3

CUPRINS

1. Scurta prezentare a Sectorului 1 pag: 3 2. Localizarea geografica pag: 5 2.1. Cadru geographic pag: 5 2.1.1. Rauri si lacuri pag: 6 2.1.2. Paduri pag: 7 2.1.3. Parcuri pag: 7 3. Istoric pag: 8 3.1. Sfatul orasenesc pag: 10 3.2. Micul paris se naste din ideea unor primari vizionari pag: 11 4. Populatia pag: 17

Scurta prezentare a Sectorului 1

Descentralizarea si apropierea deciziei de cetateni (subsidiritate) sunt doua concepte extreme de actuale si in Bucurestiul de astazi,la 16 ani de la inlaturarea regimului communist. Primarii si autoritatile locale cunosc cel mai bine realitatiile teritoriului pe care il administreaza, problemele cu care se confrunta cetatenii precum si solutiile de rezolvare a acestora. Prin legea municipiului Buc. Din 1 martie 1926, intra in vigoare in 1927, capitala a fost impartita in patru sectoare, fiecare avand primarul si consiliul sau. Parlamentul din acea a cosiderat in mod just ca un oras cu peste 600.000 de locuitori poate fi administrat efficient doar daca o parte din atributii sunt transferate catre autaritatile sectoarelor. In perioada interbelica sau croit arterele principale din bucurestiul modern si pietele mari (Piata Victoriei, Piata Palatului, Piata Universitatii, Piata Romana etc), s-a realizat canalizarea si alimntarea cu apa, s-a pavat si asfaltat un numar foarte mare de strazi, au fost ridicate mai multe cladiri de interes public, printre si Palatul Comunal din bulevardul Banu Manta nr. 9, muzee (Muzeul Satului, Muzeul Taranului Roman), au fost construite scolii, spitale, s-a sistematizat cursul raului Colentina si s-a creat salba de lacuri Buftea, Mogosoaia, Sraulesti, Grivita, Herastrau, Baneasa, Floreasca, Tei, s-au creat parcurile din nordul Bucurestiului, Parcul National (astazi Herastrau), Parcul Bordei, Parcul Kiseleff, s-au amenajat strandul si stadionul Tineretului. In darea de seama citita in data de 15 martie 1937 cu ocazia implinirii a trei ani de mandat si a zece ani de la intrarea in vigoare a reformei administrative, Primarul Sectorului I Galben, Ioan Sabareanu ilustra progresele evidente care au fost determinate de impartirea Bucurestiului in sectoare. O alta mare reforma in administratia comunala a fost infaptuita la 1927, cand dintro necesitate a timpurilor si pentru o mai buna ingrijire a Capitalei, s-a hoterat impartirea pe sectoare a intrgului Bucuresti, luand astfel nastere Sectorul I Galben, Sectorul II Negru, Sectorul III Albastru si Sectorul IV Verde. Prin acest sistem s-a urmarit

ca edilii, avand un camp de activitate mai restrans, sa se acupe indeaproape de sectorul lor. Cred ca sa realizat un proces simtitor in tendinta de astazi (1937 n.n.), prin care se incerca restrangerea initiativei primariilor de sectoare si instituirea unei tutele exagerate, va sigur in detrimentul sectoarelor si o piedica serioasa in dezvoltarea rapida a Bucurestiului. Ca aceasta este adevarul o dovadeste faptul ca Sectorul I Galben, care de la 1927 pana la 1930 a ramas alipit la municipiu, a fost oprit in dezvoltarea lui I celelalte sectoare. Adminstrat de organele municipiului, a trebuit sa se rezume la ceea ce era in 1927 si, in afara de deschiderea Bulevardului I. C. Bratianu , nici o alta mare lucrare de estetica nu s-a realizat pana cand si-a capatat indepenta, ca si celelalte trei sectoare. Afirmatiile facute in 1937 de Primarul Sectorului I Galben, Ioan Sabareanu, sunt mai acuale ca oricand. In ultima perioada, au fost elaborate diverse proiecte de reforma administrativa, care prevedeau, printre altele, restrangerea atributiilor primariilor de sectoare sau chiar desfiintarea acestora si transformarea lor in directii. Ca primar de sector, consider dimpotriva, ca pentru o mai buna administrare a Bucurestului ar trebui extinse atributiile primariilor de sector si nicidecum restranse. Astfel de initiative nu contin interesele bucurestenilor si sunt in contradictie cu principiile Uniunii Europene. ImpartireaBucurestiului in sectoare a condus la o mai buna alocare si o mai judicioasa utilizare a resurselor financiare in interesul cetatenilor. Sectorul 1, fara idoiala, una din cele mai dinamice zone ale Capitalei, aici dezvoltandu-se in ultimul timp mari proiecte imobiliare si de afaceri. Cu o suprafata de 67,5 km patrati si aproape 300.000 de locuitori, cu zone rezidentiale si gazduind importante obiective economice sociale ale Romaniei si multe din societatile comerciale cele mai importante, sectorul 1 a devenit ceea ce este astazi nu numai datorita aszarii sale geografice ci si prin efortul nostru.

