Sunteți pe pagina 1din 10

Stiluri arhitecturale romanesti

Stilul muntenesc
Secolul XVI constituie faza de formatie a unei scoli locale in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca si astfel se dezvolta asa numitul stil vechi romanesc sau muntenesc. Se formeaza o scoala de mesteri constructori, sculptori si decoratori bastinasi, care nu mai copiaza modele straine, ci recurg la imitarea vechilor constructii din tara, transformand elementele straine intr-un spirit nou, adaptat la gusturile, posibilitatile si conditiile locale. Se inalta astfel numeroase biserici mici, mai ales la tara, si, in majoritate, ctitorii boieresti. Ca element nou apare acum, deocamdata sporadic, la fatada de apus, pridvorul pe arcade deschise. Ctitorii care sunt precursoare ale stilului muntenesc sunt: manastirile Tismana din jud. Gorj si Vodita de pe malul Dunarii (inainte de 1374) construite de calugarul Nicodim; Biserica Cotmeana, din jud. Arges, (1387-1389), unicat in arhitectura romaneasca, prezentand formele unei biserici sala acoperite cu un semicilindru, cu absida poligonala decrosata. In Tara Romaneasca avem doua importante monumente conservate din secolul al XIV-lea: unul pur bizantin, biserica in cruce greaca inscrisa Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges si biserica manastirii Cozia. Aceasta din urma, in secolele care au urmat, a devenit punctul de cristalizare a ceea ce numim stilul muntenesc, desi el poate fi intalnit si in Oltenia, ba chiar la ctitorii ale domnilor munteni in Transilvania. Manastirea Cozia, jud. Valcea (1386-1388) a lui Mircea cel Batran, situata in defileul Oltului, este de o importanta primordiala pentru intelegerea arhitecturii bisericesti din Tara Romaneasca, fiind prima biserica de plan triconc pastrata pana in prezent. Manastirea Dealu, jud. Dambovita, ctitorie a lui Radu cel Mare, terminata in 1500, marcheaza un moment important in definirea stilului muntenesc. Numarul turlelor se mareste, prin inaltarea pe pronaos a doua turle mai mici decat cea a naosului, iar fatadele - aici din piatra atent finisata - se subdivid in doua registre pe care isi desfasoara ritmul arcaturi oarbe delimitate de ciubuce.

Manastirea Argesului (1512-1517) construita la inceputul secolului al XVI-lea de domnitorul Neagoe Basarab este unicat in istoria culturii romanesti atat prin influentele orientale, arabe si caucaziene din ornamentica, cat si prin unele solutii constructive. Biserica este prima care da o amploare deosebita pronaosului, caruia ii atribuie si functie de necropola. Turla centrala a pronaosului, sprijinita pe douasprece coloane, este secondata de alte doua turle mai mici, dispuse pe colturile de nord-vest si, respectiv, de sud-vest ale pronaosului, acestea din urma avand un aspect in torsada, cu sensul de rasucire convergent (una spre cealalta). Legat de acest monument exista si legenda Mesterului Manole si motivul jertfei umane pentru construirea bisericii. Dintre bisericile mai importante de acest fel din sec. XVI, amintim, de ex.: Biserica schitului Cetatuia din Ramnicu Valcea, jud. Valcea; biserica fostei manastiri Valea din comuna Titesti, judetul Arges (zidita de Petru Voievodul, zis Radu Paisie, la 1537), biserica din Stanesti-Valcea (zidita de boierii Buzesti), bolnita manastirii Cozia (zidita la 1542 de Radu Paisie), biserica Curtea Veche din Bucuresti (zidita de Mircea Ciobanul, inainte de 1559), biserica fostei manastiri Bucovat de langa Craiova (zidita de banul Stefan la 1570), biserica fostei manastiri Cobia din jud. Dambovita (1572) construita de clucerul Badea, Ansamblul Curtii domnesti de la Targoviste, jud. Dambovita, compus din Biserica Domneasca ctitoria lui Petru Cercel (1585), ruinele palatului voievodal din sec al XIV-lea, turnul Chindiei si biserica Sf. Vineri din sec al XV-lea; manastirea Caluiu, jud. Olt , ctitorie a boierilor Buzesti, terminata in 1588; biserica fostei manastiri Tutana din judetul Arges (1589), biserica fostei manastiri Marcuta de langa Bucuresti (1588-1592, cu modificari ulterioare), Biserica Sfanta Paraschiva inceputa de Patrascu cel Bun si terminata de fiul sau, Mihai Viteazul inainte de a fi ajuns domn (1587), dar mai ales biserica fostei manastiri Mihai-Voda din Bucuresti (ctitorie din 1591 a lui Mihai Viteazul). In secolul XVII domnitorul Matei Basarab a construit numeroase lacasuri de cult in stil muntenesc, cum ar fi: Manastirea Arnota, jud. Valcea (1633-1636; ansamblu monastic Brancoveni, jud. Olt, rezidit si fortificat de Matei Basarab (1640); Manastirea Strehaia, jud. Mehedinti (1645). Actuala biserica a Manastirii Negru Voda din Campulung Muscel, jud. Arges este tot o ctitorie a lui Matei Basarab cu refaceri din secolul al XIX-lea. Nu doar bisericile au fost construite in stil muntenesc ci si conacele si curtile boieresti cum ar fi: Curtea fortificata a marelui ban Mares Bajescu (1666) din Bajesti, jud. Arges care a construit si schitul Cornetu, jud. Valcea in 1666; Conac fortificat de la Golesti, jud Arges (1641-1642) si Biserica Sf. Treime (1646), construit de marele vistiernic Stroe Leurdeanu; Casa Stan Jianu si Biserica-cula Sf. Stefan din Preajba, jud. Dolj , sec. al XVIII-lea.

