug.
7. Pe ecranul nostru mental plasm cele dou
Universuri, lsnd un spatiu liber n jurul lor si ntre ele.
8. Umplem spatiul liber cu neajunsurile din primul
nivel, astIel nct spatiul s Iie plin n totalitate.
9. Poate c acum n primul Univers lipseste o cantitate
oarecare de neajunsuri? Dac este asa, le crem s umplem
spatiul liber.
10. Umplem spatiul dintre Universuri cu excedentul din
al doilea Univers. Umplem spatiul n ntregime.
120
11. Poate c acum n al doilea Univers lipseste o
cantitate oarecare de excedent? Dac da, l crem si umplem
spatiul liber.
12. Repetm etapele 8-11, pn cnd aIlm cine este cel
care creeaz lipsurile si excedentul din Universul nostru.
13. Estompm toate imaginile, le Iacem s dispar si
iesim din trans.
Deschidem ochii si examinm ncperea. Ne pare oare-
cum diIerit Iat de cum arta nainte de nceperea exerci-
tiului?
Distrugerea Universurilor create mental se Iace prin
plsmuirea imaginii Universului ca o minge imens care
explodeaz la gndul nostru, nemairmnnd din ea dect o
lumin galben, deosebit de strlucitoare.
1. Intrm n trans.
2. Pe ecranul nostru mental ne crem propria imagine.
3. Ne ntrebm dac nu cumva ne trebuie ceva - iubire,
bani, sntate etc. Dac rspunsul este ,NU", trecem la
etapa a patra. Dac rspunsul este ,DA", ne ntrebm ce
anume ne lipseste. Ne adresm Universului cu excedent si
lum de acolo ceea ce avem nevoie. Privim imaginea si
umplem apoi spatiul astIel eliberat din al doilea Univers.
Repetm aceast operatiune, pn cnd vom avea o cantitate
suIicient din ceea ce avem nevoie.
4. Cnd vom avea de toate, crem pe ecranul nostru
mental imaginea unui alt om, cruia i dm o cantitate oare-
care din ceea ce abia ne-am dat nou.
5. Ne punem ntrebarea dac acum avem suIicient din
ceea ce tocmai am dat. Dac este suIicient, trecem la etapa
a sasea. Dac nu, ne adresm Universului cu excedent, de
unde lum ceea ce avem nevoie. Apoi dm din nou o
cantitate oarecare. Repetm aceast etap pn cnd nvtm
s dm n asa Iel nct s ne rmn si nou suIicient.
6. Dac n cursul acestui exercitiu Universul nostru cu
excedent si-a subtiat resursele, l umplem din nou.
121
7. Facem s dispar toate imaginile si iesim din trans.
Cum ni se pare acum: druim, sporim ceea ce avem?
Micsorm? Mentinem egal? Am dori s o Iacem n viitor?
Daca nu, relum acest exercitiu si ne autosugestionm c, de
Iiecare dat, atunci cnd dm, sporim, reducem sau
mentinem ceea ce avem, realizm totul la nivelul dorintelor
noastre.
VISELE, VINDECAREA IN SOMN
$I CLASELE ASTRALE
Cine stie de unde vin visele, unde se duc si crui scop
servesc? Din cele mai vechi timpuri s-a considerat c visele
i dezvluie omului Vointa Divinittii. n mitologia norve-
gian, se considera c prin vise mortii intr n contact cu
cei vii.
Clarvztorii, prorocii, poetii si psihanalistii dau o
important primordial simbolurilor din vise. n ultimele
dou decenii s-au eIectuat cercetri speciale n laboratoare
adecvate, care au reusit s evidentieze o anumit legtur
ntre vise, perceptia extrasenzorial si previziune. Carlos
Castaneda relateaz c vrjitorul indian don Juan 1-a nvtat
s-si Ioloseasc visele pentru a cpta mai mult stiint.
Suntem creatorii Universului n care trim. Acest lucru
este valabil si n ceea ce priveste visele, deoarece aici nu
exist realitatea exterioar care s ne deruteze. Chiar dac n
visul nostru ne aIlm n contact cu Dumnezeu sau cu o
persoan decedat, totusi peisajul, personajele, subiectul,
relatarea si simbolurile sunt o creatie a imaginatiei noastre,
care reIlect imaginile mentale din creierul nostru.
Experienta n domeniul viselor ne convinge c acestea
ndeplinesc o multime de Iunctii, aIlate n strns legtur
cu existenta noastr. Deoarece existenta este constientizarea
legturii dintre noi si armonia cosmic, ea poate furniza
122
informa(ii, astIel nct mintea s poat percepe si Iolosi
aceste inIormatii pentru continua ei dezvoltare psihic. n
acelasi Iel, visele pot Ii Iolosite n toate sIerele activittii
psihice, inclusiv n vindecare.
Visele trebuie considerate, dup opinia noastr, locul
ideal pentru activitatea psihic. n starea de somn superIicial
ptrundem ntr-o alt realitate dect atunci cnd suntem n
starea obisnuit de veghe, numai c nainte de ptrunderea
n lumea viselor este necesar s eIectum o activitate
pregtitoare suIicient de serioas, pentru a ne orienta mintea
pe o anumit activitate (problem). Prima etap a oricrei
pregtiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilor
noastre vise. S-a determinat prin diverse experimente stiin-
tiIice c Iiecare om are vise noaptea, n timpul unor stri
deosebite ale somnului. Nu trebuie s asteptm o noapte n
care s avem vise. Problema nu este dac avem vise sau nu,
ci dac ni le amintim.
Procedeul cel mai eIicient ca s ne amintim visul este s
ne trezim cnd vism. Trebuie s Iim convinsi c putem
realiza acest lucru. Seara vom pune lng pat o Ioaie de
hrtie si un creion. La culcare, intrm ntr-o trans usoar,
ca si cum ne-am pregti pentru citire sau pentru vindecare.
Dac vrem, ne putem cuIunda n trans, n pozitia culcat.
Dup ce am intrat n trans, ne ntrebm clar ce am dori s
aIlm prin vis. Apoi ne cuIundm n somn.
Unele persoane constat c se pot trezi n timpul visului
sau c pot trece la alte tipuri de activitti n timpul somnului.
De exemplu, n timpul somnului putem studia disciplinele
psihice.
Clasele astrale pot Ii deIinite ca ntlniri n timpul
crora Iiinta noastr (suIletul) studiaz metodele de creare
sau evolutie psihic a altor Iiinte cu experient n domeniu.
Timpul petrecut ntr-o clas astral aminteste ntr-o msur
activitatea desIsurat cu un spirit-mentor.
123
Putem ptrunde ntr-o clas astral cu un anumit scop,
sau ne putem, simplu, cuIunda n ea. Dac ncepem s ne
amintim visele n care suntem prezenti la o lectie a unui
dascl n domeniul psihicului, dac ne amintim alte vise n
care prieteni sau persoane necunoscute ne nvat cum s
realizm vindecarea, cum s ne concentrm etc., nseamn
c am ajuns ntr-o clas astral. Vom citi periodic carnetelul
de nsemnri n care ne notm visele, pentru a avea o
imagine a directiei pe care o iau aceste lectii ale noastre.
Dac dorim, putem Irecventa n mod constient o clas
astral, operatie care aminteste Ioarte mult de exercitiile
prezentate n aceast carte. n cursul acestor exercitii putem
descoperi c vederea obisnuit, Iizic, ne oIer mult mai
putin dect imaginatia.
nainte de a intra ntr-o clas astral, ne vom hotr ce
anume vrem s studiem. Dup ce ne-am culcat, intrm n
trans si ne ntrebm cine conduce clasa respectiv. Vom
lua n considerare primul nume sau chip care ne va veni n
minte. Dac apare ceva de nenteles, de exemplu dac
Benjamin Franklin tine un curs despre corpul energetic sau
bunica ne pred un curs despre Iunctiile creatiei artistice,
putem considera c totul este n ordine. O Iiint oarecare din
sIera imaterial, care este un dascl remarcabil, ni se poate
arta astIel si poate deveni mentorul nostru. Trebuie s ne
memorm visele si s urmrim cu atentie ceea ce nvtm.
Desigur, putem lucra si individual. Dup ce intrm n
trans, ne mpmntm si stabilim subiectul care ne
intereseaz cnd vom adormi, spunndu-ne n gnd: ,Vreau
s aIlu ce pot obtine din...", sau ,Vreau s aIlu ce nseam-
n...", sau ,Vreau s-mi stopez teama Iat de...", sau
,Vreau s stiu ce trebuie s Iac pentru a m vindeca de..."
Dac nu o s obtinem rspunsuri satisIctoare, sau indi-
catii, pe durata ctorva nopti, trebuie s reIormulm ntre-
barea mai clar sau s ncercm s ntelegem de ce nu am
primit rspunsul.
124
Procesul de vindecare astral este o mbinare ntre vis si
vindecarea de la distant. S nu uitm c oamenii au dreptul
s-si aib propriile boli si procedm incorect din punct de
vedere psihic dac zburm n timpul noptii n plan astral n
jurul unei persoane, cuIundndu-ne degetele vindectoare n
zonele aIectate de maladii Iizice sau psihice ale acesteia.
Ca n cazul vindecrii celor absenti, este de dorit, pe ct
posibil, s obtinem permisiunea celui pe care am dori s-1
vindecm. Dac am primit aceast permisiune, l putem
aborda.
1. Dup ce ne-am culcat, intrm n trans si ne mp-
mntm.
2. Ne puriIicm mintea si crem imaginea mental a
omului pe care l vom vindeca. Ca si n cazul vindecrii la
distant, dac nu stim cum arat persoana, crem o siluet
sau o imagine general.
3.mpmntm pacientul imaginar si umplem repre-
zentarea corpului si aurei sale cu energie portocalie.
4. Dac vom lucra asupra unei anumite zone, concen-
trm n aceasta o lumin portocalie Ioarte puternic.
5. Spunem omului din imagine c ne-am ntlnit pentru
putin timp, pentru a-i aduce vindecarea.
6. Adormim. Noapte bun. Ne notm toate visele pe
care le vom avea n aceast noapte si vom vedea dac aU
vreo legtur cu vindecarea. Cnd vom mai vorbi cu aceasta
persoan, putem aIla dac nu cumva a avut niste vis$
neobisnuite sau senzatii ciudate n starea de veghe, atunci
cnd am ndeplinit procedura de vindecare.
n ncheierea acestui capitol ne vom aminti de un vechi
cntec de leagn. Ne imaginm c trupul nostru este o barca,
n care plutim pe Iluviul vietii, si ne nchipuim ce s-ar puteti
ntmpla n goana noastr dup succes, Iaim, putere si
pozitie n aceast lume.
CAPITOLUL VIII
Retrospec(ia
Retrospectia reprezint posibilitatea de a vedea vietile
anterioare, Iiind unul dintre cele mai complexe Ienomene
parapsihologice.
Capacitatea de a vedea vietile anterioare pare la prima
vedere ceva mistic si tainic, dar orice om poate vedea vietile
trecute, n stare de trans sau de somn hipnotic proIund,
condus de un specialist.
Dup cum s-a mai subliniat, Iiecare entitate se materia-
lizeaz n noi corpuri. Fiecare corp n care intr acest suIlet,
sau Iiecare nou viat pe care o primeste el, constituie un
pas nainte pe drumul cresterii si dezvoltrii. Aceasta nu
nseamn c n Iiecare nou viat omul devine din ce n ce
mai sInt. Entitatea respectiv poate s aleag viata unui om
Ioarte vicios, pentru ca etapa urmtoare a devenirii sale s
Iie tocmai studierea viciului. Se obisnuieste s se vorbeasc
despre vieti succesive. Aceasta este conceptia noastr, ca si
a numerosilor mistici, anume c anul 2000 e.n. si anul
2000 .e.n. curg simultan.
Prin urmare, toate vietile omenesti pot Ii considerate
vieti ce se desIsoar n acelasi timp.
Alegerea unui trup de ctre suIlet este dictat de karma,
care reprezint un lant complet de acorduri si relatii reciproce
126
cu celelalte suIlete. Aceste relatii pot cuprinde ntreaga
gam, de la cele pozitive pn la cele negative. Cnd ne
moare o mtus Ioarte bogat, lsndu-ne o avere, poate s
nsemne c ntr-o alt viat i-am Icut un serviciu important,
iar acesta este modul ei de a ne multumi. Sau, dac un
criminal ucide niste oameni aparent nevinovati, se poate ca
ntr-o viat anterioar s Ii Iost tratat cu mult cruzime de
ctre acestia. Oamenii iau ns decizii n raport cu tririle
prezente. Nu putem nchide ochii n Iata Iaptelor unui
criminal doar pentru c a Iost proIund neIericit n viata lui
anterioar.
Dintre toate tipurile de sarlatanie psihic, citirea vietilor
anterioare oIer cele mai largi perspective. Orice prezictor
stie c va cuceri inimile clientilor sau ale prietenilor dac le
va spune c n vietile anterioare au Iost printese egiptene,
conductori ai Atlantidei scuIundate, sau Beethoven. Un
alt procedeu care ajut n ncercarea de a Iace impresie si de
a subjuga oamenii este relatarea c, ntr-o viat anterioar,
au Iost niste Iiinte rele sau periculoase, ca urmare nu poart
rspunderea propriilor lor Iapte din viata actual. Am vzut
multi oameni care nu au putut s nu se declare multumiti
cnd au descoperit c ntr-o alt viat au Iost conductori de
osti ori s-au ocupat cu magia neagr. Altii sunt Iericiti dac
aIl c ntr-o alt viat au Iost jeIuiti, oprimati, arsi pe rug
ca vrjitoare sau vrjitori, c au Iost supusi la cazne. Viata
trecut serveste drept baz sigur pentru convingerea lor c
viata va Ii totdeauna nedreapt cu ei - asa a Iost mereu si asa
va Ii si de acum ncolo.
Dorinta de a stpni momentul prezent l determin pe
om s actioneze conIorm karmei sale. Cnd citim vietile
trecute, considerm c un om tinde s-si pun n ordine toa-
te problemele n permanent, si atunci modelul su karmic
si vietile anterioare pot Ii interesante si instructive.
Uneori, poate Ii extrem de util pentru un om s i se po-
vesteasc despre viata anterioar care a Iost deosebit de
127
Iericit pentru el. Amintirile din respectiva viat se acumu-
leaz n memoria entittii respective, iar povestirile despre
aceasta pot trezi amintiri n constiinta sa. Pretioasele
amintiri despre Iericirea trecut pot aduce alinare omului n
momente de restriste, i pot aminti de capacitatea nnscut
a ntregii sale Iiinte de a Ii Iericit. Aceasta l poate ajuta s
nteleag c, ntr-un interval de timp att de mare, proble-
mele sale de moment nu mai sunt att de acute.
Uneori oamenii repet aceleasi modele karmice, mani-
Iestnd Ioarte putin progres si hotrre. n acest caz, citirea
vietii anterioare i poate arta omului respectiv lipsa de
orizont a interpretrii, a aceluiasi personaj nereusit.
nainte de a-i citi cuiva viata anterioar, ne vom ntreba
dac va putea s Ioloseasc inIormatiile pe care i le vom
comunica. Este nerational s transIerm un om n trecutul
ndeprtat, dac aceasta nu l va ajuta n rezolvarea proble-
melor curente.
Persoanele crora le sunt povestite vietile anterioare
sunt curioase: ,Mi-am cunoscut ntr-o viat anterioar sotia
(sotul, Iratele, mama, tatl, Iiica, iubitul)?" Aproape totdea-
una rspunsul este ,DA". Legturile de rudenie sunt aproa-
pe totdeauna karmice. Prietenii apropiati si rudele sunt tot-
deauna vechii nostri prieteni. ,S-ar putea ntmpla ca sotul
decedat de curnd s se Ii ntrupat n copilul meu nou-
nscut?" Rspunsul este de obicei ,NU". Majoritatea suIle-
telor nu se ntrupeaz asa repede. Ele au nevoie de o perioa-
d de liniste ntre ciclurile karmice.
Contrar prerii Ioarte rspndite, majoritatea oamenilor
nu au mai avut una-dou vieti, ci o multime. De aceea, dac
avem de gnd s-i citim cuiva vietile sale anterioare, ne vor
Ii necesare cteva zile.
InIluenta vietilor noastre anterioare asupra vietii actuale
se schimb n permanent. nvtmintele unei vieti ante-
rioare pe care am trit-o ca pirat ne pot Ii astzi inutile, dar
anii de studiu ntr-o scoal din Grecia antic pot asigura
128
subconstientului nostru inIormatii pretioase. Tot ce am
nvtat n timpul vietilor anterioare se acumuleaz n noi.
Pentru majoritatea oamenilor acest proces se desIsoar
n aIara constiintei, dar imagini sau amintiri pot aprea n
aur, atunci cnd trebuie s ne amintim lectiile vietilor
anterioare.
Un clarvztor care studiaz aura pentru a obtine inIor-
matii despre viata anterioar poate deveni martorul unor
scene care s-au petrecut cndva, poate vedea oamenii n
vesmintele epocilor trecute si poate auzi chiar discutii care
au avut loc cu multe secole n urm. El poate vedea n aur
simboluri care reprezint diIeritele vieti ale individului: o
Iloare de lotus este asociat cu viata unui budist sau cu o
viat care are legtur cu unele Iorme de meditatie; crucea
este asociat cu viata unui crestin etc.
Cine este interesat de IilozoIia oriental, poate s
extrag din memorie, Ir s Iie constient de aceasta, lectiile
nvtate n timpul uneia dintre vietile sale anterioare pe care
a petrecut-o n Orient. De aceea nu este de mirare c n aura
acestui om vor aprea imagini din aceast parte a lumii.
Cnd va termina ciclul su de lectii orientale, imaginile
respective se vor decolora treptat si vor disprea din aura lui,
iar n locul lor vor ncepe s apar alte imagini. Aura unui
individ poate s cuprind scene din una sau mai multe vieti
anterioare, simultan, si, n plus, imagini care reprezint
probleme nerezolvate din viata actual.
Citirea vietilor anterioare aminteste Ioarte mult de citi-
rea aurei si a chakrelor. Trebuie doar s ne relaxm, permi-
tnd impresiilor s ne umple pn la reIuz, indiIerent dac
sunt gndite sau spontane. Trebuie s ne urmm intuitia.
Practica citirii psihice ne va spune cnd trebuie s-i po-
vestim persoanei n cauz si cnd nu despre viata sa ante-
rioar. Un exercitiu de tipul ,DAzNU" ne va ajuta s lum
hotrrea just. Atunci cnd dorim s citim o viat trecut,
vom Iolosi urmtorul exercitiu, Iie cu o persoan creia i-am
129
mai citit, Iie cu o alta, pe care o considerm potrivit. Putem
Iolosi exercitiul acesta si pentru citirea propriei noastre vieti
anterioare:
l.Ne relaxm.
2. Ne eliberm mintea si ne concentrm asupra ntre-
brii: ,Care sunt vietile anterioare care apar n prezent n
aura pacientului?"
3. Acum privim aura pacientului. Lsm acces liber
oricror impresii sau imagini. Ne ntrebm apoi despre mo-
mentul si pozitia geograIic de unde provin scenele vzute.
4. Ne ntrebm dac aceste imagini venite din trecut au
o nsemntate n viata actual a pacientului. Urmrim dac
printre chipurile vietilor trecute apare vreo persoan din
anturajul actual al pacientului si, dac da, n ce context?
5. Facem s dispar aceste imagini. Iesim din trans.
PREZICERILE, PRESIMTIRILE
$I VIETILE VIITOARE
Putem arunca o privire n viitor? Putem s ne prezicem
propriul viitor, sau pe al celorlalti? Oamenii pun adesea
aceste ntrebri. Cnd ncepem s ne trezim perceptia
psihic, dorim desigur s aIlm dac este posibil s activm
aceste capacitti ascunse n noi. Dac prietenii vor aIla c ne
Iolosim capacittile psihice, vor spera, desigur, c putem
arunca o privire n viitorul lor, att de elastic si de schim-
btor. Viitorul nu poate Ii legat de un singur loc, nu poate Ii
Iixat, deIinit sau msurat, dup cum nu poate Ii considerat
dat si inevitabil. Viitorul poate Ii totdeauna schimbat. n
Iiecare moment al vietii noastre ne crem propriul viitor, de
la cele mai mrunte probleme pn la cele mai serioase.
Cnd cel care citeste psihicul priveste n viitorul cuiva,
el observ ceea ce prevedem n momentul respectiv. Dac
ceea ce ni s-a prezis nu se ndeplineste, nu este Ioarte
130
concludent, deoarece am Ii putut s ne schimbm planurile,
chiar Ir s ne dm seama. Dac cititorul a putut identiIica
simboluri, el le-a interpretat dup un sistem propriu, care
poate s diIere de cel al individului respectiv.
Cnd aruncm o privire n propriul nostru viitor, o vom
Iace n starea de meditatie sau n Iaza de trecere de la starea
de veghe la somn, cci atunci putem vedea multitudinea de
posibilitti pe care vom sti s le Iolosim. Nu putem spune
dac este indicat sau nu s ne dezvoltm capacitatea de pre-
viziune a viitorului, pentru noi nsine sau pentru ceilalti.
Pentru unii aceasta este o binecuvntare, pentru altii, un
blestem. Desigur, nu trebuie s permitem ca aceast capa-
citate psihic, ca orice altceva, s pun stpnire pe noi.
Unele persoane cu darul previziunii tind s vad numai
evenimente negative, cum ar Ii diIerite boli, asasinate etc.