LOCALIZARE GEOGRAFICA
Acoperind cea mai mare suprafata di nordul Capitalei si prelungindu-se pe Campia Vlasiei din Judetul Ilfov, spre localitatile Otopeni, Snagov, Mogosoaia, Buftea, Chitila, Sectorul 1 are o intindere de 67,5 kmp si o populatie de circa 283.217 locuitori, avand un numar de 101.517 gospodarii. Pornind, ca si celelalte sectoare, din centrul Capitalei, respective din apropierea kiometrului 0, Sectorul 1 se invecineaza in partea de vest cu Sectorul 6 (prin Calea Giulesti si Calea Plevnei), in partea de est cu Sectorul 2 (dea lungul Caii Floreasca), iar in sud cu zone din sectoarele 3 si 5, limitele fiind urmatoarele: Vecinatati: -la nord, catre orasul Otopeni si comuna Mogosoaia, limita fiind pe Soseaua de Centura si Soseaua: -la est, catre orasul Voluntari si catre sectorul 2 al Municipiului Bucuresti, limita traverseaza padurea Tunari pe strada VAdul Moldovei, apoi continua pe Campul Pipera, Soseaua Pipera, Calea Floreasca, Strada Polona , Strada A.D. Xenopol, strada Pitarmos, Bulevardul Nicolae Balcescu, ajungand in Piata Universitatii; -la sud, catre sectoarele 3 si 5 ale Municipiului Bucuresti, limita se gaseste pe bulevardul Carol I, bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Kogalniceanu, Calea plevnei, Splaiul Independentei; -la nord si nord-vest, catre sectorul 6 al Municipiului Bucuresti, limita se gaseste pe strada Mircea Vulcanescu , strada Dinicu Golescu, strada Viting , Calea Plevnei, Calea Giulesti, linia CF pana la Statia CF Chiajna si de aici cu comuna Chtila, dealungul drumului Rudeni-Chiajna si al soselei de centura pana la limita comunei Mogosoaia.

CADRUL GEOGRAFIC Suprafata sectorului 1 este dominata de un relief plat de campie strabatut in partea de nord de cursul raului Colentina, cu meandre largi care au favorizat amenajarea lacurilor Straulesti , Grivita, Baneasa , Herastrau si Floreasca. Pe intinsa Campie a Vlasiei, acoperita odinioara de codrii bogati, ce protejau Bucurestiul in partea lui nordica, s-au pastrat palcuri de paduri situate de-a lungul soselei Bucuresti-Ploiesti si padurile Baneasa, Tunari, Snagov, astazi amenajate ca locuri de agrement.

RAURI SI LACURI Teritoriul secorului este strabatut de la vest catre est de raul Colentina,pe o lungime de 14,3 km; raul avand o latime care variaza intre 715 m si o

adancime de 1 pana 3 m; viteza apei este de 3 m/s. pe cursul inferior al raului Colentina , in centrul sectorului , se afla o retea de lacuri amenajate incepand cu deceniul patru al secolului XX-lea, dupa cum urmeaza: - lacul Straulesti, are o suprafata de 33 ha , cu un volum de 0,7 mil m3 , un debit vehiculat de 2,5 m/s , o lungime de 2,3 kilometri, latimea intre 100-300 m si o adancime de 1 pana la 5 m. - lacul Grivita, are o suparafata de 53 de ha , cu un volum de 1 milion m3 , un debit vehiculat de 2,5 m/s o lungime de 3,8 km, latimea intre 50-500 m si o adancime de la 1 pana la 4 m. -lacul Baneasa, are o suprafata de 40 ha, un volum de 3 600000 m , cu un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lumgime de 3 km, latimea intre 50-400 m, si o adnacime de la 1 la 3 m. - lacul Herastrau, are o suprafata de 77 ha, cu un volum de 2300000 m3, cu un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 2,8 km, latimea intre 50-1000 m, si o adancime de la 1 la 5 m. - lacul Floreasa , are o suparafata de 70 ha, un volum de 3 1600000 m , cu un debit vehiculat de 2,5 m/s, cu o lungime de 3 km, latimea intre 100-800 m, si o adancime de la 1 la 5m. In sectorul 1 se afla si un alt lac, amenajat, situat in cel mai vechi parc din Bucuresti. Lacul Cismigiu , care are o suprafata de 2,9 ha,lungimea de 1,3 km, latimea de 50 m, si adancimea de la 1 la 2 m.

