Sunteți pe pagina 1din 11

Tema: Automasajul.

Scopul teme: Cunoaterea aspectelor generale referitoare la automasaj i a aspectelor particulare care caracterizeaz aplicarea automasajului pe diferite regiuni ale corpului. Obiective operaionale:

Cunoaterea avantajelor i dezavantajelor folosirii automasajului. nsuirea i respectarea regulilor tehnice i metodologice de aplicare a automasajului. nsuirea modului corect de aplicare a automasajului pe toate regiunile corpului. Cunoaterea i respectarea unor precauii recomandate pentru aplicarea automasajului asupra unora dintre regiunile corpului. Raspuns: Automasajul este o aplicare a procedeelor obisnuite de masaj pe propriul

nostru corp. Fata de masajul comun, automasajul prezinta o serie de avantaje si dezavantaje Avantajele sunt numeroase si convingatoare. Automasajul poate fi practicat oriunde, oricnd si de catre oricine, indiferent de sex si vrsta; pot fi folosite att manevrele fundamentale cat si cele ajutatoare de masaj. Executate de catre noi nsine, aceste manevre pot fi adaptate, in orice mprejurare, la particularitatile si necesitatile individuale, pot fi dozate si gradate cu usurinta dupa propria noastra sensibilitate si putere. Automasajul este pentru noi toti o metoda de pastrare si mbunatatire a sanatatii si de combatere a sanatatii. Sportivii sunt cei care cunosc mai bine efectele masajului si practica automasajul cu mai multa ncredere. In privinta dezavantajelor, retinem faptul ca nu putem executa in mod egal toate manevrele de masaj si ca automasajul cere din partea noastra un oarecare efort fizic si o incordare a atentiei. Este necesar sa cunoastem, inainte de a practica

automasajul, tehnica, netodele si efectele, indic 727y247h atiile si con tradictiile masajului general. Foaret importante sunt pozitiile corpului.Sunt recomandate toate pozitiile cu cea mai mare suprafata de sprijin, care deriva din pozitiile fundamentale din culcat si sezand.Cei sanatosi pot executa foarte bine automasajul si din pozitia stand, marindu-si stabilitatea corpului prin departarea picioarelor sau prin sprijinirea unui picior pe un scaun care se asaza in fata. Automasajul poate fi general, in masura in care reusim sa actionam asupra unei cat mai intinse suprafete a corpului nostru, dar ne dam seama de la inceput ca nu putem prelucrain mod egal toate partile corpului. Dorind totusi sa aplicam masajul pe o cat mai intinsa suprafata a corpului pentru a ne apropia de forma masajului general obisnuit, intampinam o serioasa problema metodica, si anume:care este ordinea cea mai rationala in care trebuie sa se succeada regiunile si segmentele pe care le vom masa in cadrul acestui masaj extins? ncepem automasajul cu membrele inferioare, pe care le vom prelucra de la extremitati spre radacini, fie pe segmente fie pe toata intinderea lor.Vom continua apoi cu cu trunchiul, masand cat se poate regiunea spatelui, peretele abdominal si pe cel toracic. Incheiem masajul prin prelucrarea membrelor superioare. Automasajul membrelor inferioare. Membrele inferioare pot fi masatepe segmente sau pe toata lungimea lor.Masajul membrului inferior se incepe cu piciorul propriu-zis(laba piciorului), dupa care masam gamba, genunchiul, coapsa si soldul. Piciorul se maseaza de regula din pozitia sezand pe o banca, scaun scund fara spatar, sau chiar pe podea. Incepem sa masam regiunea dorsala a piciorului. Aceasta parte se maseaza mai bine din pozitia sezand, cu genunchiul indoit la piept si cu talpa srijinita pe toata intinderea, sau numai pe calcai;celalalt membru inferior este intins si putin departat.Pentru a putea cuprinde mai bine degetele si marginile laterale ale picioarelor, sprijinim calcaiul ceva mai sus, pe un sul sau pe o perna