Aceasta este alegerea lor, desi pot avea impresia c nu sunt
apti s-si controleze capacittile proprii. Oamenii i ntreab
pe clarvztori: ,mi puteti spune cnd va muri cutare per-
soan?" De cele mai multe ori, acestia aleg n mod constient
varianta necunoasterii atunci cnd este vorba de moartea
cuiva. Rspunsul la aceast ntrebare ar reprezenta o prea
mare responsabilitate, de aceea ei se strduiesc s nu-1
cunoasc.
Exist o linie Ioarte precis care desparte conducerea si
amestecul altora n viata si planurile cuiva. Cnd un pre-
zictor trebuie s-i spun cuiva viitorul, el trebuie s Iie
extrem de prudent. Poate s Iac preziceri Ioarte reusite,
preziceri care nu se vor ndeplini niciodat sau s renunte.
Dac intuitia i spune c prezicerea l va ajuta pe cel n
cauz sa vad nzuintele si viitorul posibil si dac va putea
ntelege toate acestea, prezictorul se poate ncumeta s se
pronunte asupra viitorului.
De Ioarte multe ori oamenii sunt programati n totali-
tate. Dac le spunem: ,Veti deveni medic, jurist etc.", ei
sunt ntru totul de acord si procedeaz ntocmai. Este un
131
mod comod de a evita responsabilitatea unei decizii inde-
pendente. Este mult mai simplu s spui: ,Psihanalistul m-a
sItuit s procedez asa."
Dac simtim c astIel putem ajuta oamenii si ne place
s aruncm o privire n viitor, nu trebuie s uitm s-i
prevenim c decizia Iinal le apartine.
Pe lng numeroasele vieti trecute, avem Iiecare o
multime de vieti viitoare. Ele pot Ii vzute n aur. Dar este
necesar s tinem seama de un avertisment Ioarte serios:
studiul vietilor viitoare poate duce la mbolnviri psihice
Ioarte grave, la dereglri serioase ale psihicului.
CUM SA NE CITIM VIITORUL
Dou exercitii ne vor ajuta s ne citim viitorul. Ele pot
Ii Iolosite si n citirea viitorului unei alte persoane.
1. Ne relaxm.
2. Pe ecranul nostru mental desenm trei cercuri. Unul
dintre ele va reprezenta ,sase luni", altul - ,un an", iar al
treilea - ,cinci ani".
3. Ne gndim la trei evenimente care am dori s aib
loc. Poate Ii vorba de orice, de la cumprarea unui automo-
bil nou sau a unei case, pn la renuntarea la Iumat, pier-
derea kilogramelor n plus, stabilirea unor relatii amicale cu
seIul etc.
4. Ne convingem c aceste trei dorinte trebuie s-si aIle
locul n cercuri diIerite. Nu le plasm n aceste cercuri, dar
observm cum ptrund n ele. ntr-un cerc este posibil s
intre mai mult de o singur dorint. Observm ce dorint
intr ntr-un anumit cerc si ce anume simtim. Dac dorim s
schimbm locul acestor dorinte dintr-un cerc n altul, o
putem Iace. Dac un eveniment rmne n aIara acestor
cercuri, trebuie s ne punem ntrebarea ce dat trebuie s
apar n dreptul acestuia. Aceast dat trebuie s ne indice
132
cti ani trebuie s treac pn cnd renuntm la aceast
dorint.
5. Facem s dispar cercurile si iesim din trans.
Citirea viitorului pe un trandaIir creat mental:
1. Ne relaxm.
2. Crem mental un trandaIir. i admirm culoarea,
studiem Iorma petalelor, a Irunzelor.
3. n stnga primei Ilori crem nc un trandaIir. Acesta
este destinat pentru urmtoarele sase luni ncepnd din
prezent. Dac ceva nu ne place, de pild culoarea, Iorma sau
mrimea, schimbm trandaIirul. Facem s dispar ambii
trandaIiri.
4. n partea dreapt a ecranului nostru crem o a treia
Iloare. Este destinat celor sase luni care au trecut pn n
momentul de Iat. Studiem cu atentie diIerentele ntre prima
si a treia roz. Facem s dispar toate Ilorile.
5. Crem nc un trandaIir. Acesta este destinat pentru
anul urmtor. Crem nc o Iloare, pentru urmtorii ani.
Crem cti trandaIiri dorim pentru urmtorii ani. Ei trebuie
s Iie Irumosi, s ne ncnte. Facem s dispar toate Ilorile
si iesim din trans.
MENTORII SPIRITUALI
La nceputul crtii s-a vorbit despre vindecarea cu aju-
torul mentorilor spirituali, Ir nvelis corporal, la care
recurg numerosi vindectori. Este de dorit s nu solicitm
ajutorul acestor mentori dac nu suntem asistati de un
specialist n domeniu.
Exist ns un alt tip de mentori, la ajutorul crora
putem recurge Ir restrictii si Ir team. Fiecare om are cel
putin un mentor spiritual care se gseste n permanent la
limita exterioar a aurei sale.
133
Fiintele nentrupate au n planul astral o multitudine de
obligatii si misiuni pe care trebuie s le ndeplineasc. Una
sau mai multe entitti de acest Iel pot s apar din cnd n
cnd n calitate de sItuitor spiritual. Putem Ii Ioarte uimiti
cnd aIlm c ne gsim n permanent alturi de acest
sItuitor, pentru c majoritatea oamenilor nu vin niciodat,
constient, n contact cu aceste spirite. Comunicarea are loc
n plan astral, atunci cnd dormim. Uneori oamenii discut
cu ei nsisi, si dezbat propriile probleme, decizii etc. Putem
considera c vorbim cu vocea noastr interioar - vocea
acestei Iiinte superioare - si nu vocea amintirii noastre.
Interlocutorul poate Ii si mentorul nostru de la care primim
inIormatii despre viitor. Auzim adesea oameni spunnd c
au un ,nger pzitor" sau pe cineva care i observ. Acesti
oameni simt prezenta mentorilor lor.
Cnd am luat hotrrea s ne ntrupm si ne-am re-
nscut, acesta a Iost un eveniment Iavorabil n plan psihic.
Entittile care ne-au Iost prietene n planul astral sau per-
soanele cu care am Iost prieteni n alte vieti asist la acest
eveniment. Din acest conclav al duhurilor, convocat n
salonul maternittii, cteva spirite rmn alturi de noi,
pentru a se convinge c suntem sntosi, c ne descurcm n
planul Iizic. Aceste spirite sunt nsotitorii si sItuitorii
nostri. Dac n karm ne este scris s ne mbolnvim n Ira-
ged copilrie, mentorii nu se amestec n planurile existen-
tei noastre. Aceasta se reIer n egal msur la tot restul
vietii. Pot aprea schimbri de destin dac persoana, prin
comportamentul bun n aceast viat, capt, prin credint,
stergerea karmei negative.
Pe msur ce crestem, tot mai multi mentori ptrund n
sIera noastr. Oamenii maturi au n medie cinci-sase men-
tori. Adesea, unul dintre mentori este conductorul, iar
ceilalti rspund de cte un aspect concret. De exemplu, unul
se poate ocupa de munca si cariera noastr, altul de sntate,
al treilea de domeniul spiritual, altul de relatiile sexuale etc.
134
Pe msur ce ne schimbm, unii mentori pleac, altii vin.
Dac ncepem o nou munc, o misiune important si
periculoas, putem avea pentru aceast perioad un mentor
special. Unii mentori pot rmne permanent cu noi, aju-
tndu-ne n toate situatiile.
Putem eIectua cteva exercitii pentru a stabili contactul
cu mentorii nostri. Trebuie s tinem minte c opiniile
mentorilor spirituali nu sunt ntotdeauna potrivite pentru
noi, tocmai pentru c ei nu au nvelis corporal. SIaturile lor
trebuie urmate cu grij si prudent, ca si sIaturile celor cu
nvelis corporal. Mentorii se aIl lng noi ca s ne ajute, nu
pentru a ne schimba viata.
Exist o multime de procedee de comunicare cu men-
torii spirituali, ca si cu diIeriti oameni. Mentorii pot Ii
vzuti sub cele mai diverse nItisri si n momente diIerite.
Uneori, studiind aura unei persoane si cutndu-i mentorii
spirituali, se pot vedea n aur sIere multicolore. Alteori
poate Ii vzut un chip de om. Dac mentorul preIer s
aleag o nItisare omeneasc, nseamn c vrea s ne apar
sub nItisarea pe care a avut-o n una dintre cele mai
reusite vieti ale sale, sau asa cum poate Ii contactat cel mai
usor.
1. Ne relaxm un minut, apoi mpreunm palmele si
Iormm un circuit nchis de energie.
2. Formulm n minte un apel ctre unul dintre mentorii
nostri, rugndu-1 s ni se arate.
3. DesIacem palmele, lum o pozitie receptiv si permi-
tem impresiilor s vin spre noi. Putem vedea un chip ome-
nesc, diverse modele sau culori. Putem s nu vedem nimic,
dar putem s aIlm cum arat mentorul, s auzim o voce
care-1 descrie etc.
4. ntrebm care este numele mentorului. Putem s
auzim acest nume, s-1 vedem scris pe ecranul nostru mental
sau s-1 aIlm, pur si simplu.
135
5. ntrebm mentorul care-i este misiunea pe lng noi
sau sIera concret de care se ocup.
6. i multumim mentorului, ne lum rmas-bun si iesim
din trans.
Putem repeta exercitiul ori de cte ori dorim. Putem
cere permisiunea s ne vedem mentorul, spunnd n gnd:
,Doresc s-mi vd mentorul care se ocup de sntatea
mea."
Exercitiul de mai jos este destinat primirii de inIormatii
speciale si de sIaturi de la mentori.
1. Ne relaxm, punem palmele mpreun. Formulm
ntrebarea mental. ntrebrile pot Ii: ,Voi putea primi un
nou loc de munc?", ,Cum s Iac mai interesante ntlnirile
cu prietenii mei?", ,Este cu adevrat util aceast carte?"
Ne eliberm mintea si ne concentrm ntreaga atentie asupra
ntrebrii.
2. DesIacem minile, le punem pe genunchi cu palmele
n sus si primim rspunsul. II putem auzi, l putem citi pe
ecranul mental.
3. Multumim mentorilor, ne lum rmas-bun si iesim
din trans.
n timpul citirii psihicului unui pacient putem discuta cu
mentorii acestuia, cerndu-le ajutorul, solicitndu-le sIaturi
pentru pacient. Uneori ei doresc s i transmit ceva pa-
cientului si i cer vindectorului s o Iac. n general, sIa-
turile lor sunt bune.
Pentru a intra n contact cu mentorii altor persoane,
procedm la Iel ca n cazul mentorilor proprii.
PROCESUL DE VINDECARE
N AFARA CORPULUI
Procesul de vindecare n aIara corpului se aseamn
Ioarte mult cu vindecarea pacientului absent. Vindectorul
136
si ndreapt atentia spre imaginea persoanei absente. La
vindecarea n aIara corpului, corpul astral al vindectorului
i prseste cu adevrat corpul Iizic si intr n aura pacien-
tului. Unii vindectori preIer s lucreze n aIara corpului,
altii, s eIectueze vindecarea pacientului absent. O per-
soan-medium este capabil s-si supravegheze perechea
aIlat la munc si copiii rmasi acas.
Trebuie s simtim n mod real ce nseamn ,S Iim n
propriul nostru corp", nainte de a iesi din el. Dac nu vom
Ii destul de grijulii, putem s ne lsm usor energia proprie
n aura altuia.
1. Ne relaxm. VeriIicm ct de bine suntem mp-
mntati. Apoi urmrim indicatiile din capitolul al doilea
despre vindecarea pacientului absent.
2. Ne aIlm n coltul camerei. Apoi revenim n centrul
propriului cap. Repetm acest procedeu de trei ori.
3. Revenim din nou n coltul camerei. Apoi trecem n-
tr-o alt camer a locuintei noastre. Urmrim dac ne sim-
tim diIerit Iat de situatiile anterioare.
4. De aici mergem pe acoperisul casei noastre.
5. Apoi, ne oprim pe un nor de pe cer.
6. Acum suntem n aura pacientului nostru. Cum ne
simtim? Putem vedea culorile aurei? Ne mpmntm pa-
cientul. Apoi i puriIicm aura si atragem energie cosmic,
dup care- scldm cu ea aura.
7. Ptrundem n prima chakr a pacientului. O puri-
Iicm.
8. Rnd pe rnd, curtm toate chakrele pacientului.
9. Dac una dintre zonele corpului pacientului are o
maladie, ptrundem acolo, ne imaginm energia de culoare
portocalie si-i scldm zona cu ea.
10. Revenim n centrul capului nostru.
11. n aura noastr plasm un magnet si atragem cu el
energia rmas n aura pacientului. Repetm procedeul.
12. Iesim din trans.
137
CUNOA$TEREA CORPULUI NOSTRU
DE CTRE PROPRIUL NOSTRU SPIRIT
1. Ne asezm n pozitia de medium. Circulm prin cor-
pul nostru lumina de culoare aurie.
2. Crem o roz (un trandaIir) pentru noi. Studiem Iloa-
rea cu atentie: culoarea, aroma, petalele.
3. Crem nc o Iloare (tot un trandaIir) n locul n care,
de obicei, plasm soarele. Acest trandaIir este destinat
pentru spiritul nostru superior. Studiem Iloarea.
4. Coborm a doua Iloare si o asezm chiar n capul ce-
lei dinti, apoi permitem celor dou Ilori s se contopeasc.
5. Facem s dispar cele dou Ilori si iesim din trans.
CAPITOLUL IX
Deschiderea celui de-al treilea ochi
TELEPATIA
Din vestitele tratate RADJA-YOGA, un pasaj spune:
,Formele de concentrare care determin o perceptie senzo-
rial excesiv sunt cauzate de eIortul organismului gn-
dirii", iar comentariu| lui SVAMI VIVECANANDA la
acest pasaj: ,Aceasta decurge natural din concentrare.
ConIorm yoghinilor, prin concentrarea gndului la vrIul
nasului vor Ii percepute miresme minunate, tot prin con-
centrare pe vrIul limbii se vor simti senzatii extraordinare,
iar n zona de mijloc a limbii se va simti o senzatie tactil
ca o atingere.
Dac cel care eIectueaz concentrarea si va aduna
senzatiile asupra palatului cerului gurii, va vedea lucruri
neobisnuite, dar dac cineva a crui minte nu este linistit va
dori s eIectueze unele din aceste exercitii, Ir s aib
ncredere n ele, ndoielile sale vor disprea, atunci cnd,
eIectund un timp exercitiile, va simti pe propria piele aceste
eIecte, dac va dovedi stpnire." (Svami Vivecananda,
Radfa-Yoga.)
139
CLARMIROSUL
Exercitiul care urmeaz const n deschiderea capaci-
ttilor de clarmiros. Se Iace dimineata nainte de a v scula
din pat.
Timp de 15-20 de minute concentrati-v gndul la
vrIul nasului, stnd culcat cu Iata n sus ntr-o pozitie
relaxat. Nu v gnditi la nimic. Rdcina limbii se tine
lipit de cerul gurii, n gnd se zice mantra ,OM", ca un
dangt de clopot auzit de departe. Rezultatul nu se va lsa
mult asteptat. La nceput veti simti Iurnicturi n vrIul
nasului, uneori dureroase. Nu toti veti simti acelasi lucru.
Va aprea ca din senin mirosul unui parIum usor, care va
disprea n urmtoarea Iractiune de secund. Puteti avea
aceste senzatii si n cursul zilei.
Relund exercitiul, mirosul o s apar mai puternic. O
s aveti senzatia c cineva v-a parIumat ntreg dormitorul,
dup care va disprea din nou.
Antrenati-v cu asiduitate, iar timpul pentru aparita par-
Iumului inexistent se va scurta la urmtoarea concentrare.
Veti ajunge s-1 simtiti chiar dup cteva secunde de la
nceperea exercitiului.
Atunci cnd acest miros va aprea dup scurt timp
ncercati s-1 Iaceti s apar si cnd mergeti pe strad sau v
aIlati n locuri mai putin plcut mirositoare. Acest lucru se
Iace prin puterea gndului, cu respiratia abia perceptibil si
cu gura nchis, gndindu-v la vrIul nasului si pronuntnd
n gnd Iraza ,Iermecat": ,Doresc s-mi apar acel miros
pe care-1 cunosc n timpul exercitiilor mele." ncercati s nu
respirati, acest miros va aprea spontan, chiar dac nu Iaceti
eIortul de a inspira ,ceva care nu exist".
Fcnd aceste exercitii cu ucenicii mei, acestia au ob-
tinut rezultate Ienomenale chiar din primele minute de
exersare. nainte de a eIectua exercitiile pentru clarmiros
trebuie s puriIicm centrii energetici prin diIerite tehnici.
140
El poate Ii declansat si Ir ca omul s Iac vreun eIort.
Acest lucru se Iace prin concentrarea mental a unui spe-
cialist n parapsihologic care detine clarviziunea, detecteaz
punctul-senzor al clarmirosului legat de glanda pineal,
declansndu-1 prin energia proprie.
Dar acest Ienomen deschis Iortat, ca si clarviziunea
deschis prin aceeasi metod, nu este de lung durat.
Aproximativ la dou-trei luni se ncheie, dac persoanei
nu-i st scris s le aib deschise sau nu struie n cunoastere.
Nu sItuiesc pe nimeni s si-1 deschid Iortat. Dac nu v
este dat s-1 aveti deschis, nu se va deschide. Alteori
destinul ne pune n Iat diIerite greutti si n timpul unor
probleme grele o Iire mai orgolioas, sau care poate avea
capacitatea de gndire psihic, are n minte o arm de
distrugere. Am vzut si asistat la convorbiri de acest gen ale
unor persoane care ncercau n grup s se concentreze
printr-un clarvztor care le spunea ce se ntmpl cu corpul
energetic al persoanei creia i se transmiteau Iel de Iel de
senzatii urte, de care srmanul nu avea habar. I-am oprit
din acel start, nchizndu-i pentru moment viziunile clarv-
ztorului cu un ecran mental. La un moment dat acesta a
spus c nu mai vede dect negru iar ,marii distrugtori" s-au
bucurat c si-au distrus tinta. Am avut grij s reorientez
toate imaginile create de ei ntr-un copac uscat de pe
marginea drumului si s Iac repede o protectie persoanei
atacate. Le-am spus c nu este bine ce Iac, c ncalc etica
si c ceea ce Iac ei de Iapt se numeste ,magie neagr".
Ucenicii mei au nvtat Ioarte constiincios exercitiul de
clarmiros, astIel nct erau cei mai Iericiti cnd, venind la o
nou lectie de curs, povesteau ce Iel de miresme primeau.
La Ioarte multi persista mirosul de santal, sau unul asem-
ntor mirului. Apoi, dup zece zile de concentrare, spre
marea lor mirare, toti simteau aceeasi mireasm.
O s simtiti miresme altIel dect acelea la care v-ati
gndit. Atunci cnd veti dori s v bucurati de un anumit
141
miros, o s apar. ncercati s-1 chemati cu gndul, dar nu
uitati ct de important este vrIul nasului. Concentrati-v s
v apar mirosul de trandaIir, care este mai puternic si se
mprstie n toat casa. Mirosul acesta va persista un timp,
iar dup ce veti uita de el va disprea.
Veti Ii capabili s produceti orice miros pe care-1 doriti.
O s vi se par o iluzie. Nu v speriati, antrenati-v cu
acelasi curaj. Uneori o s v apar Ir nici un eIort un
miros la care nu v gnditi. Veti Ii probabil singuri acas si
cutndu-1 nu l veti gsi. Dar s Iiti atenti, n momentul n
care va gnditi la ceva ndeprtat sau la o persoan anume,
n acel moment va veni mirosul. Este posibil ca respectiva
persoan s se Ii parIumat cu acel parIum, pe care l simtiti,
ncercati s luati contact cu persoana, rugnd-o s v arate
ce Iel de parIum Ioloseste. Pentru un control de la distant,
gnditi-v nc o dat la ea si, dac v vine acelasi miros, Iiti
siguri c este al ei.
Dac gndul v Iuge la cineva care se roag acas, sau
n acel moment se aIl la biseric, v poate aprea mirosul
de busuioc sau tmie, de lumnri aprinse sau al candelei
din biseric. Puteti s-i dati un teleIon mai pe sear acestei
persoane si s-o ntrebati dac nu cumva a Iost la biseric.
Dac nu se conIirm, ntrebati-1 ce Icea la ora Ia care ati
perceput mirosul. Fiti sigur c va spune c se ruga lui
Dumnezeu.
V veti dovedi c nu ati muncit n zadar si c nu aveti
de-a Iace cu o iluzie, ci cu ceva real.
Experientele au dovedit c distanta nu are nici o
important. Veti simti de la intrarea n apartament mirosul
robinetului de gaze care n-a Iost bine nchis. Veti simti ce se
pregteste azi pentru cin, dac veti dori s stiti. Veti putea
percepe mirosul unor Ilori de la un balcon pe care l priviti
din strad, Ir s vedeti ce Iel de Ilori sunt acelea.
Explicatia acestui Ienomen este simpl: prin concen-
trarea la vrIul nasului, respiratia se opreste instantaneu.
142
Ca urmare apare involuntar dorinta de a mirosi aerul, de
parc ne-am astepta n Iiecare moment s percepem un
miros. Concentrarea gndului la vrIul nasului are rolul de
trambulin necesar pentru a trezi dorinta de a mirosi.
Aceast dorint n permanent crestere excit nervii
olIactivi si i sensibilizeaz ntr-att, nct se acordeaz
ntr-o lungime de und mai mic si pot percepe astIel miro-
suri mai Iine, mai discrete, inaccesibile oamenilor normali
datorit distantelor. Capacitatea care se dezvolt prin exer-
sarea de lung durat nu se pierde si hipersensibilitatea
nervilor olIactivi rmne, atunci cnd Ienomenul initial
dispare.