PADURI Suparafata totala a padurilor este de 1352,1 ha. Padurea Mogosoaia: are o suprafata de 61,8 ha. Padurea Baneasa : are o supafata de 625, 5 ha. Padurea Tunari: are o suprafata de 664,8 ha.

PARCURI Suparafata totala a parcurilor este de 1644 kmp. Parcul Bazilescu: Bd. Bucurestii noi, cu o suparafata de 125400 mp.

Parcul Sf. Maria: Str. Karol Knappe, cu o suprafata de 19350 mp. Parcul Copilului : Str Siret, cu o suprafata de 975 mp. Parcul Stadiounului Tineretului: Bd. Marasti, u o suprafata de 1350 mp. Parcul Herastrau: Sos. Kiseleff, cu o suprafata de 1295000 mp. Parcul Cismigiu: Bd. Regina Elisabeta, cu o suprafata de 139000 mp. Parcul Kiseleff: Sos. Kiseleff, cu o suprafata de 31690 mp. Parcul Bordei: Bd. Aviatorilor, cu o suprafata de 12260 mp. Parcul Garii de Nord: Piata Garii de Nord, cu o suprafata de 18940 mp.

ISTORIC

Istoria unui oras este un drum cu doua sensuri. Intr-un sens , evenimentelor social-politice, trecerea impacabila a timpului, modificarea gustului estetic in arta constructiei editilitare, asftel spus toti factorii obiectivi sau subiectivi care conditioneaza evolutia urbei, lasa, in felul sau, un semn in imaginea contemporana a orasului. In celalalt sens, istoria unui oras poate fi reconstituita din aceste semne, pe care imaginea orasului le pastreaza de-a lungul timpului. Cu cat istoria orasului este mai bogata, cu atat este mai interesanta descifrarea ei.

Bucurestiul, ca mai toate capitalele batranului continent, are o istorie atat de bogata , incat aceasta nu poate fi cunoscuta doar prin contact direct cu imaginea contemporana a orasului, ci necesita un studio aprofundat al numeroasaelor documente referitoare la evolutia sa istorica. Ca existenta documentara, el a deposit oi jumatate de mileniu iar pe teritoriul sau exista dovezi ale prezentei umane cu o vechime de peste 150 mii ani, si mai mult dovezi clare ale continuitatii locuirii pe aceste meleaguri. Din punct de vedere al organizarii administrative a asezarii, primele informatii ne parvin din secolele XV-XVI, cand autoritatea comunala se compunea dintrun judet (carmuitor de oras , primar), ajutat de 12 pargari alesi dintre batrani, negustorii sau boierii din comunitate. Intre atributiile judetului si ale pargarilor erau urmatoarele: preschimbarea actelor vechi de scutiri si a dreturilor intarite de fosti domnitori , judecarea pricinilor targovetilor, stabilirea pacii intre parti, efectuarea de cercetari, fixartea tuturoir darilor, intarirea actelor de vanzare, strangerea de amenzi, masurarea terenurilor si verificarea unitatilor de masura, apararea locuitorilor asezarilor impotriva raufacatorilor, protejarea obstii impotriva calamitatilor.

O catagrafie realizata de austrieci, datata 1798, arata ca Bucurestiul era impartit in cinci plasi, cu 21 de

mahalale(cartiere) si 6006 case. Ceea ce a devenit ulterior Sectorul de Verde a fost mai intai plasa Mogosoaia, cu 21 de mahalale si cu multe case domnesti si boieresti. Din 1807, s-a facut despartirea orasului in cinci culori numite vapseli (ce au inlocuit vechile plasi), suprafata actuala a Sectorului 1 fiind cuprinsa atunci in vapseaua verde. In timpul Razboiului Ruso-Turc(1806-1812), culorile sau boielile, cum li se spuneau pe vremea aceea, erau in numar de cinci, respectiv: Rosu, Galben , Negru, Albastru si Verde. Culoarea Rosu , cu cea mai mica suprafata, care includea centrul comercial si o portiunea de pe malul drept al Dambovitei, a fost desfiintata la inceputul secolului al XX-lea, iar suprafata sa asimilata de celelalte patru culori.