tare.Talpa este masata srijinind piciorul pe genunchiul opus si fixandu-l cu mana de aceeasi parte. Pe picior se aplica manevrele simple de netezire si de frictiune, apoi rulatul si scuturatul piciorului anterior.Framantatul si baterea nu sunt indicate, pentru ca sub piele nu gasim decat foarte putine tesuturi moi.Alunecarile scurte si usoare se aplica pe degete, pe dosul si marginile piciorului anterior, in jurul maleolelor, al calcaiului si tendonului ahilian.Manevra se executa cu degetele sau cu palmele. Pe talpa se aplica alunecari de la degete spre calcai, executate viguros cu pumnul inchis, sau cu radacina si marginea laterala a palmei. Frictiunea se executa cu degetele si podul palmei pe regiunea dorsala a piciorului si cu pumnul pe talpa.Frictionam in sens liniar spatiile interosoase si tendoanele;in sens circular sau in spirala se frictioneaza tesuturile din jurul maleolelor si calcaielor. Dupa frictiune, apucam apucam degetele piciorului pe rand intre primele trei degete ale mainii, le intindem si le miscam in toate sensurile;le scuturam apoi pe toate o data, cu mana aplicata deasupra lor.Rulam sau scuturam intre palme piciorul anterior sprijinit cu calcaiul pe sol sau pe genunchiul opus. Incheiem masajul piciorului prin neteziri usoare, aplicate pe toate intinderea lui. Dupa masajul ambelor picioare se pot executa miscari active simultane sau alternative, din pozitiile:culcat, sezand sau stand(,,joc de glezne''). Gamba se maseaza in continuare, dupa ce am masat piciorul respectiv, folosind aceleasi pozitii de lucru. Vom masa mai intai partea anterioara a gambei, trecand usor si repede peste fata sa antero-interna si peste creasta tibiei, unde pielea este aplicata direct pe os si unde nu gasim decat foarte ptine tesuturi subcutanate.Vom insista in schimb asupra partii antero-externe, unde se afla un important grup de muschi subtiri si lungi.Dupa aceasta, prelucram temeinic partea posterioara a gambei, unde gasim muschi voluministi si cu rol important in statiune si in mers.

Vom aplica manevre lungi si usoare de netezire pe fata anterioara a gambei si frictiuni mai insistente cu varfurile degetelor pe partea sa externa, iar pe partea posterioara executam alunecari lungi, medii si scurte, cu palmele si cu dosul mainilor. Pentru a aplica mai bine manevrele pe partea externa a gambei, inclinam putin genunchiul inauntru;pentru partea posterioara inclinam genunchiul mai mult in afara, sau ridicam gamba pana la pozitia orizontala sprijinind calcaiul pe un plan mai ridicat. Pentru netezirea partii anterioare a gambei, palmele aluneca una dupa alta,de la nivelul maleolelor pana peste genunchi, cu degetele usor indoite peste creasta tibiei.Pe partea externa si posterioara intarim alunecarile prin procedeul ,,in pieptene'', executat cu nodozitatile articulare ale regiunii dorsale a degetelor. Frictiunea se executa pe fata externa a gambei, cu degetele mainii de aceeasi parte, iar pe partea posterioara cu degetele, palmele sau pumnul inchis al ambelor maini. Framantatul consta in presiuni si stoarceri ale muschilor laterali si posteriori, prinsi intre podul palmelor si degetele sprijinite pe creasta tibiei. Pe aprtea posterioara, acesta manevre se aplica cu ambele maini, care lovesc alternativ sau simultan pe toata intinderea, gamba fiind ridicata in pozitia orizontala.Pe muschii posteriori ai gambei se pot aplica bateri cu partea dorsala a degetelor si mainilor. O atentie deosebita vom acorda la nevoie masajului tendonului ahilian, asupra caruia actionam prin alunecari si frictiuni insistente, aplicate in lungul tendonului sau transversal. Automasajul genunchiului se poate executa pe partea sa anterioara din pozitia sezand, cu membrele inferioare intinse si usor departate intre ele.Partile laterale se maseaza cu genunchiul usor flexat si inclinat inauntru, pentru partea externa, sau in afara, pentru interna.Pareta posterioara a genunchiului se maseaza din pozitia culcat pe o latura, sau stand cu membrul inferior dus inainte si sprijinit cu calcaiul pe un plan ridicat si cu trunchiul mult aplecat inainte.