CLARGUSTUL
Dup ce ati obtinut rezultate n ,clarmiros" treceti la
exercitiile urmtoare, de concentrare asupra vrIului limbii.
Rezultatul dorit va veni mai repede dect n primul caz,
avnd deja deschis un senzor de pe traseul tainic.
Exercitiul se poate Iace si stnd pe un scaun, dar este
mai eIicace cnd l Iaceti n pozitie culcat.
Ochii se tin nchisi, gura la Iel. VrIul limbii se tine lipit
de cerul gurii dup dintii din Iat. In gnd se zice mantra
,OM", iar concentrarea se Iace la vrIul limbii cu dorinta de
a simti un oarecare gust (dulce, acru, srat). Partea intere-
sant a exercitiului va Ii c pe lng o intensitate neo-
bisnuit, aproape supranatural, a senzatiei gustative, veti
obtine senzatia de satietate, att de puternic, nct mult
vreme dup aceea nu veti avea poIt de ,specialittile pe
care le-ati putut gusta" n acest Iel. Foarte repede veti reusi
s v controlati gustul cu ajutorul vointei si veti Ii capabil s
v provocati orice gust veti dori.
Dac mirosul este un gen de emanatie si permite astIel
s explicm Iaptele prezentate, cu totul alta trebuie s Iie
143
explicatia propagrii gustului. Pentru aceasta trebuie s
existe un contact, chiar si extrem de scurt, al limbii cu obiec-
tul respectiv. In conditii normale chiar si o distant n acest
caz nu va Ii de real Iolos.
Perceptia va exista de Iiecare dat cnd vom dori s
reproducem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt
halucinatii? Dup deIinitia dat de un specialist american n
1963, care a ntocmit un lexicon cu ajutorul celor mai vestiti
specialisti din toate domeniile cunosterii, ,halucinatie"
nseamn perceptia unor obiecte care n realitate nu exist,
sau senzatii resimtite Ir nici o cauz, date de obicei de tul-
burri ale sistemului nervos, asa cum se ntmpl n cazurile
de delirium tremens.
In primul caz aceast deIinitie nu se potriveste percep-
tiilor noastre, deoarece mirosurile si gusturile pe care le-am
simtit corespund unor obiecte pe care le-am mai simtit n
realitate. Avnd cauze exterioare, ele nu pot Ii presimtite. La
Iel ca n cazul mirosului, simtim Ioarte pregnant si gusturile
de la distant. Dac omul si poate ascuti mirosul att de
mult, nct prin simpla concentrare, s depseasc distantele
si barierele materiale, aceast capacitate nu este o halucinatie.
AltIel ar trebui s credem c toate popoarele apropiate de na-
tur sunt prad halucinatiilor, sau la Iel am putea spune despre
cinii si pisicile care au aceste simturi Ioarte dezvoltate.
Trebuie s recunoastem c simturile noastre pot deveni
prtase la asemenea clarsenzatii, numai c toate propriettile
percepute de organele noastre (Iorm, culoare etc.) cuprind
alturi de natura material si o natur Iin greu sesizabil.
Aceasta nseamn c ntreaga materie este o radiatie de
culoare si mirosuri, care depseste inIinit ceea ce putem
simti cu degetele sau cu gustul.
Din oceanul de unde sonore omul poate percepe n mod
normal un interval de sapte-opt octave, iar din domeniul
undelor luminoase rogvaiv-ul (de la rosu la violet). Toate
celelalte nuante, radiatiile inIrarosii, ultraviolete, roentgen,
144
alIa, beta, gama, radiatiile tehnice etc. rmn nepercepute,
desi n realitate ele exist.
Un om care este capabil, prin exercitii adecvate, s-si
dezvolte n mod extraordinar capacitatea olIactiv, si va
dezvolta si celelalte simturi.
DESCHIDEREA SIMTURILOR N HIPNOZ
La persoanele care doresc s-si deschid aceste simturi
n stare de hipnoz acest lucru are loc ,n proportii astro-
nomice" - se pot deschide si ascuti la maximum.
Dac ntr-o mn a celui hipnotizat pentru controlul
acestor capacitti se aseaz o greutate numai cu un gram
mai mare dect n mna cealalt, acesta ca sesiza imediat
diIerenta. La Iel se va ntmpla dac veti trasa pe jos o linie
de trei milimetri si alta doar de unu, le va deosebi si pe
acestea. Dac n una din dou sticle de vin identice vor Ii
puse dou-trei picturi de lichid de alt culoare, persoanele
aIlate sub hipnoz o va deosebi.
Urechea unui om normal percepe vibratiile cu o
Irecvent de la 8 la 646 000 oscilatii pe secund, dar dup
deschiderea clarauzului n stare de hipnoz le va putea per-
cepe pn la IO
19
oscilatii pe secund. Aceast ciIr consti-
tuie mai mult dect Irecventa radiatiilor gama-invizibile. n
stare hipnotic se poate Ioarte usor vedea aura emis de
oameni sau obiecte. Aceste senzatii sunt percepute de al
saselea simt care se activez n creier n portiunea dintre
sprncene. Acolo, n acel spatiu de vid, se Iormeaz ima-
ginile ,clarvzului".
CLARVIZIUNEA
Indicatia din YOGA-SUTRA privind concentrarea asu-
pra palatului cerului gurii pentru deschiderea clarviziunii
145
pare la nceput nebuloas. n cazul deschiderii celorlalti doi
senzori era vorba despre stabilirea limitelor nervilor olIactiv
sau gustativ pe o anumit lungime de und, captul respec-
tiv al nervului aIlndu-se Ioarte aproape de punctul nostru
de concentrare (vrIul nasului sau al limbii). Argumentul c
nervul olIactiv nu se aIl n vrIul nasului poate Ii combtut,
deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmite
treptat n zona respectiv.
Dar cum se poate explica transmiterea acestei concen-
trri a gndului mai departe, prin Iaringe, pn la ncruci-
sarea nervilor optici, nemijlocit lng hipofiz, cci doar n
aceast zon se pot percepe oscilatiile invizibile ochiului.
Experientele Icute n aceast directie dau viziuni
uimitoare, dar succesul lor este limitat. Concentrarea nu
trebuie Icut asupra cerului gurii, ci asupra chakrei Ajna.
centrul substantei Iine care se aIl ntre sprncene. Adevrul
este c aceasta e o munc destul de grea. De aceea se cere
curaj n nceperea anumitor exercitii, iar n ocultism nu au
ce cuta oamenii Iricosi. Nu li se va deschide niciodat
nimic nici acelora orgoliosi sau invidiosi. Mai bine v lsati
pgubas chiar de la nceput dac sunteti astIel motivat. n
momentul interventiei unuia dintre Iactorii care Iac parte din
prostia omeneasc centrul respectiv se nchide automat.
Exercitiile trebuie s le desIsurati cu regularitate si
ritmicitate, dar mai mult dect orice - veriIicarea viziunilor.
Luati n considerare si retineti c trebuie s deosebiti
imaginile reale de cele virtuale.
Puteti Iace un mic experiment, dac mai locuiti cu
cineva n acelasi apartament. Fie c persoana respectiv
aseaz n Iiecare sear un obiect ntr-un anumit loc, Iie c
acesta este o statuet sau o vaz, trebuie ca a doua zi, din
pat, cu ochii nc nchisi, s ,vedeti" acel obiect aIlndu-v
n alt camer. Faceti acest exercitiu timp ndelungat. Ar
trebui de Iiecare dat s-i identiIicati noul loc unde este
bine pus de acea persoan.
146
De obicei mesajele vin de la un mentor spiritual care v
va directiona n cutarea obiectului ascuns. Veti putea
receptiona mesajele acestuia si ar Ii de Iolos dac vi le-ati
nota.
Poate Ii de Iolos si tehnica respiratiei din Radja-Yoga,
pentru trezirea lui KUNDALINI, dar vedeti s nu ncurcati
borcanele. Din toate nvtturile pe care le-am Icut singur,
pn ntr-un anumit loc am mers Ioarte bine, dar com-
plexitatea exercitiilor adugate de sine stttor mi-a stagnat
viziunile. Nu mai stii atunci ce s-a ntmplat. Mai Iceam
concentrri de acest gen si cu prietenii, ascunznd lucruri
diIerite, pentru a le gsi. Aceasta chiar m amuza la nceput.
Odat un coleg tot ascundea o moned veche din loc n loc
si de Iiecare dat o gseam, dar i-a venit ,ideea" s n-o mai
ascund n cas, ci si-a bgat-o n gur. n viziunile noastre
aprea moneda si doar Iugitiv imaginea colegului nostru cu
un zmbet pe buze. De obicei se ,vedea" un mic ,tablou"
legat de moned, dar tot el aprea n imaginile noastre. I-am
spus c n-a ascuns moneda si c se aIl la el, dar nu price-
peam n ce loc. Am perceput zmbetul, Iiindc la a doua
concentrare a aprut n viziune doar gura si buzele, zm-
bind. Am deschis ochii si am zis toti o dat - gura! O
gsisem, n sIrsit!
Pentru deschiderea ochiului al treilea, concentrarea
gndirii se Iace numai pe centrul dintre sprncene - chakra
Ajna. Dup experimentele de mai multi ani Icute de
Saharov, acesta a ajuns la cel mai usor procedeu de
deschidere a ,ochiului al treilea", printr-o metod dictat
de mentorul lui spiritual. Aceast metod am practicat-o si
eu si mi-a Iost de un mare Iolos. Fericirea a Iost c
rezultatele au venit Ioarte repede. Metoda lui Saharov este
Iolosit de toate scolile ruse pentru deschiderea chakrei
Ajna. O s descriu aceast metod pe care am practicat-o
la una dintre scolile Icute de mine si care mi-a deschis
mari orizonturi.
147
AL TREILEA OCHI
Formula de deschidere a ochiului al treilea este o
tehnic ce are o sonoritate deosebit n sanscrit: ,OM
MAGNE ME SAMRHITA, KHAMADINATHAM RADJA
SIDHA." Traducerea este: ,Norii sunt adunati asupra mea
n activitate, ntr-un singur punct, cerul este n observare
ntr-o corect inactivitate pentru realizarea stpnirii." Ce
nseamn aceste cuvinte? Ce Iel de nori si care cer? Nici
cerul si nici norii nu sunt reali, Iapt ce rezult din Iaptul c,
ntr-o corect inactivitate, acesti nori trebuie s Iie adunati
ntr-un anume loc, adic s se aIle ntr-o legtur oarecare
cu dumneavoastr. Iar cuvntul ,cer"? n sanscrit ,KHA"
nseamn n primul rnd oriIiciu al corpului omenesc (n
conceptiile indiene astIel de oriIicii sunt nou: doi ochi,
dou nri, dou urechi etc.). Deci nu se potriveste. Iar n al
doilea rnd mai nseamn si spatiu aerian, ,eter", si poate Ii
tradus si ca ,cer", dar acest sens pare a Ii tot nepotrivit,
desi SVAMI SHIVANANDA TARASHVATI citeaz o
minunat indicatie a vechilor yoghini hindusi, demn de
atentie. Aceasta glsuieste:
,Cel care practic exercitii yoga si este n stare s si va-
d imaginea reIlectat pe cer poate aIla dac ntreprinderea
lui va Ii ncununat de succes."
Yoghinii care stpnesc pe deplin avantajul concentrrii
spun: ,n lumina reIlectoare a Soarelui priveste-ti propria
reIlectare pe cer, cu privirea Ierm. Dup ce o vei vedea pe
cer, n curnd l vei aIla pe Dumnezeu."
Cine si zreste umbra n Iiecare dimineat pe cer, acela
va avea viata lung si nu va muri ntr-un accident. Dac
viziunea acestei umbre este clar, va avea victorii si succese.
Ei si vor putea nvinge Prana si vor putea merge oriunde.
Tehnica este destul de usoar si deprinderile practice pot
aprea n circa sapte-zece zile.
148
^
,Cnd rsare Soarele asezati-v astIel nct corpul
dumneavoastr s Iac umbr pe pmnt si s o puteti vedea
cu usurint. ntoarceti privirea Ierm la umbra de jos, n
regiunea gtului, pentru cinci-zece secunde, apoi priviti pe
cer. Dac v veti vedea ntreaga umbr pe cer, este un semn
Ioarte bun. n cazul n care nu o puteti vedea de la nceput,
continuati exercitiul pn o veti sesiza. Acest exercitiu poate
Ii practicat si la lumina Lunii." (Lectii practice de voga,
pp. 219-220.) Este o tehnic destul de strveche, care
promite multe.
Urmtoarea semniIicatie a cuvntului ,KHA" este
,punctul dintre sprncene". Aici se gseste, asa cum arat
numeroasele reprezentri ale zeilor indieni, toate puterile
miraculoase, inclusiv ,vederea sacr". Iat ce spune despre
acest centru SATHACRANI RUPANTANTRA (p. 87)
,Cnd un yoghin nchide concentrarea sa interioar mpo-
triva temeliei lumii exterioare si o descompune, el vede n
acest loc o scnteie luminoas si apoi o Ilacr arznd, care
seamn cu strlucirea Soarelui ntre Cer si Pmnt."
n nvttura mistic yoga, al treilea ochi se aIl n in-
teriorul acestei Ilcri. n SHIVA-YOGA se spune: ,Gndul
este n centrul dintre sprncene n Iorma Ilcrii opaitului si
n mijlocul lui este ochiul ntelepciunii."
Aceast zon are semniIicatia ,OCHIULUI CU-
NOASTERII" n sensul cel mai larg al cuvntului, cruia i
sunt deschise att cele prezente n trecut, ct si viitorul, n
aceeasi msur. Deschizndu-se chakra Ajna, are loc
deschiderea capacittilor ascunse - clarviziunea, clarauzul.
Yoghinii moderni sunt de acord cu acest lucru. n
lucrarea sa Autobiografia unui voghin, PRANDJAM
YOGANANDA numeste acest centru ,Ochi spiritual
atotstiutor'" sau ,Lotusul cu o mie de petale al Luminii". Iar
Svami SHIVANANDA spune: ,La Iel cum trec razele
luminii prin sticle sau razele roentgen prin obiecte, yoghinul
poate vedea obiectele de dup un zid gros, poate aIla
149
continutul unei scrisori sigilate, poate vedea comorile
ascunse sub pmnt cu ajutorul ochiului su spiritual
interior. Acest ochi spiritual este ochiul intuitiei."
Faptul c acest al treilea ochi, denumit si ochiul lui
SHIVA, poate vedea nelimitat n spatiu a Iost demonstrat nu
numai teoretic, ci si practic. Este necesar doar s se
Iundamenteze stiintiIic cum nvinge acest al treilea ochi
timpul, adic Ielul cum actioneaz n a patra dimensiune.
Faptul n sine nu necesit alte demonstratii.
Deoarece acest ochi se aIl n aIara actiunii spatiului,
sIera actiunii sale este n aIara celor trei dimensiuni, deci n
a patra dimensiune, n timp.
Totodat trebuie s subliniem c, asa cum demonstreaz
practica celor mai vechi timpuri, n cazul tuturor clarv-
ztorilor, ca si n zilele noastre, capacitatea acestui ochi nu
suIer inIluenta distantei n spatiu si timp, ci nIrnge orice
distante si orice timp.
Cu totul altIel se ntmpl n cazul perceptiei materiale.
Dup cum stim, greutatea scade proportional cu ptratul
distantei, astIel nct la o anumit distant radiatiile cele mai
puternice sunt oprite de ecrane de o anumit grosime
(de exemplu, radiatiile gama sunt oprite de un ecran de Iier
cu o grosime de 30 de centimetri, radiatiile cosmice - de
un ecran din plumb cu grosime de pn la 2 metri).
Radiatiile percepute ns de al treilea ochi, numite si raze
CHARPANTIER, sau ,N-RAZE", nu-si reduc intensitatea
la nici o distant si nu sunt oprite de nici un obstacol
material.
TREPTELE MAESTRULUI
n Iunctie de gradul de deschidere a celui de al treilea
ochi, se disting patru trepte de viziuni. Pe treapta inIerioar
se aIl viziunile de lucruri neobisnuite. Sunt vzute imagini
150
ciudate, atrgtoare, dar nu produse ale Ianteziei, ci Ieno-
mene pe deplin normale, tipuri sau prti ale acestora n
lumin stranie, n nuante de culori neobisnuite si Ir nici o
legtur cu orientarea de moment a gndurilor celui care le
vede. Poate aprea ideea c aceste viziuni sunt halucinatii.
Dar oare realitatea este proIund material, este numai
ceea ce percepem cu cele cinci simturi limitate ale noastre?
Dac, asa cum am artat mai sus, perceptia noastr cu
ajutorul simturilor se poate lrgi pn la anumite limite,
unde este atunci limita realului perceptibil? Psihologia
noastr occidental se simte derutat n Iata acestor aspecte
nereale si totusi percepute, iar stiinta noastr scolastic este
mai mult dect nclinat s includ astIel de Ienomene
stranii la rubrica contradictorie si care nu spune nimic
intitulat ,halucinatii".
Ce spune despre aceasta psihologia indian?
Yoghinii vorbesc despre asa-numita MANAS CHAKRA sau
centrul gndirii, reprezentat n mod simbolic printr-un lotus
cu sase petale - centrul de perceptie cu sase canale ner-
voase. Cinci dintre ele sunt canalele simturilor noastre nor-
male: vz, auz, miros, gust, simtul tactil. Al saselea canal
serveste drept conductor pentru impresiile care apar din
interior, cum sunt visele si halucinatiile. La prima vedere ne
mir mbinarea perceptiilor sntoase (vise) si nesntoase
(halucinatii), dar aceasta nu este deloc ntmpltoare. A
sasea petal a chakrei manas este legat de LOTUSUL CEL
':U O MIE DE PETALE AL LUMINII, considerat sediul
spiritului nostru, iar MANAS CHAKRA este sediul
constiintei noastre treze.
Acest Iapt este deosebit de important, deoarece n pe-
rioada de veghe constiinta percepe realitatea prin cele cinci
ci nervoase, iar n timpul somnului, cnd cele cinci simturi
nu Iunctioneaz, aceeasi constiint conduce imaginile
visului sau Ianteziei prin al saselea canal, adic direct de la
Lotusul cu o mie de petale ctre al treilea ochi.
151
Cnd cele cinci organe de simt exterioare sunt decu-
plate, n timpul somnului sau n alte conditii, ncepe s
Iunctioneze si s se dezvolte aceast a sasea petal a chakrei
MANAS, prezentnd n Iata vederii noastre interioare
imaginile visului sau halucinatiei.
Aceasta este o pur teorie. O dovad concludent n
sIera practic o constituie, Ir s stie, tocmai stiinta noastr
occidental, prin intermediul psihologilor D.R. Hebb si
Haron Woodbreewore.
Deoarece persoanele testate nu erau oameni bolnavi,
cu halucinatii Irecvente, ci oameni tineri, pe deplin normali,
n timpul experientelor au Iost deconectate n mod artiIicial,
pentru o perioad, cele cinci organe de simt. Iar halucinatiile
au Iost n acest Iel reactia pe deplin normal a constiintei la
relaxarea impus trupului si suIletului. Aceast reducere a
strii de tensiune a Iost comparat n mod eronat cu lenea.
Mai mult, studentii testati de cei doi cercettori s-au
ocupat totusi de ceva anume la nceput (s-au gndit la pro-
blemele lor) si abia dup ce deconectarea silit a simturilor
exterioare a progresat suIicient, au nceput s vad animale
preistorice, oameni galbeni, colti de mamut etc. Viziunile
studentilor sunt dovada c a sasea petal a nceput s
Iunctioneze treptat si s deruleze embrioane de impresii ale
celui de al treilea ochi.
Dac s-ar continua experimentele acestor savanti
studiind stiintiIic si sistematic aceste perceptii neobisnuite,
n loc de a reactiona cu spaim, s-ar putea obtine date care
s deschid noi perspective n aceast directie, iar stiinta
noastr ar avea noi posibilitti strlucite de cercetare si
cunoastere. AstIel, dispunem totusi de dovezi privind Iaptul
c asa-numitele halucinatii apar altIel dect prin organele de
simt. Aceleasi dovezi le oIer si stiinta indian yoga, n
aIirmarea ideii c omul, dac reuseste s-si decupleze pentru
un timp simturile, intr ntr-o stare n care poate percepe
transcendental.
152
Fiecare concentrare corect a gndurilor serveste acestui
scop. Ea abate atentia Spiritului de la cele cinci simturi ex-
terioare, le deconecteaz ntr-o msur Iavorizant deschi-
derii celei de a sasea petale a Lotusului.
Prima consecint nemijlocit este, n sensul celor prezen-
tate, un Ienomen pe deplin normal si de nteles: visele devin
mai bogate n continut, mai explicite, mai logice si mai vii.
Chiar dac de obicei nu visati sau visati Ioarte rar, dup
primele zile de astIel de exercitii vor ncepe s apar vise
usor de memorat. n cursul urmtoarelor luni, cei care prac-
tic astIel de exercitii constat aparitia de imagini, viziuni si
reprezentri n stare de veghe (n conditiile deconectrii
simturilor pe timpul concentrrii).
Acesta nu este un Ienomen legat de boal, este la Iel de
normal ca gndurile, care, asa cum vom vedea mai trziu, nu
sunt create de mintea noastr, ci sunt doar nregistrate de ea.