SFATUL ORASENESC

O noua organizare administrativa a fost realizata in timpul Regulamentului organic. Bucurestenii administrau orasul prin reprezentanti alesi de ei. Astfel, in noiembrie 1831 s-a format primul sfat orasenesc, compus din cinci madulari(membri), fiecare cu atributii precise, iar la 2 decembrie 1832, prin ofisul dat de generralul Pavel D. Kiseleff in timpul administratiei militare ruse (18291834), se valideaza proiectul pentru administratia oraseneasca. Sfatul oarsenesc decidea, astfel, infiintarea Casei Sfatului sau a magistratului. In 1848, sub influenta curentului European revolutionary, Guvernul vremelnicesc ii va schimba numele in Sfatul Municipal. In 1862, Bucurestii devin Capitala Principatelor Unite, astfel se creeaza conditiile care vor permite

desfasurarea unor actiuni mai largi de sistematizare. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, transformarile din domeniul architectural sunt tot mai evidente. Numarul cladirilor construite din materiale durabile creste semnificativ. Modernizarea orasului reclama organizarea acestuia dupa un plan de ansamblu. Progesele devin evidente. Strazile sunt pietruie, intr-un ritm mai accentuat decat in perioada anterioara. Se amenajeaza noi piete si o serie de gradini publice.

Prin noua Lege Comunala din 1864, a lui Alexandru Ioan Cuza, Sfatul isi modifica numele, dupa model francez, in Consiliul Comunal. Presedintele sfatului se va numi primar, iar numarul consilierilor va creste. Asadar, in 1864 se infiinteaza Primaria orasului Bucuresti, trebuirle gospodaresti ale Capitalei fiind conduse de Consiliul Comunal. In perioada 1866-1906, timp de 40 de ani, s-au succedat 23 de primari care au contribuit, fiecare in felul sau, la schimbarea imaginii oarsului, dintr-un targ oriental intr-o Capitala Europeana. Nicolae Cretulescu, C.N. Brailoiu, Pake Protopopescu sunt doar cativa dintre primarii care s-au implicat cu daruire in modernizarea orasului. Influentele preponderant franceze din administratie, observate, de altfel, in mai toate domeniile de activitate(cultura, industrie, arhitectura, comert), l-au facut pe istoricul Neagu Djuvarasa aprecieze intr-una din cartile sale ca: vointa de occidentalizare a fost asa de mare, incat se poate spune ca romanii au fost colonizati practic de francezi fara prezenta colonizatorului, ceea ce reprezinta una din cele mai mari reusite ale epocii moderne. Procesul de modernizare si organizare administrative va fi continuat prin legea lui <Lascar Catargiu din 1874, ramasa in vigoare timp de 20 de ani. Astfel, era necesara o noua forma de organizare administrativ-teritoriala a capitalei Romaniei, in conformitate cu noua conjuncture.

MICUL PARIS SE NASTE DIN IDEEA UNOR PRIMARI VIZIONARI

Prin Legea Comunala din 1894 s-a dat putere consiliilor orasenesti pentru a intocmi regulamente, dispozitii, decizii care, dupa indeplinirea procedurilor legale, capatau putere de lege in orasele respective. In urma unor astfel de dispozitii au fost create pentru Bucuresti, incepand cu 1894, o serie de legi speciale; Legea pentru marirea orasului, Legea sanitara, legea casei lucratorilor capitalei. Bucurestiul ajunsese una dintre cele mai frumoase capitale europene, fiind adeseori numit Micul Paris, ca o recunoastere a stralucirii vietii sale sociale, culturale si economice. In anii interbelici, orasul a realizat o noua etapa de dezvoltare, reflectata si de cresterea populatiei de la 382853 de locuitori in 1918, la 631288 in 1930 si la 992536 in 1941. in numai 20 de ani, suparafata orasului s-a dublat. Organizarea comunala din 1894 a fost viabila pana cand marimea suparafetei locuibile a Bucurestiului, administrarea tot mai 1