Dintre bisericile integrate stilului din Tara Romaneasca in secolul XVIII amintim: Biserica de lemn cu dublu hram, Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru din Calinesti, jud. Arges, (17201740); Biserica Sf. Mina, 1731; Biserica Obedeanu, 1748; Biserica Sf. Gheorghe Veci, 1752-1775; Biserica Sf. Nicolae Craiovita, 1770; Biserica Sfintii Arhangheli, 1783; Biserica Sf. Ioan Sebastian, 1783; Biserica Sfintii Apostoli, 1793-1784; Biserica Sf. Nicolae Belivaca, 1794. In sec XIX sunt refacute mai multe biserici ca cele de la: Manastire Comana, jud Giurgiu, din secolul al XV-lea, atribuita de traditie lui Vlad Tepes, pare sa fi avut o biserica de lemn iar actuala biserica este din 1854; principalul monument medieval al Craiovei, Biserica Sf. Dumitru, a fost demolata, apoi integral rezidita de arhitectul Ch. Lecomte de Nouy la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Stilul brancovenesc

ntre 1678 si 1725 in arta romaneasca a aparut un stil aparte si anume "stilul brancovenesc" dupa numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714). Aceasta perioada a artei romanesti este un ultim moment de sinteza si nflorire a artei postbizantine ntr-o epoca in care arta balcanica era inca fidela traditiei ortodoxe. In aceasta epoca domni ca: Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliti ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan, stareti ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizeaza n acelasi timp o ampla opera de reactualizare a traditiei bizantine. La curtea domneasca a avut loc o adevarata Renastere bizantina. El reprezinta un sincretism intre traditii artistice locale, valahe, bizantine si alte influente orientale si forme occidentale, ale Renasterii, cum ar fi scoala italiana. n secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in toata Tara Romaneasca ajungand pana in Transilvania. Stilul arhitectural brancovenesc este recunoscut astazi ca fiind primul stil romnesc. Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrarie prelucrata artistic; relieful accentuat prin tehnica "a jour" atat in sculptarea pietrei (capitelurile din biserica manastirii Sinaia, balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din Bucuresti), cat si in prelucrarea artistica a lemnului (tample, jilturi domnesti sau arhieresti); predomina