Masam cu deosebita atentie tendonul rotulian si partile laterale ale rotulei, unde se formeaza, mai ales la femei, acumulari de tesut grasos, in urma traumatismelor si a altor suferinte ale genunchiului. Coapsa se maseaza pe fata sa anterioara si pe fetele laterale, din pozitia sezand.Pentru masajul partii posterioare folosim pozitia stand cu picioarele usor departate, sau cu genunchiul indoit si cu talpa sprijinita de un scaunel asezat in fata noastra.Partile externa si posterioara se pot masa si din pozitia culcat pe o latura. Putem aplica pe coapsa procedeele obisnuite de masaj.Alunecarile se executa aplicand palmele cu degetele stranse in cerc in jurul coapsei si urcand simultan sau alternativ, de la genunchi spre sold, acestea putand fi executate mai apasat si mai lent. Alunecarile sacadate se executa cu ambele maini si cu degetele intinse, cuprinzand intreaga masa musculara si presand ritmic de jos in sus. Frictiunea se executa viguros cu palma intreaga, cu taisul si radacina mainii, sau cu pumnul inchis, adaptand presiunea si amplitudinea miscarilor la grosimea si elasticitatea tesuturilor. Tocatul, plescaitul si batatoritul cu degetele, cu palmele si cu pumnii deschisi, pot fi executate pe rand sau combinate pentru a se adapta mai bine la forma si grosimea tesutirilor.Nu vom aplica aceste manevre pe fata interna a coapsei, unde se afla un pachet vascular si nervos, sensibil la lovituri.Cernutul si rulatul se executa intr-un ritm viu, prin miscari de urcare si coborare in lungul coapsei. Incheiem masajul coapsei prin neteziri ascendente, lungi si linistitoare. Masajul solduluisi al regiunii fesiere se executa de peferinta din pozitia stand cu picioarele departate, sau din culcat pe o latura.Pentru masajul acestor regiuni folosim manevrele obisnuite de netezire, framantat, batere si scuturare. Netezirea se face cu poalmele si degetele intinse sau cu pumnul inchis, alunecand de jos in sus, in ritm moderat, dar destul de apasat. Frictiunea se executa cu radacina mainii, cu taisul palmei si cu pumnul inchis, presand in sens circular asupra maselor de tesuturi.

Framantatul se aplica mai ales pe muschii fesieri, care se apuca si se preseaza ca intr-un cleste. Tocatul, plescaitul si batatoritul se executa puternic, cu ambele maini lucrand simetric.Cand soldurile sunt voluminoase, folosim batatoritul cu pumnul inchis, care cade cu fata palmara sau dorsala. Netezirea de incheiere se executa din aceeasi pozitie.Lucram simultan sau alternativ, insotind manevrele simultane de usoare extensii ale spatelui, iar pe cele alternative de scurte leganari laterale ale trunchiului. Automasajul membrelor inferioare se poate incheia prin cateva exercitii de pendulare in sens anteroposterior si lateral, executate din articulatia soldurilor. Automasajul trunchiului se executa pe regiuni, incepand cu spatele, continuand cu pretele abdominal si terminand cu peretele toracic. Automasajul spatelui are o mare importanta fiziologica, dar se executa destul de greu cu mainile proprii.Portiunea lombara a acestei regiuni fiind mai musculoasa si mai accesibila, vom aplica asupra ei majoritatea manevrelor de masaj. Netezirea se aplica pe spate cu toata palma si cu degetele intinse, mainile fiind asezate simetric, de-o parte si de alta a coloanei vertebrale.Manevrele incep din jos din regiunea fesiera si sacrala si urca spre omoplati, arcuindu-se inainte peste partile laterale ale trunchiului.Manevrele pot fi executate si alternativ, prilejuind o miscare de indoire usoara a trunchiului in sens lateral. Urmeaza o frictiune energica si insistenta, executata cu palmele, mai ales pe regiunea sacro-lombala, pe flancuri si sub omoplati.Pe regiunile superioare ale spatelui ajungem sa frictionam cu varfurile degetelor, trecand mana peste umarul de aceeasi parte sau de partea opusa. Framantatul se aplica mai bine pe marginea anterioara a muschiului marele dorsal.Manevra se executa cu mana de partea opusa, care trecand peste piept, apuca o cuta de tesuturi pe care o prelucreaza prin strangere si stoarcere intre degete si palme.

Automasajul spateluise incheie prin cateva manevre de netezire si prin miscari ample de respiratie. Masajul peretelui abdominal consta din manevre care intereseaza pielea, tesuturile subcutanate si stratul musculo-aponevrotic. Netezirea se incepe cu palmele aplicate simetric pe partile laterale ale abdomenului, cu radacina mainilor dusa cat mai inapoi si cu varfurile degetelor indreptate inainte. Frictiunea se executa cu degetele si palmele intinse cu radacina mainilor sau cu taisul lor.Pielea si tesutirile subcutanate ale peretului abdominal, fiind moi si suple, permit manevre ample si frictiune.Prin miscari mai reduse ca amploare, dar mai apasate, actionam asupra tesuturilor grase subcutanate, care se acumuleaza in aceasta regiune, mai ales la femei.Frictionarea muschilor este necesara indeosebi la insertia lor pe coaste. Muschii abdominali nu pot fi framantati, neputand fi prinsi in cuta, din cauza reflexului de aparare.Putem in schimb sa framantam intre degete sau intre palme cutele de piele si de tesuturi grase. Dupa cateva neteziri linistitoare, putem trece la masajul toracelui. Masajul toracelui se executa din aceleasi pozitii ca si masajul abdominal.Aplicam manevrele obisnuite, lucrand fie cu amandoua mainile, fiecare mana aplicata pe partea sa, fie cu o singura mana pe aceeasi parte, sau trecand peste piept, pe partea opusa. Netezirea se incepe la mijlocul sternului, indreptandu-se in sus si lateral, in sensul spatiilor intercostale. Manevrele simultane de alunecare laterala pot fi insotite de miscari de extensie a trunchiului si de respiratie. Frictiunile se pot efectua cu degetele si palmele, presand in sens circular sau liniar pielea si tesaturile superficiale pe planul dur profund. Framantam cu fiecare mana tesaturile moi de pe partea opusa. Ne ocupam in deosebi de muschi pectorali, ale caror margini infero-externe pot fi prinse in forma de cuta si presate intre degete si podoul palmei.