complexa si problemele cu care se confruntau edilii Capitalei au facut indispensabila trecerea la o noua forma de organizare administrativteritoriala a orasului. Astfel, in februarie 1926 s-a adoptat Legea de organizare a Municipiului Bucuresti, Capitala fiind impartita in patru sectoare: Galben, Negru, Albastru si Verde. Cele patru sectoare deveneau persoane juridice autonome, cu bugete distincte. Sectoarele din acei ani erau conduse de cate un Consiliu Comunal, care alegea primarul si cele doua ajutoare,

viceprimarul si secretarul. In urma acelei legi fundamentale, descentralizarea administrative a devenit evidenta. Oragnizarea legislativa a functionat pana la 27 martie 1936, cand a fost aprobata o noua lege administrativa. Astfel, s-au adus unele modificari in conducerea sectoarelor: bugetul unic pentru intreg Municipiul Bucuresti, regulamentele, dispozitiile, hotararile intrau in competenta Municipalitatii. De asemenea, incasarea taxelor(cotelor) aditionate de Ministerul de Finante se facea tot de catre organele municipalitatii, iar primarul de sector nu mai indeplinea atributiile unui prim gospodar de resedinta urbana, el devenind un simplu administrator. In perioada interbelica, Municipiul Bucuresti avea patru sectoare: de Galben, de Negru, de Albastru si de Verde si 13 comune suburbane (foste asezari rurale), respective Baneasa, Colentina, Fundeni, Pantelimon, Principele Nicolae, Dudesti-Cioplea, PopestiLeordeni, Serban Voda, Militari, Rosu, Regele Mihai, Grivita si Lupeasca. Primaria Generala si primariile de sector nu aveau la acea vreme sedii proprii. Primaria de Negru functiona intr-un imobil din strada Calarasi; Primaria de Galben si-a ridicat in Piata Amzei, intre anii 1935-1936, un sediu impunator , cu birouri, sala de teatru si magazine 1

moderne la parter si era o entitate architectural distincta; Primaria de Verde (actuala primarie a Sectorului 1)si-a construit un edificiu impozant pe un teren pe Banul Manta. Primaria Sectorului 1 a fost singura primarie din Bucuresti construita din temelie, in acest scop, intre 1927-1936. Cladirea construita in stil neoromanesc dispune de o scara

somptuoasa, de 50 de birouri, o sala mare de marmura pentru consilii si festivitati, iar turnul Primariei, cu inaltimea de 56 de metri, era in momentul construirii, cel mai inalt din oras. Opera a arhitectilor N. GEorgescu si G. Cristinel, cladirea dainuie si astazi si indeplineste acelasi rol de primarie de sector. Sala mare este decorate in fresca, in 1936, de cunsocuta pictorita Olga greceanu (1880-1978). Administratia Municipiului si a comunelor suburbane era condusa de Consiliul General si de primarul Capitaleim ca edil sef. Consiliul General se compunea din primarii si consilierii alesi ai celor patru sectoare, din primarii conumelor suburbane si consilierii, care aveau drept de vot consultativ. In timpul guvernarii Maresalului Ion Antonescu, cele patru culori au fost desfiintate, dar dupa cateva luni s-a revenit la vechea forma de organizare. Dupa 23 august 1944,

Bucurestiul a fost impartit in trei sectoare, diferentiate prin culori (Sectorul 1 Galben ; Sectorul 2 Negru ; Sectorul 3 Albastru). Instaurarea unui nou regim politic in 1947 a adus si schimbari in organizarea administrativa a oraselor. In 1950, prin legea data de Marea Adunare Nationala a R.P.A., teritoriul tarii a suferit o noua impartire teritorial-administrativa: regiuni, raioane, orase si comune. Municipiul Bucuresti a fost strucurat in opt raioane si anume: I.V.Stalin, 1 Mai, 23 August, 16 Februarie, Tudor Vladimirescu, Nicolae Balcescu, V.I.Lenin, Grivita Rosie. Actualul Sector 1 corespundea teritoriului aflat in administrarea raioanelor I.V.Stalin si Grivita Rosie. In 1968, cele opt raioane in care era impartit Bucurestiul redeveneau sectoare. Astfel, municpiul Bucuresti cuprindea atunci opt sectoare, 12 comune suburbane si 23 de sate. Apoi, in 199, cele opt sectoare ale Capitalei s-au redus la sase, cele acre exista si astazi. Dupa 1989, prin legile administratiei locale s-au delimitat competentele dintre primaria Generala a Municipiului Bucuresti, Primarul si Consiliul General pe de o parte si primariile celor patru sectoare , primarii si consiliile locale pe de alta parte.