Ele vin si pleac Ir s stim de unde si ncotro. Acestea
sunt corpuri strine care primesc de la noi Iort, culoare si
impuls, asemenea unui bulgre de zpad, pe care l rosto-
golesc toti participantii la joc, si care devine Ioarte mare sau
se sIrm n mai multi bulgri mici.
Gndurile cuceresc vremelnic mintea noastr, pun st-
pnire temporar pe constiint precum niste oaspeti neastep-
tati ntr-un hotel, pentru ca apoi s plece din nou. Cine se
ndoieste de aceasta s se aseze mai comod, s-si relaxeze
trupul si constiinta si s dea Iru liber gndurilor, Ir s le
limiteze sau s le ntrerup.
Dup cteva minute experimentatorii se vor convinge
c n constiinta lor se nregistreaz gnduri neasteptate,
uimitoare, absurde, uneori chiar revolttoare, care nu pot Ii
explicate ca tinnd de trecut, de educatie sau de orientarea
general a gndirii.
Atunci experimentatorul va Ii cuprins de o senzatei
neplcut si si va ntrerupe Iirul gndurilor. Experienta
merit ns Icut.
153
A doua treapt a viziunilor se atinge cnd ncepem s
Iacem ordine n impresiile acumulate n cadrul primei etape.
Aceasta se maniIest prin Iaptul c viziunile anterioare,
acele Ienomene neobisnuite, se dovedesc pe deplin normale,
deoarece pot Ii recunoscute n obiectele sau Ienomenele
Iamiliare, vzute ns dintr-un punct de vedere inedit.
AstIel se explic Iaptul c imaginile cuprinse n a doua
treapt a viziunilor, desi ne oIer obiectele pe care dorim s
le vedem, totusi ne prezint detaliile acestora totdeauna n
alt Iel dect ne asteptm. E o dovad n plus c nu avem de
a Iace cu autosugestii sau cu imaginatia, ci c este realitatea.
De regul, totul este asa cum trebuie s Iie, dar vzut n mod
diIerit. De exemplu, casa o vedem privit dintr-un colt sau
de pe acoperis, adic asa cum nu am avut ocazia niciodat
s o observm cu adevrat.
O a doua particularitate a celei de a doua trepte de
viziuni este miscarea proprie a acestora, asemenea unui
Iilm sau unui peisaj slab luminat sau nocturn. Aceasta se
petrece deoarece la nceput imaginile sunt slabe si
ntunecate, ca niste IotograIii vechi si decolorate, devenind
mai intense si mai colorate pe msur ce continum experi-
mentele. Miscarea si viata lor proprie sunt independente de
vointa observatorului, de aceea ele nu constituie rodul
Ianteziei sale. Totodat, aceste viziuni mai au si o alt
particularitate uimitoare: rspund la o ntrebare pus
nemijlocit. Este suIicient s ne gndim n timpul viziunii la
orice detaliu al acesteia si el va aprea imediat n imagine,
putnd devansa chiar momentul n care ne nregistrm
ntrebarea.
Aceasta este din nou o dovad a caracterului exterior
timpului (atemporalitatea) pe care l au razele spirituale
(suIletesti). Totodat, ne convingem cu uimire c aceste
raze trec prin orice obstacole, c pentru ele nu exist nici un
Iel de ecran, perete protector sau granit. Imaginile
viziunilor acestei a doua trepte se reIer de cele mai multe
1
154
ori la prezent sau la trecutul Ioarte apropiat, mai rar la
trecutul mai ndeprtat si extrem de rar la viitor.
Ele pot Ii de asemenea gnduri-Iorm ale altor per-
soane, ndeosebi dac obiectul concentrrii constituie un
simbol religios sau altceva similar, asupra cruia se con-
centreaz gndurile si meditatia a mii de oameni. Aceste
imagini nu sunt rodul Ianteziei, care genereaz Ienomene
mult mai putin vii si bine conturate.
n a treia treapt de viziune, imaginile evolueaz pn
la o claritate deplin si o Irumusete a culorilor cu nimic mai
prejos dect cele redate cu ajutorul ochilor nostri Iizici. Dar
viziunile dureaz putin timp si se sting instantaneu, timp de
aproape un minut dup aceasta mentinndu-se ca strlucirea
unui bec pe retin dup ntreruperea curentului electric (ca
un Iel de plpit). Acest Ienomen este semnul tipic celei de
a treia trepte, la Iel ca strlucirea caracteristic, ca o aureol
a tabloului. Spre deosebire de viziunile primelor dou trepte,
pline de imagini slab luminate, care se deplaseaz timp
ndelungat prin Iata ochiului nostru interior, viziunile din
treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxim
si dau o senzatie de parc ti prsesti propria piele. Aceast
senzatie de extaz dureaz pe toat durata viziunii si se stinge
treptat, lsnd o urm incandescent. Trebuie s ne obisnuim
ulterior ca aceast senzatie deosebit s nu ne mpiedice s
mai percepem tablourile.
Cele trei etape descrise evolueaz una dup alta si
prezint, n conditiile cresterii lente a clarittii, imagini reale
ale lumii substantelor subtile, aceast Iidel reIlectare a
sIerei noastre materiale primare.
Ele pot Ii atinse, mai mult sau mai putin usor, de toti
oamenii care se antreneaz suIicient Iolosind o tehnic
adecvat. Femeile sunt mai potrivite pentru aceasta, datorit
echilibrului lor stabil. Nevztorii, ca urmare a aspiratiei lor
Ioarte puternice ctre lumin si dorintei permanente de a
putea s vad, au de asemenea o disponibilitate sporit
155
pentru viziuni. Oricine gndeste are darul celei de a doua
vederi si succesele sale depind la urma urmei numai de
rbdarea, stpnirea de sine si capacitatea de concentrare.
A patra treapt este etapa Maestrului. Dac o reglare de
ctre constiint a acestui ochean suIletesc si Iixarea lui
asupra unui anumit obiect, ca ntr-un Iocar, constituie carac-
teristica primelor trei trepte, cea de a patra este caracterizat
de perceptia spatial.
Aceast perceptie este simulat din toate prtile. O
stpnire perIect a ei transIorm omul n Adept - ,Cel
care nu mai are ce nvta", deoarece el vede tot ceea ce
doreste, orice lucru asupra cruia vrea s-si ndrepte ochii
suIletului. El nu mai este nevoit s caute n crti pentru a
nvta din experienta si cunostintele altora, nu mai trebuie
s Iac deductii logice pe baza experientei celorlalti, cum
sunt nevoiti muritorii de rnd, cu perceptiile lor limitate n
spatiu si timp, cci nimic nu va rmne ascuns celui de al
treilea ochi al unui Adept. Pentru a exempliIica starea
initial pe aceast treapt a viziunilor, vom prezenta tririle
luiP ARAD JAMS YOGANANDA:
,Aerul din plmnii mei parc Iusese extras cu o se-
ring nevzut, iar corpul era perIect linistit, dar nu inactiv.
A urmat lrgirea extatic a constiintei mele. Puteam s vd
la multe mile distant, vedeam clar pe malul opus al Gangelui,
n stnga mea, dincolo de templu, toate mprejurimile
asezrii Dashki Nesyara. Peretii tuturor cldirilor erau
luminosi si transparenti, vedeam prin ei oamenii miscnd pe
cmpiile din deprtri. Eram Ir suIlare si trupul mi era
ciudat de linistit, dar puteam s-mi misc liber minile si
picioarele. Timp de cteva minute am Icut ncercri s-mi
nchid si s-mi deschid ochii. Corpul meu prea Icut din-
tr-o substant eteric, gata s pluteasc n aer. PerIect
constient de tot ce era Iizic n jurul meu, m-am orientat si
am Icut ctiva pasi, Ir s ntrerup aceast viziune prea
Iericit" (Autobiografia unuivoghiri).
CAPITOLUL X
Teoria yi practica tragerii spirituale
cu arcul
Din cuvintele lui SVAMI SHIVANANDA
SARASVATP. ,Imaginati-v omul ca pe un arc, principiul
gndirii ca pe o sgeat si pe DUMNEZEU ca pe o tint.
Tintiti cu luare-aminte si cu mare atentie si cnd sgeata va
Ii una cu tinta veti deveni una cu DUMNEZEU" {Lectii
practice de voga).
Cnd privim un anumit timp doar un singur obiect
oarecare, constiinta noastr se gseste n apropierea obiec-
tului, de parc ,tentaculele" suIletului s-ar ntinde pn la
obiectul observat. Imediat ce nchidem ochii, ,tentaculele"
se retrag, de parc am retrage constiinta napoi la baza
nasului. Dac deschidem din nou ochii, constiinta nain-
teaz, iar dac i nchidem - revine la rdcina nasului.
Prin urmare, constiinta se deplaseaz o dat cu privirea.
Vom Iace acum nc o experient. Dup ce am nchis ochii,
ne imaginm obiectul pe care tocmai l-am observat. n
aspiratia sa de a retine obiectul observatiei, constiinta
porneste lent n interiorul capului, acolo unde de Iapt i este
locul, resimtindu-se n aceast zon din mijlocul capului o
presiune oarecare, perceptibil.
Aceasta nu dureaz prea mult. n scurt timp, vom simti
din nou, pe neasteptate, c privirea si o dat cu ea si constiinta
157
sunt orientate din nou din aIar. Constiinta se deplaseaz n
aceste dou directii, dar pn cnd ne vom concentra asupra
a ceva anume, rmne la rdcina nasului. Aceast presiune
apare exact n locul n care se aIl hipoIiza (deasupra mijlo-
cului liniei care uneste oriIiciile celor dou urechi). Dar
ndat ce constiinta se va transIera din acest centru mai
departe spre interiorul capului (ctre glanda pineal),
privirea (ochilor nchisi) tinteste din nou nainte. Sgeata
este lansat.
AstIel, am aIlat taina tragerii spirituale cu arcul nainte
de a prezenta n detaliu procesul actiunii telepatice asupra
lumii nconjurtoare. Vreau s subliniez c, din cauza lipsei
evidente a mijloacelor lingvistice, suntem nevoiti s
recurgem la termeni strini de psihologie si telepatie. Am n
vedere aici cuvinte ca ,ARC", ,A TRAGE", ,SGEAT"
etc. Nu trebuie s ne incomodeze aparenta lor ,nestiinti-
Iic". Tendinta ctre o exprimare ntr-un limbaj elevat,
,stiintiIic", este proprie europenilor. FilozoIii indieni pre-
Ier s Ioloseasc termenii limbajului uzual.
Procesul actiunii telepatice se descompune n urm-
toarele etape:
SE IA ARCUL - Deoarece ARCUL este reprezentat de
silaba ,OM", repetarea la nceput a acestui cuvnt (chiar si
n soapt) excit ntreaga zon a hipoIizei (vom arta mai
jos din ce cauz se petrece aceasta). Repetarea silabei ,OM"
cu o pronuntie corect (A-O-U-MMM, ca un singur sunet,
chiar de la ,A" ncepe cu un zumzet) realizeaz n plus o
concentrare a spiritului.
SE ASEAZ SGEATA - Deoarece sgeata semniIic
principiul gndirii (Duhul, Spiritul sau propriul ,EU" sau
ATMAN), aceasta nseamn alegerea unui anumit obiect
drept tint.
OCHIREA ]INTEI- Este deja explicatul TRATAKA
sau UPAZA - devotamentul Iat de obiectul care determin
158
orientarea spiritual - simtul orientat spre reprezentarea
obiectului.
INTINDEREA ARCULUI - ntinderea arcului cu
sgeata n sensul opus obiectului, retragerea, adic depla-
sarea constiintei ctre centrul capului. Aceast tensiune se
realizeaz exclusiv printr-o cuIundare tot mai mare n natura
obiectului. Cnd aceast tensiune (concentrare) atinge punctul
maxim, are loc lansarea sgetii, adic detenta constiintei
care zboar acum ctre tinta sa.
ZBORUL SGE]II- Arcasul priveste ctre tint astep-
tnd lovitura. El nu mai retine sgeata (nu-si mai concen-
treaz gndul), ci observ dac sgeata lui a nimerit n
centrul tintei, alturi (viziunea nu este cea dorit, ci apar
viziuni neobisnuite) sau a czut pe pmnt Ir s loveasc
tinta (absenta viziunii). n acest din urm caz, arcasul tre-
buie s pun o nou sgeat n arc (trebuie s reia concen-
trarea de la nceput), cci dup ce ai lansat sgeata nu mai
poti Iace nimic altceva, dect s vezi dac nu cumva vntul
a abtut-o si nu loveste tinta. Aceast observare a tintei nu
este, dup cum vedem, n mod obligatoriu legat de obser-
varea lui DUMNEZEU.
Dac vom compara descoperirea noastr - tainele
tragerii spirituale cu arcul - cu Iormula sanscrit pe care
Saharov a primit-o de la mentor la vremea sa, vom constata
cu uimire c sunt identice. Cci scurta Iormul sanscrit se
compune din dou prti - o tensiune, norii (gndurile), prin-
tr-o corect retinere a constiintei (retragerea) Iiind aglome-
rati ntr-un singur punct (central ncordrii arcului prin
concentrare) si apoi, din anularea tensiunii (lansarea sgetii
prin meditatie), cerul (KHA), adic punctul dintre sprncene
sau rdcina nasului urmnd a Ii observat (observarea tintei)
pentru a realiza dominatia (a stpni arta tragerii cu arcul).
Din anatomia enceIalului este cunoscut c n zona din-
tre sprncene se aIl Iosa Irontal, adic un spatiu gol (vid)
n care nu este nici un Iel de centru. Totusi, toate textele
159
indiene sustin ntr-un glas c vederea spiritual se realizeaz
prin punctul asezat ntre sprncene.
Se aIirm c acest ochi al ntelepciunii este gndit ca
Ilacra unui opait asezat n centrul dintre sprncene.
n acest caz, centrul n-ar Ii trebuit s se aIle n Irunte, ci
n imediata apropiere a rezonatorului vocii noastre, sau cel
putin ar trebui s se simt n timpul vorbirii. O idee despre
pozitia corect a celui de al treilea ochi, spre uimirea
noastr, ne oIer stiinta occidental.
,Ne amintim statuile oamenilor din epocile primitive.
Tipurile inIerioare sunt n primul rnd ciclopice. Acest ochi
n mijlocul Iruntii era un organ caracteristic epocii respec-
tive. El nu era un ochi obisnuit, destinat vederii, pentru c
atunci, ca si mai trziu, pe lng acest ochi animalele
inIerioare dispuneau si de doi ochi normali dezvoltati pentru
vedere.
Acesta putea Ii deci un organ destinat altui simt, pe
care oamenii si animalele din epocile ulterioare l-au pier-
dut, sau, mai bine spus, organul a rmas n stare rudi-
mentar, la Iel ca glanda pineal coplesit de enceIal.
EnceIalul (creierul mare) este gazda intelectului, cel ce a
transIormat lumea pe care o locuim. Dup cum atest
dezvoltarea craniului, creierul nostru este mai mare dect
cel al omului epocii de piatr. n acelasi timp, pe cnd
exista acel organ ciclopic, creierul animalelor era Ioarte
mic. Poate c, n procesul evolutiei sale, creierul a preluat
treptat Iunctiile organului stins, care servea cel mai pro-
babil clarviziunii si atragerii przilor" (Edgard D'Aque,
PAMIRKARA).
Aceasta poate servi drept argument stiintiIic c dorinta
noastr de a-i reda omului capacitatea de clarviziune prin
dezvoltarea glandei pineale (a celui de al treilea ochi), pier-
dute prin dezvoltarea unilateral a intelectului, constituie
ceva Iiresc si pe deplin justiIicat. Misiunea noastr este s
o Iacem n armonie cu intelectul.
160
TIMPUL
Practica tragerii spirituale cu arcul trebuie s Iie pre-
cedat de exercitii pregtitoare: pozitia corpului, respiratia.
Este important de asemenea alegerea timpului, dup cum
rezult din Iaptele care urmeaz.
Asa cum s-a artat n partea teoretic, tragerea spiritual
cu arcul se execut astIel nct reprezentarea sau, mai bine
spus, orientarea interioar asupra obiectului se realizeaz n
interiorul capului, iar de aici mai departe, ctre al treilea
ochi (glanda pineal). Cci cunoasterea spiritual sau, n
limbajul simbolic al UPANISADELOR, ,lovitura la tint",
poate avea loc doar atunci cnd s-a stabilit contactul
spiritual intern, legtura n mediul de substant Iin ntre
obiect si al treilea ochi.
Aceasta are loc nu numai atunci cnd vedem obiectul
Ir ajutorul ochilor, dar si la Iiecare perceptie natural cu
ajutorul simtului vzului, cu deosebirea c n acest din urm
caz va Ii atins de vibratii numai periIeria glandei pineale,
iar n primul caz Lotusul cu o mie de petale va Ii partial
aIectat pentru o Iractiune de secund si, ca urmare, se va
deschide.
Deplasarea impresiei ctre interior, denumit n lim-
bajul mistic yoga ,rtcire", are loc n mod normal n regim
automat si necesit la concentrare un eIort considerabil,
perceput n zona hipoIizei ca o presiune Iizic. Chiar la
examinarea ndelungat a unui obiect Ir o concentrare a
gndurilor, se simte o usoar presiune n aceast zon, care
creste considerabil dac ne dorim ceva (de pild ca obiectul
s Iie nlturat din locul respectiv). Acest Ienomen poate Ii
veriIicat de oricine.
Excitarea a zonei respective (n yoga hipoIiza este
considerat centrul vointei) are loc la Iiecare privire asupra
celor ce ne nconjoar, la Iiecare maniIestare a vointei, cu
att mai puternic, cu ct ne apropiem de orele serii. Ca
161
urmare, impresiile de peste zi le lum cu noi, ntr-un sens,
n starea de somn.
S-a mai mentionat c cea de a sasea petal a Lotusului
e centrul gndirii, care este cu att mai puternic excitat si
dezvoltat de-a lungul timpului, cu ct ne concentrm mai
mult asupra unei probleme, excluznd alte categorii de
impresii.
Dar, deoarece aceast a sasea petal este conductorul
perceptiilor noastre, n timpul somnului se produc n vis re-
prezentri de cu totul alt natur, care diIer substantial de
visele normale. n timp ce impresiile de peste zi se depun n
mod normal n MANAS CHAKRA (principiul gndirii) si
,continu s mocneasc" pe timpul somnului, determinnd
astIel vise ciudate, treptat, datorit dezvoltrii celei de a
sasea petale a Lotusului, se adaug, chiar dac lent, percep-
tiile primite de la cel de al treilea ochi, orict de scurte si
slabe ar Ii la nceput. Rezultatul l Iormeaz asa-numitele
vise premonitorii, sugestia intuitiv din timpul strii de
veghe, viziunea dorit n timpul strii de meditatie si, n
Iine, asa-numita halucinatie din timpul bolii. Toate cele trei
tipuri sunt ns Ienomene identice. Ele apar ca urmare a
activittii celui de al treilea ochi, care se deschide temporar
si partial.
Dup cum sustine n continuare nvttura yoga, al
treilea ochi se deschide n timpul somnului, cnd cel ador-
mit nu viseaz deloc. Amintim aceasta nu pentru c ar
rmne deconectat constiinta noastr ancorat n MANAS
CHAKRA. Toat misiunea practicii yoga const n transIe-
rarea constiintei noastre din centrul gndirii n al treilea
ochi.
AstIel, atingem treapta superioar a viziunilor (nivelul
de Maestru), pe cnd la nivelul primelor trepte constiinta se
aIl n MANAS CHAKRA, cu conectarea partial a celui de
al treilea ochi. De aici rezult c, o dat cu apropierea noptii,
al treilea ochi trebuie s Iie conectat tot mai usor si deplin.
162
AstIel, timpul cel mai potrivit pentru aceste exercitii este
seara, dup ora 21.00, putnd Ii prelungit pn trziu.
Dimpotriv, dimineata trebuie s se eIectueze n prealabil
exercitii speciale pentru Iormarea centrului treaz al gndirii
si centrului vointei, pentru a alunga somnul din preajma
acestora.
Dac noaptea, nainte de a adormi, putem realiza
aparitia imaginilor vizibile Ir ajutorul ochilor dup numai
cteva minute, prin simpla privire n ,KHA" (KHAMA
DJNATAM - observarea cerului), dimineata dup trezire,
pentru a realiza acelasi lucru, vor Ii necesare una-dou ore
de concentrare intens.
Exemplele care urmeaz demonstreaz aceasta.
S-a dovedit c umbrele neclare care apar n ntuneric n
Iata ochilor nchisi constituie nceputul viziunilor, care la
atingerea concentrrii necesare ncep s capete contur ca
obiecte izolate. Viziunile apar dac privim n ntuneric
naintea ochilor si ncercm s separm ntre ele imaginile
care ncep s se contureze initial neclar. Aceste viziuni apar
la dorint (viziunile celei de a doua trepte), dar totdeauna n
momentul deplinei uitri de sine.
Dimineata, la o concentrare intens asupra ANDJNA
(locul dintre sprncene), cu senzatia transIerrii n acesta a
tensiunii hipoIizei, poate s nu se contureze nimic, cu toat
meditatia de o or, dar printr-o singur privire n punctul
dintre sprncene, de Iiecare dat cnd constiinta se elibe-
reaz de tensiunea concentrrii, viziunile apar Ioarte clar -
prti de peisaj, Irunzisul plopilor din Iata casei noastre.