Manevrele de frictiune, framantat si batere nu se vor aplica pe glandele mamare si nici pe regiunea precordiala. Netezirea de inchere se insoteste sau este de miscari ample de respiratie. In practica, vom cauta sa aplicam automasajul pe trunchiul intreg, fara a mai limita manevrele la regiunile anatomice.Miscarile vor deveni mai ample si vor trece de pe partea posterioara pe cea anterioara, a trunchiului, tinand seama de grosimea tesuturilor in cazul frictiunii si framantatului si de sensibilitatea local in cazul manevrelor de bataie. Membrele superioare, ca si cele inferioare, pot fi masate pe segmente, sau pe toata intinderea lor.Spre deosebire de membrele inferioare, cele superioare nu pot fi masate decat pe rand.Incepem de regula cu masajul mainii, dupa care urmeaza masajul antebratului, bratului si umarului. Mana propriu-zisa se maseaza amanuntit, prelucrandu-se pe rand fiecare deget, dosul mainii si palma. Vom folosi manevrele obisnuite de masaj, adaptate la caracterele anatomice ale acestui segment.Masam mai intai fiecare deget, tinandu-l in pozitie verticala.Netezirea se face cu degetele mainii opuse alunecand in lung si transversal pe fiecare deget. Pentru degete, frictiunea este manevra de baza si se executa in sens circular sau liniar. In loc de framantat folosim strangeri ale partiicarnoase de pe fata lor palmara, executate intre degetul mare si indicator. Apucand de varf fiecare deget, executam miscari in toate sensurile, sub o usoara tractiune;urmeaza scuturarea untregului deget. O atentie deosebita trebuie sa acordam degetului mare si muschilor de la radacina lui(tenari). Putem masa ultimele patru degete impreuna prin neteziri, frictiuni si tractiuni.Netezirea se face pe dosul degetelor, in lung si transversal, printr-o miscare executata cu pulpa degetelor mainii care maseaza.Frictiunea se face cu

aceleasi degete si consta in usoare preiuni si deplasari ale pielii, in sens circular si liniar.Aceleasi manevre se repeta pe fata palmara, mana fiind sprijinita pe dosul ei. Pentru a face tractiuni si miscari ale acestor patru degete luate impreuna, aplicam degetele celeilalte maini peste varfurile lor, apucandu-le intre degetul mare si restul degetelor, tragandu-le in sensul lungimii si scuturandu-le in sensul flexiei si extensiei. Mana se maseaza pe partea sa dorsala, aplicand netezirea cu degetele si palma mainii opuse, care aluneca incepand de la degete, peste pumn, pana pe antebrat.Frictiunea se executa mai ales cu varful degetelor, care misca pielea si tesuturile moi si elastice subcutanate, pe planul osos profund.Pe o mana cu degetele intinse putem aplica intreaga palma a mainii opuse si executa frictiunea pe toata partea dorsala si palmara.In loc de framantat executam un fel de rulat-scuturat al mainii, care este sprijinita pe marginea sa cubitala. Pe palma aplicam neteziri puternice, executate cu partea dorsala si cu nodozitatile articulare ale degetelor mainii opuse, care sunt stranse in pumn.Alunecarile incep de pe fata palmara a degetelor si continua pana peste radacina mainii.Frictiunea se face cu varful degetelor sau cu varful degetelor sau cu nodozitatile articulare ale acestora; apasam cu mai multa vigoare pe partile carnoase ale palmei.Cele doua grupe de muschi ai palmei(tenari si hiptenari) se framanta in clestele format intre degetul mare si falanga medie a indicatorului flexat.Scuturatul mainii si degetelor se poate executa prin miscari relaxate din pumn si cot.Netezirea de incheiere se aplica atat pe fata palmara, cat si pe cea dorsala a degetelor si mainii. Antebratul se maseaza folosind manevrele de netezire si frictiune, framantat si rulat, executate cu degetele.Pentru rulat folosim planul orizontal, care ne permite sa ducem antebratul, cu mana opusa, in pronatie si suspinatie.Netezirea de incheiere se va face in pozitia cu antebratul vertical, pentru a cuprinde intreaga suprafata a segmentului. Bratul se maseaza din pozitia sezand, cu trunchiul usor inclinat inainte si rasucit spre partea pe care dorim sa o masam.