motivele vegetale: acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui; incepe inca timid sa se dezvolte sculptura figurativa: apar personaje biblice (Moise, Aaron, Samson in lupta cu leul, cei 4 evanghelisti insotiti de simbolurile lor) sau chipuri de ingeri; se contureaza un tip nou de coloana, derivata din cea corintica, dar cu capiteluri mai putin dezvoltate; in pictura se amplifica portretele votive. Pridvorul deschis se generalizeaza catre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator, fiind unul din elementele specifice stilului brancovenesc. Stilul brancovenesc s-a nascut la Hurezi unde se afla principala ctitorie de cult a lui Constantin Brancoveanu si, totodata, cel mai vast ansamblu de arhitectura monastica din Tara Romaneasca, (1690-1697). Fatadele tencuite sunt decorate cu arcaturi, cele din registrul superior avand centrul marcat de un element circular, ca o cununa. Elementele florale n culori vii dau culoare numeroaselor scene biblice din biserica. Pentru aceasta Brancoveanu si-a ales cei mai priceputi mesteri: Manole, Caragea, Istrate, carora le impune sa creeze un stil romanesc. Fresca de la Hurezi este unica n tot spatiul rasaritean, pentru ca imbina foarte bine iconografia religioasa si compozitia cu caracter laic Mogosoaia si Potlogi sunt singurele palate brancovenesti ramase in Romania. Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul de la Mogosoaia. Palatul are elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci monumental, boltit, cu stalp central de sustinere. In vremea lui Constantin Brancoveanu incaperile aveau picturi murale. Loggia si foisorul, cu pietraria lor artistic lucrata, dau nota de inconfundabil stil brancovenesc. Scarile exterioare conduc din curtea palatului intr-un balcon amplasat in mijlocul fatadei principale. Pentru curtea lui Constantin Brncoveanu, Hann Sebastian (argintar-aurar, sec XVII) a realizat deosebite opere ferecaturi de carti, monostrante, cadelnite, panaghiare, cruci, potire, cani, tavi, pocale din aur si argint, podoabe ce stralucesc si ntregesc stilul brancovenesc, opere nemuritoare pastrate n muzee din tara si strainatate. Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Principala caracteristica a acestui stil folosit la Mogosoaia si Potlogi, este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a carui simetrie interioara este incadrata de peisajul nconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc n sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii, dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor florale si vegetale. In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc, majoritatea fiind lacasuri de cult. Mitropolia Romaniei este o biserica construita in stil Brancovenesc cu un aspect exterior nu foarte frumos, dar cu un interior de o rara frumusete. Biserica Casin este construita intr-un stil imbinat intre stilul Brancovenesc si stilul Bizantin. Ca orice monument Brancovenesc la intrare se observa coloanele care caracterizeaza acest stil. Deoarece are putin si dintr-o basilica a stilului bizantin biserica Casin este foarte inalta si foarte spatioasa. Biserica Coltea - (1702), ctitoria spatarului Mihail Cantacuzino, biserica reprezentativa pentru stilul brancovenesc, se distinge prin decorul din piatra sculptata cu elemente figurative la portal si la capitelurile coloanelor pe care se sprijina arcele pridvorului. Exteriorul bisericii pastreaza, de asemenea, urme ale decorului pictat cu elemente florale de inspiratie persana, incluse in cartuse. Biserica Stavropoleos este de asemenea construita in stil brancovenesc. Biserica Fundenii Doamnei - Biserica din 1699, atipica din punct de vedere al decorului fatadelor, este cea mai originala ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Pe fatadele ei decoratii de stuc, putin proeminente, amintesc prin desen si tematica de miniaturile persane: alaturi de numeroase motive florale, se pot vedea aici palate orientale, pauni, fantani cu jocuri de apa. Biserica Kretzulescu (1722) se incadreaza in specificul stilului brancovenesc. In Muntenia si Oltenia in realizarea picturilor si sculpturilor vechi apar adevarate dantelarii n lemn, ca la manastirile Govora si Horezu sau la biserica Sfantul Spiridon din Bucuresti.

Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor din Glogova, Casa Baniei din Craiova, jud. Dolj , Conacul Druganescu din Floresti-Stoenesti, jud. Giurgiu, secolul al XVIII-lea, exemplu de arhitectura civila postbrancoveneasca cu loggie si foisor . Enumeram cateva biserici construite in stilul brancovenesc: Biserica Sf. Treime, din Afumati, Ilfov, construita de stolnicul Constantin Cantacuzino (1696), Manastire de stil brancovenesc Aninoasa, jud. Arges (1729-1730), Biserica fostei manastiri din Baia de Arama, jud. Mehedinti , 1699. Ctitor Milco Baiasul, Biserica Tuturor Sfintilor din Baia de Fier, jud. Gorj este ctitoria egumenului Dionisie Balacescu de la Hurez (1748-1749), Manastirea Govora, jud. Valcea, Biserica Adormirii Maicii Domnului (1691-1697) din Ramnicu Sarat, jud. Buzau, ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino, manastirea Sambata de Sus, jud. Brasov - Ctitorie a vornicului Preda din 1657, Biserica de la Surpatele, jud. Valcea . Ansamblul din Sinaia, jud. Prahova include doua biserici. Manastirea Sinaia este o ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Interesante la acest mic edificiu cu pridvor deschis sunt elementele de pietrarie: coloanele pridvorului, coloanele cu capiteluri traforate care marcheaza trecerea dintre pronaos si naos, dar, mai ales, ancadramentul usii, revolutionar prin reprezentarile antropomorfe, pana atunci strict evitate in ortodoxia romaneasca. Stilul intregului complex este brancovenesc, ctitorul fiind un unchi matern al domnitorului.