Desigur, nu orice privire n ntuneric ne oIer viziuni,
Ir nici un exercitiu prealabil. Pentru aceasta este necesar
un antrenament intens. In cazul de Iat ns ne intereseaz
Iaptul c succesul depinde n mare msur de ora la care se
eIectueaz experimentele. In general, se poate stabili c n
aceeasi msur n care tensiunea constiintei de-a lungul
zilei, din momentul trezirii pn la momentul unui somn
163
sntos Ir vise, se transmite tot mai mult din aIar - de la
Iiecare obiect exterior, prin cel de al treilea ochi, n inte-
riorul glandei pineale - la Iel variaz si Ielul concentrrii
necesare Iiecrei viziuni.
Se poate spune c n permanent constiinta desIsoar,
involuntar, operatia de tragere cu arcul, deoarece observarea
obiectelor din lumea nconjurtoare reprezint punerea
sgetii n arc si ochirea, concentrarea asupra lor - ntinderea
arcului, iar reIlexia Icut asupra problemelor de rezolvat -
lansarea sgetii. Acest din urm aspect ne d si eventualul
rspuns la problema lovirii tintei.
Si concentrarea n conditiile tragerii constiente cu arcul
este supus cunoscutelor schimbri: desi de Iiecare dat
toate elementele tehnice trebuie s Iie prezente, Iiecare
element este subliniat n mod deosebit, n Iunctie de
momentul zilei. Dis-de-dimineat, principala operatiune va
Ii ochirea, n jurul orelor amiezii - cu precdere ntinderea
arcului, iar seara, de la apusul soarelui pn cnd adormim -
lansarea sgetii, care se Iace prin privirea descris mai sus,
n ntuneric n Iata ochilor nchisi.
n aIar de aceasta, Iiecare moment al zilei are avan-
tajele si neajunsurile sale, care trebuie avute n vedere de
Iiecare practicant al exercitiilor la alegerea momentului
potrivit.
Dar este indispensabil s se respecte cerinta mentinerii
momentului, o dat ales. Timpul nu trebuie schimbat, deoa-
rece altIel se pierde orice ritm. Este o premis obligatorie!
Yoghinii apreciaz ndeosebi momentul rsritului si
apusului de soare, deoarece n aceste clipe omul, ca si lumea
exterioar, radiaz o liniste proIund, se aIl ntr-o stare
gnditoare, ceea ce se simte chiar n zgomotele unui mare
oras. Pentru noi, locuitori ai vestului, este de preIerat apusul
soarelui, aceasta si pentru motivul c, datorit civilizatiei,
suntem obisnuiti cu o alt mprtire a timpului dect
indienii.
164
La rsritul soarelui, ndeosebi primvara, vara si
toamna, este ndoielnic c avem posibilitatea s ne men-
tinem centrul gndirii suIicient de vioi pentru o concentrare
proIund. Desigur, Iiecare cititor este liber s-si aleag
momentul dorit, dar alegerea trebuie Icut doar o singur
dat, nemodiIicnd-o.
Deoarece, asa cum am artat anterior, n timpul som-
nului si mai ales al somnului Ir vise al treilea ochi se
deschide de la siqe, de aici trebuie s rezulte c exercitiile
noastre de tragere cu arcul, care dezvolt a sasea petal a
Lotusului, pot inIluenta substantial continutul viselor
noastre.
Ele devin extraordinar de aproape de realitate prin
ascutimea lor, logica si claritatea nemaintlnit pn atunci.
AstIel de vise nu sunt o raritate printre cei care practic
acest exercitiu.
Experienta practic ne nvat c aceasta este realitatea.
Prima consecint a eIecturii oricror exercitii spirituale
este o activitate tumultuoas la nivelul viselor.
n acelasi mod pot Ii vizitate orase, tri, Ir s Ii Iost
vreodat acolo n realitate.
Fiecare dintre cititori care merge pe aceast cale
suIicient de mult vreme mi va ntinde mna n acest sens,
cci principalul l Iormeaz aceste experiente personale, nu
posibilele contraziceri si scepticismul nencreztorilor.
Posibilitatea noastr de a vedea Ir ajutorul ochilor se
dezvolt astIel pe baza viselor. Dup pregnanta lor si
legtura logic cu realitatea vie se pot msura rezultatele si
eIicienta exercitiilor. Acest Iapt permite o veriIicare subtil,
exact si Ioarte util, a procedeelor cunoscute si a tuturor
detaliilor, ndeosebi cnd exercitiile sunt testate nainte de
a adormi.
Prin aceast veriIicare se poate stabili, de exemplu, c
aIirmatia din toate textele yoga despre existenta legturii
dintre Lun si al treilea ochi se bazeaz mai mult pe
165
speculatii dect pe realitate. n cazul Soarelui situatia este
invers: privitul (n gnd) la discul Soarelui n timpul
meditatiei inIluenteaz imediat si sesizabil visele noastre, le
Iace sensibile, pe cnd meditatia legat de secera Lunii nu
are ca rezultat o ameliorare si nviorare a viselor si gene-
reaz simptome vizibile de somnambulism dac meditatia
este eIectuat n conditii de Lun plin.
Despre inIluenta exercitiilor asupra viselor vom vorbi
mai trziu. Rezumnd, trebuie s subliniem nc o dat c
momentul ales pentru desIsurarea exercitiilor are un rol
deosebit de important, deoarece succesul n arta tragerii
mentale cu arcul depinde n mare msur de el. Adesea, ne
putem chinui ani la rnd eIectund exercitii Ir nici un
progres vizibil, dac nu ne vine n minte la momentul
potrivit c nu am Icut cea mai bun alegere a timpului de
desIsurare, care nu corespunde particularittilor indivi-
duale ale exercitiului, ceea ce nu conduce la succes.
RESPIRATIA
Respiratia naintea exercitiilor si nemijlocit dup eIec-
tuarea lor constituie urmtorul Iactor important, poate cel
mai important dintre toti, deoarece creeaz premisa Iizic
pentru eIectuarea unor exercitii de succes, realizarea unor
procedee deosebite conditionate de momentul zilei, deci
printr-o Iunctionare corespunztoare a ,arcului".
Cnd un adevrat arcas se aseaz n pozitia de tragere,
el se concentreaz, ntinde de cteva ori coarda pentru a
proba arcul si a veriIica Iorta si elasticitatea acestuia. La Iel
trgtorul cu arcul mintii trebuie s-si adune Iortele interioa-
re si, nainte de toate, s-si veriIice elasticitatea psihicului,
deoarece ntregul succes depinde numai de capacitatea
acestuia de a se relaxa, de a lansa sgeata.
Acest lucru este nlesnit, n primul rnd, de o tehnic
deosebit a respiratiei. Aceasta reprezint principalul instru-
166
ment yoga, deoarece respiratia se aIl n cea mai strns
legtur cu concentrarea gndului.
Dac ne concentrm, de exemplu, asupra unui zgomot
oarecare de pe strad, respiratia se opreste pentru o clip.
Invers, cnd ne tinem respiratia, gndurile care au rtcit
pn n acel moment n toate directiile se restrng, orien-
tndu-se ntr-una singur. Acest Iapt a permis yoghinilor,
nc din cele mai vechi timpuri, s elaboreze dou variante
de tehnic: RADJA-YOGA si HATHA-YOGA.
Dac Ir vreo concentrare special Iacem eIortul de a
mentine n gnd o anumit imagine, respiratia continu trece
mai nti n respiratie nesesizabil, apoi apar viziuni usor
luminescente.
De dimineat, timp de o jumtate de or, m-am antrenat
n relaxarea respiratiei, care a devenit de la sine continu. Au
nceput s apar viziuni neclare, succedndu-se una dup
alta, ca ntr-un caleidoscop. ntre altele, au aprut contururile
neclare ale orasului Benares, pe care am vrut s le vd.
Aceast uimitoare inIluent a respiratiei asupra obtinerii
viziunilor conIirm posibilitatea veriIicrii prin vise.
Practica a demonstrat c respiratia nesesizabil practicat
nainte de a adormi n locul discului solar are ca rezultat vise
la Iel de remarcabile.
Deoarece n aceste exercitii respiratia are un rol att de
important, reamintim pe scurt ce trebuie s ntelegem prin
respiratie continu si respiratie nesesizabil.
n yoga exist o serie de exercitii de respiratie. Pentru
nevoile noastre va Ii suIicient s stpnim un singur exer-
citiu, asa-numitul ,KEVALI".
Este un exercitiu dublu (binar), compus din respiratie
continu si respiratie nesesizabil. Desi putem s ne antre-
nm separat n Iiecare dintre aceste procedee de respiratie,
eIectund exercitiul BRAHMARI (,Albina" - respiratie
continu) si MURIAHA (respiratie asurzitoare, ametitoare,
de anestezie - nesesizabil), nu ar Ii necesar, deoarece respi-
167
ratia nesesizabil se instaleaz automat, de ndat ce respira-
tia continu ajunge n timpul exercitiului la proIunzimea
necesar.
n ce const tehnica ,KEVALI"? Se ncepe cu un exer-
citiu preliminar, care actioneaz ca un calmant asupra
ntregului corp, ndeosebi asupra tuturor nervilor. El este
numit TELAMIUKTA (legat de ritm) si se eIectueaz astIel:
EXERCITIUL RITMIC DE RESPIRATIE
PRELIMINAR
Ne asezm drept si respirm n Iaze egale: patru secun-
de inspiratie, patru secunde expiratie. Ne este de ajutor
reprezentarea acestor miscri respiratorii sub Iorma misc-
rilor unui pendul, de exemplu, de parc acest pendul ar trece
printr-un corp sau printr-un anumit punct al acestuia (cum
este locul dintre sprncene), balansndu-se ctre interior si
apoi revenind ctre exterior.
Durata miscrilor respiratorii nu are un rol important,
prezint important numai regularitatea, amploarea si ritmul
miscrii. Dup un timp, ncepem s crestem durata repri-
zelor de inspiratie si expiratie de la patru la douzeci-trei-
zeci de secunde. Asa cum ne demonstreaz experienta, acest
exercitiu preliminar ajut n cresterea de imagini n cadrul
vederii Ir ajutorul ochilor.
Cnd atingem punctul n care o prelungire a reprizelor
de inspiratie si expiratie devine deosebit de obositoare,
trecem la exercitiul de expiratie ,KEVALI".
KEVALI (EXERCITIUL PROPRIU-ZIS)
Acum ncercm s atenum, pe ct posibil, Iazele de
trecere de la inspiratie ctre expiratie si invers, astIel nct
168
s se obtin, practic, un procedeu de respiratie continu.
Desi scopul principal este tocmai nlturarea limitelor de
separatie dintre inspiratie si expiratie, la nceput pauza se va
produce de la sine. Aceasta este prima parte a exercitiului.
Cnd aceast Iaz a respiratiei se va consolida, ea va trece pe
neasteptate ntr-o a doua Iorm, n care pauza se produce Ir
aer n plmni. Aceasta este respiratia nesesizabil. n cazul
primei Iaze, ni se pare c avem n permanent plmnii plini
cu aer, expirnd doar din cnd n cnd pentru a inspira o nou
cantitate de aer. Cea de a doua Iaz care apare, cnd va Ii
atins limita de retinere a respiratiei, este nsotit de senzatia
opririi respiratiei, ntr-att de putin sesizabil este.
Aceast metod KEVALI este principala arm a arca-
sului spiritual, cci prin intermediul acestor tehnici speciale
de respiratie el poate inIluenta ambele componente ale
tragerii cu arcul: concentrarea (ntinderea arcului), n prima
parte a exercitiului - respiratia continu -, si meditatia
(lansarea sgetii), n a doua parte - respiratia nesesizabil.
Asa cum concentrarea merge ntotdeauna mn n mn
cu respiratia continu, la Iel meditatia este Ioarte strns
legat de respiratia nesesizabil. AstIel, cel care doreste s
devin un arcas miestru, trebuie s se strduiasc s-si
nsuseasc KEVALI.
Dar acest exercitiu de respiratie mai are o calitate mai
important dect prima: inIluenteaz activitatea inimii ntr-o
asemenea msur, nct cu timpul inima se va aIla sub
controlul deplin al posesorului ei. Aceast realizare este
conIirmat de practic.
POZITIA CORPULUI
Exist nc un Iactor important, trecut adesea cu ve-
derea sau neglijat, desi este la Iel de important ca respiratia.
Este pozitia corpului, modul de asezare (ASANA).
169
Trebuie s i dm o atentie deosebit, nu numai pentru
c n acest Iel este calmat corpul si principiul gndirii (ne
putem concentra asupra unui obiect si Ir a elimina o boal
sau o durere ce ne deranjeaz), ci mai degrab pentru c o
pozitie incorect ne poate anula toate eIorturile.
Vom ncerca s explicm aceasta. n ce const de Iapt
tehnica respiratiei PRANAIAMA, despre care am vorbit?
Nu numai n prelungirea respiratiei, cci PRANA este ceva
mai mult, mai cuprinztoare dect respiratia. Ea este energie
vital, care ne mentine viata n corp si determin Iunctio-
narea att a plmnilor, ct si a inimii si tuturor celorlalte
organe.
Prin urmare PRANAIAMA determin prelungirea Iunc-
tiilor energiei vitale, polarizeaz totdeauna n corp sub Ior-
ma respiratiei solare (jumtatea dreapt a corpului ncrcat
cu magnetismul pozitiv) si a respiratiei lunare (jumtatea
stng a corpului ncrcat cu magnetism negativ).
Fiecare se poate convinge de acest lucru. Dac ne
observm cu atentie respiratia, vom descoperi c ea curge
liber numai pe o jumtate a nasului, pe cnd cealalt este
mai mult sau mai putin blocat, situatie care se schimb
regulat, la Iiecare dou ore. Partea stng a corpului pri-
meste energie vital, iar partea dreapt o distribuie n corp.
Att timp ct cele dou Iluxuri vitale se aIl n echilibru,
omul este sntos, dar dac se instaleaz o dizarmonie, el se
mbolnveste.
Aceasta este o teorie care st la baza metodei strvechi
chinezesti de acupunctura, att de modern astzi. Ea poate
Ii demonstrat cu usurint n practic si este punctul de
plecare al ntregii teorii despre yoga, despre pozitia cor-
pului. Fluxurile magnetice trebuie s Iie legate ntre ele
ntr-un mod ordonat si, n primul rnd, ntregul circuit
magnetic trebuie s rmn nchis.
Dac s-ar pune numai problema retinerii Iluxului de
snge n anumite organe si prti ale corpului, de exemplu n
170
genunchi, la pozitia ,Lotus" sau n poza pancreatic, ar
rmne Ir explicatii o ntreag serie de eIecte la Iel de
importante, mai mult, ar Ii eliminat rolul care revine pozitiei
picioarelor.
Ce pozitii ,stnd asezat" sunt mai utile la tragerea cu
arcul? Popoarele orientale preIer, dup cum veti vedea pe
bun dreptate, s sad cu picioarele ncrucisate, ,turceste"
(cum stau la noi croitorii). Popoarele occidentale, dimpo-
triv, se simt bine numai n Iotoliu sau pe scaun.
Indiscutabil, cea mai bun pozitie seznd este PADMA-
SACA - pozitia LOTUS, deoarece permite cuplarea n
totalitate a Iluxurilor magnetice din mini si picioare:
1) Toat jumtatea inIerioar a corpului, pn la plica
inghinal, este practic deconectat;
2) Se atinge cea mai mare concentrare de potential
magnetic n mini si picioare, care se ating unele de altele,
degetele minilor putnd Ii mpreunate.
Dar din cauz c sederea n aceast pozitie este Ioarte
diIicil si necesit cel putin o jumtate de an, chiar si un an,
de antrenament, se poate Iace o concesie. Dac problema se
pune doar ca circuitul s Iie nchis, este mai bine s ne
asezm n asa-numita pozitie GARAKASANA, n care
ambele mini si picioare sunt apropiate.
n practic se obtine un rezultat multumitor. Deoarece
concentrarea curentilor magnetici determin Ioarte repede o
Iierbinteal puternic de-a lungul coloanei, aceasta poate
servi drept indicatie Ir gres a conectrii circuitelor.
Cnd privim atent Soarele n hipoIiz seznd n pozitia
,LOTUS",n coloan (MULADMARA) se simte destui de
repede aceeasi Iierbinteal interioar, care ajunge apoi
de-a lungul coloanei pn la gt. Dac trecem n pozitia
GARAKASANA sau ntindem picioarele, dispare senzatia
de Iierbinteal. Aceasta revine dac relum pozitia ,LOTUS"
simpliIicat MUKTASANA, care poate Ii realizat n dou
variante:
171
1) Adevrata MUKTASANA, la care picioarele sunt
asezate unul peste cellalt;
2) Asa-numita IADJNA-VALKIA - n care picioarele
sunt asezate unul lng cellalt.
n cazul pozitiilor obisnuite seznd pe scaun sau n
Iotoliu rmne n vigoare regula: circuitul magnetic trebuie
s Iie nchis, iar picioarele s Iie asezate unul peste altul.
Trebuie s dm atentie si pozitiei minilor, deoarece,
prin comutarea magnetic, ea inIluenteaz respiratia si
concentrarea. Aceasta se vede cel mai bine din exemplele
practice.
Saharov zicea c si pozitia minilor inIluenteaz durata
concentrrii. De exemplu, constiinta care a atins nivelul
meditatiei revine la concentrare cu respiratie continu dac
asezm minile pe genunchi (CIJ-MUDRA). Dac ncru-
cism minile, meditatia se reia.
In timp ce pozitia minilor cu palmele pe genunchi n
cadrul pozitie LOTUS determin respiratie continu nsotit
de concentrare, adic cresterea duratei pauzei la respiratie,
deci cu aer n plmni, asezarea minilor pe tlpi conduce
imediat la aparitia Iazei n expiratie, deci cu plmnii Ir
aer.
Rezumnd, vreau s mai art nc o dat c Mentorul i-a
recomandat lui Saharov n mod deosebit pozitia seznd
MATREIA, cu picioarele ncrucisate si cu minile pe
genunchi.
Am ajuns la ultima parte si cea mai important a stu-
diului nostru, nssi practica. Am stabilit c aceast acti-
vitate nu are o evolutie dureroas si nu Iavorizeaz ceva
asemntor, ci dimpotriv este beneIic si are ca rezultat o
dezvoltare perIect normal a organelor pe care le-am avut cu
milioane de ani n urm, dar pe care le-am neglijat tot acest
interval imens de timp, realiznd astIel, n locul unei dezvol-
tri armonice depline, o debilizare a organelor respective si
pierderea capacittilor legate de ele.
172
Am descoperit mai departe c, desi este Ioarte nen-
semnat si lent, totusi e posibil dezvoltarea hipoIizei, care
are loc n continuare n mod automat. Aspiratia noastr de
a lua n minile proprii si de a accelera aceast evolutie
porneste de la dorinta perIect justiIicat si natural a
dezvoltrii armonice a mentionatelor capacitti, deosebit de
atractive, Ir a duna ratiunii.
Rmne nesolutionat problema rezolvrii tehnice a
acestei dezvoltri si a termenului pn la care se poate
obtine o evolutie total a vointei si a celui de al treilea ochi,
aplicnd tehnica special propus pentru a accelera excitatia
chakrei.
Teoria yoga presupune, si aceasta corespunde celor mai
noi date ale stiintei moderne, c pentru o maturizare a
creierului nostru este necesar o perioad de circa un milion
de ani. Pentru a reduce durata acestui proces, yoghinii
propun o procedur special, care trebuie s se aIle la baza
oricrui eIort, nu numai a celui mistic. Este vorba despre
mantr sau descntec.
Desigur, cuvntul ,descntec" nu poate reprezenta tra-
ducerea exact a cuvntului ,mantr", cci traducerea ter-
menilor indieni n limbile moderne se poate realiza doar
aproximativ. Nu putem traduce ,mantra" prin ,rugciune",
dar traducnd-o ca ,descntec" deviem aparent n directia
idolatriei sau vrjitoriei.
Etimologic, termenul se traduce astIel: ,TRA" nseam-
n a apra, a proteja; ,MAN" nseamn ,prin intermediul
gndirii", deci ,Mantra" este o Iormul spiritual care ne
apr mpotriva Iortelor ostile. SemniIicatia aceasta se
ntinde de la spiritualitatea exterioar a naltei IilozoIii a
sacralittii pn la cele mai adnci bezne ale magiei negre.
La Iel cum o Iort natural (electricitatea, energia
atomic etc.) poate Ii deosebit de beneIic sau aductoare de
moarte, n Iunctie de nivelul cunostintelor si de intentiile
173
bune sau rele, si Iorta mantrelor poate reprezenta o bine-
Iacere sau conduce la crim.
Dar oare nu sun pueril, n secolul nostru cu un nivel
dezvoltat al stiintei, Iaptul c un descntec sau oricum l-am
numi poate birui o perioad de timp imens, cum este un
milion de ani? Si totusi, aIirmatia nteleptului c se poate
sri peste aceast perioad de un milion de ani prin repetarea
unei mantre de doisprezece milioane de ori nu este att de
lipsit de sens cum pare la prima vedere.
ConIorm teoriei yoga, pe lng teoria concentrat care
i Iormeaz esenta, Iiecare mantr contine si o Iort ascuns
n partea material a mantrei, numit BIDJA, adic smnt.
Prin repetarea de multe ori a mantrei, aceast Iort ascuns
este extras si poate Ii Iolosit. Cea mai mreat si mai
puternic dintre toate aceste BIDJA este silaba sInt OM.
Ca n oricare BIDJA, n ea este cuprins sunetul nazal M (un
M-M-M cntat sau vibrat) care contine, conIorm acestei
teorii, ntreaga putere a mantrei.