Pentru automasajul bratului folosim toate manevrele cunoscute, executate cu o singura mana, cea de pe partea opusa.Netezirea incepe de pe antebrat si urca pana peste umar, prin alunecari lungu, medii si scurte, executate continuu si sacadat.Frictiunea se aplica degetele si palmele, cdu taisul si radacina mainii se prelucreaza toate tesuturile moi, dar mai ales muschii flexori si extensori.Framantatul se executa presand si storcand aceiasi muschi in clestele format intre degete si palma.Tocatul, plescaitul si batatoritul se pot aplica numai pe fetele anterioara si externa a bratului.Netezirea de incheiere se asociaza cu scuturatul intregului membru care se executa activ din umar. Umarul se maseaza din aceleasi pozitii ca si bratul;se folosesc aceleasi manevre, ce vor fi executate cu mana de partea opusa.Netezirea se face in sens ascendent, conturand dinainte inapoi si de jos in sus relieful muschiului deltoidian si indreptandu-se in fata spre clavicula si in spate spre omoplat.Prin frictiune actionam asupra tesuturilor moi subcutanate, iar prin framantat asupra muschilor.Aceste manevre pot fi combinate.Tocatul,plescaitul si baterea cu pumnul se aplica numai atunci cand umarul este destul de musculos.Netezirea de incheiere se poate limita la umar, sau extinde pe toata lungimea bratului. Automasajul membrului superior in intregime se poate executa intr-un timp mai scurt, renuntand la masajul mainii si la manevrele mai putin potrivite pentru aceasta regiune. Manevrele de netezire, frictiune si framantat se fac de la pumn pana peste umar.Baterea se aplica numai pe partile carnoase, iar scuturarile se executa din umar, dupa ce am ridicat mana de pe sprijin. Dupa ce am masat in acest fel membrul superior stang, trecem la prelucrarea membrului superior drept, incercand sa executam aceleasi manevre cu mana stanga. Masajul membrelor superioare se intregeste prin miscari active usoare de pendulare in sens antero-posterior si lateral, sau de circumductie in ambele sensuri. Automasajul extins, executat mai ales de catre sportivi, se termina cu masajul cefei si al partilor laterale ale gatului.

Pozitia de lucru este stand sau sezand, cu capul usor inclinat inainte, iar manevrele de masaj sunt cele cunoscute. Pentru executarea netezirii, aplicam amandoua mainile simetric, de o parte si de alta a coloanei vertebrale cervicale si facem sa alunece palmele si degetele intinse, de sus, de la insertiile occipitale ale muschilor extensori, in jos spre umeri si inainte, spre clavicule.Frictiunea consta din miscari circulare sau liniare, executate cu varful degetelor, insistand mai mult asupra insertiilor superioare ale muschilor cefei.Executam apoi un framantat, formand o cuta din marginea externa a muschiului trapez, sau din toti muschii cefei.
Bibliografie: 1. Caun E., 2. CORDUN, M., 1992, Masaj tehnici i aplicaii n sport, Editura Medical, Bucureti 3. DRGAN, I. i PETRESCU, O., 1993, Masaj - automasaj, EDITIS, Bucureti 4. IONESCU, A., 1992, Masajul (procedee tehnice, metode, efecte, aplicaii n sport), Editura All, Bucureti 5. MARCU, V., 1983, Masaj i Kinetoterapie, Editura Sport-Turism, Bucureti 6. MRZA, D. i MR, C., 2001, Masaj clasic, Note de curs, Universitatea din Bacu 7. MRZA, D., 1998, Metode speciale de masaj, Editura Plumb, Bacu 8. MRZA, D., 2005, Masaj antistres, Editura Didactic i Pedagogic S.A., Bucureti 9. SAMUEL, J., 1974, Le massage - n Encyclopedie Medico-Chirurgicale, vol. I, nr. 5, Paris 10. SIDENCO, L., 2003, Masajul n kinetoterapie, Editura Fundaiei "Romnia de Mine",Bucureti.