Descentralizarea trepatata a permis ca primarii de sector sa aiba, in acest moment, imporatante atributii. Conform legii, primarul de sector asigura: -respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hoatrarilor si ordonantelor Guvernului; -dispune masurile necesare si accorda sprijin pentru aplicarea ordinleor si instructiunilor cu character normative ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei 1

publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean; asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare e ilegala, in termen de trei zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect; prezinta consiliului local, anual ori de carte ori e necesar, informari privind starea economica si sociala a sectorului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local; -intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; -exercita functia de ordonator principal de credite; -verifca, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate; -ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamnitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, impreuna cu organelle specializate ale statului. In acest scop poate mobilize populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau oras, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre; -asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie cuvila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; -indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale; -ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de dreptori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica; -controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; -ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii; -asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu; -asigura repartizarea locuitelor sociale pe baza hotararii consiliului local; -asigura intretinerea si reabilitarea drmurilor publice, aflate in administrarea sa, in conditiile legii; -exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie si ia masuri pentru buna functionare a acestora;

-conduce serviciile publice locale, asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritatea tutelara, supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social; -indeplineste functia de ofiter de stare civila; -emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenata sa prin lege; -propune consiliului local spre abordare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul personal si regulamentul de oraganizare si functionare a aparatului propriu de specialtate; -numeste si elibereaza din functii, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si a serviciilor publice de interes local; -raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al sectorului; -organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din sector si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezulatatele acestor evidente; Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.

Detalii Suprafata in km.p. Numar de gospodarii Spatiu mediu de locuit (m.p.) Total Populatie Densitatea populatiei pe km.p. Prescolari Scolari Distributia Liceeni populatiei pe Studenti varste: Intre 20- 60 de ani Peste 60 de ani

Sector 1 67,5 101.517 15,25 238.217 3.529 19.211 24.230 25.147 11.616 123.407 66.291

POPULATIA

Atrbuiile Birourilor de Eviden a Persoanelor sunt: - ntocmesc, pstreaz, in evidena i elibereaz, n sistem de ghieu unic, certificatele de stare civil, crile de identitate i crile de alegtor;

- nregistreaz actele i faptele de stare civil, precum i meniunile i modificrile intervenite n statutul civil, n domiciliul i reedina persoanei; ntocmesc i pstreaz registrele de stare civil; ntocmesc, completeaz, rectific, anuleaz sau reconstituie actele de stare civil, precum i meniuni fcute pe actele de stare civil i pe actele de identitate; - actualizeaz, utilizeaz i valorific Registrul local de eviden a populaiei, care conine datele de identificare i adresele cetenilor care au domiciliul n raza de competen teritorial a direciei; - furnizeaz, n cadrul Sistemului Naional Informatic de Eviden a Populaiei, datele necesare pentru actualizarea Registrului Permanent de Evidena Populaiei; - furnizeaz, n condiiile legii, la solicitarea autoritilor i instituiilor publice centrale, judeene i locale , agenilor economici ori cetenilor, datele de identificare i de adres ale persoanei; - ntocmesc listele electorale permanente, n colaborare cu structurile teritorial ale Centrului National pentru Administrarea Bazelor de Date de Eviden a Persoanelor; - constat contraveniile i aplic sanciuni, n condiiile legii; - primesc cerererile i documentele necesare n vederea eliberrii paapoartelor simple, permiselor de dconducere, certificatelor de nmatriculare a vehiculelor i le nainteaz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea i evidena paapoartelor, respectiv serviciilor publice comunitare regim permise de conducere i 2