Cum este posibil? S privim silaba OM, considernd-o
mai nti ca pe un sunet cu destinatia de a elibera o inIluent
Iiziologic. Silaba se pronunt ,A-O-U-M", deci ca un
sunet n care nu sunt auzite separat nici A, nici O, nici U,
nici acest M care trebuie s vibreze chiar de Ja nceput. De
obicei, n BIDJA, M se pronunt nazal, aproximativ ca
grupul ,NG" n cuvntul GANG. n el se ascunde ntreaga
solutie a problemei.
Aceast pronuntare nazal Iace s vibreze, prin palatul
moale, acea zon ,KHA", cuprins ntre punctul dintre
sprncene si glanda pineal. La aceasta trebuie s se adauge
si concentrarea proIund, mereu mai intens, care, asociat
vibratiilor date de acest M-M-M nazal, excit si mai puter-
nic hipoIiza ca centru al vointei.
ConIorm legii generale a biologiei, mai nti apare ne-
cesitatea unei Iunctii si abia apoi se naste organul respectiv,
si invers, dac Iunctia si pierde actualitatea, organul se
174
atroIiaz. De aceea, este necesar ca Iunctia respectiv s Iie
desteptat din nou n corp, pentru ca s se produc dezvol-
tarea glandei pineale. Iar aceasta se poate realiza cel mai
bine prin repetarea mantrei OM n mbinare cu dorinta
concentrat de a vedea ,KHA".
Mantra poate Ii repetat si n gnd, trebuie doar ca la
Iiecare repetare a acelui M nazal s Iie subliniat aceast
operatiune prin atingerea rdcinii limbii de palatul moale,
asigurnd astIel vibratia ntregii zone ,KHA".
Acest exercitiu este numit NABHOMUDRA si cu-
prinde urmtoarele:
,Oriunde s-ar aIla un yoghin, orice ar Iace, el trebuie s
tin totdeauna rdcina limbii n sus (n atingere cu palatul
moale) si s-si tin totdeauna respiratia." Dup cum s-a
explicat mai sus, este necesar s ne tinem respiratia pentru
concentrarea gndirii, care se intensiIic prin repetarea
mantrei OM.
Repetarea acestui OM si meditatia asupra semniIicatiei
sale reprezint calea" (YOGA SUTRA, 1-28).
Vechii ntelepti indieni cunosteau tainele metabolismu-
lui, activitatea glandelor cu secretie intern si Iabricarea
hormonilor, descoperiri pe care stiinta noastr le-a Icut
abia n secolul trecut. Ei mai stiau si care este rolul pe care
l au glandele, biocurentii si centrii de substant subtil -
chakrele - n instalarea unei armonii ntre aspectele trupesti,
suIletesti si divine. ConIorm acestei nvtturi, n cazul unui
om care se antreneaz dup sistemul descris anterior, are loc
un metabolism spiritual.
Vibratiile mantrei activeaz prin hipoIiz ceilalti
centri - chakrele corpului, ale cror rdcini Iizice sunt
glandele cu secretie intern: tiroida, timusul, pancreasul,
suprarenalele si glandele sexuale.
AstIel apare, n paralel cu metabolismul Iizic al substan-
telor primare si cu circuitul substantelor Iizice n organism,
metabolismul substantelor Iine, n care actioneaz ca
175
regulator principal hipoIiza si care se realizeaz prin
chakre - ,statii ale spiritua-lului", reprezentate prin Ilori de
LOTUS si cercuri mistice. n total omul are doisprezece
chakre - sapte la deplasarea n jos si cinci la deplasarea n
sus. Aceast circulatie a substantei Iine prin cele doispre-
zece puncte (resimtit si Iizic, dup antrenamente prelun-
gite, sub Iorma unei clduri puternice de-a lungul coloanei)
corespunde, cum am artat, unui an de evolutie natural,
astIel nct un milion de ani de evolutie poate Ii nlocuit n
practic printr-un numr egal de circuite (aproximativ un
milion).
De aici rezult c doispezece milioane de repetri ale
mantrei au un eIect care poate reduce cu adevrat si n mod
substantial perioada extrem de lung de timp cuprins n-
tr-un milion de ani. Durata sunetului special OM pronuntat
n modul descris anterior este doar de 2,5 secunde, astIel
nct doisprezece milioane de astIel de intervale vor necesita
n total circa opt mii de zile, adic douzeci si trei de ani.
Dac vom destina exercitiilor un interval mai mare de timp,
durata perioadei de evolutie va Ii mai scurt: n conditiile
unui antrenament zilnic timp de opt ore, vor Ii necesari ceva
mai mult de trei ani.
Dar cine, n aIara yoghinilor indieni sau clugrilor,
care si pot consacra n ntregime timpul activittilor spiri-
tuale, poate astepta douzeci si trei de ani sau poate destina
opt ore zilnic pentru astIel de exercitii? De aici rezult c
trebuie s ncercm o reducere a duratei necesare, dar nu
prin prelungirea timpului zilnic destinat exercitiilor, ci prin
intensiIicarea lor.
Acestui scop i serveste tehnica tragerii spirituale cu
arcul, pe care urmeaz s o studiem n practic. Aceast
tehnic se mparte n trei prti:
1) Aranjarea sgetii n arc;
2) ncordarea arcului;
3) Lansarea sgetii.
176
PUNEREA SGETII N ARC SI OCHIREA
,Punem n arc sgeata ascutit de devotament (sacri-
Iiciu de sine)" - glsuieste textul UPANISADELOR. Ce
nseamn ,devotament"?
Sgeata este principiul gndirii. Prin meditatie, adic
prin repetarea exercitiilor de tragere cu arcul, ea nu se
ascute, cci dac vom trage de multe ori si o sgeat ade-
vrat se va toci. Deci aici nu este vorba despre o simpl
repetare a exercitiilor care trebuie s ascut sgeata, adic
principiul gndirii. n al doilea rnd, sgetile se ascut de
obicei naintea tragerii cu arcul.
Cuvntul ,UPAZA" din original (,plin de asteptare,
salut seznd") ne oIer explicatia. Cnd textul indian are n
vedere meditatia, se Ioloseste termenul DHIANA sau un
cuvnt derivat la rdcina DHI (DHIA). Termenul de
,UPAZA" se traduce ns cel mai bine drept ,imagine
eudetic".
S vedem acum n ce Iel poate aceasta s ascut sge-
tile. Termenul grecesc ,euderic" nseamn imagine, Iigu-
rativ. Prin urmare, imaginea pe care mai nti ne-o nchi-
puiam exist ntr-o reprezentare. Este necesar s avem mai
nti o imagine - reprezentarea plastic a obiectului dorit.
Presupunem c dorim s vedem o anumit persoan, ca
rezultat al vedeniilor noastre. Alctuim portretul acestei
persoane. Ce urmeaz?
n majoritatea lucrrilor se recomand s ne concen-
trm, prin asa-numita privire central, asupra punctului
dintre sprncenele portretului si s privim Ir s clipim.
AstIel, s presupunem c putem vedea dintr-o dat ntregul
obraz. Se aIirm c dac ne vom muta privirea pe chipul
portretului de la un ochi la cellalt, la gur, la nas, ureche
etc., nu vom realiza o perceptie unitar. Pe lng aceasta,
privirea trebuie s Iie Iix, Ir a clipi.
177
Cu alte cuvinte, trebuie s privim Iix un singur punct, pe
cel dintre sprncenele portretului, Ir s dm atentie
lacrimilor, care numai dup unu-dou minute de privit Ir
s clipim vor ncepe s ne ntunece vederea. Se recomand
s nu le dm nici o atentie.
Toate acestea sunt ns total aeadevrate. n primul
rnd, se amestec ntre ele cauza si eIectul, n al doilea rnd
este mai bine s procedm exact invers. Tocmai mutatul
privirii de la o parte a chipului la alta este cea care se reco-
mand. Privind ntr-un singur punct Ir s clipim, cum se
recomand n unele crti indiene despre yoga, nu vom
obtine o concentrare a gndurilor, ci dimpotriv, cnd
concentrarea gndurilor atinge un anumit nivel, privirea
Iix Ir a clipi vine de la sine, ca o consecint, si vom
putea privi astIel o jumtate de or sau chiar mai mult, Ir
nici un antrenament.
n al treilea rnd, exercitiul se numeste n original
TRATAKA, adic plimbarea privirii pe supraIata obiec-
tului, pentru a evita orice abatere (TRA - a preveni si AT -
alunecare, plimbare). Dac ar Ii ,Prevenirea alunecrii
privirii, cuvntul nu ar Ii Iost TRATAKA ci, dimpotriv,
ATAKATRA.
Aceast alunecare a privirii, plimbarea ei pe supraIata
obiectului, este necesar deoarece privirea Iace gndul s se
mentin cel mult cteva secunde asupra unui amnunt
oarecare. n momentul urmtor privirea urmat de gnd
alunec mai departe si trebuie readuse printr-un eIort n
punctul initial. n viata noastr Ienomenul acesta are loc n
permanent atunci cnd dorim s ne concentrm asupra a
ceva anume.
Dar aceasta nu ne Iace deIel s progresm n ceea ce
priveste capacitatea de concentrare. Mult mai indicat este
ca, la concentrarea asupra unui aspect anume, s Iolosim
aceast uimitoare particularitate a privirii si gndirii legat
de ea, pentru a privi Iiecare detaliu numai att timp ct i
178
este necesar privirii pentru memorare, trecnd apoi imediat
la un alt detaliu, pentru a nu permite privirii si gndului s
reuseasc ruperea Iirului de gnduri realizat prin concen-
trare (mai corect, prin meditatie).
Aceast alunecare a privirii are ca scop ceva mult
mai important dect o concentrare nentrerupt. Deoarece
TRATAKA nu constituie nc o concentrare a gndurilor n
sensul cel mai direct, ci doar pregtirea pentru aceasta, adic
doar punerea sgetilor n arc si ochirea. Concentrarea
reprezint ntinderea arcului.
Comparatia pe care o Iacem cu procesul tragerii cu
arcul este si mai reusit dac adugm si o scurt examinare
a tintei, deoarece TRATAKA se compune din dou prti: o
prim parte o reprezint aceast alunecare a privirii despre
care am vorbit, pe cnd cea de a doua parte se eIectueaz cu
ochii nchisi. Tocmai aceasta reprezint ochirea centrului
tintei, care se mentine pe toat durata tragerii cu arcul, chiar
si dup lansarea sgetii rmnnd sub Iorma asteptrii ca
sgeata s loveasc tinta.
La Iel ca la ochirea real, cnd ochiul nu vizeaz n-
treaga tint sau prti ale acesteia, ci doar centrul, a doua
parte care compune TRATAKA nseamn nu o continuare
a alunecrii cu ochii nchisi a principiului gndirii, ci orien-
tarea constiintei asupra centrului obiectului. Aceasta ne va
reusi dac sgeata este ascutit.
Cnd privim obiectul, este vorba nu despre dorinta de a
memora prti ale acestuia ca s ni-1 putem nchipui apoi, ci
doar s cptm senzatia acestui obiect, imaginea sa eude-
tic, o orientare asupra lui, o aspiratie, mai pe scurt devota-
mentul pentru acesta.
Acest devotament, desi reprezint doar pregtirea pen-
tru concentrare, trece ca un Iir rosu prin centrul ntregii
tehnici. Cu ct acest devotament total este mai puternic, cu
att sgeata constiintei este mai ascutit, cu att ntinderea
arcului care trebuie eIectuat numai de ctre devotament se
179
va Iace mai usor si cu att mai sigur va Ii lovirea centrului
tintei.
AstIel, ,sederea n asteptare" este Iorta motrice a ntre-
gului proces de tragere cu arcul. Succesul sau insuccesul ei
depind de acest devotament: dac cel care eIectueaz exer-
citiul nu reuseste s-si trezeasc un simt eudetic corect Iat
de obiectul ales, Iie pentru c acest obiect nu-i spune nimic
si nu poate simti contactul cu el, Iie din alte cauze, sgeata
nu va lovi centrul tintei sau nu va nimeri tinta, ci va lovi cu
totul alt punct sau va cdea pur si simplu pe pmnt. Ajunge
ns atta teorie!
nainte de a alege obiectul, trebuie s ne lum o msur
de precautie - s realizm crucea spatial a lui BUDDHA.
Ne asezm n pozitia cunoscut si trimitem n toate direc-
tiile - nainte si napoi, la stnga si la dreapta, n sus si n
jos - gnduri pentru pacea lumii si urri de bine aproximativ
astIel:
,Fericire tuturor Iiintelor, pace tuturor Iiintelor, bucurie
tuturor Iiintelor."
Cu ct mai des vom Iace aceasta, cu att ne va Ii mai
bine. Vom aIla mai trziu c al treilea ochi, o dat deschis,
construieste o adevrat punte ctre ceea ce vedem cu el:
gndurile actioneaz asupra obiectului viziunii. Obiectul
actioneaz asupra noastr si cu ct obiectul este mai puter-
nic, cu att mai puternic va Ii impactul lui invers.
De aceea trebuie s ne Ierim s trimitem gnduri pline
de ur sau dorinte josnice de cucerire, asuprire etc., deoarece
vom culege ce am semnat.
Aceast pozitie armonic Iat de tot ce ne nconjoar
realizeaz o bun protectie si pentru noi nsine, deoarece
respinge gndurile rele ale celorlalti: Iiecare gnd al altuia
este o entitate material, care are Iorm, culoare si greutate.
Alegem deci obiectul. Cel mai bine este s alegem discul
solar cu semnul OM care se aIl pe coperta crtii. Discul
singur nu ne-ar permite explorarea cu ajutorul privirii si ar
180
pune sub semnul ntrebrii ntregul procedeu TRATAKA.
Vom decupa din hrtie un disc, pe care ii vom lipi pe un Iond
albastru deschis, care trebuie s reprezinte cerul. Pe acest
disc lipim semnul alb care Iormeaz cuvntul OM si, dac
dorim, niste raze aurii, n jurul soarelui. Aceasta nu este o
joac, ci un ajutor de pret pentru ochi, cum ne vpm convinge
imediat.
Ne asezm n Iata acestui disc solar si l privim dou-trei
secunde. nainte ca privirea s alunece de pe supraIata lui,
ncepem miscarea de explorare: mai nti pe raze, apoi pe
literele albe ale cuvntului OM, apoi din nou asupra discu-
lui, a razelor etc. Toate acestea dureaz dou-trei minute.
Apoi, nchidem ochii.
n ntuneric vedem n Iata ochilor nchisi urma discului
solar, care dispare lent. Aceast urm nu ar Ii existat dac
n-ar Ii Iost Iondul si ar Ii trebuit s ne concentrm direct asu-
pra imaginii soarelui, cum Iac orbii. Unele dintre lucrrile
indiene recomand privirea real ctre Soare.
Dar aceast interpretare vine de la necunoasterea Iap-
tului c cerul (KHA) din scrierile respective nu reprezint
cerul Iizic, ci locul plasat deasupra palatului. De aceea,
privitul soarelui recomandat de lucrrile respective poate Ii
doar imaginar.
Privitul discului solar se realizeaz Ioarte distinct n
zona hipoIizei, ceea ce arat conectarea centrului hipoIizei.
Dac, asa cum se ntmpl n zorii zilei, cnd constiinta nu
este nc perIect treaz, nu apare aceast senzatie, nu are
nici un sens si continum tentativele.
Cel mai bun mijloc de a obtine senzatia de presiune
este MUNAKI MUDRA - ,pecetea broastei": rdcina
limbii se atinge de palatul moale, de care se Ireac de cteva
ori. Seva produce imediat senzatia cutat. Aceast pozitie
a limbii se recomand totdeauna la exercitiile de respiratie
si n toate cazurile de concentrare.
181
NTINDEREA ARCULUI
,ntinde arcul cu constiinta ndreptat ctre suIlet" -
glsuieste Iormula.
Orientarea suIletului este devotamentul Iat de obiect
dobndit prin TRATAKA si care reprezint singura Iort
elastic, cea cu ajutorul creia se ntinde coarda arcului.
Aceast ntindere a arcului reprezint cea mai important
parte - concentrarea.
Dar apare o problem: asupra cui urmeaz s ne con-
centrm - asupra obiectului, adic a reprezentrii acestuia n
constiint, deci asupra Iormei exterioare, sau asupra cen-
trului n care este prezentat aceast Iorm, deci n primul
rnd asupra centrului dintre sprncene, centrului hipoIizei,
sau asupra unui alt punct din cap, de exemplu asupra
crestetului, unde indienii consider c se gseste oriIiciul lui
BRAHMA - poarta NIRVANEI.
AstIel de probleme deruteaz un nceptor. Sunt
necesari ani, zeci de ani sau chiar o viat de om, pn cnd
nceptorul ajunge la concluzia c toate aceste probleme
sunt inutile. Principiul gndirii si gseste singur cea mai
bun cale si centrul potrivit, dac se realizeaz o concentrare
corect.
Dar cnd o putem numi corect?
Concentrarea este corect atunci cnd se dezvolt de la
sine din etapa precedent, adic din TRATAKA, din devo-
tamentul Iat de obiect, pe scurt, din concentrarea asupra
senzatiei obiectului. Textul indian vorbeste clar despre
ntinderea arcului cu constiinta orientat spre suIlet.
Dar ce nseamn concentrarea asupra senzatiei obiec-
tului?
Dac este concentrare a gndurilor, atunci nu cumva
trebuie s nsemne c gndurile noastre trebuie s Iie con-
centrate asupra obiectului, cu alte cuvinte c noi nsine
trebuie s Iim concentrati asupra gndurilor noastre despre
182
acest obiect? n toate crtile de yoga este scris c trebuie s
stpnim gndurile, s le concentrm n Iinalul evolutiei
logice sau s le nlturm.
Asemenea cerinte se gsesc ns (ceea ce l va mira,
probabil, pe cititor) numai n crtile de yoga aprute n
Occident. Nicieri n scrierile originale indiene nu le vom
gsi. Asa-numita concentrare a gndurilor exist numai n
lucrrile occidentale sau scrise de indieni pentru Occident.
n textele sanscrite nu exist nici o expresie echivalent.
Ceea ce n lucrrile occidentale se numeste concentrare din
cauza absentei unui echivalent exact, n textele indiene
apare ca ,DHARANA" - ,RETINERE, PERSEVEREN-
T". ,DHARANA" nu se reIer la propriile noastre gn-
duri, care nu apartin Iiintei noastre, ci mai degrab consti-
tuie oaspeti ai constiintei noastre, si nseamn nu o concen-
trare a vointei, ci concentrarea substantei gndirii.
De aici rezult c nu este indicat si nici suIicient
concentrarea ,mentinere a gndului" asa cum este nteleas
si practicat n Occident. Constiinta este retinut tocmai
asupra strii care apare n ea la un anumit gnd, dar nu
asupra gndului propriu-zis.
Dar ce reprezint aceast stare? Este simtul obiectului,
care apare atunci cnd l privim, ca o dorint de a-1 cuprinde.
Cu alte cuvinte, trebuie s ne concentrm asupra simtului
ideii si nu asupra ideii propriu-zise.
Acum ntelegem de ce trebuie s Iie dezvoltat devota-
mentul Iat de obiect:
,Cu ct acesta este mai puternic, cu att mai puternic
este urma, cu att este mai pregnant simtmntul care
rmne n constiinta noastr."
Deci trebuie s ne concentrm nu asupra reprezentrii
sau Iormei exterioare a obiectului, ci asupra dorintei de a ve-
dea acest obiect n ntuneric, n Iata ochilor nchisi. Aceasta
deoarece simtul obiectului nu este altceva dect ,pipire
183
interioar", n dorinta de a vedea inclus centrul vointei
(hipoIiza). De aici rezult Iormula Iinal:
,Trebuie s privim simtul obiectului ca si cum am
putea vedea n acesta obiectul nsusi."
Totodat, trebuie s ne strduim s mentinem ct mai
mult acest simtmnt.
n exemplul practic cu discul solar si semnul OM, con-
centrarea este eIortul de a simti simtul acestui obiect (senti-
mentul c Soarele se aIl n punctul de la mijlocul distantei
dintre sprncene), legat de dorinta de a vedea cu adevrat
acest disc, mai nti Ir semnul OM, apoi cu acest semn.
Practic aceasta se reduce la a privi n centrul dintre
sprncene, ceea ce putem Iace Ir a ne ncrucisa ochii.
Cuvntul MADHIA nseamn ,prin" iar semniIicatia
ntregii expresii este ,a privi prin punctul din mijlocul
distantei dintre sprncene". Acest Iel de a privi conduce la
obtinerea simtului hipoIizei.
Acesta este un Iapt uimitor. Orict de puternic ne-am
concentra asupra simtului zonei dintre sprncene, nu l vom
simti ca atare,n schimb vom cpta simtul zonei hipoIizei.
Mijloacele auxiliare - apsarea rdcinii limbii de
palatul moale (MUNDAKI MUDRA) si concentrarea asupra
simtului punctului de la mijlocul distantei dintre sprncene
- sunt necesare numai dimineata, dac ne lipseste simtul
presiunii n zona hipoIizei, care nu este produs numai de
TRATAKA (sau n absenta acesteia, cum este cazul orbilor).
n timpul zilei si ndeosebi dup ora 21.00 acest simt
apare Ioarte usor. Singurul mijloc necesar pentru realizarea
concentrrii (ntinderea arcului) este privirea n simtul
obiectului, cu dorinta de a-1 vedea. AstIel, aceasta nu este o
reprezentare, ci doar o asteptare. Ne este de ajutor s dorim
cu ardoare si s ne asteptm s vedem prti ale obiectului
sau ntregul obiect, s ne strduim, totodat, s ,construim
din ntuneric" ca dintr-o argil obiectul respectiv, chiar n
Iata ochilor.