Stilul moldovenesc
In Moldova , in secolele XIV-XIX, arhitectura bisericeasca a avut o dezvoltare proprie care are la baza elementul autohton adica arta mestesugarilor locali peste care s-au adaugat influentele straine , bizantina in special, manifestata in planul predominant al bisericilor (treflat sau drept) si in impartirea lor ,in sistemul de acoperire prin bolti si in multe din elementele decorului extern, influente romanice la inceput apoi gotice care au dat stilului moldovenesc unele din trasaturile sale specifice, ca de exemplu: contrafortii care sprijina zidurile , nervurile de piatra ale boltilor, tendinta de inaltare a bisericilor, elemente decorative ale sculpturii in piatra (profile de socluri,chenare de usi si de ferestre, pietre mormantale si chivotele sau baldachinele de deasupra mormintelor ctitoricesti), forma acoperisului turlelor si clopotnitelor etc. Dinspre rasarit Moldova primeste influente armenesti, vizibile mai ales in sistemul arcurilor piezise si in elemente de decor extern, menite sa strimteze si sa inalte turlele bisericilor.

Cele mai vechi monumente apartinand acestui stil sunt: prima biserica de plan dreptunghiular, cu absida decrosata - Sf. Nicolae din Radauti, si prima biserica de plan triconc - Sfanta Treime din Siret cu turla pe naos si fatade decorate cu elemente de ceramica policroma smaltuita , ambele din secolul al XIV-lea, din judetul Suceava. O alta ctitorie importanta este Biserica manastirii Neamt, jud. Neamt intemeiata in secolul al XIV-lea, sub domnia voievodului Petru Musat. Un alt moment important este secolul al XV-lea, atunci cand Alexandru cel Bun (domn al Moldovei intre 1400-1432) ridica manastirea Bistrita. Dar marea epoca in care se afirma stilul moldovenesc, o originala sinteza de elemente bizantine, romanice si gotice, este cea a domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504). Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri smaltuite).Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercitat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare. Principalele caracteristici ale stilului moldovenesc sunt urmatoarele: plan dreptunghiular sau triconc (adica cu trei abside dispuse pe laturile de nord, est si sud ale edificiului); interiorul include un naos si pronaos si o gropnita (spatiu funerar); separarea dintre incaperi se face prin ziduri groase; in general nu au coloane; sunt spatii inchise (pridvorul deschis apare tarziu); o singura turla cel mult, amplasata pe o baza sau mai multe baze in forma de stea, sistemul ,, moldovenesc" al supraanaltarii boltilor (turlelor) in interior, prin suprapunerea arcurilor incrucisate ( in diagonala), bogatul decor extern al fatadelor, obtinut prin utilizarea inteligenta a materialelor de constructie: piatra (bruta si de talie), caramida (simpla sau smaltuita ) si uneori ceramica. Manastirea Putna , jud. Suceava a fost una din primele ctitorii ale lui Stefan cel Mare (1466-1467) adaposteste mormantul marelui domnitor. Alte manastiri si biserici contruite de Stefan cel Mare sunt: biserica Sf. Cruce din Patrauti, jud. Suceava, prima dintre ctitoriile certe ale lui Stefan cel Mare (1487); manastirea Voronet, jud. Suceava (1488) celebra pentru doua caracteristici : dominanta de albastru - realizata cu un pigment necunoscut astazi - si scena grandioasa a Judecatii de Apoi; Biserica Sf. Gheorghe din Harlau, jud. Iasi(1492); Biserica Sf. Mihail din Razboieni, jud. Neamt (1496) care este un mausoleu al eroilor, fiind ridicata deasupra mormantului colectiv al acestora; Biserica Nasterii Maicii Domnului (1496-1497) din Tazlau, jud. Neamt; Biserica Sf. Nicolae Popauti din Botosani, jud Botosani, (1496) pastreaza inca picturile originale, cu unele refaceri tarzii; biserica Sf. Nicolae din Dorohoi, jud. Botosani (1495); Biserica Sf. Ioan Botezatorul din Reuseni, jud. Suceava, (1503 -1504).

Ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare este biserica Dobrovat, jud. Iasi(1503-1504). Un alt ctitor care a construit in stilul moldovenesc este Petru Rares. Enumeram aici cateva din bisericile construite in timpul sau: biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Baia, jud. Suceava (1532); Biserica actuala a Manastirii Moldovita (comuna Vatra Moldovitei), avand ca hram Buna Vestire, a fost cititorita de Petru Rares in 1532, in care figurilor crestine ortodoxe li se alatura reprezentanti ai culturii clasice, considerati precursori ai crestinismului: Pitagora, Platon, Aristotel, Sofocle, precum si Sibilele; Biserica manastirii Probota (1530), Biserica Sf. Dumitru(1540); biserica manastirii Rasca din jud. Suceava (1542); Bisericile Adormirii (1552) si Sf. Gheorghe (1561), ctitorite de sotia voievodului Petru Rares, Doamna Elena. Alexandru Lapusneanu a fost cel care a construit Biserica supraetajata din Pangarati, jud. Neamt (1552-1558) si Manastirea Slatina , jud. Suceava (1561), ambele fiind exponente ale stilului moldovenesc. Trebuie mentionat ca nu numai domnitorii au fost cei care au construit biserici, ci si dregatorii moldoveni ca: parcalabului Luca Arbore,care a zidit intre 2 aprilie si 29 august 1503, Biserica parohiala din Arbore, jud. Suceava, avand drept hram Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul; Logofatului Nicolae Tautu care a ctitorit biserica Sf. Nicolae din Balinesti, jud. Suceava; logofatul Toader Bubuiog a ridicat Biserica manastirii Humor in 1530; logofatul Gavriil Trotusan a ctitorit in 1522 la Parhauti, jud. Suceava biserica Tuturor Sfintilor. Trebuie mentionat insa ca inca de la sfarsitul sec. XVI, incepe decadenta stilului moldovenesc in arhitectura, prin alterarea lui cu influiente noi, venite mai intai din Tara Romaneasca. Bisericile zidite in aceasta perioada: manastirea Sucevita (1581) a fratilor Movila: Ieremia, Simeon si Gheorghe; Galata (ctitoria lui Petre Schiopul, 1584), Ctitoria Mariei Zotta de la Hlincea, din 1587, fiica lui Petru Schiopu, biserica prezinta primul pridvor deschis pe coloane de caramida din istoria arhitecturii moldovenesti, imitat curand de Aron Voda la biserica din satul Aroneanu; biserica Aroneanu din Iasi ( 1594) , manastirea Secu (1602), manastirea Barnova din Iasi (1624), biserica Adormirea Maicii Domnului din Itcani, Manastirea Dragomirna, (1606-1609) ctitoria mitropulitului Anastasie Crimca, inlocuiesc zidul despartitor dintre gropnita ( pronaos) si naos cu o tripla arcada spijinita pe doi stalpi, maresc numarul ferestrelor din naos si altar, largesc pridvorul in sensul latimii bisericii ( ca la biserica lui Neagoe Basarab din Arges) si schimba decorul moldovenesc al fatadelor cu motive arhitecturale muntenesti ( briu median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare si rotunde etc.)

Mijlocul sec. XVII. aduce o serie noua de influente eterogene , de aceasta data venite din apus prin Polonia, apar motive neoclasice care orneaza fatadele , ca la Biserica Golia din Iasi(1650-1660). Combinate cu cele de stil baroc si cu cele mai vechi, de provenienta munteneasca, acestea dau nastere unui amalgam hibrid de decor exterior, altoit pe constructii din sec XVIII, care mai pastreaza inca arhitectura si impartirea interioara a bisericilor romanesti, ca la Sf. Teodori din Iasi(1761), Sf. Gheorghe din Iasi (1761), Talpari tot din Iasi si Berzunti judetul Bacau (1774). Spre farsitul sec. XVII. si inceputul sec.XIX, un nou curent de arta neoclasica, venit de asta data din Rusia, creeaza citeva biserici, ca: "Rotunda" din Letcani (1793, cu naos sub forma rotunda), Sf. Spiridon din Iasi( reconstruita la 1804) si Frumoasa, de langa Iasi(refacuta la 1836), socotita ca ultimul monument de seama al arhitecturii moldovenesti.