nmatriculare a vehiculelor, prin intermediul serviciului public comunitar judeean de eviden a persoanelor; - primesc de la serviciile publice comunitare competente paapoartele simple, permisele de conducere, certificatele de nmatriculare a vehiculelor i plcile cu numere de nmatriculare a vehiculelor pe care le elibereaz solicitanilor; - pstreaz registrele de eviden pentru fiecare categorie de documente eliberate; - ndeplinesc i alte atribuii stabilite prin reglementri legale; - organizeaz activitatea de eliberare a actelor de identitate i a crilor de alegtor, sens n care primete, analizeaz i soluioneaz cererile pentru eliberarea crilor de identitate, stabilirea, restaybilirea ori schimbarea domiciliului, precum i acordarea vizei de reedin; - pentru ndeplinirea ntocmai a atribuiilor din competen, rspunde de aplicarea ntocmai a dispoziiilor legale, a ordinelor i instruciunilor care reglementeaz activitatea pe linia regimului de eviden a persoanelor; - nregistrez toate cererile, n registrele corespunztoare fiecrei categorii de lucrri; - rspund de corectitudinea datelor preluate din documentele primare i nscrise n formularele necesare eliberrii actelor de identitate; - colaboreaz cu formaiunile de poliie organiznd n comun aciuni i controale la locuri de cazare n comun, hoteluri, moteluri, camping-uri i alte uniti de cazare turistica, n vederea identificrii persoanelor nepuse n legalitate pe linie de eviden a populaiei, precum i a celor urmrite n temeiul legii; - asigur aplicarea meniunilor corespunztoare n actele de identitate ale cetenilor fa de xare s-a luat msura interdiciei de a se afla n anumite localiti sau de a prsi localitatea de domiciliu; - identific pebaza meniunilor operative elementele urmrite, cele cu interdiciaprezenei n anumite localiti etc. i anun unitile de poliie n vederea lurii msurilor legale ce se impun; - nmneaz actele de identitate titularilor care au solicitat eliberarea acestora; - actualizeaz Registrul permanent de eviden a populaiei cu informaiile din cererile cetenilor pentru eliberarea actului de identitate, precum i din comunicrile autoritilor publice prevzute de lege; - desfoar activiti de primire, examinare i rezovare a petiiilor cetenilor;

- asigur colaborarea i schimbul permanent de informaii cu unitile oprative ale M.A.I., n scopul realizrii operative i de calitate a sarcinilor ce le revin, n temeiul legii; - formuleaz propuneri pentru mbuntirea muncii, modificarea metodologiilor de lucru, etc; - ntocmesc situaiile statistice, sintezele ce conin activitile desfurate lunar, trimestrial i anual, n cadrul serviciului, precum i procesele-verbale de scdere din gestiune; - rspund de activitile de selecionare, creare, folosire i pstrare a arhivei specifice; - soluioneaz cererile formaiunilor operative din M.A.I., S.R.I., S.P.P., Justiie, Parchet, M.Ap.N., persoane fizice i juridice, privind verificarea i identificarea persoanelor fizice; - organizeaz, asigur conservarea i utilizeaz, n procesul muncii, evidenele locale; - elibereaz acte de identitate persoanelor internate n uniti sanitare i de protecie social, precum i celor aflate n arestul unitilor de poliie ori n uniti de detenie din zona de responsabilitate; - acord sprijin n vederea idntificrii operative a persoanelor internate n uniti sanitare, ce nu posed asupra lor acte de identitate; - asigur securitatea documentelor serviciului;

Atribuiile Biroului Informatic

sunt:

- actualizeaz Registru permanent de eviden a populaiei local cu datele privind persoana fizic n baza comunicrilor naintate de ministere i alte autoriti ale administraiei publice centrale i locale, precum i a documentelor prezentate de ceteni cu ocazia soluionrii cererilor acestora; - preia n Registrul permanent de eviden a populaiei datele privind persoana fizic n baza comunicrilor nominale pentru nscuii vii, ceteni romni, ori cu privire ls modificrile intervenite n statutul civil al persoanelor n vrst de 0-14 ani, precum i actele de identitate ale persoanelor decedate ori declaraiile din care rezult c persoanele decedate nu au avut acte de identitate; - preia imaginea cetenilor care solicit eliberarea actelor de identitate i a paapoartelor;