184
Obiectul pe care l-am privit astIel ncepe s se deplaseze
n interiorul capului nostru, exact la Iel ca o sgeat, atunci
cnd arcul este ntins - n sens invers celui n care va porni
ea. Cel care se antreneaz va observa n acelasi timp c i se
opreste respiratia. Acesta este un semn c procesul de
concentrare se desIsoar asa cum trebuie, n mod corect.
Oprirea respiratiei este un Ienomen normal n timpul con-
centrrii si nu trebuie s constituie motiv de ngrijorare. Ar
Ii mai ru dac respiratia nu s-ar opri, acesta constituind un
semn sigur c ceva nu este n regul n ceea ce priveste capa-
citatea noastr de concentrare. Cnd respiratia se opreste
trebuie s ncercm doar s nu mpiedicm concentrarea si s
atenum trecerile de la inspiratie ia expiratie si invers.
Apare ntrebarea: ce durat s aib concentrarea noastr?
Teoria yoga sustine c este nevoie de dou ore de
DHARANA continu pentru a deschide centrul vederii. De
aceea durata exercitiilor depinde n principal de timpul ct
se mentine principiul gndirii asupra obiectului respectiv.
Aici mai actioneaz ns si o alt lege, similar unei legi din
planul material: n cazul energiei electrice, intensitatea este
proportional cu ptratul tensiunii. Aceasta nseamn c,
dac n loc de dou ore vom consuma pentru concentrare o
singur or, puterea de concentrare va reprezenta nu o jum-
tate, ci un sIert din cea initial, iar dac durata exercitiului
va Ii doar de o jumtate de or, ea nu va mai Ii dect 1z16
etc. Prin urmare sedintele de o jumtate de or vor trebui s
continue timp de saisprezece zile la rnd. Boris Saharov a
alctuit urmtorul tabel:
Dou ore de sedint nentrerupt 1 zi;
O or pe zi 4 zile;
30 de minute pe zi 16 zile;
20 de minute pe zi 32 de zile;
15 minute pe zi 64 de zile;
10 minute pe zi 144 de zile;
7 minute pe zi 365 de zile.
185
Aceste ciIre sunt, desigur, aproximative. Capacitatea
noastr de concentrare creste si Iace s se restrng timpul
necesar. Tabelul ne este totusi de Iolos, deoarece ne arat
raportul aproximativ ntre eIort si rezultate. Desi actioneaz
ntr-un Iel asupra nerbdrii noastre, ne arat totusi care ar
Ii termenul la care ne putem astepta, cu aproximatie, s
obtinem rezultate, dac vom Ii la Iel de silitori pe toat
durata. Timpul necesar nu este exagerat, dac Iacem o
comparatie cu cei douzeci si trei de ani ct trebuie repetat
mantra OM. Dup cum am mai spus, concentrarea trebuie
orientat ctre obiect pe toat durata exercitiului. Ne va Ii de
mare ajutor un siretlic nevinovat, dar util, si anume: la
Iiecare exercitiu care urmeaz trebuie s ne imaginm c
Soarele devine tot mai strlucitor.
Desigur, succesul n acest exercitiu diIicil nu nseamn
nc deschiderea complet a celui de-al treilea ochi. Acesta
va Ii doar un prim semn al succesului, dac Iacem abstractie
de ceea ce reprezint cu adevrat primul semn: un vis
deosebit de viu si sugestiv, pe care l vom avea n noaptea
care urmeaz primului exercitiu de concentrare. Deocam-
dat aceasta va Ii doar o viziune de treapta nti (lucruri
neobisnuite). Orict de mobilizator este ns acest prim
succes, el nu constituie nc un semn c ar trebui s se treac
la exercitiile urmtoarei etape. Din cnd n cnd ns putem
veriIica dac nu apar viziuni din a doua treapt, sau chiar
obiectul nsusi.
,Dac pe timpul concentrrii constiintei insistm din
toate puterile asupra dorintei de a vedea un obiect n ntu-
neric, n Iata ochilor nchisi, imediat ce ne vom aminti de
aceasta ne va aprea viziunea obiectului respectiv."
Ucenicii mei aIlati n stare de trans n timpul cursurilor
cltoreau n aIara corpului Iizic. Viziunile ce se derulau nu
contau pentru ei, ci mai degrab ceea ce aveau s perceap
cu exactitate. n cursul meditatiilor i duceam n timpul
prezent la ei acas si le sugestionam s priveasc ceasul
186
care indica ora exact n locuinta lor. Marcam ora. Aproxi-
mativ saizeci la sut spuneau cu exactitate ora cnd le
sugeram aceasta.
Concentrarea asupra discului solar este crucial n tim-
pul exercitiului spiritual de tragere cu arcul, ndeosebi dac
are si semnul OM. Senzational este c acest disc de pe
coperta crtii are proprietatea de deschidere a clarviziunii,
clarmirosului, clargustului, precum si a telepatiei. Obtinem
nc o conIirmare a inIluentei pe care o are acest exercitiu
prin aparitia senzatiei de cldur de-a lungul coloanei
vertebrale, mentionat anterior, ca o trezire a Iortei mistice
KUNDALINI (cum este denumit poetic n scrierile in-
diene). Cldura aceasta se ridic treptat, urc de-a lungul
coloanei, pn sus. Cu ajutorul ei se deschid toti centrii,
inclusiv al treilea ochi sau Floarea de lotus cu sase petale, ca
o Iloare adevrat care se desIace n timpul iernii ntr-o ser.
Pentru ca aceste valuri de cldur s nu duneze exercitiului,
se recomand eIectuarea unui anumit exercitiu de respiratie,
cunoscut sub numele de ,FOALE" (BHASTRIKA).
EXERCITIU DE AMPLIFICARE
A ENERGIILOR (FOALE)
Ne asezm drept si respirm, alternnd rapid inspiratia
si expiratia (din diaIragm), de aproximativ douzeci de
ori, ca o pomp de aer (Ir ncordare). Apoi inspirm lent
si proIund, mentinem ct putem de mult aerul n plmni si
expirm lent. Repetm tot acest complex respirator de trei
ori, concentrndu-ne gndul de Iiecare dat asupra coccisului,
a coloanei la nltimea plexului solar si apoi a zonei cer-
vicale a coloanei, n dreptul Iosei cervicale. Vom constata
de Iiecare dat, la repetarea acestui exercitiu de respiratie, c
toat cantitatea de cldur concentrat ntr-un punct se
ridic la punctul urmtor (adic de la coccis pn n dreptul
187
plexului solar, de aici la Iosa cervical si apoi mai sus).
Aceste exercitii se eIectueaz n timpul concentrrii asupra
discului solar, imediat ce apare senzatia de cldur. n acest
timp nu vom ntrerupe concentrarea.
Cu timpul ncep s apar Irecvent diverse Iragmente de
viziuni, din prima si uneori din a doua treapt. Pentru a
nainta cu toat convingerea, trebuie s ncepem exercitiul
cu viziunile de chipuri umane si peisaje abia dup ce ne va
aprea viziunea unei Ilcri Ioarte luminoase, care mprstie
raze. Viziunea aceasta trebuie s Iie la Iel de vie ca o Ilacr
real, vzut cu ochii Iizici. Ea i apare Iiecruia de cteva
ori si indic momentul n care orice om care eIectueaz
aceste exercitii poate trece la etapa superioar a tragerii
spirituale cu arcul - KHATCHARI MUDRA (rtcirea n
KHA - lansarea sgetii). Aceast Ilacr reprezint limba de
Ioc care trebuie nghitit, adic, prin oriIiciul din palatul
moale, trebuie condus pn la glanda pineal. (Procesul
acesta este nteles de Ioarte multi sub aspect material: limba
Iizic, prin anumite procedee, este ascuns n glot, yoghinii
reusind prin aceasta s nIrng Ioamea, setea, bolile si
moartea, putnd Ii si ngropati de vii.) n locul acestei limbi
de Ioc poate aprea uneori si viziunea unei lumini ce
mprstie raze n jur. n cazul concentrrii asupra simtului
hipoIizei reusim uneori s reducem ntr-o msur presiunea,
si atunci apar viziuni luminoase, de exemplu Ilacra unei
lumnri care arde plpind si se vede Ioarte clar. Viziunile
acestei Ilcri nu sunt ceva imaginar, ci apar complet pe
neasteptate si sunt att de pregnante si de luminoase, nct
acoper toate celelalte Ienomene.
LANSAREA SGETII
,Cunoaste tinta vesnic" - n aceste cuvinte este cu-
prins ntreaga tain a ultimei actiuni: Iinalizarea tragerii cu
188
arcul. Dup ce lanseaz sgeata, arcasul priveste neabtut n
directia n care a plecat aceasta, s vad dac a lovit tinta n
centrul ei. La Iel si arcasul spiritual, dup ce si-a relaxat
toat ncordarea constiintei, trebuie s priveasc obiectul
pe care 1-a tintit. Dar dac adevratul arcas, care Ioloseste un
arc Iizic, dup ce a dat drumul sgetii nu mai poate inIluenta
traiectoria acesteia sau zborul ei spre tint, arcasul spiritual
se poate opune ,raIalelor de vnt" care apar n constiinta sa,
poate tine sub control zborul sgetii sale spirituale.
Acest control nu trebuie s constituie o nou con-
centrare, care s lanseze o nou sgeat, de parc ar mai
trage o dat. Dar nu trebuie s Iie nici o asteptare pasiv.
,Cunoaste tinta" - asa spune Iormula. Nu trebuie s
admitem nici un alt gnd (,raIal de vnt"), deoarece Iiecare
abatere de acest Iel va denatura rezultatul, va abate sgeata
de pe directia cea bun, iar aceasta nseamn c n locul
obiectului vizat (tinta) ea va iovi o alt tint - gndul
ntmpltor. Dar, pe de alt parte, aceast Iaz de cunoastere
a tintei nu trebuie s reprezinte o reprimare activ a oricror
momente ce ne pot sustrage. Cu alte cuvinte, durata si eIi-
cienta acestei etape de cunoastere a tintei depind nemijlocit
de amplitudinea la care am ncordat arcul, adic de
concentrare. Deoarece orice Iort determin o rezistent a
mediului exterior (n cazul nostru - o oboseal a gndirii),
conIorm legii generale de obtinerea a Iormei aerodinamice,
vom avea o curb minim de oboseal, care reprezint, n
acelasi timp, un maximum de putere.
n acest Iel, maximul se aIl la 3z4 din lungimea curbei
Iat de punctul initial. Lungimea total a curbei este cu att
mai mic, cu ct panta ei este mai mare. n practic rezult
de aici c, cu ct tensiunea concentrrii este mai mare, cu
att este mai scurt eIectul, adic viziunea, contrar astep-
trilor, are o durat mai mic. De aici rezult o important
concluzie practic: cu ct concentrarea este mai calm, cu
att durata viziunii este mai mare.
189
Ca si pn acum, ne vine n ajutor terminologia indian.
DHARANA nseamn ,retinerea principiului gndirii" si o
traducem prin concentrare numai datorit resurselor insu-
Iiciente ale vocabularului nostru occidental. Prin concen-
trare noi ntelegem totdeauna o anumit ncordare, o pre-
siune exercitat de gndire, pe cnd retinerea nu este nimic
altceva dect ,sprijinire", ,usurare", ,proptire" de obiect
prin eIectul propriei greutti, cu minim de eIort. Cu alte
cuvinte, DHARANA denumeste tocmai ceea ce am avut n
vedere vorbind despre curba minim de oboseal sau curba
maxim de putere. Este nc o dovad c nteleptii din
vechime cunosteau bine bazele mecanicii moderne.
Principiul gndirii trebuie s ,apese" deci asupra obiec-
tului numai cu propria sa greutate, att si nimic mai mult.
Dac presiunea pe care o exercit este prea puternic, curba
de putere creste prea brusc si durata puterii este micsorat.
Dac presiunea va Ii prea slab, panta curbei este prea mic
si succesul vine mult prea lent. Aceasta este taina concen-
trrii.
DiIerenta ntre destinderea concentrrii si meditatie
const doar n respiratie: cu ct ncercm mai mult s
retinem un obiect, imaginea sa interioar, cu att mai mult
se ncetineste inspiratia, care devine din ce n ce mai lent,
pn atinge punctul de maximum, iar apoi trece n contrarul
su - expiratia. AstIel, este conectat meditatia. De aici
rezult c, pentru aproIundarea concentrrii, se va prelungi
Iaza de inspiratie, iar pentru aproIundarea meditatiei - Iaza
de expiratie. Cnd respiratia se va ncetini att de mult,
nct va deveni nesesizabil, apar Iantasme de la prima pn
la a patra treapt - cea superioar; respiratia scade n conti-
nuare tot mai mult, pentru ca la a patra treapt s devin
nul, s se ntrerup complet. n legtur cu aceasta, n
momentul viziunii constiinta de sine dispare total, omul uit
de sine. Aceast stare se numeste LA1A (ntrerupere) si se
reIer att la respiratie, ct si la constiinta de sine.
190
T
Exist si o alt diIerent important ntre concentrare si
meditatie, caracterizat reusit prin compararea cu tehnica
tragerii cu arcul. Aceasta se reIer la directia atentiei. Dac
n cazul concentrrii constiinta este orientat spre centrul
dintre sprncene, prin aceasta maniIestndu-se senzatia c
obiectul este retras tot mai adnc n interiorul capului, asa
cum sgeata este tras napoi, n sens invers zborului ei, n
cazul meditatiei, atentia trebuie orientat ctre cel de-al
treilea ochi. Vom avea senzatia c privirea interioar se
ndreapt ctre centrul dintre sprncene. Acest Iapt, de care
ne putem convinge Iiecare, a condus la o interpretare
incorect a acestei tehnici: multi si ncruciseaz ochii la
rdcina nasului sau si privesc rdcina nasului, ceea ce nu
este corect. Trebuie nteles ct se poate de bine c orientarea
ochiului interior spre punctul dintre sprncene trebuie s
Iie produs numai prin transIerarea privirii ctre interior si
nu ncrucisnd ochii, ochii nu particip la acest exercitiu, la
Iel cum privitul n cel de-al treilea ochi, n centrul capului,
unde la concentrare simtim o greutate, ne trimite de ndat
privirea nainte, n punctul plasat ntre sprncene, ctre
exterior. Tinnd seama de aceasta, trebuie s interpretm si
s ntelegem exact toate indicatiile continute de sursele
originale despre tehnica privirii n aceste exercitii.
Cnd anume este necesar s se treac de la concentrare
la meditatie? Aceast trecere are loc de la sine, n momentul
intersectrii obiectului cu punctul senzatiei de apsare pe
care o simtim n cap. Cititorul poate eIectua urmtorul expe-
riment: s se concentreze asupra centrului capului pentru o
clip, iar apoi s se abat Ioarte putin din acest punct n
directia glandei pineale. Va simti imediat cum vederea se
,lanseaz" nainte, n centrul plasat ntre sprncene.
Exist, prin urmare, dou teste de concentrare, care se
succed automat, unul dup altul:
1. Concentrarea, n adevratul sens al cuvntului, ca o
mentinere a principiului gndirii pe obiect. Aceast treapt
191
este caracterizat totdeauna prin respiratie continu, prelun-
girea inspiratiei si mentinerea aerului n plmni si prin
orientarea directiei privirii asupra centrului dintre sprn-
cene. Prin aceasta se realizeaz ntinderea arcului.
2. Meditatia propriu-zis, ca o contemplare a obiectului
n centrul dintre sprncene. Ea este nsotit totdeauna de
respiratie nesesizabil, prelungirea expiratiei si pauze Ir
aer n plmni, si orientarea spre al treilea ochi, n mijlocul
capului, unde apare presiunea la concentrare. Prin aceasta se
realizeaz lansarea sgetii (Iorma gnd).
Deoarece aceste dou trepte se succed automat, asa cum
am mai artat, la Iiecare ntrerupere a meditatiei de gnduri
noi si revenire la claritatea anterioar a gndirii, este necesar
s nvtm s nu amestecm aceste Iaze. De exemplu, nu
este permis s desIsurm treapta nti nsotit de respiratie
nesesizabil, iar pe cea de-a doua - de respiratie continu;
nu este permis s orientm concentrarea spre al treilea ochi,
iar meditatia - direct n centrul dintre sprncene.
Din toate acestea deducem tehnica Iinal a vederii Ir
ajutorul ochilor.
1. Se recomand, desi nu se reIer nemijlocit la vederea
Ir ajutorul ochilor, s se eIectueze n prealabil, timp de
douzeci-treizeci de zile, antrenamente dup metodica
descris n prima parte, pn la obtinerea ,miresmei ceresti"
sau a ,gustului paradisiac". Acest antrenament este necesar
deoarece succesul pe care l obtinem, cel putin n una dintre
aceste directii, ne conIer o ncredere puternic, tenacitate
si rbdare pe cursul exercitiilor si, n plus, o reprezentare a
concentrrii corecte.
2. Cnd atingem nivelul de stpnire a exercitiilor de
respiratie si a pozitiilor corpului, ncepem exercitiile
TRATAKA asupra discului solar desenat pe hrtie. Dup
dou-trei minute de contemplare, inchidem ochii i dorim s
vedem acest disc solar cu semnul OM in intuneric, in fata
ochilor inchii. Ne strduim s mentinem soarele n gnd.
192
Pozitia limbii este cu rdcina pe palatul moale al cerului
gurii. Nu trebuie s uitm, totodat, s repetm continuu
sunetul OM cu pronuntia corect.
3. Dup ce avem viziunea unor lucruri neobisnuite, ba
chiar si rspunsuri la ntrebrile Iormulate, putem ncepe an-
trenamentele cu portrete ale unor persoane: vom determina
o cunostint sau o rud, cu care avem contact suIletesc
puternic, sau o personalitate pe care am vzut-o adesea,
actor, om de stiint sau pentru care pstrm un anume
sentiment. Timp de cteva minute eIectum TRATAKA cu
portretul acestei persoane. Dup ce privim trsturile
chipului din portret, vom obtine simtul acestei persoane, de
parc ni s-a alturat. nchidem ochii si ne concentrm pe
dorinta de a mentine acest simtmnt sau chipul interior n
ntunericul de dinaintea ochilor nchisi. Apoi expediem
obiectul, mpreun cu simtmntul, n interiorul capului.
Nu trebuie s mentinem cu Iorta obiectul n centrul dintre
sprncene. Principiul gndirii trebuie s Iie orientat exclusiv
asupra simtului obiectului. Respiratia trebuie s Iie conti-
nu, iar minile cel mai bine este s Iie tinute pe genunchi.
4. Cnd simtim c obiectul, n rtcirea sa prin KHA
(din centrul dintre sprncene pn n centrul capului), se
apropie de mijlocul capului, ncercm s privim simtul
obiectului, de parc s-ar gsi n punctul n care produce pre-
siunea la concentrare. Imediat ce vederea interioar tinteste
din nou n centrul dintre sprncene, contemplm obiectul n
al treilea ochi. Respiratia trebuie s Iie nesesizabil. Nu
avem nevoie dect de asteptarea viziunii obiectului n al
treilea ochi (indirect n centrul dintre sprncene).
5. Cnd ne Iur contemplarea apare viziunea obiectului,
care, n Iunctie de gradul pn la care am evoluat, se apro-
Iundeaz sau se stinge, lsnd o urm care plpie. n aceast
etap procesul descris ne serveste doar drept exercitiu.
6. Dup o practic suIicient de ndelungat, atunci cnd
reusim s ,prindem" acelasi obiect si a doua oar, putem
193
reusi lansarea sgetii Ir s ncordm arcul, direct din al
treilea ochi, din spatele glandei pineale sau din centrul dintre
sprncene, privind punctul din crestetul capului, cci si de
aici privirea trece automat tot n centrul dintre sprncene.
AstIel vom ncepe direct cu meditatia n al treilea ochi.
n ncheiere prezentm alte cteva exemple din practic,
pentru a explica ce posibilitti ne oIer vederea Ir ajutorul
ochilor.
,Concentrarea asupra centrului dintre sprncene." Mai
nti dorinta de a vedea un anumit obiect, apoi simtul cen-
trului, apoi concentrarea asupra unei Ilori de lotus si, n
Iinal, asupra eIectului dorit au dat viziunea n miscare, dup
care apar multe alte viziuni, Ir prea mare eIort. Concen-
trarea a Iost nsotit de o cldur puternic n coccis, timp
de o or.
Astzi - o viziune Ioarte clar, din treapta a treia: un
chip Irumos, n mrime natural, aplecat putin ntr-o parte,
cu pleoape mobile, care dispare lent. Am nceput TRATAKA
Iolosind o hart de perete pentru a obtine presiunea n
centrul capului si, dup unu-dou minute, am transIerat
constiinta n acest punct din centrul capului, dintr-o dat,
mpreun cu meditatia si respiratia nesesizabil. Viziunea
s-a produs dup cinci minute.
Recomand mai nti s se priveasc n centrul dintre
sprncene, nainte s se transIere concentrarea n al treilea
ochi, pentru ca apoi s se priveasc n al treilea ochi,
readucnd astIel privirea n centrul dintre sprncene.
ARCA$UL PERFECT
,Cel mai bun dintre cei care exerseaz, al crui spirit a
nteles DHIANA, cel mai bun ntre cei care vd, este capabil
s por-neasc repede la drum ntr-un alt corp. Atotstiutor,
atotvztor, Icnd bine tuturor Iiintelor, ntelegnd sensul
194
tuturor scrierilor, enuntnd nvttura unic, Iiind cunoscut
prin puterile sale mrete, neobisnuite, trind ndelung,
capabil s Iac s apar lucrurile din trei lumi si s le
pstreze sau s le Iac s dispar" (Tantrele, 34).