Stilul ardelenesc/transilvanean
In Transilvania, din cauza situatiei de robie in care au fost tinuti romanii pana la 1918, nu s-a putut dezvolta o arta arhitectonica ortodoxa in aceeasi masura cu cea din Tara Romaneasca si Moldova, iar modestele biserici romanesti de zid construite aci au suferit, mai mult decat cele din restul tarii, influenta bisericilor romanice si gotice ale nationalitatilor conlocuitoare. Cele mai vechi biserici ortodoxe care ni s-au pastrat in Transilvania sunt cele de piatra, din tinutul Hunedoarei si Zarandului, construite in secolele XIII si XIV. Ca plan si structura acestea sunt foarte variate. Unele din ele (ca cea din Densus, de langa orasul Hateg) amintesc monumente mult mai vechi din arhitectura crestina-orientala (naos aproape patrat, acoperit cu turla de tip romanic pe baza cubica si sustinuta pe patru stalpi puternici de piatra asezati in mijlocul navei si legati intre ei prin arcuri centrate, altar semicircular, cu o incapere dreptunghiulara pe iatura de sud) ; altele (ca cele din Streiu, Cincis si Santa Maria-Orlea, azi calvina reformata) sunt alcatuite dintr-o nava dreptunghiulara acoperita cu bolta semicilindrica, cu absida dreptunghiulara la est, acoperita cu calota sau bolta cu nervuri, si un turn-clopotnita inalt la vest, legandu-se astfel mai mult de arta romanica, de tip lombard, cu unele influente gotice. In a doua jumatate a secolului XIV, calugarul Nicodim si ucenicii lui din Tara Romaneasca zidesc biserica manastirii Prislop, singura biserica de tip treflat (cu turla pe naos) din Transilvania (refacuta in secolele XVI si XVIII). Celelalte biserici manastiresti sau parohiale, atestate de documente in aceeasi vreme manastirea din Cuhea, manastirea din Peri, manastirea ortodoxa din Scorei, intemeiata de Mircea cel Batran la 1391, biserica Sf. Paraschiva din Rasinari, zidita de Radu I s.a.), au disparut de mult.

In cursul secolului XV, bisericile din Criscior (ctitoria jupinului Laslau Balea din 1404), Ribita (zidita de jupanul Vladislav si jupanita Stana, 1417), Zlatna (1424, refacuta) continua planul si formele celor din secolul anterior (turn-clopotnita la fatada, naos si altar dreptunghiular), cu influente gotice. Biserica din Streiu-Singeorgiu (1409) are planul in cruce, cu un turn lanterna peste punctul de intretaiere a bratelor crucii (plan asemanator, in cruce greaca, cu turla scunda pe naos si altar semicircular, are si biserica manastirii "Saraca" sau Sumig, din Banat, langa Semlacul Mic, tot din sec. XV). Biserica fostei manastiri Ramet (1487) adopta planul bizantin drept (fara turla), adaugand la fatada de vest un turn masiv de aparare, cu trei etaje. Din aceeasi, epoca dateaza biserica Sf. Nicolae din Hunedoara (plan de cruce greaca inscrisa in dreptunghi, cu turnclopotnita masiv la fatada de vest). De la sfarsitul secolului XV sau inceputul secolului XVI dateaza unele biserici ctitorite de Stefan cel Mare in nordul Transilvaniei, ca cea din Feleac (langa Cluj, 1489, restaurata) si cea din Vad (stil moldovenesc, plan treflat). Ctitoriile ulterioare din sudul Transilvaniei, ale voievozilor Tarii Romanesti din sec. XVII, ca biserica din Porcesti a lui Matei Basarab sau bisericile brancovenesti din Sambata, Poiana Marului si Fagaras (Sf. Nicolae, 1697), apartin tipului muntenesc din epocile respective, cu unele note caracteristice regiunilor in care sunt zidite. Din acelasi secol avem insa si biserici transilvanene de piatra sau de zid, ridicate de ctitori localnici, cu planul longitudinal al bisericilor de lemn, ca cele din BuciumFagaras (1603), Sirbi-Suseni din Maramures (1665), Silvasul de Sus (1665), Cluj-Manastur (1696) s.a.