- actualizeaz datele i pregtete lotul n vederea producerii criolr de identitate i a paapoartelor; - copiaz pe dischete sau CD lotul cu cererile pentru producerea crilor de identitate i a paappoartelor i completeaz fia de nsoire a lotului i celelalte evidene; - opereaz n baza de date local data nmnrii crii deidentitate; - execut activiti pentru ntreinerea preventiv a echipamentelor dein dotare; - evideniaz incidentele de hard-soft i de aplicaie; - clarific neconcordaele dintre nomenclatorul arterelor de circulaie i situaia din teren, respectiv din documentele cetenilor; - rezolv erorile din baza de date local (contatate cu ocazia verificrii sau semnalate de ali utilizatori); - salveaz i arhivez pe suport magnetic, fiierul de imagini pentru loturile de cri de identitate; - furnizeaz, n condiiile legii, date de identificare i de adres ale persoanei ctre autoritile i instituiile publice centrale, judeene i locale, agenii economici i ctre ceteni, n cazul n care sunt necesare prelucrri de date n sistem informatic; - administrez reeaua i domeniul sistemului informatic pe probleme de competena direcie; - ntocmete listele electorale permanente; - desfoar activiti de studiu i documentare tehnic, n scopul cunoaterii tehnologiilor n domeniul informatic i a posibilitilor de implentare a acestora n cadrul sistemului informatic local; - colaboreaz cu specialitii structurilor informatice interconectate la bazele de date comune ale Ministerului Afdministraiei i Internelor, n vederea asigurrii utilizrii datelor n conformitate cu prevederile legale; - execut opraii de instalare a sistemelor de oprare a software-ului de baz i de aplicaie pe echipamentele de calcul care impun sistemul informatic local i particip la depanarea i repunerea n funciune a echipamentelor de calcul, mpreun cu specialitii firmei care asigur asisten tehnic n cadrul contractelor de service al echipamentelor de calcul, de comunicie i software; - asigur protecia datelor i informaiilor gestionate i uia msuri de prevenire a scurgerii de informaii i secrete de serviciu; - execut alte sarcini dispuse de conducerea direciei;

Atribuiile Serviciului Integrare European sunt urmtoarele : - asigura documentarea si monitorizarea oportunitatilor privind programele de finantare ale Uniunii Europene, ale Fondurilor de Preaderare (Phare, ISPA) ale Fondurilor Structurale destinate administratiei publice locale precum si furnizarea acestor informatii compartimentelor de specialitate si institutiilor din subordinea Consiliului Local al Sectorului 1 eligibile pentru aceste programe si proiecte; - asigura legatura cu Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, cu administratorii Fondurilor de Preaderare si ale Fondurilor Structurale in domeniul politicilor si programelor de dezvoltare locala; - colaboreaza cu entitatile si autoritatile care au atributii in domeniul integrarii europene (Ministerul Integrarii Europene, directiile de specialitate ale Agentiilor de Dezvoltare Regionala, institutii de invatamant si ONG-uri) in problematica administratiei publice locale; - intocmeste si promoveaza proiecte de programe in vederea realizarii integrarii europene la nivel local; - initiaza programe si proiecte in parteneriat cu institutii de invatamant si cu ONG-uri, pentru educarea persoanelor si societatii civile cu privire la cunoasterea si aplicarea normelor Uniunii Europene. - redacteaz proiectele n vederea obinerii de finanri din fonduri europene sau internaionale - asigura documentarea, analiza si intocmirea bazei de date privind actele normative ale Uniunii Europene in domeniile de interes municipal; - analizeaza si sintetizeaza datele privind organizarea si functionarea administratiei publice locale din statele Uniunii Europene; - desfasoara actiuni care au drept scop promovarea normelor comunitare incurajand initiativele locale in ceea ce priveste integrarea europeana; - intocmeste proiecte de hotarari ale Consiliului Local si de dispozitii ale Primarului specifice domeniului de activitate; - asigura traducerea materialelor si documentatiilor in domeniul integrarii europene de interes local; asigura documentarea, analiza si monitorizarea reglementarilor Uniunii Europene care trebuie implementate si aplicate de catre autoritatea publica locala, atat in documentele de lucru elaborate de acestea, cat si in activitatea curenta in domeniul utilitatilor publice si infrastructurii locale; - elaboreaza norme de aplicare pentru acele documente ale Uniunii Europene (directive sau recomandari) care lasa la

latitudinea autoritatilor publice locale elaborarea setului de masuri pentru aplicarea acestora; - elaboreaza studii si proiecte privind aplicarea acelor reglementari ale Uniunii Europene pentru care nu au fost intreprinse masuri de implementare pana in prezent si care implica un set de masuri complexe pentru indeplinirea lor, inclusiv largirea cadrului institutional, organizatoric si financiar in acest sens; - promoveaza asocierea si cooperarea la/cu alte organizatii, uniuni, federatii eligibile pentru Consiliul Local si Primaria Secttorului 1 si tine evidenta acestora; - realizeaza materiale si documentatii de promovare a proiectelor de cooperare si asociere in domenii de interes local; - asigura si realizeaza materiale de prezentare in vederea promovarii imaginii Primariei si a Consiliului Local al Sectorului 1.