Pn aici am descris tehnica tragerii spirituale cu arcul,
n principal primele trei trepte, care sunt accesibile oricrui
om. La cea de-a patra si ultima treapt, a crei perIect
stpnire conduce Ia miestrie, m-am reIerit numai n
treact. Expunerea ar Ii ns incomplet dac nu am dispune
de o prezentare exact a acestei trepte, a Maestrului, care
constituie ncununarea evolutiei n acest sens.
n scolile mistice de traditie oriental treptele evolutiei
spirituale sunt enumerate si descrise cu lux de amnunte,
chiar dac expresiile Iolosite sunt voalate. De aceea, este
nevoie de mult intuitie si proIunzime a spiritului pentru a
desciIra tainele, care le sunt mprtsite numai celor initiati.
Aceasta explic din ce cauz, chiar si n materialele recent
publicate, nvttura indian este prezentat att de nclcit
si contradictoriu, ceea ce Iace ca un cititor pretentios si cult
Iie s renunte la ele, considerndu-le nestiintiIice si Ir
rost, Iie s ncerce s le completeze si s le mbogteasc
continutul. Au aprut astzi Ioarte multi ,specialisti" n
tragerea cu arcul care nu reprezint mare lucru de Iapt.
Pentru a Iace parte dintr-o astIel de scoal spiritual, un
discipol trebuie s se supun unei discipline etice Ioarte
stricte, care cuprinde, n principal, patru virtuti: recunoaste-
rea, absenta patimilor, comportarea drept-credincioas si
aspiratia ctre salvare, ctre izbvire. Desigur, recunoasterea
nu are aici sensul succesului n viat sau al depsirii pati-
milor elementare, cum ar Ii gelozia, ura, rzbunarea. Disci-
polul spiritual trebuie, mai degrab, s recunoasc diIerenta
dintre real si nereal, dintre bine si ru, dintre etern si
trector. Din aceast prim calitate apar de la sine toate
celelalte, cum ar Ii detasarea de tot ceea ce este nereal, ru
intentionat si trector, ca si o comportare corect si plin de
195
credint. Aceast din urm calitate are sase aspecte: linistea
gndurilor, stpnirea de sine, calmul actiunilor, rbdarea,
ncrederea n altii sau n sine si atentia bine orientat, n
sIrsit, dorinta de eliberare, dar nu n sensul reIuzului si re-
nuntrii la lume, ci n sensul eliberrii interioare de tot ceea
ce este lumesc. Aceast din urm calitate, care constituie
rezultatul celor precedente, imprim celui n cauz
destoinicia initierii. Fr aceast pregtire spiritual, cel
vizat nu-si va gsi Mentorul, chiar dac ar rscoli lumea.
Dac a dobndit aceast calitate, el nu trebuie s caute
nicieri, cci Mentorul va veni singur, deoarece si asteapt
de multi ani discipolul, cu mult nainte ca acesta s se Ii
hotrt s-si caute un mentor. Premisele asteptrii suIletesti
sunt aceleasi din cele mai vechi timpuri. Ele sunt imuabile,
ca si legile naturii. Pe de alt parte, discipolului nu i se cere
perIectiunea, el trebuie doar s se strduiasc s si dezvolte
nsusirile necesare. Dar nc nainte de a atinge nivelul dorit,
el va practica deja'exercitii si ritualuri de meditatie asupra
unor obiecte strict materiale.
AstIel ncepe pregtirea discipolului. Dup cteva luni
de meditatie asupra unor obiecte din lumea strict material
vor aprea primele viziuni de lucruri neobisnuite. Si abia
dup aproximativ un an apare viziunea Mentorului. Mai
nti i apar ochii luminosi, care domin totul, iar dup alte
exercitii discipolul si vede Mentorul Iat n Iat.
Un mentor atent va constata analogii n aceast mani-
Iestare a mretiei legii cosmice a armoniei. Aceast lege,
cea mai important dintre toate, poate Ii Iormulat astIel:
centrele cercurilor mici se rotesc n jurul centrului unui cerc
mai mare. n acest mod, se Iormeaz zilele si noptile n
cursul celor dou sptmni cnd Luna este n crestere,
compunnd jumtatea luminoas a lunii - ziua lunar, si
zilele si noptile cnd Luna este n descrestere - care
Iormeaz jumtatea ntunecoas a lunii - noaptea lunar. n
acest Iel, se Iormeaz timp de sase luni, ct Soarele se
196
deplaseaz ctre sud, noaptea anului, iar celelalte sase luni,
ct Soarele se deplaseaz ctre nord - ziua anului. Cteva
zeci de ani din viata unui om reprezint partea luminoas, de
dezvoltare - ziua vietii sale, iar aproximativ tot att repre-
zint coborrea pe versantul opus - noaptea existentei
respective etc.
n cazul nostru Iiecare treapt de evolutie a unei sIere
este supus acelorasi legi ca subdiviziunile treptei respec-
tive. La Iiecare etap a evolutiei mistice se repet aceeasi
serie de momente distincte, treptele meditatiei compun n
acelasi Iel Iiecare etap a evolutiei. Dac meditatia are patru
trepte - asezarea sgetii si ochirea, ntinderea arcului,
lansarea sgetii si asteptarea loviturii n centrul tintei sau
contemplarea acesteia, n esenta sa - seria de exercitii
cuprinse n cele patru trepte ale evolutiei este identic, de la
discipol la mentor. La Iel se ntmpl si cu viziunile: viziu-
nile dintr-o meditatie se succed n aceeasi ordine n care sunt
compuse, la rndul lor, din exercitiiz Desi predomin
tendinta de baz a momentului dominant, n general raportul
rmne acelasi. Acest aspect important ne permite se
deducem matematic caracteristicile de baz ale treptelor
respective, pe baza caracterului general al subdiviziunilor
care le compun. Aceast corespondent poate Ii determinat
n Ielul urmtor:
1. Prima treapt de meditatie - PRIMAR, MATE-
RIAL. Viziunile ei sunt lucruri neobisnuite. Un mistic la
nivelul primei trepte este preocupat de obiectele materiale
primare si rezultatul contemplrii sale este numit contem-
plare ,cu ndoial", deoarece nu poate identiIica obiectul
care i apare n viziune. Dac ns poate identiIica obiectul,
contemplarea sa este numit ,Ir dubii".
2. A doua treapt de meditatie - CONCENTRAREA.
Ea este nsotit de respiratia continu. Viziunile acestei
trepte sunt rspunsuri la cele ce ne-am propus si sunt privite
de asemenea cu ndoial, deoarece nc nu se poate
197
determina dac aceste viziuni se reIer la trecut, prezent
sau viitor si dac au Iost provocate de gnduri proprii sau
strine. Cnd ns ndoielile sunt depsite, ceea ce se poate
realiza prin veriIicare, contemplarea n aceast treapt este
numit ,Ir ndoieli", deoarece, cum am mai vzut, poate
depsi toate obstacolele din spatiu si timp. Desi aceast
treapt nu este ultima, plin de adevr, ea contine adevrul
trecutului sau viitorului si, dar nu obligatoriu, al prezentului.
Ea apartine sIerei materiale Iine, atemporale, de aceea este
necesar evolutia la o treapt superioar pentru a pune n
relatie aceast cunoastere si realitatea imediat. Aici se
maniIest legea, pe care o ignor adesea clarvztorii,
conIorm creia viziunile se dezvolt de sus n jos, de la
spiritual ctre Iizic, si nu invers.
Dac practica celei de-a doua trepte de meditatie const
n a privi un obiect luminos, Soarele strlucitor, n mod
analog apare practica pentru a doua treapt de dezvoltare
mistic, ce se bazeaz pe meditatia asupra luminii n care
apare obiectul mentionat la prima treapt. Si n acest caz
apare o cldur puternic la nivelul coloanei, n ntregul
corp. Aceast cldur este denumit Iocul sarpelui -
KUNDALINI - denumire alegoric a ptrunderii energiei
cosmice vitale n canalele si centrii de materie Iin, n Ilorile
Lotusului, trezit la viat si nIlorind din acest Ioc mistic. De
aceea la nivelul treptei a doua exercitiile se desIsoar cu
adevrat n sistem yoga.
3. Cnd acest Ioc mistic al sarpelui atinge nivelul sprn-
cenelor, zeitatea KUND ALINI i se dezvluie privirii spiri-
tuale a misticului sub Iorma unei limbi de Ioc, nu n mod
alegoric, ci chiar apare n Iata ochilor si nchisi sub Iorma
unei adevrate Ilcri ce arde. Acest moment marcheaz a
treia treapt a meditatiei, ca si a treia treapt de evolutie a
misticului. Acum el ncepe s mediteze asupra unui punct
(BINDU DHIANA). Ce nseamn aceasta? Cuvntul indian
BINDU nseamn pictur si sugereaz Iorma de pictur a
198
limbii de Ioc. Aceast limb de Ioc este vestita KHATKHARI
MUDRA, care, sub aparenta nghitirii limbii, ascunde vede-
rea limbii de Ioc n zona KHA - intervalul dintre hipoIiz
si glanda pineal (n sens Iigurat - spatiul ceresc), deasupra
palatului, ntre centrul dintre cele dou sprncene si occi-
pital. Aceast vedere a limbii de Ioc, contemplarea acesteia,
numit n yoga ,privire (contemplare) cu ncntare", este
cea care oIer cunoasterea deplin a obiectului.
Perceptia real, drept n Iata ochilor, este la Iel ca starea
de ncntare. Cci taina puterilor yoghine este capacitatea de
a vedea obiectul n al su al treilea ochi si, n acelasi timp,
cu toat claritatea Iormei, culorii si luminozittii acestuia.
Iat cum explic AGNI YOGA: ,Fiecare vedere distinct a
unui obiect n al treilea ochi Iace pentru noi obiectul aproape
palpabil. Cnd imaginea obiectului este chemat n deplin
perIectiune a liniilor si culorilor, asupra sa putem actiona
nemijlocit. Atunci putem deposeda acest obiect, indiIerent
de distant, l putem stpni si actiunea noastr se poate
rspndi de la obiectele cele mai Irecvente pn la planetele
cele mai ndeprtate."
Aceast viziune a sarpelui de aur rsucit si a limbii de
Ioc n coccis - MULADHARA - Iace s se trezeasc de la
sine puterile KUNDALINI, care se ridic ntr-o clip,
ajungnd n toat strlucirea la nivelul capului si deschiznd
centrii. Viziunea glandei pineale, a unuia sau mai multor
oameni, i aduce pe acestia n total stpnire, astIel nct ei
percep toate gndurile transmise n mod clasic, ca si cum ar
Ii sub hipnoz. O vedere similar a centrului plasat n
ombilic oIer o imagine exact n proIunzime, cu structura
intern a corpului respectiv, ca o radiograIie. Cititorul poate
gsi numeroase alte date despre toate acestea n capitolul al
treilea din YOGA - SUTRA PATANDJALI, unde sunt
prezentate multe alte Iorte obtinute prin viziuni.
4. Dezvluirea total a tuturor Iortelor psihice nu este ns
treapta cea mai nalt, ndeosebi pentru c PATANDJALI,
199
care consider aceste Iorte doar un adaos la SAMADHI,
spune n continuare: ,Prin indiIerent, chiar Iat de aceste
Iorte, se distruge smnta rului si vine eliberarea."
Prin eliberare SAMADHI se ntelege revenirea deplin
la PerIectiunea Sacr. De aceea, a patra treapt de evolutie
trebuie doar s-1 conduc pe yoghin ctre acest scop suprem.
S revenim la cele patru trepte de meditatie, de aceast
dat doar la ultima parte, care, conIorm legii analogiei,
trebuie s deIineasc caracterul Iundamental al celei de-a
patra trepte de evolutie. De Iapt toate Iortele apartin acestei
a patra trepte, care este greu de atins - cea a contemplrii
tintei. Ele apar n momentul uitrii totale de sine, contopirii
depline cu tinta. Despre aceasta ne vorbeste MUNDUKA
UPANISHD:
,OM este arcul, EU (ATMAN) sunt sgeata, iar
BRAHMA este tinta. Loveste cu atentie n tint si Iii
precum sgeata, una cu ea."
AstIel, a patra treapt de evolutie este caracterizat, n
primul rnd, prin a deveni una cu sgeata si tinta. n urma
acestui Iapt, n aceast treapt de evolutie se vor naste toate
Iortele de la sine, Ir nici un Iel de exercitii. Dac vom
analiza acum problema din directie opus, n scrierile
nteleptului BHERANDA vom aIla numai trei meditatii: de
substant primar, luminoas si de substant Iin; el indic,
totusi, caracterul binar al acesteia din urm, ca o contem-
plare a marelui zeu KUNDALINI si BRAHMA, ca un
punct. Acesta spune:
,Dac, printr-o mare Iericire, cuiva i se trezeste
KUNDALINI, el merge nainte mpreun cu EUL din corp,
prin oriIiciul de la nivelul ochilor, si cltoreste pe Calea re-
gilor, dar nu poate Ii vizibil, datorit marii lui luminozitti...
Yoghinii obtin orice succes n meditatie prin SAMBHAVI
MUDRA. Aceasta este meditatia tainic a substantei Iine,
greu accesibil chiar si zeilor."
200
Aceast aparitie a zeului KUNDALINI sub Iorma unei
limbi de Ioc am mai trit-o n a treia treapt. Deci obiectul
meditatiei n a patra treapt trebuie s Iie contemplarea lui
BRAHMA ca punct. Pe de alt parte, n capitolul al treilea
BHERANDA spune:
,nseamn c aceasta este meditatie de treapta a patra:
n cap, ntre hipoIiz si glanda pineal, unde anterior a
aprut viziunea limbii de Ioc, aseaz-ti propriul EU, adic
realizeaz concentrarea asupra senzatiei de EU, ca si cum
EUL este una cu Ilacra. AstIel, pe de o parte, BINDU
poate Ii contemplat ca un BRAHMA si constiinta noastr
trebuie unit de acesta. Pe de alt parte, asa cum se spune si
n UPANISADE, dou stroIe mai jos, acest BRAHMA este
o Ilacr mult mai subtil dect tot ce este mai subtil si
trebuie s Iie sgeata ce nimereste n EU."
Urmarea acestei meditatii, cea mai subtil dintre toate
meditatiile, este cunoasterea EU-lui. Iar PATANDJALI
adaug:
,Prin cuIundarea sinelui vine cunoasterea propriului
EU. De aici cresc auzul, pipitul, gustul si mirosul. Exist
o metod de actiune magnetic ce conduce la deschiderea
acestui centru. Pe Iruntea persoanei care este supus testului
asezm ambele degete mari ale minilor, de-a lungul
sprncenelor, astIel nct s Iormeze aparent al doilea rnd
de sprncene. Se mngie usor Iruntea cu aceste dou
degete, dinspre mijloc, de-a lungul sprncenelor. Celelalte
degete se tin rsIirate, pe laturile capului, astIel nct dege-
tele mici sunt dincolo de oriIiciile urechilor. Dac persoana
testat este senzitiv, dup un timp de pase magnetice de
acest Iel va avea viziuni."
Pentru a deschide al treilea ochi trebuie s simtim locul
glandei pineale. n acest caz se procedeaz astIel: ne con-
centrm n centrul dintre sprncene. Rezultatul nu este sim-
tul acestui punct, ci, n mod exceptional, simtul celui de-al
treilea ochi. De aceea n Yoga se recomand: concentrati-v
201
asupra punctului dintre sprncene, ceea ce, adesea, este
nteles n mod eronat ca ncrucisare a ochilor la rdcina
nasului. Pentru a ndrepta aceast eroare, uneori proIesorii
de yoga nteap acest punct al Iruntii discipolilor cu un
instrument ascutit. Atunci discipolul se concentreaz invo-
luntar n punctul dureros si si simte cel de-al treilea ochi.
AstIel s-a procedat la proclamarea ca yoghin a lui SHRI
RAMA KRISHNA.
Contraindicatii pentru exersare au Iemeile care se aIl
n ciclu lunar calendaristic, plus trei zile dup el. La Iel, nu
se Iac meditatii pentru deschiderea centrilor de Iort n
timpul ploilor torentiale si Iurtunilor. n schimb se reco-
mand dup ce a iesit curcubeul, Iiindc dup ploaie are loc
curtarea straturilor atmosIerice de anumite energii.
Concentrarea gndului pentru deschiderea ochiului al
treilea se Iace dup desenul Icut pe ultima pagin a co-
pertei, de dorit dup ora 19,00. Cea mai bun or ar Ii ntre
21,00-23,00, pentru meridianele noastre.
- Fixati cartea cu imaginea soarelui la nivelul ochilor la
distanta de o mn ntins. Se poate Iixa si la o distant mai
mare, dar s nu depseasc nltimea voastr. (Se st n
picioare sau pe un scaun.)
- Relaxati-v. Reglati-v respiratia. Nu se respir pro-
Iund, doar superIicial. Gndul s Iie la locul dintre sprncene.
- Priviti relaxat n ordinea descris mai jos, timp de
aproximativ 3-5 minute, Iiecare detaliu n parte, n sens orar.
- cerul senin
- razele soarelui
- cercul soarelui cu semnul 3`(,OM")
- semnul
- doar punctul mic al semnului ,OM"
- apoi nchideti ochii si doriti s vedeti acest ,Soare" n
Iata ochilor nchisi, asteptnd aproximativ 3-5 minute.
Acest exercitiu (meditatie) se repet timp de dou ore.
Dac ati reusit s v apar ALBASTRU n Iata ochilor
202
nchisi, centrul Ajna s-a deschis. O cldur care trece prin
coloana vertebral, aducnd n Iata ochilor imaginea unei
Ilcri de lumnare sau a unui Ioc, ridic energia Kundalini
de la baza trunchiului ctre crestetul capului. Dac v
ameteste si apare galben-portocaliu n Iata ochilor nchisi -
si vi se Iace cald - ntrerupeti meditatia punnd mna stng
pe plexul solar si dreapta pe crestetul capului, inspirnd
adnc, deschiznd ochii.
Dac n timpul meditatiei v apare un ochi care v
priveste Iix - de culoare bleu-albastru - este ochiul vostru
al treilea. Ati reusit!!!
Mantra OM se repet tot timpul meditatiei.
Persoanele care au avut probleme de sntate (rinit
alergic sau sinuzit) vor avea un timp mai mare de exersat,
n schimb si vor vindeca aIectiunile n procesul meditatiei.
Dac veti exersa timp de dou ore continuu - se deschide
chakra Ajna. Este bine s v priviti n oglind dup
exercitiu, n punctul dintre sprncene, 10-15 secunde, apoi
nchideti ochii dorind s v vedeti ochiul al treilea, apoi
aura capului.
Continuati prin a vizualiza organele interne.
V doresc succes.
, La primul cuvnt rostit,
m voi nrui,
ploaie cald peste regatul meu.
Si poate cndva, cineva
se va mai chirci din nou, plngnd,
ntr-un atom din Masa Tcerii
care voi Ii chiar eu..."
Ruxandra Felicia Enache, KARMA
p
Aurele palmelor si tlpilor obtinute prin electronograIie
CUPRINS
Introducere.......................................................................7
Cap. I Ce nseamn s fii medium.......................11
Animism si spiritism Comuniunea
Corpul astral Aurele si culorile Chakrele
Legtura reciproc vindector-pacient
Karma si etica Ce este vindecarea psihic?
Cap. II Procedee de vindecare................................35
Energia mpmntarea Imagini vizuale
Procedee simple de vindecare Vindecri
prin crearea imaginilor mentale Tratamente
la distant Vindecarea cu ajutorul unui
spirit-mentor Chirurgia psihic sau PSI
Cap. III Autovindecarea............................................53
Trezirea Durerea si boala Dirijarea energiei
Deschiderea si nchiderea chakrelor Stag-
narea Meditatia si vindecarea cu ajutorul
culorilor Readucerea corpului din strile PSI
Cum se nltur legturile energetice Neu-
tralitatea si nonrezistenta Socurile psihice
Cap. IV Citirea psihic.............................................77
Viata noastr de medium Tablouri si ima-
gini irationale Stergerea inIormatiilor
negative din aur Citirea aurei Citirea
aurei cu ochii deschisi Cum se citesc
chakrele Determinarea pozitiei durerii n
aur si n corp Autoaprarea Comunica-
rea mbinarea imaginilor PerIectionarea
citirii psihice
Cap. V Etape avansate de vindecare PSI.............95
PuriIicarea chakrelor Stpnirea corpului
A Ii sntos Vocea interioar
Cap. VI De ce se mbolnvesc oamenii?..............101
Vindecarea prin preluarea boJii Tulburrile
psihice Necooperarea psihic Narcoticele
Moartea Legturile karmice
Cap. VII Credin(a, intui(ia, autorenun(area.........112
Vindecarea prin credint Crearea si distru-
gerea Realitatea Visele, vindecarea n
somn si clasele astrale
Cap. VIII Retrospec(ia...............................................126
Prezicerile, presimtirile si vietile viitoare
Cum s ne citim viitorul Mentorii spirituali
Procesul de vindecare n aIara corpului
Cunoasterea corpului nostru de ctre pro-
priul nostru spirit
Cap. IX Deschiderea celui de-al treilea ochi.......139
Telepatia Clannirosul Clargustul Deschi-
derea simturilor n hipnoz Clarviziunea
Al treilea ochi Treptele maestrului
Cap. X Teoria yi practica tragerii spirituale
cu arcul........................................................157
Timpul Respiratia Exercitiul ritmic de
respiratie preliminar Kevali (exercitiul pro-
priu-zis) Pozitia corpului Punerea sgetii
n arc si ochirea ntinderea arcului Exer-
citiu de ampliIicare a energiilor (Ioaie)
Lansarea sgetii Arcasul perIect